Teorie 18apr Converted [612691]

1 CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE PRIVIND TAXA PE VALOAREA
ADĂUGATĂ

1.1.Taxa pe Valoarea Adăugată
1.1.1. Baza de impozitare
1.1.2. Subiectele impozabile
1.1.3. Calculul și plata TVA
1.2.Taxa pe Valoarea Adăugată în diferite țări
1.2.1. Taxa pe valoarea adăug ată în Franța
1.2.2. Taxa pe valoarea adăugat în Germania
1.2.3. Taxa pe valoarea adăugată în Marea Britanie

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR PRIVIND TAXA PE
VALOAREA ADĂUGATĂ

2.1. Fluxul informațional pentru determinarea TVA
2.2. Calculul și contabilitatea TVA în operațiile de aprovizionare
2.3. Calculul și contabilitatea TVA în operațiile de livrǎri
2.4. Determinarea TVA de plată sau de rambursat

CAPITOLUL III . STUDIUL DE CAZ PRIVIND DETERMINAREA TAXEI PE
VALOAREA ADĂUGATĂ LA SOCIETATEA BI JUROM
3.1. Prezentarea firmei Bijurom
3.2. Operațiuni înregistrate de firma Bijurom
3.2.1. Operațiuni înregistrate în luna septembrie
3.2.2. Operațiuni înregistrate în luna octombrie
3.2.3. Operațiuni înregistrate în luna noiembrie
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

2 CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE PRIVIND TAXA PE
VALOAREA ADĂUGATĂ

1.1.Taxa pe Valoarea Adăugată

1.1.1. Baza de impozitare

Valoarea în vamă se determină potrivit H.G. nr. 1.813/2006 privind tariful vamal al
României art. 8 și cuprinde prețul de impor t format din prețul extern transformat în lei la
cursul de schimb stabilit și comunicat de Banca Națională a României în fiecare vineri
pentru operațiunile vamale și evaluarea în vamă din săptămâna următoare conform H.G nr.
23/2017.
La prețul de mai sus se adaugă:
– Cheltuielile de transport ale mărfurilor importate, pe parcurs extern;
– Cheltuielile de încărcare, de descărcare și de manipulare conexe transportului
mărfurilor importate, achitate pe parcurs extern;
– Costul asigurării, precum și orice alte c heltuieli pe parcurs extern.
Valoarea în vamă trebuie să rezulte din facturi sau alte documente emise de
exportator, care se depun la organele vamale.
Atât la produsele din țară, cât și la cele din import, pentru care, potrivit unor
reglementări vamale, se datorează alte taxe și accize, baza de impozitare pentru taxa pe
valoarea adăugată cuprinde și aceste taxe și accize.
O altă situație deosebită o reprezintă stabilirea bazei de impozitare pentru vânzările
de bunuri prin unitățile de consignație. În acest caz baza de impozitare se determină în mod
diferit:
– Suma obținută din vânzarea bunurilor cumpărate de la comercianți sau încredințate
de aceștia pentru a fi vândute. Pentru bunurile încredințate, vândute, comercianții
respectivi sunt obligați să emită fa cturi cel mai târziu în ultima zi a lunii în care s -a efectuat
vânzarea.
– Suma reprezentând comisionul aplicat vânzărilor de bunuri aparținând
Persoanelor fizice care nu au calitatea de comercianți, neaparținând persoanelor fizice care
nu au calitatea de comercianți, necuprinse în sfera de aplicare sau scutite de plata taxei pe
valoarea adăugată.

3 Potrivit art. 14 și 15 din Ordonanța guvernului nr. 23/2017, următoarele sume,
decontate între furnizor și beneficiar, nu se includ în baza de impozitare:
– Remiz e și alte reduceri de preț inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor și
serviciilor; aceste sume vor fi înscrise distinct în factură;
– Penalități pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale;
– Dobânzi pentru întârzierea plăților;
– Refuzuri tot ale sau parțiale privind cantitatea, prețurile și alte elemente cuprinse în
facturi sau documente similare;
– Contravaloarea ambalajelor în care s -a expediat marfa și care au fost restituite și
facturate de clienți. Ambalaje care circulă între furnizorii d e marfă și clienți, prin schimb,
fără facturare, nu influențează baza de impozitare.
Actele de comerț intervenite între furnizor ți client în perioada de garanție a
bunurilor care fac obiectul actului de comerț, în ceea ce privește aplicarea taxei pe valoa rea
adăugată, se soluționează astfel:
– În situația înlocuirii unui bun, subansamblu, sau unei piese în perioada de garanție
nu se aplică taxa pe valoarea adăugată deoarece operațiile nu se fac contra plată, ci în
contul plății inițiale;
– În situația acor dării unor bonificații pentru calitatea inferioară a produsului, ba/1 de
impozitare inițială se reduce cu despăgubirea acordată.
De asemenea, nu se includ în baza de impozitare sumele achitate de comerciantul
furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se decontează acestuia. Aceste sume
se includ în factură sau alt document emis de comerciantul furnizor sau prestatul separat de
sumă reprezentând contravaloarea bunurilor sau serviciilor și a taxei aferente acestora.
Dreptul de deducere privește numai taxa ce este înscrisă într -o factură sau alt
document legal care se referă la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea de operațiuni
impozabile.
Dreptul de deducere se exercită pe două căi:
– Prin reținerea din sumă reprezentând taxa pe valoa rea adăugată, pentru
livrările de bunuri sau servicii prestate, a taxei aferente intrărilor;
– Prin rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentând diferența
dintre taxa aferentă intrărilor și taxa facturată de agentul economic pentru livrările de
bunuri sau servicii prestate.

4 Rambursarea diferenței de taxă se efectuează la cerere, pe baza documentației
stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor, și a verificărilor făcute de organele
acestuia, astfel:
– Lunar, pentru operațiile de export;
– Trimestrial sau anual, în funcție de sumă minimă de rambursat stabilită prin
hotărâre a guvernului, în celelalte cazuri.
Pentru situațiile în care agenții economici efectuează cheltuieli care nu au, legătură
directă și exclusivă cu activitatea lor, iar bunur ile sau serviciile respective nu au fost
înregistrate în gestiunea agentului economic, cum sunt cheltuielile pentru distracție,
divertisment, achiziționarea și întreținerea autoturismelor folosite pentru activități ce nu au
ca scop obținerea de profit, age nții economici nu au dreptul de deducere a taxei pe valoarea
adăugată achitată furnizorilor sau prestatorilor.1
În cazul bunurilor pierdute, dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată
interesează atât pe agentul economic furnizor, cât și pe agentul e conomic beneficiar, iar
stabilirea taxei pe valoarea adăugată deductibilă sau datorată trebuie făcută în strânsă
legătură cu prevederile contractuale privind răspunderea pe timpul transportului bunurilor
sau cu alte prevederi legale privind bunurile distru se, furate, pierdute, depreciate calitativ.
Astfel, dacă bunurile s -au pierdut pe timpul transportului către client și contractul îl
face pe client responsabil pentru orice pierdere înregistrată după predarea bunului către
client sau societatea comercială de transport, comerciantul furnizor datorează taxa pe
valoare adăugată aferentă bunurilor respective. La rândul său clientul are drept de deducere
a taxei cuprinsă în factura furnizorului. Dacă bunurile respective erau destinate realizării
unor operații sc utite de taxă sau unor cheltuieli care nu aveau legătură directă și exclusivă
cu activitatea agentului economic beneficiar, taxa pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă.
Dacă însă contractul îl face răspunzător pe furnizor pentru orice pierdere intervenită
înainte de predarea către client, se procedează astfel:
– Dacă furnizorul nu a emis factură, atunci nu datorează taxă pe valoare
adăugată deoarece se consideră că nu s -a efectuat o livrare;
– Dacă s -a emis factură atunci se datorează taxa inclusă în fact ură. În situația
în care clientul a refuzat plata facturii că nu a primit marfa, problema se reglementează prin
emiterea unei facturi în roșu pentru taxa de scăzut.2

1Țeglcdi A. M ., Contabilitate aprofundată, Editura Universității "Aurel Vlaicu", Arad, 2015 .,p.174
2Ionescu C.A., Contabilitate de gestiune, Editura Pro Universitaria, București, 2018. ,p.235

5 În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor pierdute, distruse,
furat e, sau depreciate calitativ, existența în depozitele agenților economici, se va proceda
astfel:3
– Pentru produsele fabricate în scop de vânzare, nu se datorează taxa pe
valoarea adăugată deoarece nu a avut loc livrarea;
– Pentru bunurile achiziționate în scopul realizării de bunuri și servicii supuse
taxei pe valoarea adăugată, agenții economici au dreptul de deducere a taxei cuprinsă în
facturile sau documentele întocmite de furnizori sau prestatori. Nu se deduce taxa
bunurilor pierdute, furate, distruse sau depreciate calitativ care au fost achiziționate pentru
realizarea unor operații scutite, sau, pentru cheltuieli care nu au legătură directă și
exclusivă cu activitatea agentului economic.
Potrivit prevederilor Capitolului VII, alineatul prim din Normel e privind aplicarea
Ordonanței nr. 23/2017, baza de impozitare este constituită pentru livrările de bunuri și
prestările de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau care
urmează a fi primite de furnizor sau prestator în con trapartidă pentru livrările și prestațiile
efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.4
Când beneficiarii nu au achitat total sau parțial contravaloarea bunurilor sau
serviciilor prestate, fiind declarați insolvabili prin hotărâri judecătorești definiti ve,
furnizorii și prestatorii beneficiază de dreptul de restituire de la bugetul de stat a taxei pe
valoarea adăugată corespunzătoare sumelor ce nu mai pot fi încasate.
Suma ce nu mai poate fi încasată și taxa aferentă se înscriu în roșu în decontul
întocm it pentru luna în care s -a obținut hotărârea definitivă a instanțelor judecătorești prin
care s -a consemnat insolvabilitatea beneficiarilor.
Restituirea se realizează potrivit reglementărilor cuprinse în Capitolul IX din
normele aprobate prin H.G. nr. 406/ 1992, astfel:5
– Prin compensarea cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat în
lunile următoare;
– Prin restituirea de către organul fiscal a sumelor ce nu au putut fi
compensate cu taxa datorată bugetului de stat.

1.1.2. Subiectele impozabi le

3 Străoanu B.M, op.cit. ,p.144
4 Cenar I. .. Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva. 2011; ,p.185
5 Străoanu B. M. Primii pași în contabilitatea fi nanciară: despre capitaluri, imobilizări și stocuri. Editura Pro
Universitaria. București. 2015,p.262

6
Subiectele supuse taxei pe valoarea adăugată se împart în două mari categorii:6
A. operații care au ca efect transferul proprietății bunurilor, indiferent de forma
juridică prin care se realizează acest transfer de proprietate: vânzare, schimb de bunu ri,
aport la capitalul social al unei societăți comerciale și în unele cazuri chiar predarea cu titlu
gratuit.
B. Operații constând în prestarea de servicii.
După natura ți proveniența bunurilor, operațiile supuse taxei pe valoarea adăugată
nr împart în:
A. livrări de bunuri mobile;
B. Transferul proprietății bunurilor imobile între agenții economici, precum și între
aceștia și instituții sau persoane fizice;
C. Prestări servicii;
D. importul de bunuri și servicii.

1.1.3. Calculul și plata TVA

Se face p rin una din următoarele metode:7
– Prin organizarea și conducerea evidenței contabile potrivit normelor în vigoare,
care să permită determinarea sumei impozabile și taxa pe valoarea adăugată pentru livrările
sau serviciile efectuate, precum și taxa deducti bilă aferentă bunurilor și serviciilor
achiziționate sau realizate în unitatea proprie destinate realizării de operații impozabile;
– Pe bază de registre în care se înscriu zilnic, fără ștersături și spații neutilizate,
elementele necesare pentru determina rea taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor
livrate și serviciilor prestate, percum și a taxei pe valoare adăugată deductibilă pentru
intrări.
Înregistrare în contabilitate se face cronologic și sistematic, potrivit planului de
conturi și normelor em ise de Ministerul Economiei și Finanțelor, în condițiile prevederilor
art. 4 din Legea Contabilității nr. 82/1991.
Decontul privind taxa pe valoarea adăugată se întocmește lunar pe un formular
primit de la organul fiscal și se depune la aceasta însoțit de dovada efectuării plății taxei pe

6 Țeglcdi A. M., Contabilitate de gestiune, Editura Pro Universitaria, București. 2015,p.244
7 Ionescu C.A , op.cit. ,p.174

7 valoarea adăugată data datorată bugetului de stat (chitanță pentru plata în numerar, filă
CEC, copia dispoziției de plată vizată de bancă).
Termenul de depunere al decontului este de până la data de 25 a lunii următoare.
Decontul reprezintă o sinteză a operațiilor realizate de un agent economic într -o
lună calendaristică și cuprinde:8
– Perioada pentru care se întocmește decontul;
– Detalii privind operațiile realizate;
– Data referitoare la calcularea sumei de plată la bug etul de stat sau de restituit;
– Elementele de identificare a persoanelor răspunzătoare de corectă întocmire a
decontului și de confirmarea încasării sumelor, semnăturile și ștampilele care angajează
legal agentul economic respectiv.
Una din obligațiile ag enților economici este de a pune la dispoziția organelor
fiscale toate justificările necesare, evidențele și documentele aferente, în vederea corectei
stabiliri a operațiilor impozabile executate atât la sediul principal, cât și la subunități,
precum și a respectării celorlalte prevederi legale privind taxa pe valoarea adăugată.
O altă obligație se referă la furnizarea de către agenții economici, anual până la data
de 15 august, a unor informații referitoare la operațiile impozabile prevăzute de agentul
economic pentru anul viitor.9
Termenul de plată a taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat sau
diferențiate în funcție de natura operațiilor realizate, astfel:
– Până la data de 25 a lunii următoare se achită taxa pe valoarea adăugată datorată
bugetului de stat rezultată din decontul întocmit;
– Concomitent cu plata taxelor vamale pentru bunurile din import, indiferent de
calitatea importatorului; persoana fizică sau juridică, înregistrată sau nu ca agent economic;
– O dată cu îndeplinirea formali tăților de vămuire pentru bunurile din import care
sunt exceptate sau scutite de taxe vamale, dar care sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.
Liberul de vamă se acordă numai după plată taxei pe valoarea adăugată sau
depunerea unei garanții egală cu aceast a;
– Concomitent cu plata furnizorilor sau prestatorilor externi pentru bunurile și
serviciile din import prevăzute la art. 8 alin. Ultim din Ordonanța Guvernului nr. 23/2017,
efectuată pe baza recepției la beneficiari și în concordanță cu prevederile con tractuale;

8 Cenar I.., op.cit. ,p.152
9 Nicolaescu C ,op.cit. ,p.143

8 – Concomitent cu cererea organului fiscal pentru scoaterea din evidență că plătitor de
taxă pe valoarea adăugată în caz de încetare a activității.
Plata se poate face astfel:10
A. în numerar:
– Când încasarea se face prin agenți fiscali sau vamal i;
– Direct la casieria trezoreriei sau organului vamal;
– La unitățile C.E.C. împuternicite să efectueze operații de încasări pentru bugetul de
stat, în localitățile în care nu s -au organizat trezorerii ale finanțelor publice;
B. Prin C.E.C. cu limită de sumă care se prezintă organului fiscal la care s -a înregistrat
ca plătitor, sau la organul vamal, după caz;
C. Prin dispozițiile de plată depusă la societatea bancară unde agentul economic are
cont deschis; o copie vizată de bancă se anexează la decontul p rezentat organului fiscal.
Termenul de prescripție în care atât bugetul de stat, cât și plătitorii de taxa pe
valoarea adăugată își pot revendica drepturile rezultate din Ordonanța Guvernului nr.
23/2017 este de 5 ani de la data prevăzută pentru exercitare a acestora.11
Pentru sumele neplătite din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor din import,
drepturile bugetului de stat se prescriu în termen de 5 ani de la data efectuării formalităților
de vămuire și înregistrarea declarației vamale de import.
Pentru alte operații supuse taxei pe valoarea adăugată termenul de prescripție se
determină în funcție de data la care agentul economic avea obligația efectuării plății taxei
datorate bugetului de stat, cum ar fi:12
– Data întocmirii formalităților de vămuire pentru bunurile din import exceptate sau
scutite de taxe vamale, dar care sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.
– Data întocmirii formalităților pentru plata furnizorilor externi pentru bunurile din
import închiriate, precum și pentru operațiunile de pub licitate, Consulting, studii și
cercetare, cesiuni sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licențe, de mărci de
fabrică și de comerț, sau alte drepturi similare, efectuate de un prestator cu sediul sau
domiciliul în străinătate și folosite de beneficiari cu sediul sau domiciliul în România;
– Data depunerii la organul fiscal a cererii de scoatere din evidență că plătitor de taxa
pe valoarea adăugată în caz de încetare a activității.

10 Dragomirescu S. E., Solomon D. C., Țuțueanu I , op.cit. ,p.136
11 Țegledi A. M., Contabilitate financiară. Reglementări contabile și aplicații. Editura Pro Universitaria,
București. 2016 , op.cit. ,p.152
12 Bogdan A.M. – Contabilitate – baze și proceduri, Editura Universitaria, Craiova,
2008 ,p.143

9 În ceea ce privește prescrierea drepturilor plătitorilor de t axa pe valoarea adăugată
privind sume achitate în plus de aceștia sau nedecontate de bugetul de stat, termenul de 5
ani se determină luând ca baza data documentelor întocmite de agenții economici și
prezentate organelor fiscale.13
Astfel, pentru taxa plătit ă în plus ca urmare a unor erori înscrisă în decontul lunar,
termenul de 5 ani se determină în funcție de data înregistrării la organul fiscal a decontului
în care se află operația în cauză.
Pentru taxa nerambursată de organele fiscale termenul de prescrip ție se determină
ținând cont de natura operațiilor realizate, astfel:14
– Pentru taxa de rambursat determinată de livrări la export, termenul de prescripție se
calculează de la data la care agentul economic putea introduce cererea de rambursare,
respectiv c el puțin 10 zile înainte de închiderea lunii următoare celei în care s -a realizat;
– Pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă altor operații, termenul de prescripție se
determină în funcție de suma de rambursat; dacă suma corectă de rambursat depășește
100.000 lei, termenul de prescripție începe să curgă începând de la data de 20 a lunii
următoare expirării unui trimestru; dacă suma de rambursat este de sub un milion de lei și
este aferentă primelor unsprezece luni dintr -un an, termenul de prescripție înce pe să curgă
de la data de 31 ianuarie a anului următor, data stabilită prin H.G. nr. 406/1992 ca fiind
data limită pentru regularizarea taxelor de rambursat.15
– Pentru agenții economici cu producție sezonieră care au beneficiat de dreptul de
rambursare a t axei pe valoarea adăugată la sfârșitul sezonului, termenul de prescripție se
determină în funcție de data la care au solicitat organul fiscal restituirea taxei cuvenite.
Corectarea eventualelor erori se face în mod diferențiat, ținând seama de natura
acest ora și de felul documentului în care sunt consemnate, astfel:16
– Potrivit prevederilor cuprinse în normele de aplicare a Legii Contabilității nr.
82/1991, se corectează erorile de înregistrare în contabilitate sau de completare a
documentelor care stau la baza înregistrărilor și care circulă numai în unitatea respectivă;
Corectarea se face în toate exemplarele prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei
greșite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul său cifră corectă;

13 Cenar I., Contabilitate, Seria Didactica, Alba Iulia, 2018 ,p.148
14 Ionescu C.A,op,cit.,p.187
15 Țegledi A. M., op.cit.,p.153
16 Cenar I, op.cit. ,p.215

10 – Potrivit art. 28 din Ordonanța nr. 23/2017 corectarea taxei pe valoarea adăugată
facturată eronat se face prin emiterea unei noi facturi, în roșu pentru sumele ce urmează a
fi scăzute și în negru pentru cele de adăugat.
Această reglementare care se aplică și în situațiile în care se eliberează documentele
înlocuitoare ale facturilor urmărește ca oricare modificare a taxei pe valoarea adăugată să
fie cunoscută atât de furnizor sau prestator, cât și de beneficiar.17
Transmiterea unui document legal de modifica re a unor elemente din factura sau alt
document emis inițial dă posibilitatea cumpărătorului să verifice exactitatea datelor înscrise
și, după caz, să -și exercite dreptul de deducere, care potrivit art. 19 din Ordonanța nr.
23/2017 privește numai taxa pe v aloarea adăugată ce este înscrisă într -o factură sau alt
document legal.

1.2.Taxa pe Valoarea Adăugată în diferite țări

1.2.1. Taxa pe valoarea adăugată în Franța

În Franța, taxa pe valoarea adăugată are o sferă de aplicare foarte largă, cu multiple
posibilități de opțiune. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit pe operațiuni și nu pe
persoane.
Pentru a fi supusă taxei, o operațiune trebuie să îndeplinească cumulat cinci
condiții:
– Ea trebuie să constituie o livrare de bunuri sau o prestare de serv iciu; se includ
toate operațiunile care comportă un transfer de proprietate, vânzările în rate, locația –
vânzarea, dar nu intră creditul pentru închiriere;
– Operațiunea supusă taxei trebuie să fie rezultatul unei activități economice;
– Ea trebuie să fie realizată cu titlul oneros, oricare ar fi scopul său rezultatul obținut
și independent de natura contrapartidei oferite de cumpărător (bani, bun livrat, serviciu
efectuat etc.)
– Ea trebuie să fie efectuată de o persoană fizică sau juridică care lucrează de o
manieră independentă;

17 Manea, L.C., Nichita, M.E., Irimescu, A. M., Rapcencu, C.„Introducere în contabilitate. Aplicații”, ediția a
III-a, Editura ASE, București,2015 ,p.136

11 – Operațiunea să fie realizată pe teritoriul francez.
La operațiunile supuse TVA se mai adaugă anumite activități care prin natura lor sunt
impozabile și sunt reglementate prin dispozițiuni speciale ale legii si este vorba mai al es
de:
– Livrări de bunuri pentru comerțul intern, caz în care absența impunerii ar genera o
insolvabilitate în condiții de concurență;
– Importurile, pentru care regulile de teritorialitate, vor conduce la exonerarea lor,
fiind necesară în acest caz o dis poziție specială în Codul General al Impozitelor;
– Operațiuni diverse; precum cele efectuate de cooperative și grupuri de cumpărare,
cele care concură la producerea sau la livrarea de imobile, acordarea de îngrijiri, vânzarea
de publicații, altele decât c ele cotidiene etc.
Exonerări de la plata taxei: impozitul pe operațiuni de bază, impozitul pe
spectacole, cu excepția jocurilor de noroc și a reuniunilor sportive, taxa pe convenții de
asigurări; vânzarea de bunuri pentru nevoile proprii, vânzări de deșeur i și materiale
recuperabile din industrie, precum și un număr important de operațiuni bancare și
financiare cum ar fi acordarea și negocierea creditelor; activități de interes social; pentru
locația de terenuri și clădiri în scop agricol, terenuri neamenaj ate și localuri goale; pentru
activitățile din sfera profesiilor libere; în domeniul agriculturii, al pescuitului; vânzări de
pește, raci, scoici, efectuate de pescari; precum și unele operațiuni din importuri.
Cotele de taxă practicate în sistemul francez sunt împărțite în trei categorii:
– Cote supra -reduse, introduse în anul 1982 privind un număr de 12 tipuri de produse
care fac parte din produsele alimentare de bază – apă potabilă de la orașe, laptele livrat
pentru consum, uleiul alimentar, oțetul comes tibil, ciocolata crocantă și sub formă de
tablete; cafeaua și ceaiul, produsele de patiserie proaspete, produsele din aluat pentru micul
dejun, aperitivele și deserturile, zahărul și dulcețurile, produsele de origine agricolă,
produse din pește și mierea d e albine.
– Cota redusă cu aplicabilitate în taxarea prestărilor de servicii, precum și a unor
produse eterogene;
– Cota standard sau normală (18,6%).
Administrarea mai multor cote este întotdeauna delicată și dificilă în raport cu
multitudinea criteriilor de care trebuie, în mod general, să se țină seama.
Particularitățile taxei franceze în raport cu taxa aplicată de către majoritatea țărilor
din CEE pot fi grupate astfel:

12 – Numărul exonerărilor este destul de mare și posibilitățile de opțiune sunt
import ante ca număr. Totuși, sfera de aplicare a TVA este mai largă decât TVA britanică;
– Regulă de determinare a TVA în Franța prezintă unele particularități.
Franța este singura țară în care nu se rambursează în totalitate creditul pentru TVA
și se impune înt reprinderilor regulă decalajului de o lună pentru servicii și alte bunuri.
În domeniul cotelor, Franța se situează alături de Belgia, Irlanda și Italia, adică în
grupa țărilor în care taxa cuprinde 3 -4 tipuri de cote; în alte țări taxa are una sau două cot e.
Trebuie pus în evidență faptul că în Franța cota zero nu există, datorită exonerărilor
care au un spectru larg de aplicare.

1.2.2. Taxa pe valoarea adăugat în Germania

Taxa pe valoarea adăugată, a fost introdusă în Germania în anul 1969, ea
reprezentâ nd una din impunerile obișnuite, din care atât Federația, cât și Landurile au
dreptul la o parte din încasări.
Landurilor le revin anumite părți din suma globală acumulată din veniturile fiscale
– inclusiv TVA – ceea ce reprezintă propriile cuantumuri care le sunt datorate de
Federație.
Landurile au obligativitatea încasării taxelor, iar acordarea unei părți din încasările
realizate în favoarea lor le determină ca să efectueze această activitate cu eficacitate
sporită, aspect determinant pentru activitatea fiscală.
Astfel, partea din veniturile fiscale obținute din impozite și taxe care rămân la
Federație este de 65%, iar landurile primesc 35%, proporție care se revizuiește atunci când
apar diferențe substanțiale între raportul dintre veniturile și cheltuiel ile Federației și cele
ale landurilor.
Deoarece taxa pe valoarea adăugată prezintă o pondere însemnată în veniturile
totale ale bugetelor Federației și landurilor, revizuirea proporțiilor respective este precedată
de o negociere riguroasă între părțile imp licate.
Cât privește competența de administrare a taxei pe valoarea adăugată, aceea care se
referă la importuri revine autorităților federale.
Ca autorități locale, birourile vamale administrează taxele vamale, accizele și TVA
pe importuri. Toate celelalt e impozite, incluzând TVA internă sunt administrate de
autoritățile fiscale ale landurilor care sunt permanent sub controlul federației.

13 Legea taxei pe valoarea adăugată a apelat la conceptele cuprinse în precedenta lege
a impozitului pe cifra de afaceri, care reglementa juridic toate aspectele legate de această
formă de impunere și oferind o variantă corespunzătoare a termenilor uzuali.
Taxa pe valoarea adăugată se determină prin aplicarea sistemului de cote
proporționale și anume cota redusă de 7% și cote nonnale de 15%.
Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată:
– La livrarea de bunuri și prestarea de servicii în interiorul țării;
– La anumite livrări și servicii în beneficiul direct al contribuabilului;
– La importul de mărfuri.
Taxa pe valoarea adă ugată se aplică la toate stadiile de vânzare, iar baza de
impunere reprezentând întreaga valoare considerată.
Cota de 7% se aplică în cazul livrărilor de produse alimentare și agricole (inclusiv
pentru consumul acestora), pentru anumite servicii profesiona le, pentru cărți, ziare,
instrumente și aparatură medicală, medicamente etc.
În cazul în care întreprinderile dețin o cifră de afaceri ce nu depășește 50.000 Euro
pe an, vor plăti un impozit reprezentând 4% din baza de impunere în care va fi inclusă și
TVA .
De la obligația de plată a taxei pe valoarea adăugată sunt scutite următoarele:
– Livrările și prelucrările pentru export, în folosul clienților străini;
– Tranzacțiile bancare și financiare;
– închirierea și arendarea de clădiri și locuințe;
– Serviciil e legale de asistență medicală, educație, servicii sociale etc.

În Germania se percepe impozitul pe consumație pentru anumite produse, dintre
care menționăm: cafea, tutun, ceai, zahăr, produse de patiserie, băuturi alcoolice,
echipamente pentru iluminat, cărți de joc, produse din țiței etc.
Încasările din impozitele respective se fac venituri la bugetul federal, cu excepția
impozitului pe bere, ce revine bugetelor landurilor.
Aprobarea de introducere a legii privind taxa pe valoarea adăugată s -a făcut cu m ult
înainte de termenul de aplicare efectivă, fapt ce a condus la o pregătire temeinică a acestei
operațiuni.
Prin urmare, TVA nu a fost concepută în intenția de a genera un venit mai mare
decât impozitul pe cifra de afaceri pe care l -a înlocuit.

14 Pentru fi xarea cotelor de impunere s -au întreprins o serie de calcule pentru a păstra
nivelul general stabilit al prețurilor, fără a fi influențat consumatorul final, aceasta
reprezentând o condiție esențială.
Un anumit expert german în probleme fiscale a făcut obs ervația că orice impunere
este tot atât de bună după cum este administrată de către autorități.
O taxă bună este aceea care dă naștere la cât mai puține probleme atunci când este aplicată
corect de către cei în drept, concomitent cu existența unui control sever al autorităților
fiscale.

1.2.3. Taxa pe valoarea adăugată în Marea Britanie

Impozitele indirecte au o pondere mai mică în sistemul fiscal englez, deoarece sunt
de obicei, percepute la niveluri mai scăzute, aplicându -se sistemul de impunere în cote
regresive.
TVA în Anglia este percepută ca un impozit pe afaceri în fiecare etapă de producție și
distribuție, asupra valorii care se adaugă la aprovizionările de materii, combustibil și
imobilizări.
Impozitul respectiv are o cotă de 17,5%, excepțiile gen erale iau forma taxei cu u n
nivel zero sau sunt considerate drept scutiri. Cota zero se aplică la exporturile de bunuri și
servicii, la produsele alimentare și băuturi, cu anumite excepții la cărți, reviste, publicații
periodice etc. Sunt exceptate de la impunerea pe valoarea adăug ată: terenurile (inclusiv
arendele) dobânzile, serviciile poștale, operațiile financiare, educația, unitățile de sănătate
publică.
De asemenea, sunt scutite de plată TVA comercianții ce dețin o cifr» de afaceri
pân* la maximum 21.300 £, precum și bursele d e valori și toate firmele bancare și de
asigur ări. în legislația privind TVA în Marea Britanie se specifică următoarele scutirii sau
cota zero:
Scutiri:
– bunurile imobile (inclusiv concesiunile, închirierile) și chiriile pentru locuințe;
– operațiunile de asigurări;
– serviciile prestate;
– anumite servicii financiare;
– educație și servicii medicale;
Cota zero:

15 – produse alimentare (altele decât produsele de cofetărie);
– cărți, ziare și periodice, literatură muzicală, hărți și altele;
– combustibil (alte le decât petrol) și energie;
– construcția de clădiri; unități și instituții medicale
– serviciile de transport de mărfuri;
– transportul public de pasageri aerian, pe nave și pe uscat (inclusiv taximetrele);
– procurarea, vânzarea sau întreținerea unui va s maritim sau aparat de zbor;
– îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii;

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR PRIVIND
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit asupra consumului care se
întemei ază pe criteriul deductibilității. În plan contabil, în consonanță cu acest criteriu, se
disting trei categorii de operațiuni pentru calcularea și evidențierea taxei pe valoarea

16 adăugată deductibilă, în amonte la primirea bunurilor și serviciilor, calcular ea și
evidențierea taxei pe valoarea adăugată colectată în aval la vânzarea bunurilor și
serviciilor; stabilirea și regularizarea taxei pe valoarea adăugată de plată sau de recuperat
de la buget.
Calcularea taxei pe valoarea adăugată de plată se poate face prin medoda deducerii
sau prin metoda determinării la fiecare etapă a circuitului economic la care se aplică cota
de impozit. Cele mai multe țări aplică metoda deducerii, metodă adoptată și de
reglementările juridice din România.
Metoda determinării taxei pe valoarea adăugată la fiecare etapă a circuitului
economic constă în stabilirea valorii adăugate aferente operațiilor realizate în circuitul
economic din fiecare unitate patrimonială, valoare ce constituie baza de calcul la care se
aplică cota de impozi tare, rezultând direct taxa pe valoarea adăugată de plată, care se
înscrie în factură și se încasează de la client.
Metoda deducerii se caracterizează prin aceea că baza de impozitare la care se
aplică cota procentuală de TVA este prețul, respectiv tarifu l aferent bunurilor livrate și al
serviciilor prestate, adică doar valoarea adăugată ca diferență între prețul de livrare și
costul de achizițuionare.
Dreptul de deducere se exercitǎ lunar prin scǎderea taxei pe valoarea adăugată
deductibile, aferentă fac turilor pentru aprovizionǎri de bunuri și servicii din taxa pe
valoarea adăugată colectată, aferentă facturilor pentru bunurile livrate și serviciile
prestate.
Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operațiune, ci pentru
ansamblul o perațiunilor realizate în cursul unei luni.
În situația în care taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mare decât taxa pe
valoarea adăugată deductibilă, diferența constituie taxa pe valoarea adăugată de plată către
bugetul de stat, iar dacă taxa pe v aloarea adăugată deductibilă este mai mare dacât taxa pe
valoarea adăugată colectată, diferența constituie taxa pe valoarea adăugată de rambursat.
Taxa pe valoarea adăugată de plată (TVA/p), se stabilește pe baza următoarei
formule de calcul:
TVA/p = TVA c olectată – TVA deductibilă
Taxa pe valoarea adăugată de recuperat (TVA/r), se stabilește pe baza următoarei
formule de calcul :
TVA/r = TVA deductibilă – TVA colectată

17 Pentru reflecatrea în contabilitate a decontǎrii cu bugetul statului privind TVA -ul se
ține cu ajutorul conturilor :
• 4423 – ține evidența TVA -ului de platǎ la bugetul statului
• 4424 – ține evidența TVA -ului de recuperat de la bugetul statului
Taxa de rambursat pentru luna de raportare stabilitǎ prin decontul de TVA se
regularizeazǎ în ordine a urmǎtoare :
a) prin compensarea efectuatǎ de persoana impozabilǎ în limita taxei rǎmase
de platǎ rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilorurmǎtoare, dupǎ
caz, fǎrǎ avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de TVA ;
b) prin com pensarea cu alte impozite și taxe datorate bugetului de stat de
persoana impozabilǎ, efectuatǎ de organele fiscale din oficiu sau, dupǎ caz, la solicitarea
expresǎ a persoanei impozabile, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de
compensare ;
c) rambursarea efectuatǎ de organele fiscale ;
Rambursarea TVA -ului poate fi solicitatǎ lunar
Gradul de participare al bunurilor și serviciilor achiziționate la realizarea de
operațiuni impozabile se determină lunar, ca raport între suma reprezentând contrav aloarea
bunurilor livrate și serviciilor prestate supuse taxei pe valoarea adăugată și totalul
operațiunilor realizate în luna respectivă. Acest coeficient este numit în metodologie
prorata (Prt) :
Prt = TOR – OS * 100 TOR
În care:
TOR = total operațiu ni realizate,
OS = operatiuni scutite,fǎrǎ drept de deducere
În gestiunea agenților economici plătitori de taxă pe valoarea adăugată care nu
realizează operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, taxa pe valoarea adăugată este
neutrală, respectiv ac easta nu influențează rezultatele financiare ale exercițiului.

2.1. Fluxul informațional pentru determinarea TVA

18 Documentele legale în care se consemnează livrările de bunuri, prestările de servicii
și operațiile asimilate acestora sunt:
a) FACTURA
Repre zintă principalul document pe baza căruia se determina taxa pe valoarea
adăugată datorată bugetului de stat.
Factura trebuie să cuprindă în mod obșigatoriu următoarele informații:
− Numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii care identifică factu ra
în mod unic
− Data emiterii facturii
− Denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA al
persoanei impozabile care emite factura
− Denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA al
cumpărătorului de bunuri și servicii
− Numele și adresa cumpărătorului precum și codul de înregistrare în scopuri
de TVA și adresa exactă a locului în care în care au fost transferate bunurile, în cazul
livrărilor intracomunitare de bunuri.
− Denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate.
− Data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui
avans, cu excepția cazului în care factura este emisă înainte de data livrării sau încasării
avansului
− Baza de impozitare a bunurilor și serviciilor, pe ntru fiecare cotă, scutire sau
operațiune netaxabilă, preț unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și
alte reduceri de preț
− Indicarea, în funcție de cotele taxei, a taxei colectate și a sumei totale a taxei
colectate, exprimate în lei, sau a următoarelor mențiuni:
a) În cazul în care nu se datorează taxa, mențiunile “scutit cu drept de
deducere”, “scutit fără drept de deducere”, “neimpozabilă în România” sau după caz,
“neinclus în baza de impozitare”
b) În cazul în care se datorează de b eneficiar, mențiunea “taxare inversă”
− O referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit
mai multe facturi sau documente pentru aceeași operațiune
− Semnarea și ștampilarea facturilor nu sunt obligatorii

19 Acest formular se întocmeșt e de furnizor în 3 (trei) exemplare, de către
compartimentul financiar, cel de desfacere sau orice alt compartiment desemnat, în baza
deciziei de livrare, a avizului de însoțire sau a altor documente tipizate care atestă
executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor.
Taxa pe valoarea adăugată înscrisă pe o factură sau document înlocuitor este datorată
bugetului de stat, chiar dacă operațiunea în cauză nu este impozabilă sau dacă taxa
înscrisă este mai mare decât cea legală.
Sunt prevăzute și documente pen tru centralizarea operațiilor efectuate de agenții
economici înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, atât în calitate de furnizori
sau prestatori cât ți în calitate de cumpărători. Aceste documente sunt:
o JURNALUL PENTRU VÂNZĂRI
Servește ca document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată și de
control al unor operații înregistrate în contabilitate.
Se completează la serviciul financiar – contabil pe baza facturilor emise privind
vânzările de bunuri și prestările de servic ii. Unitățile scutite de la obligația emiterii unei
facturi sunt obligate să țină „Borderoul de vânzări (încasări) din ziua de …..”.
Acest borderou servește ca document de centralizare zilnică pe baza monetarelor sau
borderourilor bonurilor de vânzare, not elor de plată, centralizatorul vânzărilor pe
ospătari, centralizatorului vânzărilor cu plata în rate, borderourilor de decontare a
prestațiilor etc. întocmite de fiecare unitate.
o JURNALUL PENTRU CUMPĂRĂRI
Servește ca document de stabilire lunară a taxei p e valoarea adăugată deductibilă și
de control al unor operații înregistrate în contabilitate.
Se completează la compartimentul financiar – contabil pe baza facturilor și
chitanțelor fiscale privind cumpărările de valori materiale sau serviciile achiziționa te prin
agenții economici din țară.
Pentru bunurile procurate direct din import, înregistrarea în „Jurnalul pentru
cumpărări” se face pe baza facturilor externe însoțite de declarațiile vamale de import
vizate de organele vamale pentru taxa pe valoarea adă ugată plătită acestora iar pentru
servicii pe baza dispoziției de plată vizată de organele băncii sau a altor documente care
confirmă plata taxei de către beneficiar.
La baza întocmirii declarației privind obligațiile de plată la bugetul de stat stau acest e
două jurnale respectiv cel de vânzare și cumpărare.
Decont privind taxa pe valoarea adăugată se completează și se depune la organul
fiscal unde este înregistrat trimestrial de către plătitorii cu cifră de afaceri mai mică de
100.000 euro la finele anulu i și lunar, de către ceilalți plătitori. În temeiul art. 156^1, alin.

20 7 din codul fiscal organul fiscal poate aproba o altă perioadă fiscală semestrial/anual pentru
persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA.
Declarația se completează în două exemplare, dintre care:
– originalul se depune la organul fiscal în evidența căruia este înregistrat
plătitorul;
– copia se păstrează de plătitor.
România intrând în Comunitatea Europeană, in luna decembrie 2006 s -au eliberat
agențiilor economici noul Certific ate de înregistrare în scopuri de TVA (RO)
Potrivit Legii 571/2003 cu modificările și completările ulterioare privind TVA,
corectarea TVA determinatǎ în mod eronat, înscrisǎ în facturi fiscale sau alte documente
legal aprobate se va efectua astfel:
-în cazul în care documentul nu a fost transmis cǎtre beneficiar, acesta se anuleazǎ
și se emite un nou document
– în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, corectarea erorilor se
efectueazǎ prin emiterea unui nou document cu valorile înscrise cu semnul minus, în care
se va menționanumǎrul documentul corectat și concomitent se emite un nou document
corect.
Documentele respective se vor înregistra în jurnalul de vânzǎri, respectiv de
cumpǎrǎri și vor fi preluate în decontrile întocmite de furniz or și, respectiv de beneficir
pentru luna în care a avut loc crectarea.
2.2. Calculul și contabilitatea TVA în operațiile de aprovizionare

Bunurile și serviciile achiziționate pentru realizarea operațiunilor comerciale
cuprind materiile prime și material ele, combustibilul și energia, piesele de schimb
obiectele de inventar și de natura mijloacelor fixe precum și alte bunuri și servicii ce
urmează să fie reflectate în cheltuielile de producție, de investiții sau după caz de
circulație.
În cazul bunurilor acordate de către furnizori clienților, în vederea stimulării
vânzărilor în condițiile prevăzute de contractele încheiate, contribuabilii înregistrați ca
plătitori de taxă pe valoarea adăugată vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea
adăugată a ferentă intrărilor.
Evidențierea în contabilitate a operațiilor de aprovizionare este reflectată cu
ajutorul taxei pe valoarea adăugată deductibilă, fiind o creanță asupra bugetului de stat,

21 întreprinderea plǎtind furnizorului TVA -ul aferent prețurilor, t arifelor bunurilor și
serviciilor primite, la intrarea în patrimoniu.
Dreptul de deducere aferent taxei pe valoarea adăugată este exercitat de către
persoanele impozabile înregistrate la organele fiscale ca plătitoare de taxă pe valoare
adǎugatǎ.
În situ ația în care un contribuabil înregistrat ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată
realizează atât operațiuni care dau drept de deducere cât și operatiuni fǎră drept de
deducere se determină în raport gradul de participare a bunurilor și serviciilor la real izarea
operațiunilor cu drept de deducere.
Nu poate fi dedusă, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor
referitoare la:
a) bunuri și/sau servicii achiziționate de furnizori/prestatori în contul clienților și care
apoi se deconteazǎ acesto ra;
b) operațiuni ce nu au legătură cu activitatea economică a prsoanelor impozabile ;
c) serviciile de transport, hoteliere, alimentație publică și altele de aceeași natură
prestate pentru persoanele impozabile care desfășoară activitatea de intermediere în
turism;
d) bǎuturi alcoolice și produse de tutun destinate acțiunilor de protocol;
e) bunuri lipsă sau depreciate calitativ în timpul transportului neimputabile, pe baza
documentelor întocmite pentru predarea -primirea bunurilor de la transportator și
pentru înregis trarea lor în gestiunea persoanei impozabile.
Pentru exercitarea dreptului de deducere contribuabilii înregistrați ca plătitori de
taxă pe valoarea adăugată sunt obligați să justifice prin documente legale întocmite
cuantumul taxei.
Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în documentele pentru
cumpărări se determină în funcție de data facturii fiscale sau a altui document legal, dacă
acestea s -au primit până la data depunerii decontului taxei pe valoarea adăugată.
Documentele primite du pă data depunerii decontului aferent lunii, în care bunurile
au fost recepționate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.
În jurnalul pentru cumpărări se înscriu toate documentele aferente intrărilor de
bunuri și servicii pentru nevoil e firmei, indiferent dacă sunt destinate realizării de
operațiuni impozabile sau operațiuni scutite.
Taxa pe valoarea adăugată se deduce în baza facturilor emise și / sau a bonurilor
fiscale emise de operațiile de marcat electronice fiscal.

22 Reflectarea a cestei taxe este făcută cu ajutorul contului 4426 „TVA – deductibilă”
Contabilizarea operațiilor de aprovizionare:
1) TVA – deductibilă înscrisă în facturile furnizorilor pentru activitatea de exploatare:
% = 401 “Furnizori”
“TVA – deductibilă” 4426
“Materii prime” 301
“Materiale consumabile” 302
“Materiale de natura ob. de inventar” 303
“Semifabricate” 341
“Produse reziduale ” 346
“Animale și păsări” 361
“Mărfuri” 371
“Ambalaje” 381
“Ct. de cheltuieli” Clasa 6

Exemplul 1ș

În baza facturilor fiscale și a bonurilor fiscale pentru carburanți auto primite de la
furnizori, SC KONTAKT TURISM SA a chiziționat în luna decembrie 2019 urmatoarele
mărfuri precum si bunuri și servicii pentru nevoile firmei:
− Mărfuri în scopul re vânzării prin unitățile de alimentație publică cu factura nr.
3553/05.12.2019 în valoare de 2838,75 lei, din care TVA 453,25 lei, cu adaos comrcial
practicat de 50%.
− Gaz metan cu factura nr. 3553/01.12.2019 în valoare de 3377,37 lei, din care TVA
539,24 l ei.
− Combustibil cu bon fiscal nr. 126/01.12.2019 în valoare de 125,01 lei, din care TVA
19,96 lei.
− Diferite materiale de construcții pentru modernizarea clădirilor cu factura nr.
35/03.12.2019 în valoare de 34518,30 lei, din care TVA 5511,30 lei.

În cont abilitatea societății aceste operatiuni se înregistrează astfel:

% = 401 “Furnizori” 2838,75
lei
“TVA – deductibilă” 4426 453,25
lei
“Mărfuri” 371 2385,50
lei

23 Concomitent cu debitarea gestiunii se înregistrează și adaosul comercial pra cticat
(2385,50 * 50% = 1192,75 lei) și TVA neexigibilă ( (2385,50+ 1192,75 )*19% = 679,87
lei), mărfurile fiind evidențiate la prețul cu amănuntul, inclusiv TVA:

“Mărfuri” 371 = %
1872,62 lei
378 “Diferențe de preț la mărfuri” 1192,75 lei

4428 “TVA neexigibilă” 679,87 lei

Pentru celelalte achizițiile de bunuri și servicii pentru nevoile firmei se fac
următoarele înregistrări:

% = 401 “Furnizori”
3377,37 lei
“TVA – deductibilă” 4426
539,24 lei
“Cheltuieli cu energia și apa ” 605
2838,13 lei

% = 401 “Furnizori”
125,01 lei
“TVA – deductibilă” 4426
19,96 lei
“Combustibil” 3022
105,05 lei

% = 401 “Furnizori”
34518,30 lei
“TVA – deductibilă” 4426
5511,30 lei
“Alte materiale consum abile” 3028
29007,00 lei

2) Operatiuni supuse măsurilor de simplificare – taxare inversă

În această situație furnizorii fac metiunea “taxare inversă” pe factură fără a avea
loc plata taxei pe valoarea adăugată între furnizor și beneficiar făcând urm ătoarea
înregistrare:

“Clienți” 411 = 7XX “Venituri”

În contabilitatea benficiarului se va înregistra:

24
% = 401 “Furnizori”
“Materii prime” 301
“Materiale consumabile” 302
“Alte cheltuieli cu 628
serviciile executate de terți”

Beneficiarul este obligat la determinarea și înregistrarea din proprie inițiativă a
taxei pe valoarea adăugată atât ca taxă colectată cât și ca taxă deductibilă:

“TVA – deductibilă” 4426 = 4427 “TVA –colectată”

Exemplul 2ș

În baza facturilor fiscal e primite de la furnizori, SC KONTAKT TURISM SA a
achiziționat în luna decembrie 2019 urmatoarele lucrări de construcții supuse măsurilor de
simplificare:

− Lucrări de construcții cu factura nr. 5999686/14.12.2019 în valoare de 40159,50 lei,
operațiune su pusă măsurilor de simplificare respectiv operațiune cu mențiunea “taxare
inversă” în situația în care atât furnizorul cât și beneficiarul sunt plătitori de TVA.

“Alte cheltuieli cu 628 = 401 “Furnizori”
40159,50 leiserviciile executate de terți”

Concomitent cu această înregistrare se determină și se înregistrează taxa pe
valoarea adăugată aferentă acestei operațiuni ( 40159,50 lei * 19%=7630,30 lei), fără a avea
loc plata acesteia către furnizor:

“TVA – deductibilă” 4426 = 4427 “TVA –colec tată” 7630,30
lei

Toate cumpărările de bunuri și servicii efectuate în cursul unei luni se înregistreaz ă
în jurnalul pentru cumpărări , taxa pe valoarea adăugată dedusă fiind pre luată în decontul de
TVA „300” care se depune lunar la organul fiscal terit orial până la data de 25 a lunii
următoare pentru luna în curs. Bunurile și serviciile achiziționate care sunt supuse
măsurilor de simplificare se înscriu distinct în decontul de TVA atât la TVA deductibilă cât
și la TVA colectată, la rândurile 6 și 16 di n decont.

25 În cazul furnizorului operațiunile supuse măsurilor de simplificare se înscriu
în rândul 10, fără să se colecteze taxa pe valoarea adăugată aferentă,
2.3. Calculul și contabilitatea TVA în operațiile de livrǎri

Livrările cuprind toate operațiuni le prin care se realizează transferul dreptului de
proprietate asupra bunurilor mobile corporale indiferent de forma juridică prin care se
realizează vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al firmei.
Baza de impozitare este un element import ant pentru calculul taxei pe valoarea
adăugată. Taxa pe valoarea adăugată facturată de furnizor este egală cu baza de impozitare
înmulțită cu cota de TVA.
TVA facturată = Baza de impozitare X cota de TVA
Baza de impozitare, se determină integral la livr area de bunuri și prestări servicii cu
ocazia întocmirii facturilor sau altor documente prevăzute de lege, diferențiat după
natura operațiilor, astfel:
• pentru livrări de bunuri:
Baza impozabilă = Preț net + accize + alte chelttuieli.
• pentru prestări de ser vicii:
Baza impozabilă = Tariful negociat.
• pentru operații de intermediere în turism:
Baza impozabilă = Valoarea comisionului obținut.
• pentru bunuri executate de agenți economici în folosință proprie:
Baza impozabilă = Costul de producție sau prețul de co st.
sau
Baza impozabilǎ = Prețul pieței
• pentru bunuri și servicii din import:
Valoarea în vamă
Baza impozabilă = a bunurilor importate + taxe vamale+ accize + alte taxe
transformată în lei
• pentru echipament de lucru importat suportat parțial de salariați:
Baza impozabilă = Valoarea echipamentului suportată de salariați.
În această situație exigibilitatea TVA intervine la data prevăzută pentru plata
ratelor.
• pentru vânzarea de bunur i în regim de consignație primite de la agenți economici :
Baza impozabilă = Valoarea mărfii din factura + Comisionul practicat

26 agentului economic(deponentul) de consignație

• pentru vânzare d e bunuri în regim de consignație primite de la persoane fizice:
Baza impozabilă = Comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri.
• pentru prestări de servicii în turism în care agenții economici folosesc mijloace de
transport proprii sau închiriate
Baza imp ozabilă = tarifele negociate pentru prestări de servicii
• pentru operațiunile realizate de casele de amanet, atunci când împrumutul este restituit
la teremen;
Baza impozabilǎ = comisionul încasat
• pentru operatiunile realizate la casele de amanet, atunci când împrumutul nu este
restituit iar bunurile devin proprietatea casei de amanet ;
a) dacǎ bunurile sunt vândute :
Baza impozabilǎ = valarea de vânzre a bunurilor
b) dacǎ bunurile sunt folosite în scop propriu sau transmise în mod gratuit unor persoane
fizice sau juridice :
Baza impozabilǎ = prețul pieței
• pentru locatiile de gestiune :
Baza impozabilǎ = sumele convenite între pǎrți în contractul de locație
• reducerile comerciale și financiare acordate de furnizori clienților nu se cuprind în baza
de impoz itare

Contabilizarea operatiilor de livrǎri

1) TVA colectată, înscrisă în facturile privind vânzările de bunuri, lucrări și servicii:
411 = %
“Clienți” 7XX “ cont de venituri din vânzări
de
produse, prestări d e servicii,
mărfuri”
4427 “ TVA colectată”

În cazul vânzărilor de mărfuri prin unitățile de desfacere cu amănuntul sau de
alimentație publică se efectuează următoarele înregistrări:
“Casa în lei” 5311 = %
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 “ TVA colectată”

27

Exemplul 3ș

În baza rapoartelor de închidere zilnică generate de aparatele de marcat
electronice fiscale la nivelul fiecărei gestiuni, la SC KONTAKT TURISM SA se
întocmeste Borderoul de vânzări (încas ări) din ziua de 03.12.2019, încasările totale din
această zi fiind de 875,95 lei.

Pentru înregistrarea acestei operațiuni mai întâi se determină taxa ape valoarea
adăugată colectată, care va fi egală cu taxa ape valoarea adăugată aferentă mărfurilor
vând ute și care a devenit exigibilă, aplicând cota recalculată de 15,966% (19/119*100)
asupra bazei de impozitare ( 875,95 lei * 15,966% = 139,86 lei), după care se fac
următoarele înregistrări:

“Casa în lei” 5311 = % 875,65
lei
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 735,80
lei
4427 “ TVA colectată” 139,86
lei

Concomitent cu înregistrarea veniturilor din vânzări se înregistrează și descărcarea
gestiunilor de mărfuri din unitățile de desfacere cu amănuntul și de alimentație publică
după determinarea coeficientului mediu de adaos commercial practicat utilizând
următoarea formulă:

k378 = Sold inițial 378 + Rulaj credit 378
X 100 Sold inițial 371 + Rulaj debit 371 – Sold inițial 4428 – Rulaj credit
4428

k378 = 1.262.777 X 100 = 1.262.777 X 100 = 65,57% 2294601 – 368.806 1.925.795

Adaosul comercial mediu de înregistrat, aferent mărfurilor vândute este de 482,46
lei (735,80 * 65,57%), descărcarea gestiunii se înregistrează în felul următor:

28 “Mărfuri” % = 371 875,65
lei
607 “Cheltieli privind mărfurile” 253,33
lei
378 “Diferențe de preț la mărfuri” 482,46
lei
4428 “TVA neexigibilă” 139,86
lei

Toate vânzările de bunuri și servicii efectuate în cursul unei luni se
înregistrează în jurnalul pentru vânzări , taxa pe valoarea adăugată colectată fiind
preluată în decontul de TVA „300” care se depune lunar la organul fiscal teritorial
până la data de 25 a lunii următoare pentru luna în curs.
2.4. Determinarea TVA de plată sau de rambursat

Taxa pe valoarea adăugată de plată (TVA/p), se stabilește pe baza următoarei
formule de calcul:
TVA/p = TVA colectată – TVA deductibilă
Taxa pe valoarea adăugată de recuperat (TVA/r), se stabilește pe baza următoarei
formule de calcul :
TVA/r = TVA deductibil ă – TVA colectată
Pentru reflecatrea în contabilitate a decontǎrii cu bugetul statului privind TVA -ul se
ține cu ajutorul conturilor :
− 4423 – “TVA de plată”
− 4424 – “TVA de recuperat”
Pentru contabilizarea TVA de plată sau de rcuperat se face una din urm ătoarele
înregistrări :
− În cazul în care TVA colectată este mai mare, diferența dintre TVA
colectată si TVA deductibilă se înregistrează în creditul contului 4423 “TVA de plată”
astfel:
“TVA –colectată” 4427 = %
4426 “TVA – deductibilă”
4423 “TVA – de plată”

− În cazul în care TVA deductibilă este mai mare, diferența dintre TVA
colectată si TVA deductibilă se înregistrează în debitul contului 4424 “TVA de recuperat”
astfel:

29 % = 4426 “TVA – deductibilă”
“TVA –colectată” 4427
“TVA – de recuperat ” 4424

Exemplul 4ș
Conform decontului de TVA depus de SC KONTAKT TURISM SA pe luna
decembrie 2019 (anexa nr. 3, pag. 1 -3) s-a colectat TVA în sumă totală de 27.005 lei
(inclusiv operațiunile supuse măsurilor de simplificare) și s -a dedus TVA în valoare de
43.328 lei, rezultând TVA de recuperat (sumă negativă de TVA) în valoare de 16.323 lei,
fiind efectuată următoarea înregistrare:

% = 4426 “TVA – deductibilă” 43.328
lei
“TVA –colectată” 4427 27.005
lei
“TVA – de recuperat ” 4424 16.323
lei

Datorită faptului că pentru luna precedentă societatea nu a optat pentru
rambursarea sumei negative de TVA în valoare de 12.987 lei, această sumă a fost preluată
în decontul lunii decembrie 2019 la rândul 31 din decont, soldul sumei negative a TVA la
31.12.2019 fiind de 29.310 lei.
Odată cu depunerea decontului de TVA societatea și -a exprimat opțiunea de
rambursare a soldului sumei negative a TVA prin completarea căsuței corespunzătoare din
decont cu opțiunea “DA”
În cazul în care întreaga sumă solicit ată se aprobă a fi rambursată, societatea va
efectua următoarea înregistrare:

“Conturi la bănci în lei ” 5121 = 4424 “TVA – de recuperat ” 29.310
lei