Teoria Stimul Raspuns

=== final ===

Cuprins

Introducere: Justificarea necesității realizării cercetării

Cap. 1 Ipotezele și obiectivele cercetării

1.1. Ipotezele generale

1.2. Ipotezele statistice

1.3. Obiectivele cercetării

Cap. 2 Considerații privind aspectele calitative ale investigației

2.1. Tipuri de investigații calitative, posibile pentru tema de

cercetare aleasă;

2.2. Exemplificare concretă a unei metode de analiză calitativă

având în vedere tema aleasă;

Cap. 3 Abordare (tratare) practică, concretă a aspectelor calitativ-

cantitative

3.1. Tipul cercetării și metoda de obținere a datelor primare

3.2. Considerații privind elaborarea chestionarului

3.2.1. Tipuri de întrebări utilizate, ordinea de aranjare a

întrebărilor, legăturile dintre întrebări (schema) tipuri

de scale folosite, forma finală

3.3. Considerații metodologice privind eșantionarea

3.3.1. Populația cercetată și mărimea acesteia

3.3.2. Stabilirea mărimii eșantionului

3.3.3. Alegerea unității de obs., de eșantionare și analiză

3.3.4. Alegerea metodei de eșantionare

3.3.5. Asigurarea reprezentativității eșantionului

3.3.6. Planificarea activității de teren

3.3.7. Măsuri preconizate menite să conducă la reducerea

erorii aleatoare și a erorilor sistematice

3.4 Analiza și interpretarea datelor primare și secundare

3.4.1. Statistica fiecărei întrebări

rezultatele măsurării cu scala respectivă;

rezultatele măsurării întrebărilor relevante în raport cu caracteristicile subiecților;

Estimarea parametrilor populației pentru cele mai importante

variabile ale cercetării (estimare punctuală și prin intervale

de încredere)

Grafice pentru statistica celor mai importante variabile

Testarea ipotezelor statistice ale cercetării cu diferite metode (atât

pentru medii cât și pentru procente)

Testarea diferențelor dintre medii și a diferențelor dintre procente; justificarea testelor folosite

Analiza legăturii dintre două variabile

Tabele de convergență

Testul 2

Analiza varianței (ANOVA)

Analiza asocierii dintre variabile

Determinarea diferiților coeficienți de corelație și indicarea semnificației acestora.

Cap. 4 Concluzii, propuneri

Introducere

Una din explicațiile modului de funcționare a reclamei are la bază teoria stimul-răspuns, în care reclama este considerată drept stimul, iar comportamentul de cumpărare drept răspunsul dorit. Totuși, este limpede că reclama, chiar și în cazul în care este foarte intensă, nu duce automat la achiziție și, prin urmare, s-a postulat că aceasta reprezintă punctul culminant al întregii secvențe de evenimente. Așa stând lucrurile, se afirmă că rolul publicității este acela de „a deplasa” oamenii, pas cu pas, de la starea de lipsă de cunoaștere la achiziție, modul de răspuns al acestora fiind însă diferențiat.

Răspunsul indivizilor la mesajul publicitar și la canalele prin care acesta este transmis variază din cauza a două motive fundamentale: în primul rând, societatea este alcătuită din indivizi, care se deosebesc între ei prin caracteristicile demografice și psiho-sociale; în al doilea rând, este probabil ca nivelurile de cunoaștere și conștientizare ale diverșilor membri ai societății să difere considerabil, indiferent de momentul de timp.

Prin această cercetare se dorește aflarea atitudinilor, opiniilor brașovenilor cu privire la modul în care reclama le influențează deciziile de cumpărare. S-a propus aflarea de răspunsuri la următoarele întrebări :

Cum este percepută reclama de către populația Brașovului ?

Care sunt mediile de comunicare care au o eficiență mai mare din punctul de vedere al prezentării unei reclame ?

Care sunt reacțiile brașovenilor la contactul cu mediul publicitar ?

Care este tipul de reclama preferat de brașoveni ?

Aflarea gradului de influență a reclamei asupra modului de cumpărare al brașovenilor.

capitolul I

Ipotezele si obiectivele cercetarii

Ipotezele generale

Reclamele comerciale fac parte din viața brașovenilor și putem spune că fiecare brașovean a cumpărat cel puțin o dată un produs în urma vizionării unei reclame;

Produsele cărora li se face reclamă se bucură de prestigiu și apreciere în rândul populației brașovene;

Reclamele reprezintă un important mijloc de informare pentru brașoveni;

Dintre tipurile de reclame existente brașovenii urmăresc cu precădere spoturile de la televizor.

Ipotezele statistice

Ipoteze nule

H0: 50% dintre brașoveni au achiziționat produse noi în urma vizionării reclamelor comerciale;

H0: 70% dintre brașoveni consideră reclama din mass-media ca fiind foarte importantă în luarea deciziei de achiziționare a unui nou produs;

H0: Procentul celor care consideră că prezența prețului în reclamă face ca reclama să devină mai convingătoare este mai mare de 95%;

H0: Mai mult de 50% dintre cei care nu urmăresc reclamele comerciale nu o fac deoarece nu au încredere în reclame;

Ipoteze alternative

H1: Procentul brașovenilor care au achiziționat produse noi în urma vizionării reclamelor comerciale este diferit de 50%.;

H1: Mai puțin de 70% dintre brasoveni considera reclama din mass-media ca fiind foarte importanta in luarea deciziei de achizitionare a unui nou produs;

H1: Procentul celor care consideră că prezența prețului în reclamă face ca reclama să devină mai convingătoare este mai mic de 95%;

H1: Mai puțin de 50% dintre cei care nu urmăresc reclamele comerciale nu o fac deoarece nu au încredere în reclame;

Obiectivele cercetării

capitolul II

Consideratii privind aspectele calitative

ale investigatiei

2.1. Tipuri de investigații calitative, posibile pentru tema de cercetare aleasă

Cercetarea exploratorie reprezintă un studiu inițial, cu nivele diferite de complexitate, menite să clarifice, să definească și să identifice aspectele de bază ale unei probleme sau ale unei oportunități de marketing. Ea permite o mai profundă înțelegere a conceptelor și esenței fenomenelor și proceselor avute în vedere și din acest motiv cercetarea exploratorie oferă informații de ordin calitativ.

Metodele utilizate pentru cercetările exploratorii sunt numeroase și diferite. Consider că având în vedere tema cercetării am putea apela pentru obținerea fatelor secundare la oricare dintre metodele de mai jos:

anchete exploratorii în rândul consumatorilor potențiali;

utilizarea datelor secundare (mai puțin recomandată deoarece în România nu s-au realizat prea multe cercetări pe această temă, iar multe dintre informațiile care ar putea fi obținute pe această temă nu sunt oferite publicului larg);

studiile pilot (cele mai potrivite pentru acest caz);

metoda protocolului.

Pentru tema avută în vedere consider că cele mai potrivite sunt studiile pilot, datele primare provenind de la consumatori și nu de la alte surse. Astfel pentru obținerea datelor primare am putea să apelăm la:

discuții neformale, obținându-se astfel informații utile din discuțiile purtate cu prietenii, colegi, vecini sau ascultând cu diferite ocazii plângerile sau comentarile consumatorilor;

metoda interviului de profunzime al cărei scop este de a descoperi motivele de bază ale consumatorilor;

metoda interviului orientat (focus grup)

2.2. Exemplificarea concretă a unei metode de analiză calitativă având în

vedere tema aleasă

Interviul orientat de grup sau Focus Grup este metoda aleasă pentru realizarea cercetării calitative pentru tema avută în vedere.

Definirea problemelor și obiectivelor studiului:

Problema de cercetat este aceea de a cunoaste „Atitudinile specifice, gradul de interes si comportamentul de urmărire față de reclame și modul în care

acestea influențează luarea deciziilor de cumpărare ale locuitorilor din Brașov”.

Definirea eșantionului

Pentru cercetarea calitativă avută în vedere se impun circa 4 ședințe de grup formate din brașoveni cu vârste cuprinse între 15 și 54 de ani. Aceștia au fost selecționați omogenității statutului social și al eterogenității atitudinilor și opiniilor.

Vor fi formate 4 grupuri după cum urmează:

două grupuri formate din femei cu vârste între 15-54 de ani

două grupuri formate din bărbați cu vârste cuprinse între 15-54 de ani din toate categoriile sociale.

Fiecare grup va fi format din 10 subiecți.

Alegerea datei, orei și locului de desfășurare:

Data și ora la care vor fi stabilite întâlnirile trebuie stabilite cu grijă astfel încât să nu se supună sărbătorilor religioase sau de altă natură, evenimentelor sportive sau culturale. Ora la care se desfășoară întâlnirea.

Recrutarea partcipanților

Recrutarea este una dintre cele mai importante faze ale procesului de organizare a ședințelor de grup. Aceasta presupune selectarea unor persoane dintr-o listă existentă și contactarea directă sau telefonică pentru stabilirea disponibilității acestora de a participa la discuția de grup și pentru identificarea caracteristicilor activității firmei care sunt determinante pentru aspectele cercetate. Selecția se face pe baza unui mic chestionar care este administrat managerilor selectați. Chestionarul va conține întrebări referitoare la:

modul de percepere a reclamelor comerciale;

importanța reclamei în viața comercială;

impactul reclamei comerciale asupra deciziei de achiziționare a unor noi produse

disponibilitatea de a participa la discuții

data, ora și locul cel mai convenabil pentru desfășurarea discuțiilor

Pentru evitarea inconvenientelor ce pot apare ca urmare a neparticipării unor subiecți care inițial au acceptat să facă parte din eșation, se vor recruta cu până la 20% mai mulți participanți.

Pregătirea condițiilor de desfășurare a reuniunii:

pregătirea ghidului de conversație care are rolul de a ghida moderatorul în sensul urmăririi tuturor problemelor ce urmează a fi discutate;

pregătirea aparaturii audio-video;

pregătirea unor gustări și a unor băuturi răcoritoare pentru participanții la discuții

Deosebit de importantă este constituirea ghidului de conversație, care trebuie să parcurgă toate problemele menite să conducă la atingerea obiectivelor cercetării și fundamentarea elementelor ce urmează a fi studiate în continuare în cadrul cercetării cantitative.

Ghid de conversație

1. Considerați că într-o economie de piață prezența reclamei în viața noastră

reprezintă o necesitate?

Cât de importantă este reclama pentru dumneavoastră ca mijloc de

informare?

Care credeți că este rolul reclamei comerciale?

2. Care sunt mediile de comunicare preferate de către brașoveni?

Care este cel mai apelat mediu de comunicare?

Care este frecvența cu care se apelează la presa scrisă și la mediul

audiu-video?

Care este perioada din zi în care sunt urmărite cel mai mult de la

televizor?

3. Care sunt tipurile de reclamă pe care le urmăresc brașovenii?

Care sunt diferite tipuri de reclamă și impactul pe care acestea le au

asupra brașovenilor.

Care sunt elementele prezentate în reclamă și care sunt considerate

ca fiind atrăgătoare?

Care sunt elementele reclamei care atrag atenția?

4. Modul de comportare al brașovenilor la contactul cu reclamele

publicitare?

Care este modul de comportare în pauzele publictare?

Care este reacția față de reclamele primite prin poștă?

Cum sunt privite reclamele exterioare?

5. Modul în care reclama influențează comportamentul de cumpărare al

consumatorilor?

Cumpără brașovenii diferite produse în urma vizionării reclamelor?

Care sunt aceste produse?

Cum sunt reclamele care au îndemnat cumpărarea acestor produse?

Cum sunt nemulțumirile legate de produsele achiziționate pe baza

reclamei?

Desfășurarea reuniunii

Reuniunea se va desfășura pe parcursul a 90-100 de minute. Participanților la discuții li se va indica o durată de cca. 120 de minute pentru ca discuția să nu treneze pe final când fiecare se așteaptă ca aceasta să se sfârșească.

Discuțiile încep cu o scurtă prezentare a temei de către moderator și cu enunțarea regulilor de desfășurare a discuțiilor. Subiecții sunt totodată informați că discuțiile vor fi înregistrate audio-vizual și li se cere acordul pentru a efectua acest lucru. Cei care refuză înregistrarea vor fi liberi să se retragă, ei fiind înlocuiți cu subiecții de rezervă.

Principalele reguli al discuțiilor sunt:

toate răspunsurile sunt luate în considerație, neexistând răspunsuri corecte sau răspunsuri greșite la problemele puse în discuție;

nu se discută cu vecinii și nu se discută în contradictoriu;

nimeni nu poate monopoliza discuțiile, dreptul fiecăruia la opinie fiind

garantat;

discuțiile vor avea un caracter informal astfel încât fiecare este rugat să

fie cât mai relaxat.

Discuția efectivă poate începe cu un grup nominal în care moderatorul le face subiecților o invitație la reflecție: „Haideți să ne gândim fiecare ce impact pot avea reclamele comerciale asupra deciziilor noastre de achiziționare a unor produse noi”

Se pun în discuție doar temele mari urmând ca întrebările specifice să fie puse numai dacă subiecții nu ating din proprie inițiativă aceste puncte sau atunci când se dorește aprofundarea unui anumit aspect cercetat.

La finalul discuției moderatorul face un scurt rezumat al ideilor enunțate și le mulțumește subiecților pentru participarea la cercetare și aportul adus la clarificarea problemei cercetate.

capitolul III

Abordare practica, concreta a aspectelor calitativ-cantitative

Tipul cercetării și metoda de obținere a datelor primare

Pentru obținerea datelor primare necesare s-a apelat la ancheta pe bază de sondaj. Aceasta presupune o comunicare cu subiecții care fac parte dintr-un eșantion reprezentativ sau mai puțin reprezentativ pentru populația avută în vedere. În general anchetele urmăresc să descrie comportamentul de cumpărare și de consum, să cunoască opinii și atitudini, să identifice motivele care stau la

baza unor acțiuni de marketing. Anchetele sunt în general instrumente ale cercetării descriptive. Anchetele prezintă avantaje considerabile sub aspectul costului și al duratei studiului, tocmai pentru că vizează cercetarea unui eșantion extras din populația totală.

Rezultatele cercetării de eșantionului urmează a fi extinse asupra întregii populații din care a fost extras.

Principalele metode de comunicare cu subiecții, în funcție de modul de culegere a datelor sunt:

ancheta față în față;

ancheta prin poștă;

ancheta prin intermediul telefonului;

ancheta prin ordinator.

În cazul de față s-a optat pentru ancheta față în față (interviul personal

direct) datorită numeroaselor avantaje pe care le oferă această metodă. Principalele avantaje sunt următoarele:

oferă posibilitatea feed-back-ului, a convingerii subiectului de a participa la interviu și de a răspunde la întrebări care altfel ar putea rămâne fără răspuns;

posibilitatea obținerii unor răspunsuri mai precise la întrebările complexe;

datorită duratei de timp îndelungate reprezintă unica soluție pentru cercetările complexe;

asigură o rată ridicată de participare.

Ca orice metodă și aceasta prezintă câteva dezavantaje cum ar fi:

operatorul poate fi pus în situația de interpreta unele răspunsuri;

subiectul nu este anonim, ceea ce face ca acesta să aibă o serie de rețineri sau să nu răspundă corect;

numărul de interviuri pe zi este limitat;

timpul de completare al chestionarelor este în general mare;

costurile sunt în general ridicate.

Interviurile personale directe se pot desfășura fie la domiciliul subiectului, fie în centre comerciale unde există un flux mare de cumpărători. În cazul nostru interviurile s-au desfășurat la domiciliul subiectului.

Considerații privind elaborarea chestionarului

Pentru cercetătorul de marketing, chestionarul de anchetă joacă același rol pe care îl are plasa pentru pescar. Chestionarul pescuiește și filtrează informația fiind un instrument și totodată o metodă de investigare reactivă de tip stimul-răspuns.

În principiu, chestionarul reprezintă o serie de întrebări, adresate oral sau scris în cadrul unei anchete. Ca regulă generală, întrebările sunt verbalizate, dar ca excepție pot fi prezentate și non-verbal, sub forma unor imagini sau sunete.

Chestionarul este formularul care conține întrebările ce urmează a fi adresate subiectului anchetat.

Dacă chestionarul este bine făcut, el poate fi una din cheile succesului cercetării de piață. Dacă este slab, cu deficiențe de redactare și tehnoredactare, incomplet, neinteligibil, indirect sau superficial, nici o interpretare ulterioară, fie și una genială, nu va mai remedia situația. Practic, o cercetare de piață nu poate fi mai bună decât permite chestionarul administrat de ea.

3.2.1 Tipuri de întrebări utilizate, ordinea de aranjare a întrebărilor, legăturile dintre întrebari, tipuri de scale folosite pentru întrebări, forma finală a chestionarului.

Tipuri de întrebari utilizate:

Întrebări deschise (subiectul are deplina libertate de a da un raspuns așa cum gândește el): 18, 23 ;

Întrebări închise (subiectul indică unul sau mai multe din răspunsurile posibile propuse):

Întrebări simple, cu răspuns de tipul Da sau Nu: 2,19,20,21,22;

Întrebări care presupun o alegere unica: 9,13,24,30,31,32,33;

Întrebări care presupun o alegere unica din mai multe alternative de

frecvențe: 7 ;

Întrebări care presupun o alegere multipla: 3,14,25;

Întrebări filtru: 1,12,17 ;

Întrebări de opinie: 4,16,26,29;

Întrebări factuale: 3,5,9,13,14,25,27;

Întrebări de caracterizare a subiecților: 30,31,32,33.

Tipuri de scale folosite

În cadrul chestionarului am folosit toate cele patru tipuri de scale.

Scala nominală:

scala nominală binara: 1,2,17,19,20,21,22,23,29,30,31,32 ;

scala nominală de clasificare: 30,32 ;

scala nominală de indicare a frecvenței: 7

Scala ordinală :

scala ordinală de ordonare a rangurilor: 6,10;

diferențiala semantică – sub forma scalei numerice: 5,15,26;

diferențiala semantică – varianta simplificată: 27;

Scala lui Stapel: 28 ;

Scala lui Likert: 4,16 ;

varianta care are în vedere mai multe caracteristici : 11

Scala interval: 8,31,33;

Scala proportională:

Scala proporționala cu masurare directă: 18,23 ;

Scala proporționala cu suma constantă: 24.

=== final1 ===

3.3. Considerații metodologice privind eșantionarea

3.3.1. Populația cercetată și mărimea acesteia

Populația cercetată în acest caz este formată din brașoveni în vârstă de peste 15 ani. La nivelul judetului Brașov avem:

Total: 630.744 din care: – persoane de sex masculin: 308.672 ( 48,9%)

– persoane de sex feminin: 322.072 ( 51,1%)

Populația pe grupe de vârste:

La nivelul municipiului Brașov populația totală este de 312.481, iar dacă se respectă procentele întâlnite la nivel de județ rezultă:

persoane de sex masculin – 152.803

persoane de sex feminin – 159.677

3.3.2. Stabilirea mărimii eșantionului

Pentru stabilirea mărimii eșantionului se va folosi metoda procentelor:

E – eroarea admisă exprimată ca procent

z – valoarea din tabelul distribuției care corespunde

nivelului de încredere ales

p – estimarea procentului în caz de succes

q – estimarea procentului în caz de insucces

Pentru un nivel de încredere de 95% avem Z =1,96

De asemenea avem în vedere o eroare de 5%, la nivelul de încredere de 95%.

Deoarece nu avem nici o informație despre p se va considera valoarea maximă și anume 50%.

Mărimea eșantionului reprezentativ este de 384 brașoveni cu vârstă de peste 15 ani. În această situație intervalul de încredere ar fi: [45%…..55%]

Mărimea eșantionului pe care s-a realizat cercetarea va fi de n = 90 de brașoveni. În acest caz intervalul de încredere va fi:

Intervalul de încredere: [39,69 …………60,33]

E= 10,3

3.3.3. Alegerea unității de observare, de eșantionare și de analiză

În cazul de față unitățile coincid, acestea fiind reprezentate de brașoveni în vârstă de peste 15 ani.

3.3.4. Alegerea metodei de eșantionare

Metoda de eșantionare aleasă este eșantionarea în trepte. Această metodă presupune parcurgerea unor etape succesive numite trepte și este indicată pentru populațiile care sunt organizate pe mai multe niveluri.

Municipiul Brașov este împărțit în 12 cartiere, acestea reprezentând pentru această cercetare unități primare de eșantionare.

Din acestea au fost alese în mod aleator 4 cartiere:

Bartolomeu

Schei

Centrul nou (Hidromecanica)

Astra

Din fiecare cartier s-au ales în mod aleator câte 3 străzi:

Str. Lungă, Calea Feldioarei, Str. Ion Eliade

Radulescu;

Str. Prundului, Str. C. Brâncoveanu, Str. Pe Tocile;

B-dul. Griviței, B-dul Mihail Kogălniceanu,

B-dul 15 Noiembrie;

Calea București, Str. Zorilor, Bulevardul Saturn

De pe fiecare stradă se aleg 2 imobile ce reprezintă unitățile terțiare.

4. Ultimele forme de diviziune o reprezintă unitățile cuaternale (apartamente).

În urma cercetării au rezultat 920 de apartamente. Se va construi o listă cu cele 920 de apartamente și se va atribui fiecăruia un număr de ordine. Apoi pe baza unui pas mecanic determinat ca raport între numărul de apartamente din listă și mărimea eșantionului (920 : 90 = 10,2) se vor alege componentele eșantionului.

Între primele 10 poziții se va alege în mod aleator una (în cazul de față apartamentul de pe poziția 3) apoi se va adăuga mărimea pasului (10) și astfel se obține a doua componentă în eșantion (ș.a.m.d.).

3.3.5. Asigurarea reprezentativității eșantionului

Metoda de eșantionare în trepte asigură obținerea unui nivel înalt de reprezentativitate a eșantionului. De asemenea, asigurarea unei erori de 5% în cazul unui eșantion de 384 de persoane ar asigura o mai bună reprezentare a eșantionului, dar datorită unor probleme de natură organizatorică și financiară mărimea eșantionului a fost redusă la 90 de persoane având în acest caz o eroare de 10,3 %.

Pentru ca eșantionul să fie reprezentativ s-a ținut cont de procentul persoanelor de sex feminin și masculin (51,1% respectiv 48,9%) în cadrul populației.

Deoarece aceste procente sunt foarte apropiate se va lua în calcul alegerea unui bărbat, iar din celălalt apartament a unei femei. Din moment ce se dorește obținerea de informații doar de la o singură persoană din apartament se va folosi metoda de a intervieva persoana a cărei dată de naștere este cea mai apropiată de ziua în care se desfășoară interviul (cu condiția ca aceasta să aibă peste 15 ani).

Validarea eșantionului – reprezintă procesul prin care se caracterizează reprezentativitatea eșantionului în raport cu caracteristicile relevante ale populației cercetate. Pentru a vedea dacă se validează eșantionul s-a folosit testul dif. dintre procente pentru variabila sex (deoarece pentru aceasta există date secundare dintr-o cercetare anterioară) care are la bază metoda raportului critic și care implică inițial formularea ipotezelor H0 și H1.

H0: nu există o diferență semnificativă d.p.d.v. statistic între procentul bărbaților la nivelul populației și procentul bărbaților la nivelul eșantionului;

H1: există o diferență semnificativă d.p.d.v. statistic între procentul bărbaților la nivelul populației și procentul bărbaților la nivelul eșantionului;

Avem următoarea situație:

H0 se acceptă, nu există nici o diferență semnificativă între procentul bărbaților la nivelul populației și procentul bărbaților la nivelul eșantionului;

Se validează eșantionarea și spunem că este reprezentativă în raport cu variabila sex.

3.3.6. Planificarea activității de teren

În această situație operatorul de teren este însuși cercetătorul motiv pentru care putem spune că nu mai este necesară pregătirea și instruirea sa.

Activitatea de teren începe cu:

Stabilirea contactului inițial și asigurarea desfășurării interviului

operatorul va intra în contact prin salutul de rigoare, prezentarea sa și numirea instituției pentru care se realizează cercetarea;

va preciza în continuare denumirea cercetării și își va exprima rugămintea de a culege o serie de răspunsuri de la respondent în legătură cu tema cercetată;

în cazul în care respondentul refuză participarea cercetătorul îi va mulțumi pentru timpul acordat și va pleca mai departe.

Punerea întrebărilor

întrebările vor fi puse în ordinea în care se găsesc în chestionar iar răspunsurile vor fi reținute și înregistrate. Se va încerca obținerea de răspunsuri la toate întrebările.

în cazul în care întrebările nu au fost înțelese acestea vor fi repetate;

nu se va sugera în nici un caz răspunsul subiectului.

Consemnarea răspunsurilor

răspunsurile se vor consemna pe măsura prezentării întrebărilor;

se vor utiliza exact cuvintele subiectului în cazul întrebărilor deschise;

se înregistrează tot ce aparține de întrebarea respectivă;

în chestionar se vor include întrebări neutre.

Încheierea interviului

interviul se va încheia după ce au fost puse toate întrebările;

în cazul în care subiectul face observații spontane acestea vor fi înregistrate;

în final operatorul mulțumește subiectului pentru bunăvoința și cooperarea sa.

3.3.7. Măsuri preconizate să conducă la reducerea erorii aleatoare și a

erorilor sistematice

Eroarea aleatoare – depinde de mărimea eșantionului. În cazul de față eroarea aleatoare este de 10,3% dar datorită metodei probabilistice de eșantionare folosită rezultatele obținute pot constitui estimări corecte, de încredere pentru parametrii populației cercetate.

Erori sistematice – erori datorate respondenților și erori de administrare. Pentru a reduce eroarea datorată răspunsurilor eronate, respondenții sunt asigurați de confidențialitatea răspunsurilor precizându-se în același timp cât de importantă este realizarea cercetării și corectitudinea răspunsurilor.

Pentru a reduce eroarea generată de non-răspuns sau răspuns incomplet s-au luat următoarele măsuri: subiecții care nu au fost găsiți acasă vor fi căutați de mai multe ori; iar în cazul răspunsurilor incomplete – repetarea întrebării și precizarea că răspunsul incomplet poate dăuna cercetării.

capitolul IV

Concluzii

Brașovenii urmaresc reclamele comerciale în proporție de 93,3%. Interesul crescut al acestora de a fi informați prin reclame este determinat în primul rând de părerea aproape generală (94%) că „reclama este necesară într-o economie de piață”. Doar 6,7% din brașoveni nu obișnuiesc să urmărească reclamele comerciale, fie pentru că nu au timp, fie pentru că le consideră inutile sau nu au încredere în ele.

Cei mai mulți brașoveni consideră că rolul reclamei comerciale este acela de a atrage atenția asupra unor noi produse, dar și de a informa consumatorii. Celor mai mulți din cei chestionați le place să vadă o reclamă bine făcută și consideră că este confortabil să se informeze asupra produselor prin intermediul reclamelor.

Publicitatea care apare în mass-media este considerată ca fiind o formă importantă de reclamă pentru brașoveni ea fiind hotărâtoare în ceea ce privește alegerea și eventual cumpărarea unui produs.

În ceea ce privește frecvența cu care brașovenii urmăresc reclamele la televizor 52,3% au declarat că fac acest lucru zilnic și doar 6% au afirmat că acest lucru se întâmplă destul de rar, perioda de timp cu audiența maximă în care sunt urmărite fiind evident între orele 18.00-24.00 cu 92,9% din brașoveni.

Se observă de asemenea că atunci când pe lângă reclamă sunt organizate și concursuri promoționale sau când un produs este prezentat în cadrul unei emisiuni televizate șansele ca produsul respectiv să fie achiziționat cresc comparativ cu un produs care nu beneficiază de o asemenea promovare.

Principalele produse pe care brașovenii consideră că sunt achiziționate în urma efectului unei reclame publicitare sunt răcoritoarele și dulciurile urmate de produsele cosmetice.

Referitor la reclamele care se primesc prin poștă acestea nu au impactul altor tipuri de reclamă deoarece 26,2% din brașoveni le aruncă imediat, 31% le răsfoiesc și doar 15% le citesc cu atenție. Ceea ce face totuși ca o reclamă prin poștă să fie citită este designul atrăgător ce place la 38,1% din brașoveni, curiozitatea pentru 36,3% și informațiile ce pot fi obținute 23%.

Totuși se pare că o mare parte a brașovenilor sunt nemulțumiți de produsele pe care le achiziționează în urma vizionării unei reclame : 46.4% dintre

cei care se consideră nemulțumiți declară că produsul nu era conform așteptărilor, 20,2% reproșează calitatea îndoielnică sau proastă a produsului iar 10.7% nu sunt mulțumiți de raportul dintre calitate și preț.

Așadar, reclama joacă un rol important pentru consumatorii brașoveni dar se observă că totuși numai 19% dintre brașoveni au decis să cumpere un produs în urma vizionării unei reclame, o mare parte dintre ei fiind decepționați de produsul cumpărat. În consecință reclamele difuzate ar trebui să prezinte calitățile produsului astfel încât să nu contrazică realitatea pentru ca brașovenii să aibă mai multă încredere în mesajele publicitare și pentru a crește numărul celor mulțumiți de produsele cumpărate în urma vizionării unei reclame.

=== final3 ===

3.4. Analiza și interpretarea datelor primare și secundare

3.4.1. Statistica fiecărei întrebări

– rezultatele măsurării cu scala respectivă;

– rezultatele măsurării întrebărilor relevante în raport cu caracteristicile

subiecților;

Întrebarea numărul 1:

„Obișnuiți să urmăriți reclamele comerciale?”

Este o întrebare filtru cu care se deschide chestionarul și care este măsurată cu o scala nominală.

În aceasta situație vom calcula frecvențele absolute și relative, rezultatul fiind prezentat în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 1

„Obișnuiți să urmăriți reclamele comerciale?”

Se observă că din totalul de 90 de subiecți chestionați 6 au răspuns negativ, ceea ce înseamnă că restul de 84, ceea ce reprezintă 93 % din total au răspuns afirmativ. Din punct de vedere al semnificației statistice, ca tendință centrală, aspectele rezultate din datele anterioare pot fi exprimate prin modul. Modulul exprimă răspunsul cu frecvența sau cu ponderea cea mai mare. În acest caz modulul este dat de raspunsul „da”.

Repartizarea răspunsurilor în funcție de datele de identificare ale subiecților :

Tabelul nr. 2

„Sexul interlocutorului”

Tabelul nr. 3

„Vârsta interlocutorului”

Tabelul nr. 4

„Pregătirea profesională”

Calcularea variabilei dichotomice:

– proporția celor care au ales „da” :

q – proportia celor care au ales “nu”

dispersia :

– abaterea standard :

Estimarea procentului populatiei :

estimare punctuala

p – procentul celor care poseda caracteristica

p = 93,3%

p = reprezinta o estimare a procentului de la nivelul populatiei unde yi are valori : 1 cand raspunsul este „da”

0 cand raspunsul este „nu”

estimare prin interv. de incredere :

p = procentul celor care poseda caracteristica ( de la nivelul populatiei )

z = valoarea din tabelul repartitiei normale corespunzator nivelului de încredere stabilit

= abaterea standard a procentului ( a procentelor esatioanelor ) in cazul populatiei

Daca este necunoscut

Deci, în condițiile unei probabilitati de 95% , procentul de la nivelul populatiei se va afla in intervalul 87.4%…………99.19%.

Întrebarea numărul 2:

„Considerați că reclama este necesară într-o economie de piață”

Este o întrebare dihotomică măsurată cu ajutorul scalei nominale, motiv pentru care se vor calcula doar frecventele absolute si relative, aceste fiind suficiente pentru realizarea analizei descriptive. Pentru aceasta s-a realizat tabelul de distributie a frecventelor prezentat mai jos.

Tabelul nr. 5

„Reclama este necesara intr-o economie de piata?"

Se observă că din totalul subiecților care au facut obiectul cercetării 94 % (79 de subiecti) sunt de părere că reclama este necesară într-o economie de piață, doar 6% considerând contrariul.

Pentru o mai buna evidentiere a rezultatului am realizat graficul de pe pagina următoare.

Întrebarea numărul 3:

„ Din punctul dvs. de vedere rolul reclamei comerciale este”

Tabelul nr. 6

Din totalul populatiei cercetate se pare ca cei mai multi considera ca rolul reclamei este acela de a atrage atentia asupra unor noi produse, dar si de informa.

La polul opus considerandu-se rolul de a pacali oamenii sa cumpere produse de care au nevoie. Se pare ca, desi este prezenta in toate formele sale, într-o maniera occidentala, doar de cativa publicitatea a reusit sa transmita mesajul cel mai potrivit catre populatia din Romania. Pentru o evidentiere mai sugestiva a rezultatelor, am realizat graficul de pe pagina următoare:

Rolul reclamei comerciale

Întrebarea numărul 4:

„ Va rugam sa va exprimati acordul sau dezacordul in legatura cu urmatoarele afirmatii:”

Tabelul nr. 7

Mediana 1 – 1

Scor mediu 1.08

Pe ansamblul subiectilor chestionati se inregistreaza un acord in legatura cu afirmatia avuta in vedere.

Mediana 2 are valoarea -1, de unde rezulta ca pe ansamblu subiectii chestionati nu sunt de acord cu aceasta afirmatie.

Scorul mediu pentru aceasta intrebare este egal cu -0.82.

Pentru cea de-a treia afirmatie am obtinut o mediana egala cu 0, ceea ce indica o indiferenta, sau poate mai bine zis o nehotarare fata de acest subiect. Scorul mediu in acest caz este 0.25.

Întrebarea numărul 5:

„ Încercuiti valoarea care exprima importanta pe care dvs. o

acordati urmatoarelor aspecte in alegerea unui nou produs”

Tabelul nr. 8

M1-5, ceea ce inseamna ca reclama din mass-media este considerata ca fiind o forma foarte importanta de reclama in randul brasovenilor.

M2, M4- 3, cea ce inseamna ca reclama din magazin este privita ca avand o importanta medie.

M3, M5, M6 = 4, ceea ce inseamna ca forma de prezentare, oferta promotionala, informatiile primite de la prieteni…sunt privite ca fiind importante.

Întrebarea numărul 6:

„Va rugam sa ordonati in functie de preferintele dvs. urmatoarele surse de informare: ( se acorda 5 puncte pentru cea mai importanta sursa de informare din punctul dvs de vedere, si tot asa in final acordandu-se 1 punct pentru cea mai putin importanta sursa)”

Tabelul nr. 9

Pentru a determina care este cea mai importanta sursa de informare utilizată de brașoveni am calculat scorurile medii pentru fiecare dintre cele 5 variante, iar rezultatul este prezentat în tabelul de pe pagina următoare:

Tabelul nr. 10

Întrebarea numărul 7:

„ Cât de frecvent urmăriți reclamele difuzate la televizor?”

Dintre subiecții anchetați 50, ceea ce reprezintă aproximativ 60% au afirmat ca urmaresc programele de la TV zilnic, 12% au afirmat ca fac acest lucru de mai multe ori pe saptamana, 22% saptamanal si doar 6% mai rar. Datele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 11

Modulul este dat de prima varianta, si anume de raspunsul "zilnic" In ceea ce priveste frecventa de urmarire a presei scrise lucrurile nu mai stau la fel, se pare ca aproximativ 30 % dintre brasoveni urmaresc zilnic presa scrisa, tot atatia insa urmaresc presa scrisa mai rar. Datele obtinute in urma sondajului efectuat sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 12

Pentru o mai buna evidentiere a datelor obtinute prezentam pe pagina următoare graficul corespunzător:

Întrebarea numărul 8:

„ În ce perioadă a zilei obișnuiți să urmăriți mai mult

programele de la televizor?”

Intrebarea nr. 8 este o intrebare masurata cu ajutorul scalei interval, motiv pentru care in acest caz pe langa tabelul de frecvente prezentat mai jos s-au calculat in lus media aritmetica si abaterea standard.

Tabelul nr. 13

„Perioada din zi în care se uită la TV"

media:

Întrebarea numărul 9:

„ Vă rugăm să alegeți dintre variantele de mai jos varianta

care descrie cel mai bine comportmentul dumneavostră în timpul difuzării reclamelor:”

Din datele analizate rezulta ca doar 13 % urmaresc cu atentie reclamele (procentul putand fi chiar si mai mic), in timp ce cei mai multi, respectiv

Tabelul nr. 14

„Comportamentul în timpul difuzării reclamei”

Modulul ne indica varianta de raspuns „astept sa se termine”, ca fiind cea mai frecvent intalnita in cazul populatiei cercetate. Aceasta varianta se poate explica si prin faptul ca mai nou publicitatea pe diferite canale de televiziune este difuzata cam in acelasi interval de timp.

Întrebarea numărul 12:

„ Ați primit reclame prin intermediul poștei?”

Pentru măsurarea acestei întrebări s-a folosit o scala nominală, dihotomica. Astfel pentru a evidenția rezultatele obținute am realizat tabelul frecvențelor și am atașat un grafic.

Tabelul nr. 15

„ Ați primit reclame prin intermediul poștei?”

Întrebarea numărul 13:

„ Ce obișnuiți să faceți cu reclamele primite în acest mod?”

Tabelul nr. 16

Din tabelul frecventelor reprezenta mai jos reiese ca 26 % dintre subiectii care au raspuns afirmativ la intrebarea precedenta, arunca imediat reclamele primite prin intermediul postei, in timp ce 31 % le rasfoiesc, iar 15,5 % le citesc cu atentie.

Rezulta deci ca reclamele prin intermediul postei ajung destul de bine la potentialii clienti, si aceasta forma de reclama, care este mai putin costisitoare poate fi utilizata mai des de catre agentii economici ineresati in promovarea produselor lor cu bani putini.

Modulul – este reprezentat de raspunsul „le rasfoiesc”, acesta fiind raspunsul cu cea mai mare frecventa.

Întrebarea numărul 14:

„ Ce anume vă determină să citiți o astfel de reclamă ?”

Tabelul nr. 17

Analizand datele din tabelul frecventelor prezentat mai jos, putem afirma ca ceea ce-i îndeamnă pe brașoveni să citească reclamele primite prin intermediul postei este în primul rand design-ul atragator, 38,1% dintre subiecții anchetați indicând această variantă de răspuns, apoi curiozitate (36,3%) și apoi informațiile ce pot fi obținute în acest mod.

Modulul este reprezentat de varianta de răspuns „design atragator".

Întrebarea numărul 15:

„ Atunci cand decideti sa incercati un nou produs reclama are un rol:”

Tabelul nr. 18

Modulul este dat de varianta de răspuns 2, ceea ce înseamnă ca mulți dintre brașoveni consideră reclama ca fiind importantă.

Întrebarea numărul 16:

„ Va rugam sa va exprimatia acordul sau dezacordul in legatura cu afirmatiile urmatoare:”

Tabelul nr. 19

Întrebarea numărul 17:

„ S-a întâmplat să achizionați un produs în urma

vizionării unei reclame?”

Tabelul nr. 20

Întrebarea numărul 19:

„ Imi puteti spune care au fost ultimele doua produse achizitionate in urma vizionării reclamei?”

Tabelul nr. 21

Întrebarea numărul 20:

„ Vă mai amintiți reclama?”

Tabelul nr. 22

Se observa ca din totalul celor care au raspuns pozitiv la întrebarea filtru, 90% au afirmat ca isi amintesc reclama ultimului (lor) produse achizitionate.

Întrebarea numărul 21:

„ Puteți să reproduceți sloganul prezentat în cadrul reclamei?”

Tabelul nr. 23

Cand este vorba de reproducerea sloganului, lucrurile stau invers, cei mai multi dintre ei nereusind sa si-l aminteasca. In acest caz modulul este reprezentat de raspunsul „nu”. Graficul de mai jos are menirea de a ilustra mai bine ceea ce am afirmat.

Întrebarea numărul 22:

„ S-a întâmplat să fiți nemulțumit de un produs cumpărat în urma vizionării unei reclame?”

Tabelul nr. 24

Întrebarea numărul 23:

„ Ce anume v-a nemulțumit?”

Tabelul nr. 25

Întrebarea numărul 24:

„Împărțiți 100 de puncte între următoarele 5 grupe de produse, acordându-se cel mai mare punctaj grupei care considerați că se achiziționează cel mai des în urma vizionării reclamei și tot așa acordându-se cel mai mic punctaj grupei pe care o considerați mai greu de vândut doar prin reclamă”

Tabelul nr. 26

S – abaterea standard de la media esantionului

Din analiza datelor prezentate in tabelul de mai sus reiese ca produsele care se achizitioneaza cel mai des in urma reclamei (dintre cele care au fost la alegere) sunt racoritarele si dulciurile cu un scor mediu de 26,3, fiind urmate de produsele cosmetice (SM 15.8) si de detergenti si produse igienice (SM 18.5).

Întrebarea numărul 25:

„ Atunci cand urmariti o reclama interesul dvs. se indreapta cu precadere spre:”

Tabelul nr. 27

Modulul ne indica prima varianta de raspuns, ca fiind cea cu frecventa cea mai mare, ceea ce inseamna ca cea mai mare parte a celor anchetati au afirmat ca atunci cand urmaresc o reclama isi indreapta atentia mai ales spre produs.

Întrebarea numărul 26:

„ Incercuiti valoarea pe care dvs. o acordati urmatoarelor tipuri de reclama avand in vedere preferintele dvs.”

Tabelul nr. 28

Medianele variantelor de răspuns 1, 3 si 6 sunt egale cu 4, ceea ce înseamnă ca plac destul de mult publicului brasovean.

Medianele variantelor de raspuns 2, 4 si 7 sunt egale cu 3, ceea ce inseamna ca se regasesc undeva intre a place si a nu place.

Mediana a cincea ia valoarea 2, ceea ce inseamna ca reclamele comparative nu sunt pe placul publicului brasovean.

Întrebarea numărul 27:

„ Cat de convingatoare considerati ca este aparitia in reclame a unor elemente precum cele din lista de mai jos (marcati cu un x unul dintre cele 5 nivele ale scalei corespunzatoare parerii dvs.)”

Tabelul nr. 29

Pentru primele trei variante am obtinut mediane cu valoarea 4, ceea ce inseamna ca prezenta acestor elemente in cadrul reclamei este considerata ca fiind importanta.

Varianta trei ne indica o mediana a carei valoare este egala cu trei, ceea ce inseamnna ca prezenta vedetelor in cadrul reclamelor nu este un element care confera succesul acestor reclame.

Pretul, ultimul element expus subiectilor a obtinut o mediana egala cu 5, cea ce insemna ca prezenta sa in cadrul reclamei confera o foarte mare incredere.

Întrebarea numărul 28:

„ Am vrea sa stim ce parere aveti despre produsele carora li se face reclama, avand in vedere caracteristicile de mai jos.”

Tabelul nr. 30

Întrebarea numărul 29:

„ Care este motivul pentru care nu urmăriți reclamele comerciale:”

Tabelul nr. 31

Întrebarea numărul 30:

„ Care este profesia dumneavoastră?”

Tabelul nr. 32

Întrebarea numărul 31:

„ Care este vârsta dumneavoastră?”

Tabelul nr. 33

Întrebarea numărul 32:

„ Care este categoria de venit în care vă încadrați?”

Tabelul nr. 34

Întrebarea numărul 33:

„ Care este sexul interlocutorului?”

Tabelul nr. 35

=== IPOT ===

3.4 Testarea ipotezelor statistice ale cercetării cu diferite metode ( atât pentru medii cât și pentru procente )

H0 : 50% dintre brașoveni au achiziționat produse noi in urma vizionarii reclamelor comerciale.

H1: Procentul brașovenilor care au achiziționat produse noi în urma vizionării reclamelor comerciale este diferit de 50%.

H0 : 0 =50%

H1 : 0 50%

Pentru testarea acestei ipoteze am folosit un test bilateral si pentru un nivel de semnificatie de 0.05, valoarea Z/2 , corespunzatoare , din tabelul repartitiei z , este 1.96.

Determinam raportul critic :

Unde : p = procentul din esantion, in cazul nostru p=81%;

0= procentul presupus la nivelul populatiei;

p = abaterea standard a procentului la nivelul populatiei;

p se estimeaza prin :

Calculam :

Regula de decizie : zobs [- z/2 ; + z/2]

Deci , respingem H0 si acceptam H1, ceee ca inseamna ca procentul brasovenilor care au achizitionat produse noi in urma vizionarii reclamelor comerciale este diferit de 50%.

N.B. Am folosit testul z deoarece n >30 ( necunoscut )

H0 : 70% dintre brasoveni considera reclama din mass-media ca fiind foarte importanta in luarea deciziei de achizitionare a unui nou produs.

H1 : Mai putin de 70% dintre brasoveni considera reclama din mass-media ca fiind foarte importanta in luarea deciziei de achizitionare a unui nou produs.

H0 : 0 =70%

H1 : 0 <70%

Este vorba de un test unilateral stanga si pentru un nivel de semnificatie de 0.05 , valoarea Z , corespunzatoare , din tabelul repartitiei z este -1.64 .

Determinam raportul critic :

Unde : p = procentul din esantion ;

0= procentul presupus la nivelul populatiei;

p = abaterea standard a procentului la nivelul populatiei;

Calculam :

Regula de decizie: zobs>z

Deci se respinge H1 si se accepta H0, ceea ce inseamna ca mai mult de 70% dintre brasoveni considerara reclama din mass-media ca fiind foarte importanta.

N.B. Am aplicat testul z , deoarece n > 30 (necunoscut )

H0 : Procentul celor care considera ca prezenta pretului in reclama face ca reclama sa devina mai convingatoare este mai mare de 95%.

H1 : Procentul celor care considera ca prezenta pretului in reclama face ca reclama sa devina mai convingatoare este mai mic de 95%.

H0 : 0 =95%

H1 : 0 <95%

Testul este unilateral stanga, iar valoarea lui valoarea Z , corespunzatoare , din tabelul repartitiei z este -1.64 .

Calculam raportul critic :

Unde : p = procentul din esantion (p=96,4);

0= procentul presupus la nivelul populatiei;

p = abaterea standard a procentului la nivelul populatiei;

Calculam :

Regula de decizie :

zobs>z

Deci se accepta H0 si se respinge H1, ceea ce inseamna ca mai mult de 95% dintre brasoveni considera ca prin afisarea pretului in reclama aceasta devine mai convingatoare.

H0 : Mai mult de 50% dintre cei care nu urmaresc reclamele comerciale nu o fac deoarece nu au incredere in reclame.

H1 : Mai putin de 50% dintre cei care nu urmaresc reclamele comerciale nu o fac deoarece nu au incredere in reclame.

H0 : 0 =50%

H1 : 0 <95%

Testul este unilateral stanga, iar valoarea lui valoarea Z , corespunzatoare , din tabelul repartitiei z este -1.64 .

Calculam raportul critic :

Unde : p = procentul din esantion (p=33.3);

0= procentul presupus la nivelul populatiei;

p = abaterea standard a procentului la nivelul populatiei;

Calculam :

Regula de decizie : zobs>z

Deci se accepta H0

Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelor dintre procente;

justificarea testelor folosite .

TESTUL z de comparare a diferentelor dintre doua procente

H0 : Intre procentul femeilor si barbatilor nu exista diferente in ceea ce priveste gradul de reamintire al reclamelor care ii determina sa achizitioneze noi produse.

H1 : Intre procentul femeilor si barbatilor exista diferente in ceea ce priveste gradul de reamintire al reclamelor care ii determina sa achizitioneze noi produse.

Pentru testarea semnificatiei statistice a doua procente aferente a doua populatii independente vor fi luate in considerare doua esantioane .

Legatura va fi efectuata intre intrebarile 20 si 33.

H0 :

H1 :

1 = procentul femeilor care isi amintesc reclama, de la nivelul populatiei

2 = procentul barbatilor care isi amintesc reclama, de la nivelul populatiei.

Se determină

raportul critic:

p1= procentul femeilor care isi amintesc reclama, din cadrul esantionului

p2= procentul barbatilor care isi amintesc reclama, din cadrul esantionului

p1-p2 = abaterea standard a diferentelor dintre procente

Sp1-p2= estimarea abaterii standard a diferentelor dintre procente

p = estimarea comuna a procentului de succes in cadrul esantionului

q =(100-p) estimarea comuna a procentului de insuces in cadrul esantionului

q = 100-50.36=49.64

Sp1-p2 =

= 0.05 ; pentru un test bilateral valoarea lui z = 1.96

Regula de decizie :

Se accepta H0 deoarece valoarea optinuta se afal in interiorul intervalului, iar aceasta inseamna ca intre procentul femeilor si barbatilor in ceea ce priveste gradul de reaamintire al reclamei nu exista diferente semnificative.

Testul Kolomogorov Smirnov

Folosindu-se testul Kolomogorov –Smirnov s-a urmarit sa se verifice statistic daca exista diferente intre barbati si femei in ceea ce priveste comportamentul de cumparare fata de produsele promovate prin intermediul concursurilor promotionale.

S-au respectat conditiile aplicarii testului si anume

– cele doua subesantioane sunt independente,

– comportamentul de promovare fata de produsele promovate prin intermediul concursurilor promotionale este masurat prin intermediul unei scale ordinale, de tip Likert.

Marimea celor doua subesantioane este

n1- nr. femeilor=44

n2- nr. barbatilor =40

Tabelul 1.1

Avand in vedere frecventele relative cumulate ale celor doua subesantioane , ipotezele statistice vor fi enuntate astfel

H0 diferenta maxima dintre cele doua frecvente cumulate este zero.

H1 diferenta maxima dintre cele doua frcvente este diferita de zero.

Calcularea frecventelor relative si a frecventelor relative cumulate

Tabel 1.2 Frecventele relative , frecventele relative cumulate si diferntele lor

Diferenta maxima

DC = max|F1(5) – F2(5)|

Ipotezele in cazul de fata

H0 diferenta maxima dintre frecventele relative cumulate, pentru barbati si femei este zero.

H1 diferenta dintre frecventele relative cumulate, pentru barbati si femei este diferita de zero.

Regula de decizie: DC > D H0 se respinge, ceea ce inseamna ca exista diferente in repartizarea barbatilor si femeilor in ceea ce priveste comportamentul de de cumparare fata de produsele promovate prin intermediul concursurilor promotionale.

3.7 Analiza legaturii dintre doua variabile ( seturi de variabile relevante )

Analiza se realizeaza intre avand la baza datele obtinute din prelucrarea raspunsurilor obtinute la intrebarile numarul 13 si 31.

H0: varsta subiectului nu influenteaza comportamentul acestuia fata de reclamele primite prin intermediul postei

H1: varsta subiectului influenteaza comportamentul acestuia fata de reclamele primite prin intermediul postei

Se considera =0.05.

Pornind de la frecventele rezultate (observate) din esantion, se determina frecventele teoretice pe baza relatiei:

Eij=(total linia i)*(total coloana j)/total general

E11=22*18/61=6.49

E12=22*11/61=3.96 s.m.d.p.

Valorile observate impreuna cu valorile teoretice astptate, aflate in paranteze sunt prezentate in tabelul de mai jos

Numarul gradelor de libertate este (3-1)*(5-1)=8

In tabelul repartitiei 20,05;8 am gasit valoarea 15.51.

Deoarece 2calc>20,05;8, adica 30.25>15.51 ipoteza nula va fi respinsa si acceptam ca adevarata ipoteza alternativa privind existenta unei influente a varstei asupra comportamentului fata de reclamele primite prin posta.

3.8 Analiza asocierii dintre variabile

Asa cum am aratat, intre variabilele masurate la intrebarile 13 si 31 exista o legatura. Intensitatea acestei legaturi, avand in vedere ca cele doua variabile sunt masurate nominal, se poate determina folosind coeficientul de contingenta C . (n=61)

unde k este numarul de modalitati sub care se manifesta variabila independenta. In cazul nostru k=5.

Legatura existenta este una de intensitate medie, deci putem afirma ca varsta influenteaza intr-o oarecare masura comportamentul fata de reclamele primite prin posta.

Intensitatea acestei legaturi poate fi pusa in evidenta utilizind:

coeficientul T al lui Ciuprov

,

unde n reprezinta marimea esantionului, iar df numarul de grade de libertate. In cazul de fata df este egal cu 8.

Cum coeficientul lui T poate lua valori cuprimse intre 1 si zero, nivelul determinat egal cu 0.418, indica o legatura medie intre cele doua variabile.

coeficientul V al lui Cramer

,

unde t = min[(r-1), (k-1)], r = numarul de rinduri, k = numarul de coloane.

In cazul de fata t=min[(3-1),(5-1)], adica area valoarea egala cu 2.

Aceasta valoare a lui V indica, de asemenea, o legatura medie intre cele doua variabile.

Asocirea intre doua variabile binare

Pentru aceasta m-am folosit de datele obtinute la intrebarile 20 si 33.

Tabelare incrucisata in functie de sexul respondentilor si optiunile acestora.

Din totalul barbatilor doar 25.8% au retinut sloganul reclamei si si l-au amintit, iar din cel al femeilor 45.9%. Deci putem afirma ca exista diferente intre barbati si femei in ceea ce priveste gradul de retinere si de reamintire al sloganului.

Tabelare incrucisata in functie de optiunile respondentilor si sexul acestora.

Din totalul celor care au retinut sloganul reclamei si l-au putut reproduce 68% sunt femei, iar 32% sunt barbati.

Cu ajutorul tabelelor de contingenta am demonstrat existenta unei legaturi intre cele doua variabile binare.

Aceasta legatura poate fi evidentiata cu ajutorul testului 2.

Formularea ipotezelor:

H0: nu exista diferente semnificative intre barbati si femei in ceea ce priveste gradul de memorare si reamintire a sloganului reclmei care i-a determinat sa cumpere produsul.

H1: exista diferente semnificative intre barbati si femei in ceea ce priveste gradul de memorare si reamintire a sloganului reclmei care i-a determinat sa cumpere produsul.

Rezulta c2 =2.94.

Pentru un nivel de semnificatie = 0.05 si df= 1 20.05;1=3.84

c2 < 20.05;1

Se accepta ipoteza nula si se respinge ipoteza alternativa.

Deci variabila sex nu influenteaza semnificativ gradul de memorare al reclamei.

Pentru a stabili cat de intensa este aceasta legatura se utilizeaza coeficientul

= 0.2 sau == 0.2

Intre cele doua variabile exista o legatura de intensitate slaba. Deci, putem afirma ca variabila sex influenteaza intr-o mica masura gradul de memorare al reclamei.

Asocierea intre variabile ordinale

coeficientul de corelare a rangurilor al lui Spearman

Se doreste a se afla daca intre ierarhizarile facute de barbati si cele facute de femei exista vreo legatura .

S-au folosit rezultatele intrebarilor 6 si 33.

Pe baza scorurilor , determinate separat pentru femei si separat pentru barbati , prezentam mai jos urmatoarea ordonare a preferintelor.

Tabel 1.1 Ordonarea criteriilor in functie de influenta pe care o au in alegerea programului de stiri

r-1,1

r-nr. de elemente de ordonat

d – diferenta patrata a rangurilor observate in cele doua ordonari

intre cele doua ordonari exista legatura relativ slaba, cea ce ne poate sugera existenta unor deosebiri in modul de alegere a medilor de informare alese de catre cele doua sexe.