Teorii Sociologice Contemporane

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

Facultatea de Sociologie și Asistență socială

Specializarea: Resurse Umane

Teorii sociologice contemporane

Studiu de caz

Student: Paul Florin Nașca

Îndrumător: Lector Univ. dr. Sorin GOG

Cluj-Napoca

2016

CUPRINS

1. McDonalizarea societății …….…………………………………………………………………………. 3

1.1. Articolul 1 – McDonaldizarea…………………………………………………… 6

2. Globalizarea nimicului..………..…………………………………………………..………………… 7

3. Globalizarea și efectele ei sociale……………….………..…………………..…….………………. 9

3.1. Articolul 2 – Globalizarea………………………………………………………. 10

McDonaldizarea societății

Cartea “McDonaldizarea societății” scrisă de George Ritzer pune accentul asupra schimbărilor majore ale societății contemporane care afectează învățământul, munca, serviciile de sănătate, călătoriile, timpul liber, regimul alimentar, politica, familia si restul aspectelor care țin de societate. Este un concept, continuat și actualizat de către George Ritzer, care i-a aparținut sociologului german Max Weber.

Chiar dacă numele cărții ne duce cu gândul la renumitele restaurante McDonald´s, pe lângă faptul că este considerat o afacere a cărei dezvoltare a avut în timp una dintre cele mai mari influențe asupra societății contemporane, iar numeroase alte restaurante printre care: Pizza Hut, Kentucky Fried Chicken, Taco Bell, Burger King, Spring Time, ș.a, au invadat societatea urmând exemplul McDonald´s, în această carte nu se discută doar despre domeniul industriei alimentare, ci despre producția de bunuri și servicii, comunicare, sănătate, despre sistemele actuale: eficiență, calculabilitate, previzibilitate și control, termeni care scot în evidență McDonaldizarea ca fiind un model pentru toate aspectele societății.

Eficiența este un element important al succesului restaurantului McDonald´s, deoarece face referire la procesul de preparare și servire, metodă care oferă consumatorilor un mod confortabil de satisfacere a nevoilor alimentare, într-un stil atrăgător și într-un timp scurt, ținând cont de o societate în care oamenii se grăbesc să ajungă dintr-un loc în altul, fiind presați de timp.

Calculabilitatea face referire la punerea accentului pe aspectele cantitative ale produselor vândute și ale serviciilor oferite, cantitatea devenind astfel, în sistemele mcdonaldizate, echivalentul calității, consumatorii având tendința să se lase convinși de faptul că o cantitate mare înseamnă și o mâncare bună.

Previzibilitatea este o altă etapă importantă a mcdonaldizării, aceasta constând în siguranța că produsele și serviciile sunt tot timpul aceleași indiferent de loc, prin standardizarea meniurilor, fapt care duce la menținerea satisfacției clienților, aceștia fiind fericiți și siguri că peste o anumită perioadă de timp vor mânca un meniu care va avea același gust ca și cel de dinainte.

Controlul, prin utilizarea tehnologiilor nonumane, este a patra etapă importantă care duce la succesul sistemelor mcdonaldizate. Clienții acestor restaurante, din cauza locurilor lipsite de confort, a meniurilor limitate, ajung să se comporte după planul directorilor și anume de a mânca repede și a pleca la fel de repede.

Chiar dacă mcdonaldizarea societății prezintă anumite avantaje, printre care: oamenii care nu au timp de irosit, pot obține ce doresc într-un timp scurt, au mai multe alternative mult mai economice la bunuri și servicii și o probabilitate mult mai mare ca oamenii să fie tratați egal, indiferent de rasă, sex sau clasă socială, mcdonaldizarea are numeroase aspecte negative.

În primul rând dimensiunile mcdonaldizării pun clienții la treabă. Fie că e vorba de restaurante fast-food, supermarketuri, benzinării, cabinete medicale, companii de telefonie, serviciu poștal sau industrie bancară, mcdonaldizarea a găsit un mijloc optim în căutarea eficienței maxime pentru atingerea scopurilor. Scopul principal a fost acela de a pune clienții să efectueze munca ce puteau să o facă angajații, astfel, efectuând muncă neplătită odată cu dezvoltarea tehnologiilor și creșterea prețului mâinii de muncă.

Acest sistem „rapid, accesibil și eficient” nu oferă servicii clienților, ci economisește timp, energie și bani prin sacrificiul clienților de a fi, câteva minute pe săptămână, angajați neplătiți.

Accentul se pune pe viteză pentru producerea și obținerea cantităților mari de produse, însă acestea pot afecta negativ calitatea și rezultatul proceselor. De vină pentru toate acestea este stilul de viață al oamenilor în care calitatea este depășită de prețuirea timpului, astfel, cantitatea fiind cea care contează. În urma acestui proces tendința restaurantelor fast-food este de a neglija calitatea, majoritatea oamenilor neavând idee ce consumă defapt.

Trăim în epoca în care oamenii refuză, în mod indirect, să savureze o mâncare bine gătită. Timpul și energia lor se refugiază în oferta restaurantelor fast-food care servesc rapid, mult și la un preț foarte acceptabil, după care fiecare își poate vedea în continuare de activitățile zilnice care necesită mult mai multă importanță decât ceea ce consumă.

Această calculabilitate este valabilă inclusiv în unele medii academice, unde, sistemul ierarhizărilor ține cont mai mult de cantitatea lucrărilor publicate decât de calitatea lor, din pricina timpului, ceea ce influențează o mediocrizare a lucrărilor publicate, acestea fiind numărate și nu evaluate.

În sistemul medical calculabilitatea se realizează raportat la numărul mare de pacienți. Doar cei care aduc profituri mari au prioritate în rândul pacienților cu afecțiuni, astfel salariul medicilor se corelează odată cu productivitatea. Calculabilitatea, prezentă în majoritatea mediilor, este concentrată asupra cantității cu scopul de a crea o iluzie a calității.

Pe lângă faptul că se menține calitatea constantă a produselor și mediilor, după cum au fost obișnuiți clienții de la început, aceasta poate schimba activitățile oamenilor într-o rutină zilnică. Calitatea confortului primită încă de la început, îi fac pe oameni să nu își dorească ceva nou, de frica de a nu ieși din starea de bine, chiar dacă, ajung în punctul în care apare saturația. Fiecare salut, mâncare, scene repetitive din fiecare film, locuri și medii cu care omul de rând are contact, creează pentru aceștia un obicei, un stil de viață pe care îl adoptă. Schimbarea obiceiurilor produce disconfort pentru majoritatea oamenilor, cel puțin la început, însă pentru unii termenul de NOU poate să îi ajute să iasă din starea de rutină, adoptând un nou eu, ieșind din tiparul mcdonaldizării.

Un avantaj foarte mare al previzibilității este acela de a reduce riscul și neplăcerea punându-se accent pe disciplină, sistematizare și uniformizare.

Fiecare în parte are menirea să respecte regulile și legile acestui sistem condus în mare parte de birocrație pentru atingerea scopului într-un timp scurt și eficient. O concluzie a birocrației este accea că oamenii ajung să fie limitați în atingerea scopului. În unele domenii de activitate ei pot fi ușor înlocuți de către tehnologie, astfel costurile fiind mai reduse. Ceea ce ajung oamenii să facă este de a își îndrepta toată atenția asupra cumulului de sarcini, indiferent de numărul de ore pe care îl prestează, cu scopul de a face cât mai mulți bani. În multe cazuri calitatea produselor fabricate este înlocuită de cantitate într-un timp scurt și de proastă calitate. Scopul marilor coprorații este de a produce în masă, fie că e vorba de mâncare sau produse materiale, într-un timp scurt și de proastă calitate.

Conform lui Frederick Taylor, organizarea metodelor de lucru este esențială pentru muncitori deoarece au de îndeplinit același tip de sarcini în același mod fiind astfel asemănați cu niște roboți. Această metodă este una profitabilă deoarece rezultatul este urmat de calitate și eficiență.

Cu trecerea timpului, pentru a economisii timp și energie, s-au creat tehnologii care să ajute și totodată să impulsioneze muncitorul să lucreze îm mod constant. De exemplu Henry Ford a inventat banda de asamblare a automobilelor care are control asupra angajaților. Dacă un angajat nu lucrează într-un timp limită pentru a-și îndeplini sarcina atunci există restul ca unei mașini să îi lipsească una sau mai multe compnente. Acest proces este unul de dezumanizare deoarece nu există libertatea ca un om să lucreze în ritmul său, ci asemenea unui robot.

Urmând aceste principii rezultate în urma birocrației și managementului științific s-a născut mcdonaldizarea. Gătitul sănătos acasă și procurarea hranei din roadele pământului cultivat de către localnici s-a transformat în produse congelate cumpărate din supermarketuri care se prepară instant. Așadar omul face rezervă de timp, energie și bani fără a se gândi la propria sănătate.

Apariția sistemului de rețele fast-food a fost puternic influențată de sistemul de producție al mariilor organizații. McDonaldizarea împreună cu globalizarea joacă împreună un rol foarte important în stăpânirea controlului asupra populației. Toți suntem cuprinși de acest stil de viață modern, care suntem constrânși sa-l acceptăm. Indiferent de alegeri, rezultatele ne duc în punctul în care mariile corporații își doresc să ajungem, și asta datorită birocrației.

Datorită faptului ca modernismul ne oferă o mulțime de satisfacții ajungem să fim dependenți de el însă pe termen lung oferă doar dezavantaje. Ajungem să trăim într-o lume virtuală pe internet unde socializăm și ne vedem unul pe celălalt mai mult în poze decât în realitate, ne pierdem ore în șir stând imobilizați în scaunul de birou jucând jocuri pe calculator, până și cumpărăturile au ajuns să fie făcute online fără a fi nevoie să ne mai deplasăm la magazin.

Procesul globalizării în mass-media s-a folosit de imaginația sociologică unde știrile sunt create și redactate în așa manieră încât să dezinformeze populația. Cauzele și efectele nu ies la suprafață fiind împinse la mijloc aspecte care umbresc purul adevăr.

McDonaldizarea societății a avut un impact mare asupra comportamentului fiecărui individ în activitatea sa socială. Mâncarea proastă și lipsa de mișcare joacă cel mai important rol în ceea ce înseamnă sănătate și umanitate.

Articolul 1 – McDonaldizarea

Conform articolului http://foaienationala.ro/mcdonaldizarea-societii.html, mcdonaldizarea a influențat degradarea varietății culinare și a obiceiurilor consacrate de a mânca. Dezumanizarea omului în drumul său spre profit, indiferent de consecințe, a dus la falimentarea afacerilor mici prin monopolizarea pieței. În dorința lui de a face bine, omul modern caută eficiența într-un timp scurt iar consecințele au dus la epuizarea resurselor minerale și degradarea mediului înconjurător.

Produsele consumate de către societate sunt în marea majoritate chimice, și asta tocmai de dragul progresului dat de tehnologie si confort, îndepărtând omul de natură. În perioada anilor 1930, în America, băncile au contribuit la salinitatea și degradarea solului din cauza sistemului de irigații și a cumulului de recolte care nu au avut parte de procesul de rotație, determinând astfel îmbolnăvirea a mii de oameni.

Acest proces de producție și consum este valabil și în rândul animalelor domestice unde, păsările sunt închise într-un spațiu redus și într-un număr foarte mare. Toate procesele raționalizării în care omul era într-o continuă mișcare ocupându-se de prepararea și gătirea mâncărurilor, creșterea animalelor și cultivarea a tot ce este roditor într-un mod natural și sănătos, aparțin acum sistemelor de producție și tehnicii avansate. Din această cauză probleme de sănătate au început să apară într-un număr foarte mare, cea mai gravă fiind cancerul care face tot mai multe victime în rândul oamenilor indiferent de vârstă.

Criticile aduse de Marx mcdonaldizării fac referire și la eliminarea misticismului și fantasticului din viața noastră unde totul ajunge să fie logic și real. Lumea fictivă ne este dată de către filme.

George Ritzer vorbește legat de raționalizare despre cum emoțiile, trăirile și timpul societății sunt înlocuite de către lucruri superficiale care fac ca orice eveniment din viața noastră să își piardă farmecul și naturalețea, ajungându-se astfel la o alta etapă legată de dezumanizare a societății.

Apropierea omului de tehnologie îl îndepărtează pe acesta de experiențele calitative și înlocuiesc aceasta cu experiențele cantitative, pentru mulți lumea mcdonaldizată fiind unica lor experiență.

Globalizarea nimicului

Globalizarea nimicului are loc pe întreg globul pământesc fiind asistat de întreaga sa populație.

Accesul la tot ceea ce ne interesează și ne înconjoară este strâns legat de internet deoarece acolo avem o bază de date consistentă unde putem aborda orice informație actualizată dorim. Orice lucru care predomină în întreaga societate se poate găsi ușor în orice magazin uriaș din orice țară. Este un avantaj al consumerismului capitalist, răspândit datorită companiilor transnaționale, pentru oricare dintre noi și asta se vede cu fiecare generație care vine în urma noastră fiind bazat pe cunoaștere. Globalizarea prezintă aspecte bune în mare măsură pentru oameni însă are și părți dezavantajoase cum ar fi rapiditatea sarcinilor pe care le desfășurăm și obsesia pentru tehnologie, care, a jucat cel mai important rol în răspândirea globalizării.

Un alt avantaj al globalizării este prezentat de inegalitatea dintre țări, clase și gen fiind evidențiat în mare măsură de nivelul economic rezultat de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Potrivit lui Marx, globalizarea are ca scop extinderea organizațiilor pentru propria dezvoltare capitalistă.

La fel ca în cartea de mai sus, McDonaldizarea a avut un impact mare asupra Globalizării în perioada capitalistă urmărindu-se eficiență bazată pe cantitate și profit. Dacă globalizarea nu are efect asupra culturilor atunci glocalizarea este cea care urmărește păstrarea tradițiilor culturale iar termenul de grobalizare urmărește să schimbe acest lucru cu practici aduse din exterior. În urma acestor termeni, glocalizare și grobalizare, G. Ritzer adoptă conceptele de „nimic” și „ceva”. Între aceste concepte există o relație de opoziție deoarece prin noțiunea de “nimic” înțelegem ceva ce nu este eficient, ca de exemplu, atunci când primim un card bancar similar cu al celorlalți oameni în care se poate împrumuta o sumă de bani, iar noțiunea de “ceva” reprezintă suma oferită de bancă celui care se împrumută. Conceptul de “ceva” poate fi asociat cu partea financiară iar conceptual de “nimic” cu partea calitativă.

Societățile dezvoltate urmăresc să facă tranziția de la “ceva” la “nimic” deoarece copiază modelul original al altei societăți dezvoltate. Oamenii pot să transforme „ceva” în „nimic” sau „nimic” în „ceva”, în funcție de concepția fiecărei generații. Se urmărește promovarea unui subiect de la nivel local la nivel global scopul fiind acela de a face profit pe baza consumului de „nimic” chiar daca afectează sau nu cultura și obiceiurile unei țări. Un exemplu foarte bun este fotbalul care a ajuns o industrie în scop economic la nivel global. Globalizarea tinde să răspândească un lucru semnificativ, care înseamnă ceva pentru o anumită societate, pe întreg globul fiind astfel accesibil pentru toată lumea, lucru care face să își piardă din originalitate.

Termenii „loc” și „non-loc” se diferențează prin faptul că locul poate fi spre exemplu un local cu o atmosferă plăcută unde oamenii mai selecți savurează o băutură caldă și se simt bine schimbând o vorbă între ei, iar non-locul este similar localurilor mcdonaldizate unde scopul este doar profitul, clienții fiind nevoiți să mănânce repede și să plece la fel de repede.

Un alt exemplu pe care îl putem da legat de „loc” sunt barmanii și chelnerii care se integrează foarte ușor datorită faptului că au libertatea de a interacționa cu toți clienții, astfel, primirea și servirea fiind una plăcută, accentul fiind pus pe calitatea și bunăstarea clientului care primește mai multă atenție.

Non-locurile sunt cele care dezumanizează fiind pline de non-oameni care se integrează mai greu datorită politicii de restricție date de către fiecare companie, scopul fiind o eficacitate mai mare. Clienții nu așteaptă să primească atenție din partea angajaților astfel se ajunge la auto-servire de unde pleacă și termenul de non-servicii.

Procesul de globalizare a fost răspândit datorită a două subprocese si anume glocalizarea și grobalizarea care tind spre omogenitate și nu spre eterogenitate.

Stilul de viață agitat al oamenilor nu face altceva decât să încurajeze și mai mult consumul de „nimic” folosindu-se chiar și de sărbători care manipulează lumea să cumpere și să consume în interesul celor care comercializează tot ceea ce ține de evenimente.

Capitalismul împreună cu globalizarea se aseamănă foarte mult, însă diferența o face capitalismul care doar produce, față de globalizare care încearcă să formeze consumatori de bunuri.

Globalizarea și efectele ei sociale

Capitalismul își are locul de asemenea și în cartea „Globalizarea și efectele ei sociale” dar și subiecte precum probleme economice și relațiile dintre oameni și muncă.

De-a lungul timpului oamenii de afaceri au început să caute locuri și să investească în zone unde exista forță de muncă dar unde oamenii nu aveau de ales unde să lucreze, motiv pentru care erau plătiți cu minimul pe economie, iar profitul patronilor era în floare.

Dorința investitorilor de a avea tot mai mult a făcut ca elita capitalistă să fie într-o continuă expansiune, deschizând noi granițe, astfel construindu-se noi drumuri. Nevoia de comunicare a făcut ca răspândirea globalizării să facă omul de rând să uite de valori și de tradițiile locale prin cumulul de informații la care au acces la orice orice oră din zi și din noapte. Acesta este și începutul prin care se face tranziția de la „ceva” la „nimic”. Astfel societatea se dezumanizează trecând de la valori la non-valori, de la servicii la non-servicii, de la oameni la non-oameni, transformându-ne în niște roboți. Mâncarea proastă, lipsa de mișcare, sedentarismul și lenea sunt rezultate ale globalizării tehnologiei datorate organizațiilor, în care oamenii au devenit mai comozi câștigând timp pentru mai multe activități într-o singură zi.

În războiul social, organizațiile erau impenetrabile datorită strategiilor de organizare care faceau legi nesigure și greu de descifrat. Nesiguranța oamenilor care respectau regulile era cea care îi facea să nu se îndoiască de nici o conducere. Puterea era deținută la fel ca în exemplul lui Focault unde deținuții nu erau siguri dacă se află cineva în turnul Panopticon sau nu. Marile puteri au urmărit să fie totul la comun construind clădiri și drumuri de același fel, au impus ca oamenii să poarte uniforme deținând astfel mai ușor controlul asupra lor. Monopolul era deținut prin uniformitate.

Efectele sociale ale globalizării au fost că nu se mai ținea cont de tradițiile, cultura și istoria orașelor, acestea fiind modernizate cu ajutorul arhitecturii. Se renunța la „ceva” în schimbul „nimicului”.

Conceptul de Panopticon este prezentat de către Thomas Mathiesen ca fiind puterea marii elite ce își supravegheau supușii care erau determinați să respecte regulile și ordinele datorită acestui fapt. O altă denumire, vizavi de Panopticon, este Synopticon care explică faptul că omul este plasat în cyberspațiu concomitent cu supravegherea lui.

Marile puteri moderne conduc din umbra folosindu-se de mijloace prin care cei mulți îi supraveghează pe cei mai puțini. De exemplu numai anumitor persoane li se permite să intre în sânul mass-media pentru exprimarea opiniilor, persoane care sunt selectate din înaltele sfere sociale, cu putere în viața economico-politică.

Mass-media, fie că e vorba despre internet sau televiziune, are un impact foarte mare asupra societății. Oamenii au acces asupra informațiilor însă nu sunt accesate în totalitate de toată lumea, la TV însă oamenii oscilând doar între pachetele care li se oferă. Cei aleși pentru a fi priviți de către populație sunt celebrități și oameni din lumea politică care sunt renumiți pentru influența lor de a transmite informații legat de modul lor de viață.

Acțiunile noastre au în mod inconștient de cele mai multe ori legătură cu tot ceea ce înseamnă globalizare, efectele fiind ireversibile. Suntem formați încă de la naștere, în mod direct și indirect, să privim cu anumiți ochi efectele globalizării și să avem un anumit mod de gândire legat de acțiunile pe care le facem.

Economia a scăzut datorită marilor companii internaționale care nu erau conduse de către guvern. Noua dezordine mondială este rezultatul a tot ceea ce înseamnă modern, a globalizării, la care omul obișnuit nu are cum să se împotrivească, fiind peste puterile sale.

În concluzie globalizarea a fost cea mai inteligentă mișcare a oamenilor bogați de a se folosi de tehnologie cu scopul de a face cât mai mulți bani într-un timp cât mai scurt și de a se extinde în întreaga lume. Acest beneficiu prioritar celor puțini cu bani, nu a avut nici un impact pozitiv asupra celor săraci ci din contră, îi marginalizează și îi exclude din peisaj.

Articolul 2 – Globalizarea

În articolul „Globalizarea – simbolul contemporaneității”, globalizarea în întregimea sa este o etapă a vieții sociale din care facem parte cu toții. Schimbările majore ale omului de a avea aspirații la mai mult a făcut ca modernismul să-și facă apariția, astfel „epoca vitezei” din care facem parte ne-a făcut să ne schimbăm percepția asupra modului de a trăi în societate. Toate elementele societății sunt cucerite de efectul globalizării, datorat capitalismului liber de piață.

În urma globalizării există beneficii economico-politice, aceasta fiind extinsă în întreaga lume datorită dorinței de a beneficia de câștiguri mari într-un timp cât mai scurt. Acest sistem este deschis la tot ce este nou, oferind societății ceea ce își dorește. Neexistând limite la creație și liberă exprimare, omul tinde să urce tot mai sus din punct de vedere material, astfel că tot ceea ce are în prezent va fi învechit în viitor. Așadar societățile în care trăim vor fi mereu într-o continuă schimbare.

Globalizarea ne oferă acces nelimitat la informație și tehnologie cu ajutorul căreia putem comunica mai ușor, ne putem deplasa mai rapid dintr-un loc în celălalt, magazine din care să ne putem alimenta la orice oră din zi, etc. Toate aceste beneficii de care avem parte se datorează, după cum numește Thomas L. Friedman, „democratizării tehnologiei”.

Acest sistem face ca în mod indirect să ne înrolăm în direcția lui datorită avantajelor pe care ni le oferă, însă există și o serie de dezavantaje date de lipsuri și imperfecțiuni care fac imposibilă funcționarea normală a unei societăți. Este un fapt cu care ne confruntăm voluntar sau involuntar fără a putea să dăm la o parte acest proces. Cine încearcă să evite acest fenomen riscă într-o mare măsură să suporte presiunea faptului social.

Cea mai mare amenințare a globalizării o prezintă dezumanizarea, unde sensul vieții a ajuns să fie concentrat asupra materialismului. În urma acestui stadiu, care ne aseamănă de multe ori cu niște roboți, societatea trebuie să pună accent pe structurarea și sporirea aspectelor pozitive care sunt majoritare față de cele negative, fiind unica șansă ca omul să nu își piardă umanitatea dată de natură.

BIBLIOGRAFIE

McDonaldizarea societății, Goerge Ritzer

Globalizarea nimicului, George Ritzer

Globalizarea și efectele ei sociale, Zygmunt Bauman

http://ziarullumina.ro/globalizarea-simbolul-contemporaneitatii-52953.html

Mcdonaldizarea societății