Teoria suveranității limitate . [618710]

Universitatea din București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Teoria suveranității limitate .
Rusia – Republica Moldova, via Transnistria

Masterand: [anonimizat], 2017

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………. 3

CAPITOLUL I
SUVERANITATE ȘI CONTEXT ……………………………………………………………………………… 5
I.1. Caracteristicile suveranității …………………………………………………………………………………… 5
I.2. Doctrina Brejnev – baza teoretică a suveranității limitate …………………………………………. 5
I.3. Războiul hibrid – mijloc de aplicare a suveranității limitate ………………………………………. 7
I.4.Elemente cronologice ale conflctului transnistrean …………………………………………………….. 8
CAPITOLUL II
SUVERANITATE LIMITATĂ APLICATĂ ……………………………………………………………. 11
II.1. Limitarea aspirațiilor și cooperării Moldovei cu NATO ………………………………………….. 11
II.2. Limitarea c ooperării cu UE în domeniul securității energetice și controlul surselor de
energi e …………………………………………………………………………………………………………………….. 13
II.3. Controlul asupra unor partide politice, facțiuni politice, comisii parlamentare și
elemente guvernamentale …………………………………………………………………………………………… 15
II.4. Preluarea unor părți de industrie strategică din economie ……………………………………….. 18
II.5. Menținerea de forțe și obiective militare ……………………………………………………………….. 20
II.6. Controlul mafiei zonale, a infracționalității și a lumii interlope ……………………………….. 22
II.7. Controlul exporturilor și pieței de desfacere ………………………………………………………….. 23
II.8. Controlul mijloacelor media ………………………………………………………………………………… 25
II.9. Instabilitate po litică prin lideri și mișcări pro -ruse și pseudo- naționaliste ………………….. 28
CAPITOLUL III
SITUAȚIA ACTUALĂ …………………………………………………………………………………………… 30
III.1. Elemente de sondaj …………………………………………………………………………………………… 30
CAPITOLUL IV
REPUBLICA MOLDOVA ÎN ORIZONTUL 2025 …………………………………………………… 33
IV.1. Metoda scenariilor ……………………………………………………………………………………………. 33
IV.2. Best case scenario …………………………………………………………………………………………….. 35
IV.3. Probable case scenario ………………………………………………………………………………………. 35
IV.4. Worst case scen ario ………………………………………………………………………………………….. 36
IV.5. Wild card ………………………………………………………………………………………………………… 37

CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………………….. 39

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………….. 43

INTRODUCERE
Proiectul geopolitic actual al Rusiei nu se mai bazează pe aplicarea instrumentelelor
din epoca sovietică în statele din sfera de influenț ă, cum ar fi credința ideologică strictă,
penetrarea și controlul partidelor de guvernământ locale și a serviciilor de securitate și
staționarea permanentă a trupelor rusești în țările satelit. În schimb, se aplică suficiente noi
instrumente de presiune pentru a asigura obiectivul fundamental – influența dominantă asupra
politicii externe și de securitate a vecinilor imediați, astfel încât aceștia fie vor rămâne neutri,
fie vor susține pozițiile de politică internațională ale Rusiei. De fapt, obiectivul este ace la de a
crea protectorate flexibile și manevrabile în jurul frontierelor Federației Ruse.
Kremlinul președintelui Vladimir Putin încearcă să inverseze transformările post –
război rece, în timpul căruia Rusia și -a pierdut sateliții, s -a retras militar din Europa Centrală
și de Est , și-a pierdut supremația regională și și- a a redus proiecția puterii internaționale.
Obiectivul strategic principal al Moscovei sub președinția lui Putin este crearea unui "pol de putere" euroasiatic sau a unui bloc de state aflat s ub influența predominantă a Rusiei, care va
necesita conturarea, subminarea și inversarea valorică a influenței NATO și UE în Estul
Europei. Chiar dacă nu- și poate presa vizibil sau atrage vecinii să se in tegreze în Uniunea
Economică Eurasiatică (UEE ) ș i î n Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO),
Kremlinul încearcă să neutralizeze capitalele din apropiere, împiedicându -le să se deplaseze
spre instituțiile occidentale, în special către Organizația Tratatului Nord -Atlantic ( NATO) sau
Uniunea Eu ropeană (UE) .
Lucrarea de față î și propune să prezinte instrumentele și aplicarea ef ectivă a
procesului de limitare a suveranității Republicii Moldova de către Rusia , în noul context
geopolitic regional. Primul capitol constituie baza teoretică a analizei, pornind de la
caracteristicile suveranității, prezentarea Doctrinei Brejnev – prima formă de teorie pentru
limitarea suveranității – urmăr ind evoluț ia acestei doctrine în mediul contemporan la nivelul
conceptual de război hibrid și prez entând cronologic r eperele conflictului din regiunea
separatistă Transnistria, ”calul troian ” pentru ocupație hibridă și limitare a suveranitații
Republicii Moldova, teritoriu cheie aflat la intersecția lumilor slave și românești.
În capitolele II și III sunt prezentate, pri n colectare din surse desch ise, instrumentele
utilizate de Rusia și domeniile de aplicabilitate în acest proces de limitare a suveranității
Republicii Moldova, precum și rezultatele acestora.

Lucrarea se încheie cu scenarii anticipat ive pentru Republica Moldova în orizontul
2025, dezvoltate pe vectorii evolutivi ai axelor modernității statului și policii externe și cu
concluziile aferente în viziunea autorului.

CAPITOLUL I
SUVERANITATE ȘI CONTEXT

I.1.Caracteristic ile suveranității
Având exemplele dramelor, a pagubelor umane și a celor materiale cauzate de cele
două conflagrații mondiale, statele moderne încearcă să evite conflictele militare de mare sau
de mică amploare. Este vizibil că „noțiunea de forță a început să dispară din politic ile
externe ale statelor, ele mizând pe puterea ideologiei și a propagandei ”1.
Suveranitatea statelor este definită ca principiu, prin art.2, alineatul 1, al Cartei
Organizației Națiunilor Unite ( ONU) – “Organizația este întemeiată pe principiul egalității
suverane a tuturor membrilor ei”.2
În dreptul internațional au fost stabilite patru caracteristici ale suveranității:
– indivizibilitatea: suveranitatea nu poate fi împărțită sau fragmentată, exercitarea acesteia
fiind atributul unui singur titular ;
– exclusivitatea: puterea de stat, suverană prin natura sa, exclude posibilitatea de a exista
alături de o alt ă putere, în cadrul aceluiași teritoriu ;
– inalienabilitatea: excluderea abandonului, cedării sau transferului de atribute ale
suveranității altor actori, statali sau non- statali;
– caracterul originar si plenar: suveranitatea prin natura sa aparține statului, aceasta
nefiind atribuită din exterior, respectiv prerogativele puterii de stat se exercită asupra
tuturor sferelor de ac tivitate umană.
După terminarea Războiului Rece, căderea Cortinei de Fier și dizolvarea de facto a
Tratatului de la Varșovia, Rusia nu mai deține pârghiile intervenției militare în statele pe care
(încă!) le consideră ca făcând parte din aria sa de influen ță și control. În acest context,
nerenunțând la practica doctrinei suveranității limitate, Rusia a dezvoltat un set de instrumente, altele decât inter venția armată evidentă, pentru ”limitarea” suveranității acestor
state, afectând parțial sau total caracteristicile suveranității enumerate mai sus.

I.2.Doctrina Brejnev – baza teoretică a suveranității limitate
Leonid Ilici Brejnev (19 decembrie 1906 – 10 noiembrie 1982) a fost secretarul
general al Partidului Comunist al Uniunii Sov ietice între anii 1964 -1982 și î ntre anii 1960-
1 Dungaciu, D. Cristea, D. (2012). Doctrine, Strategii, Politici. București. Institutul de Științe Politice și Relații
Internaționale
2 Carta Națiunilor Unite [Online] Disponibil pe http://www.anr.gov.ro [Accesat la data de 06.02.2017]

1964 și 1977- 1982 președinte al Sovietului Suprem. Prin atribuțiile conferite de cele două
funcții , Leonid Ilici Brejnev a condus de facto dar ș i de jure Uniunea Republicilor Sovietice
și Socialiste (URSS) în perioada 1964 -1982.
Prin aderarea la Pactul de la Varșovia ( 17 mai 1955) , statele semnatare ( URSS,
Republica Democrată Germană, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară
Polonă, Republica Populară Ungară, Republica Populară Bulgară, Republica Socialistă
România, Republi ca Populară Albaneză) au convenit asupra principiului apărării colective în
situația în care , asupra unuia sau a mai multora dintre semnatari , ar fi avut loc o ag resiune
armată. Pactul prevedea, de asemenea, că semnatarii își defineau relaț iile statale pe principiul
neintervenției în afacerile interne ale fiecăruia, pe respectul independenței și suveranității
naționale. Totuși, chiar da că aceste principii erau enunțat e clar și fără echivoc, printr -un
organism comun al alianței, care se înființa doar în situ ație de război, URSS putea controla
atât suveranitatea teritorială cât și independența statală a semnatarilor. Astfel, în cazul unui
conflic t armat , conducerea operat ivă a tuturor forțelor armate ale statelor semnatare urma să
revină Marelui Stat Major al Uniunii Sovietice, Comandamentul Forțelor Armate Unite
(structura militară comună a semnatarilor Pactului) urmând să aibă doar rol de sprijin.
Deși blocul soviet ic părea monolit, existau în manifestările de politică internă ale
statelor comuniste unele re acții și manifestări care nu erau î ntru totul în asentimentul
Moscovei . Pentru a împiedica „dezertarea” din blocul comunist al Pactului de la Varșovia sau
tentative le de deraiere ale monopolului comunist al puterii în statele social iste, Leonid Ilici
Brejnev a impu s un model de doctrină în relațiile de politică externă (replică la Doctrina
Truman) cunoscută ca teorie sub numele de Doctrina Suvera nității Limitate ( Doctrina
Brejnev).
Principiul teoriei , ca model de politică externă sovietică , apare enunțat pentru prima
dată în ziarul Pravda în 1968, în ar ticolul ” Suveranitatea și obligațiile internaționale ale țărilor
socialiste” . La reuniunea de Bratislava, Leonid Ilici Brejnev enu nță și întărește aceeași teorie:
”Fiecare partid comunist e liber să aplice pri ncipiile marxism – leninismului în țara sa, dar
nu trebuie să se abată de la aceste principii dacă vrea să rămână un partid comunist…..O verigă slabă în sistemul socialismului afectează direct toate țările socialiste ; ele nu pot
rămâne indiferente”
3. Teor ia este reluat ă de către Brejnev în anul 1969, într-un discurs ținut
la Congresul al V -lea al Partidului Muncitoresc Unit din Republica Populară Polonă : "Când
forțele care sunt ostile socialismului încearcă să direcționeze dezvoltarea unei țări socialiste
3 Judt,T . (2008 ). Epoca postbelică- o istorie a Europei de după 1945. Iași. Polirom

către capitalism , aceasta nu devine numai o problemă a țării în discuție, dar și o problemă și
o preocupare comune a tuturor țărilor socialiste."4
În fapt , statele socialiste urmau s ă vină în ”ajutorul ” acelor state socialiste amenințate
de ”forțe re acționare ”, care ar fi putut compromite unitatea ș i puterea blocului estic , doctrina
servind (dacă mai era nevoie!? ) ca justificare a invaz iei militare a Republicii Socialiste
Cehoslovacă (1968) și a A fganistanului (1979).

I .3. Război ul hibrid – mijloc de aplicare a suveranității limitate
Arc peste timp, ideile și metodele de politică externă ale lui Leonid Ilici Brejnev, sunt
transformate în doctrină militară modernă de către Șeful Statului Major al Forțelor Armate a
Federației Ruse, generalul Valery Gherasimov.
Războiul hibrid – cunoscut și sub denumirile de război neliniar sau război asimetric –
este un tablou mil itar modern în care se regăsesc tactici, tehnici și proceduri convențional e și
neconvenționale, capabilități și mijloace de acțiune asupra obiectivelor militare și a celor
non-militare.
Într-un discurs susținut în ianuarie 2013, generalul Valery Gherasimov caracteriza
conflictele militare moderne astfel: “principalele caracteris tici militare ale războiului
modern sunt inițierea de acțiuni militare prin angajarea grupurilor armate în timp de pace, acțiuni de tip combat ale forțelor întrunite cu mobilitate ridicată, fără contact direct cu
adversarul, limitarea potențialului economi co-militar al adversarului prin distrugerea
obiectivelor de infrastructură critice (militare și civile)“
5
Se poate observa că, comparativ cu teoria suveranității limitate a lui Brejnev, aceast ă
nouă abord are nu impune și nici nu uzează de intervenția militară masivă și în forță, precum
cea folosită în cazur ile Primăverii de la Praga și a Războiului din Afghanistan.
Conform generalului Valery Gherasimov ”rolul mijloacelor nemilitare în atingerea
obiectivelor strategice militare a crescut în timp și, în numer oase situații, a depășit puterea
efectivă conferită de armamente […].Concentrarea pe metodele aplicate a determinat redirecționarea conflictelor spre utilizarea la scară largă a mijloacelor politice, economice,
informaționale, umanitare și a altora nonmi litare în relație cu capacitatea de generare și/sau
potențare a unor eventuale proteste din partea populației”
6
4 Ambrosă, A. M. (2014). Doctrinele politicii internaționale în Războiul Rece. Polis , IV (6), 15 – 31.
5 Ioniță, L. (2015) . Dimensiunea hibridă a conflictului ruso -ucrainean. Buletinul Universității Naționale de
Apărare “Carol I”, 3, 14- 23
6 Ioniță , L. (2015) . Dimensiunea hibridă a conflictului ruso -ucrainean. Buletinul Universității Naționale de
Apărare “Carol I”, 3, 14- 23

Astfel, pentru impunerea în abordare modernă a suveranității limitate sunt preferate și
utilizate mijloace non -militare, precum acțiunile conce rtate de propagandă, atacurile
cibernetice, instruirea și finanțarea liderilor separatiști, ”fake news ”, preluarea păr ților
strategice din economie de către investitori controlabili, atacuri asupra infrastructurii critice
sau limitarea accesului la resurse strategice .
Kremlinul a identificat protecția și sprijinul pentru populațiile ruse de peste granițe ca
o prioritate a politicii externe. În termeni practici, compatrioții ruși au fost adesea mai vizibili
ca instrumente ale unor obiective politice ruse ex tinse decât ca obiecte ale politicii naționale
ruse în sine. Astfel, pol itica ”de protecție a compatrioților” a Rusiei este utilizată în contextul
obiectivelor generale de politică externă ale guvernului rus, al obiectivelor sale în vecinătatea
imediată ș i folosită ca justificare în toate conflictele militare de mică sau mare amploare în
care Rusia a fost participantă în această regiune.
Exemplele cele mai elocvente privind escaladarea politicii de protecție a
compatrioților la dezvoltarea ocupației hibrid e sunt războiul din Georgia, din anul 2008, unde
pentru protecția cetățenilor ruși din Ose ția de Sud, Rusia a intervenit mi litar, precum și
conflictul din Transnistria, din anul 1992, unde forțele militare ruse au sprijinit militar
regiunea separatistă.
I .4. Elemente cronologice ale conflictului Transnistrean
Elemente reprezentative din desfășurarea conflictului dintre Republica Moldova și
regiunea separatistă Transnistria sunt etapizate cronologic astfel :
-1989, august – noiembrie : au loc mișcări muncitorești rusofone organizate de fostele
sindicate de sorginte sovietică , care încep proteste publice împotriva reformelor pentru
schimbarea puterii comuniste și pentru introducerea limbii mold ovenești și a alfabetului
latin;
-1989, decembrie – 1990 iunie: sunt organizate o serie de referendum -uri la Tighina,
Râbnița și Tiraspol având ca scop obținerea unui statut de teritoriu autonom pentru
Transnistria , sovietele locale refuză arborarea steagului R .S.S. Moldovenești , se
înființează grupări paramilitare și se respinge legea limbii de stat;
-1990, 22 septembrie – 15 noiembrie : liderii separatiști lor, cu sprijinul formațiuni lor
paramilitare zonale și susținuți de trupe ale A rmatei sovietice (a 14-a), organizează
alegeri pentru un organism legislativ denumit "Sov ietul s uprem" al "Republicii Sovietice
Socialistă Moldovenești Nistrene";
-1991, 23 mai: R .S.S. Moldove nească devine Republica Moldova;

-1991, 25 august: Sovietul Suprem al autointitulatei ”Republicii Moldovenești Nistrene”
proclamă independența "republic ii";
-1991, 1 decembrie: î n raioanele regiunii de pe malul stâng al Nistrului au fost o rganizate
alegeri prezidențiale pentru președi nția ”Republicii Moldovenești Nistrene ”, aceste
alegeri fiind declarate ilegale de către autoritățile din Republica Moldova . Igor Smirnov a
fost ales primul președinte al autoproclama tei Republicii Moldovenești Nistrene ;
-1991, decembrie – 1992, martie : au loc conflic te armate izolate și cu impact redus în
regiunile Camenca, Tighina și Coceri ;
-1992, 2 martie: Republica Moldova devine membr ă a Organizației Națiunilor Unite
(ONU) , caracterul ilegal al autoproclamatelor republici Găgăuză si Transnistreană
primește recunoaștere internațională . Încep e războiul efectiv prin declanșarea conflictului
armat din localitatea Dubă sari;
-1992, martie : conflicte armate de mică amploare din localitățile Ursoaia, Coșniț a, Vadul
lui Vodă, Gura Bîcului, Cocieri , Roghi. Are loc semnarea unui acord temporar de încetare
a focului;
-1992, 20 martie: î n urma reuniunii Organizației pentru Securitat e și Cooperare în Europa
(OSCE ) de la Helsinki , se creează un mecanism cvadripartit compus din Rusia , Ucraina,
Republica Moldova , România , avân d ca obiectiv regle mentarea conflictului din regiunea
Trasnistria;
-1992, martie – aprilie : continuă instabilitatea relațională dintre pace și război ,
desfășurându- se atât întâlniri pentru negocierea păcii, cât și confuntări armate izolate . Au
loc numeroase întruniri ale comisiei bilaterale Moldova – Transnistria, acestea fiind
sabotate în repetat e rânduri de atacuri ale forțelor militare separatiste îndreptate asupra
localităților, posturilor de radio, podurilor, șoselelor și a altor elemente de infrastructură
critică controlate de autoritățile din Republica Moldova;
-1992, mai – iunie: continuă s ă se facă încorporă ri în formațiunile militare separatiste și
au loc transferuri de armament de la Armata a 14 -a către aceste formațiuni . "Republica
Nistreană" își formează propriul serviciu de grăniceri . Cu implicarea evidentă a Armatei
a -14-a, au lo c confruntări armate de intensitate î n Dubăsari, Cocieri, Tighina , Doroțcaia,
Pohreba, Coșnița . Consiliul militar , organism de conducere al Armatei a 14 -a, va adresa
președintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur , un ultima tum, prin care solicită ca
forțe le armate ale Republicii Moldova să înceteze ”agresiunea ”, în caz contrar, efectivele
militare din compunerea Armatei a 14 -a trecând la atac;
-1992, 21 iunie: a re loc semnarea acordul ui de încetare a focului.

Figura 1.
Harta teritorială a Republicii M oldova, cu regiunea separatistă și culoarul de securitate
Sursa : https://fas.org/nuke/guide/russia/agency/mo -md.htm

La Istan bul, în data de 25 iunie 1992, a avut loc o reuniune de lucru despre evoluția
conflictului la care au participat președin ții Româ niei, Ucrainei, Rusiei și Moldovei7. La
această reuniune a fost adoptat un comunicat în care erau stipulate încetarea necondiționată a
focului în toate zonele de conflict, examinarea problemei forțelor de separare, zone le și
culoarele de securitate, neutr alitatea Armatei a 14 -a (statutul ac estui colos militar,
modalitățile de retragere și termenele pentru această solicitată retragere urmând să fie
negociate între cei 2 actori principali implicați, Republica Moldova și respectiv Federația
Rusă). Totodată, cei 4 președinți participanți la reuniune au adresat un apel către ONU,
pentru implicarea fermă a acestui organism în reglementarea și statuarea politică a situației.

7 Bădescu, P . (2016). Spațiul euro- atlantic post război rece: Studii și articole. București . Editura Institutului de
Științe Politice și Relații Internaționale

CAPITOLUL II
SUVERANITATE LIMITATĂ APLICATĂ

II.1. Limitarea aspirațiilor și cooperă rii Republicii Moldova cu NATO
Având exemplul crizei din Ucraina, criză care s -a soldat cu pierderi teritoriale,
instabilitate socială și politică, regres economic și colaps național, populația Republicii
Moldova , într-un sondaj de opinie de actualit ate, efectuat la comanda ziarului Timpul, în
martie 2017, afirmă că ar pr efera un actualul statut de neutraliate al țării, majoritatea
respondenților fiind împotriva aderării la NATO.

DACĂDUMINI CAVITOAREARAVEALOCUNREFEREN DUM(VIS-AR
CERESĂVOTAȚI)CUPRIVIRELAADERAREAREP UBLICIIMOLDOVALA
NATO,DVS.AȚIVOTAPENTRUSAUCONTRA ?
Fondul OpinieiPublice„FOP”
11
Nu ră spundeNu aș parti cipaNu știu, num-am de cisAș votapentruAș votacontra
3%9%13%22%53%

Figura 2
Sondaj de opinie privind ader area la NATO
Sursa: Sondaj socio- politic realizat la solicitarea ziarului Timpul8

Opțiunile oscilante ale opiniei publice sunt datorate lipsei unei culturi de securitate, a
lipsei informațiilor veridice și a pozițiilor antagoniste ale principalilor actori politici.
Spre exemplu, ministrul moldovean al A părării , Anatol Șalaru , cerea ca Republica
Moldova să fie invitată la summit- ul NATO de la Varșovia : ”Noi suntem observatori în mai
multe organizații internaționale la care nu avem dreptul să fim membri, d eoarece suntem un
8 Redacția (2017). SONDAJ: 53 la sută dintre moldoveni sunt contra aderării Republi cii Moldova la NATO //
DOC [Online] Disponibil pe www.timpul.md [Accesat la data de 20.02.2017]

stat neutru din punct de vedere militar. Același lucru este valabil și pentru NATO. Vorbesc în
numele Ministerului Apărării. Vrem să fim invitați la acest summit și sperăm să obținem
statutul de observator”9. Republica Moldova nu a fost i nvitată la summit- ul NATO de la
Varșovia , însă Alianța Nord Atlantică va deschide un Oficiu de legătură NATO la Chișinău ,
pentru asistență în modernizarea sistemului de apărare.
De cealaltă parte, după ce un grup de manifestanți au blocat , în mai 2016, punctul
vamal Sculeni, î n semn de protest față de intrarea în țară a unui contingent de circa 200 de
militari americani, care au luat parte la un exercițiu militar în cooperare cu militarii
moldoveni, Igor Dodon, actualul președinte al Republicii Moldova, la acea vreme liderul
Partidului Socialiștilor , scria pe Facebook: "Astfel, Ministerul de Interne al Moldovei a
devenit complice la ocuparea ță rii de trupe str ăine si violarea principiului constituț ional al
neutralit ății ță rii"10.
Tot în contextul expus , militarii ruși din contingentul de menținere a păcii , au
participat la parada de 9 mai 2016 organizată la Tiraspol ală turi de trupe ale Ministerului
Transnistrean de Interne, de unități ale Ministerul ui Apărării și ale Serviciului T ransnistrean
de securitate ( KGB)11. De asemenea, pentru a amplifica starea de instabil itate ș i pentru a
contrabalansa echilibr ul de forțe și reflectarea lui în contextul suveranității limitate, în
regiunea Transnistria au loc exercitii militare periodice de amploare.
În 2016, Dimitri Zelenkov, șeful Comandamentului R egional rus, declara că în
Transnistria , o for ță alcătuită din 400 de membri ai contingentului rus de menținere a păcii și
din 50 vehicule blindate va participa la manevre și exerciții militare , care au ca scop testarea
capacității de reacție12. În martie 2017, Radio Chișinău relatează despre alte exercitii
militare13 și trageri cu muniție de luptă efect ute în regiunea separatistă Transnistria, exerciții
la care au participat efective militare din trupele de artilerie și de infanterie motorizată.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova a hotărât în data de 2 mai 2017,
răspunzând unei sesizări depuse spre soluționare în urmă cu 3 ani, că prezența trupelor de
ocupație din regiunea Transnistria este neconstituțională. “Dis locarea pe teritoriul Republicii
9 Călugăreanu, V. (2016). Moldova cere să fie invitată la summitul NATO de la Varșovia [Online] Disponibil pe
http://www.dw.com [Accesat la data de 23.02.2017]
10 Redacția (2016), Soldati americani, blocati sa intre in R. Moldova: Mesaj in rusa despre ocuparea tarii
[Online] Disponibil pe http://www.ziare.com [Accesat la data de 23.02.2017]
11 Draghici M. (2016). Răspunsul Rusiei, după ce Moldova a primit pe teritoriul ei 200 de soldați americani
[Online] Disponibil pe http://www.gandul.info [Accesat la data de 23.02.2017 ]
12 Popa C. (2016). Sute de membri ai armatei ruse, exerciții militare în Transnistria [Online] Disponibil pe
http://www.romanialibera.ro [Accesat la data de 23.02.2017]
13 Redacția (2017). Exerciții militare și trageri cu muniții de luptă în Transnistria [Online] Disponibil pe
http://radiochisinau.md [Accesat la data de 21.04.2017]

Moldova a oricăror trupe sau a baze militare, conduse și controlate de către state străine , este
neconstituțională”14 se arată în Hotărârea Curții.
Un alt articol al acelei ași hotărâri statuează că “Participarea Republicii M oldova la
sisteme colective de securitate, asemenea sistemului de securitate al Națiunilor Unite,
operațiuni de menținere a păcii, operațiuni umanitare, etc., care ar impune sancțiuni
colective împotriva agresorilor și infractorilor de drept internațional, nu este în contradicție
cu statutul de neutralitate“15.
Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase declara în acest context că
faptul că Federația Rusă "nu și -a retras trupele din estul țării, ci, dimpotrivă, și -a consolidat
prezența militară î n partea transnistreană a Republicii Moldova, constituie o încălcare a
prevederilor constituționale referitoare la independență, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, precum și a dreptului
internațional"
16. În replică, președintele Republicii Moldova , Igor Dodon, consideră că
decizia este interpretabilă, el declarând că "Problema constă în formulările Curții care lasă
loc pentru diferite interpretări politice și speculații. Dar nu e prima dată când această
componență a Curții Constituționale face plecăciuni în fața unioniștilor."17

II.2. Limitarea coope rării cu UE în domeniul securităț ii energetice și controlul surselor de
energie
Conform datelor obținute la 1 ianuarie 2015, cele mai actuale date de pe site -ul oficial
al companiei, S.A. ”Moldovagaz” exploatează peste 1,6 mii de kilometri de rețele magistrale și
gazoducte -branșamente, 80 de stații de distribuție de gaze (SDG) , 3 stații de compresoare, o
stație de măsurare a gazelor naturale și alte instalații18.
Principalele rute de alimentare sunt constituite la sud de trei conducte magistrale:
Ananiev –Tiraspol –Ismail, Șebelevka –Donețk –Krivoi Rog –Razdelinoe –Ismail și
Razdelinoe –Ismail, iar la nord magistrala Ananiev –Drochia –Cernăuți –Bogorodceanî, care
14 Curtea Constituțională (2017). Hotărâre nr.14 din 02.05.2017 privind interpretarea articolului 11 din
Constituție (neutralitatea permanentă)(Sesizarea nr. 37b/2014) [Online] Disponibil pe http://constcourt.md
[Accesat la data de 17.05.2017]
15 Curtea Constituțională (2017). Hotărâre nr.14 din 02.05.2017 privind interpretarea articolului 11 din
Constituție (neutralitatea permanentă)(Sesizarea nr. 37b/2014) [Online] Disponibil pe http://constcourt.md
[Accesat la data de 17.05.2017]
16 Traci, L. (2017). Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis: Prezența trupelor ruse în Transnistria,
neconstituțională [Online] Disponibil pe https://www.agerpres.ro [Accesat la data de 17.05.2017]
17 Traci, L. (2017). Președintele Republicii Moldova reacționează la decizia Curții Constituționale privind
neutralitatea: Plecăciune în fața unioniștilor [Online] Disponibil pe https://www.agerpres.ro [Accesat la data de
17.05.2017]
18 Moldovagaz (2015). Dezvoltarea ș i exploatarea sistemului de gaze [Online] Disponibil pe
http://www.moldovagaz.md [Accesat la data de 12.03.2017]

asigură interconectarea sistemului cu depozitul de gaze naturale de la Bogorodceanî din
Ucraina.
Ca alternativă, există proiectul gazoductului Iași -Ungheni, proiect care acum este în
proces de derulare. În prima fază capacitatea gazoductului va fi de 500 milioane m3 de gaz.

Figura 3
Sistemul energetic al Republicii Moldova
Sursa: Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 202019

19 Guvernul Republicii Moldova (2007). HOTĂRÎRE Nr. 958 din 21.08.2007 cu privire la Strategia energet ică
a Republicii Moldova
pînă în anul 2020 [Online] Disponibil pe http://lex.justice.md [Accesat la data de 12.03.2017]

La această dată, conform situației prezentate, Republica Moldova este dependentă în
proporție de 100% de gazul rusesc și de sistemul de conducte ce tranzitează Ucraina, zonă de
conflict. Grupul rusesc Gazprom este acționar majoritar , deținând 50,02% din acțiunile
companiei naționale ”Moldovagaz” , iar în ceea ce privește datoriile R epublicii Moldova față
de Federația Rusă pentru resursele de g az natural importate, numai în primul trimestru al
anului 2014 S.A. „Moldovagaz” a înregistrat o datorie de aproximativ 4,5 miliarde USD. Din
această sumă, ap roximativ 4 miliarde USD sunt datoriile regiunii transn istrene.
În domeniul energiei electrice , 85 % din capacitatea de generare se află tot pe malul
stâng al Nistrului, în regiunea separatistă, prin Centrala Electrică Raional ă de Stat
Moldovenească (CERSM) de la Cuciur gan și prin Centrala Hidroelectrică de l a Dubăsari.
Despre CERSM Cuciurgan în presă au apărut semnale că este privatizată ilegal către
compania Inter RAO ES în anul 200520, însă î n anul 2006 primește de la Agenț ia pentru
Reglementare Energetică a Republicii Moldova licența de producere a energiei electrice.
Acest fapt duce la situația ca o mare parte din energia electrică a Moldov ei să devină produs
de ”import”21, iar furnizarea condiționată ori sistarea energiei electrice să devină o altă
metodă de care Rusia se poate folosi ca i nstrument de limitare a suveranității .

II.3. Controlul asupra unor partide politice, facțiuni politice, comisii parlamentare și
elemente guvernamentale
Ultimele alegeri parlamentare din Republica Moldova au avut loc la data de 30
noiembrie 2014. Aceste alegeri au fost marcate de o campanie electorală dominată de
discursuri violente și acuzații de furt și de un proces electoral la care 550.000 de cetățeni
moldoveni din regiunea Transnistria nu au putut vota deoarece autoritățile de la Tiraspol nu
au permis organizarea votului în regiunea separatistă.
Participarea la vot (1.649.402 alegători – 57,28%) a fost dominată de segmentul
populației de peste 50 ani , în datele din “Raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru
Parlamentul Republicii Moldova”22 arătându -se că “s-a stabilit că 4,28% dintre votanți s unt
tineri de 18- 21 ani, 24,54% -alegători cu vârsta cuprinsă între 21 – 35 ani, 24,47% constituie
alegătorii de 35 -50 ani, iar alegătorii care au votat în proporții semnificative s unt persoanele
ce au împlinit v ârsta de 50 ani (46,72 %). ”
20 Călugăreanu, V. (2015). Republica Moldova poate rămâne în beznă în orice moment [Online] Dispo nibil pe
http://www.dw.com [Accesat la data de 18.03.2017]
21 Chircă, R. (2015). Ce este Centrala de la Cuciurgani și de ce a ajuns aceasta principalul furnizor de energie
electrică? [Online] Disponibil pe http://mesaj.md [Accesat la data de 18.03.2017]
22 Comisia Electorală Centrală (2014). RAPORT cu privire la rezultatele alegerilor Parlamentului Republicii
Moldova din 30 noiembrie 2014 [Online] Disponibil pe http://cec.md [Accesat la data de 28.03.2017]

Actuala componenț ă a Parlamentului Republicii Moldova este următoarea23:

Figura 3
Comonența legislativului Republicii Moldova
Sursa: http://www.parlament.md/StructuraParlamentului/Fractiuniparlamentare/tabid/83/lan
guage/ ro-RO/Default.aspx

Actuala componență nu este dată de rezultatul efectiv al alegerilor24, ci de migrații
politice , în interiorul partide lor, ale componenților legislativului. În actuala componență ,
partidel e pro -ruse, respectiv Partidul Socialiștilor din R epublica Moldova și Partidul
Comuniștilor din Republica Moldova , cu sprij inul deputaților neafiliați pe care aceste partide
îi controlează, pot bloca orice inițiativă legislativă .
Deputați i partidelor cu orientare pro-rusă dețin funcții cheie și în comisi i de
importanță ale Parlamentului Republicii Moldova după cum urmează25:
– Victor Sorocean, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, vicepreședinte al
Comisiei de administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice ;
– Radu Mudrea c, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, președinte al Comisiei
pentru agricultură și industrie alimentară ;
23 Parlamentul Republicii Moldova (s.a.) Fracțiuni parlamentare [Online] Disponibil pe
http://www.parlament.md [Accesat la data de 29.03.2017]
24 Comisia Electorală Centrală ( 2014). Componența Parlamentului de legislatura a XX -a [Online] Disponibil pe
http://www.cec.md [Accesat la data de 29.03.2017]
25 Parlamentul Republicii Moldova (s.a.) Comisii permanente [Online] Disponibil pe http://www.parlament.md
[Accesat la data de 29.03.2017] 2434136157
0 10 20 30 40PSRMPDMPLPLDMNEAFILIATIPC

– Lebedinschi Adrian, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, vicepreședinte al
Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret , sport și mass -media ;
– Vladimir Țurcan, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, președinte al
Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice ;
– Oleg Reidman, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, vicepreședinte al
Comisiei pentru economie, buget și finanțe ;
– Alla Dolință, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, secretar al Comisiei
juridică, numiri și imunități;
– Nesterovschi Alexandr, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, membru al
Comisiei pentru politică extern ă și integrare europeană;
– Oxana Domenti, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova , președinte al
Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie;
– Ghenadi Mitriuc, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, vicepreședinte al
Comisiei pentru securitate națională apărare și ordine publică .
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova are statuat faptul că ”PSRM reiese din
convingerea că orientarea spre socialism este o necesitate obiectivă și o condiție vitală
pentru dezvoltarea durabilă a s ocietății moderne, inclusiv în Republica Moldova”26.
De asemenea în statutul f ormațiunii se mai regăsesc și declarații precum ”Drumul
nostru este alături de Rusia, Belarus și Kazahst an!” și ”PSRM pledează pentru neutralitatea
Moldovei și consideră că acest principiu nu poate fi revizuit. Potrivit Constituției sale,
Moldova este un stat neutru, car e nu face parte din nici un fel de alianțe politico –
militare. Orice cooperare cu Blocul agresiv NATO trebuie să fie stopată! Militarii
moldoveni nu trebuie să part icipe sub nici o f ormă la aplicații sau operațiuni des fășurate
sub eg ida NATO! ”.
Liderul PSRM, actualul președinte ala Republicii Moldova, Igor Dodon, declara în
2014 că ”Dacă o să luați planul Kozak și ceea ce a propus OSCE la începutul anilor 2000 o
să vedeți că foarte multe din proiectul de federalizare al OSCE a fot introdus în planul Kozak.
Faptul că nu a fost semnat și că cineva a cedat presiunilor, aceasta nu înseamnă că acest
proiect de federalizare sau planul Kozak a fost obligatoriu pro- rus. Dacă se semna acest
memorandum în anul 2003, noi rezolvam multiple probleme pe care acum încă le avem pe
26 Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (s.a.). Programul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
[Online] Disponibil pe http://socialistii.md [Accesat la data de 31.03.2017]

agendă. Nesemnarea planului Kozak a fost o greșeală pentru Republica Moldova. O șansă pe
care am scăpat -o.”27
În același ton, Vladimir Voronin , președintele Partidul ui Comuniștilor din Republica
Moldova, președintele Republicii Moldova în exercițiu î n momentul care a fost respin să
soluția planului Kozak, declara la 10 ani după eveniment: „Eu regret că nu am semnat acel
document. Nu vreau să ofer multe detali i, dar regret că acel plan nu a prins contur. La fel cum
regret că nici după zece ani de la acele evenimente nu ne -am reintegrat țara”28.

II.4. Preluarea unor părți de industrie strategică din economie
Oficiali ai Camere i Înregistrării de Stat din Republi ca Moldova au precizat pentru
PaginadeRusia.ro29 că în anul 2015 existau un număr de 911 firme cu capital rusesc iar
valoarea capitalului înscris a acestora este de 1108 milioane lei moldovenești.
Există , în toate sectoarele economice din Republica Moldova , afaceri controlate de
capital ul majoritar rusesc, de la gaze, pr oduse petroliere și energie , până la tel ecomunicații,
bănci și industrie alimentară. Cele mai reprezentative și mediatizate situații sunt:
– Gazprom deține pachetul de 51% din acțiunile SA „ Moldova -Gaz”30. După unele
surse media , Gazprom administrează și cota de 13,44% aparținând regiunii transnistrene , ceea
ce-i oferă controlul asupra pi eței gazului din R epublica Moldova. Această situație permite
Gazprom controlul prețului de furnizare, exist ând frecvente scumpiri nemotivate și
amenințări cu întreruperea livrării. Președintele Igor Dodon a recunoscut datoriile
Transnistriei către Gazprom ”drept datoria totală e Moldovei ”31, în valoare de 6,5 miliarde de
dolari.
– Inter RAO ES S este acționar maj oritar la SRL Tehnoelectrica, având ca principal
activ Centrala E lectrică de la Cuciurgan. Prin transfer de capital către off -shore -uri externe,
schimbări succesive de acționari ( mutări despre care se consideră că serviciile secrete ruse nu
ar fi străine), Inter RAO ESS controlează piața energiei electrice moldovene și nu numai,
27 Dumbravă, V. (2014). Dodon: Nesemnarea planului Kozak a fost o greșeală pentru Republica Moldova
[Online] Disponibil pe http://unimedia.info [Accesat la data de 0 3.04.2017]
28 Buzovschi, C. (2013). Voronin: Regret că nu am semnat Kozak [Online] Disponibil pe http://unimedia.info
[Accesat la data de 03.04.2017]
29 Rusu, S. (2015). Rusia retrage masiv capitalul investit în Republica Moldova [Online] Disponibil pe
http://www.paginaderusia.ro [Accesat la data de 06.04.2017]
30 Călugăreanu, V. (2015). Rusia sugrumă energetic Republica Moldova [Online] Disponibil pe
http://www.dw.com [Accesat la data de 06.04.2017]
31 Manga, R. (2017). Igor Dodon recunoaște datoria Transnistriei la Gazprom de 6 miliarde de dolari ca fiind a
Repubicii Moldova [Online] Disponibil pe www.mediafa x.ro [Accesat la data de 10.04.2017]

compania fiind și un exportator de energie electrică, printre pie țele sale de desfacere
numărându- se și România.32
– LUKOIL deține prin Lukoil Moldova 100 de stații de alimentar e, 3 baze petroliere ș i
un terminal de gaz33, active echivalând cu o treime din piața legală de produse petroliere.
Interesant de semnalat este că fostul ministru de finanțe al Moldovei, Anatol Arapu
(în funcție în perioada 2013 – 2016) , a deținut o lungă perioadă de timp (între 2001- 2013)
funcția de director general -adjunct pe probleme economice și financiare la Lukoil România,
iar Valeru Chițan, fost ministru de finanțe al Moldovei în perioada 1994 – 1998 și actual
membru al Curții de Conturi , a fost înt re 2003 – 2010 top- manager î n grupul Lukoil34.
– În piața bancară și de capital , Rusia controlează sau este implicată în controlul
capitalului și acționariatului următoarelor instituții: Comețbank – 80% controlat ă direct și
indirect de cetățeanul rus Vital ii Razdobarin, Fincombank- controlat ă 20% de familia fostului
președinte Vladimir Voronin, Moldova -Agroindbank – pachet de 4,5% din acțiuni firma rusă
Evrobalt, Moldindconbank- pachet de 4,75% din acțiuni firma rusă Tirkom.35 În Republica
Moldova există o mare lipsă de transparen ță în domeniul acționariatului bancar precum și o
lipsă a reglementărilor legislative în acest sens, astfel încât nu se pot cunoaște beneficiarii
efectivi ai pachetelor de acțiuni.
– În domeniul alimentar , la Fabrica de dulciuri Bu curia societatea rusă ”Trade House
Valday ” deține la momentul actual pachetul de control în mărime de 66,46% din acțiunile
societății.36
– În domeniul transporturilor , Republica Moldova și -a concesionat pe 49 de ani
Aeroportul Internațional Chișinău, cel m ai mare operator a erian al țării, companiei ruse ”Avia
Invest”. Confederația Național ă a Sindicatelor din Moldova a atacat juridic concesionarea,
dar Curtea Supremă de Justiție a confirmat -o37. Compania ”Avia Invest” are un acționariat
incert, la preluarea Aeroportului din Chișinău activele erau deținute de compania rusă ”UK
Komaks” administrată de Konstantin Basiuk, fost ofițer KGB. Firma ar aparține, însă, fraților
32 CIJ (2007). Milioane din exportul de energie curg în conturi off -shore [Online] Disponibil pe
http://www.investigatii.md [Accesat la data de 13.04.2017]
33 Lukoil Moldova (s. a.). Despre companie [Online] Disponibil pe http://www.lukoil.md [Accesat la data de
13.04.3017]
34 Curtea de Conturi a Republicii Moldova (s.a.) Membrii Curții de Conturi [Online] Disponibil pe
http://www.ccrm.md [Accesat la data de 14.04.2017]
35 Redacția (2014). Stăpânii băncilor din Republica Moldova [Online] Disponibil pe http://www.mold –
street.com [Accesat la data de 14.04.2017]
36 Redacția (2014). Investițiile rusești în Republica Moldova, departe de a fi istorii de succes [Online] Disponibil
pe http://www.eco.md [Accesat la data de 14.04.2017]
37 Redacția (2014). Legătura dintre Avia Invest, care gestionează aeroportul din Chișinău, și firma care deține
controlul asupra BEM [Online] Disponibil pe http://www.realitatea.md [Accesat la data de 14.04.2017]

miliardari Bajaev din Daghestan, care, potrivit presei ruse, l -ar fi susținut financiar pe
Vladimir Putin în campania electorală din 2004.38
– În industria militară , compania rusă ”MMPP Salyut ” deține uzina Topaz din
Chișinău și uzina Pribor din Tighina (Bender). La aceste întreprinderi se produc componente
pentru motoarele avioanelor militare de tip SUHOI și MIG39. În anul 2012, Dimitri Rogozin,
vicepremier rus, a vi zitat uzina Pribor și a făcut declarații în care afirma că Rusia este
interesată să investească în industria de armament din Transnistria .40

II.5. Menținerea de forțe și obiective milit are în Transnistria
Ministerul Apărării al Republicii Moldovene Nistrene (cu efective de aproximativ
5.000 militari în anul 2007) are în compunere 4 ” brigăzi” de infanterie dislocate în
principalele centre urbane ale regiunii separatiste : Tiraspo l, Tighi na, Râbnița și Dubăsari .
Alte structuri militare transnistrene sunt: Batalionul Independent de tancuri „Vladimirovka“,
Batalionul de Forțe Speciale din Tiraspol, Regimentul de Artilerie din Parcani , Regimentul de
Artilerie Antiaeriană din Tiraspol.
Grupul Operativ de Forțe Ruse din Transnistria (GOTR)41, constituit prin Directiva
nr. 314/2/0296 a Ministerului Apărării al F ederației Ruse, care îndeplineș te și rolul de forț ă
de ”pacificare“ în conformitate cu ”Convenția cu privire la principiile de reglementar e
pașnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova“, din 21 iulie
1992, avea efective declarate de 550 militari și erau subor donați Regiunii Militare
Moscova.42
Grupul Operativ de Forțe Ruse din Transnistria ( care conform mass -media ar fi ajuns
la un efectiv de 1 .350 de militari)43 dispune de tehnică și armament de generație nouă,
participând constant la exerciții și aplicații militare cu diferite scenarii de acțiune.44 Despre
dotarea și pregătirea acestor trupe există interes , coordonare și linii de raportare la cele mai
38 Călugăreanu, V. (2015). Cum a ajuns Aeroportul din Chișinău pe mâ na rușilor [Online] Disponibil pe
http://www.romaniacurata.ro [Accesat la data de 14.04.2017]
39 Preasca, I. (2012). Unul dintre cei mai mari producători de arme din lume are două uzine în Republica
Moldova [Onlin e] Disponibil pe http://adevarul.ro [Accesat la data de 19.04.2017]
40 Redacția (2012). Nezavisimaia Gazeta: Rusia va investi în uzinele producătoare de armament din Transnistria
[Online] Disponibil pe http://www.publika.md/ [Accesat la data de 19.04.2017]
41 Corneanu, C. (2011). Capul de pod transnistrean sub lupă [Online] Disponibil pe http://aesgs.ro [Accesat la
data de 19.04.2017]
42 Roncea, G. (2014) . Transnistria se pregătește militar încă de acum doi ani de secesiune și alipirea la Rusia
[Online] Disponibil pe http://www.curentul.info [Accesat la data de 19.04.2017]
43 Mareș, I. (2014) Armata rusă a desfășurat exerciții de antrenament în Transnistria [Online] Disponibil pe
www.agerpres.ro [Accesat la data de 23.04.2017]
44 Călugăreanu, V. (2015). Geniștii ruși din Transnistria au demarat aplicațiile militare. Ucraina a dislocat
soldați [Online] Disponibil pe http://www.dw.com [Accesat la data de 23.04.2017]

înalte structuri militare ș i politice ale Rusiei.45 În 2012, Dimitri Rogozin, viceprim -ministru
rus, declara ”militarii ruși din regiunea transnistreană vor primi armament și tehnică
militară nouă, conform decizii lor Ministerului Apărării de la Moscova. Modernizarea
trupelor din Transnistria se face în conformitate cu planul strategic de reformare a forțelor
armate ale Federației Ruse, care va fi implementat până în anul 2020. Noi dorim să avem în
Transnistria nu un detașament de partizani, ci trupe militare funcționale”46.
Același Dimitri Rogozin, după parada de 9 mai 2014 de la Tiraspol, indica clar
intențiile Federației Ruse în regiune, declarând ” Fuga Moldovei la Bruxelles nu a dat roade
și nici nu va da. Intere sul național al Republicii Moldova ține de apropierea de Rusia,
Uniunea Vamală Rusia- Belarus -Kazahstan și Uniunea Eurasiatică. Această apropiere va
avea loc mai devreme sau mai târziu… Este cursul firesc al istoriei – țările noastre au un
trecut comun și t rebuie să fim împreună” .47
Federația rusă mai păstrează în zona separatistă transnistreană aproximativ 2.000 de
militari pentru paza și administrarea Depozitului de muniții de la Co lbasna (Kolbasna) –
fostul depozit de muniții de artilerie nr. 1411 al armat ei sovietice , cel mai mare depozit de
muniții din Europa de Est. Acești miltari participă cu regulatitate la exerciții și aplicații cu
scenarii antiteroriste . Colonelul Viacheslav Sit chikhim, comandant al Grupului Operativ al
Trupelor Ruse , declara pentru publicaț ia “Pridnestrovie” în 2009 că în depozitele militare
ruseș ti de langa Colbasna din raionul Râ bnita exista u 21,5 mii de tone de munitie.48 După
părerea ex -ministrului Apărării al Republicii Moldova, generalul Vitalie Marinuță, la
Colbasna ar exista aproximativ 20 mii de tone de muniție de artilerie, de infanterie și de
echipament militar.49
45 Petre, R. (2016). Presă: Rușii fac o inspecție în Transnistria. Reacția Kievului [Online] Disponibil pe
http://www.romanialibera.ro [Accesat la data de 23.04.2017]
46 Călugăreanu, V. (2012). Rusia își reînarmează armata din Transnistria [Online] Disponibil pe
http://www.dw.com [Accesat la data de 23.04.2017]
47 Călugăreanu, V. (2016). Rusia sfidează Chișinăul și răspunde SUA cu militari la parada separatiștilor [Online]
Disponibil pe http://www.dw.com [Accesat la data de 23.04.2017]
48 Opris, M. Mogos, A. Vdovîi, L. (2012). 21.500 de tone armament se află în Transnistria [Online] Disponibil
pe http://jurnalul.ro [Accesat la data de 23.04.2017]
49 Ciochină, S. (2015). Cel mai mare depozit ilegal de arme din Europa de Est [Online] Disponibil pe
http://www.dw.com [Accesat la data de 23.04.2017]

Figura 4
Depozitul de muniții Cobasna. Coordonate 47.7605894”N, 29.2028189”E
Sursa: wikimapia.org

II.6. Controlul mafie i zonale, a infracționalității ș i a lumii interlope
Traficul de ființe umane este cea mai des întâlnită infracțiune în care se regăsesc
elemente de conexiune ce implică Rusia. În anul 2013, potrivit Procuraturii Generale din
Moldova , au existat 269 de cazuri, iar î n anul 2014 un număr de 292 de c azuri50. Traficul are
ca finalitate activități de exploatare sexuală, muncă „la negru” și cerșit și este favorizat de
regimul lejer de trecere a frontierelor, de cunoaș terea limbii ruse și de costurile mici pe care
traficanții le au cu transportul victimelo r.
Victimele de sex masculin ajung să lucreze forțat în agricultură în regiunea Lipețk51,
iar cele de sex feminin, cărora li se propun meserii de chelnerițe, vânzătoare sau dansatoare,
sfârșesc în rețele de prostituție rusești.
Rusia recrutează militari din regiunea transnistreană, condiționînd doritorii cu
calitatea de avea cetățenia rusă, vârstă maximă de 37 ani și minim studii medii.52
50 Redacția (2015). Date alarmante: Traficul de ființe umane în Moldova este în creștere [Online] Disponibil pe
http://www.publika.md [Acce sat la data de 27.04.2017]
51 Marian, A. (2017). Un bărbat din Vărzărești, traficant de persoane. Victimele erau vândute și impuse să
muncească la negru [Online] Disponibil pe https://stirilocale.md [Accesat la data d e 27.04.2017]
52 Traci, L. (2016). Chișinăul cere Moscovei să pună capăt recrutărilor ilegale pe teritoriul Republicii Moldova
[Online] Disponibil pe https://www.agerpres.ro [Accesat la data de 27.04.2017]

Traficul de armament din regiune este favorizat de faptul că nu există un control
asupra armamentului și elementelor de m uniție provenind din înarmarea necontrolată a
populației separatiste în timpul conflictului transnistrean, precum și din fostele depozite de
armament sau din unități și subunități ale Armatei a -14-a. Se disting ca infracți uni distincte
traficul de mică am ploare /„la bucat ă”, pentru uz personal sau infracțiuni armate , dar și
traficul de armament ș i muniție în cantități mari53, sub acoperirea exportului de produse, î n
special export de ciment, pe rute consacrate ale traficului de armament ce au ca destinație
finală Caucazul, Orientul Apropiat sau chiar Africa54.
Contrabanda cu țigări și micul trafic de frontieră cu produse alimentare pe rute de
circulație Rusia – România est e o activitate ” cotidiană” care aduce profituri constante
grupurilor infracționale . De asemenea, Republica Moldova figurează și pe lista țărilor unde
există infracțiuni de trafic de substanțe radioactive, 1,8 kilograme de uraniu fiind confiscate
după o operațiune din 2010.55

II.7.Controlul exporturilor și pieței de desfacere

Figura 8
Volum ul exporturilor către Rusia, principalele clase de produse
Sursa: www.expertgrup.org56
53 Ohanesian, E.O. (2012). Conexiunea ex- sovietică/ Dosarele secrete din măruntaiele putrede ale Ministerului
Public [Online] Disponibil pe http://www.timpul.md [Accesat la data de 29.04.2017]
54 Munteanu, M. (2014). Armele Rusiei, traficate în Ucraina prin racheți moldoveni [Online] Disponibil pe
http://www.riseproject.ro [Accesat la data de 29.04.2017]
55 Grâu, L. (2010). Primul caz de contrabandă cu uraniu din Republica Moldova [Online] Dis ponibil pe
http://romania -actualitati.ro [Accesat la data de 29.042017]
56 Popa, A. (2015). Moldova și Rusia: Între relații comerciale și dependență economică [Online] Disponibil pe
http://www.expert- grup.org [Accesat la data de 04.05.2017]

Rusia, principalul partener de comerț extern al Republicii Moldova , utilizează ca
instrument pentru limitarea suveranității control ul exportului de produse ” made in Moldova”.
Volumul exporturilor către Rusia este în scădere continuă datorită politicilor de embargou ale
Rusiei asupra anumitor produse, în special a celor agroalimentare. Aceste interdicții de
export , cumulate și cu eșecul Republicii Moldova în intenția de a g ăsi piețe de desfacere
alternative , au impact negativ vizibil î n economie.
Seria de sancțiuni economice începe în anul 2013 când Rusia interzice importul de vin
moldovenesc , din cauza existenței în compoziția acestuia a u nei ”substanțe nocive .”57
În continuare, în anul 2014, Rusia impune embargo u total pe importul de carne din
Moldova pe moti vul ” nesiguranței sanitar -veterinare a produsului”58 și interzice total
importul de conserve de fructe și legume din cauza ” apariției unor insecte periculoase”59.
Aceste măsuri au fost considerate ca ”focuri de avertisment” pentru Republica
Moldova, pentru a se în cerca oprirea semnării de către aceasta a Acordului de A sociere și
Liber Schimb cu Uniunea Europeană . Acordul a fost semnat pe 27 iunie 2014 la Bruxelles și
ratificat la 2 iulie 2014 de legislativul Republicii Moldova.
În același an , ca urmare a ratificării de către Republica Moldova a Acordului de
Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană , Rusia destabilizează piața exportului forței
de muncă refuzând și tergi versând eliberarea permiselor de muncă pentru cetățenii
moldoveni .60
Igor Dodon, președintele Republi cii Moldova , consideră că acest A cord este
principalul vinovat de declinul comerțului cu Federația Rusă .61 Acesta intenționează să
denunțe prevederile acestu i Acord, prin convocarea unui referendum cu finalitate în anularea
Acordului și să semneze un Memorandum de colaborare cu Uniunea Eurasiatică.62

57 Primac, A. (2013). Rusia interzice importurile de vin din Republica Moldova [Online] Disponibil pe
http://www.mediafax.ro [Accesat la data de 04.05.2017]
58 Ceapai, A. (2014). Rusia impune embargo total pe importul de carne din Moldova [Online] Disponibil pe
http://www.europalibera.org [Accesat la data de 04.05.4017]
59 Redacția. (2014). Rusia penalizeaza si mai mult R. Moldova: nu mai importa conserve de fructe si legume
[Online] Disponibil pe http://www.ziare.com [Accesat la data de 04.05.2017]
60 Guțu, V. (2014). Federația Rusă refuză să mai emită permise de muncă pe ntru cetățenii moldoveni [Online]
Disponibil pe http://stiri.tvr.ro [Accesat la data de 04.05.2017]
61 Dodon, I. Putin, V. (2017). Joint news conference with President of Moldova Igor Dodon [Online] Disponibil
pe http://en.kremlin.ru [Accesat la data de 08.05.2017]
62 Redacția. (2016). Dodon pune oficial Moldova in bratele Rusiei: „Acordul de asociere cu UE a fost o mare
greseala. Vom lupta pentru denuntarea acestuia” [Online] Disponibil pe http://www.aktual24.ro [Accesat la data
de 08.05.2017]

II.8. Controlul mijloacelor media
Mass- media din Republica Moldova este ” contaminată” de Rusia în tr-o propor ție
covârșitoare. Influența și controlul propagandei ruse se regăsesc în televiziune, în radio, în
presa scrisă și î n mediul on- line. Direcțiile și obiectivele sunt: propagandă antieuropeană și
antiamericană; blamarea și discredita rea curentului unionist pentru ” atac la adresa
suveranității” Republicii Moldova și destabilizarea situației interne; atitudine critică la adresa
oficialilor pro -europeni de la Chișinău; culpabilizarea ”naționaliștilor români” de lipsă de
toleranță în raport cu populația vorbitoar e de limbă rusă din Republica Moldova; discursuri
împotriva deciziilor privind lărgirea cadrului de relații cu NATO.
Posturile de televiziune ruse , sau cele care retransmit emisiuni ale acestora ,
surclasează calitativ programele posturilor de televiziune c u emisie în limba română. Patroni
sau societăți ruse, sau cu activitate pro -rusă, controlează piața de televiziune moldovenească.
Liderul pieții, Prime TV retransmite emisiunile de propagandă ale postului rus Pervii Kanal .
Un alt post din Moldova care retr ansmite emisiuni rusești, inclusiv de propagandă , este RTR
Moldova, care retransmite Rossia 1, Ren TV Moldova, STS Mega.63
Un segment reprezentativ al presei scrise și online are o agendă editorială și de
conținut pro- rusă, unele dintre aceste publicații având afiliere clară partidelor locale pro- ruse
(Sputnik Moldova, Bloknot Moldova, KP Moldova, Argumenty i fakty, Gagauzinfo.md, etc.)
De asemena, în peisaj sunt prezente site- uri și portaluri de știri care au ca obiectiv
promovarea teoriilor moldoveniste , cu poziții anti- românești (afiliate mișcărilor moldoveniste
și pro- ruse) – Patriotism Moldova, NOI.MD, Salvammoldova.org, Basarabia.md .
Într-un document –program , prezen tat de presă sub denumirea ”Moldova nu e
România”64 se planifică ”Crearea unei comunităț i patriotice de bloggeri care activează în
diverse medii virtuale, pentru soluționarea rapidă a sarcinilor informaționale și
propagandistice privind apărarea suveranității Moldovei, ca stat pro -rus, orientat spre
Uniunea Economică Eurasiatică.”

63 Gonța, A. Rusnac, C. Macovei, P. State, V. (2014) Pluralismul intern al mass -mediei din Republica Molova:
oportunitate și realitate [Online] Disponibil pe http://apel.md [Accesat la data de 17.05.2017]
64 Vasiliu, V. (2017) „Moldova nu e România”. Planul Rusiei pentru Moldova, în cadrul războiului hibrid
[Online] Disponibil pe https://deschide.m d [Accesat la data de 17.05.2017]

FIGURA 9
Proprietarii principalelor posturi tv din Moldova
Sursa: www.mold -street.com65

SUN Communications, principalul operator de televiziune prin cablu, are în grila de
programe 33 de canale în limba rusă, 30 de canale bilingve, 15 canale î n limba română și 26
de canale î n alte limbi. Moldtelecom are în grila de programe 33 de canale în limba rusă, 30
de canale bilingve, 15 canale î n limba română și 26 de canale î n alte limbi.
În raportul Freedomhouse din 201666 se arată că segmentul media reprezentat de
televiz iunie este controlat de grupuri politico- oligarhice care promovează informații
65 Redacția (2015). Proprietarii televiziunilor din Moldova: Miliardari americani, afaceriști locali, bănci din
Rusia și milionari de la Tiraspol [Online] Disponibil pe http://www. mold -street.com [Accesat la data de
17.05.2017]
66 Litra, L. (2016), Nations in Transit: Moldova [Online] Disponibil pe https://freedomhouse.org [Accesat la
data de 17.05.2017]

distorsionate în special despre adversarii politici. Vald Plahotniuc, cel de spre care face
referire raportul , este proprietarul televiziunilor PRIME TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3.
O notă defavorabilă este trecută și în dreptul televiziunii publice Moldova 1, care este
considerată ca fiind imparțială doar în teorie, în practică prezentând știri cu tentă pozitivă
despre persoanele și partidele din sfera puterii.
Postul RTR -Moldova, al doilea ca audiență în Republica Moldova , are între membrii
fondatori al soc ietății care îl detine pe Rosmediacom (НП РОСМЕДИАКОМ)67, un
parteneriat necomercial pentru organizarea și managementul proiectelor media și comunicații în masă în Rusia.
În presa scrisă, conform unui raport infografic realizat de site -ul
laboratoruldejurnalism.eu, ponderea presei ruse în raport cu cea românească este de 60/40 , iar
în top 5 ziare generaliste , 3 dintre ele sunt influențate de propaganda rusă
68 și anume :
Kom somoliskaia Pravda, Makler și Nezavisimaia Moldova.
În presa din mediul online, efectuând o masurătoare curentă, pe site -ul top20.md
constatăm că în primele 10 site -uri de presă, ca număr de accesări , se reg ăsesc 4 site -uri în
limba rusă și 2 care au ediț ii bilingve.

FIGUR A 10
Site-uri de stiri mass- media ziare, revist e
Sursa: http://www.top20.md/stiri- massmedia

67 Ceaglei, O. (2016), Prezidențiale 20 16: beneficiarii de milioane ai promisiunilor electorale [Online]
Disponibil pe https://www.rise.md [Accesat la data de 17.05.2017]
68 http://laboratoruldejurnalism.eu/wp -content/uploads/2014/11/infografic.presaRM.pdf

II.9. Instabili tate politică prin lideri și mișcări pro- ruse și pseudo -naționaliste
Igor Do don, președintele ales al Republicii Moldova, fostul lider al Partidului
Socialist din Republic a Moldova , se distinge prin activitate și discurs ca fiind unul dintre cei
mai vocali reprezentanți ai orientării pro -ruse din Republica Moldova. Acesta, militân d
pentru denunțarea Acordului de A sociere cu Uniunea Europeană , scrie pe blogul său:
”Îndemnăm toate forțele politice, care stau pe poziții de statalitate, care se pronunță
pentru integrarea Moldovei în Uniunea Vamală, pentru consolidarea relațiilor cu Rus ia și cu
țările CSI, să susțină acest proiect de lege. Socialiștii sunt gata să sprijine orice alte proiecte
de lege similare, indiferent de autorii acestora.”69
Tot Igor Dodon consideră marșul Regimentului 2 Cavalerie al S.U.A pentru o
expozitie de tehnică in Chișinău drept ”ocupație militară a Moldovei” , scriind î ntr-o postare
pe Facebook, în limba rusă , că ”Pacificatorii ruși, care își exercită misiunea în Moldova de
comun acord cu conducerea noastră și în conformitate cu mandatul ONU, niciodată nu și-au
permis atare impertinenț ă, bădărănie și cinism. Guvernul Moldovei, care admite
desfă șurarea unui atare mar ș, comite un act de trădare naț ională, trebuie imediat demis și
acționat în judecată” precum și că ”Nu vom permite ca pământul moldovenesc să fie domi nat
de trupele NATO și de jandarmii români!”70
Pe succesoarea sa la conducerea Partidului Socialist, Zinaida Greceanîi , Igor Dodon o
consideră “persoana care a scos Republica Moldova din datorii la pensii și salarii, a
contribuit semnificativ la diminuarea datoriei interne și externe a statului”71. Aceasta este un
politician controversat , despre care presa menționează că ar avea credite neperformante la
Banca de Economii Moldova și a l cărei discurs politic este fundamentat pe declarații
scandaloase.72 Una dintre aceste declarații, este făcută în anul 2009, când Zinaida Greceanîi
era primul ministru al Republicii Moldova, cu ocazia organizării de către opoziția guvernamentală a unui miti ng anticomunist. Cu acea ocazie, Zinaida Greceanîi făcea apel la
populația convocată la miting să nu iasă din case pentru că “dacă vor fi atacate instituțiile
statului, jertfele umane vor fi foarte greu de evitat” și în această situație “ Poli ția va folosi
69 Dodon, I. (2014), Denunțarea Acordului cu Uniunea Europeană – obiectivul de bază al socialiștilor și
societății moldovenești [Online] Disponibil pe http://dodon.md [Accesat la data de 18.05.2017]
70 Marinescu, R. (2016). Lider ul pro -rus Igor Dodon, înfuriat de marșul trupelor americane: E o ocupație
militară… Nu vom permite ca pământul moldovenesc să fie dominat de trupele NATO și de jandarmii români
[Online] Disponibil pe http://www.ac tivenews.ro [Accesat la data de 18.05.2017]
71 Botnarenco, I. (2017). Dodon, despre Zinaida Greceanîi: Este persoana care a scos Moldova din datorii la
pensii și salarii [Online] Disponibil pe http://adevarul.ro [Accesat la data de 18.05.2017]
72 Redacția (2016). Zinaida Greceanîi, președinte interimar al Partidului Socialiștilor. Carieră, credite
neperformante la BEM și declarații scandaloase [Online] Disponibil pe https://anticoruptie.md [Accesat la data
de 18.05.2017]

toate mijloacele necesare pentru apararea constitutionalității Republic ii Moldova, inclusiv
armele”73
Renato Usatîi, primarul orașului Bălți, președintele partidului Partidul Nostru,
milionar în euro, controversat politician cu conexiuni în mediul infracțional74, care a
organizat marșuri de protest având ca scop demiterea fostu lui președinte Moldovei , Nicolae
Timofti, îl consideră pe acesta agent al serviciilor secrete românești , anun țând că România
intenționeză ” să cucerescă” Republica Moldova prin declanș area unui război civil:
„Cel pu țin 80 la sută din populaț ia Republicii Mo ldova se va ridica în apărarea
suveranităț ii și independenenței Republicii Moldova. Locuitorii Transnistriei vor face parte
din cei 80 la sută care vor lupta pentru statalitatea Moldovei”75
Președintele ales al regiunii separatiste Transnistria, Vadim Krasn oselski, se declară
dispus se reia negocierrile cu autoritățile de la Chișinău, dar în acelaș i timp militează pentru
independența regiunii și alipirea la Rusia "Vom continua s ă apăr ăm alegerea populaț iei
Transnistriei care la referendum a cerut independenț a și mai departe unirea cu Rusia,
partenerul nostru cheie. Vom lucra pentru integrarea economiei noastre î n spaț iul economic
eurasiatic"76
La recenta întâlnire de la Tighina/Bender, din 4 ianuarie 2017, dintre președintele Igor
Dodon și Vadim Krasnoselski, acesta din urmă a declarat că ”garanția securității Transnistriei
este independența ei” .

73 Galantonu, D. (2009). Premierul R. Moldova: Jertfele umane vor fi foarte greu de evitat, daca vor fi atacate
institutiile statului [Online] Disponibil pe http://www.hotnews.ro [Accesat la data de 18.05.2017]
74 Basiul, V. (2016). Portretul unui… „om sovietic”: Renato Usatîi [Online] Disponibil pe
http://www.europalibera.org [Accesat la data de 18.05.2017]
75 Zamfirescu, G. (2016). Un controversat politician din Moldova: 'Va fi un mare război, România vrea să ne
acapareze' [Online] Disponibil pe http://www.stiripesurse.ro [Accesat la data de 18.05.2017]
76 Dinu, C. (2016) Presedintele ales al Tran snistriei este dispus sa reia discutiile privind conflictul transnistrean
[Online] Disponibil pe http://www.hotnews.ro [Accesat la data de 18.05.2017]

CAPITOLUL III
SITUAȚIA ACTUALĂ

III.1 . Elemente de sondaj
Situația actuală se poate evalua ca răspunsuri măsurabile într-un un sondaj efectuat în
perioad a februarie- martie 2017 de International Republi can Institute (filiala Chișinău )77.
Conform acestui sondaj , 62% dintre re spondenți consideră c ă Moldova se îndreaptă
într-o direcție greșită , iar 38 % identifică corupția ca fiind principala problemă cu care se
confruntă statul. Principalele cauze ale corupției sunt lipsa controlului și supravegherii
institu țiilor de guvernământ (38%) dar și modalitățile acționare ale oligarhilor și liderilor
economici (21%). În ceea ce privește încrederea în instituții, în top se află Biser ica Ortodoxă
Moldovenească cu 65%, urmată de Armată cu 64%. La polul opus , nivelul încrederii în
celelalte instituții de stat fiind dezastros: încrederea în Guvern 27%, Parlament 23% iar partidele politice 23 %.
Politicienii, lideri ai partid elor pro -ruse sau cu opinii pro- ruse, conduc în topul
încrederii:

FIGURA 11
Încrederea î n politicieni
Sursă: www.iri.org
77 Alisauskiene, R. (2017). Oublic Opinion Survey Residents of Moldova [Online] Disponibil pe
http://www.iri.org [Accesat la data de 18.05.2017]

Privitor la relațiile de politică externă ale Republicii Moldova , 42% dintre
respondenți ar prefra ca aceasta să adere la Uniunea Economică Eurasiatică, 45% ar vota la
un viiitor referendum pentru neaderarea la NATO, iar 60% dintre răspunsuri sunt pentru
varianta în care evoluția Transnistriei va fi ca parte a Republicii Moldova fără autonomie sau
orice alt statut special.

FIGURA 12
Statutul regiunii Transnistria
Sursă: www.iri.org

Același tip de sondaj efectuat în perioada martie 201678 releva faptul că 59% dintre
respondenți consideră dizolvarea URSS un lucru rău, 27% văd guvernul Republicii Mol dova
responsabil de blocajul exporturilor către Rusia și 36% consideră trupele ruse aflate în Transnistria o amenințare pentru Moldova în contextul crizei ucrainene.

Intențiile de vot, la viitoare alegeri parlamentare, au în topul preferințelor Pardidul
Socialist al Republicii Moldova – (lideri Dodon și Greceanîi) – 56%, Partidul Democrat din
Moldova ( lider Vladimir Plahotniuc) – 34% și Partidul Nostru (lider Renato Usatîi) – 25%
Dintre liderii politici pro-ruși în care respondenții sondajului au cel mai m ult încredere se
78 Alisauskiene, R. (2016). Public Opinion Survey Residents of Moldova [Online] Disponibil pe
http://www.iri.or g [Accesat la data de 19.05.2017]

distinge clar președintele Igor Dodon cu 41% , Zinaida Greceanîi și Vladimir Voronin
înregistrând procente minore de 7% și respectiv 5% .
Rusia este considerată în continuare cel mai fiabil partener economic – 69% și politic –
64%, fiind ur mată de Uniunea Europeană – 64% și România – 51%. De asemenea, tot Rusia
este văzută de către res pondenți și ca principală amenințare economică – 30% și politică –
33%. Tabloul complet al parteneriatul politic și economic extern și al amenintărilor
emergen te, reieșit în urma sondajului de opinie, este prezentat în figura următoare :

FIGURA 13
Parteneri economici și politici ai Moldovei
Sursă: www.iri.org
Respondenții sondajului au afirmat că folosesc ca surse pentru informare
televiziunea (89%) , interne tul ( 45%) și social media (21%). Cel mai vizionat canal de
televiziune pentru informare politică este ”Prime ”, iar cel mai utilizat site de social media
este platforma în limba rusă ” Odnoklasniki ”.
Pentru efectuarea acestui s ondaj au fost colectate date din Republica Moldova (cu
excepția regiunii Transnistria), de la 1 .510 repondenți, prin metoda interviului față în față,
având un procent de răspuns de 67% și a cărui rat ă de eroare se estimează că nu ar depăși
2,5%.

CAPITOLUL IV
REPU BLICA MOLDOVA ÎN ORI ZONTUL 2025

IV.1. Analiza de scenarii – reprezentare grafică

Republica Moldova – perspective pentru Orizontul 2025
– ANALIZA SCENARIILOR –

Reprezentare grafică :

” KOZAC MENIU ” +
– Axa Modernitatea statului
Lider zonal
Izolaționism ” DAVAI CEAS ” +
–
Axa Politica Eexternă Lider regional Stat eșuat ” MAMA RUSSIA ” ” Go WEST ”

Best-case scenario: ” GO WE ST ”
Politică e xternă (+) : Zona de comerț liber , parteneriate și acorduri solide NATO și UE ,
problema transni streană soluționată prin principiul descent ralizării.
Modernitatea statului (+): elemente de democrație consolidată legislative și executive,
dispariția corupție i sistemice, progres economic vizibil, infrastructură critică modernizată.

Most probable scenario: ”KOZAC MENIU ”
Politică externă (+) : promotor al cooperării regionale în vecinătatea imediată, federalizare cu
autonomie extinsă pentru Transnistria și Găgăuzia , parteneriat economic bilateral cu China și
Rusia
Modernitatea statului ( -): observatori și monitori externi, mișcări politice extremiste în
Parlament, corupție accentuată , lipsa controlului economic și politic central asupra reg iunilor
autonome.

Worst -case scenario: ” MAMA RUSSIA ”
Politică externă ( -) : denunțar ea acordului de liber sch imb și asociere cu UE , pierderea
capitalului de încredere în relațiile cu România și S.U.A , militarizarea în exces a regiunii
Transnistrene, creșterea incontrolabilă a datoriei externe
Modernitatea statului (+): reducerea migrației forței de muncă înalt calificate spre UE și
reorintarea acesteia spre spațiul ex -sovietic , controlul centralizat al politicii interne , corupție
tolerată , politici so ciale majore de st ânga

Wild Card : ” DAVAI CEAS ”
Politică externă ( -) : redimensionarea NATO și retrasarea zonelor de infuență, embargo
energetic rus , conflict militar în Tansnistria după modelul Crimeea
Modernitatea statului ( -): fărâmițare statală, lipsa controlului în administrarea teritorială ,
corupție sistemică, declin economic, inflație galopantă, somaj excesiv

IV.2. Best -case scenario: ” GO WEST ”
Republica Moldova va deveni un element foarte important în noua geopolitică
regională. Va fi dezvoltată relația cu NATO prin Oficiul de legătur ă NATO de la Chișinău,
alianța devenind un partener în reformarea și modernizarea forțelor armate moldovene.
Se vor înregistra p rogresele privind securitatea granițelor și implementarea unor
platforme de avertizare timpurie. Organismele mondiale vor găsi în Moldova un partener,
care va participa ca mediator regional pentru stingerea conflictului militar din Ucraina
Moldova va implementa o Strategi e națională pentru educație și o Strategi e națională
pentru sănătate, având ca obi ective imediate creșterea calității sistemului sanitar, atât prin
dezvoltarea calitativă a pregătirii personalului din domeniu și modernizarea facilităților
medicale, precum și prin excelența actului medical și reducerea a bandonul ui școlar.
Reorientarea politicilor de învățământ va avea drept rezultat implementarea platformelor de
studiu pentru învătământ tehnic și ridicarea palierelor de performanță a învăț ământului rural.
Corupția din sistemele de învățământ și sănătate va fi ameliorat ă, la acest fapt contribuind
campaniile de conștientizare a populației asupra nocivității fenomenului .
Se va ajunge la un acord cu Rusia în privința retragerii efectivelor militare ale
acesteia de pe teritoriul Moldovei, mișcarea separtistă din regiunea transnistreană fiind
stopată prin adoptarea unui sitem de guve rnare descentralizată a regiunii ( guvern local ,
subordonat economic guvernului central).
Pe fondul facilităților zonei de comerț liber vor fi stimulate investițiil e externe,
(construcții civile , infrastructură rutieră , agricultură, viticultură ) și se va cre a o piață a muncii
foarte atractivă, care va duce la reducerea migrației forței de muncă, ameliolarea ratei
șomajului, revitalizarea zonelor rurale, creșterea PIB -ului Republcii Moldova și a ni velului de
trai efectiv .

IV.3. Most probable scenario: ”KOZAC MENIU ”
La presiunea externă a Rusiei , coroborată cu intenția europeană de a instaura un
climat de sigurantă în zonă și de a înl ătura un posibil viitor focar de conflict, se va ajunge la
federalizarea terit oriului Republicii Moldova într -un format tri -federal cu Transnistria și
Găgăguzia, după modelul planului ”KOZAC ”. Această federalizare va stinge tensiunile
existente și va creea o siguranță zonală relativă, contribuind la modelarea unui cli mat de
stabilitate pe termen mediu.
Republica Moldova va fi inclusă într-un program de asistență în ceea ce privește
domeniile imigrației, cooperării antiteroriste și securizării fontierelor. Se va materializa un

parteneriat economic bilateral cu Rusia și China, atrăgându- se investiții externe importante în
agricultură, construcții civile și industria alimentară .
Se va definitiva o strategie în vederea implementării unui set de măsuri pentru
reducerea gradul ui de poluare și pentru modernizarea sistemului d e sănătate publică ,
eforturile de redresare din acest domenii rămânând neconcludente. Investițiile , chiar și prin
programe externe de ajutor, în modernizarea facilităților sanitare vor fi slabe, iar migrația
cadrelor medicale către România va fi accentuată din cauza nivelului modest al salarizării .
Sistemul de învățămâ nt nu va înregistra progrese din cauza lipsei programelor de orientare
vocațională, a dotării precare și a pătrunderii pe piata educației a instituțiilor de învățământ
superior particulare de slabă calitate, necontrolate de organele de stat . Cele 2 teritorii federale
vor deve ni, prin structurile proprii, ” fabrici de diplome”. Crește analfabetismul funcțional.
Pe fondul corupției , resimțită în special în relația cetățean -instituție, a creșterii
șomajului , a condiționării muncii în regiunile Transnistria și Găgăuzia de cunoașterea limbii
ruse și a unui electorat pro-rus, needucat și influențat de propaganda pro -rusă, la alegerile din
2022, o formațiune comunistă (socialistă), cu program anti -european și naționalist obține
52% din voturi și implicit majoritate în parlamentul federal. Apar tensiuni sociale, mișcări de
stradă cu manifestare violentă, iar diferența dintre clasele sociale și din mediul urban și din
cel rural se accentuează dramatic .

IV.4. Worst -case scenario: ” MAMA RUSSIA ”
La solicitarea pricipalilor actori e uropeni , Franta și Germania , și la presiunile altor
state principale contributoa re la bugetul european, UE va sista programele de asistentă și
acordurile de liber schimb cu statel e din afara Uniunii . Pe acest fond de remodelare politico –
economică, relațiile cu România și SUA vor intra î n declin, Republica Moldova redefinind
axa Rusia -Kazahstan ca axă prioritară de politică externă. Agențiile de rating vor cataloga
Republica Moldova ca țară ”nerecomandată investițiilor”- categoria CCC instabil, negativ .
Crește incontrolabil datoria externă și se încearcă identificarea de noi creditori externi.
În condițiile date , Republica Moldova va de veni dependentă de piața economică a
Rusiei și a Asiei , schimburile economice cu statele din blocul ex -sovietic devenind
pricipalele direcții de relații comerciale.
Datorită condiționării liberei circulații în Europa , scade drastic migrația forței de
muncă înspre statele europene, aceasta scădere ducând la creșterea somajului și la scăderea
consumului . Spațiul politic va fi dominat net de partidele pro-ruse și de reprezent antele
mișcărilor de sorginte comunistă , care vor promova politici sociale de susținere a claselor

sociale inferioare, a pensionaril or și șomerilor. P e fondul lipsei controlului fiscalității, a
controlului produselor ș i permisivității legislative, va apare pe piață un volum mare de mărci
contrafăcute, vândute la un preț net mai ieftin decât produsul original.
Rusia își va întări prezența militară a ”pacificatorilor” din regiunea separatistă
Transnistria, va dota cu tehnică militară forțele separatiste , se va implica în pregătirea
acestora, generând un co ntext propice pentru apariția ” omuleților verzi”. De asemenea, Rusia
se va implica în susținerea separării definitive a Transnistriei, militând pentru independența
regională și for țând organizarea unui refendum al populației rusofone din regiune pentru
creearea unui pretext al viitoarei independențe .
Se reorientează direcția economică a Republicii Moldova spre agricultură, în special
spre agricultura tradiționalistă, ac tivitățile din acest domeniu ne maifiind grevate de restricții
și reglementări ale pieții . Corupția este controlată de aparatul central de stat, fiind admisă
tacit în limitele și domeniile în care populația o tolerează ca parte integrantă a sistemului.

IV.5. Wild Card : ” DAVAI CEAS ”
În al doilea mandat al președintelui american Donald Trump, în anul 2022, pe fondul
creșterii dramatice a cheltuilor pentru apărare și a curent ului izolaționist puternic, S UA
părăsește NATO, constituind împreună cu Canada ” Inițiativa de Apărare Nord -Americană ”.
NATO se destramă, Rusia și China echilibrează polii de putere militară, trasând noi sfere de
influență.
În Republica Moldova, va avea un referendum organizat de către Tiraspol , în urma
rezultatelor acestuia , regiunea Transnistreană declarându -și independența și militând pentru
alipirea la Rusia. Încep confruntări militare între fortele transnistrene suplimentate cu
”omuleți verzi” și milita rii moldoveni. Pe modelul ”Crimeea”, pe un teren pregătit strategic
din timp și alimentat cu tehnică și forță militară, Rusia intervine în regiune cu scopul de a
”proteja etnicii ru și și voința suverană a acestora”. Teritoriul Republicii Moldova este
măcin at de fenomenului exodului refugiaților de război și a l insecurității frontierelor de stat.
Profitând de acest context, regiunea Găgăuzia își declară și ea independența.
Pe fondul slăbirii instituțiilor statului și a conflictului teritorial, corupția devine un
fenomen cotidian, mediul politic fiind acaparat de grupuri de interese. Sistemul de sănătate
intră în colaps , asigurând doar servicii minimale . Abandonul școlar va fi la cote înalte, în
special în mediul rural. Populația din apropierea zonei de confli ct îsi va părăsi locuințele,
aglomerând centrele urbane din apropierea granițelor cu România .

Embargoul energetic al Rusiei, lipsa piețelor de desfacere, orientarea capitalului
național pentru efortul de război și pentru apărare în general creează o criză economico –
socială de proporții.
Construcțiile politice extremiste vor deveni majoritare, instituțiile statului având doar
o independență formală. Vor apare mișcări sociale de stradă at ât la nivel local cât și la nivel
național , pe fondul creșterii galopan te a inflației, a șomajului excesiv și a sărăciei populației.

CONCLUZII

Elemente le colectate din surse deschise au prezentat cadrul tactic al formei de război
hibrid și situația actuală a instrumentelor de limitare a su veranității Republicii Moldova.
Mecanismele prin care se acționeză asupra carateristicilor democrației și i ndependenței
politice acționale , asupra suveranității statal e, sunt poate mult mai diverse decât cele
menționate.
Republica Moldova este supusă pres iunii noilor realități politice, a vectorului pro -rus
aflat în creștere rapidă, calitatea elitei pro -romanesți, susținătoare sau nu al curentului
unionist, fiind, la acest moment, evident diluată.
Opinia publică moldovenească este prelucrată și pregatită progresiv pentru
schimbarea macazului economic și politic spre Rusia , chiar dacă această direcție va impacta
negativ modernitatea statului. Prin neîncurajarea moderniză rii statale , liderii politici actuali
stopează emanciparea populară, strategia acestor l ideri fiind să nu existe o nouă clasă
emancipată, informată, fară un trecut corupt, care să poată reprezenta o alternativă la putere a
actuală. Clas a politică moldovenească existentă la acest moment , indiferent de orientare, are
manifestare și compartame nt bipolar, menține o linie de politică externă , atât reactiv cât și
declarativ, în funcție de interese.
În tabloul suveranității limitate prezentat, s -a creat un teren propice pentru
discreditarea vectorului european și diminuarea legitimității for țelor pr opice curentului pro-
europe an. Acest teren fertil nu a fost doar rod ul instrumentelor hibride d e acțiune a Federației
Ruse, ci a fost generat și de lipsa de perfomanță a actului de guvernare al guvernelor formate
din partide pro- europene. Nivelul de trai scăzut la care s -a ajuns în perioada acestor
guvernări , cumulat cu nivelul de corupție al personalităților reprezentative ale acestor partide
(fostul premier Vlad Filat este arestat, fiind acuzat de fraude bacare și luare de mită) ,
combinat cu indulgența pe care a manifestat -o Europa și organismele Uniunii Euopene față
de presiunile din ce în ce mai evidente ale Federației Ruse, sunt de asemenea factori care au
contribuit la situația actuală.
Despre Republica Moldova sunt perpetuate percepț ii false și în rândul cetățenilor
statelor Uniunii Europene prin intermediul mașinii rusești de propagandă . Scopul acestui
păienj eniș este creș terea nivelului general de euroscepticism intern, dar și revizurea politicii
de vecinătate a Uniunii Europene și implicit de stopare a sau de reducere a fondurilor
europene de asisten ță. “Este aproape paradoxal ce s -a petrecut cu instrumentul numit
„Politică de Vecinătate" croit la vremea respectivă de instituțiile europene. Senzația pe

care nu o poți reprima este că, datorită modificăr ii contextului regional, semni ficația
acestuia s -a schimbat aproape radical. Dacă inițial „ Politica de Vecinătate" era un instrument
menit să mențină statele incluse „la porț ile" Uniunii , astăzi, aspi rațiile
cres cute ale populațiilor din regiune i-au schimbat semni ficația: în ochi i lor cel puțin a
devenit un pas care trebuie să ducă la integrarea în UE! Pro blema cea mai mar e a
Bruxelles -ului acum este că adeclanșat aspirații pe care, în lipsa unor politici
clare, coerente și ferme nu le poate sat isface. ”79
De cealaltă parte a baricadei, Rusia nu intenționează să adopte Republi ca Moldova
ca pe un copil orfan . Interesul geostrategic major și imediat al Rusiei este o zonă de liber
schimb comună între UE și Uniunea Economică Euroasiatică de la Lisab ona până la
Vladivostok, Republica Moldova făcând parte din acest culoar. Unul dintre cele mai
importante părți ale acestui scenariu este revenirea la status -quo-ul geopolitic anterior
diviz ării sferelor de influență, conform căruia Republica Moldova nu poate nicidecum să
aspire la statutul de membru al Uniunii Europene sau să -ți intensifice incontrolabil relațiile cu
aceasta. Rusia nu este î n stare și nici nu își dorește să întrețină economic nici Republica
Moldova și nici Transnistria , regiune care odat ă cu acest statut autonom nerecunoscut, a
devenit un teritoriu izolat politic și într -un pronunțat declin socio -economic. Dacă
următoarele alegeri ar fi câș tigate de Partidul Socialist sau de o alian ță cu politică clar
definită pro- rusă, susținerea econom ică a Republicii Mol dova ar cădea pe umerii Rusiei .
Rusia însă are un interes limitat în Republica Moldova, obiectivul strategic fiind ca
Republica Moldova s ă practice o politică economică de echilibru î ntre Occident ș i Rusia , dar
să consulte obedient R usia î n privința deciziilor majore economice ș i de politică externă.
Se poate observa că, concomitent cu presiunile externe, Republica Moldova are de a
face și cu un sistem concertat de pr esiune internă, o posibil ă auto-mutilare a suveranită ții.
Clivajul major din politica moldovenească , care s -a produs după alegerile prezidențiale din
noiembrie 2016, plasează Uniunea Europeană și decidenții politici europeni în centrul unei
lupte politice interne, unde opoziția pro- rusă cere rebutarea urgentă a vectorului european și
substituirea acestuia cu vectorul euroasiatic.
Încă din anul 2014, despre Republica Moldova s -a folosit expresia de “stat capturat”
pentru a descrie inflitrarea elementelor ob scure în instituțiile de putere ale statului și a
excesului de coru pție în actul de guvernare. Sunt vizibil flagrante dezechilibrele sistemului
democratic, grupurile oligarhice aflate la putere tinzând să manipuleze afacerile publice și
79 Dungaciu, D . (2005). Moldova Ante Portas . București. Editura Tritonic

politicile publice, ajungînd chiar să producă noi reguli/legi prin care să- și multiplice
beneficiile economice proprii .
Din per spectivă internă, Președintele Igor Dodon este folosit mai mult pe post de
portavoce zgomotoasă , dar competențele acestuia sunt limitate constituțional. Majoritatea
legislativă și decizională aparține Partidului De mocrat controlat de oligarhul Vlad Plahotni uc
care, un eori, beneficiază surprinzător de un sprijin tacit al Partidului Socialist din Republica
Moldova , partid aflat în opoziție. Privită din acest unghi, granița ideologică a politicii
moldovenești este foarte subțire între concepția europeană și cea anti -occidentală. De
asemenea, c urentul anti -european se folosește în manipularea maselor și de relația specială
cu Biserica Ortodoxă Rusă și de promovarea ideologiei moldovenismului post -sovietic.
Consta tăm astfel că Republica Moldova se află într-un soi de paralizie strategică.
Politica externă a Republicii Moldova pare că nu are o autonomie în promovarea relațiilor
internaționale, astfel încât să asigure supravi ețuirea și securitatea statului de drept.
Princip iile relațiilor de politică externă a Rusiei în raport cu Republica Moldova sunt
clar reactive și au caracter ofensiv. Moscova a dat de înțeles în nenumărate ocazii, că
restabilirea plenară a relați ilor politice și comerciale cu Republica Moldova est e posibilă dacă
este acceptată detașarea de Acordul de Asociere și de Zona de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător ( DCFTA ) și reconsiderarea relației cu C omunitatea Statelor Independente. În
paralel, se î ncearcă și varianta introducerii unei ideologii a moldovenismului, ideologie care
să creeze o nouă direcție identitară a statului.
Combaterea populismului pro- rus promovat de președintele Igor Dodon și a
intoxicării pro -ruse prin propaganda multisectorială, necesită eforturi mari prin
transparentizarea ș i responsabilizarea actorilor politici, a societății civile și a mass -media,
eliminarea imixtiunii bisericii în afacerile politice și limitarea participării acesteia în
coordonarea vieții publice.
Este estimat că suportul popular pentru part idele cu ideolo gie socialistă va continua
să scadă pe măsură ce populația vârstnică va dispare din cauze naturale și pe măsură ce
generațiile mai tinere intră în contact cu lumea europeană modernă. În acest context , pentru
cotrabalansarea raportului de forțe, presiunea exercitată de Federația Rusă, pentru limitarea
suveranității Republicii Moldova , va continua și se va accentua, având obiective strategice
imediate crearea unei zone- tampon în jurul Federației Ruse, controlul pieții de desfacere,
influențarea vecinătății apropiate prin exercitarea puterii militare, aprovizionarea cu materii
prime, menținerea bazelor militare ale ”pacificatorilor”, controlul asupra grupurilor etnice și
primatul culturii ruse.

De cealaltă parte, până la alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2018,
Bruxellesul și Bucureștiul vor fi forțate să poarte două dialoguri paralele cu Chișinăul, de
unde vor recepționa concomitent atât semnale politice naționaliste, eurosceptice, pro-ruse și
anti U niunea Eupeană , cât și moderniste și pro-europene.

Bibliografie :

1. Judt,T. (2008). Epoca postbelică – o istorie a Europei de după 1945. Iași. Polirom
2. Dungaciu, D. Cristea, D. (2012). Doctrine, Strategii, Politici. București. Institutul de
Științe Politice și Relații Interna ționale
3. Dungaciu, D. (2005). Moldova Ante Portas. București. Editura Tritonic
4. Ambrosă, A. M. (2014). Doctrinele politicii internaționale în Războiul Rece . Polis ,
IV (6), 15- 31.
5. Bădescu, P. (2016). Spațiul euro- atlantic post război rece: Studii și articole .
București. Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale
6. Ioniță, L. (2015). Dimensiunea hibridă a conflictului ruso- ucrainean. Buletinul
Universității Naționale de Apărare “Carol I”, 3, 14- 23
7. Costaș, I. (2012 ). Transnistria, 1989- 1992: Cronica unui război „nedeclarat” ,
București, Editura RAO

Surse oficiale:
1. Carta Națiunilor Unite [Online] Disponibil pe http://www.anr.gov.ro [Accesat la data
de 06.02.2017]
2. Curtea Constituțională (2017). Hotărâre nr.14 din 02.05.2017 privind interpretarea
articolului 11 din Constituție (neutralitatea permanentă)(Sesizarea nr. 37b/2014)
[Online] Disponibil pe http://constcourt.md [Accesat la data de 17.05.2017]
3. Curtea Constituțională (2017). Hotărâre nr.14 din 02.05.2017 privind interpretarea
articolului 11 din Constituție (neutralitatea permanentă)(Sesizarea nr. 37b/2014)
[Online] Disponibil pe http://constcourt.md [Accesat la data de 17.05.2 017]
4. Curtea de Conturi a Republicii Moldova (s.a.) Membrii Curții de Conturi [Online]
Disponibil pe http://www.ccrm.md [Accesat la data de 14.04.2017]
5. Guvernul Republicii Moldova (2007). HOTĂRÎRE Nr. 958 din 21.08.2007 c u privire
la Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2020 [Online] Disponibil pe
http://lex.justice.md [Accesat la data de 12.03.2017]
6. Parlamentul Republicii Moldova (s.a.) Comisii permanente [Online] Di sponibil pe
http://www.parlament.md [Accesat la data de 29.03.2017]
7. Parlamentul Republicii Moldova (s.a.) Fracțiuni parlamentare [Online] Disponibil pe
http://www.parlament.md [Accesat la data de 29.03.2017]
8. Comisia Electorală Centrală (2014). RAPORT cu privire la rezultatele alegerilor
Parlamentului Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 [Online] Disponibil pe
http://cec.md [Accesat la data de 28 .03.2017]
9. Comisia Electorală Centrală (2014). Componența Parlamentului de legislatura a XX -a
[Online] Disponibil pe http://www.cec.md [Accesat la data de 29.03.2017]

10. Dodon, I. (2014), Denunțarea Acordului cu Uniunea Europeană – obiectivul de bază
al socialiștilor și societății moldovenești [Online] Disponibil pe http://dodon.md
[Accesat la data de 18.05.2017]
11. Dodon, I. Putin, V. (2017). Joint news conference with President of Moldova Igor
Dodon [Online] Disponibil pe http://en.kremlin.ru [Accesat la data de 08.05.2017]
12. Lukoil Moldova (s.a.). Despre companie [Online] Disponibil pe http://www.lukoil.md
[Accesat la data de 13.04.3017]
13. Moldovagaz (2015). Dezvoltarea și exploatarea sistemului de gaze [Online] Disponibil pe
http://www.moldovagaz.md [Accesat la data de 12.03.2017]
14. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (s.a.). Prog ramul Partidului Socialiștilor
din Republica Moldova [Online] Disponibil pe http://socialistii.md [Accesat la data de
31.03.2017]

Resurse web :
1. Alisauskiene, R. (2017). Oublic Opinion Survey Residents of Moldova [Onlin e]
Disponibil pe http://www.iri.org [Accesat la data de 18.05.2017]
2. Alisauskiene, R. (2016). Public Opinion Survey Residents of Moldova [Online]
Disponibil pe http://www.iri.org [Accesat la data de 19.05.2017]
3. Basiul, V. (2016). Portretul unui… „om sovietic”: Renato Usatîi [Online] Disponibil
pe http://www.europalibera.org [Accesat la data de 18.05.2017]
4. Botnarenco, I. (2017). Dodon, despre Zi naida Greceanîi: Este persoana care a scos
Moldova din datorii la pensii și salarii [Online] Disponibil pe http://adevarul.ro
[Accesat la data de 18.05.2017]
5. Buzovschi, C. (2013). Voronin: Regret că nu am semnat Kozak [Online] Disponibil
pe http://unimedia.info [Accesat la data de 03.04.2017]
6. Călugăreanu, V. (2016). Rusia sfidează Chișinăul și răspunde SUA cu militari la parada separatiștilor [Online] Disponibil pe
http://www.dw.com [Accesat la data de
23.04.2017]
7. Călugăreanu, V. (2015). Republica Moldova poate rămâne în beznă în orice moment [Online] Disponibil pe
http://www.dw.com [Accesat la data de 18.03.2017]
8. Călugă reanu, V. (2015). Geniștii ruși din Transnistria au demarat aplicațiile militare.
Ucraina a dislocat soldați [Online] Disponibil pe http://www.dw.com [Accesat la data
de 23.04.2017]
9. Călugăreanu, V. (2015). Cum a ajuns Aeroportul din Chișinău pe mâna rușilor [Online] Disponibil pe
http://www.romaniacurata.ro [Accesat la data de 14.04.2017]
10. Călugăreanu, V. (2015). Rusia sugrumă energetic Republica Moldova [Online]
Disponibil pe http://www.dw.com [Accesat la data de 06.04.2017]
11. Călugăreanu, V. (2016). Moldova cere să fie invitată la summitul NATO de la
Varșovia [Online] Disponibil pe http://www.dw.com [Accesat la data de 23.02.2017]
12. Călugăreanu, V. (2012). Rusia își reînarmează armata din Transnistria [Online]
Disponibil pe http://www.dw.com [Accesat la data de 23.04.2017]
13. Ceaglei, O. (2016), Prezidențiale 2016: beneficiarii de milioane ai promisiunilor electorale [Online] Disponibil pe
https://www.rise.md [Accesat la data de 17.05.2017]
14. Ceapai, A. (2014). Rusia impune embargo total pe importul de carne din Moldova [Online] Disponibil pe
http://www.europalibera.org [Accesat la data de 04.05.4017]
15. Chircă, R. (2015). Ce este Centrala de la Cuciurgani și de ce a ajuns aceasta principalul furnizor de energie electrică? [Online] Disponibil pe
http://mesaj.md
[Accesat la data de 18.03.2017]

16. CIJ (2007). Milioane din exportul de energie curg în conturi off -shore [Online]
Disponibil pe http://www.investigatii.md [Accesat la data de 13.04.2017]
17. Ciochină, S. (2015). Cel mai mare depozit ilegal de arme din Europa de Est [Online]
Disponibil pe http://www.dw.com [Accesat la data de 23.04.2017]
18. Corneanu, C. (2011). Capul de pod transnistrean sub lupă [Online] Disponibil pe
http://aesgs.ro [Accesat la data de 19.04.2017]
19. Dinu, C. (2016) Presedintele ales al Transnistriei este dispus sa reia discutiile privind
conflictul transnistrean [Online] Disponibil pe http://www.hotnews.ro [Accesat l a data
de 18.05.2017]
20. Draghici M. (2016). Răspunsul Rusiei, după ce Moldova a primit pe teritoriul ei 200 de soldați americani [Online] Disponibil pe
http://www.gandul.info [Accesat la data
de 23.02.2017]
21. Dumbravă, V. (2014). Dodon: Nesemnarea planului Kozak a fost o greșeală pentru
Republica Moldova [Online] Disponibil pe http://unimedia.info [Accesat la data de
03.04.2017]
22. Galantonu, D. (2009). Premierul R. Moldova: Jertfele umane vor fi foarte greu de
evitat, daca vor fi atacate institutiile statului [Online] Disponibil pe http://www.hotnews.ro [Accesat la data de 18.05.2017]
23. Gonța, A. Rusnac, C. Macovei, P. State, V. (2014) Pluralismul intern al mass -mediei
din Republica Molova: oportunitate și realitate [Online] Disponibil pe
http://apel.md
[Accesat la data de 17.05.2017]
24. Grâu, L. (2010). Primul caz de contrabandă cu uraniu din Republica Moldova [Online] Disponibil pe
http://romania -actualitati.ro [Accesat la data de 29.042017]
25. Guțu, V. (2014). Federația Rusă refuză să mai emită permise de muncă pentru cetățenii moldoveni [Online] Disponibil pe
http://stiri.tvr.ro [Accesat la data de
04.05.2017]
26. Litra, L. (2016), Nations in Transit: Moldova [Online] Disponibil pe
https://freedomhouse.org [Accesat la data de 17.05.2017]
27. Manga, R. (2017). Igor Dodon recunoaște datoria Transnistriei la Gazprom de 6
miliarde de dolari ca fiind a Repubicii Moldova [Online] Disponibil pe
www.mediafax.ro [Accesat la data de 10.04.2017]
28. Mareș, I. (2014) Armata rusă a desfășurat exerciții de antrenament în Transnistria [Online] Disponibil pe
www.agerpres.ro [Accesat la data de 23.04.2017]
29. Marian, A. (2017). Un bărbat din Vărzărești, traficant de persoane. Victimele erau vândute și impuse să muncească la negru [Online] Disponibil pe
https://stirilocale.md
[Accesat la data de 27.04.2017]
30. Marinescu, R. (2016). Liderul pro- rus Igor Dodon, înfuriat de marșul trupelor
americane: E o ocupație militară… Nu vom permite ca pământul moldovenesc să fie
dominat de trupele NATO și de jandarmii români [Online] Disponibil pe
http://www.activenews.ro [Accesat la data de 18.05.2017]
31. Munteanu, M. (2014). Armele Rusiei, traficate în Ucraina prin racheți moldoveni
[Online] Disponibil pe http://www.riseproject.ro [Accesat la data de 29.04.2017]
32. Ohanesian, E.O. (2012). Conexiunea ex -sovietică/ Dosarele secrete din măruntaiele
putrede ale Ministerului Public [Online] Disponibil pe http://www.timpul.md
[Accesat la data de 29.04.2017]
33. Opris, M. Mogos, A. Vdovîi, L. (2012). 21.500 de tone armament se află în Transnistria [Online] Disponibil pe
http://jurnalul.ro [Accesat la data de 23.04.2017]
34. Petre, R. (2016). Presă: Rușii fac o inspecție în Transnistria. Reacția Kievului [Online] Disponibil pe
http://www.romanialibera.ro [Accesat la data de 23.04.2017]

35. Preasca, I. (2012). U nul dintre cei mai mari producători de arme din lume are două
uzine în Republica Moldova [Online] Disponibil pe http://adevarul.ro [Accesat la data
de 19.04.2017]
36. Primac, A. (2013). Rusia interzice importurile de vin din Republica Moldova [Online]
Disponibil pe http://www.mediafax.ro [Accesat la data de 04.05.2017]
37. Popa C. (2016). Sute de membri ai armatei ruse, exerciții militare în Transnistria [Online] Disponibil pe
http://www.romanialibera.ro [Accesat la data de 23.02.2017]
38. Popa, A. (2015). Moldova și Rusia: Între relații comerciale și dependență economică [Online] Disponibil pe
http://www.expert -grup.org [Accesat la data de 04.05.2017]
39. Roncea, G. (2014). Transnistria se pregătește militar încă de acum doi ani de secesiune și alipirea la Rusia [Online] Disponibil pe
http://www.curentul.info
[Accesat la data de 19.04.2017]
40. Rusu, S. (2015). Rusia retrage masiv capitalul investit în Republica Moldova [Online] Disponibil pe
http://www.paginaderusia.ro [Accesat la data de 06.04.2017]
41. Redacția (2017). Exerciții militare și trageri cu muniții de luptă în Transnistria
[Online] Disponibil pe http://radiochisinau.md [Accesat la data de 21.04.2017]
42. Redacția (2014). Stăpânii băncilor din Republica Moldova [Online] Disponibil pe
http://www.mold -street.com [Accesat la data de 14.04.2017]
43. Redacția (2017). SONDAJ: 53 la sută dintre moldoveni sunt contra aderării
Republicii Moldova la NATO // DOC [Online] Disponibil pe www.timpul.md
[Accesat la data de 20.02.2017]
44. Redacția (2016), Soldati americani, blocati sa intre in R. Moldova: Mesaj in rusa despre ocuparea tarii [Online] Disponibil pe
http://www.ziare.com [Accesat la data de
23.02.2017]
45. Redacția (2014). Investițiile rusești în Republica Moldova, departe de a fi istorii de
succes [Online] Disponibil pe http://www.eco.md [Accesat la data de 14.04.2017]
46. Redacția (2014). Legătura dintre Avia Inve st, care gestionează aeroportul din
Chișinău, și firma care deține controlul asupra BEM [Online] Disponibil pe
http://www.realitatea.md [Accesat la data de 14.04.2017]
47. Redacția (2012). Nezavisimaia Gazeta: Rusia va investi în uzinele producătoare de
armament din Transnistria [Online] Disponibil pe http://www.publika.md/ [Accesat la
data de 19.04.2017]
48. Redacția (2015). Date alarmante: Traficul de ființe umane în Moldova este în creștere [Online] Disponibil pe
49. http://www.publika.md [Accesat la data de 27.04.2017]
50. Redacția. (2014). Rusia penalizeaza si mai mult R. Moldova: nu mai importa conserve
de fructe si legume [Online] Disponibil pe http://www.ziare.com [Accesat la data de
04.05.2017]
51. Redacția. (2016). Dodon pune oficial Moldova in bratele Rusiei: „Acordul de asociere cu UE a fost o mare greseala. Vom lupta pentru denuntarea acestuia” [Online] Disponibi l pe
http://www.aktual24.ro [Accesat la data de 08.05.2017]
52. Redacția (2015). Proprietarii televiziunilor din Moldova: Miliardari americani, afaceriști locali, bănci din Rusia și milionari de la Tiraspol [Online] Disponibil pe
http://www.mold -street.com [Accesat la data de 17.05.2017]
53. Redacția (2016). Zinaida Greceanîi, președinte interimar al Partidului Socialiștilor. Carieră, credite neperformante la BEM și declarații scandal oase [Online] Disponibil
pe
https://anticoruptie.md [Accesat la data de 18.05.2017]
54. Traci, L. (2017). Președintele Republicii Moldova reacționează la decizia Curții Constituționale privind neutralitatea: Plecăciune în fața unioniștilor [Online]
Disponibil pe
https://www.agerpres.ro [Accesat la data de 17.05.2017]

55. Traci, L. (2017). Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis: Prezența
trupelor ruse în Transnistria, necons tituțională [Online] Disponibil pe
https://www.agerpres.ro [Accesat la data de 17.05.2017]
56. Traci, L. (2016). Chișinăul cere Moscovei să pună capăt recrutărilor ilegale pe teritoriul Republicii Moldova [Online] Disponibil pe
https://www.agerpres.ro
[Accesat la data de 27.04.2017]
57. Vasiliu, V. (2017) „Moldova nu e România”. Planul Rusiei pentru Moldova, în cadrul
războiului hibrid [Online] Disponibil pe https://deschide.md [Accesat la data de
17.05.2017]
58. Zamfirescu, G. (2016). Un controversat politician din Moldova: 'Va fi un mare război,
România vrea să ne acapareze' [Online] Disponibil pe http://www.sti ripesurse.ro
[Accesat la data de 18.05.2017]