Teorie Disertatie 2017 06 16 21 43 37 708 [614790]

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND ANALIZA SITAȚIILOR
FINANCIARE PREVIZIONATE

Delimitări conceptuale privind previziunea

Previzionarea este „anticiparea unui eveniment care urmează să se producă sau estimarea
evoluției viitoare a unui fenomen întemeia tă pe observație empirică sau pe cunoașterea unor
legi”. Prin previziunea economică se înțelege în general „ procesul prin care este realizată
estimarea evoluției viitoare a unor indicatori economici ”.1

În contextul economic actual managementul unei societ ăți trebuie să ia decizii rapide care pot
influența pozitiv sau negativ activitatea întreprinderii. Pentru a lua o decizie corectă este
important pentru conducere să cunoască atât situația actuală a întreprinderii cât și
posibilitățile pe care le are în vi itor. Reducerea riscului decizional este rolul major al
peviziunii.

Sunt numeroși factori care pot afecta activitatea de previzionare, gruparea lor se face astfel în
două mari categorii, factori specifici și factori generali.

Factori generali sunt aceia a căror existență și influență se manifestă permanent. Printre
acești factori se numără evoluția rapidă a tehnicii și științei, creșterea volumului și
diversificarea necesităților,creșterea dimensiunii activităților economice desfășurate,
perfecționarea co ntinuă a procesului managerial, dezvoltarea economică, amplificarea și
diversificarea schimburilor internaționale dar și condițiile ecologice.

Factorii specifici sunt caracteristici fiecărei etape sau perioade luate în considerare, deaceea
infliența și no minalizarea acestora se face la momentul de refință.
Pe baza teoriei și a experienței practice pot fi enumerate numerose forme de previziune în
funcție de natura obiectului cercetat, informațiilor existente, metodelor și tehnicilor utilizate
stc.

1 Prof. dr. GHEORGHE VÂRLAN , Previziune economică, teorie, aplicații, studii de caz,

Categor iile generale de previziuni pot fi:

 În funcție de natura estimării efectuate , previziunile pot fi cantitative sau calitative.
Previziunile cantitative urmăresc realizarea de stimări bazate în principal calcule
matematice iar previziunile calitative au ca scop reflectarea unor calități sau tendințe
în evoluțiile viitoare.
 În funcție de specifiucul investigației , previziunile urmăresc evoluțiile determinate de
unele schimburi sau de apariția unor evenimente în alte domenii de activitate. Acestea
pot fi previ ziuni de finalitate, volitive, probabilistice sau condiționate.
 În funcție de metodele utilizate delimităm previziuni raționale sau teoretice și
previziuni empirice bazate pe intuiție.
 În funcție de modalitățile de centrate , previziunile pot fi sintetice, exprimând esența
unei evoluții sau analitice care se bazează pe abordări mai detaliate pentru exprimarea
unor laturi ale unei evoluții.
 În funcție de orizontul de timp pentru care sunt elaborate previziunile se pot realiza
pe perioade scurte, medii, lungi și foarte lungi.

O condiție esențială pentru elaboratea previziunilor este existența unui sistem informațional și
informatic . Estimările nu pot fi realizare, indiferent de natura acestora, fără infomații și
modalități de obținere, stocare și prelucrare.
Informațiile sunt exprimate print -un sistem de indicatori cantitativi sau valorici.

Din punct de vede al utilității , informațiile aferente sistemului informațional al activității
previzionale sunt clasificate în informații de stare , care reflectă situația existentă la
momemntul respectiv, informatii de schimbare , care evidențiază modificările apărute în timp
și informații de mediu care se referă la caracteristicile sistemelor exterioare care au legătură
sau în care se încadrează obiectul previziunii.

În funcție de timpul de referință informațiile pot fi informații privind o periodă mai mare de
timp sau caracteristice unei perioade medii sau scurte de timp.
Prin prisma conexiunii informaționale , informația se referă la evoluția sitemelor conducătoare
și con duse și la conexiunile existente între acestea.

Pentre a avea o calitate corespunzătoare în activitatea previzională, informațiile utilizate
trebuie să aibă următoarele următoarele atribute: acuratețe, oportunitate, valoare și eficiență
corespunzătoare.
Informațiile cantitative trebuie sa dețină o pondere și un rol important în ansamblul
sistemului informațional al previziunii. Previziunea trebuie sa aibă un caracter cantitativ
pentru a fi calificată drept științifică. Completarea informațiilor cantitative cu cele calitative
poate oferi o probabilitate mai ridicată estimării evoluției viitoare.

Sistemul informatic al previziunii este un complex de mijloace și instrumente de prelucrare a
informațiilor, reprezintă baza materială și tehnică a sistemului infor mațional previzional.
Sistemul informatic previzional este compus din echipmente de culegere, verificare,
prelucrare sticare și transmitere a datelor necesare satisfacerii intereselor utilizatorilor. Scopul
acestui sistem este de a prezenta datele necesare elaborării previziunilor.

Etaple generale ale elaborării previziunilor

1. Stabilize obiectivului previziunii
Obiectivul previziunii este fenomenul, problema sau mărimea a căror evoluție trebuie
previzionată. Acesta se formează pe baza scopurilor elaborării diferitelor categorii de
previziuni, pe baza informațiilor și orientărilor cu privire la viitor, dorite a fi aduse de
cercetările previzionale.
Mai ales în domeniul economic elaborarea unei previziuni servește la alcătuirea unui program
de activitate, la fundamentarea unui plan de perspectivă sau la formularea unei stategii de
acțiune.

2. Fixarea perioadei de timp pentru care se elaborează previziunea
Orizontul reprezintă anul final până la care se urmărește evoluția obiectului previzionat sau
perioada pentr u care se estimează o evoluție viitoare iar aria previziunii este sfera de
cuprindere a acesteia.
Atât orizontul cât și aria previziunii depind de obiectul previziunii, de informațiile aferente,
de cunoștințele deținute cu privire la factori și la influenț ele pe care le por avea, de
capacitatea de previzionare oferită de metodele diferitele metode și de dinamica domeniului
previzionat.

3. Stabilize fondului de date necesare ebaborării previziunii
Orice previziune are la bază evoluția trecută și pezentă, deace ea este necesară cunoașterea
aspectelor și tendințelor principale pentru a obține o imagine corectă asupra direcțiilor de
evoluție precendentă. Informațiile utilizate pot fi:
– informații homologice, acestea reflectă evoluția trecută și rezentă a obiectului
previzionării și prezintă interdependențele dintre obiect și factorii determinanți ai
dinamicii înregistrate.
– informații euristice, acestea provin de la profesioniști din domeniul previzionat
– informații de ambianță, sunt informații obținute din mediul în care există și evoluează
obiectul previziunii

4. Alegerea din multitudinea de alternative privind evoluția viitoare a variantei cele mai
posibile și probabile reprezintă etapa finală a elaborării previziunii. Această etapă
oferă beneficiarilor previziunii el ementele prospective cele mai apropiate unei realități
viitoare, care pot fi luate în calcul pentru formularea unor strategii, programme sau
planuri de acțiune.

CAPITOLUL II. ROLUL PREVIZIUNILOR ÎN ABORDAREA PE BAZĂ DE
VENIT

Conform standardelor profe sionale, previziunile trebuie facute pe baza principiului
transparenței, astfel încât ipotezele folosite, judecățile analiza și modelarea economică să fie
explicite și accesibile clientului.

Estimarea rezultatelor viitoare ale afacerii se face în funcție de specificul afacerii evaluate de
factorii din ramura de activitate a întreprinderii și de cei macreconomici .
Orice previziune se bazează pe date istorice. Acestea sunt furnizate de situațiile financiare.
Informațiile culese din situațiile financiare ale ultimului sau ultimelor trei exerciții financiare
pot fi analizate și exprimate în termeni monetari sau procentuali.2

Abordarea prin venit
Metoda actualizării fluxurilor de numerar
Metoda actualizării fluxurilor de numerar constă în tehnica modelării fi nanciare bazată pe
ipoteze explicite referitoare la previziunea venitului unei întreprinderi sau altui tip de
proprietate generatoare de venit
Capacitatea întreprinderii de a genera venit este determinată pe baza unor ipoteze care privesc
condițiile viitoa re ale pieței care afectează oferta, cerera, cheltuielile precum și riscul.

Metoda este explicată ce către IVSC în Îndrumătorul pentru Evaluare 1 Fluxul de numerar
actualizat: Metoda actualizării fluxurilor de numerar conduce la obținerea unei opinii asup ra
valorii, prin actualizarea fluxurilor de numerar previzionate, la data evaluării, rezultând o
valoare teminală, de la sfârșitul perioadei de previzionare explictă și aceasta se actualizează la
data evaluării pentru a se obține valoarea totală a activulu i sau a întreprinderii.

2 Adela Deaconu, Evaluarea afacerilor, Editura INTELCREDO, Cluj Napoca, 2002

EV = valoarea întrepinderii
p = numărul de ani ai perioadei de previziune explicită
CFNI = fluxul de numerar net disponibil pentru investitori
Vtermin = valoarea terminală a capitalului, la finele anului n
k = rata de actualiza re

Pentru aplicarea acestei metodă trebuie urmărite principalele date de intrare:

1. Determinarea perioadei explicite pentru care se vor previziona fluxurile de numerar
Din punct de vedere conceptual, durata de viață viitoare a unei întreprinderi poate fi de două
tipuri:

– durată de previzionare explicită – Fluxul de numerar se calculează distinct pentru fiecare
an din această perioadă. În general lungimea acetei peioade este de 5 și 10 ani
– durata de previzionare nonexplicită – ține de la finele ultimului an al primei perioade până
la infinit. În această perioadă nu mai este necesară calcularea flucului de numerar anual,
dar este necesară calcularea valorii terminale (reziduale)

2. Fluxurile de numerar previzionate pentru perioada respectivă – este cea mai difi cilă
subetapă în evaluărea întreprinderii prin metoda actualizării fluxurilor de numerar,
deoarece constă în anticiparea evoluției viitoare a activității de exploatare, în corelație
directă cu factorii interni și externi de întreprindere, care pot să influ ențeze fluxul de
numerar net viitor. 3

Previzionarea fluxurilor de numerar reprezintă anticiparea evoluției variabilelor.
Previziunea detaliată a acestor variabile se face pe baza fundamentării unor ipoteze
credibile a evoluției lor viitoare. În funcție d e credibilitatea ipotezelor fundamentate
rezultă și credibilitatea valorii întreprinderii, calculată prin această metodă.

Informațiile necesare pentru elaborarea previzinii sunt multiple și în general provin din trei
surse:

3 Sorin V. Stan, Ion Anghel, Evaluarea întreprinderii, Ediția a c incea revizuită, Editura IROVAL, București,
2013

– concluziile analizei diagnostic , realizată în prima etapă a procesului de evaluare
– datele și informațiile furnizate de managerii întreprinderii
– analizele realizate de organizații specializate de studiere a p ieței, conjuncturii
economice, evoluției domeniul de activitate al întreprinderii

Pentru calcularea fluxului de numerar net trebuie făcută previziunea următoarelor variabile
financiare, care constituie date de intrare pentru evaluarea:

– cheltuielilor afer ente cifrei de afaceri – se realizează pe baza grupării elementelor de
cheltuieli în funcție de dependența lor față de evoluția previzionată a cifrei de afaceri.
Cheltuielile se grupează în cheltuieli variabile, cheltuieli fixe

– cheltuieli de capital – sunt cheltuielile necesare pentru achiziționarea sau crearea, în
cadrul întreprinderii, de noi bunuri economice de natura imobilizărilor corporale și celor
necorporale. Accepțiunea corectă a cheltuielilor de capital este de investiții în active
corporale și n ecorporale necesare pentru realizarea cifrei de afaceri previzionate, deci
pentru sisținerea activității de exploatare curente și a celei viitoare.

– modificarea anuală a fondului de rulment net – FRN = stocuri + creanțe – datoriile
nefinanciare pe termen s curt. Prealabil se va determina marimea anuală a FRN, dupa care
se calculează modificarea anuală a FRN. Metodele utilizate pentru determinarea FRN pot
fi pe baza datelor din bilanțul contabil, pe baza vitezelor de rotație sau pe baza unei
ponderi considera tă a fi normal a FRN.

– modificarea anuală a soldului creditelor

3. Valoarea activului sau a întreprinderii la sfârșitul perioadei de previzionare explicită ,
adică valoarea terminală (valoarea reziduală) – se calculează prin însumarea valorilor
actualizate ale fluxurilor de numerar din perioada de previziune explicită, cu fluxul de
numerar net din afara exploatării și cu valoarea terminal (reziduală).
Deși poate fi determinată prin mai multe metode, cea mai agregată este metoda
capitalizării fluxului de num erar. Formula clasică pentru estimarea valotii terminale prin
metoda capitalizării luxului de numerar, este formula Gordon -Shapiro:

VT = valoarea terminală
CFN = fluxul de numerar net
k = rata de actualizare
g = creșterea perpetuă sperată a fluxului de numerar

4. Rată adecvată de actualizare care se aplică fluxurilor de numerar viitoare previzionate,
inclusiv valorii terminale 4
Metoda capitalizării profitului (sau dividendelor)

Reprezintă forma prescurtată a metodei DCF, care nu presupune previzionarea venitului pe o
perioadă de previzionare explicită, ci parcurgerea etapelor:

– estimarea venitului anual normalizat și mentenabil pe termen lung – venitul anual
supus capitalizării trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
o să fie un venit nominalizat, respective corectat
o să existe posibilitatea obținerii acestuia în viitor, deci să fie mentenabil pe
termen lung
o să fie de natura unei anuități constante sau unei enuități crescătoare cu o
rată anuală perpetuă constantă

– estimarea schemei de evoluție viitoa re perpetuă a venitului – trebuie să fie mai degrabă
de natura unei anuități crescătoare, cu o rată anuală perpetuă constantă, decât de natura
unei anuități constante. Creșterea anuală perpetuă sperată a fluxul de numerar (g) trebuie
să fie egală sau ușor mai mare, față de rata anuală previzionată de inflație. În literatura de
specialitate nivelul recomandat al g n este de 3% – 5%.

4 Sorin V. Stan, Ion Anghel, Evaluarea întreprinderii, Ediția a cincea revizuită, Editura IROVAL, București,
2013

– determinarea ratei de capitalizare (c) – este rata de actualizare (k) din care se scade rata
anuală de creștere perpetuă, sper ată a FN. Ca și rata de actualziare și rata de capitalizare
poate fi calculată în termini nominali sau în termini reali
cn = k n-gn cr = k r – gr

– calcularea valorii întreprinderii (EV) sau capitalului acționar (CP)

EV = valoarea întrepinderii
CMPC = Costul mediu ponderat al capitalului
g = creșterea anuală perpetuă sperată a FN
CFNI = fluxul de numerar net disponibil pentru investitori
CP = capitalul acționar
Kcp = Costul capitalului propriu
CFN A = fluxul de numerar net disponibil pentru acționari

La valoarea întreprinderii trebuie adaugate sau scăzute următoarele elemente dacă este cazul:
– se adaugă valoarea reziduală netă a activelor din afara exploatării exprimată de FN din
afara exploatării
– se scade cheltuiala aferentă unei infuzii de capital necesar pentru majorarea FRN dacă pe
o astfel de ipoteză s -a bazat previzionarea evoluției FN
– se scade investiția de capital necesară pentru a fi generat nivelul reprezentativ al FN
– se adaugă o valoare supli mentară în cazul existenței unei subutilizări a capacității de
producție, dacă se consider că în viitor va exista oportunitatea unei creșteri a gardului de
utilizare , care nu a fost luat în considerare în estimarea CFN productibil.5

5 Sorin V. Stan, Ion Anghel, Evaluarea întreprinderii, Ediția a cincea revizuită, Editura IRO VAL, București,
2013

Indicatorii echilibru lui financiar
Indicatorii utilizați pentru calculul echilibrului financiar sunt:
 Fondul de rulment
 Nevoia de fond de rulment
 Trezoreria netă
Acești indicatori sunt calculați cu scopul de a evidenția echilibrul financiar al societății
analizate. Arată struc tura surselor de finanțare utilizate în desfășurarea activității dar și în ce
măsură societatea trebuie să apeleze la credite. 6
Fondul de rulment
Acest indicator reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung în cadrul unei
societăți. Fondul de rulemnt urmărește dacă entitatea analizată dispune de o marjă de
securitate, care să o protejeze în anumite evenimente neprevăzute.
Fondul de rulment poate înregistra valori pozitive sau negative care reflectă echilibrul sau
dezeschibrul financiar la soci etatea analizată.
Fondul de rulement > 0 → Reflectă realizarea echilibrului pe termen lung în cadrul societății
analizate. În cadrul entității se respectă principiul de gestiune financiară conform căruia la
nevoi permanente se alocă surse permanente.
Fondu l de rulment < 0 → Reflectă dezechilibru financiar pe termen lung în cadrul societății
analizate. În cadrul entității nu se respectă principiul de gestiune financiară conform căruia la
nevoi permanente se alocă surse permanente, o parte a activelor imobili zate fiind finanțate
din datorii pe termen scurt.
Fondul de rulment se calculează astfel:
FR = Surse permanente – Nevoi permanente
Nevoia de fond de rulment
Nevoia de fond de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen scurt în cadrul
unei societăți.

6 Prof.univ.dr. Radu STROE, Gestiunea financiara a intreprinderii : note de curs si aplicatii , Bucuresti, Editura
ASE , 2004

Nevoia de fond de rulment > 0 → Arată că nevoile temporare de finanțare sunt superioare
surselor de finanțare temporare.
Nevoia de fond de rulment < 0 → nevoile temporare de finanțare sunt mai mici decât sursele
de finanțare temporare.
Nevo ia de fond de rulment se calzulează astfel:
NFR = Nevoi temporare – Surse temporare
Trezoreria netă
Trezoreria netă reflectă valoarea disponibilităților monetare și investițiilor financiare pe
termen scurt, apărute în urma încasărilor și plăților efectuate .
Trezoreria netă > 0 → Excedentul care rezultă în urma calculării acestui indicator este
concretizat în disponibilități bănești în casă și în conturile bancare. Reflectă desfășurarea unei
activități echilibrate și eficiente. Poate demonstra o rentabilita te economică ridicată dar pe
termen lung abundența resurselor poate fi semnul unei utilizări ineficiente a acestora.
Trezoreria netă < 0 → Valorile negative înregistrate de acest indicator reflectă insuficiența
lischidităților disponibile în casă sau în c onturile bancare. Ca urmare a deficitului monetar
societatea se îndreaptă spre resurse financiare externe.
Trezoreria netă se calculează astfel:
TN = FR – NFR

Soldurile intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori cal culați pe baza contului de profit și
pierdere care reflectă volumul și rentabilitatea activității descfășurată de societate. Indicatorii
sunt calculați pornind de la cel mai cuprinzător și încheiând cu cel mai sintetic.7
Marja comerială (MC)
Marja comercia lă reflectă surplusul căștigat în urma vânzării mărfurilor, achiziționate
anterior de la furnizori.
Marje comercială se calculează astfel:
MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile
Producția exercițiului (Qex)
Acet indicator ref lectă întreaga activitate desfășurată de întreprindere. Include valoarea
bunurilor și serviciilor realizate de societate cu scopul de a fi valorificate, bunurile stocate dar
și cele utilizate pentru nevoi proprii. 8
Producția exercițiului se calculează ast fel:
Qex = Qvândută ± Qstocată + Qimobilizată

Valoarea adăugată
Valoarea adăugată reflectă creșterea de valoare realizată de întreprindere, care rezultă din
utilizarea factorilor de producție peste valoarea bunurilor și serviciilor achiziționate de la
terți.
Valoarea adăugată se calculează astfel:
VA = MC + Qex – Consumuri externe de la terți

7 Roxana Arabela Dumitrascu, Gestiunea financiara a intreprinderii. Concepte. Modele. Instrumente, Editura
Universitară, București, 2013

8 Asist. univ. drd. Olaru Gabriela -Daniela, Performanțele întreprinderii în termeni de solduri intermediare de
gestiune, Universitatea „George Bacovia” Bacău, 2012

Rezultatul brut din exploatare (RBE)
Acest indicator capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor, de achitare a datoriilor
față de bugetul statului și de remunerare a acționarilor.
Rezultatul brut din exploatare se calculează astfel:
RBE = VA + Subvenții din exploatare – Cheltuieli cu impozitele și taxele – Cheltuieli cu
personalul
Rezultatul din exploatare (RE)
Rezultatul din exploatare reflectă rentabilit atea activității de exploatare.
Rezultatul din exploatare se calculează astfel:
RE = RBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din explotare + Reluări asupra
provizioanelor din exploatare – Cheltuieli cu amortizări și provizioane din exploatare
Rezultatul curent (RC)
Valoarea acestui indicator este determinată atât de rezultatul din exploatare cât și de
rezultatul financiar.
Rezultatul curent se calculează astfel:
RC = RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare
Rezultatul net al exercițiulu i (RN)
Rezultatul net al exercițiului reflectă rentabilitatea financiară a societății analizate după ce se
scade impozit pe profit din profitul brut.
Rezultatul net al exercițiului se calculează astfel:
RN = RC + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraor dinare – Impozit pe profit