Teoria Si Practica Gimnasticii (2010) [610155]

TATIANA DOBRESCU

TEORIA SI PRACTICA
GIMNASTICII

CURS PENTRU STUDENT: [anonimizat] Ńinutul acestui curs se reg ăsesc capitole din „Gimnastica – baze teoretice și
metodice” – Manual pentru studen Ńii de la IFR, ISBN 978-973-716-987-7, Editura
Pim, Ia și 2008 și texte din Metodica pred ării gimnasticii în gimnaziu – Curs de
specialitate , ISBN 978-973-716-803-0, Editura Pim, Ia și 2007.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
3
Cuprins

OBIECTIVELE DISCIPLINEI………………………. …………………………………………… …..5
COMPETEN łE ASIGURATE PRIN PARCURGEREA DISCIPLINEI……….. ……..5
FOND DE TIMP ALOCAT, FORME DE ACTIVITATE, FORME DE
VERIFICARE, CREDITE………………………….. …………………………………………… ……..5
STABILIREA NOTEI FINALE………………………. …………………………………………… …6
TIMP MEDIU NECESAR PENTRU ASIMILAREA FIEC ĂRUI MODUL…………..6
INSTRUC łIUNI PENTRU PARCURGEREA RESURSEI DE ÎNV óà MÂNT…..7
Modulul I. EXERCI łII ACROBATICE MIJLOACE ALE GIMNASTICII…………. 8
Scopul modulului…………………………….. …………………………………………… ……………….8
Obiective opera Ńionale……………………………………… …………………………………………… ..8
Unitatea de studiu I.1. EXERCI łIILE ACROBATICE LIBERE……………………..9
EXERCI łII ACROBATICE LIBERE – CONSIDERA łII GENERALE……………..11
EXERCI łII ACROBATICE STATICE………………………… ………………………………..11
CUMP ĂNA FACIAL Ă…………………………………………… …………………………………….13
STÂND PE OMOPLA łI………………………………………….. …………………………………..14
STÂND PE MÂINI………………………………. …………………………………………… …………16
EXERCI łII ACROBATICE DINAMICE……………………….. ………………………………17
Rul ările……………………………………….. …………………………………………… …………………18
Rostogolirile……………………………….. …………………………………………… ………………….18
Îndrept ările……………………………………….. …………………………………………… ……………19
Salturile…………………………………… …………………………………………… …………………….20
ROSTOGOLIRE ÎNAINTE DIN GHEMUIT ÎN GHEMUIT……… ……………………..20
ROSTOGOLIRE ÎNAPOI DIN SPRIJIN GHEMUIT ÎN GHEMUIT.. ………………..21
ROSTOGOLIRE ÎNAPOI DIN DEP ĂRTAT ÎN DEP ĂRTAT…………………………..22
ROSTOGOLIRE ÎNAINTE DIN DEP ĂRTAT ÎN DEP ĂRTAT…………………………22
ROSTOGOLIRE ÎNAINTE CU PICIOARELE ÎNTINSE ȘI APROPIATE…………23
ROSTOGOLIRE ÎNAPOI CU PICIOARELE ÎNTINSE ȘI APROPIATE……………24
CILINDRUL…………………………………… …………………………………………… ……………..24
ROSTOGOLIRE ÎNAINTE DIN S ĂRITUR Ă…………………………………………… …….25
ROSTOGOLIRE ÎNAPOI ÎN STÂND PE MÂINI…………… ………………………………26
STÂND PE MÂINI ROSTOGOLIRE……………………. ……………………………………….27
ÎNDREPTARE DE PE CAP…………………………. …………………………………………… ….28
RĂSTURNARE LENT Ă ÎNAINTE……………………………………. ………………………….29
RĂSTURNARE LATERAL Ă (ROATA LATERAL Ă)……………………………………..30
Unitatea de studiu I.2. EXERCI łII ACROBATICE CU PARTENER ȘI ÎN GRUP37
EXERCI łII ACROBATICE ÎN GRUP………………………… …………………………………38
Unitatea de studiu I.3. APARATE SPECIALE ȘI INSTALA łII PENTRU
EFECTUAREA EXERCI łIILOR ACROBATICE…………………………….. …………….45
INSTALA łII UTILIZATE PENTRU PREG ĂTIREA ACROBATIC Ă……………….48

TATIANA DOBRESCU
4 Modulul II. TEORIA ȘI METODICA ÎNSU ȘIRII S ĂRITURILOR CU SPRIJIN…53
Scopul modulului…………………………….. …………………………………………… ………………53
Obiective opera Ńionale……………………………………… …………………………………………… 53
Unitatea de studiu II.1. S ĂRITURILE CU SPRIJIN LA APARATE………………… …54
SĂRITURILE CU SPRIJIN – CARACTERISTICI ȘI SISTEMATIZARE…………..54
BAZELE METODICE ALE S ĂRITURILOR CU SPRIJIN…………………………. ……58
SĂRITURI DIRECTE………………………………. …………………………………………… ……..58
SĂRITUR Ă ÎN SPRIJIN GHEMUIT PE LADA TRANSVERSAL Ă, S ĂRITUR Ă
DREAPT Ă ÎN ZBORUL II……………………………….. …………………………………………..5 8
SĂRITURA ÎN SPRIJIN DEP ĂRTAT……………………………………….. …………………..59
SĂRITURA ÎN SPRIJIN GHEMUIT…………………….. ……………………………………….60
SĂRITUR Ă PRIN ROSTOGOLIRE PESTE LADA ÎN LUNGIME………… …………60
SĂRITUR Ă DEP ĂRTAT PESTE CAPR Ă, CU ÎNTOARCERE 180 O ÎN TIMPUL
CELUI DE-AL DOILEA ZBOR………………………. …………………………………………… .61
SĂRITURA ÎN ECHER, CU B ĂTAIE PE UN PICIOR ("S ĂRITURA
HO łULUI")……………………………………… …………………………………………… …………….62
SĂRITUR Ă CU R ĂSTURNARE PRIN STÂND PE MÂINI (COLA CAO)………..6 4
Autoevaluare………………………………… …………………………………………… …………………65
Unitatea de studiu II.2. ASIGURAREA ȘI AJUTORUL ÎN GIMNASTIC Ă………..66
PROCEDEELE DE ASIGURARE ÎN GIMNASTIC Ă………………………………………68
AUTOASIGURAREA………………………………. …………………………………………… …….68
AJUTORUL……………………………………. …………………………………………… ………………69
CONDI łIILE ASIGUR ĂRII………………………………………… ………………………………..69
Modulul III. TEORIA ȘI METODICA EXERCI łIILOR LA APARATE
SPECIFICE GIMNASTICII ARTISTICE……………….. ………………………………………73
Scopul modulului…………………………….. …………………………………………… ………………73
Obiective opera Ńionale……………………………………… …………………………………………… 73
Unitatea de studiu III.1. ELEMENTE TEHNICE LA APARA TE SPECIFICE
GIMNASTICII ARTISTICE………………………… …………………………………………… …..74
CARACTERISTICILE EXERCI łIILOR PE APARATE SPECIFICE
GIMNASTICII ARTISTICE………………………… …………………………………………… …..75

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
5

OBIECTIVELE DISCIPLINEI

1. Abilitarea studen Ńilor cu cuno știn Ńe teoretico-practice privind con Ńinutul
gimnasticii acrobatice și artistice în vederea form ării competen Ńelor generale
ale viitorului formator;
2. Formarea unui bogat bagaj de cuno știn Ńe teoretice și aplica Ńii practice privind
folosirea mijloacelor gimnasticii acrobatice și artistice necesare form ării
complexe a viitorului specialist în sensul organiz ării și desf ăș ur ării activit ăŃilor
specifice domeniului E.F.S.
3. Formarea capacit ăŃii de a însu și și executa corect exerci Ńiile acrobatice și la
aparate.

COMPETEN łE ASIGURATE PRIN PARCURGEREA
DISCIPLINEI

1. Proiectarea modular ă (Educa Ńie fizic ă și sportiv ă, Sport și performan Ńă motric ă)
și planificarea con Ńinuturilor de baz ă ale domeniului cu orientare
interdisciplinar ă.
2. Descrierea și demonstrarea sistemelor opera Ńionale specifice Educa Ńiei fizice și
sportive, pe grupe de vârst ă.
3. Organizarea curriculumului integrat și a mediului de instruire și înv ăŃare, cu
accent interdisciplinar (Educa Ńie fizic ă și sportiv ă, Sport și performan Ńă
motric ă).

FOND DE TIMP ALOCAT, FORME DE ACTIVITATE,
FORME DE VERIFICARE, CREDITE

Forma de activitate Num ăr ore semestru Num ăr credite
Lucr ări practice 28 2
Studiu individual 97 3
Verificare final ă Examen Validare total credite: 5

TATIANA DOBRESCU
6

STABILIREA NOTEI FINALE

Forma de verificare (Examen, Colocviu, Verificare
pe parcurs) Examen
Modalitatea de sus Ńinere (Scris și Oral, Oral, Test
gril ă, etc.) Scris Puncte sau
procentaj
Test gril ă /lucrare scris ă 5 (50%)
Evaluarea pe parcurs a activit ăŃii la lucr ări practice 3,5 (35%)
Teme de cas ă 1,5 (15%) NOTARE TOTAL PUNCTE SAU PROCENTE 10 (100%)

TIMP MEDIU NECESAR PENTRU ASIMILAREA
FIEC ĂRUI MODUL

Timp mediu necesar Nr.
Crt. Denumire modul SI LP Total
1 Tehnica și metodica înv ăŃă rii exerci Ńiilor
acrobatice libere 28 9 37
2 Tehnica și metodica înv ăŃă rii exerci Ńiilor
acrobatice perechi sau în grup 14 4 28
3 Tehnica și metodica înv ăŃă rii exerci Ńiilor
acrobatice la aparate speciale 6 2 8
4 Tehnica și metodica înv ăŃă rii s ăriturilor cu
sprijin 18 5 23
5 Asigurarea și ajutorul în gimnastic ă 8 1 9
6 Tehnica și metodica înv ăŃă rii exerci Ńiilor la
aparate de gimnastic ă artistic ă 23 7 30
Timp total necesar 97 28 125

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
7

INSTRUC łIUNI PENTRU PARCURGEREA RESURSEI
DE ÎNV óà MÂNT

Prezenta resurs ă de înv ăŃare con Ńine toate informa Ńiile necesare însu șirii
cuno știn Ńelor teoretice și metodice referitoare la exerci Ńiul fizic și specificitatea
aplic ării lui în educa Ńie fizic ă și sport.
Con Ńinutul este structurat în module, în cadrul fiec ărui modul reg ăsindu-se
unul sau mai multe unit ăŃi de studiu, în a șa fel încât s ă e șaloneze și s ă faciliteze
parcurgerea materialului și însu șirea sa.
Pentru parcurgerea resursei de înv ăŃă mânt se recomand ă urm ătoarea
succesiune :
1. Citirea, cu aten Ńie, a fiec ărei unit ăŃi de studiu și, consultarea recomand ărilor
bibliografice în leg ătur ă cu aceasta.
2. Parcurgerea rezumatului fiec ărei unit ăŃi de studiu.
3. Rezolvarea temelor de autoevaluare (pentru fiecare unitate de studiu).
4. Rezolvarea testului de autoevaluare (pentru fiecare modul).
5. Conceperea unor mijloace specifice gimnasticii.
6. Explicarea și demonstrarea unor mijloace ale gimnasticii.

TATIANA DOBRESCU
8

Modulul I. EXERCI łII ACROBATICE
MIJLOACE ALE GIMNASTICII

Scopul modulului

/square4 Însu șirea principalelor repere teoretice și metodologice pe care le
implic ă abordarea exerci Ńiilor acrobatice.

Obiective opera Ńionale

/square4 să identifice caracteristicile diferitelor grupe de e xerci Ńii acrobatice;
/square4 să st ăpâneasc ă cuno știn Ńe privind bazele tehnice ale exerci Ńiilor
acrobatice;
/square4 să utilizeze în mod corespunz ător indica Ńiile metodice ale exerci Ńiilor
acrobatice.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
9

Unitatea de studiu I.1. EXERCI łIILE ACROBATICE
LIBERE

EXERCI łIILE ACROBATICE – CARACTERISTICI ȘI
CLASIFICARE

Exerci Ńiile acrobatice sunt mi șcări alc ătuite special, cu o complexitate
diferit ă. Ele solicit ă, for Ńă , suple Ńe, coordonare, echilibru, curaj și siguran Ńă . Sunt
mi șcări atractive și spectaculoase, dar și accesibile, putând fi practicate de la o
vârst ă fraged ă pân ă la o vârst ă înaintat ă, indiferent de sex.
Varietatea mi șcărilor și posibilitatea utiliz ării la aparate special construite,
au condus la conturarea gimnasticii acrobatice ca r amur ă a gimnasticii de
performan Ńă . S-a creat cadrul necesar dezvolt ării în continuare a acestui sport prin
existen Ńa unei federa Ńii interna Ńionale care organizeaz ă campionate mondiale de
gimnastic ă acrobatic ă.
Acest ă ramur ă a gimnasticii prezint ă o serie de caracteristici (Tudusciuc
I., 1979; B ăia șu Gh. V 1972) printre care:

/square4 contribuie al ături de celelalte ramuri ale gimnasticii la dezvolt area
armonioas ă a organismului și la formarea personalit ăŃii;
/square4 constituie o surs ă bogat ă de mi șcări pentru celelalte ramuri ale
gimnasticii. În metodica general ă a gimnasticii, acrobatica precede
lucrul la aparate;
/square4 deoarece multe ac Ńiuni se declan șeaz ă și se succed f ără a mai dispune
de reazemul ini Ńial, în reglarea mi șcărilor intervin procese fine neuro-
musculare, cu solicit ări mari ale sistemului nervos central;
/square4 asigur ă executan Ńilor o Ńinut ă frumoas ă, elegan Ńă și suple Ńe în mi șcare;
/square4 gimnastica acrobatic ă contribuie la educarea proceselor de cunoa ștere
și autocunoa ștere și la dezvoltarea motricit ăŃii elevilor.
/square4 educ ă curajul, voin Ńa, perseveren Ńa, încrederea în for Ńele proprii,
hot ărârea, st ăpânirea de sine, spiritul de colaborare, etc.
/square4 practicarea exerci Ńiilor acrobatice în școal ă nu necesit ă condi Ńii
materiale deosebite, activitatea putându-se desf ăș ura și în aer liber, pe
iarb ă.

TATIANA DOBRESCU
10 Exerci Ńiile acrobatice se pot sistematiza în urm ătoarele forme de
practicare (fig. 1):

Practicarea exerci Ńiilor acrobatice nu necesit ă condi Ńii materiale deosebite,
activitatea putându-se desf ăș ura și în aer liber.
Exerci Ńiile acrobatice se pot clasifica dup ă mai multe criterii :
1. Dup ă structura lor:
– statice;
– dinamice.
2. Din punct de vedere al modului de execu Ńie :
– libere;
– la aparate speciale.
3. Din punct de vedere al num ărului de executan Ńi:
– individuale;
– pe perechi;
– în grup.

EEXXEERRCCIIłłIIII AACCRROOBBAATTIICCEE

EXERCI łII
ACROBATICE
LIBERE
• STATICE
• DINAMICE

EXERCI łII
ACROBATICE PE
PERECHI ȘI ÎN
GRUP

ACROGYM

EXERCI łII
ACROBATICE LA
APARATE SPECIALE
Fig. 1 Sistematizarea exerci Ńiilor acrobatice

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
11
EXERCI łII ACROBATICE LIBERE – CONSIDERA łII
GENERALE

Dup ă structura lor se pot sistematiza în:
– exerci Ńii acrobatice statice;
– exerci Ńii acrobatice dinamice.

EXERCI łII ACROBATICE STATICE

Sunt pozi Ńii specifice care se clasific ă la rândul lor astfel:

Exerci Ńiile statice sunt pozi Ńii specifice care se clasific ă la rândul lor:
• Pozi Ńii cu caracter de mobilitate (fig. 2)
• Pozi Ńii cu caracter de echilibru și for Ńă (fig.3)

Procesul de înv ăŃare al procedeelor tehnice specifice, pretinde cali t ăŃi
motrice adecvate, necesare a fi asigurate la nivelu l elevilor de vârst ă gimnazial ă.
Preg ătirea tehnic ă trebuie s ă asigure însu șirea rapid ă și corect ă,
corespunz ător programei școlare, în mod gradat. Dintre aceste elemente, unel e se
consider ă de a fi "de baz ă" pentru grupa structural ă respectiv ă, deoarece ele au o
mare eficacitate metodic ă, înlesnind însu șirea celorlalte elemente ale grupei,
inclusiv bazele pentru cele de foarte mare dificult ate. POZI łII CU CARACTER
DE MOBILITATE
Sfoara Semisfoara
Podul

Fig. 2 Sistematizarea pozi Ńiilor cu caracter de mobilitate

TATIANA DOBRESCU
12 POZI łII CU CARACTER
DE ECHILIBRU ȘI FOR łĂ
stând pe omopla Ńi stând pe cap

stând pe mâini cump ănă
Fig. 1 Sistematizarea pozi Ńiilor cu caracter de echilibru și for Ńă

Prima subgrup ă de elemente statice solicit ă o foarte bun ă
mobilitate/suple Ńe.
Cele trei tipuri de sfoar ă pretind mobilitate în articula Ńiile coxo-femurale și
o bun ă elasticitate a musculaturii coapselor. În cazul sf orii sagitale este nevoie de
elasticitate a musculaturii anterioare și posterioare a coapselor iar la sfoara lateral ă
de elasticitate a p ărŃilor lateral-interne.
Podul necesit ă o bun ă mobilitate a coloanei vertebrale, a articula Ńiilor
scapulo-humerale și coxo-femurale precum și elasticitate a musculaturii anterioare
a corpului. Se poate executa din culcat (podul de jos) și din stând sau stând
dep ărtat (podul se sus).
A doua subgrup ă de elemente statice pretinde atât echilibru cât și for Ńă .
Echilibrul corpului va fi mai stabil cu cât:
– poligonul de sus Ńinere va fi mai mare;
– centrul de greutate mai apropiat de baza de sus Ńinere;
– proiec Ńia centrului de greutate cade mai aproape de centru l poligonului
de sus Ńinere.
Pozi Ńiile r ăsturnate (stând pe omopla Ńi, stând pe cap, stând pe mâini, etc.)
sunt neobi șnuite și solicit ă contrac Ńii musculare pentru a se evita oscila Ńiile
corpului. Sunt solicita Ńi în special mu șchii bra Ńelor dar și ai spatelui și
abdomenului. Ele se pot executa de pe loc, numai di n for Ńă sau din balans.
Realizarea cumpenelor necesit ă men Ńinerea unui echilibru stabil pe un
picior. Celelalte segmente pot avea diferite pozi Ńii. Dac ă acestea se afl ă în acela și

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
13 plan este o cump ănă simetric ă, iar când se afl ă în planuri diferite poart ă numele de
cump ănă asimetric ă.
Cump ăna necesit ă o bun ă mobilitate coxo-femural ă, elasticitate a
musculaturii posterioare a picioarelor precum și for Ńă a musculaturii spatelui.
Cump ăna pe mâini (plan șa), necesit ă for Ńă a musculaturii spatelui, a
deltoizilor și tricepsului.
Elementele acrobatice statice pot fi prezente și în desf ăș urarea unor
mi șcări. În acest caz pot fi pozi Ńii ini Ńiale (stând pe mâini, rostogolire, etc.) faza de
trecere (roat ă lateral ă, etc.) sau pozi Ńii finale (rostogolire înapoi în stând pe mâini).

TEHNICA ȘI METODICA ELEMENTELOR ACROBATICE
STATICE

CUMP ĂNA FACIAL Ă

Descriere tehnic ă Din stând se ridic ă lent piciorul preferat înapoi
simultan cu extinderea spatelui și ridicarea bra Ńelor lateral. Trunchiul și piciorul
liber se deplaseaz ă progresiv în pozi Ńie orizontal ă. Piciorul liber este bine întins
capul este Ńinut în extensie. (fig.4)
Gre șeli:
– se fixeaz ă trunchiul înainte și apoi se ridic ă piciorul;
– se îndoaie piciorul de sprijin sau cel liber.
Metodica înv ăŃă rii:
– se execut ă cump ănă în fa Ńa oglinzii pentru ca executantul s ă vad ă
gre șelile și s ă se corecteze;
– cump ănă din pozi Ńia pe genunchi pentru controlul pozi Ńiei corpului;
– stând cu fa Ńa la scar ă fix ă apucat la nivelul umerilor ridicarea lent ă a unui
picior, men Ńinerea a 2-4 sec. și revenire;
– din aceea și pozi Ńie partenerul for Ńeaz ă deschiderea unghiului articula Ńiei
coxo-femurale, ajutându-l pe executant la nivelul c oapsei (întindere pasiv ă);
– stând cu spatele la scara fix ă, fixarea unui picior pe șipc ă cu vârful în jos
la nivelul taliei, bra Ńele lateral, îndoiri u șoare ale piciorului de sprijin și revenire;
– stând costal la scara fix ă, mâna apuc ă șipca, cump ănă pe piciorul de la
scar ă, cel ălalt ridicat înapoi, bra Ńele lateral;
– executarea cumpenei într-un ritm lent, treptat se m ăre ște amplitudinea și
viteza de execu Ńie.
Variante:
– cump ăna cu picioarele u șor îndoite;
– cump ăna vertical ă (trunchiul apropiat mult de piciorul de sprijin);
– cump ăna cu bra Ńele înapoi, sus, pozi Ńii asimetrice;
– cump ăna cu bra Ńul de aceea și parte lâng ă coapsa piciorului și cu cel ălalt
în prelungirea trunchiului;

TATIANA DOBRESCU
14
Fig. 4 – cump ănă cu apucarea piciorului liber de la genunchi sau ga mb ă.

STÂND PE OMOPLA łI

Descriere tehnic ă Din a șezat, corpul ruleaz ă pe spate în timp ce bazinul
se ridic ă iar picioarele se întind la vertical ă. Mâinile sprijinite pe șold ajut ă la
ridicarea și men Ńinerea echilibrului în aceast ă pozi Ńie. b ărbia este în piept. (fig.5)
Gre șeli:
– ridicarea insuficient ă a corpului pe umeri;
– ducerea picioarelor peste cap prin îndoire din ar ticula Ńiile coxo-femurale.
Ajutorul: se acord ă din lateral cu prinderea executantului de glezn ă și
împingerea șezutei la vertical ă.
Metodica înv ăŃă rii:
– din ghemuit rul ări înapoi și revenire;
– culcat cu apucarea primei șipci a sc ării fixe, ridicarea picioarelor la
vertical ă;
– din a șezat, rulare înapoi cu aruncarea picioarelor la ver tical ă și revenire;
– executarea elementului cu ajutor.
Variante:
– stând pe omopla Ńi f ără sprijinul mâinilor;
– din rostogolire înainte incomplet ă, oprire în stând pe omopla Ńi;
– picioarele pot avea diferite pozi Ńii (a, b, c)

Fig. 2

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
15
STÂND PE CAP

Descriere tehnic ă Din sprijin ghemuit cu palmele sprijinite pe sol c ât
lăŃimea umerilor, bra Ńele se îndoaie progresiv preluând o parte din greut atea
corpului. Se a șeaz ă capul pe sol cu fruntea în a șa fel încât baza de sus Ńinere format ă
din mâini și cap s ă formeze un triunghi echilateral. Se împinge din pi cioare, șezuta
se ridic ă la vertical ă urmând întinderea picioarelor la vertical ă. în pozi Ńie r ăsturnat ă
corpul trebuie s ă fie drept iar greutatea s ă fie repartizat ă egal pe cap și pe
mâini.Baza de sus Ńinere este format ă din mâinile a șezate pe sol la l ăŃimea umerilor
și cap. (fig.6)
Gre șeli:
– capul nu se a șeaz ă cu fruntea pe saltea;
– nu se realizeaz ă triunghiul echilateral;
– lipsa împingerii din picioare pentru proiectarea trunchiului pe vertical ă;
– elan prea mare din care cauz ă corpul se rostogole ște;
– repartizarea inegal ă a greut ăŃii pe bra Ńe și pe cap;
– extensie exagerat ă a coloanei vertebrale;
– îndreptare incomplet ă a corpului la vertical ă.
Ajutorul: se acord ă din lateral prin apucarea cu ambele mâini a bazinu lui
sau gleznelor executantului.
Metodica înv ăŃă rii:
-se recomand ă repetarea de mai multe ori a ridic ării în ghemuit cu
revenire, iar dup ă obi șnuirea ;
– din sprijin ghemuit, trecere în stând pe cap cu p icioarele îndoite și
revenire;
– dup ă obi șnuirea cu ridicarea și men Ńinerea acestei pozi Ńii se trece la
întinderea picioarelor pe vertical ă cu u șoar ă extensie a corpului ducând bazinul
înainte;
– stând pe cap din sprijin ghemuit pe un picior;
– stând pe cap cu ajutor apoi f ără ajutor.
Variante:
-se poate executa din ghemuit, pe genunchi, pe un genunchi, din stând
dep ărtat sau apropiat, din stând pe mâini.

Fig. 6

TATIANA DOBRESCU
16
STÂND PE MÂINI

Descriere tehnic ă Din stând cu bra Ńele sus se balanseaz ă un picior înainte,
păș ire odat ă cu u șoar ă aplecare a trunchiului și a șezarea palmelor pe sol dep ărtate
cât l ăŃimea umerilor. Unghiul dintre bra Ńe și trunchi este de 180 O. Dup ă trecerea
greut ăŃii pe piciorul din fa Ńă , cel ălalt balanseaz ă înapoi pentru a u șura trecerea în
stând pe mâini. Corpul este întins perfect, mu șchii fesieri sunt încorda Ńi, vârfurile
întinse. Tendin Ńa de r ăsturnare a corpului peste cap va fi frânat ă de extensia capului
care va pune în contrac Ńie puternic ă mu șchii spatelui. (fig.7)
Gre șeli:
– lipsa elanului;
– palmele a șezate pe sol prea dep ărtate sau prea apropiate;
– închiderea unghiului dintre bra Ńe și trunchi;
– nedeschiderea unghiului dintre trunchi și picioare;
– extensie exagerat ă a coloanei vertebrale;
– musculatura este insuficient contractat ă;
– capul nu este aplecat înapoi;
– gre șeli de Ńinut ă.
Ajutorul: se acord ă din lateral apucând cu ambele mâini gleznele
executantului sau o mân ă apuc ă glezna oprind trecerea de verticala cealalt ă
abdomenul executantului pentru a-l obliga s ă Ńin ă corpul drept drept.
Metodica înv ăŃă rii:
– mers în sprijin stând (cu bra Ńele și picioarele întinse);
– s ărituri succesive de pe picioare pe mâini, cu deplas are înainte;
– se trece la însu șirea acestui element numai dup ă ce pozi Ńia de stând pe
cap a fost înv ăŃat ă;
– stând cu trunchiul îndoit înainte, apucat la scar a fix ă, r ăsturnarea
corpului la vertical ă;
– stând cu bra Ńele sus, împingerea lor în sus executând mi șcarea din umeri;
– acela și exerci Ńiu dar cu un partener în spatele lui pe un plan rid icat, cu
palmele pe cele ale executantului opunând rezisten Ńă .
– stând pe mâini la scara fix ă sau la perete urm ărindu-se întindere corpului
la vertical ă apoi progresiv se dep ărteaz ă picioarele de scara fix ă;
– mers în mâini sus Ńinut de picioare de un partener;
– stând pe mâini la sol cu ajutor și fara ajutor.
Variante:
– din poziŃiile ini Ńiale sprijin ghemuit, pe genunchi, stând pe cap;
– pozi Ńia picioarelor în stând pe mâini; dep ărtate lateral, sfoara, semisfoara,
echer;
– stând pe mâini din for Ńă cu bra Ńele îndoite sau întinse;
– stând pe mâini din jum ătate roat ă;
– stând pe o mân ă;

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
17 – stând pe mâini din s ăritur ă cu impulsie pe ambele picioare;
– stând pe mâini din jum ătate întoarcere pe o mân ă.

EXERCI łII ACROBATICE DINAMICE

Exerci Ńiile acrobatice dinamice sunt mi șcări de rota Ńie complete sau
incomplete în jurul axei transversale sau longitudi nale a corpului.
Rotarea corpului se poate realiza cu sprijin sau f ără sprijin.
Exerci Ńiile acrobatice dinamice sunt mi șcări de rota Ńie complete sau
incomplete în jurul axei transversale sau longitudi nale a corpului.
În func Ńie de structura lor au fost sistematizate în urm ătoarele grupe:
rul ări, rostogoliri, îndrept ări, r ăsturn ări și salturi. (fig. 8)

Fig. 7
EXERCI łII ACROBATICE DINAMICE
rruullăărrii rroossttooggoolliirrii
t rrăăssttuurrnnăărrii
t ssaallttuurrii îînnddrreeppttăărrii
Fig. 8 Sistematizarea exerci Ńiilor acrobatice dinamice

TATIANA DOBRESCU
18
Rul ările

Rularea este o mi șcare de semirota Ńie executat ă pe spate, pe abdomen sau
lateral în care contactul cu solul se ia în mod suc cesiv.
Rul ările pe abdomen se pot executa din diferite pozi Ńii: de pe genunchi,
din culcat facial: leag ănul, co șule Ńul, din stând pe mâini.
Rul ările pe spate se execut ă cu corpul grupat (din a șezat sprijin ghemuit),
iar rul ările laterale cu corpul întins (din culcat).
Rul ările sunt cele mai simple elemente dinamice. Ele se folosesc ca
elemente de leg ătur ă dar și în însu șirea rostogolirilor deoarece sunt componente ale
acestora.

Rostogolirile

Rostogolirile sunt mi șcări de rota Ńie a corpului în jurul axei transversale
sau longitudinale în care p ărŃile corpului vin în contact cu solul în mod succesi v.
Marea varietate a procedeelor este determinat ă de direc Ńia în care se
execut ă rostogolirile, de pozi Ńia segmentelor corpului, precum și de pozi Ńiile ini Ńiale
sau finale.
Rostogolirile se pot sistematiza astfel:
a) cu ghemuire:
– înainte din: pe genunchi; sprijin ghemuit; spriji n ghemuit pe un picior;
sprijin stând; stând pe cap; stând pe mâini.
– înapoi din: a șezat; ghemuit; stând; stând dep ărtat.
– lateral ă din: pe genunchi; pe un genunchi cel ălalt picior; din stând.
b) cu picioarele dep ărtate:
– înainte din: sprijin ghemuit; sprijin stând dep ărtat; stând pe mâini.
c) cu picioarele întinse: înainte; înapoi.
d) cu corpul întins :
– lateral ă
– cilindru: înainte; înapoi.
Rostogolirile se realizeaz ă prin intermediul mai multor for Ńe:
– impulsul ini Ńial realizat de picioare, combinat cu dezechilibrar ea corpului
în direc Ńia de efectuare a rostogolirii ;
– accelerarea vitezei de rota Ńie prin accentuarea grup ării, închiderea
unghiului dintre picioare și trunchi sau prin deschiderea energic ă a acestui unghi;
– ducerea bra Ńelor înainte sau împingerea cu bra Ńele în sol pentru a
favoriza finalizarea rostogolirii.
Rostogolirile se pot folosi în însu șirea salturilor, educarea aparatului
vestibular și dezvoltarea deprinderilor de autoasigurare.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
19
Îndrept ările

Îndreptarea este o mi șcare de rota Ńie a corpului efectuat ă prin intermediul
sprijinului mâinilor pe sol și a capului sau a cefei. Ea se caracterizeaz ă printr-o
ac Ńiune energic ă de deschidere a unghiului dintre picioare și trunchi simultan ă cu
împingerea mâinilor în sol: corpul trece printr-o faz ă de zbor, pozi Ńia final ă putând
fi: stând, stând pe un picior, ghemuit, a șezat, a șezat dep ărtat.
Îndreptarea se poate efectua pe cap sau de pe ceaf ă.
Îndreptarea de pe cap se poate executa de pe loc sa u cu elan.
Îndreptarea de pe ceaf ă se poate realiza cu palmele pe sol sau lipite de
coapse.

Răsturn ările

Răsturnarea este o mi șcare de rota Ńie a corpului realizat ă prin intermediul
sprijinului mâinilor de sol.
Direc Ńia (laterale, înainte, înapoi) precum și lipsa sau existen Ńa fazelor de
zbor determin ă varietatea procedeelor.
Răsturn ările se pot sistematiza astfel:
a) Ro Ńi laterale: pe dou ă mâini; pe o mân ă (apropiat ă sau dep ărtat ă);
lateral ă s ărit ă; întoars ă; arab ă; arab ă s ărit ă.
b) R ăsturn ări lente
– înainte: de pe un picior pe un picior; de pe un p icior pe ambele picioare
– înapoi: pe un picior; pe ambele picioare; în a șezat.
c) R ăsturn ări cu zbor
– înainte de pe un picior: pe un picior; pe ambele picioare; în a șezat.
– înapoi de pe ambele picioare: pe un picior; pe am bele picioare; în a șezat;
în stând pe mâini; în sprijin culcat.
Ro Ńile presupun rot ări ale corpului cu a șezarea picioarelor și mâinilor pe
aceea și linie. Ele se pot executa f ără zbor și cu zbor.
Răsturn ările lente se execut ă f ără faz ă de zbor. Ele necesit ă o bun ă
mobilitate a coloanei vertebrale și a articula Ńiilor scapulo-humerale. Corpul trece
prin stând pe mâini și î și continu ă deplasarea în sensul r ăsturn ării respective.
Răsturn ările propriu-zise prezint ă o faz ă de zbor în momentul schimb ării a
sprijinului de pe mâini pe picioare sau invers.
La r ăsturnarea înainte trebuie acordat ă o aten Ńie deosebit ă primei p ărŃi a
mi șcării prin care se realizeaz ă viteza orizontal ă care are rol în asigurarea unei

TATIANA DOBRESCU
20 rota Ńii complete a corpului în partea a doua a mi șcării. Zborul înalt este asigurat de
concordan Ńa ac Ńiunilor picioarelor (balans și impulsie) și împingerea din bra Ńe.
La r ăsturnarea înapoi zborul este realizat prin impulsia din picioare și
ac Ńiunea energic ă a bra Ńelor.
Salturile

Salturile constau în mi șcări de rota Ńie complet ă a corpului în aer în jurul
axelor corpului f ără sprijinul mâinilor pe sol.
Se pot clasifica dup ă:
– direc Ńia în care se execut ă: înainte; înapoi; lateral.
– pozi Ńia corpului: grupate; în echer; întinse.
Salturile se pot efectua de pe loc, cu elan și în combina Ńie cu diferite
elemente.

TEHNICA ȘI METODICA ELEMENTELOR ACROBATICE
DINAMICE

ROSTOGOLIRE ÎNAINTE DIN GHEMUIT ÎN GHEMUIT

Descriere tehnic ă
Din ghemuit, se a șeaz ă mâinile pe sol și prin împingerea picioarelor se
ridic ă șezuta. Capul se apleac ă cu b ărbia în piept, contactul cu solul începând pe
umeri. în timpul rul ării pe spate picioarele se grupeaz ă energic iar mâinile apuc ă
genunchi pentru a ajuta gruparea. Revenirea în pozi Ńia ghemuit este înlesnit ă de
avântarea trunchiului și a capului înainte. (fig.9)
Gre șeli:
– lipsa împingerii cu picioarele și bra Ńele;
– a șezarea cre ștetului pe sol ceea ce duce la rotunjirea insuficie nt ă a
spatelui;
– deschiderea grup ării în timpul rul ării pe spate;
– trac Ńiune redus ă a mâinilor la nivelul genunchilor pentru accelerar ea
rul ării;
– lipsa proiect ării capului și umerilor înainte în finalul mi șcării;
Ajutorul: se acord ă din lateral; o mân ă la ceaf ă ajut ă men Ńinerea b ărbiei
în piept, cealalt ă sub șezut ă ajut ă trecerea peste cap.
Metodica înv ăŃă rii:
– din ghemuit apucarea gambelor și rulare înapoi cu revenire în a șezat;
– rul ări din ghemuit în ghemuit;
– rostogolire înainte pe plan înclinat;
– rostogolire înainte în a șezat grupat;
– acela și exerci Ńiu, rularea înainte se accentueaz ă treptat prin trac Ńiune de
genunchi pân ă când executantul ajunge în ghemuit;

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
21 – execu Ńie în condi Ńii normale cu ajutor.

ROSTOGOLIRE ÎNAPOI DIN SPRIJIN GHEMUIT ÎN GHEMUIT

Descriere tehnic ă
Din sprijin ghemuit dezechilibrare înapoi odat ă cu împingerea picioarelor
în sol, rulare pe spate cu genunchii la piept apuca Ńi cu mâinile, capul aplecat
înainte. Mâinile se duc rapid înapoi peste cap, cu palmele în dreptul cefei și
degetele mari spre interior. Se împinge simultan în bra Ńe pentru a degaja capul, în
timp ce șezuta trece peste cap. Bra Ńele se întind și se revine în ghemuit. (fig.10)
Gre șeli:
– picioarele și bra Ńele nu împing suficient pentru a spori viteza de ru lare;
– grupare insuficient ă pentru c ă nu se apuc ă genunchii cu mâinile iar capul
este l ăsat pe spate;
– ducerea întârziat ă a mâinilor lâng ă urechi;
– a șezarea mâinilor cu dosul palmei în jos;
– lipsa de împingere în bra Ńe;
– lipsa ridic ării capului simultan cu împingerea în bra Ńe.
Ajutorul: se acord ă din lateral; o mân ă men Ńine capul cu b ărbia în piept
cealalt ă u șureaz ă trecerea peste cap a bazinului.

Metodica înv ăŃă rii:
– rul ări pe spate cu prinderea genunchilor și revenire în ghemuit;
– rulare pe spate cu a șezarea mâinilor lâng ă urechi;
– rostogolire înapoi pe plan înclinat;
– executarea rostogolirii cu ajutor și f ără ajutor.
Fig. 9
Fig. 10

TATIANA DOBRESCU
22
ROSTOGOLIRE ÎNAPOI DIN DEP ĂRTAT ÎN DEP ĂRTAT

Descriere tehnic ă
Din stând dep ărtat trunchiul se îndoaie înainte, corpul se dezech ilibreaz ă
înapoi simultan cu a șezarea mâinilor în interior foarte aproape de bazin . Sprijinul
mâinilor are rolul de a amortiza șocul în momentul contactului șezutei cu solul.
Urmeaz ă rularea pe spate cu picioarele întinse și dep ărtate iar mâinile se duc înapoi
cu palmele în dreptul capului. Trecerea șezutei peste cap este ajutat ă de împingerea
mâinilor pe sol. Picioarele se a șeaz ă pe sol cât mai aproape de mâini.
Gre șeli:
– picioarele nu se dep ărteaz ă suficient;
– lipsa îndoirii trunchiului înainte la c ăderea înapoi și îndoirea
genunchilor. Din aceast ă cauz ă pe lâng ă faptul c ă executantul cade pe sol de la
în ălŃime, se frâneaz ă în acela și timp și impulsul de pornire în mi șcare;
– în timpul rul ării pe spate se deschide unghiul dintre picioare și trunchi;
– picioarele se sprijin ă pe sol prea departe de mâini dup ă trecerea peste
cap;
– lipsa împingerii din bra Ńe.
Ajutorul: se acord ă din spate. Se apuc ă de bazin și se ajut ă executarea
ultimei p ărŃi a mi șcării.
Metodica înv ăŃă rii:
– însu șirea corect ă a rostogolirii înapoi în ghemuit;
– din culcat dorsal dep ărtat, ridicarea picioarelor peste cap pân ă la
atingerea solului cu vârfurile;
– acela și exerci Ńiu cu a șezarea mâinilor lâng ă umeri;
– rostogolire pe plan înclinat;
– execu Ńie cu ajutor și f ără ajutor.
Variante: din alte pozi Ńii ini Ńiale; ghemuit, a șezat, stând.

ROSTOGOLIRE ÎNAINTE DIN DEP ĂRTAT ÎN DEP ĂRTAT

Descriere tehnic ă
Din stând dep ărtat se îndoaie trunchiul înainte, se a șeaz ă mâinile pe sol,
rulare pe spate cu ducerea rapid ă a mâinilor înainte și a șezarea lor pe sol între
picioare foarte aproape de bazin. în acest timp pic ioarele ac Ńioneaz ă rapid în jos,
iau contactul cu solul pe c ălcâie iar trunchiul se avânt ă înainte. Se împinge energic
în bra Ńe și trunchiul se îndreapt ă pe vertical ă. (fig.11)
Gre șeli:
– nu se rotunje ște spatele;
– se deschide unghiul dintre picioare și trunchi;
– nu se împinge suficient cu bra Ńele pe sol;
– nu se avânt ă trunchiul spre înainte;

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
23 – îndreptarea timpurie a corpului.
Ajutorul: se acord ă din fa Ńă apucând executantul de umeri.
Metodica înv ăŃă rii:
– înaintea începerii acestei rostogoliri în dep ărtat se recomand ă antrenarea
ridic ării din a șeuat dep ărtat cu picioarele întinse, în stând mult dep ărtat cu trunchiul
aplecat, acest lucru efectuându-se împingând în sol cu mâinile sub coapse, în fa Ńă ,
simultan cu aplecarea trunchiului mult înainte;
– din a șezat dep ărtat, rulare înapoi cu ducerea picioarelor dep ărtate peste
cap și rulare înainte cu a șezarea mâinilor pe sol între picioare în a șezat dep ărtat;
– acela și exerci Ńiu cu ridicare în stând dep ărtat cu sprijinul mâinilor pe sol
cu ajutor și f ără ajutor;
– execu Ńie pe plan înclinat;
– execu Ńie cu ajutor și f ără ajutor.
– la executarea acestei rostogoliri sunt avantaja Ńi cei cu o bun ă mobilitate,
care fac sfoara lateral ă.
Variante : ale pozi Ńiei ini Ńiale; stând, ghemuit, sprijin ghemuit.

ROSTOGOLIRE ÎNAINTE CU PICIOARELE ÎNTINSE ȘI
APROPIATE

Descriere tehnic ă Din stând se împinge energic din picioare, se a șeaz ă
mâinile pe sol, rulare în vitez ă cu a șezarea foarte rapid ă a palmelor pe sol. Urmeaz ă
o ac Ńiune de împingere în bra Ńe în timp ce corpul se flexeaz ă foarte accentuat spre
coapse înlesnind prin aceasta ridicarea șezutei. Trunchiul se îndreapt ă pe vertical ă.
(fig.12)
Gre șeli:
– nu se rotunje ște spatele în timpul rul ării;
execu Ńie lentă;
– se deschide unghiul dintre trunchi și picioare;
– insuficient ă împingere în bra Ńe;
– nu se avânt ă trunchiul înainte;
– îndreptare timpurie a corpului.
Ajutorul:
-se acord ă din fa Ńă cu apucare de umeri.
Fig. 11

TATIANA DOBRESCU
24

Metodica înv ăŃă rii:
– din a șezat rulare înapoi cu ducerea picioarelor peste cap , revenire cu
rulare în vitez ă și a șezarea palmelor pe sol;
– acela și exerci Ńiu cu ajutor și ridicare;
– execu Ńie pe plan înclinat;
– execu Ńie din elan cu b ătaie pe ambele picioare;
– execu Ńie cu ajutor și fără ajutor.

ROSTOGOLIRE ÎNAPOI CU PICIOARELE ÎNTINSE ȘI
APROPIATE

Descriere tehnic ă
Din stând cu bra Ńele sus, trunchiul se îndoaie înainte odat ă cu
dezechilibrare înapoi. Mâinile se a șeaz ă pe sol înaintea șezutei apoi se duc rapid
înapoi în dreptul capului. Urmeaz ă rulare pe spate și peste cap. Sprijinul mâinilor
are rolul de a amortiza șocul în momentul contactului șezutei cu solul.
Gre șeli:
– insuficient ă îndoire a trunchiului;
– deschiderea unghiului dintre picioare și trunchi în timpul rul ării;
– lipsa împingerii energice în bra Ńe;
– picioarele se sprijin ă pe sol prea departe de mâini.
Ajutorul: se acord ă din lateral cu apucarea bazinului.
Metodica înv ăŃă rii:
– din culcat dorsal ridicarea picioarelor peste cap cu a șezarea mâinilor;
– execu Ńie pe plan înclinat;
– execu Ńie cu ajutor și f ără ajutor.

CILINDRUL

Descriere tehnic ă
Cilindrul este o rostogolire cu corpul întins.
Din stând cu bra Ńele sus, trunchiul se îndoaie înainte odat ă cu
dezechilibrare înapoi și coborârea bra Ńelor pentru contactul cu solul. Corpul trece
prin pozi Ńia a șezat, ruleaz ă pe spate, bra Ńele fiind duse lateral, capul se apleac ă pe
Fig. 12

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
25 un um ăr. Progresiv picioarele se apropie de vertical ă realizând o extensie general ă
a corpului. Urmeaz ă trecerea capului peste um ăr, rulare pe piept, abdomen, coapse
și gambe. Bra Ńele intervin pentru frânarea și orientarea corpului. (fig.13)

Gre șeli:
– lipsa amortiz ării în prima parte a mi șcării;
– nu se împinge suficient pe vertical ă cu picioarele;
– nu se apleac ă capul în partea opus ă trecerii peste um ăr;
– nu se p ăstreaz ă extensia în partea a doua din care cauz ă nu se ruleaz ă
treptat pe piept, abdomen, coapse și gambe.
Ajutorul: se acord ă din lateral cu apucarea gambelor.
Metodica înv ăŃă rii:
– din culcat facial, partenerul apuc ă de glezne, îl ridic ă pân ă la piept.
Executantul încordeaz ă musculatura, este l ăsat liber și ruleaz ă sub
ac Ńiunea for Ńei de gravita Ńie pe piept, abdomen, coase și gambe;
– din stând pe omopla Ńi, îndoirea și întinderea corpului pe vertical ă;
– din a șezat, rulare înapoi și întinderea corpului pe vertical ă;
– din culcat dorsal și din a șezat execu Ńie cu ajutor
– din stând cu bra Ńele sus, execu Ńie cu ajutor și f ără ajutor.

ROSTOGOLIRE ÎNAINTE DIN S ĂRITUR Ă

Descriere tehnic ă
Elementul este precedat de alergare și desprindere de pe ambele picioare.
Pentru ca zborul s ă se realizeze pe o traiectorie cât mai înalt ă este necesar ă o bun ă
detent ă. în aer corpul este extins, bra Ńele lateral sus. Capul se men Ńine în extensie
pân ă la contactul palmelor cu solul, bra Ńele frâneaz ă, capul se apleac ă înainte.
Urmeaz ă rularea pe spate cu apucarea genunchilor și ridicare în ghemuit. (fig.14)
Gre șeli:
– lipsa împingerii în picioare și a trac Ńiunii în bra Ńe;
– lipsa frân ării cu bra Ńele la contactul palmelor cu solul;
– lipsa ducerii b ărbiei în piept;
– lipsa grup ării în timpul rul ării.
Ajutorul: se acord ă din lateral pentru a se ajuta capul s ă se aplece cu
Fig. 13

TATIANA DOBRESCU
26 bărbia în piept.

Metodica înv ăŃă rii:
– rostogolire înainte cu desprindere energic ă de pe sol;
– se vor folosi s ărituri peste obstacole mici(ex.sfoar ă întins ă);
– stând pe lada de gimnastic ă, s ăritur ă și rostogolire înainte pe plan
înclinat;
– alergare, b ătaie pe ambele picioare, s ăritur ă lung ă și rostogolire peste
banc ă, un partener care st ă pe genunchi sau ghemuit;
– acela și exerci Ńiu, partenerul st ă pe genunchi cu bra Ńele sus și fa Ńa spre
executant;
– rostogolire din s ăritur ă printr-un cerc, prin fereastr ă, la trambulina
elastic ă.
Variante:
– s ăritur ă, întoarcere 360 O și rostogolire înainte.

ROSTOGOLIRE ÎNAPOI ÎN STÂND PE MÂINI

Descriere tehnic ă
Din stând cu bra Ńele sus, corpul se îndoaie mult înainte mult înaint e
ducând bra Ńele spre sol. Urmeaz ă c ăderea în a șezat cu amortizare pe palme, rulare
înapoi și a șezarea palmelor pe sol dep ărtate cât l ăŃimea umerilor. Când corpul
ajunge în pozi Ńie r ăsturnat ă, cu ceafa pe sol, bra Ńele execut ă o împingere în timp ce
picioarele sunt proiectate pe vertical ă. înainte de vertical ă, deplasarea picioarelor
este oprit ă brusc odat ă cu încordarea genera a corpului. Oprirea în stând pe mâini
confer ă acestei mi șcări o dificultate aparte.
Gre șeli:
-lipsa amortiz ării în prima parte a mi șcării;
-deschiderea prea devreme sau prea târziu a unghiul ui dintre picioare și
trunchi;
-lipsa împingerii în bra Ńe;
-corp relaxat în finalul mi șcării.

Fig. 14

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
27 Ajutorul:
Se acord ă din lateral prin apucarea de gambe și ridicare în stând pe mâini.
Metodica înv ăŃă rii:
-stând cu bra Ńele sus, îndoirea trunchiului înainte și c ădere urmat ă de
rulare înapoi și a șezarea palmelor pe sol;
-acela și exerci Ńiu cu întindere energic ă pe verticală;
-execu Ńie cu ajutor și f ără ajutor.

STÂND PE MÂINI ROSTOGOLIRE

Descriere tehnic ă
Din stând cu bra Ńele sus, balans înainte cu un picior, pas înainte c u u șoar ă
îndoire a corpului și a șezarea palmelor pe sol cu bra Ńele paralele și întinse simultan
cu împingere energic ă a celuilalt picior. Unghiul dintre bra Ńe și trunchi se p ăstreaz ă
constant de 180 O. Picioarele se apropie la vertical ă, corpul este întins și încordat,
capul u șor aplecat înapoi, privirea orientat ă înaintea liniei imaginare care une ște
mâinile. Urmeaz ă dezechilibrarea corpului care se realizeaz ă prin balans sau din
aplecarea capului înainte, rulare pe spate cu grupa rea corpului și ridicare în
ghemuit.Contactul cu solul se face pe omopla Ńi.rostogolirea înainte din stând pe
mâini se poate executa și cu bra Ńele întinse, în acest caz aplecarea capului fiind
foarte accentuat ă, iar contactul umerilor cu solul se face departe d e punctele de
sprijin ale mâinilor. (fig.15)

Gre șeli:
– a șezarea palmelor la distan Ńă prea mare, mai mult decât l ăŃimea umerilor;
– unghi de 180 O între bra Ńe și trunchi;
– lipsa de impulsie în al doilea picior;
– extensie exagerat ă a coloanei vertebrale;
– nedeschiderea unghiului dintre picioare și trunchi;
– lipsa aplec ării capului înainte;
– lipsa grup ării corpului în timpul rul ării.
Ajutorul: se acord ă din lateral cu apucare de gambe.
Metodica înv ăŃă rii:
– stând pe mâini, dezechilibrare și oprirea deplas ării de c ătre partenerul
care îl împinge pe executant înapoi în stând pe mâi ni;
– stând pe mâini rostogolire cu ajutor și f ără ajutor.
Fig. 15

TATIANA DOBRESCU
28 Variante:
– stând pe mâini rostogolire cu bra Ńele întinse;
– stând pe mâini rostogolire înainte în dep ărtat;
– stând pe mâini rostogolire cu picioarele întinse și apropiate.

ÎNDREPTARE DE PE CAP

Descriere tehnic ă
Din stând se execut ă s ăritur ă (mai mult lung ă decât înalt ă) în ghemuit, de
unde se trece progresiv în stând pe cap. Palmele se a șeaz ă pe saltea la în ălŃimea
umerilor iar fruntea pu Ńin peste linia imaginar ă care une ște palmele. Unghiul dintre
trunchi și picioare trebuie s ă r ămân ă închis pân ă când corpul dep ăș ește verticala.
Urmeaz ă propulsia picioarelor în sus înainte și în jos în direc Ńia deplas ării simultan
cu împingerea energic ă în sol, capul pe spate, bra Ńele r ămânând în continuare sus.
Prin aceste mi șcări se realizeaz ă extensia corpului în aer. Viteza ascendent ă a
corpului este condi Ńionat ă de viteza orizontal ă și impulsul picioarelor.Contactul cu
solul se men Ńine pe frunte.Se aterizeaz ă în pozi Ńia stând sau în alte pozi Ńii finale,
cum sunt: șezând cu picioarele apropiate sau dep ărtate, pe genunchi, etc. (fig.16)

Gre șeli:
– lipsa de dezechilibrare a trunchiului,
-lipsa de coordonare a ac Ńiunii de împingere și îndreptare,
-proiectarea picioarelor în sus sau sub corp în loc de oblic înainte sus în
continuarea liniei trunchiului.
-neterminarea ac Ńiunii începute ceea ce duce la îndoirea trunchiului înainte
și la nereu șita mi șcării,
-îndoirea picioarelor la aterizare,
-aterizarea dezechilibrat ă.
Ajutorul: se acord ă din lateral, cu o mân ă se apuc ă bra Ńul executantului
iar cu cealalt ă se ac Ńioneaz ă la nivelul omopla Ńilor.
Metodica înv ăŃă rii:
– din culcat dorsal cu corpul îndoit, bazinul ridic at și bra Ńele întinse înainte
pe lâng ă corp se exerseaz ă un timp mi șcarea de îndreptare energic ă a corpului
Fig. 16

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
29 în sus înainte;
– din culcat dorsal cu corpul îndoit împingerea din bra Ńe la nivelul
umerilor, cu sprijin din lateral la umeri și bazin, îndreptare în ghemuit;
– stând pe un picior cu bra Ńele îndoite sus, piciorul liber ridicat înainte,
simularea îndrept ării prin întinderea bra Ńelor sus concomitent cu balansarea
energic ă a piciorului liber înapoi în extensie pronun Ńat ă,
– din atârnat îndoit la inele sau la dou ă frânghii, lansarea picioarelor în sus;
– din stând, s ăritur ă în lungime în ghemuit și stând pe cap în echer,
– din stând pe cap în echer, dezechilibrare și revenire,
– îndreptare de pe cap cu ajutor de pe lada în lung ime, num ărul cutiilor se
reduce treptat,
– îndreptare de pe cap cu ajutor de pe lada a șezat ă transversal,
– îndreptare de pe cap la saltea cu ajutor și f ără ajutor.
Variante:
– îndreptare pe un picior,
– îndreptare în a șezat sau a șezat dep ărtat,
– îndreptare cu întoarcere 180 0 în stând.

RĂSTURNARE LENT Ă ÎNAINTE

Descriere tehnic ă
Din stând cu bra Ńele sus se execut ă balans cu piciorul drept înainte, p ăș ire
cu a șezarea palmelor pe sol simultan cu balansarea picio rului stâng înapoi.
Urmeaz ă împingerea energic ă în sol a piciorului drept și apropierea picioarelor la
vertical ă în stând pe mâini. Articula Ńia scapulo-humeral ă se deschide mult simultan
cu extensie accentuat ă a coloanei vertebrale. Picioarele se dep ărteaz ă și se
dep ărteaz ă și se a șeaz ă pe sol cât mai aproape de mâini cu vârful orientat în afar ă.
printr-o mi șcare de transla Ńie se trece greutatea pe picioare iar bazinul se îm pinge
înainte. Mi șcarea se termin ă în stând dep ărtat cu bra Ńele sus.(fig.17)

Gre șeli:
– lipsa de impulsie în al doilea picior;
– nu se apropie picioarele în stând pe mâini;
– nu se deschide articula Ńia scapulo-humeral ă;
Fig. 17

TATIANA DOBRESCU
30 – lipsa de extensie a coloanei vertebrale;
– lipsa împingerii bazinului înainte.
Ajutorul: se acord ă din lateral, o mân ă apuc ă bra Ńul, cealalt ă îl sprijin ă la
spate.
Metodica înv ăŃă rii:
– podul, trecerea greut ăŃii pe bra Ńe și picioare de câteva ori și ridicare în
stând cu ajutor;
– r ăsturnare lent ă peste lanŃ de bra Ńe (dou ă persoane fa Ńă -n fa Ńșă de mâini
apucat);
– r ăsturnare lent ă cu ajutor.
– r ăsturn ări lente f ără ajutor.
Variante:
– răsturnare lent ă pe un picior;
– răsturnare lent ă cu forfecarea picioarelor în plan sagital;
– răsturnare lent ă cu a șezarea succesiv ă a mâinilor pe sol.
RĂSTURNARE LATERAL Ă (ROATA LATERAL Ă)

Descriere tehnic ă
Din stând cu bra Ńele sus, capul se orienteaz ă cu privirea spre dreapta, se
balanseaz ă spre dreapta, se balanseaz ă piciorul drept lateral iar mâinile se a șeaz ă
succesiv pe aceea și linie. Piciorul stâng se balanseaz ă lateral și în sus, dreptul
efectueaz ă impulsia în sol și corpul trece în stând pe mâini cu picioarele dep ărtate,
capul aplecat înapoi. Picioarele se ridic ă ajutat și de împingerea în sus a ultimului
bra Ń (bra Ńul stâng). Pozi Ńia este stând dep ărtat cu bra Ńele lateral.În timpul rpta Ńiei
mâinile și picioarele se a șaz ă pe accea și linie iar corpul cât mai întins.Capul se Ńine
în extensie spre a se evita îndoirea corpului din a rticula Ńiile coxo-femurale. (fig.18)

Gre șeli:
– capul nu se orienteaz ă cu privirea în direc Ńia deplas ării;
– îndoirea trunchiului înainte ie șind astfel din planul frontal în care se
desf ăș oar ă mi șcarea;
– picioarele sunt coborâte în plan orizontal (echer );
– a șezarea simultan ă a mâinilor pe sol;
Fig. 18

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
31 – apropierea picioarelor la vertical ă;
– îndoirea picioarelor sau bra Ńelor în timpul execu Ńiei;
– lipsa împingerii în sol a bra Ńului care contribuie la ridicarea trunchiului.
Ajutorul : se acord ă din stând în spatele executantului apucat cu priz ă
încruci șat ă de mijloc, în acest fel executantul va fii condus cu u șurin Ńă prin
mi șcare.
Metodica înv ăŃă rii:
– cu ajutor acordat din spate, cu elan, trecerea di n plan frontal lateral în
stând pe mâini;
– stând pe mâini la scara fix ă cu dep ărtarea și apropierea picioarelor;
– stând costal dreapta la banca de gimnastic ă, a șezarea mâinilor pe banc ă
și p ăș ire peste banc ă cu ridicarea picioarelor;
– jum ătate roat ă în stând pe mâini;
– acela și exerci Ńiu cu ajutor tr ăgând partenerul astfel încât s ă treac ă
greutatea pe bra Ńe;
– r ăsturnarea lateral ă cu ajutor pe cap ătul b ăncii de gimnastic ă sau capacul
de lad ă;
– r ăsturnare lateral ă cu ajutor;
– r ăsturnare lateral ă efectuat ă de-a lungul unei linii drepte trasate pe sol;
– r ăsturnare lateral ă cu a șezarea mâinilor peste o minge sau banca de
gimnastic ă.
Variante:
– r ăsturnarea lateral ă pe o mân ă;
– roata s ărit ă.

RĂSTURNARE ÎNAINTE (FLICK FLACK ÎNAINTE)

Descriere tehnic ă:
Faza preg ătitoare: elan (3 pa și) în timp ce bra Ńele relaxate se balanseaz ă
înainte și în sus spre vertical ă. În timpul pasului s ăltat corpul se înclin ă u șor înainte.
Dup ă impulsul executat mâinile se a șaz ă pe sol cât mai departe de cel ălalt picior.
(fig.19)
Faza motric ă: dup ă fandare, corpul se r ăstoarn ă rapid în aer cu punerea
mâinilor departe și cu men Ńinerea deschiderii bra Ńe-trunchi. Din momentul în care
mâinile sunt în contact cu solul, corpul trece prin tr-un stând pe mâini dinamic și
decoleaz ă imediat dup ă vertical ă.
Impulsia în bra Ńe este esen Ńial ă pentru declan șare.
Faza de zbor: nu este prea înalt ă; corpul este men Ńinut în extensie pân ă la
reluarea contactului cu solul. în faza final ă a zborului are loc reluarea reperelor
vizuale spre înainte.
Faza final ă: se caracterizeaz ă prin prezen Ńa unei viteze orizontale care
permite corpului s ă se redreseze și continue mi șcarea spre înainte pentru o
eventual ă legare.

TATIANA DOBRESCU
32 Metodica înv ăŃă rii:
1. Se parcurg secven Ńele de înv ăŃare de la r ăsturnarea lent ă înainte.
2. Trebuie s ă se în Ńeleag ă ac Ńiunea de lansare a picioarelor și impulsia în
bra Ńe.
Variante: flick înainte pe un picior, cu b ătaie pe dou ă picioare.

RĂSTURNARE ÎNAPOI – (FLICK FLACK ÎNAPOI)

Descriere tehnic ă:
Reprezint ă un element acrobatic spectaculos și important ca mi șcare de
leg ătur ă și de elan și solicit ă, în afara unei bune mobilit ăŃi a coloanei și umerilor, o
adaptare corespunz ătoare a reflexelor vestibulare care în mod natural contracareaz ă
căderile înapoi.
Se efectueaz ă din stând cu picioarele și vârfurile apropiate: ducerea
bra Ńelor înapoi în jos pe lâng ă corp, îndoirea genunchilor p ăstrând trunchiul cât mai
vertical. Ac Ńiunea pleac ă de la bra Ńe care balanseaz ă energic înapoi pe lâng ă urechi,
iar de la acest nivel bra Ńele preseaz ă înapoi simultan cu r ăsturnarea trunchiului pe
aceea și linie.
În acest timp, picioarele împing pe toat ă talpa în sol presând bazinul
înapoi și în sus, corpul executantului se arcuie ște înapoi, într-o faz ă de zbor, în
care parc ă ar vrea s ă se apuce de c ălcâie. Cu bra Ńele încordate și vârfurile degetelor
orientate înainte, palmele iau contact cu solul, mo ment în care executantul se afl ă
în stând pe mâini temporar. Bra Ńele „tamponeaz ă” și împing solul, iar picioarele
efectueaz ă o biciuire spre sol (corbet) pentru a reveni în st ând cu bra Ńele sus în
prelungirea trunchiului.
Ajutorul se d ă din lateral, cu o mân ă la nivelul um ărului și cu cealalt ă în
regiunea lombar ă.
Metodica înv ăŃă rii:
– câte doi stând spate în spate cu bra Ńele sus, apucat de de mâini:
partenerul face îndoirea trunchiului înainte lent p ân ă când executantul cu trunchiul
în extensie și picioarele apropiate, este condus în stând pe mâi ni, apoi acesta
coboar ă picioarele pe sol în stând (pentru acomodarea cu r ăsturnarea);
Fig. 19

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
33 – stând cu bra Ńele sus, cu sprijin acordat la ceaf ă și la șold: s ăritur ă înapoi
în sus cu fixarea bazinului și revenire în stând cu bra Ńele sus;
– stând cu bra Ńele sus, cu ajutorul acordat la nivelul bazinului și um ărului:
răsturnare înapoi în stând pe mâini și corbet;
– acela și exerci Ńiu, cu un partener a șezat dep ărtat în fa Ńa executantului,
care are palmele sub t ălpile acestuia pentru a-l ajuta în momentul s ăriturii;
– din stând, cu ajutor și cu elanul bra Ńelor, Ńinute în fa Ńă la orizontal ă:
răsturnare înapoi;
– răsturnarea înapoi din stând: ducerea lor sus – înapo i, urm ărind ca
trunchiul s ă se r ăstoarne pe aceea și linie cu bra Ńele, iar capul s ă nu se duc ă în
extensie înaintea plec ării trunchiului și bra Ńelor;
– din stând pe mâini: corbet aproape de locul mâinilo r și legarea mai
multor r ăsturn ări;
Variante:
– cu sprijin pe un bra Ń.
– de pe un picior: pe un picior; pe ambele picioare; în a șezat.
– din sprijin culcat sau în rulare pe piept ori cu în toarcere de 3600.
– lente (cauciuc) de pe un picior pe un picior; de pe un picior pe ambele
picioare.
– roata întoars ă și r ăsturnat ă înapoi.

ROATA ÎNTOARS Ă (RONDAD)

Descriere tehnic ă:
Este un element important de elan, pentru schimbar ea direc Ńiei, pentru
efectuarea sau legarea multor elemente acrobatice c a: r ăsturn ări, salturi etc. Din
acest considerent se impune o aten Ńie special ă însu șirii corecte a elementului.
Se execut ă dup ă un elan de 1-2 pa și, finalizat cu pas s ăltat, piciorul stâng
flexat cu genunchiul la orizontal ă, bra Ńele sus în prelungirea corpului. Se a șeaz ă
piciorul stâng pe sol, rulând c ălcâi – vârf cu aplecarea trunchiului r ăsucit spre
stânga; mâna stâng ă se a șeaz ă pe sol cu vârfurile degetelor orientale oblic înai nte.
Pivotând în jurul bra Ńului stâng, mâna dreapt ă se a șeaz ă și ea pe aceea și direc Ńie cu
cealalt ă, cu vârfurile orientate înapoi (opus deplas ării), (distan Ńa dintre mâini nu
trebuie s ă dep ăș easc ă l ăŃimea umerilor)
În acela și timp, piciorul drept direc Ńioneaz ă mi șcarea, trecând pe la
vertical ă, piciorul stâng împinge în sol și se apropie energic de cel ălalt, corpul se
întoarce 900, întreaga greutate fiind pe bra Ńe. În continuare, împingere cu bra Ńele în
sol, picioarele execut ă o flexie energic ă din articula Ńia coxofemural ă (corbet) spre
sol, iar bra Ńele se duc sus în prelungirea corpului realizând o faz ă de zbor, dup ă
care urmeaz ă contactul cu solul, care se face în func Ńie de mi șcarea urm ătoare –
răsturnare înapoi sau salt. De exemplu, pentru r ăsturnare înapoi, contactul
picioarelor cu solul se va face pe toat ă talpa și mai aproape de bra Ńe, iar pentru
salturi – pe vârf (pingea), mai departe de bra Ńe și mult mai energic.

TATIANA DOBRESCU
34 Ca cerin Ńe fundamentale, se impune ca bra Ńele s ă fie permanent în
prelungirea trunchiului și s ă nu efectueze s ăritur ă pe bra Ńe în loc de a șezarea lor
succesiv ă pe sol.
Metodica înv ăŃă rii:
– roata lateral ă de pe loc și din elan, plecând cu fa Ńa pe direc Ńia deplas ării,
apropierea picioarelor la vertical ă și trecerea în stând cu bra Ńele sus și fa Ńa spre
locul de plecare;
– din stând pe mâini, cu și f ără ajutor: trecere în stând cu bra Ńele sus prin
mi șcarea de biciuire cu picioarele spre sol (corbet);
– roat ă întoars ă (rondad) de pe loc cu a șezarea corect ă a mâinilor și
aterizare de-a lungul uni linii trasate pe sol sau saltele;
– roata întoars ă din elan cu pas s ăltat.

SALTUL ÎNAPOI

Descriere tehnic ă:
– Faza motric ă: Din stând desprindere, unghiul de ataac este de 7 0 0
înaintea verticalei creâind condi Ńii favorabile de rota Ńie; reducerea important ă a
bustului. Bra Ńele au un important rol director se balanseaz ă prin înainte în sus pân ă
la nivelul frun Ńii unde se blocheaz ă. Bazinul este împins spre înainte și capul este
men Ńinut în axa corpului.
– Faza aerian ă: corpul începe rota Ńia spre înapoi în pozi Ńie întins ă, apoi,
pentru a accelera rota Ńia se va realiza gruparea (genunchii la piept și mâinile sub
genunchi). Aceast ă pozi Ńie este men Ńinut ă pân ă la vertical ă, apoi începe
deschiderea și extinderea progresiv ă a membrelor inferioare. Capul se apleac ă spre
înapoi
– Faza final ă: o u șoar ă închidere a unghiului trunchi – picioare pentru
amortizare. Aterizarea se face prin rularea t ălpii vârf – c ălcâi. și flexia articula Ńiilor
gleznei, genunchi. Bra Ńele se duc înainte pentru a asigura echilibrul. (fi g. 20)
Ajutorul se d ă din lateral, cu o mân ă la nivelul um ărului și cu cealalt ă în
regiunea lombar ă.
Gre șeli:
– desprindere insuficient de energic ă;
– unghiul de desprindere mai mare sau prea mic.
– ac Ńiunea bra Ńelor și a capului nu este energic ă;
– lipsa de rota Ńie în aer prin ac Ńiunea întregului corp.
– team ă, lips ă de încredere.
Metodica înv ăŃă rii
– desprinderi de pe sol cu balansarea bra Ńelor înainte sus, privirea
înainte, cu ajutor;
– desprinderi de pe trambulina elastic ă, cu și f ără ajutor;
– trecere prin mi șcare cu 2 ajutoare din lateral și unul în a șezat care
stimuleaz ă desprinderea cu mâinile sub t ălpi;

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
35 – executarea global ă a mi șcării de pe trambulin ă cu 2 ajutoare din lateral;
– execu Ńia saltului cu ajutor redus.
Variante: Salt înapoi – grupat, echer și întins, cu rota Ńie 360 0 – 1080 0 în
ax frontal sau longitudinal.
.

SALTUL ÎNAINTE
Descriere tehnic ă:
Se poate efectua din elan sau chiar de pe loc, cu p lecare de pe ambele
picioare. Acest element cu variantele sale este fre cvent întâlnit în exerci Ńiile la sol,
de obicei efectuat din elan.
Saltul grupat înainte are dou ă forme de efectuare, deosebite prin
modalitatea de lucru cu bra Ńele.
Un procedeu const ă în ducerea bra Ńelor de jos prin înainte sus, care ajut ă
mai mult la ob Ńinerea în ălŃimii, iar cel ălalt în ducerea bra Ńelor de sus în jos înapoi,
tr ăgând cu coatele înapoi și în sus lâng ă trunchi, favorizând rota Ńia corpului înainte.
Cu elan de 2-3 pa și se execut ă s ăritur ă pe ambele picioare (contactul cu
solul se face pe pingea) cu desprinderea energic ă și ducerea bra Ńelor prin înainte
sus, urmat ă de rotunjirea spatelui și gruparea energic ă a genunchilor la piept,
coborârea bra Ńelor prin înainte spre gambe, ajutând gruparea, cap ul aplecat înainte
cu b ărbia în piept. Ca efect al acestor ac Ńiuni, corpul se rote ște înainte în jurul axei
transversale, dup ă care se deschide înainte în jos, bra Ńele se duc prin înainte sus,
frânând astfel rotarea capului și asigurând preg ătirea ateriz ării pe vârfuri; corpul se
flexeaz ă u șor din articula Ńiile gleznelor, genunchilor și șoldurilor.
Ajutorul se d ă din lateral, cu o mân ă la nivelul um ărului și cu cealalt ă în
regiunea lombar ă.
Metodica înv ăŃă rii:
– cu elan de 2-3 pa și: s ăritura pe ambele picioare pe trambulin ă,
desprinderea și rostogolirea în ghemuit pe mai multe saltele supr apuse. În ălŃimea
acestora se m ăre ște treptat favorizând rostogolirea cât mai mult pe ceaf ă și pe
spate;
– acela și exerci Ńiu cu rostogolire direct în ghemuit, eliminând la f iecare
încercare câte o saltea pân ă se ajunge la nivelul trambulinei;
Fig. 20

TATIANA DOBRESCU
36 – dup ă ce executantul efectueaz ă singur saltul înainte în ghemuit pe
saltele poate trece la aterizarea în picioare;
– executarea saltului de pe loc, cu ajutor la abdomen și la șezut ă; apoi,
tot cu ajutor, îns ă din elan;
– alt ă posibilitate de înv ăŃare a saltului grupat înainte este din s ăritur ă la
plasa elastic ă, cu rostogolire pe saltele suprapuse, m ărind progresiv rota Ńia pân ă se
efectueaz ă aterizarea în ghemuit, apoi eliminând treptat salt ele pentru aterizare în
stând;
– se perfec Ńioneaz ă prin repetare la trambulin ă elastic ă, semielastic ă,
apoi cu b ătaie direct pe sol.
Variante:
– de pe loc,
– cu elan
– în combina Ńie cu diferite elemente.

Rezumatul unit ăŃii de studiu

Exerci Ńiile acrobatice sunt mi șcări alc ătuite special, cu o complexitate
diferit ă. Ele solicit ă, for Ńă , suple Ńe, coordonare, echilibru, curaj și siguran Ńă . Sunt
mi șcări atractive și spectaculoase, dar și accesibile, putând fi practicate de la o
vârst ă fraged ă pân ă la o vârst ă înaintat ă, indiferent de sex.
Varietatea mi șcărilor și posibilitatea utiliz ării la aparate special construite,
au condus la conturarea gimnasticii acrobatice ca r amur ă a gimnasticii de
performan Ńă . S-a creat cadrul necesar dezvolt ării în continuare a acestui sport prin
existen Ńa unei federa Ńii interna Ńionale care organizeaz ă campionate mondiale de
gimnastic ă acrobatic ă.
Practicarea exerci Ńiilor acrobatice nu necesit ă condi Ńii materiale deosebite,
activitatea putându-se desf ăș ura și în aer liber.
Exerci Ńiile acrobatice se pot clasifica dup ă mai multe criterii:
1. Dup ă structura lor: statice; dinamice.
2. Din punct de vedere al modului de execu Ńie: libere; la aparate speciale,
în grup.

Autoevaluare

/square4 Care sunt formele de practicare ale gimnasticii acr obatice?
/square4 Care sunt grupele de exerci Ńiile acrobatice statice?
/square4 Care sunt grupele de exerci Ńiile acrobatice dinamice?

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
37
Unitatea de studiu I.2. EXERCI łII ACROBATICE CU
PARTENER ȘI ÎN GRUP

EXERCI łII ACROBATICE CU PARTENER

În competi Ńiile de gimnastic ă acrobatic ă perechile pot fi formate din doi
băie Ńi sau mixte (un b ăiat și o fat ă). Exerci Ńiul se desf ăș oară pe muzic ă și const ă în
înl ănŃuiri de elemente gimnice, acrobatice și coregrafice. Elementele acrobatice pot
fi statice și dinamice.
Exerci Ńiile acrobatice cu partener se pot folosi în serb ări școlare și
demonstra Ńii sportive. Ele pot fi practicate la orice vârst ă cu condi Ńia s ă fie bine
alese.
Executan Ńii au func Ńii diferite. Cel care îndepline ște func Ńia de sprijin se
nume ște cel de jos. El îl ridic ă, îl men Ńine în echilibru, îl poart ă sau îl lanseaz ă pe
cel ălalt executant care se nume ște cel de sus.
Partenerul poate fi apucat prin diferite prize: adâ nc apucat, direct apucat,
de cot apucat, de degete apucat, etc.
Baza tehnic ă a exerci Ńiilor acrobatice cu partener const ă în men Ńinerea
echilibrului în diferite pozi Ńii pe o suprafa Ńă de sprijin redus ă și mobil ă, suprafa Ńa
de sprijin poate fi la nivelul: coapselor, t ălpilor, umerilor, capului, mâinilor celui de
jos.
Exerci Ńiile acrobatice cu partener se pot împ ărŃi în: urc ări în pozi Ńii de
stând și stând r ăsturnat pe partenerul aflat în diferite pozi Ńii, sus Ńineri, treceri dintr-
o pozi Ńie în alta, arunc ări, r ăsturn ări și salturi, combina Ńii de elemente. (Fig.21).

Fig. 21

TATIANA DOBRESCU
38
EXERCI łII ACROBATICE ÎN GRUP

Exerci Ńiile acrobatice în grup se pot clasifica în: static e și dinamice. Cele
statice poart ă denumirea de piramide, iar cele dinamice cuprind m i șcări
asem ănătoare cu cele în perechi.
• Exerci Ńiile acrobatice statice poart ă denumirea de piramide .
(fig.22)

• Exerci Ńiile în grup dinamice .(fig. 23)

PIRAMIDELE

Piramidele (Fig.24) constau dintr-o îmbinare, sub diferite for me, a
elementelor acrobatice statice, de mare mobilitate, de echilibru și for Ńă . Se pot
constitui cu trei sau mai mul Ńi executan Ńi. Ele sunt folosite în cadrul serb ărilor
școlare și demonstra Ńiilor sportive fiind accesibile tuturor vârstelor și gradelor de
preg ătire, impresionând prin rapiditatea și siguran Ńa cu care sunt executate, prin
dispunerea executan Ńilor și prin în ălŃimea lor.
Piramidele impresioneaz ă prin rapiditatea și siguran Ńa cu care sunt
executate, prin dispunerea executan Ńilor și prin în ălŃimea lor.
Fig. 23
Fig. 22

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
39 În cadrul piramidei fiecare dintre executan Ńi î și are locul bine stabilit,
îndepline ște o sarcin ă precis ă în raport cu gradul lui de preg ătire și cu structura
piramidei.

Baza tehnic ă a piramidei const ă în men Ńinerea propriului echilibru de c ătre
fiecare executant simultan cu coordonarea ac Ńiunilor sale cu a celorlal Ńi componen Ńi
ai piramidei.
Când piramida este constituit ă din mai multe etaje se va Ńine seama de
talia, greutatea și nivelul de preg ătire tehnic ă a executan Ńilor.
Cei robu ști vor alc ătui baza piramidei, vor fi elemente de sus Ńinere pentru
cei u șori și mai bine preg ăti Ńi tehnic, care vor alc ătui etajele superioare.
Când colectivele sunt mixte, fetele se vor plasa la etajele superioare sau pe
lâng ă b ăie Ńi.
În cadrul piramidelor se pot folosi obiecte portati ve, aparate de gimnastic ă
sau suporturi special construite care s ă asigure baza de sus Ńinere a piramidei și o
anumit ă în ălŃime a acesteia.
Aceste construc Ńii pot fi sistematizate în grupe diversificate dup ă
urm ătoarele criterii:
a) Criteriul biomecanic:
/square4 dup ă în ălŃime:
• piramide înalte
• piramide de în ălŃime medie
• piramide joase
dup ă suprafa Ńa reazemului :
• piramide cu suprafa Ńă mic ă
• piramide cu suprafa Ńă medie
• piramide cu suprafa Ńă mare
dup ă indicele de stabilitate :
• piramide cu mare stabilitate
• piramide cu stabilitate medie
• piramide cu stabilitate sc ăzut ă
Fig. 24

TATIANA DOBRESCU
40
b) Criteriul pedagogic:
dup ă dificultate
• piramide cu dificultate mare
• piramide cu dificultate mijlocie
• piramide cu dificultate mic ă
dup ă simetrie
• simetrice (fig.25)

• asimetrice sau înl ănŃuite (fig.26)
dup ă num ărul persoanelor
• grupuri mari
• grupuri mijlocii
• grupuri mici
dup ă sex :
• fete
• băie Ńi
• mixte

Fig. 25
Fig. 26

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
41
dup ă modul de utilizare a aparatelor :
• fără obiecte și aparate
• cu obiecte și aparate

În cadrul acestor acrogymuri, executan Ńii au func Ńii diferite.

Cel care îndepline ște func Ńia de sprijin se nume ște ” porteur” . El poate
avea diferite pozi Ńii: culcat cu genunchii îndoi Ńi, îndoi Ńi și ridica Ńi, picioarele
ridicate la vertical ă, pe genunchi cu sprijin pe mâini, sprijin înainte, pe un
genunchi, sprijin înapoi, sprijin înapoi cu genunch ii îndoi Ńi, pe genunchi pe câlcâi
așezat, a șezat dep ărtat, fandat, stând, stând cu genunchii îndoi Ńi. (Fig. 27)

Fig. 27

TATIANA DOBRESCU
42
El îl ridic ă, îl men Ńine în echilibru, îl poart ă sau îl lanseaz ă pe cel ălalt
executant care se nume ște „ voltigeur ” adic ă acrobatul care execut ă mi șcările în aer.
El poate avea mai multe pozi Ńii și anume: cu sprijinul mâinilor sau al picioarelor p e
sol (fig.28), f ără nici un sprijin pe sol (fig.29), cu sprijin pe doi purt ători (fig.30).

Partenerul poate fi apucat prin diferite prize: adâ nc de cot apucat, apucat de
patru mâini (sc ăunelul), de mâini apucat la nivel de poignet, de de gete apucat
pentru a lansa, apucat la nivelul pumnului, etc (fi g. 31).

Fig.28
Fig. 29
Fig. 30

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
43

Alc ătuirea piramidei se realizeaz ă într-o anumit ă ordine, (Fig.32)
executan Ńii intrând în lucru succesiv, pe serii și într-un anumit ritm, cu sau f ără
muzic ă.
Înv ăŃarea piramidei se va realiza în urm ătoarea succesiune:
– denumirea și desenarea piramidei;
– stabilirea locului fiec ărui executant în func Ńie de posibilit ăŃile fiec ăruia
și numerotarea lor;

Fig. 31
Fig. 32

TATIANA DOBRESCU
44 – explicarea sarcinii fiec ărui executant conform succesiunii de construire
a piramidei;
– înv ăŃarea mi șcărilor individual apoi pe grupe mici;
– executarea piramidei pe num ărătoare și desfacerea ei;
– executarea piramidei pe muzic ă.

Rezumatul unit ăŃii de studiu

Exerci Ńiile acrobatice cu partener se pot împ ărŃi în: urc ări în poziŃii de
stând și stând r ăsturnat pe partenerul aflat în diferite pozi Ńii, sus Ńineri, treceri dintr-
o pozi Ńie în alta, arunc ări, r ăsturn ări și salturi, combina Ńii de elemente.
Exerci Ńiile acrobatice în grup se pot clasifica în: static e și dinamice. Cele
statice poart ă denumirea de piramide, iar cele dinamice cuprind m i șcări
asem ănătoare cu cele în perechi.
Piramidele constau dintr-o îmbinare, sub diferite forme, a ele mentelor
acrobatice statice, de mare mobilitate, de echilibr u și for Ńă . Se pot constitui cu trei
sau mai mul Ńi executan Ńi.
Piramidele impresioneaz ă prin rapiditatea și siguran Ńa cu care sunt
executate, prin dispunerea executan Ńilor și prin în ălŃimea lor. În cadrul piramidei
fiecare dintre executan Ńi î și are locul bine stabilit, îndepline ște o sarcin ă precis ă în
raport cu gradul lui de preg ătire și cu structura piramidei. Baza tehnic ă a piramidei
const ă în men Ńinerea propriului echilibru de c ătre fiecare executant simultan cu
coordonarea ac Ńiunilor sale cu a celorlal Ńi componen Ńi ai piramidei.
Când piramida este constituit ă din mai multe etaje se va Ńine seama de
talia, greutatea și nivelul de preg ătire tehnic ă a executan Ńilor.Cei robu ști vor alc ătui
baza piramidei, vor fi elemente de sus Ńinere pentru cei u șori și mai bine preg ăti Ńi
tehnic, care vor alc ătui etajele superioare. Când colectivele sunt mixte , fetele se vor
plasa la etajele superioare sau pe lâng ă b ăie Ńi.
În cadrul piramidelor se pot folosi obiecte portati ve, aparate de gimnastic ă
sau suporturi special construite care s ă asigure baza de sus Ńinere a piramidei și o
anumit ă în ălŃime a acesteia.

Autoevaluare

/square4 Ce sunt exerci Ńiile acrobatice cu partener?
/square4 Ce sunt exerci Ńiile acrobatice în grup?
/square4 Ce sunt piramidele?

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
45
Unitatea de studiu I.3. APARATE SPECIALE ȘI
INSTALA łII PENTRU
EFECTUAREA EXERCI łIILOR
ACROBATICE

APARATE SPECIALE PENTRU EFECTUAREA
EXERCI łIILOR ACROBATICE
În gimnastica acrobatic ă sunt folosite urm ătoarele aparate: trambulina
elastic ă, plasa elastic ă, roata acrobatic ă și bascula. Exerci Ńiile la plasa elastic ă și la
roata metalică sunt probe de concurs.

TRAMBULINA ELASTIC Ă

Caracteristica acestui aparat este elasticitatea ca re permite executantului o
mare înal Ńare în timpul zborului.
Trambulina elastic ă (Fig.33.) se
folose ște pentru însu șirea unor elemente
acrobatice și a s ăriturilor la aparatele de
gimnastic ă. Poate fi folosit ă executarea unei
forme largi de s ăritur ă care m ăresc interesul
executan Ńilor prin atractivitatea lor.
Calitatea s ăriturilor depinde de
executarea unei b ătăi corecte care s ă
angreneze la maximum elasticitatea
trambulinei. În acest sens pasul s ărit (pasul de
apel) se execut ă cât mai înalt, contactul cu trambulina se face pe pingea, cu
genunchii întin și și corpul la vertical ă pe partea cea mai elastic ă a trambulinei iar
bra Ńele se balanseaz ă energic prin înainte sus.
La trambulina plas ă confec Ńionat ă ca și plasa elastic ă b ătaia se efectueaz ă
pe toat ă talpa.
Pentru însu șirea b ătăii se efectueaz ă o serie de exerci Ńii: b ătăi succesive pe
trambulin ă cu fa Ńa și cu spatele la saltea; acela și exerci Ńiu cu ridicarea picioarelor
îndoite dup ă dou ă trei s ărituri pe loc; trei-patru s ărituri pe loc urmate de aterizare
pe saltea; s ărituri succesive pe loc urmate de îndoirea genunchi lor, ridicarea
picioarelor în echer apropiat sau dep ărtat, întoarcere 90 O – 360 O, etc;
Pentru ob Ńinerea unui zbor înalt se plaseaz ă în fa Ńa trambulinei diferite
obstacole șeste care executantul trebuie s ă sar ă.
Se poate trece apoi la executarea r ăsturn ării înapoi, diferitelor variante de
Fig. 3

TATIANA DOBRESCU
46 salturi și a s ăriturilor la aparate de gimnastic ă.

PLASA ELASTIC Ă

Exerci Ńiile la plasa elastic ă sunt probe de concurs în gimnastica acrobatic ă.
Se concureaz ă la individual și pe perechi (sincron).
Elasticitatea mare a acestui aparat determin ă un zbor înalt care permite
(Fig.34.) executarea combinat ă a salturilor cu sau f ără întoarcere.
Plasa elastic ă se folose ște pentru
însu șirea unor elemente acrobatice de
dificultate mare și pentru educarea
coordon ării. Este întrebuin Ńat ă și în
preg ătirea s ăritorilor în ap ă, a patinatorilor,
schiorilor care practic ă schi acrobatic,
aviatorilor și para șuti știlor. Exerci Ńiile la
plasa elastic ă educ ă aten Ńia, curajul,
autocontrolul, st ăpânirea de sine.
Plasa elastic ă este un aparat
confec Ńionat din metal, alc ătuit din rame dispuse în dreptunghi și stativ sau
picioare. De rame este ancorat ă prin benzi elastice sau arcuri metalice, suprafa Ńa de
lucru alc ătuit ă dintr-o împletitur ă de benzi din material rezistent cu l ăŃimea de 2,5
cm.
Plasa elastic ă poate avea diferite dimensiuni și se poate transporta u șor
deoarece se pliaz ă.
Bătaia pe plas ă se execut ă pe toat ă talpa cu picioarele u șor dep ărtate și
întinse, bra Ńele accentuând presiunea pe plas ă printr-o balansare prin lateral în jos.
Dup ă desprindere picioarele se apropie, vârfurile se în tind iar bra Ńele execut ă o
balansare prin înainte sus ajutând în ălŃarea. Desprinderea se execut ă pe vertical ă iar
echilibrul corpului în aer liber este men Ńinut prin mi șcarea bra Ńelor. Aterizarea se
realizeaz ă cu spatele încordat pentru a se evita for Ńarea coloanei vertebrale. Ea se
poate realiza și pe genunchi, pe spate, pe abdomen, în a șezat.
Săriturile se efectueaz ă pe mijlocul plasei, unde elasticitatea este maxim ă.
Lucrul la plasa elastic ă necesit ă luarea de m ăsuri pentru prevenirea
accidentelor. În acest sens se vor a șeza saltele pe ram ă și se vor asigura executan Ńii
în dreptul fiec ărei laturi a ramei. De asemenea trebuie respectate urm ătoarele reguli
(Tudusciuc I., 1977 p 96):
– săriturile simple se combin ă câte 2-3 iar trecerea de la s ărituri
cunoscute la cele necunoscute se face treptat;
– efortul s ă alterneze cu odihn ă deoarece executan Ńii obosesc relativ u șor.
Timpul efectiv de lucru pentru o serie de exerci Ńii nu trebuie s ă dep ăș easc ă 1-2
minute;
– săriturile s ă fie cât mai înalte, cu o Ńinut ă corect ă iar în ălŃimea lor s ă
creasc ă gradat;
Fig. 4

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
47 – aterizarea din s ăritura precedent ă s ă constituie faza preg ătitoare pentru
mi șcarea urm ătoare din cadrul combina Ńiei;
– mi șcările complexe s ă se execute pe mijlocul plasei. Înc ărcarea trebuie
să se fac ă din treimea suprafe Ńei de lâng ă rama scurt ă;
– urc ările pe ram ă se execut ă prin s ăritur ă cu sprijin pe ram ă și
rostogolire înainte sau lateral, pentru protejarea cauciucurilor;
– asigurarea este obligatorie indiferent de nivelul d e preg ătire al
executan Ńilor.
Primele exerci Ńii la plasa elastic ă constau în s ărituri drepte cu aterizare pe
picioare apoi cu ateriz ări pe genunchi, în a șezat, pe abdomen, etc și revenire în
stând.
Se vor efectua apoi: s ărituri cu grupare, în echer, cu picioarele dep ărtat, cu
întoarceri 180 O, etc; s ărituri succesive în stând pe mâini și revenire în stând; salt
grupat înainte, înapoi, etc; combina Ńii de s ărituri.

ROATA ACROBATIC Ă (METALIC Ă)

Roata acrobatic ă (Fig.35.) a fost inventat ă în anul 1925 de medicul german
Otto Ferich. Este un aparat mobil alc ătuit din cercuri din metal unite prin bare.
Diametrul ei poate fi între 165 cm și 230 cm, în
func Ńie de în ălŃimea executantului.
Roata acrobatic ă este prev ăzut ă cu curele
pentru fixarea picioarelor și cu mânere pentru priza
cu mâinile.
Exerci Ńiile la roata acrobatic ă reprezint ă
probe de concurs în gimnastica acrobatic ă fiind
practicate mai ales de gimnaste. Ele solicit ă
echilibru, for Ńă , suple Ńe, coordonare, st ăpânire de
sine și perseveren Ńă .
Exerci Ńiul de concurs const ă în efectuarea
pe o linie dreapt ă de 21 metri, a 4 pân ă la 7 deplas ări, dus și întors cât mai lent
posibil.
Executantul trebuie s ă efectueze minimum 8 exerci Ńii și rota Ńii. Figurile
acrobatice care se realizeaz ă la roata acrobatic ă sunt: poduri, avânt ări libere, opriri,
spirale, etc. Ele se pot efectua cu fixarea ambelor picioare, a unui picior sau f ără
fixare.
Spirala este figura acrobatic ă cea mai spectaculoas ă care const ă în
coborârea treptat ă a ro Ńii spre sol și ridicarea ei în pozi Ńie vertical ă urmat ă de opriri.
Roata acrobatic ă se folose ște și în preg ătirea para șuti știlor, aviatorilor și
cosmonau Ńilor pentru educarea echilibrului și orient ării în spa Ńiu.

Fig. 5

TATIANA DOBRESCU
48
BASCULA

Este un aparat folosit mai mult în
cadrul spectacolelor de circ.
Bascula (Fig.36.) este
confec Ńionat ă dintr-o scândur ă fixat ă la
mijloc pe un suport special care permite
ridicarea și coborârea celor dou ă capete.
Săriturile acrobatice efectuate la
bascul ă necesit ă o bun ă coordonare a
ac Ńiunilor celui care efectueaz ă s ăritura de
pe un suport înalt a șezat la cap ătul acesteia. Executantul proiectat în aer execut ă
salturi cu aterizare pe umerii unui partener sau pe parteneri supraetaja Ńi.

INSTALA łII UTILIZATE PENTRU PREG ĂTIREA
ACROBATIC Ă

Planul înclinat este o instala Ńie utilizat ă pentru cre șterea vitezei în
rostogolire. Exist ă mai multe posibilit ăŃi de realizare a planului înclinat:
– trambulina elastic ă acoperit ă cu o saltea;
– capac de lad ă sprijinit pe o banc ă;
– o saltea pliat ă sub o alt ă saltea;
– dou ă b ănci apropiate fixate cu un cap ăt la scara fix ă și acoperit ă cu o
alt ă saltea.
Trambulina rezemat ă se a șeaz ă pe o banc ă de gimnastic ă și se acoper ă
cu o saltea. Este indicat ă în exersarea îndrept ării de pe cap, r ăsturn ării înainte cu
zbor.
Culoarul este din dou ă sfori sau cordon elastic paralele dep ărtate la 30-40
cm și la o în ălŃime de 20-30 cm de sol. Lungimea acestora variaz ă între 2-4 m. Este
utilizat pentru men Ńinerea direc Ńiei la roata lateral ă.
Unghiul este realizat dintr-o sfoar ă sau cordon elastic dispus în V. Vârful
este ancorat iar capetele sunt Ńinute de parteneri. Se utilizeaz ă pentru men Ńinerea
direc Ńiei la roata lateral ă și roata întoars ă.
Groap ă amortizant ă (Fig.37.) are dimensiunile de 5 m lungime, 3 m
lăŃime și 1,5 m adâncime. Este umplut ă cu burete de dimensiuni nu prea mari iar
marginile sunt acoperite cu saltele. Este folosit ă pentru însu șirea salturilor.

Fig. 36

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
49
Fig. 38

Lonja sau centura de siguran Ńă (Fig.38.) const ă dintr-o curea lat ă de 4-8
cm, prev ăzut ă cu o cataram ă pentru a se putea fixa talia executantului. Cu aju torul
unor inele se leag ă dou ă sfori de 1 cm și lungi de 1-2 m cu care executantul poate fi
sus Ńinut de doi parteneri în timpul lucrului. Lonja poa te fi și suspendat ă prin
trecerea unei frânghii mai lungi prin unul sau doi scripe Ńi fixa Ńi în plafon.
Este un aparat inventat în SUA de Frank Bare pentru preg ătirea schiorilor
acrobatici care poate fi folosit cu succes în gimna stica acrobatic ă.
Const ă în dou ă benzi elastice fixate în tavan și un ham în care se afl ă
executantul. Acesta este suspendat în aer la în ălŃimea dorit ă având posibilitatea s ă
execute diferite variante de salturi.
Se poate folosi și în alte discipline sportive în care salturile sun t elemente
fundamentale.

Fig. 37

TATIANA DOBRESCU
50

Rezumatul unit ăŃii de studiu

În gimnastica acrobatic ă sunt folosite urm ătoarele aparate speciale:
trambulina elastic ă, plasa elastic ă, roata acrobatic ă și bascula. Exerci Ńiile la plasa
elastic ă și la roata metalic ă sunt probe de concurs.
Exerci Ńiile acrobatice la trambulin ă și plas ă elastic ă se pot efectua sub
form ă de: s ărituri drepte, cu grupare, în echer, cu picioarele dep ărtat, cu întoarceri
180 O, etc; s ărituri succesive în stând pe mâini și revenire în stând; salt grupat
înainte, înapoi, etc; combina Ńii de s ărituri.
Exerci Ńiile la roata acrobatic ă ca prob ă de concurs în gimnastica
acrobatic ă fiind practicate mai ales de gimnaste. Ele solicit ă echilibru, for Ńă ,
suple Ńe, coordonare, st ăpânire de sine și perseveren Ńă . Bascula un aparat folosit mai
mult în cadrul spectacolelor de circ.
Instala Ńiile utilizate pentru preg ătire acrobatic ă sunt: planul înclinat
trambulina rezemat ă, unghiul, groapa amortizant ă, lonja sau centura de siguran Ńă .
Planul înclinat este o instala Ńie utilizat ă pentru cre șterea vitezei în
rostogolire.
Planul înclinat, trambulina rezemat ă, culoarul și unghiul sunt aparate
accesibile, u șor de constituit și sunt folosite pentru însu șirea deprinderilor din
gimnastica acrobatic ă șcplar ă.

Autoevaluare

/square4 Care sunt aparate speciale folosite în gimnastica a crobatic ă ?
/square4 Care dintre aceste aparate constituie și probe de concurs în anumite
ramuri ale gimnasticii de performan Ńă ?
/square4 Enumera Ńi instala Ńiile utilizate pentru preg ătire acrobatic ă.
/square4 Prin ce modalit ăŃi putem folosi planul înclinat?

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
51
Test de autoevaluare a cuno știn Ńelor din modulul I

1. Men Ńiona Ńi care sunt cele 3 forme de practicare ale exerci Ńiilor acrobatice ?
……1…………………………………….. …………………………………………… ……………………..
……2…………………………………….. …………………………………………… ………………………….
……3…………………………………….. …………………………………………… …………………………
2. Cum se sistematizeaz ă exerci Ńiile acrobatice dup ă modul de execu Ńie ?
…….1……………………………………. …………………………………………… ……………………..
…….2……………………………………. …………………………………………… ………………………….
3. Enumera Ńi grupele de exerci Ńii acrobatice statice?
……..1…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..2……………………………………………………………………………… .
4. Enumera Ńi 5 elemente pozi Ńii specifice din grupa exerci Ńiilor acrobatice?
…….1……………………………………. …………………………………………… ……………………..
…….2……………………………………. …………………………………………… ………………………….
…….3……………………………………. …………………………………………… ………………………….
…….4……………………………………. …………………………………………… ………………………….
…….5……………………………………. …………………………………………… …………………………
5. Enumera Ńi grupele de exerci Ńiile acrobatice dinamice?
…….1……………………………………. …………………………………………… ……………………..
…….2……………………………………. …………………………………………… ………………………….
…….3……………………………………. …………………………………………… ………………………….
…….4……………………………………. …………………………………………… ………………………….
…….5……………………………………. …………………………………………… …………………………
6. Care este deosebirea dintre rulare și rostogolire?
…………………………………………… …………………………………………… ………………………….
7. Care sunt aparatele speciale folosite în gimnastica acrobatic ă?
.1…………………………………………. …………………………………………… ……………………
……..2…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..3…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..4…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..5…………………………………… …………………………………………… ………………………….
8. Din ce grup ă de exerci Ńii acrobatice face parte cilindrul?
……………………………………………………………………………………….
9. Completa Ńi punctele de suspensie din urm ătoarea defini Ńie:
……………………….constau dintr-o îmbinare, sub diferite fo rme, a elementelor

TATIANA DOBRESCU
52 acrobatice statice, de mare mobilitate, de echilibr u și for Ńă . Se pot constitui cu trei
sau mai mul Ńi executan Ńi.

10. Ce calit ăŃi motrice presupun piramidele:
/box3 vitez ă
/box3 for Ńă
/box3 rezisten Ńă
/box3 echilibru
/box3 mobilitate
/box3 coordonare

11. Aparatele speciale din gimnastica acrobatic ă sunt:
1. trambulina ……………….
2. plasa ………………………
3. roata………………………..
4. bascula..
12. La dou ă din aceste instala Ńii sunt probe de concurs.Care sunt acestea?
.1…………………………………………. …………………………………………… ……………………
.2…………………………………………. …………………………………………… …………………..
13. În ce fel de spectacole se întâlne ște bascula?
…………………………………………… …………………………………………… …………………………
14. Care dintre instala Ńiile pentru preg ătirea acrobatic ă se pot folosi f ără
eforturi financiare deosebite?
…………………………………………… …………………………………………… ………………………….
15. Ce grup ă de elemente acrobatice necesit ă folosirea planul înclinat și prin
ce modalit ăŃi putem constitui în s ălile de sport?
…………………………………………… …………………………………………… …………………………..
…………………………………………… …………………………………………… …………………………..

Tema de control nr. 1:

Alc ătui Ńi o legare din 10 elemente acrobatice, statice și dinamice, printr-o
succesiune logic ă.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
53

Modulul II. TEORIA ȘI METODICA ÎNSU ȘIRII
SĂRITURILOR CU SPRIJIN

Scopul modulului

/square4 Cunoa șterea bazelor tehnice și metodice ale s ăriturilor cu sprijin
/square4 Prezentarea m ăsurilor de prevenire a accidentelor în gimnastic ă și a
procedeelor prin care se realizeaz ă asigurarea.

Obiective opera Ńionale

/square4 să identifice fazele s ăriturilor cu sprijin;
/square4 să st ăpâneasc ă metodica de predare a s ăriturilor cu sprijin.
/square4 să defineasc ă no Ńiunea de asigurare;
/square4 să identifice cauzele care pot conduce la producerea accidentelor și
modul de prevenire a lor;
/square4 să cunoasc ă procedeele de asigurare;
/square4 să în Ńeleag ă necesitatea instruirii elevilor pentru acordarea a jutorului
și asisten Ńei în lec Ńie.

TATIANA DOBRESCU
54
Unitatea de studiu II.1. S ĂRITURILE CU SPRIJIN LA
APARATE

SĂRITURILE CU SPRIJIN – CARACTERISTICI ȘI
SISTEMATIZARE

Săriturile cu sprijin se execut ă la aparate de gimnastic ă special construite
prin intermediul spijinului mâinilor. Aparatele pen tru s ărituri sunt: capra, lada,
calul și masa. Ele pot fi a șezate în l ăŃime, în lungime și mai multe la rând.
Sprijinul mâinilor se poate realiza simultan sau al ternativ, la mijlocul, la
cap ătul apropiat sau dep ărtat al aparatului.
Săriturile la cal sunt probe de concurs în gimnastica artistic ă. În concursul
feminin calul este a șezat în l ăŃime la în ălŃimea de 125 cm iar în concursul masculin
calul este a șezat în lungime la o în ălŃime de 135 cm.
În func Ńie de pozi Ńia corpului fa Ńă de aparat s ăriturile cu sprijin se împart
în directe și cu r ăsturnare. (fig. 39)
SSĂĂRRIITTUURRII CCUU SSPPRRIIJJIINN
SĂRITURI DIRECTE
• Sărituri cu ghemuire
• Sărituri cu dep ărtare
• Sărituri cu corpul
întins
• Sărituri cu corpul
îndoit
SĂRITURI PRIN
RĂSTURNARE

• Sărituri prin
îndreptare
• Sărituri prin stând pe
mâini
Fig. 39 Sistematizarea s ăriturilor cu sprijin

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
55
Săriturile directe
Săriturile cu sprijin se caracterizeaz ă prin faptul c ă în timpul primului zbor
corpul execut ă o mi șcare de rota Ńie spre înainte, în jurul axei transversale, de
maximum 135 O, iar în timpul zborului doi execut ă o mi șcare de rota Ńie spre înapoi.
În timpul zborului doi picioarele efectueaz ă diferite ac Ńiuni (dep ărtare și apropiere,
îndoire și întindere) care dau de fapt și denumirea s ăriturii. De asemenea se pot
efectua întoarceri, de obicei în jurul axei longitu dinale.
Săriturile directe se pot clasifica, la rândul lor as tfel:
a) sărituri cu ghemuire (cu picioarele îndoite);
b) sărituri cu dep ărtarea picioarelor
c) sărituri cu corpul îndoit. În timpul zborului doi are loc o ac Ńiune de
închidere a unghiului dintre picioare și trunchi și apoi o ac Ńiune de deschidere a
acestui unghi;
d) sărituri cu corpul întins.
Săriturile cu r ăsturnare
În cadrul acestor s ărituri corpul se roteaz ă spre înainte, aproximativ 180 O
în jurul axei transversale (se r ăstoarn ă în stând pe mâini) continuându- și rotarea în
zborul doi pân ă când ajunge în stând. În timpul celor dou ă zboruri se pot efectua
întoarceri suplimentare în jurul axelor corpului fa pt ce spore ște gradul de dificultate
a lor.
BAZELE TEHNICE ALE S ĂRITURILOR CU SPRIJIN
La orice s ăritur ă ce sprijin se disting urm ătoarele faze: elanul, b ătaia,
primul zbor, sprijinul mâinilor, al doilea zbor și aterizarea. Ele sunt strâns legate și
se condi Ńioneaz ă reciproc.
ELANUL

Elanul const ă într-o alergare accelerat ă care imprim ă corpului o vitez ă
orizontal ă necesar ă efectu ării b ătăii și primului zbor.
Se porne ște din stând cu o u șoar ă ridicare pe vârfuri. Alergarea se execut ă
pe pingea, bra Ńele îndoite din cot se mi șcă liber pe lâng ă corp, iar privirea este
îndreptat ă spre aparatul de s ărit.
Lungimea elanului este diferit ă în func Ńie de mai multe variabile: în ălŃimea
sau lungimea aparatului, natura s ăriturii, nivelul de preg ătire al executantului și de
etapa de înv ăŃare. Viteza elanului cre ște treptat în a șa fel încât cu trei-patru pa și

TATIANA DOBRESCU
56 înainte de b ătaie s ă se dezvolte viteza optim ă care permite controlul mi șcărilor și
executarea unei b ătăi cu eficacitate maxim ă. Elanul trebuie s ă fie executat energic
și hot ărât iar executantul s ă se concentreze asupra s ăriturii pe care o are de efectuat.

BĂTAIA

Bătaia este faza prin care se valorific ă viteza orizontal ă ob Ńinut ă, detenta
proprie și elasticitatea trambulinei și prin care se realizeaz ă în ălŃarea pe vertical ă a
corpului. B ătaia propriu-zis ă este precedat ă de un pas de apel (pas s ărit) realizat pe
piciorul de b ătaie. Piciorul liber se balanseaz ă înainte, u șor îndoit, urmat de piciorul
de b ătaie care i se al ătur ă. Corpul se îndoaie din articula Ńiile coxo-femurale,
trunchiul este u șor înaintea verticalei iar bra Ńele se duc oblic înapoi.
Pasul de apel are o lungime de 1,5 pân ă la 2,3 m și trebuie s ă fie relativ
razant. Un pas prea înalt reduce viteza orizontal ă și conduce la compresiunea
exagerat ă a articula Ńiilor la contactul cu trambulina și implicit la deteriorarea b ătăii.
Contactul cu trambulina se ia pe pingea, cu picioar ele întinse, musculatura
contractat ă. Acest lucru permite executarea blocat ă a b ătăii care favorizeaz ă
transformarea mi șcării orizontale în mi șcare vertical ă și totodat ă imprim ă viteza de
rota Ńie necesar ă execut ării s ăriturii. B ătaia trebuie executat ă cât mai rapid. Durata
medie a contactului cu trambulina este de 0,08 pân ă la 0,15.
În momentul contactului cu trambulina trunchiul se g ăse ște pu Ńin înapoia
verticalei iar la terminarea b ătăii trece la verticala suprafe Ńei de sprijin a
picioarelor. Bra Ńele contribuie la m ărirea zborului prin balansarea lor sus. În final,
corpul este întins, umerii ridica Ńi, bra Ńele sus.
PRIMUL ZBOR
Primul zbor este faza cuprins ă între desprinderea de pe trambulin ă și
sprijinul mâinilor pe aparat. Corpul plute ște în aer descriind o anumit ă traiectorie a
celor dou ă for Ńe: orizontal ă și vertical ă. Corpul se men Ńine întins și încordat, bra Ńele
sus, privirea înainte. Corpul trece treptat de la o pozi Ńie apropiat ă de vertical ă la una
orizontal ă sau r ăsturnat ă, rotindu-se în jurul axei sale transversale. Lungi mea și
în ălŃimea zborului depinde de: structura s ăriturii; în ălŃimea aparatului, distan Ńa
dintre trambulin ă și aparat; locul de sprijin al mâinilor pe aparat.
SPRIJINUL MÂINILOR PE APARAT

Este faza important ă deoarece determin ă amplitudinea celui de-al doilea
zbor și realizarea structurii caracteristice fiec ărei s ărituri.
Aceast ă faz ă mai este denumit ă b ătaia cu mâinile. Sprijinul se poate
realiza cu o mân ă, cu ambele mâini sau de pe o mân ă pe cealalt ă.
Contactul cu aparatul se ia cu bra Ńele întinse urmând o împingere energic ă
și scurt ă pe suprafa Ńa aparatului din articula Ńiile radiocarpiene și ale um ărului.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
57 Terminarea împingerii trebuie s ă se realizeze cel mai târziu când umerii ajung
deasupra sprijinului cu mâinile. Dac ă împingerea întârzie, zborul al doilea va fi
scurt și prea r ăsturnat. Sprijinul mâinilor pe aparat se manifest ă diferit la s ăriturile
directe de cele cu r ăsturnare. La s ăriturile directe se manifest ă prin schimbarea
sensului rota Ńiei iar cele cu r ăsturnare prin blocare, impulsul fiind, realizat mai mult
din umeri. La s ăriturile cu întoarceri în zborul doi impulsul trebu ie s ă contribuie și
la realizarea acestora.
For Ńa de reac Ńie a sprijinului manifest ă în momentul contactului cu
aparatul, influen Ńeaz ă traiectoria zborului doi.

AL DOILEA ZBOR

Zborul al II lea este reprezentat de deplasarea cor pului de la desprinderea
mâinilor de pe aparat și pân ă la aterizare. Caracteristica lui este cre șterea
amplitudinii traiectoriei corpului fa Ńă de primul zbor, o bun ă direc Ńionare și
realizarea mi șcărilor specifice fiec ărei s ărituri care trebuie terminate înainte de
începerea fazei descendente a zborului.
La s ăriturile directe dup ă aceste ac Ńiuni se execut ă extensia prin
împingerea bazinului înainte, care asigur ă o pozi Ńie favorabil ă efectu ării ateriz ării.
La s ăriturile cu r ăsturnare corpul este fixat în pozi Ńie întins ă sau se execut ă
rot ări în jurul axelor corpului.
ATERIZAREA
Aterizarea este faza în care t ălpile iau contact cu salteaua. Efortul depus de
membrele inferioare și întregul corp este direct propor Ńional cu viteza zborului.
Contactul cu solul se ia pe vârfuri, apoi pe toat ă talpa, cu picioarele apropiate.
Articula Ńiile gleznelor, genunchilor și coxo-femurale se îndoaie u șor, trunchiul este
aproape de vertical ă, bra Ńele lateral-sus sau lateral, capul drept, privirea înainte.
Amortizarea c ăderii de la în ălŃime se realizeaz ă prin mi șcarea de resort a
articula Ńiilor și prin comprimarea saltelelor. Aterizarea trebuie s ă fie sigur ă, elastic ă
și estetic ă.

TATIANA DOBRESCU
58
BAZELE METODICE ALE S ĂRITURILOR CU SPRIJIN
Săriturile cu sprijin se pot executa numai dup ă ce se însu șesc separat
fazele, în urm ătoarea succesiune: aterizarea, elanul, b ătaia, primul zbor, sprijinul
mâinilor pe aparat, zborul al doilea.
SĂRITURI DIRECTE

SĂRITUR Ă ÎN SPRIJIN GHEMUIT PE LADA TRANSVERSAL Ă,
SĂRITUR Ă DREAPT Ă ÎN ZBORUL II

Descrierea tehnic ă.
Dup ă efectuarea b ătăii pe trambulin ă și a primului zbor bra Ńele se
îndreapt ă spre lad ă, spatele se rotunje ște u șor, șezuta se ridic ă odat ă cu îndoirea
picioarelor la piept și se trece în sprijin ghemuit pe lada transversal ă. De aici se
execut ă în partea a doua o s ăritur ă dreapt ă realizat ă prin impulsia picioarelor de pe
lad ă și balansarea bra Ńelor sus. în aer corpul este încordat cu picioarele întinse și
bra Ńele sus și se preg ăte ște pentru o aterizare elastic ă și amortizat ă prin îndoirea
articula Ńiilor coapselor, genunchilor și gleznelor. (fig.40)

Ajutorul se face din lateral în partea a doua apucându-l pe executant de
bra Ń pentru a ajunge în sprijin ghemuit pe lad ă și a-i favoriza desprinderea în
săritur ă dreapt ă.
Metodica înv ăŃă rii:
– s ăritur ă în sprijin ghemuit la banca de gimnastic ă și s ăritur ă dreapt ă pe
sol;
– s ăritur ă în sprijin ghemuit la lada cu 4 cutii și s ăritur ă dreapt ă cu
aterizare pe saltele;
– s ăritur ă în sprijin ghemuit la lada cu 6 cutii cu ajutor, și s ăritur ă dreapt ă
cu aterizare pe un num ăr mai mare de saltele.

Fig. 6

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
59
SĂRITURA ÎN SPRIJIN DEP ĂRTAT

Descrierea tehnic ă.
La aceast ă s ăritur ă, în momentul sprijinului pe aparat, picioarele se
dep ărteaz ă, odat ă cu ridicarea u șoar ă a șezutei. Urmeaz ă împingerea energic ă și
scurt ă din bra Ńe, apoi ridicarea umerilor și presarea bazinului înainte. în continuare,
bra Ńele se duc lateral-sus, iar corpul se extinde, real izând zborul al doilea. înainte de
aterizare, picioarele se apropie.(fig.41)

Ajutorul st ă în fa Ńa aparatului, prinde executantul de bra Ń și îl ajut ă s ă
treac ă peste aparat.
Aceast ă s ăritur ă se poate executa și cu sprijin plutitor.

Metodica înv ăŃă rii:
– săritur ă dreapt ă cu dep ărtarea picioarelor, ridicarea bra Ńelor sus și
aterizare executate pe sol;
– bătaie pe trambulin ă și desprindere cu dep ărtarea picioarelor spre
profesorul care îl prinde de talie și îl sus Ńine pe executant;
– sprijin a șezat dep ărtat la cap ătul calului, l ăzii, paralelelor, împingere
energic ă, apropierea picioarelor și aterizare;
– acela și exerci Ńiu cu a șezarea mâinilor pe aparat. Profesorul este plasat î n
fa Ńă dincolo de aparat și îl sus Ńine pe executant, trecându-l prin mi șcare peste
aparat;
– săritur ă dep ărtat peste un partener (capr ă vie) care st ă situat costal fa Ńă
de executant cu trunchiul îndoit înainte
– săritur ă peste capr ă cu în ălŃime redus ă,
– săritur ă dep ărtat peste capr ă cu ajutor ;
– săritur ă dep ărtat peste capră cu m ărirea treptat ă a în ălŃimii și dep ărtarea
trambulinei de capr ă.

Fig. 7

TATIANA DOBRESCU
60
SĂRITURA ÎN SPRIJIN GHEMUIT

Descrierea tehnic ă.
Dup ă efectuarea elanului, b ătăii pe trambulin ă și a primului zbor, în
momentul începerii sprijinului, spatele se rotunje ște u șor, șezuta se ridic ă odat ă cu
îndoirea picioarelor la piept.
Urmeaz ă o împingere scurt ă și energic ă a bra Ńelor, concomitent cu trecerea
picioarelor printre mâini, fiind urmat ă de ridicarea trunchiului, ducerea bra Ńelor
lateral-sus și întinderea picioarelor, astfel ca, în cel de-al d oilea zbor, corpul
executantului s ă fie în extensie. (fig.42)
Ajutorul se acord ă din stând, lateral fa Ńă de aparat, îl apuc ă pe executant
de bra Ń și îl trage peste capr ă.

Metodica înv ăŃă rii:
– s ăritur ă pe genunchi cu sprijinul bra Ńelor pe capr ă și coborâre cu ducerea
bra Ńelor sus;
– s ăritur ă în stând ghemuit, cu sprijinirea bra Ńelor pe capr ă și coborâre
liber ă; aceast ă s ăritur ă se poate executa, de asemenea, la lad ă și la cal, a șezate
transversal sau în lungime. Atunci când aparatele s unt a șezate în lungime, primul
zbor este mai lung și mai înalt, astfel ca sprijinul bra Ńelor s ă se poat ă face pe
cap ătul dep ărtat al aparatului.
SĂRITUR Ă PRIN ROSTOGOLIRE PESTE LADA ÎN LUNGIME

Descrierea tehnic ă.
Dup ă efectuarea b ătăii, executantul se înal Ńă deasupra aparatului și
efectueaz ă rostogolire pe lad ă, punând bra Ńele la jum ătatea l ăzii sau chiar peste.
Când bazinul ajunge la marginea l ăzii (spre aterizare), executantul se desprinde,
întinde corpul și aterizeaz ă. (fig.43)
Ajutorul se face din lateral, prin ridicarea șezutei, u șurând astfel
efectuarea rostogolirii.

Fig. 42

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
61

Metodica înv ăŃă rii:
– s ă se execute rostogolire înainte pe sol;
– s ăritur ă lung ă cu rostogolire pe mai multe saltele suprapuse;
– s ăritur ă prin rostogolire înainte peste o coard ă, la lad ă în lungime
acoperit ă cu o saltea.
Pentru obi șnuirea elevilor cu sprijinul mâinilor pe mijlocul l ăzii, se va
marca vizibil cu creta zona sprijinului.
SĂRITUR Ă DEP ĂRTAT PESTE CAPR Ă, CU ÎNTOARCERE 180 O
ÎN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA ZBOR

Descrierea tehnic ă.
Tehnica este aceea și ca a s ăriturii dep ărtat peste capr ă, pân ă la momentul
sprijinului mâinilor pe aparat. Odat ă cu împingerea în bra Ńe și ridicarea trunchiului,
se execut ă o mi șcare de în șurubare, prin întoarcerea capului și trunchiului în
direc Ńia întoarcerii. Aterizarea se face cu fa Ńa la aparat.(fig.44)
Cel care asigur ă st ă pe saltea și îl sprijin ă pe executant la spate, în cazul
dezechilibr ării înapoi.

Metodica înv ăŃă rii:
– s ăritur ă dep ărtat, cu întoarcere 180 O, pe sol;
– la capr ă înalt ă, de pe lad ă sau de pe trambulin ă elastic ă, s ăritur ă dep ărtat,
cu întoarcere 90 O și 180 O.
Fig. 43
Fig. 44

TATIANA DOBRESCU
62 Săriturile descrise mai sus pot fi executate de fete și b ăie Ńi, simplu sau cu
sprijin plutitor. Pentru fete, în ălŃimea aparatului poate fi redus ă. Acelea și s ărituri se
pot efectua la lad ă și cal, a șezate transversal sau în lungime.
La lada de gimnastic ă se mai pot executa s ărituri cu sprijinul mâinilor pe
aparat, dar cu b ătaie pe un picior. Acestea fac trecerea de la s ăriturile naturale la
săriturile specifice gimnasticii, cu sprijinul mâinil or pe aparat și b ătaie pe dou ă
picioare. Sunt foarte accesibile și bine primite de copiii din clasele primare și
gimnaziale, constituind o verig ă pre Ńioas ă în lan Ńul s ăriturilor prev ăzute în
programele de educa Ńie fizic ă.

SĂRITURA ÎN ECHER, CU B ĂTAIE PE UN PICIOR
("S ĂRITURA HO łULUI").

Descrierea tehnic ă.
La aceast ă s ăritur ă, elanul este perpendicular fa Ńă de aparat. Trambulina
elastic ă se a șeaz ă ceva mai departe decât lungimea piciorului. în tim pul b ătăii,
piciorul oscilant se duce întins înainte-sus, peste aparat. Trunchiul se înclin ă u șor
înapoi, bra Ńele se duc înainte-sus, ajutând desprinderea. Urmea z ă al ăturarea
piciorului de b ătaie celui pendulant în echer și o împingere scurt ă și energic ă cu
bra Ńele, prin care se lunge ște traiectoria de zbor. Bra Ńele se duc înapoi, lateral-sus și
corpul se extinde. (fig.45)
Ajutorul se acord ă de c ătre dou ă persoane. Una st ă lateral, între lad ă și
trambulin ă, ridicând executantul de sub bazin, cea de-a doua st ă la aterizare, la-
teral, ajutând în acela și fel.

Metodica înv ăŃă rii:
– s ăritur ă peste lada joas ă, cu b ătaie pe un picior și aterizare pe ambele
picioare;
– cu b ătaie pe un picior, s ăritur ă pe lad ă și coborâre liber ă;
– s ăritur ă în echer peste calul cu mânere.
Tot la lad ă, cu elan oblic, se poate executa s ăritura cu forfecarea
picioarelor, și s ăritura în echer.

Fig. 45

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
63
SĂRITURI PRIN R ĂSTURNARE

SĂRITURA PRIN ÎNDREPTARE DE PE CAP

Descrierea tehnic ă.
Este asem ănătoare îndrept ării din acrobatic ă, dar se execut ă din elan, peste
lad ă, capr ă sau cal, a șezate transversal.
Se înva Ńă cu dou ă cutii de lad ă, în ălŃimea aparatului crescând treptat.
Aceste s ărituri sunt folosite ca exerci Ńii preg ătitoare în înv ăŃarea s ăriturilor
prin stând pe mâini. (fig.46)
Gre șeli tipice :
– a șezarea cefei pe aparat și a mâinilor dincolo de linia capului;
– realizarea unui echer superficial și contratimp cu momentul b ătăii;
– deschiderea insuficient ă de energic ă în momentul contactului cu
aparatul;
– neefectuarea împingerii blocate, scurte și încordate, realizarea unei
impulsii slabe pe aparat, cu bra Ńele moi;
– extensia exagerat ă a corpului în timpul zborului doi;.
– aterizare dur ă, f ără amortizare corespunz ătoare din articula Ńiile
membrelor inferioare, îndoirea trunchiului înainte, coborârea bra Ńelor înainte jos.
Ajutorul :
Se acord ă din lateral la început pentru ambele zboruri, apoi pentru zborul
doi.

Metodic ă a înv ăŃă rii :
– îndeptare de pe cap pe sol;.
– îndeptare de pe cap pe mai multe saltele suprapus e, aterizare în culcat;
– îndeptare de pe cap de pe lad ă sau calul a șezat în lungime, cu aterizare
pe saltele, cu ajutor pe toat ă traiectoria și la aterizare, apoi cu ajutor regresiv;
– îndeptare de pe cap peste lad ă cu ajutor la ambele zboruri, apoi numai în
zborul doi;
– îndeptare de pe cap cu asigurare și apoi independent.

Fig. 46

TATIANA DOBRESCU
64
SĂRITUR Ă CU R ĂSTURNARE PRIN STÂND PE MÂINI (COLA
CAO)

Descrierea tehnic ă.
Săritura necesit ă un elan și o b ătaie energic ă pentru a ob Ńine zboruri cât
mai înalte. Pe ultimii pa și ai elanului trunchiul se duce u șor înapoi iar în momentul
bătăii pe trambulin ă, corpul se g ăse ște înapoia verticalei. Dup ă desprindere, ambele
picioare balanseaz ă înapoi sus, bra Ńele și umerii se duc spre aparat iar capul se
apleac ă u șor înapoi favorizând contrac Ńia musculaturii spatelui.
Corpul întins și încordat intr ă în rota Ńie spre cal (r ăsturnare). în momentul
sprijinului aparatul este atins pu Ńin înaintea verticalei. împingerea se face cu bra Ńele
întinse și încordate executând o impulsie din articula Ńia umerilor și se termin ă dup ă
dep ăș irea verticalei.
Dup ă împingere trunchiul se extinde pu Ńin, bra Ńele r ămân sus efectuându-
se zborul doi. Corpul, u șor în extensie, este proiectat în sus și are loc o u șoar ă
rotare în c ădere. Se aterizeaz ă în stând, bra Ńele coborând u șor înainte, articula Ńiile
membrelor înferioare exercit ă o flexie asigurând o amortizare a șocului din
momentul contactului cu saltelele. (fig.47)

Gre șeli tipice :
– b ătaie lung ă, trunchiul aplecat înainte, lipsa primului zborulu i;
– realizarea unui echer sau a unei extensii în prim ul zbor;
– deschiderea insuficient ă a umerilor în momentul contactului cu aparatul;
– neefectuarea împingerii blocate, scurte și încordate, realizarea unei
impulsii pe cal cu bra Ńele îndoite;
– extensia exagerat ă a corpului în timpul zborului doi;.
– aterizare dur ă, f ără amortizare corespunz ătoare din articula Ńiile membrelor
inferioare, îndoirea trunchiului înainte, coborârea bra Ńelor înainte jos.
Ajutorul :
Se acord ă din lateral la început pentru ambele zboruri, apoi pentru zborul
doi.
Fig. 47

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
65 Metodic ă a înv ăŃă rii :
– r ăsturnare înainte pe sol;.
– s ăritur ă prin stând pe mâini pe mai multe saltele suprapuse , aterizare în
culcat;
– r ăsturnare prin stând pe mâini de pe lad ă sau calul a șezat în lungime, cu
aterizare pe saltele, cu ajutor pe toat ă traiectoria și la aterizare, apoi cu ajutor
regresiv;
– s ăritur ă prin r ăsturnare peste cal cu ajutor la ambele zboruri, apo i numai în
zborul doi;
– s ăritur ă prin r ăsturnare cu asigurare și apoi independent.Se va acorda o
aten Ńie deosebit ă m ăsurilor pentru prevenirea accidentelor: controlul i ntegrit ăŃii
aparatelor, stabilitatea aparatelor (eventual ancor area lor), acordarea ajutorului și
asisten Ńei.

Rezumatul unit ăŃii de studiu

Săriturile cu sprijin se execut ă la aparate de gimnastic ă special construite
prin intermediul spijinului mâinilor. Aparatele pen tru s ărituri sunt: capra, lada,
calul și masa. Ele pot fi a șezate în l ăŃime, în lungime și mai multe la rând.
Săriturile directe se caracterizeaz ă prin faptul c ă în timpul primului zbor
corpul execut ă o mi șcare de rota Ńie spre înainte, în jurul axei transversale, de
maximum 135 O, iar în timpul zborului doi execut ă o mi șcare de rota Ńie spre înapoi.
În cadrul s ărituri cu r ăsturnare, corpul se rote ște spre înainte, aproximativ
180 O în jurul axei transversale (se r ăstoarn ă în stând pe mâini) continuându- și
rotarea în zborul doi pân ă când ajunge în stând.
La orice s ăritur ă ce sprijin se disting urm ătoarele faze: elanul, b ătaia,
primul zbor, sprijinul mâinilor, al doilea zbor și aterizarea. Ele sunt strâns legate și
se condi Ńioneaz ă reciproc.
Săriturile cu sprijin se pot executa numai dup ă ce se însu șesc separat
fazele, în urm ătoarea succesiune: aterizarea, elanul, b ătaia, primul zbor, sprijinul
mâinilor pe aparat, zborul al doilea.
Autoevaluare
/square4 Care este diferen Ńa între s ăriturile cu sprijin directe și cele cu
răsturnare?
/square4 Care sunt fazele unei s ărituri cu sprijin ?
/square4 Care este ordinea în care se însu șesc fazele unei s ărituri cu sprijin ?

TATIANA DOBRESCU
66
Unitatea de studiu II.2. ASIGURAREA ȘI AJUTORUL ÎN
GIMNASTIC Ă

CAUZELE PRODUCERII ACCIDENTELOR ȘI
PREVENIREA LOR
Asigurarea reprezint ă complexul de m ăsuri cu caracter organizatoric și
metodic întreprinse de profesor sau antrenor înaint ea începerii lec Ńiei și pe
parcursul ei, pentru prevenirea accidentelor și realizarea preg ătirii în cele mai bune
condi Ńii.
Accidentele care se produc în lec Ńie determin ă încetinirea procesului de
înv ăŃare și sc ăderea încrederii în competen Ńa profesorului. Fiind direct r ăspunz ător
de producerea acestora, conduc ătorul procesului didactic trebuie s ă cunoasc ă
cauzele care le pot genera și s ă le preîntâmpine.
Cauzele producerii accidentelor sunt:

1. CAUZE DE NATUR Ă METODIC Ă

a) Nerespectarea principiilor didactice în special al accesibilit ăŃii
sistematiz ării și continuit ăŃii
Evitarea accidentelor presupune selec Ńionarea exerci Ńiilor în func Ńie de
nivelul de preg ătire și particularit ăŃile individuale ale elevilor, predarea acestora
într-o anumit ă succesiune cu respectarea celor trei reguli clasic e ale practicii
didactice: de la simplu la greu, de la cunoscut la necunoscut. De asemenea este
important ă participarea sistematic ă a elevilor la procesul instructiv-educativ.

b) Oboseala care apare în urma depunerii unui efort mare scade
capacitatea de lucru, coordonarea și controlul mișcărilor. De aceea este necesar ă o
dozare corespunz ătoare a efortului în lec Ńie pân ă la individualizare și întreruperea
activit ăŃii în capul apari Ńiei oboselii.

c) Lipsa de înc ălzire general ă și specific ă conduce la întinderi și rupturi
musculare. Pentru executarea elementelor din gimnas tic ă trebuie s ă se prelucreze
analitic toate grupele musculare realizându-se astf el înc ălzirea general ă. Lucrul la
anumite aparate de gimnastic ă necesit ă și o înc ălzire special ă care se adreseaz ă
numai anumitor grupe musculare.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
67
2. LIPSA DISCIPLINEI ȘI ÎNDRUM ĂRII ÎN TIMPUL DIN AFARA
LEC łIEI

Nerespectarea indica Ńiilor profesorului poate conduce la producerea
accidentelor. Cele mai frecvente abateri care se pr oduc în lec Ńie sunt urm ătoarele:
– efectuarea de repet ări dup ă încetarea lucrului la proba respectiv ă: f ără
asigurarea necesar ă;
– nerespectarea exerci Ńiului indicat de profesor care îl pune pe acesta în
imposibilitatea de a interveni oportun în cazul rat ării mi șcării;
– lucrul pe aparate înainte sau dup ă terminarea lec Ńiei;
– abordarea unor mi șcări mai grele ca urmare a provoc ărilor venite din
partea colegilor f ără a avea preg ătirea necesar ă pentru executarea lor;
– repetarea peste m ăsur ă a unui element care nu reu șește, conduce la
sc ăderea coordon ării și controlului mi șcării. Profesorul trebuie s ă
sesizeze la timp acest lucru pentru a evita o event ual ă accidentare.

3. CAUZE DE NATUR Ă ORGANIZATORIC Ă

a) Desf ăș urarea activit ăŃii în condi Ńii igienice necorespunz ătoare: lumin ă
insuficient ă, frig, umiditate prea mare, podea alunecoas ă poate fi cauza producerii
unor accidente.
b) Amplasarea aparatelor f ără asigurarea spa Ńiului de siguran Ńă .
Aparatele trebuie s ă fie a șezate departe de pere Ńi și de alte instala Ńii pentru
ca elevul s ă fie ferit de eventualele loviri.
c) Montarea și utilizarea necorespunz ătoare a aparatelor Aparatele trebuie
să fie într-o stare bun ă și stabile. Acest lucru va fi controlat permanent. A paratele
de s ărit vor fi ancorate pentru a se asigura stabilitate a lor. Trambulina va fi
prev ăzut ă cu materiale antiderapante atât pe suprafa Ńa ei cât și pe t ălpi. Saltele vor
acoperi suprafe Ńe mai mari decât cele strict necesare și se vor îmbina perfect f ără
suprapuneri sau g ăuri. Trebuie s ă fie netede, curate, f ără denivel ări și rupturi.
Bara fix ă trebuie s ă aib ă stâlpii verticali, s ă fie bine ancorat ă iar pl ăcile de
care se prind ancorajele s ă fie introduse în podea pentru a fi la acela și nivel cu
suprafa Ńa acestora. Suprafa Ńa barei trebuie s ă nu fie ruginit ă sau murdar ă de
magneziu.
La paralelele inegale distan Ńa dintre bare se regleaz ă în func Ńie de nivelul
de preg ătire al executan Ńilor și de particularit ăŃiile individuale ale acestora.
Modificarea în ălŃimii se face apucând barele și nu pivo Ńii de metal, deoarece în
cazul defect ării arcurilor barele ar putea c ădea și r ăni mâinile. Suprafa Ńa barelor
trebuie s ă fie neted ă, f ără asperit ăŃi și fisuri.
Inelele trebuie fixate solid în tavan și va fi verificat ă periodic starea lor și
egalitatea ca în ălŃime. Sc ările fixe trebuie fixate bine în perete. Frânghiile vor avea
grosimea necesar ă și nu vor prezenta rupturi. B ăncile de gimnastic ă trebuie s ă fie

TATIANA DOBRESCU
68 stabile cu o suprafa Ńă neted ă f ără a șchii și cuie.
d) Echipamentul necorespunz ător pentru desf ăș urarea activit ăŃii, neajustat,
purtarea inelelor, ceasurilor, l ănŃișoarelor, gumei de mestecat, pot fi cauza unor
accidente.

4. LIPSA CONTROLULUI MEDICAL

Controlul medical va fi efectuat periodic de to Ńi elevii. Cei bolnavi vor
întrerupe activitatea pe perioada stabilit ă de medici sau pot lucra par Ńial în func Ńie
de afec Ńiunea pe care o are.

5. CUNOAȘTEREA INSUFICIENT Ă A EXECUTAN łILOR

Poate conduce la abordarea unor mi șcări care dep ăș esc posibilit ăŃile
elevilor, dând astfel na ștere la accidente.

6. FOLOSIREA INCORECT Ă A PROCEDEELOR DE
ASIGURARE.

Trebuie s ă aleag ă procedeul de asigurare potrivit etapei de formular e a
deprinderii motrice și particularit ăŃilor individuale.

PROCEDEELE DE ASIGURARE ÎN GIMNASTIC Ă

ASIGURAREA

Ccontribuie nu numai la prevenirea accidentelor ci și la înv ăŃarea
elementelor din gimnastic ă. Ea se realizeaz ă prin urm ătoarele procedee: asigurarea
propriu-zis ă sau asisten Ńa, autoasigurarea și ajutorul.
Asigurarea propriu-zis ă sau asisten Ńa – constituie urm ărirea atent ă a
execu Ńiei pentru a putea interveni în eventualitatea comi terii unei gre șeli care poate
duce la un accident. Cel care asigur ă trebuie s ă stea aproape de executant și s ă-l
înso Ńeasc ă dac ă acesta se deplaseaz ă.

AUTOASIGURAREA

Const ă din ac Ńiunile întreprinse de executant pentru a evita c ăderile de pe
aparat și a preveni eventualele accidente.
Aceste m ăsuri pe care le ia executantul pot fi:
– reducerea amplitudinii mi șcărilor;
– sprijin suplimentar pe aparat cu o alt ă parte a corpului;
– modificarea mi șcării;
– săritur ă de pe aparat.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
69 În cazul c ăderilor de pe aparat cea mai indicat ă m ăsur ă este îndoirea și
gruparea segmentelor spre abdomen. Se va evita spri jinul pe sol cu bra Ńele întinse
iar dac ă viteza este mare, s ăritura de pe aparat va fi urmat ă de o rostogolire.
Procedeele de autoasigurare se înva Ńă simultan cu însu șirea unor elemente
de dificultate.

AJUTORUL

Este un procedeu metodic folosit în perioada de înv ăŃare și consolidare a
deprinderilor motrice și un mijloc de prevenire a accidentelor.
Ajutorul reprezint ă interven Ńia direct ă a profesorului pentru a-l face pe
executant s ă simt ă mi șcarea pentru a-i crea senza Ńiile chinestezice. Treptat el se
reduce vizând completarea ac Ńiunilor executantului iar când mi șcarea este însu șit ă
se renun Ńă la ajutor trecându-se la asigurare.
Alegerea acestui moment este de mare importan Ńă deoarece acordarea
exagerat ă a ajutorului creaz ă dependen Ńa execu Ńiei de acesta și prelunge ște procesul
de înv ăŃare.
Ajutorul poate avea mai multe forme :
a) ajutorul direct care presupune contactul direct al profesorului;
b) ajutorul indirect care se realizeaz ă prin intermediul lonjei și a altor
aparate;
c) ajutorul verbal sau prin semnale. Const ă în marcarea momentului de
declan șare a ac Ńiunii principale prin b ătăi din palme sau cuvinte ca: acum, hop.
Aceste semnale sunt date de profesor pu Ńin înainte pentru a permite reac Ńia
executantului. Poate fi folosit ca mijloc de stimul are sau încurajare (da, bine, etc)
sau pentru indicarea modului de execu Ńie (stai, rar, lent, etc.)

CONDI łIILE ASIGUR ĂRII

Condi Ńiile ce se impun pentru acordarea unei bune asigur ări din partea
profesorilor presupune:
– să cunoasc ă foarte bine tehnica mi șcărilor pentru a putea interveni în
momentele cele mai dificile;
– să prevad ă momentele periculoase care pot ap ărea;
– să aib ă reflexe bune, s ă posede suficient ă for Ńă fizic ă și s ă fie hot ărât;
– să posede bun ă îndemânare;
– să se plaseze la locul cel mai potrivit pentru a nu s tânjeni execu Ńia
mi șcării;
– să înve Ńe elevii s ă acorde asisten Ńa și ajutorul. Cunoa șterea de c ătre
elevi a modului în care se realizeaz ă asigurarea în lec Ńie și participarea lor la
aceasta este un ajutor pre Ńios pentru profesor și contribuie la însu șirea mai
temeinic ă a tehnicii exerci Ńiilor.
Cei ce concur ă la realizarea asigur ării, scrie Ilona Gerling (1999), este un

TATIANA DOBRESCU
70 act care reclam ă și favorizeaz ă în acela și timp numeroase aptitudini sociale
suscitând totodat ă dezvoltarea și înt ărirea identit ăŃii „eului”. Ea implic ă asumarea
unui rol, comunicarea, investirea, asumarea de resp onsabilit ăŃi și respectarea
în Ńelegerilor și regulilor. Aptitudinea de a ajuta pe altul este t r ăit ă ca o contribui Ńie
preten Ńioas ă pentru grup.
Instruirea pentru acordarea procedeelor de asigurar e se va face simultan cu
însu șirea diferitelor elemente. Ilona Gerling consider ă c ă pentru a acorda un ajutor
și o asigurare corect ă trebuie :
– să ajute câte doi;
– să efectueze aceea și priz ă cu ambele mâini;
– să practice aceea și func Ńie cu ambele mâini;
– să efectueze priza aproape de trunchi;
– să ridice, s ă Ńin ă și s ă duc ă având întotdeauna mâinile plasate sub
centrul de greutate;
– să apuce cât mai repede posibil;
– să Ńin ă și s ă înso Ńeasc ă pân ă când executantul ajunge în pozi Ńia
final ă.

Rezumatul unit ăŃii de studiu

Săriturile cu sprijin se pot executa numai dup ă ce se însu șesc separat
fazele, în urm ătoarea succesiune: aterizarea, elanul, b ătaia, primul zbor, sprijinul
mâinilor pe aparat, zborul al doilea.
Procedeele de asigurare în gimnastic ă asigurarea contribuie nu numai la
prevenirea accidentelor ci și la înv ăŃarea elementelor din gimnastic ă. Ea se
realizeaz ă prin urm ătoarele procedee: asigurarea propriu-zis ă sau asisten Ńa,
autoasigurarea și ajutorul.
Asigurarea contribuie la prevenirea accidentelor și la înv ăŃarea
elementelor din gimnastic ă. Ea se realizeaz ă prin: asigurarea propriu-zis ă sau
asisten Ńa, autoasigurarea și ajutorul.
Autoasigurarea – const ă din ac Ńiunile întreprinse de executant pentru a
evita c ăderile de pe aparat și a preveni eventualele accidente.
Ajutorul reprezint ă interven Ńia direct ă a profesorului pentru a-l face pe
executant s ă simt ă mi șcarea

Autoevaluare

/square4 Care sunt cauzele care pot conduce la producerea ac cidentelor?
/square4 Care sunt procedeele de asigurare în gimnastic ă?
/square4 Care sunt etapele în instruirea elevilor pentru aco rdarea ajutorului și
asisten Ńei?

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
71
Test de autoevaluare al cuno știn Ńelor din modulul II

1. Care este diferen Ńa între s ăriturile cu sprijin directe și cele cu r ăsturnare?
2. Aparatele speciale pentru efectuarea s ăriturilor cu sprijin sunt:
….1………………………………………. …………………………………………… ……………………….
….2………………………………………. …………………………………………… ……………………….
….3………………………………………. …………………………………………… ……………………….
….4………………………………………. …………………………………………… ……………………….
3. Enumera Ńi care sunt s ăriturile cu sprijin directe:
……1…………………………………….. …………………………………………… …………………………
……2…………………………………….. …………………………………………… ………………………..
……3…………………………………….. …………………………………………… …………………………
……4…………………………………….. …………………………………………… ………………………..
4. De cine este dat ă denumirea săriturile cu sprijin directe?
…………………………………………… …………………………………………… ……………………
5. În cadrul săriturile cu sprijin prin r ăsturnare corpul se roteaz ă spre
…………., aproximativ 180 O în jurul axei ………………….. (se r ăstoarn ă în
stând pe mâini) continuându- și rotarea în zborul doi pân ă când ajunge în
……………….. .
6. În timpul zborului doi al s ăriturilor directe, picioarele pot efectua diferite
ac Ńiuni
/box3 dep ărtare
/box3 fandare
/box3 apropiere
/box3 sfoar ă
/box3 îndoire
/box3 întoarceri
/box3 co șule Ń
7. Care sunt fazele unei s ărituri cu sprijin?
…..1……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..2……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..3……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..4……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..5……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..6……………………………………… …………………………………………… ………………………….
8. Care este ordinea în care se însu șesc fazele unei s ărituri cu sprijin?
…..1……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..2……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..3……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..4……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..5……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..6……………………………………… …………………………………………… ………………………….

TATIANA DOBRESCU
72 9. Care din faze mai poart ă denumirea de „a doua b ătaie”
…………………………………………… …………………………………………… ………………………….
10. Enumera Ńi cauzele producerii accidentelor, de natur ă metodic ă, în
gimnastic ă
……..1…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..2…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..3…………………………………… …………………………………………… …………………………
11. Cine este principalul responsabil de apari Ńia cauzelor accidentelor în
gimnastic ă?
/box3 profesor
/box3 executant
/box3 aparate
/box3 sala de sport
/box3 clima
/box3 părin Ńii
12. Enumera Ńi procedeele de asigurare din gimnastic ă:
…..1……………………………………… …………………………………………… ……………………..
…..2……………………………………… …………………………………………… ……………………..
…..3……………………………………… …………………………………………… ……………………
13. Procedeele de autoasigurare se înva Ńă simultan
cu …………………………………………… …………………………………………… ………………………
14. Ajutorul poate avea mai multe forme :
……..1…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..2…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..3…………………………………… …………………………………………… ………………………….
15. Condi Ńiile ce se impun pentru acordarea unei bune asigur ări din partea
profesorilor presupune:
– să cunoasc ă…………………………………………………………..
– să prevad ă …………………………………………………………….
– să aib ă………………………………………………………………….
– să posede ………………………………………………………………
– să se plaseze……… …………………………………………………..
– să înve Ńe ………………………………………………………………
Tema de control nr. 2

Efectua Ńi o s ăritur ă peste capra vie și verifica Ńi dac ă a Ńi parcurs toate fazele
săriturilor cu sprijin.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
73

Modulul III. TEORIA ȘI METODICA
EXERCI łIILOR LA APARATE
SPECIFICE GIMNASTICII
ARTISTICE

Scopul modulului

/square4 Însu șirea principalelor repere teoretice și metodologice pe care le
implic ă abordarea exerci Ńiilor la aparate specifice gimnasticii
artistice.

Obiective opera Ńionale

/square4 să identifice caracteristicile diferitelor grupe de e xerci Ńii din
gimnastica artistic ă;
/square4 să st ăpâneasc ă cuno știn Ńe privind bazele tehnice ale exerci Ńiilor din
gimnastica artistic ă;
/square4 să utilizeze în mod corespunz ător indica Ńiile metodice ale exerci Ńiilor
la aparate specifice gimnasticii artistice.

TATIANA DOBRESCU
74

Unitatea de studiu III.1. ELEMENTE TEHNICE LA
APARATE SPECIFICE
GIMNASTICII ARTISTICE

CON łINUTUL ȘI MIJLOACELE GIMNASTICII

În gimnastica artistic ă, exerci Ńiul are accep Ńiunea de ansamblu de
elemente legate între ele într-o anumit ă ordine în conformitate cu cerin Ńele
regulamentare pentru a fi prezentate în concursuri. Prin element se în Ńelege un
complex de ac Ńiuni motrice cu succesiune precis ă, care duce la efectuarea unei
mi șcări cu o structur ă special ă, având o denumire specific ă terminologiei
gimnasticii. Unirea a dou ă elemente formeaz ă o legare iar din unirea mai multor
elemente rezult ă o combina Ńie.
Gimnastica artistic ă dispune de un con Ńinut bogat și diversificat de
elemente, la toate probele de concurs. În aceast ă ramur ă de performan Ńă a
gimnasticii în procesul de preg ătire al sportivilor se folosesc și mijloace preluate
din celelalte ramuri. Astfel, întâlnim exerci Ńii din gimnastica de baz ă pentru
caracterul lor formativ în realizarea înc ălzirilor și a preg ătirii fizice. În con Ńinutul
exerci Ńiilor de concurs se utilizeaz ă mijloace din gimnastica acrobatic ă, gimnastica
ritmic ă precum și elemente de coregrafie și de dans.
De asemenea, în procesul de preg ătire al gimna știlor se folose ște lucrul la
plasa elastic ă pentru înv ăŃarea elementelor de dificultate din con Ńinutul exerci Ńiilor
de concurs. În perioada preg ătitoare și de recuperare, pentru a l ărgi și diversifica
influen Ńele benefice ale altor factori, se folosesc și mijloace din alte sporturi
înrudite.
Probele de concurs ale gimnasticii artistice, în or dinea clasic ă utilizat ă în
competi Ńiile oficiale și în cadrul Jocurilor Olimpice, sunt urm ătoarele:
– gimnastica artistic ă masculin ă – sol, cal cu mânere, inele, s ărituri,
paralele și bar ă fix ă.
– gimnastica artistic ă feminin ă – sărituri, paralele inegale, bârn ă sol.
Elementele în gimnastica artistic ă se pot împ ărŃi dup ă modul de execu Ńie în
trei grupe mari:
1. din elan sau de balans,
2. din for Ńă ,
3. statice (pozi Ńii men Ńinute)
Cea mai vast ă grup ă este reprezentat ă de elementele de balans care sunt
prezente la toate aparatele, apoi elementele de for Ńă și într-un num ăr mai redus cele
statice.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
75 Dup ă structura lor elementele se sistematizeaz ă astfel:
1. urc ări prin balans înainte, înapoi sau din for Ńă în diferite pozi Ńii;
2. balans ări din atârnat sau în sprijin înainte sau înapoi;
3. rot ări mari sau mici, înainte sau înapoi;
4. rostogoliri, r ăsturn ări, salturi înainte, înapoi, lateral;
5. întoarceri (în șurub ări), în diferite axe ale corpului;
6. desprinderi și reapuc ări cu faz ă de zbor, simple sau cu rota Ńii;
7. treceri din for Ńă dintr-o pozi Ńie în alta în urcare sau în coborâre;
8. coborâri sau ie șiri de pe aparat.
Exerci Ńiile probelor de la bârn ă și sol au în con Ńinutul lor pe lâng ă
elementele tehnice specifice, în conformitate cu c erin Ńele regulamentare și
elemente gimnice și artistice de genul pa șilor, s ăriturilor, piruetelor, valurilor și
elemente de echilibru.

CARACTERISTICILE EXERCI łIILOR PE APARATE
SPECIFICE GIMNASTICII ARTISTICE

Mi șcările pe aparate au mai multe caracteristici și deosebiri dup ă cum
urmeaz ă:
– la aparate se execut ă mi șcări neîntâlnite în via Ńa de zi cu zi, deoarece atât
unele cât și altele sunt produse ale imagina Ńiei și muncii omului.
Tehnica de execu Ńie este specific ă aparatului pe care se lucreaz ă. Atât
aparatele cât și mi șcările au evoluat, s-au perfec Ńionat pe parcursul anilor a șa cum
au evoluat și materialele utilizate la construc Ńia aparatelor ori a materialelor
sportive necesare practic ării gimnasticii. Astfel s-a ajuns ast ăzi la barele din fibr ă
de sticl ă și carbon pentru paralele, la bârna de aluminiu înve lit ă în piele, la
podiumul pe care se lucreaz ă exerci Ńiul de sol, la structura și forma trambulinei, a
palmierilor, a papucilor de gimnastic ă etc. În concluzie, putem spune c ă toate
aceste schimb ări au dus la ridicarea nivelului tehnic al mi șcărilor și la m ărimea
eficien Ńei ac Ńiunilor motrice.
Mi șcările au un caracter aciclic, o structur ă extrem de variat ă și complex ă:
– caracteristicile gimnasticii ofer ă o bog ăŃie de mi șcări și o varietate
deosebite, precum și posibilitatea practic nelimitat ă de creare a altora noi;
– construc Ńia specific ă a aparatelor determin ă și specificitatea exerci Ńiilor
la aparate, specificitate dat ă de forma, direc Ńia, amplitudinea, axele și planul
mi șcărilor;
– pozi Ńiile din care se pot executa mi șcările la aparate sunt fundamentale
„atârnat” și „sprijin”, cu variantele lor, precum și pozi Ńiile mixte ce rezult ă din cele
fundamentale ori variantele acestora;
– stilul de execu Ńie este specific gimnasticii;
– mi șcările corpului ori ale segmentelor au un ritm și tempo proprii.

TATIANA DOBRESCU
76 De și mi șcările de gimnastic ă sunt foarte complexe și variate, ceea ce la
prima vedere pare imposibil de ordonat și sistematizat, o analiz ă atent ă a
con Ńinutului ne demonstreaz ă unele asem ănări care permit tocmai o clasificare a lor
dup ă criterii bine stabilite. În sensul celor afirmate mai sus afirm ăm c ă:
• toate mi șcările sunt supuse unor legi unice, legi ce trebuie î n Ńelese și
folosite în realizarea corect ă a mi șcărilor;
• indiferent de structura și caracterul lor, mi șcările prezint ă elemente
comune în privin Ńa traiectoriei, direc Ńiei, amplitudinii, ritmului,
gradului de încordare, planului ori a num ărului de segmente angrenate
în realizarea lor;
• în realizarea acestor mi șcări sunt angrenate mai multe elemente ce pot
ac Ńiona și ca factori limitativi. Pentru în Ńelegerea acestei afirma Ńii
exemplific ăm prin:
– pozi Ńia „atârnat” care presupune sus Ńinerea greut ăŃii întregului corp numai
cu ajutorul mâinilor, ceea ce duce la limitarea num ărului ac Ńiunilor posibile la acest
nivel;
– structura anatomic ă a articula Ńiilor care particip ă la realizarea anumitor
mi șcări produce o limitare a num ărului acestora;
– structura și forma specific ă a aparatelor ofer ă posibilitatea execut ării unor
anumite mi șcări, dac ă lu ăm în considerare planul acestor mi șcări. Astfel la inele se
execut ă mi șcări în plan sagital, la cal cu mânere în plan fronta l și orizontal ș.a.m.d.

BÂRN Ă

URC ĂRI ÎN LUNGUL BÂRNEI

Urcarea în sprijin echer cu picioarele dep ărtate

Se execut ă la cap ătul bârnei de pe loc sau din elan. Din aceast ă pozi Ńie se
poate urca din for Ńă în stând pe mâini.

Urcare prin rostogolire înainte .

Mi șcarea poate fi finalizat ă în stând pe omopla Ńi sau în culcat. De
asemenea, rostogolirea poate fi finalizat ă în ghemuit, în a șezat, c ălare, a șezat pe o
coaps ă etc. Înv ăŃarea la bârna înalt ă este precedat ă de exersarea rostogolirii pe sol,
pe lada de gimnastic ă, pe banca de gimnastic ă și bârna joas ă.

Urcare prin stând pe mâini

Se execut ă din elan, cu b ătaie pe ambele picioare pe trambulina
semielastic ă. Pozi Ńia final ă poate fi în stând pe mâini cu picioarele apropiate ,

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
77 dep ărtate în sfoar ă sau un picior întins și unul îndoit.

Urc ări cu elan oblic

Urcare în cump ănă pe un genunchi.
Urcare cu forfecare în a șezat pe o coaps ă.
Urcare prin s ăritur ă în ghemuit sau pe un picior.
Urcare în stând pe um ăr.
Urcare în stând pe mâini.

COBORÂRI

Coborâri prin sprijin plutitor .

Acest gen de coborâre se poate executa din cump ănă pe un genunchi, din
așezat c ălare sau din stând cu balans pân ă în stând pe mâini și coborâre lateral ă.

Coborâre prin stând pe mâini la cap ătul bârnei cu întoarcere de 180 0.

Coborâre prin r ăsturnare înainte la cap ătul bârnei.

Coborâre prin r ăsturnare înainte pe bârn ă pe ambele picioare și salt
înainte cu sau f ără întoarcere la cap ătul bârnei.

TATIANA DOBRESCU
78
PARALELE INEGALE (BAR Ă FIX Ă)

ÎNDREPTARE ÎN SPRIJIN .

Este o mi șcare de elan care se efectueaz ă cu priz ă apucat de sus sau apucat
de jos.
Dup ă luarea elanului în atârnat se execut ă balans înainte, iar la trecerea
verticalei de jos se efectueaz ă o frânare a deplas ării picioarelor, prin extensie în
articula Ńia coxofemural ă, dup ă care urmeaz ă ducerea și apropierea picioarelor
întinse de bara fix ă la nivelul vârfurilor, corpul balansând îndoit îna inte.
La balansarea înapoi se execut ă o întindere energic ă și prelungit ă a
corpului din articula Ńia coxofemural ă pe lâng ă bar ă, concomitent cu presiunea
energic ă și prelungit ă pe bar ă cu bra Ńele întinse. Umerii se proiecteaz ă înainte, ceea
ce determin ă trecerea în sprijin înainte pe bar ă. Picioarele care r ămân în urm ă
efectueaz ă o balansare energic ă înapoi, umerii se retrag progresiv, ajutând trecer ea
pân ă în stând pe mâini.

Succesiunea metodic ă a înv ăŃă rii:
– din culcat dorsal cu corpul îndoit: imitarea mi șcării de îndreptare cu
corpul și cu bra Ńele. Se poate folosi un baston sau o bar ă din lemn pentru a înlocui
bara fix ă. Se urm ăre ște men Ńinerea capului u șor în piept și proiectarea pieptului
înainte dup ă picioare, la îndreptarea corpului;
– la bar ă joas ă, din sprijin: cu ajutor, trecere în atârnat îndoit , balansare
înainte și executarea mi șcării de îndreptare în sprijin de mai multe ori;
– la bara joas ă, din atârnat: cu ajutor, îndreptare în sprijin;
– la bara joas ă și la bara înalt ă: executarea independent ă a îndrept ării în
sprijin, urm ărind ca mi șcarea de îndreptare din articula Ńia coxofemural ă s ă nu se
fac ă pân ă în extensie. Rezerva de îndoire se folose ște în a doua parte a îndrept ării,
dup ă trecerea în sprijin la finalizarea elanului în spr ijin plutitor sau în stând pe
mâini.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
79
ROATA ÎNAPOI ÎN SPRIJIN

Este un element ethnic simplu, care se num ără printre primele care se
înva Ńă la bara fix ă.
Din sprijin: balans înapoi în sprijin plutitor și revenirea corpului întins
spre bar ă. În momentul atingerii acesteia, corpul execut ă o r ăsturnare înapoi cu
ușoar ă îndoire din articula Ńia coxofemural ă, iar la revenirea în sprijin se execut ă
extensia picioarelor din articula Ńia coxofemural ă și fixarea corpului din nou în
sprijin facial prin încordarea musculaturii spatelu i și bra Ńelor.

Succesiunea metodic ă a înv ăŃă rii:
– la bara joas ă, din sprijin: îndoirea corpului și balans înapoi cu
picioarele întinse din articula Ńia coxofemural ă, în sprijin plutitor, revenire în sprijin
și din nou balans cât mai sus;
– la bara joas ă, din sprijin cu corpul îndoit: extensie în pozi Ńia corect ă de
sprijin și revenire în pozi Ńia de plecare de mai multe ori;
– la bara joas ă: efectuarea cu și f ără ajutor a ro Ńii înapoi în sprijin.

COBORÂRE PRIN SUBBALANSARE DIN SPRIJIN

Este un element care se poate executa de pe bara jo as ă sau cea înalt ă.
Începe prin balans înapoi trecere în pozi Ńia sprijin cu corpul îndoit dup ă
care gimnastul execut ă o c ădere înapoi. Corpul acestuia se deplaseaz ă cât mai
aproape de bar ă, bazinul aflându-se lâng ă aparat. Întinderea principal ă (în
articula Ńiile coxofemurale și apoi scapulo – humerale) se execut ă activ, în timpul
mi șcării corpului înainte – sus, dup ă care gimnastul se dep ărteaz ă de sprijin, iar
mâinile p ărăsesc priza dup ă frânarea mi șcării picioarelor, efectuându-se o întindere
maxim ă a corpului din toate articula Ńiile.

TATIANA DOBRESCU
80

Se poate executa cu întoarcere sau ca element de le g ătur ă între bare.

PARALELE EGALE

BALANSUL ÎN SPRIJIN

Este un element fundamental, ce are o importan Ńă deosebit ă pentru
executarea tuturor mi șcărilor din aceast ă pozi Ńie, care sunt destul de numeroase.
Pozi Ńia în sprijin la paralele trebuie însu șit ă corect de la început, în sensul
că se apas ă puternic cu bra Ńele în bare, umerii sunt foarte încorda Ńi, corpul nu atârn ă
între bra Ńe, umerii s ă nu fie ridica Ńi în sus, coatele bine întinse, fa Ńa anterioar ă a
antebra Ńelor orientat ă înainte.
Un rol deosebit în executarea balans ărilor în sprijin îl joac ă ac Ńiunile
efectuate din articula Ńiile coxofemural ă și scapulo-humeral ă.
Este important ca în cele dou ă faze ale balansului în sprijin s ă fie angrenat
întregul corp, axa imaginar ă a mi șcării fiind reprezentat ă de articula Ńia umerilor.
a) Faza balansului înainte. Corpul se deplaseaz ă din înapoi înainte,
simultan cu coborârea umerilor și proiectarea lor u șor înainte pe vertical ă
b) Cu corpul cât mai alungit, la trecerea verticalei s e efectueaz ă o b ătaie
din articula Ńia coxofemural ă; în continuare corpul se întinde f ără l ăsarea umerilor
înapoi (fixarea umerilor aproape de vertical ă), trunchiul iese dintre bra Ńe cât mai
mult în sus, bra Ńele împing continuu barele în jos spre înapoi.
c) Faza balansului înapoi. De la punctul maxim al bala nsului înainte,
corpul coboar ă întins: înainte de vertical ă se relaxeaz ă u șor din articula Ńia
coxofemural ă pentru a executa odat ă cu trecerea verticalei o b ătaie (extensie) din
aceea și articula Ńie, f ără a m ări extensia corpului. Umerii care trebuie s ă fie mereu
cât mai aproape de vertical ă se retrag u șor înapoi, pentru a u șura ridicarea capului
și ac Ńiune de împingere cu bra Ńele întinse, în bare, în jos corpul se men Ńine cât mai
drept la finalul balans ării pentru a ajunge cât mai aproape de pozi Ńia stând pe mâini.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
81

La balansarea în sprijin, jocul umerilor înainte și înapoi este important,
întrucât ajut ă la men Ńinerea echilibrului, dar și la amplificarea balansului. Având
rol compensator, devierile trebuie s ă fie cât mai mici fa Ńă de vertical ă. Acest lucru
determin ă amplitudinea balans ărilor și corectitudinea lor, dar solicit ă for Ńa centurii
scapulare, care reclam ă o bun ă dezvoltare.

URCARE ÎNAINTE ÎN SPRIJIN, LA BALANS ÎNAINTE, DIN
SPRIJIN PE BRA łE

Din sprijin pe bra Ńe se efectueaz ă balans înapoi cu corpul cât mai alungit,
dup ă dep ăș irea barelor la orizontal ă se accentueaz ă l ăsarea picioarelor în urm ă
favorizând b ătaia puternic ă din faza urm ătoare. La trecerea verticalei are loc o
închidere a articula Ńiei coxo-femurale urmat ă de oprirea deplas ării picioarelor, prin
bătaie înapoi și în jos. Simultan bra Ńele întinse apas ă energic pe bare în jos și
datorit ă frân ării deplas ării picioarelor în sus, se produce ridicarea pieptu lui și
reducerea greut ăŃii de pe bra Ńe. Mi șcarea de frânare a picioarelor este scurt ă și se
execut ă simultan cu ac Ńiune de biciuire.

În momentul urc ării corpului și pres ării în bare cu bra Ńele, executantul
trebuie s ă aib ă tendin Ńa de a proiecta umerii și pieptul înainte deoarece for Ńele de
reac Ńie care se nasc tind s ă-l duc ă înapoi, pe spate ( s ă-l r ăstoarne).

TATIANA DOBRESCU
82 Ajutorul se acord ă din lateral cu o mân ă la nivelul coapsei, cealalt ă la
nivelul spatelui.
Succesiunea metodic ă a înv ăŃă rii:
– Din sprijin pe bra Ńe, cu picioarele sprijinite înainte pe o capr ă aproape la
în ălŃimea barelor, corpul u șor îndoit,se execut ă o ap ăsare cu picioarele în jos pe
capr ă și o împingere a bra Ńelor,ridicare în sprijin.
– La paralele cu barele înclinate, cu ajutor la niv elul bazinului: urcare
înainte în sprijin dep ărtat a șezat, apoi în sprijin.
– Din sprijin pe bra Ńe urcare înainte în sprijin a șezat, apoi, cu ajutor, urcare
înainte în sprijin pân ă în momentul execut ării independente.
Gre șeli tipice:
– Balansul este insuficient sau prea amplu și nu se favorizeaz ă b ătaia la
coborârea picioarelor.
– Nu se închide echerul din coapse și nu se opre ște deplasarea picioarelor.
– Biciuirea nu se face energic și nu este realizat ă simultan cu ac Ńiunea de
retroduc Ńie a bra Ńelor.
– Se ac Ńioneaz ă cu bra Ńele îndoite și ridicarea pieptului în ac Ńiunea de
bătaie.

ÎNDREPTARE ÎN SPRIJIN CU ELAN, DIN ATÂRNAT

Din stând se efectueaz ă o s ăritura de pe loc sau cu elan în atârnat între
bare (pentru un elan optim se va urm ări ca șezuta la plecare s ă fie cât mai sus, iar
unghiul dintre bra Ńe și trunchi complet deschis). În timpul balans ării înainte se
gr ăbe ște întinderea corpului printr-o mi șcare activ ă a picioarelor înainte și în jos,
urmat ă în final de aducerea lor imediat ă spre piept în atârnat îndoit, balansând
înapoi din aceast ă pozi Ńie. O dat ă cu trecerea verticalei se efectueaz ă o întindere
coxofemural ă (îndreptare și o presare cu bra Ńele pe bare energic ă și prelungit ă în
jos).
Men Ńion ăm un detaliu tehnic, care contribuie la executarea ampl ă dup ă
flexarea picioarelor în atârnat îndoit se face o pr esare accentuat ă a lor spre piept,
ceea ce ajut ă la o mai energic ă b ătaie înainte și sus pentru a ajunge în sprijin cu
șezuta cât mai sus deasupra barelor, corpul îndoit d in articula Ńia coxofemural ă.

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
83
Succesiunea metodic ă a înv ăŃă rii:
– executarea mi șcării în prealabil la bara fix ă u șureaz ă însu șirea;
– din atârnat îndoit cu ajutor: balans ări, urm ărind la balansul înapoi
coordonarea mi șcării cu îndreptare a corpului cu cea de presare a ba relor cu bra Ńele;
– din sprijin: c ădere înapoi în atârnat îndoit, balans înainte și la balans
înapoi urcare prin îndreptare în sprijin (îndreptar e c ăzut ă);
– elan din atârnat și efectuarea mi șcării la început cu balans intermediar,
apoi direct, cu și f ără ajutor.

Rezumatul unit ăŃii de studiu

Gimnastica artistic ă dispune de un con Ńinut bogat și diversificat de
elemente, la toate probele de concurs. În aceast ă ramur ă de performan Ńă a
gimnasticii în procesul de preg ătire al sportivilor se folosesc și mijloace preluate
din celelalte ramuri. Astfel, întâlnim exerci Ńii din gimnastica de baz ă pentru
caracterul lor formativ în realizarea înc ălzirilor și a preg ătirii fizice. În con Ńinutul
exerci Ńiilor de concurs se utilizeaz ă mijloace din gimnastica acrobatic ă, gimnastica
ritmic ă precum și elemente de coregrafie și de dans.
De asemenea, în procesul de preg ătire al gimna știlor se folose ște lucrul la
plasa elastic ă pentru înv ăŃarea elementelor de dificultate din con Ńinutul exerci Ńiilor
de concurs. În perioada preg ătitoare și de recuperare, pentru a l ărgi și diversifica
influen Ńele benefice ale altor factori, se folosesc și mijloace din alte sporturi
înrudite.
Probele de concurs ale gimnasticii artistice, în or dinea clasic ă utilizat ă în
competi Ńiile oficiale și în cadrul Jocurilor Olimpice, sunt urm ătoarele:
– gimnastica artistic ă masculin ă – sol, cal cu mânere, inele, s ărituri,
paralele și bar ă fix ă.
– gimnastica artistic ă feminin ă – s ărituri, paralele inegale, bârn ă sol.

Autoevaluare

/square4 Care sunt probele gimnasticii artistice?
/square4 Prin ce se deosebe ște gimnastica artistic ă de celelalte sporturi?
/square4 Care sunt caracteristicile mic ărilor din gimnastica artistic ă?

TATIANA DOBRESCU
84
Test de autoevaluare al cuno știn Ńelor din modulul III

1. Care sunt termenii de baz ă din gimnatica artistic ă?
….1………………………………………. …………………………………………… ……………………….
….2………………………………………. …………………………………………… ……………………….
….3………………………………………. …………………………………………… ……………………….
….4………………………………………. …………………………………………… ……………………….
2. Enumera Ńi care sunt tipurile de elemente în gimnastica arti stic ă:
……1…………………………………….. …………………………………………… …………………………
……2…………………………………….. …………………………………………… ………………………..
……3…………………………………….. …………………………………………… …………………………
3. Probele de concurs gimnastica artistic ă masculin ă sunt:
/box3 Cal cu mânere
/box3 Bar ă fix ă
/box3 Paralele egale
/box3 sol
/box3 inele
/box3 paralele
/box3 sărituri
4. Probele de concurs gimnastica artistic ă masculin ă sunt:
/box3 Cal
/box3 Bârn ă
/box3 Paralele inegale
/box3 sol
/box3 sărituri
5. Care caracteristicile exerci Ńiilor la aparatele specifice în gimnastica artistic ă ?
…..1……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..2……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..3……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..4……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..5……………………………………… …………………………………………… ………………………….
…..6……………………………………… …………………………………………… ………………………….
6. Care sunt asem ănările mi șcărilor din gimnastica artistic ă la toate aparatele ?
.
……..1…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..2…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..3…………………………………… …………………………………………… …………………………
7. Enumera Ńi tipurile de urc ări la bârn ă:
……..1…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..2…………………………………… …………………………………………… ………………………….
……..3…………………………………… …………………………………………… …………………………

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
85 8. Enumera Ńi procedeele tehnice însu șite din grupa coborârilor la bârn ă:
…..1……………………………………… …………………………………………… ……………………..
…..2……………………………………… …………………………………………… ……………………..
…..3……………………………………… …………………………………………… ……………………
9. Enumera Ńi o legare de 3 elemente la paralele inegale (bara fix ă) incluzând o
urcare și o coborâre
…………………………………………… …………………………………………… ………………………
10. Exemplifica Ńi elementul fundamental necesar execu Ńiilor exerci Ńiilor la
paralele egale din gimnastica masculin ă
……..1…………………………………… …………………………………………… ………………………….
11. Enumera Ńi 3 elemente tehnice ce se pot efectua la paralele egale:
….1………………………………………. …………………………………………… ………………………….
….2………………………………………. …………………………………………… ………………………….
….3………………………………………. …………………………………………… ………………………….

Tema de control nr. 3

/square4 Efectua Ńi o legare de elemente tehnice la un aparat la aleg ere.

TATIANA DOBRESCU
86
BIBLIOGRAFIE

1. Albu I, Luca A., Fidler G., 1968, Exerci Ńii și jocuri în doi, Ed. CNEFS,
Bucure ști;
2. Baciu C., 1977, Analiza func Ńional ă și biomecanica aparatului locomotor,
Ed. Sport – Turism, Bucure ști;
3. Barthe, J., Duboz, S., Heraud, A., Policarpo, D., 1 993, Acro-gym. Un projet
d’innovation pédagogique a l’AS, Rev. EPS, nr. 240, pp. 19-22 ;
4. Băia șu N., Bîrlea A., 1969, Gimnastica de baz ă și acrobatic ă în școal ă, Ed.
CNEFS, Bucure ști;
5. Băia șu N., 1972, Jocuri acrobatice și piramide, Ed. Stadion, Bucure ști;
6. Bedö C. și colab., 1968, Exerci Ńii cu partener, Ed. CNEFS, Bucure ști;
7. Beyer E., 1987, W ırterbuch der sport wissenschaft, Ed. Verlag Karl
Hofmann, Schorndorf;
8. Bignasca N., 1993, L’ imitation des enfants à l'éch auffement musculaire,
Rev. Macolin nr. 10/1993;
9. Bignasca N., 1999, Les accidents de sport ne sont p as accidentels, Dev.
Mobile nr. 4, pp. 8-9;
10. Bignasca N., 2003, Editorial, .Rev Mobile nr. 1, p. 3
11. Cârstea, Gh., 2000, Teoria și metodica educa Ńiei fizice și sportului pentru
examenele de definitivat și gradul didactic II, Editura AN-DA, Bucure ști;
12. Constantinescu E., Dobrescu T., 2000, Curs Gimnasti ca de baz ă, ID, EFS,
Universitatea Bac ău;
13. Constantinescu E., Dobrescu T., 2002, Indrumar Gimn astic ă III, ID, EFS,
Universitatea Bac ău;
14. Constantinescu E., Dobrescu T., 2003, Indrumar Gimn astic ă IV, ID, EFS,
Universitatea Bac ău;
15. Coston, A., 2002, Être compétent, un exemple en sau t de cheval, Rev. EPS,
nr. 297, pp. 63-67 ;
16. Coteanu I., Seche L., Seche M., 1996, Dic Ńionarul explicativ al limbii
române, Edi Ńia a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucure ști;
17. Covaci N., 1976, S ăriturile în gimnastic ă. Ed. Sport-Turism, Bucure ști;
18. Damian M. și Popescu R., 2000, Gimnastic ă acrobatic ă, tehnic ă, metodic ă,
Ed. „Ovidius” University Press, Constan Ńa;
19. Demeter A., 1981, Bazele fiziologice și biochimice ale calit ăŃilor fizice, Ed.
Sport-turism, Bucure ști. p. 43-67.
20. Dobrescu T., Constantinescu E, 2006, Bazele teoreti ce și metodice ale
gimnasticii, curs de baz ă, Ed. Tehnopress, Ia și;
21. Dobrescu T., Constantinescu E, 2006, Gimnastica – c oncepte teoretice și
aplica Ńii practice, Ed. Tehnopress, Ia și;
22. Dobrescu T., 1995, Contribu Ńii privind optimizarea lec Ńiei de educa Ńie fizic ă
cu colectivele de fete, vol. Conferin Ńei Știin Ńifice Interna Ńionale, Chi șin ău,

TEORIA ȘI PRACTICA GIMNASTICII
87 pag. 61;
23. Dragnea A., 2002, Teoria educa Ńiei fizice și sportului, FEST, Bucure ști;
24. Dragnea A., Bota A., 1999, Teoria activit ăŃilor motrice, Ed. Didactic ă și
Pedagogic ă, R.A., Bucure ști;
25. Dragomir Al., Barta A., 1993, Educa Ńie fizic ă. Manual pentru clasa a IX-a
școli normale, EDP R.A. Bucure ști Dumitrescu L – România în lumea
sportului, Ed. Editis, Bucure ști;
26. Donskoi D., 1973, Biomecanica, Ed. Stadion, Bucure ști;
27. Dubreuil, A., 2002, Mini-Trampoline. La gymnastique autrement, Rev.
EPS, nr. 293, pp. 45-51;
28. Dumitrescu L, 1995, România în lumea sportului, Ed. Editis, Bucure ști;
29. Dungaciu P., Gimnastica de baz ă, Universitatea Ecologic ă, Facultatea de
Educa Ńie fizic ă, sport și kinetoterapie, Bucure ști, p. 39-46;
30. Ettlin H , 1994, L’acro bungy, un engin d’entraînem ent hors du commun,
Rev. Macolin nr. 2, p. 12-13;
31. Fauché, S., 1993, De la corp la psychisme, Paris, P uf, p. 276;
32. Fekete J., 1996, Gimnastic ă – gimnastic ă de baz ă, acrobatic ă și s ărituri, Ed.
Libr ăriile Crican, Oradea;
33. Gerling I, 1999, Gymnastique avec les enfants: aide r et assurer „Se tenir
près de l’enfant et maîtrisez la situation” Rev. Mo bile nr. 1, p. 16-17;
34. Ghibu, E., Todan I., 1970, Sportul românesc de-a lu ngul anilor, Editura
Stadion, Bucure ști;
35. Grimalschi, T., Filipenco, E., Tolmaciov, P., 1993, Gimnastica, Editura
Lumina, Chi șin ău,;
36. Gönczi Raicu M. și colab., 1995, Gimnastica acrobatic ă în școal ă la vârsta
de 7-12 ani, Ed. Mirton, Timi șoara;
37. Gönczi Raicu M., 1995, Gimnastica, Ed. Tipografia U niversitatea de Vest,
Timi șoara;
38. Gönczi Raicu M. și Nicolin M., 2002, Gimnastic ă, Ed. Mirton, Timi șoara;
39. Grigore V., 2003, Gimnastica – manual pentru cursu l de baz ă, Ed. Bren,
Bucure ști;
40. Herbiet H și col, 1997, Acrosport et education physique, Rev. EPS nr 165,
p. 15;
41. Hidi și col., 1991, Gimnastic ă – note de curs, ANEFS, Bucure ști;
42. Hout – Moneta C., Socie M., 1997, Acrosport: porter et voltiger, Rev. EPS
nr 173. p. 58;
43. Hout C., 1992, Ľ acrogym une autre façon ďaborder la gymnastique en
lycée professionnel, Rev. EPS nr. 236, p. 63-65;
44. Ionescu I., 1970, Gimnastica de baz ă în școala general ă, Culegere de
exerci Ńii, EDP, Bucure ști;
45. Käsermann D., 1994, Rhönrad ou roul acrobatique, Re v. Macolin nr. 8,
pg.12-13;
46. Keim V., 2003, Ľ echilibre á plusieurs visages, Rev. Mobile nr. 1, p. 12-13;

TATIANA DOBRESCU
88 47. Keim V., Battanta P., 2004, Acrobatie avec les jeun es. Architectures en
mouvement, Rev. Mobile nr. 2, pp. 28-31;
48. Kiri Ńescu C , 1964, Palestrica, Ed. UCFS, Bucure ști;
49. Luca A, 1993, Curs de gimnastic ă Vol. I și II, Ed. Universit ăŃii „Al. I.
Cuza” Ia și;
50. Luca A, 1997, Gimnastica în ciclul gimnazial, Ed. D oroftei, Ia și;
51. Luca A, 1998, Gimnastica în școal ă, Ed. Universit ăŃii A.I. Cuza, Ia și; p. 50-
54
52. Martin P., 1999, La gymnastique féminine, Ed. Milan , Paris;
53. Mathys, R., 2003, Gestion du risque. Le sport : bon pour la santé ?, Rev.
Mobile, nr. 1, pp. 34-35;
54. Niculescu G., 2001, Gimnastica de baz ă, Ed. Printech, Bucure ști, p. 50-54;
55. Nyffenegger E., 1995, Acrogym et tumbling, Rev. Mac olin nr. 3;
56. Nyffenegger E., 1994, Rhönrad ou roul acrobatique, rev. Macolin nr. 8, p.
12-13;
57. Parlebas, P., 1981, Contribution à un lexique comme nté en Science de
l’Actionne Motrice, Paris, INSEP, pp. 317;
58. Piard, C., 2000, Pour une didactique de la créativi té, Rev. EPS, nr. 286, pp.
65-69;
59. Pineau, C., Hébrard, A., 1993, L’éducation physique et sportive, Rev. EPS,
nr. 240, mars – avril pp. 16-17;
60. Popa Gh., 1975, Piramide, Ed. Sport – Turism, Bucur e ști;
61. Radovici I. și colab., 1977, Gimnastica abdominal ă, Ed. Sport – Turism,
Bucure ști;
62. Robin E., 1997, Acrosport, exemple de cycle au coll ege, Rev. EPS nr. 267,
p. 30-31;
63. Rusu I. C. și col., 1996, Gimnastica, Universitatea „Babe ș-Bolyai”, Cluj
Napoca, p. 25-26;
64. Schribeer G., 1995, L’acrogym ou l’acrobatic avec p artenaire, Rev.
Macolin nr 3, p.8-11;
65. Solomon M, Grigore V., Bedö I., 1996, Gimnastica, B ucure ști, p. 37-40;
66. Soulard C., 1997, Activité acrobatique, Rev. EPS, n r. 264;
67. Todan I., 1968, Din istoricul educa Ńiei fizice școlare, Rev. EFS nr. 8;
68. Thomas L., 1961, Exerci Ńii la scar ă fix ă, Ed. UCFS,. Bucure ști;
69. Travaillot, Y., 1997, Gymnastique et recherche de l a forme dans la première
moitié des années 80, Rev. Staps, nr. 42, pp. 19-31 ;
70. Tudusciuc I., 1977, Gimnastica acrobatic ă, Ed. Sport-Turism, Bucure ști;;
71. Tudusciuc I., Bîrlida V., 1973, Parcursuri de obsta cole, Ed. Stadion,
Bucure ști;
72. Stroescu A., 1968, Gimnastica, EDP Bucure ști;
73. Stroescu A., Podlaha R., 1994, Terminologia gimnast icii, Ed. Stadion,
Bucure ști;
74. Vieru N., 1997, Manual de gimnastic ă sportiv ă, Ed. Driada, Bucure ști;