Teoria Si Metodologia Evaluarii

ALEXANDRU BLAGA

Lect. univ. dr.

TEORIA ȘI METOLOGIA EVALUĂRII

2010

După ce vor studia acest curs, studenții vor fi capabili:

-să înțeleagă modul în care a evoluat în timp, conceptul de evaluarea în educație.

-să opereze cu limbajul specific evaluării;

-să proiecteze, să producă și să folosească instrumente de evaluare ;

-să selecteze și să organizeze conținuturile supuse evaluării;

-să interpreteze rezultate ale evaluării

-să ia decizii ca urmare a rezultatelor unor evaluări

-să facă analize critice ale direcțiilor reformei în domeniu

UNITATEA I

SISTEMUL EVALUĂRII ÎN EDUCAȚIE

1.1 Evaluare, autoevaluare, concepte și sensuri

1.1.1.Viziunea “anglo-saxonă”, abordarea “latină”

Demersul evaluativ s-a impus ca necesar în funcționarea sistemelor, în scopul cunoașterii rezultatelor unor acțiuni. Ideea de evaluare a prins viață prin anii 40 în Statele Unite.

Viziunea “anglo-saxonă” asupra evaluării presupune o abordare concretă și pragmatică a problemelor sistemului sau ale acțiunii desfășurate.

Abordarea “latină” a evaluării presupune în prealabil elaborarea “filosofiei” evaluării cu scopul declarat al ghidării practicii evaluative.

Acceptarea disjuncției între cele două moduri de abordare a demersului evaluativ ar fi o eroare. Pragmatismul este o caracteristică ce ține mai mult de “lumea nouă”. Înclinarea spre filosofie este caracteristică mai ales “lumii vechi”. Tendințele coexistă, se întrepătrund și contribuie în egală măsură la creșterea calitativă a demersului evaluativ.

Dacă Constantin Strungă este de părere că “evaluarea (inclusiv știința sau teoria evaluării școlare) este relativ apropiată – tangentă dacă nu interferentă – cu docimologia”(1999), Ion T. Radu este de părere că aceasta este, nu de puține ori, “contopită” cu docimologia (1988), iar Miron Ionescu afirmă că teoria evaluării este subordonată epistemologic controlului didactic (1979).

După Vasile Pavelcu “docimologia este studiul sistematic al examenelor, analiza științifică a modurilor de notare, a variabilității notării la examinatori diferiți și la același examinator, a factorilor subiectivi ai notării, precum și a mijloacelor menite să contribuie la asigurarea obiectivității examenului”(1968). Deci evaluarea contopită, “tangentă” sau “interferentă” cu docimologia, în esență, ar fi într-o foarte strânsă corelație cu examenele școlare și subordonată controlului din sfera didactică.

O părere larg răspândită leagă evaluarea de valoare.

Ana Bobboir identifică evaluarea cu “judecata de valoare”(1988). În același sens Renata Vigono arată că evaluarea este de fapt “un demers de identificare a valorilor”(1993).

Mergând pe această pistă lucrurile devin din ce în ce mai complexe căci, abordarea evaluării din perspectiva valorii necesită clarificarea noțiunii de valoare. Lucian Culda (1982), în urma unei profunde analize a sensurilor acceptate pentru noțiunea de valoare crede că “nucleul valorii este libertatea” și că aprecierea valorii se poate face doar printr-un clivaj între o lume neutră și una profund afectivă în care, alături de emoții coexistă scopuri, procese de gândire, imaginație, etc.

Există și păreri (Alexius von Meinong, Cristian von Ehrenfels, R. M. Hare, P. Nowell-Smith etc.) după care are valoare ceva ce ne place sau că valoarea ține pur și simplu de domeniul dorinței, preferinței sau al voinței (Stungă C, 1999).

În principal,valoarea (valorizarea) presupune subiectivism și se consideră a fi o entitate culturală cu rolul de a aduce “în plan psihoafectiv și interpersonal elemente social-morale profunde, structuri religioase și existențiale majore, ținând de esența umană liberă și novatoare” (Monteil, J., M., 1997).

Abordând termenul de evaluare și din perspectivă filologico-gramaticală se constată că a evalua – evaluare este în corelație logică cu valoare – valorizare. Valorizarea are un profund conținut subiectiv, ceea ce practica evaluării încearcă să evite. Valorizarea conferă un status, pe când evaluarea este mai aproape, dar nu identică, cu măsurarea. Este deci clar că abordarea evaluării numai din perspectiva conceptului de valoare ar fi un demers ce ar periclita mult caracterul obiectiv pe care am vrea să-l susținem, pentru evaluare.

O altă perspectivă de abordare a noțiunii de evaluare este cea legată de obiectiv (obiective). După De Ketele și Roegiers (1991) a evalua înseamnă a confrunta informații cu anumite criterii în vederea luării unei decizii. Jean-Marc Monteil este de părere că “evaluarea este de fapt confruntarea unui rezultat cu un obiectiv” (1997). Joel Davitz (1978) si Mihaela Jigău (1991), cu mici nuanțe, formulează aceleași concluzii (Mihaela Jigău vorbește de exemplu de apropierea de performanțe). Mergând mai departe, perspectiva deschisă de Jean-Marc Monteil ne duce în fond la măsurare căci măsurarea, în ultima instanță este o confruntare, urmată de o asociere între un element, obiectivul în acest caz și un simbol (număr).

Unii autori ca Terry D. Terbrink (1974) sunt de părere că evaluarea este legată de luarea deciziilor, alții concep evaluarea ca activitate de cercetare. Aici s-ar putea face precizarea că noțiunea de evaluare apare și in sintagma “cercetare evaluativă” (Landsheere G , D ,1979).

Stufflebeau (1971, 1980) spune despre evaluare în educație că este un mijloc de “ a delimita, a obține și a furniza informații utile pentru a hotărî decizii posibile”.

Gilbert de Landsheere (1979) afirmă “că este mult mai simplu a vorbi despre evaluare obiectivă și despre evaluare subiectivă”. Afirmația este făcută în contextul în care autorul, citându-l pe Schuman (cercetarea evaluativă este “ansamblul de procedee pentru colectarea și analiza datelor care mărește posibilitatea de a proba, mai degrabă decât a afirma valoarea unei activități sociale”) trece de la enunțuri destul de imprecise ca de exemplu evaluare = “estimarea printr-o notă a unui produs sau comportament“ la constatarea că evaluarea pedagogică este un “proces sistematic care vizează să determine în ce măsură obiectivele educative sunt atinse de elevi” (G. de Landsheere citează pe Gronlund). Și, în continuare, citându-l pe același Gronlund ajunge la concluzia că prin evaluare se înțelege în egală măsură o descriere calitativă dar și una cantitativă a comportamentelor, urmată de judecăți de valoare.

Prestigioasa lucrare a lui Gilbert de Landsheere, „Dicționarul de evaluare și de cercetare în educație” (1979), are meritul, printre alte merite desigur, că abordând problematica evaluării, sintetizează câteva dintre corelațiile esențiale, indispensabile sferei noțiunii în discuție: evaluarea și valoarea, evaluarea și obiectivele educaționale, evaluarea și cercetarea pedagogică, evaluarea ca proces descriptiv de natură calitativă și cantitativă, evaluarea ca proces de colectare și prelucrare a datelor .

Sinonimele semnalate de Gilbert de Landsheere (1979) pentru evaluare sunt de asemenea de notat: apreciere, estimare.

Pornind de la premisa că măsurarea și aprecierea, nu pot fi decât părți ale aceluiași proces. I. T. Radu(1981) afirmă ca evaluarea “se referă la procesul întreg de măsurare și apreciere a rezultatelor completându-l prin stabilirea elementelor izbutite și a celor critice”.

În general, măsurarea este înțeleasă ca operație de asociere dintre un obiect sau fenomen și o cifră eventual un alt simbol, după o anume regulă, stabilită anterior.

După Constantin Cucoș (1996) “măsurarea consecințelor instruirii constă în operația de cuantificare a rezultatelor școlare, respectiv de atribuire a unor simboluri exacte unor componente achiziționale, prin excelență calitative”.

Același autor prezintă evaluarea școlară ca pe un “proces prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare” (Cucos, C., 1996).

Ideea legării noțiunii de evaluare de cea de informație o găsim și la alți autori. T. D. Terbrink (1974) este de părere că evaluarea este procesul de obținere a informațiilor iar M. Huberman (1973) spune că evaluarea este “o acumulare de informații”. Petre Lisievici (1997) înțelege prin evaluare o activitate prin care sunt colectate, asamblate și interpretate informații despre starea, funcționarea și evoluția viitoare probabilă a unui sistem”.

1.1.2 Evaluarea – măsură ; evaluarea – congruența ; evaluarea – judecată.

.Un studiu detaliat privind definițiile evaluării a fost făcut de Daniel L. Stuflebeam și colaboratorii săi(1980). Aceștia propun trei grupe de definiții: evaluarea = măsură, evaluarea = congruența și evaluarea = judecată.

Evaluarea=măsură se bazează pe măsurare iar datele obținute se pot interpreta cu instrumentele matematicii. Unii autori (Cucoș, C., 1996) sunt de părere că o atare evaluare nu poate lua în seama “nemăsurabilele”. Observația este corectă, în ideea că se acceptă existența elementelor nemăsurabile.

Evaluarea = congruența prezintă informații complexe privind elevul, formatorul, condiții, factori etc. furnizând date atât despre proces cât și despre produsele educaționale.

Evaluarea = judecare este deschisă la expertize. Ea se sprijină însă pe rutină iar fidelitatea și obiectivitatea concluziilor este îndoielnică.

Evaluarea în sistemele educaționale poate avea efecte notabile în direcția reglării predării și învățării, a diagnozei și prognozei asupra proceselor și produselor educaționale, a selecției și stabilirii poziției în top. Efectele amintite constituie separat sau grupate, scopuri ale declanșării procesului de evaluare.

Evaluarea în sistemele educaționale presupune de asemenea o atitudine metodologică ce implică cunoașterea de către evaluator a modalităților de standardizare, de satisfacere a cerințelor de validitate, relevanță și fidelitate ale instrumentelor folosite. Evaluatorul este obligat la transparență și la estimarea anticipată a efectelor probabile ale demersului său. Atitudinea metodologică pozitivă față de evaluare se formează în “cultura evaluării” (Strungă, C., 1999) în care este implicat și evaluatul ca persoană fizică.

Identificarea evaluatorului cu persoana evaluată determină transformarea procesului de evaluare în autoevaluare.

Gilbert de Landsheere (1979) este de părere că autoevaluarea este “acțiunea de a se evalua el însuși (evaluatul însuși) sau rezultatul acestei acțiuni”.

Sistemul educațional și produsele acestuia sunt evaluate din perspectivă socio-economică și din perspectivă școlară. Ideea evaluării socio-economice a sistemelor educaționale și a produselor acestora, pleacă de la tezele formulate de Alfred Marshall care încă din secolul trecut milita pentru ca învățământul să fie privit ca investiție de interes național. În același sens John Hales, Adam Smith și alții încadrează la capitolul investiții rentabile cheltuielile pentru educație (Strungă, C., 1999).

Teoria reziduală elaborată și dezvoltată de Th Schulty, E. F. Denison, R. M. Solow, O. Aukrust explică creșterea PIB-ului atunci când aceasta nu este explicată prin creșterea investițiilor sau prin mărirea numărului persoanelor angajate în producție, prin intensificarea și ridicarea calitativă a educației.

Teoriile amintite sunt privite cu rezerve mai ales datorită faptului că, în contextul dat, munca fiind considerată marfă, investițiile în învățământ apar ca investiții în produse – marfă, deci fluctuante, în consens cu evoluția pieței, rupte de nevoile umane. Teoriile în discuție își păstrează cel puțin importanța istorică, astăzi, poate mai mult decât altădată, amintind guvernanților perioadei de tranziție că învățământul ar trebui tratat ca prioritate economică.

Evaluarea produselor educaționale din perspectivă socială presupune, prognozarea statutului absolventului, în conformitate cu anumite criterii recunoscute în sistemul educațional și aplicate acestuia la data când produsul părăsește sistemul. Evaluarea ar trebui să prognozeze în limite acceptabile acest statut. Practica dovedește însă că o astfel de performanță este destul de greu de atins. Cumularea, pentru generații de absolvenți a rezultatelor pozitive sau negative dă măsura eficienței sistemului sau subsistemului educațional.

Vom înțelege prin eficiență sau randament al unui sistem sau subsistem educațional raportul dintre efectul produs de educație și efortul depus pentru realizarea acestui efect. Conceptul, preluat din științele exacte (fizica) sau cele economice, în educație, are o importanță de multe ori teoretică. Folosirea în practică a conceptului necesită cel puțin rezolvarea modului de măsurare a celor două mărimi ce intervin în raport și exprimarea măsurilor lor în aceleași unități de măsură.

1.1.3. Perspectivă economică Dintr-o perspectivă economică, unitatea de măsură folosită ‚în evaluare ar putea fi banul.

O analiză mai atentă a problemei eficienței educaționale pune în lumină și alte aspecte greu de depășit. “Produsele” sistemului educațional sunt oameni a căror număr, evident, influențează asupra costurilor educației. Aspectul semnalat este de ordin cantitativ și deci ușor de măsurat. Dar aceleași “produse” se cer a fi evaluate și din punct de vedere calitativ. Aceasta este o problemă mult mai complexă. Un loc aparte în evaluarea în sisteme educaționale îl ocupă evaluarea școlară, înțeleasă ca evaluare ce “se raportează la celelalte activități didactice: predarea și învățarea” (Strungă, C., 1999).

Cercetătorii din domeniul științelor educației (De Landsheere, F. Hotyat, A. Bobboir, I. T. Radu) sunt de acord cu faptul că raportul predare-învățare este influențat de evaluare. Se acceptă că predarea este activitatea cadrului didactic, învățarea este activitatea elevului, iar evaluarea este o altă activitate a cadrului didactic (după unii practicieni secundară). În esență, evaluarea școlară înseamnă “comunicare, receptarea cunoștințelor…” și surprinde, în mod deosebit, aspectele de reglare sau modul “de funcționare sistemic al instrucției și, în general, al procesului instructiv-educativ”. (Strungă, C., 1999) Se acceptă de asemenea, dintr-o perspectivă sistemică, faptul că evaluarea, predarea și învățarea în procesul educațional nu pot fi foarte clar delimitate, că interacțiunile dintre evaluare-predare, evaluare-învățare, predare-învățare pot fi proiectate și realizate în conformitate cu strategia pusă la punct, dar în același timp interacțiunile amintite se pot manifesta spontan, fără o proiectare prealabilă. Cadrul didactic, formatorul, folosește informația furnizată de evaluare și pentru a-și exercita rolul de manager al organizației (clasă, grupă de elevi sau studenți) din care, în fond, face parte.

1.2. Evaluare și valoare.Funcțiile evaluării

1.2.1. Evaluare, informație Demersul pe care intenționăm să-l facem privind evaluarea și autoevaluarea în sistemele educaționale impune pentru început, o clarificare a termenilor.

Citându-l pe Lalande, Gilbert De Landsheere(1979) arată că teoria este “o largă sinteză care își propune să explice un mare număr de fapte, admise cu titlul de ipoteză plauzibilă, de cea mai mare parte a savanților unei epoci” și mai departe, citându-l pe Kerlinger, teoria este “un ansamblu de concepte, de constructe, de definiții și de propoziții, în relație unele cu altele, care propun o viziune sistematică a unui fenomen specificând relațiile existente între variabile. Teoria are ca scop explicarea și prezicerea fenomenului”.

În încercarea de a construi o teorie a evaluării vom fi obligați să construim definiții, propoziții, să stabilim relații între variabile, cu scopul explicării fenomenelor implicate și (sau) aferente domeniului în discuție.

Vom înțelege prin evaluare în sisteme educaționale un proces desfășurat între doi poli numiți evaluat (individ sau obiect) și evaluator, de colectare și prelucrare a informațiilor despre evaluat, având ca scop final facilitarea luării unei (unor) decizii.

Informațiile colectate prin evaluare sunt în primul rând ,informații în folosul evaluatorului .

În al doilea rând ,informațiile acumulate în procesul de evaluare folosesc evaluatului.

Acesta va putea estima “distanța “ la care se află față de obiectivul propus prin evaluare dar va putea acumula și experiență pentru evaluările sau autoevaluările viitoare.

Colectarea informației despre evaluat se face în baza unor caracteristici (criterii) stabilite anterior, în conformitate cu scopul evaluării. Caracteristicile obiectului de evaluat sunt de mare diversitate.

Ele se referă la organizații, inovații în educație sau la produse ale educației materializate în cunoștințe priceperi și deprinderi, reprezentări, etc.

Caracteristicile de evaluat sunt uneori situate la intersecția caracteristicilor unor obiecte sau fenomene educative. Școala ca organizație non-voluntară, având ca scop socializarea anticipativă, deci însușirea unor norme și valori de către indivizii formabili încă în mediul școlar, este evaluată ca organizație de succes sau nu după gradul de socializare pe care îl asigură absolvenților săi. Absolvenții, ca produse educaționale, sunt evaluați din aceeași perspectivă a socializării în curs de a fi obținută sau chiar obținută la absolvire. Concluziile evaluării în cazul școlii folosesc la luarea deciziilor în sfera școlară. Cele despre absolvenți folosesc societății (altor organizații de exemplu) precum și individului însuși. Caracteristica de evaluat a fost aceeași. Ea include priceperi, cunoștințe, reprezentări, atitudini ale indivizilor obținute (formate) în cursul școlarizării tec .

Inovațiile în educație constituie un câmp larg al demersului evaluativ. Evaluarea în inovație este element constitutiv esențial al metodologiei cercetării.

Definiția formulată este o încercare de sintetizare a unor experiențe acumulate în sistemul educațional.

Înțelegând prin proces un “ansamblu de funcții mai mult sau mai puțin ordonate și regulate “(Landsheere G., De., 1979) definiția dată evaluării în sisteme educaționale sugerează că evaluarea poate fi proiectată și apoi realizată sau, se poate desfășura spontan.

Existența celor doi poli, a evaluatului și a evaluatorului este indispensabilă pentru declanșarea evaluării. Este de observat că evaluarea se constitue ca un proces de comunicare între cei doi poli. Sensul de comunicare nu este, în general unic. De regulă emițătorul este evaluatorul iar receptorul este evaluatul. În practica evaluării pozițiile receptorului și ale emițătorului sunt interschimbabile.

Evaluatul poate fi un individ (elev, student, etc.) sau un obiect (unitatea de învățământ, proiectul managerial al directorului, relația profesor-elev etc.)

În cele ce urmează, prin individ, în sens larg, în conformitate cu înțelesul dat acestui termen în statistică, vom denumi un element al unei populații statistice, adică a unei populații asupra căreia se realizează o cercetare statistică. În sens îngust, individul este o ființă supusă unei cercetări statistice.

Prelucrarea informației colectată prin evaluare este esențială. Înregistrarea informației, fără prelucrarea ei este practic inutilă. Prelucrarea se poate realiza prin mijloace simple sau complexe, empiric sau prin folosirea unui aparat matematic adecvat.

Prelucrarea informației presupune într-o primă etapă, cuantificarea și măsurarea .

Admitem în continuare ipoteza că orice poate fi măsurat, orice poate fi cuantificat. Desigur problema nemăsurabilității este o problemă reală, mai ales când se abordează caracteristici calitative ale unor fenomene sau obiecte. Calitatea evaluării crește odată cu creșterea cantității și calității informației colectate, cuantificarea este cu atât mai bună cu cât scara folosită este mai fină, cu cât criteriile întrebuințate pentru cuantificare sunt mai exacte, mai disjuncte, mai acoperitoare pentru obiectul sau fenomenul supus evaluării. Acceptarea unei scări duale, (adevărat, fals sau 0, 1 sau admis, respins etc.) rezolvă practic problema nemăsurabilității. Scara duală (0, 1 sau nemăsurabil, măsurabil) se completează pentru partea nemăsurabilă cu o evaluare de regulă descriptivă a caracteristici luată în considerare. Evaluarea descriptivă se încheie cu o concluzie ce se referă la atingerea sau neatingerea obiectivului urmărit în evaluare.

Termenul de cuantificare se identifică de multe ori cu cel de măsurare.

A măsura, înseamnă, a atașa unui fenomen sau obiect, un simbol ce poate fi o cifră sau un calificativ. Legea de asociere între criteriul de măsurat și simbol este convenită în prealabil și odată stabilită se respectă până la finele evaluării. Cuantificarea reprezintă legea de asociere fără de care măsurarea este imposibilă. Operația de cuantificare începe cu “mărunțirea” în criterii a caracteristicii (sau caracteristicilor) de evaluat și continuă cu stabilirea unei reguli de atribuire: fiecărui criteriu îndeplinit îi va corespunde un număr sau un simbol.

În definiția evaluării, scopul final, facilitarea luării deciziei, presupune în fond formularea răspunsurilor la câteva întrebări:

Fenomenul sau obiectul de evaluat are sau nu valoare? Decizia luată în acest caz de evaluator, se încadrează în sistemul propus de scara duală

Au fost îndeplinite obiectivele propuse? Evaluatorul poate să răspundă și deci să ia decizia de care are nevoie, prin Da sau Nu. Aici, realizarea sau nerealizarea obiectivelor propuse, comportă evident și o altă discuție. Ea se rezumă la găsirea răspunsului la întrebarea: în ce măsură obiectivele propuse au fost realizate?

În baza informațiilor acumulate, în virtutea concluziilor formulate ca urmare a prelucrării lor, care din cele “n” variante posibile, va fi urmată? Întrebarea formulată astfel conduce la luarea unei decizii.

Evaluarea poate fi fãcută cu scop constatativ, sau ea poate fi declanșată în scop proiectiv. În general ea nu se declanșează decât cu scop bine precizat. Scopul demersului evaluativ diferă de la situație la situație.

Varietatea informațiilor colectate, coroborată cu scopul propus la declanșarea evaluării impune cu necesitate, în final, o anume decizie. Posibil ca decizia finală să nu fie doar consecință a evaluării. Evaluarea facilitează cert luarea deciziei.

Măsura în care, funcțiile evaluării didactice sunt deductibile din definiție, este o problemă ce merită atenție.

Declanșarea evaluării se identifică, cu declanșarea, așa cum am mai arătat, unui proces între cei doi poli, evaluat și evaluator ce produce practic derularea întregului proces instructiv. Evaluarea școlară este lipsită de sens în afara procesului instructiv.

Reciproc, declanșarea procesului de instrucție și educație, declanșează evaluarea sau autoevaluarea spontană sau nu.

Ajungem astfel la concluzia că evaluarea, ca proces intre doi poli numiți evaluat și evaluator, îndeplinește o funcție praxiologică (operațională), definită prin activarea procesului didactic.

1.2.2. Funcții ale evaluării Funcția axiologică a evaluării este înțeleasă ca “o comunicare mai mult sau mai puțin directă între lumea valorilor și universul cunoașterii” (Strungă, C., 1999). Evaluatorul este chemat să decidă în virtutea atribuțiunilor pe care le-a primit sau le-a asumat, asupra valorii obiectului evaluat.

Funcția constatativă a evaluării echivalentă cu diagnoza ce presupune “operații de colectare, strângere de informații, rezumare, sintetizarea datelor și interpretarea lor” (Radu, I. T., 1981) este perfect deductibilă din definiția evaluării.

Repetabilitatea procesului de evaluare, posibilă in cadrul stabilit prin definiție, conduce la reglare, în sens cibernetic. Funcția de echilibrare atribuită evaluării este îndeplinită prin reglarea sistemului.

Practica didactică dovedește că repetarea evaluărilor, formularea concluziilor și a eventualelor decizii are calitatea de a conduce procesul pe calea dorită.

Evaluării îi este atribuită și funcția de prognoză. Calitatea prognozei este un important indicator al calității evaluării în general și al calității evaluatorului în special.

Funcția socială a evaluării sau, cum mai este denumită, de selecție și status este o funcție care, practic, se află în corelație cu funcția axiologică. De regulă, obținerea unor rezultate școlare meritorii, probate în sistemul educațional, conferă “produsului educațional” un status corespunzător. Decizia de acordare a unui anume status “produsului educațional” al sistemului de învățământ este dată de evaluatorii externi. Ocuparea unei poziții sociale se face treptat. Cu cât poziția socială este mai modestă, cu atât, pentru ocuparea ei, evaluarea școlară este mai hotărâtoare. Pe măsura înaintării în timp, evaluarea școlară are un rol tot mai mic, dar ea nu poate fi omisă. Practica curentă a CV-urilor și a diferitelor concursuri și interviuri dovedește importanța autoevaluării și îndeamnă spre perfecționarea tehnicilor de autoevaluare, autoeducație și autocunoaștere.

Evaluarea școlară internă, dar și evaluările externe ale sistemelor educaționale își pot realiza în deplinătate funcțiile numai într-un climat moral sănătos.

Climatul moral viciat alterează funcțiile evaluării, induce în sistem tensiuni ce pot periclita procesul instructiv-educativ în desfășurare. Este un paradox ca procesul de valorizare cu care uneori evaluare este identificată, să fie nevoit să se desfășoare într-un mediu viciat din punct de vedere moral. În aceste condiții evaluarea, practic, nu-și are rostul.

Vom accepta în continuare că principiile sunt concluzii de ordin teoretic general ce includ și constatări empirice. Necesitatea fixării cadrului teoretic general al evaluării conduce la formularea unor principii, pe câteva direcții importante ale procesului de evaluare în sisteme educaționale:

1. Evaluarea este posibilă și necesară.

2. Evaluarea este un proces complex. Ea începe cu fixarea scopului, a caracteristicilor de evaluat, continuă cu cuantificarea și măsurarea, apoi interpretarea informației. Ea poate contribui în mare măsură la luarea deciziilor.

3. Evaluarea este supusă erorii, dar eroarea poate fi redusă la un minim acceptabil.

4. Evaluarea este lipsită de sens într-un climat moral viciat.

5. Evaluarea și autoevaluarea sunt procese în desfășurare aproape continuă pe întreaga perioadă de existență a sistemelor educaționale.

O abordare, deocamdată mai puțin profundă a domeniului evaluării cu posibilitate de aprofundare în măsura în care dezvoltările ulterioare ne vor conduce mai aproape de perspectiva sistemică a educației, necesită evidențierea variabilelor ce intervin.

Evaluatorul este o variabilă importantă, poate cea mai importantă a evaluării. Acesta este proiectant, executant și beneficiar primar al evaluării. În calitatea pe care o are de proiectant, evaluatorul preia de la decidenții în educație sau fixează, independent de aceștia, scopul evaluării precum și segmentul de sistem educațional ce va fi evaluat. Evaluatorul stabilește strategia de evaluare, instrumentul folosit și modalitatea de prelucrare a informației colectate, execută evaluarea și prelucrarea informației, formulează concluzii pe baza informației obținute luând uneori decizii în baza concluziilor obținute. Evaluatorul este o variabilă activă, dinamică. Evaluatul, o altă variabilă, poate fi individ sau obiect, component al sistemului educațional sau poate fi chiar sistemul educațional. Fiind o variabilă mai puțin dinamică dar nu inertă este constrâns, uneori cu consecințe nedorite (stres, în cazul persoanelor ce sunt evaluate), de evaluator să furnizeze informații. De regulă, relația dintre evaluat și evaluator este o relație stabilită conștient, bine motivată dar neplăcută cel puțin din perspectiva celui evaluat. O relație prea încordată influențează în sens negativ informațiile ce sunt așteptate de evaluator.

1.3. Clasificări în evaluare

Evaluarea în educație, concept a cărei sferă a fost formulată în paragrafele precedente, necesită în continuare câteva precizări.

O prestigioasă instituție financiară internațională, Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare, analizând proiecte financiare de sprijinire a învățământului, ajunge la concluzia că în domeniul educației se cer a fi urmărite:

ameliorarea calitativă a sistemelor de învățământ cu scopul ca acestea să poată răspunde exigențelor economiei

ameliorarea eficienței sistemelor educaționale cu scopul reducerii costurilor până la limitele impuse de resursele disponibile .

În aceste condiții evaluările în educație trebuie să conveargă spre analiza calitativă a “produselor” educației raportate la exigențele economiei și spre determinarea eficienței economice a sistemelor educaționale. Din perspectiva amintită, astfel de evaluări apar ca evaluări externe. De regulă, evaluatorul nu face parte din sistemul educațional, iar produsele (informațiile) evaluării sunt destinate unor decidenți situați în suprasistemele socio-economice.

Evaluarea școlară, realizată în sistem, de evaluatori din interior, colectând informații necesare unei bune funcționări a sistemului, apare ca evaluare internă.

În legătură cu evaluarea externă este firească cerința ca informațiile furnizate de aceasta să garanteze o estimare imparțială a fenomenului, ca metodele folosite să atingă realitatea obiectivă, independentă de timp sau loc. Evaluarea internă este de preferat în cazul în care se consideră că doar o cunoaștere din interior a condițiilor de funcționare ale sistemului și a intereselor actorilor are șanse de a contribui la corectarea unor demersuri subiective dominante în sistem.

Există și situații în care doar evaluarea negociată ,demers comun a actorilor evaluării externe și a autoevaluatorilor interni, conduce la concluzii obiective despre sistemul sau fenomenul educațional evaluat.

Ioan Nicola (1992) denumește “evaluare economică” colectarea informațiilor despre sistemul de învățământ din perspectiva resurselor materiale consumate și a gradului de integrare a absolvenților în viața socială și economică iar evaluarea pedagogică “modalitatea de a proba eficiența” educației raportată la obiectivele formulate și rezultatele obținute de elevi în procesul instructiv-educativ.

În cadrul evaluării pedagogice, în ipoteza că evaluatul este elevul (studentul) se disting mai multe direcții de evaluare:

achiziții, competențe în relație cu nevoile personale

achiziții, competențe în raport cu structurile comunitare și de producție și în relație cu normele și valorile spațiului comunitar.

Dacă obiectivul de evaluat este sistemul (subsistemul) educațional direcțiile de evaluare sunt:

proiecte educaționale aplicate cu accent pe coerență internă a sistemului obiectivelor pedagogice fixate, și pe coerența între resurse, obiective și acțiunile de formare

gradul de adecvare a structurilor de achiziții și competențe în structurile de utilizare socio-economice

capacitatea structurilor socio-economice de a accepta achizițiile și competențele dobândite de elevi în sistemele educaționale (Cucoș, 1996)

Evaluările pe direcția adecvării achizițiilor și competențelor absolvenților cu structurile de utilizare socio-economice precum și pe direcția capacității structurilor socio-economice de a accepta achizițiile și competențele absolvenților sunt utile și evaluatorilor externi situați în sfera de decizie politică.

Formele de evaluare în educație pot fi clasificate pe diverse criterii. O taxonomie a evaluării ar putea fi construită ținând cont de poziția evaluatorului față de sistemul educațional (subsistemul) sau (și) de momentul în care se realizează evaluarea, sau (și) de scopul urmărit prin evaluare.

În literatura de specialitate se vorbește despre evaluare externă și evaluare internă, evaluare economică, pedagogică sau școlară, despre evaluare inițială, evaluare continuă numită uneori formativă și evaluare sumativă, despre evaluare normativă, despre evaluare operațională sau despre evaluarea condițiilor, a obiectivelor sau a factorilor.

Încercând o clasificare după scopul fixat al evaluării în sistemele educaționale vom observa că evaluarea predictivă „țintește” în esență efectul probabil al deciziilor luate de blocul de comandă al sistemului într-un context mai larg, cel al rutei probabile urmate de sistem. Dacă scopul urmărit în evaluare este de a constata și certifica rezultatele unor demersuri educative derulate într-un anumit interval de timp atunci evaluarea va fi sumativă.

După Scriven (1967) evaluarea formativă are ca scop elaborarea demersurilor corective necesare micșorării „distanței” dintre realitatea din sistem și obiectivele fixate.

Interpretarea informațiilor colectate în evaluare, determină o altă clasificare a demersurilor educative.

Evaluarea comparativă (normativă) presupune interpretarea informațiilor prin comparare între subiecții evaluați sau prin comparare cu un etalon elaborat în prealabil.

Interpretarea informațiilor obținute prin evaluare în raport cu un rezultat așteptat (obiective elaborate) înseamnă evaluare criterială sau evaluare prin obiective. Pentru reușita unei astfel de evaluări obiectivele supuse evaluării se explicitează în criterii, clare și disjuncte.

Evaluarea progresului în educația individului înseamnă raportarea informațiilor la un reper reprezentat de același individ. Evaluarea progresului este esențială în educația adulților.

Allal (1979) este de părere că evaluarea în educație este influențată de concepția psiho-pedagogică care domină formarea, orientând în consecință informația colectată precum și modul de interpretare a acesteia. Varietatea concepțiilor psiho-pedagogice ce stau la baza proceselor educaționale ne pun, practic, în imposibilitatea de a putea construi o taxonomie din această perspectivă.Evaluatorul, la realizarea proiectului de evaluare, ar trebui să folosească moduri de evaluare deja definite sau, dacă tipul de evaluare pe care intenționează să-l aplice nu se găsește printre cele “clasice”, să-l definească și eventual să-l denumească cât mai sugestiv.

BIBLIOGRAFIE

Allal L, 1979, Stratégies d’évaluation formative: conceptions psyho-pedagogiques et modalites d’applications, Peter Lang, Berna

Ardoino J, 1976, Au filigrame d’un discours: la question du contrôle et de l’évaluation in Morin M, L’imaginaire dans l’educations permanenta, Gauthier , Vallery , Paris

Barbier, J.M, 1985, L’évaluations en formation, PUF, Paris

Bobboir Q.A, 1988, La methode des testes en pedagogie; problemes d’évaluation et psychometrie, PUF, Paris

Cardinet J, 1979, L’élargissement de l’évaluation in Evaluation et Recherche, 1 Paris

Cucoș C, 1995, Pedagogie, Polirom, Iași

Cuilenburg Van J.J, Scholten O, Noomen G.W, 1998, Știința comunicării, Humanitas București

Culda L, 1982, Omul, valorile și axiologia, ESE, București

Davitz J, Ball S, 1978, Psihologia procesului educațional, EDP, București

Downie N.M, 1967, Fundamens of Measurement. Tehniques and Practices, University Press, New York

Dicționar de pedagogie, 1979, EDP, București

Dijk Van, C, Hultin M, 1972, Directives pour les examens sectoriels et pour les programmes d’etude de pre-investiments, Institutul internațional de planificare a educației, Paris

Fayol H, 1966, Administration industrielle et générale, Dunod

Golu M, 1975, Principii de psihologie cibernetică, ESE, București

Green J.A, 1970, Introduction to Measurement and Education, Dodd, Mead Co, New Jersey

Hubermann L, 1973, Evaluanting the Effectivemens of Schooling International Rewiew of Education, vol. XIX, nr. 3

Ionescu M, 1979, Previziune și control în procesul didactic, Editura Dacia, Cluj Napoca

Jigău M, 1991, Priorități și tendințe în evaluarea elevilor, în Revista de Pedagogie nr. 12, București

Ketele J.M De, Roegiers X, 1991, Méthodologie de récueil d’informations, De Boeck, Bruxelles

Krasnaseschi Vl (coordonator), 1976, Evaluarea sistemelor și a proceselor educaționale, EDP, București

Landsheere ,G De, 1975, Evaluarea continuă. Examene, EDP, București

Landsheere ,G De, 1979, Dictionnaire de l’évaluation et de la recherche en education, PUF, Paris

Landsheere V De, 1992, L’éducation et la formation, PUF, Paris

Lisievici P, 1997, Evaluare în învățământ, cadru conceptual în Revista de Pedagogie nr. 3-4, București

Monteil M, 1997, Educație și formare, Editura Polirom, Iași

Nicola I, 1992, Pedagogie, EDP, București

Pavelcu V, 1968, Principii de docimologie, EDP, București

Radu I.T, 1981, Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, EDP, București

Radu I.T, 1988, Evaluarea randamentului școlar, Universitatea București

Scriven M, 1967, The methodology of evaluation. Perspecives of Curriculum Evaluation, Rand Mc. Nally, Chichago

Stuflebeam D.L., Foley W.J, Gephart W.J, Guba E.G, Hammond R.L, Strungă C, 1999, Evaluarea scolară, Editura de Vest, Timișoara

Terbrink D.T, 1974, Evaluation. A Practical guide for Teachers, Mc Graw-Hill, Book Company, New York

Toffler A, 1999, Spasmul economic, Antel, București

UNITATEA II

INSTRUMENTE DE EVALUARE METODE ALTERNATIVE ÎN EVALUARE.

2.1 Calitățile unui instrument de evaluare

Despre un instrument de evaluare se spune că este valid dacă reușește să măsoare entitatea pentru care a fost creat. Un instrument creat pentru a măsura competențe ale elevilor în domeniul procentelor, nu poate să conțină, de regulă, doar itemi de geometrie.

Validitatea de conținut presupune despre instrument că acoperă tot conținutul pe care îl propune spre evaluare. Validitatea de aspect este caracteristica instrumentului de a fi relevant pentru cel evaluat.

Fidelitatea instrumentului presupune ca în situațiile în care acesta este folosit repetat,rezultatele obținute prin el ,să fie în mare măsură, asemănătoare. Un instrument care folosit de exemplu, la clase paralele în condițiile în care profesorul este același,ele sunt la fel de omogene,funcționează în aceleași condiții etc., dar nu furnizează o repartiție asemănătoare a notelor ,nu este fidel

Unui instrument i se cere să fie și obiectiv Standardizarea testelor este o modalitate de a construi un instrument obiectiv

Pe lângă calitățile amintite un instrument trebuie astfel construit încât să fie economic din punctul de vedere al costului de producere dar și al timpului necesar administrării și corectării.

2.2 Clasificarea itemilor

Pentru a înțelege cele ce urmează, vom preciza câteva noțiuni.

Itemul este sarcina de lucru, la care se adaugă formatul și răspunsul așteptat din partea celui evaluat

Formatul este modul în care este organizat materialul testului.

Premisa este cerința formulată Răspunsul corect așteptat de la persoana evaluată se numește cheie iar distractorii sunt răspunsuri greșite introduse în textul instrumentului pentru a proba temeinicia cunoștințelor celui evaluat.

Itemii se pot clasifica în :

-itemi obiectivi

-itemi semiobiectivi

-itemi subiectivi

2.2.1.Itemii obiectivi la rândul lor sunt:

-cu alegere duală

-cu alegere multiplă

-tip pereche sau de asociere

Itemii cu alegere duală necesită formularea răspunsului corect având la dispoziție două variante: adevărat-fals sau da-nu sau cauză-efect etc.

Exemplu

Încercuiți răspunsul corect

● Peștele este un mamifer

Afirmația este: adevărată , falsă

Itemii cu alegere multiplă au o premisă, un număr de opțiuni, o soluție corectă și mai mulți distractori

Exemple

●.Alegeți afirmația corectă

a. Atitudinile sunt modele de reacție care predispun individul la un comportament specific

b . Atitudinile sunt secvențe de muncă care predispun individul la un comportament specific

c. . Atitudinile sunt modele de reacție care predispun individul în toate situațiile la optimism sau pesimism

d. Atitudinile sunt secvențe de muncă care dovedesc că individul este motivat.

.●Alegeți afirmația corectă

a. În cazul adolescentului, afectivitatea și dezvoltarea intelectuală se lovesc de o experiență de viață insuficientă

b . În cazul adolescentului, afectivitatea și dezvoltarea fizică se lovesc de o experiență de viață insuficientă.

c. În cazul adolescentului, indiferența și dezvoltarea fizică se lovesc de o experiență de viață insuficientă. .

d. . În cazul adultului, indiferența și dezvoltarea fizică se lovesc de o experiență de viață insuficientă. .

●Tipurile clasice de temperament sunt:I. coleric, II sangvinic, III flegmatic ,IV melancolic

Caracteristicile acestor tipuri de temperamente sunt:1)irascibil, tendințe de exagerare 2)lent,fără vigoare,neîncredere în forțele proprii 3)echilibrat,cu bună dispoziție 4)imperturbabil ,calm , greu adaptabil. Care asociere este corectă?

a I cu 1 și II cu 3 și III cu 2 și IV cu 4

b. I cu 1 și II cu 4 și III cu 3 și IV cu 2

c I cu 3 și II cu 1 și III cu 4 și IV cu 2

d. I cu 1 și II cu 3 și III cu 4 și IV cu 2

Itemii de asociere sau tip pereche conțin două coloane de elemente neegale ca lungime și sarcina de a stabili o corespondență logică între elementele celor două coloane

Exemplu

Avantaje ale itemilor obiectivi sunt:

-obiectivitate și fidelitate mare

-ușurință la corectare

-pot acoperii ,într-un timp relativ scurt de lucru, un conținut bogat

Dezavantaje ale itemilor obiectivi sunt:

-nu pot evalua rezultate ale învățării materializate la nivele cognitive superioare cum ar fi capacitățile de analiză și sinteză,creativitatea. Din acest motiv ,utilizarea lor frecventă are consecințe negative asupra învățării.

-rezultatele obținute folosind astfel de itemi trebuie să ia în calcul și obținerea unor răspunsuri corecte prin ghicire sau copiere

Recomandări

Este de evitat folosirea negației în formularea premiselor.Se cere prezentarea clară a modului de formulare a răspunsului corect ,construirea unor distractori credibili, supravegherea atentă a celor evaluați.

2.2.2.Itemi semiobiectivi

Itemii cu răspuns scurt sunt astfel construiți încât să necesite la rezolvare completarea unui rezultat scurt.

Exemplu

●.Prețul unui obiect crește cu 10% și devine 220000 lei Prețul inițial este……………

Itemi de completare constituie o variantă a itemilor cu răspuns scurt .Rezolvarea presupune completarea unui enunț lacunar.

Exemplu

● Lungimea unui dreptunghi este de 10m și lățimea de 2m.Completați :

Raportul dintre lungimea și lățimea dreptunghiului este………………..

Acest raport arată că lungimea este de…………….ori mai mare decât lățimea sau că lățimea

dreptunghiului este de ………….ori mai mică decât lungimea

Întrebările structurate fac trecerea de la itemii obiectivi la cei subiectivi. În prealabil se prezintă un text, o informație, după care se formulează o serie de cerințe,întrebări la care se solicită răspuns.

Exemplu

. ● Pe foaie, scrieți rezolvările complete

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ are AA’=8√2cm. și BC=8√7cm.Aria patrulaterului ABC’D’ este egală cu 192 cm2.a.

a. Desenați un paralelipipedul dreptunghic

b. Arătați că AB=8cm

c Calculați valoarea tangentei unghiului format de dreptele A’C și AD

Avantaje ale itemilor semiobiectivi sunt:

– au o aplicabilitate mare,au o validitate mare

– pot evalua capacități cognitive inferioare așa cum sunt cunoașterea și înțelegerea dar și capacități de nivel mediu cum este aplicarea. Întrebările structurate pot chiar evalua capacitățile creative, precum și capacități de analiză și sinteză.

– pot fi utilizate în cadrul oricărei discipline

– cu excepția întrebărilor structurate,sunt ușor de corectat

Dezavantaje ale itemilor semiobiectivi

– cu excepția întrebărilor structurate care pot evalua capacități cognitive complexe,celelalte tipuri de instrumente de evaluare semiobiective ,evaluează capacități cognitive inferioare

-în cazul întrebărilor structurate,.baremele de notare (schema de notare,distribuirea punctelor scalei de notare) este dificil de stabilit datorită varietății modului de rezolvare ce poate fi folosit.

-gradul de dificultate din perspectiva firească a celui evaluat, este greu de apreciat. Această dificultate atrage alte dificultăți în sfera baremelor de notare.

Recomandări

În cazul itemilor de completare se recomandă ca spațiile alocate completărilor, să fie suficient de lungi dar egale, pentru a nu sugera prin lungimea lor, răspunsul corect. Întrebările structurate trebuie să aibă enunțurile inițiale(materialul suport necesar dezvoltării răspunsului ) clar formulate, de dimensiune adecvată rezolvării

2.2.3.Itemi subiectivi

Eseul structurat este o compunere ce se dezvoltă în conformitate cu câteva cerințe comunicate de la început. Printre cerințele comunicate, amintim titlul, numărul maxim de pagini sau rânduri admise,timpul de lucru dar și idei ce trebuie dezvoltate în lucrare. Gradul de respectare a cerințelor este proporțional cu punctajul ce se acordă la corectare

Eseul liber este o compunere ce se scrie, precizându-se doar tema. Evaluatul va dezvolta singur conținutul, după un plan propriu.

Avantaje ale eseului sunt:

– proiectarea se efectuează într-un timp scurt

– nu presupune elaborarea de materiale auxiliare

– permite evaluarea unor capacități cognitive superioare

Dezavantaje ale eseului sunt:

– acoperă o tematică puțin extinsă

– schema de notare este dificil de alcătuit

– timpul necesar pentru verificare și notare este mare

– fidelitatea este scăzută

Recomandări

În cazul eseului structurat instrucțiunile se cer a fi bine precizate (număr de pagini, de rânduri,timp, conținuturi ce se cer dezvoltate etc.) iar baremul de notare trebuie elaborat și comunicat odată cu instrucțiunile. Atât în cazul eseului structurat cât și în cazul celui liber, scopul schemei de notare va avea ca efect diminuarea subiectivității în notare.

Rezolvarea de probleme este un instrument de evaluare care nu se folosește numai la matematică. În sintagma de mai sus ,cuvântul problema se referă la situația problemă creată de evaluator pentru a verifica nivelul de competențe a celui evaluat

Exemplu

Explicați modul în care se formează imaginea, într-o oglindă concavă

Avantajele instrumentului sunt:

– instrumentul dă posibilitatea evaluatorului să culeagă informații despre capacitățile de sinteză, analiză,transfer,creativitate etc. ale celui evaluat

– instrumentul este relativ ușor de construit, nu necesită materiale suport complicate

Dezavantaje sunt:

– timpul de stabilire a rezultatului evaluării este relativ mare

– fidelitatea este scăzută

Recomandări

Se recomandă, la construirea instrumentului, folosirea unor verbe ( de comandă) precum:alcătuiește,argumentează,caracterizează,clasifică, compară,completează, construiește, demonstrează, discută, enunță, grupează, identifică, ilustrează, indică, interpretează, justifică, menționează, motivează, numește, redactează, selectează, sintetizează, stabilește etc.

2.3 Metode alternative de evaluare. Portofoliul.Interviul

Dintre metodele alternative de evaluare amintim:

portofoliul;

hărțile conceptuale;

proiectul;

jurnalul reflexiv;

studiul de caz;

observarea sistematică a activității și a comportamentului elevului;

fișa pentru activitatea personală;

investigația;

interviul;

înregistrări audio și/sau video.

Câteva din metodele alternative de evaluare amintite, sunt folosite cu succes în cercetarea pedagogică dar nu numai în acest domeniu. Ne referim la proiect, studiul de caz, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevului, investigația, interviul, înregistrări audio și/sau video(în cercetarea calitativă )

Dintre metodele alternative de evaluare,portofoliul, prin avantajele pe care le prezintă ,se impune a fi deosebit de eficient. Amintim doar că prin modul în care poate fi constituit ,el se pretează a fi folosit atât în evaluările inițiale cât și în cele continue sau în cele sumative. Câteva reguli totuși trebuie respectate.

Se recomandă ca portofoliul să cuprindă:

lista conținutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fișe,etc. și numărul paginii la care se găsește);

argumentația care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare și cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a celui evaluat/ a grupului ,cu privire la subiectul respectiv;

lucrările pe care le face propunătorul individual sau în grup;

rezumate;

eseuri;

articole, referate, comunicări;

fișe individuale de studiu;

proiecte și experimente;

temele de zi de zi ;

probleme rezolvate;

rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;

teste și lucrări de verificare

chestionare de atitudini;

înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfășurată individual sau împreună cu colegii ;

observații pe baza unor ghiduri de observație;

reflecțiile proprii ale celui evaluat asupra a ceea ce lucrează;

autoevaluări scrise;

interviuri de evaluare;

alte materiale, hărți cognitive, contribuții la activitate care reflectă participarea propunătorului/ grupului la derularea și soluționarea temei date;

viitoare obiective pornind de la realizările curente ale propunătorului/grupului, pe baza intereselor și a progreselor înregistrate;

comentarii suplimentare și evaluări ale evaluatorului, ale altor grupuri de învățare și/sau ale altor părți interesate, de exemplu părinții;

Tipuri de portofolii:

Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecție a celor mai importante lucrări);

Portofoliu de progres sau de lucru (conține toate elementele produse pe parcursul activității);

Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.)

Fără a intra în detalii, vom aminti că evaluarea orală a elevilor este o formă de interviu, investigațiile dascălului despre atitudini, fapte și întâmplări școlare folosesc ca metodă principală, interviul.

După David Silverman (2004) inerviul este prezent în cercetare și evaluare în trei versiuni:versiunea pozitivistă, emoționalistă și constructivistă. Tabelul de mai jos, adaptat după Silverman, prezintă câteva detalii despre cele trei versiuni,

BIBLIOGRAFIE

Landsheer,G, 1975,Evaluarea continuă a elevilor și examenele. Manual de docimologie.E.D.P. București

Neacșu, I, 1990, Instruire și învățare, Editura Științifică, București

Pătrăuță,T,Blaga,A,Trif,L,Macarie,S, Peștean,V,2009,Teste grilă, Ed. „Vasile Goldiș” U:P:Arad

Silverman, D, 2004,Interpretarea datelor calitative, Polirom, Iași

Stoica, A, 2000, Tehnici de informare și comunicare, Editura All, București

Thyne, J,M,1978, Examinarea elevilor, EDP București

BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

Cucoș C, 1995, Pedagogie, Polirom, Iași

Landsheer,G, 1975,Evaluarea continuă a elevilor și examenele. Manual de docimologie.E.D.P. București

Radu I.T, 1981, Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, EDP, București

Radu I.T, 1988, Evaluarea randamentului școlar, Universitatea București

Silverman, D, 2004,Interpretarea datelor calitative, Polirom, Iași

ANEXA 1

TESTE DE VERIFICARE A CUNOȘTINȚELOR

În cele ce urmează propunem un număr de întrebări cu răspunsuri la alegere, cu o singură variantă corectă, ce acoperă întreaga materie abordată în lucrare și într-o parte a bibliografiei.

1Ideea de evaluare a prins viață.

prin anii 40 în Statele Unite

prin anii 40 în Franța

prin anii 60 în Franța

Evaluarea este un proces

de colectarea a informației despre evaluat ,se face în baza unor caracteristici (criterii) stabilite anterior, în conformitate cu scopul evaluării

de colectare și prelucrare a părerilor despre evaluat

de colectare și prelucrare a informațiilor despre evaluator

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Colectarea informației despre evaluat se face în baza unor caracteristici (criterii) stabilite anterior, în conformitate cu scopul evaluării

Colectarea informației despre evaluat se face numai în baza unor păreri stabilite anterior

Colectarea informației despre evaluat se face numai în baza unor discuții purtate anterior, în conformitate cu scopul evaluării

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Funcția axiologică a evaluării este înțeleasă ca “o comunicare mai mult sau mai puțin directă între lumea reală și universul cunoașterii”

Funcția axiologică a evaluării este înțeleasă ca “o comunicare mai mult sau mai puțin directă între lumea imaginară și universul cunoașterii”

Funcția axiologică a evaluării este înțeleasă ca “o comunicare mai mult sau mai puțin directă între lumea valorilor și universul cunoașterii”

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Funcția constatativă a evaluării echivalentă cu prognoza , presupune operații de colectare, strângere de informații, rezumare, sintetizarea datelor și interpretarea lor

Funcția constatativă a evaluării echivalentă cu diagnoza , presupune operații de colectare, strângere de informații, rezumare, sintetizarea datelor și interpretarea lor

Funcția constatativă a evaluării echivalentă cu prognoza , presupune operații de colectare a notelor și calcularea medie acestora.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Evaluarea comparativă (normativă) presupune interpretarea informațiilor prin comparare între subiecții evaluați sau prin comparare cu un etalon elaborat în prealabil.

Evaluarea comparativă (normativă) presupune interpretarea informațiilor prin comparare între evaluatori sau prin comparare cu un evaluator etalon.

Evaluarea comparativă (normativă) presupune interpretarea informațiilor prin comparare între subiecții evaluați și evaluatori.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Interpretarea informațiilor obținute prin evaluare în raport cu un rezultat așteptat (obiective elaborate) înseamnă evaluare sumativă.

Interpretarea informațiilor obținute prin evaluare în raport cu un rezultat așteptat (obiective elaborate) înseamnă evaluare formativă

Interpretarea informațiilor obținute prin evaluare în raport cu un rezultat așteptat (obiective elaborate) înseamnă evaluare criterială sau evaluare prin obiective.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Despre un instrument de evaluare se spune că este invalid dacă reușește să măsoare entitatea pentru care a fost creat

Despre un instrument de evaluare se spune că este valid dacă reușește să măsoare entitatea pentru care a fost creat

Despre un instrument de evaluare se spune că este fidel dacă reușește să măsoare entitatea pentru care a fost creat

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Fidelitatea instrumentului presupune ca în situațiile în care acesta este folosit repetat,rezultatele obținute prin el ,să fie absolut identice.

Fidelitatea instrumentului presupune ca în situațiile în care acesta este folosit repetat,rezultatele obținute prin el ,să fie diferite

Fidelitatea instrumentului presupune ca în situațiile în care acesta este folosit repetat,rezultatele obținute prin el ,să fie în mare măsură, asemănătoare.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemul este sarcina de lucru la care se adaugă formatul și răspunsul așteptat din partea celui evaluat

Itemul este numai răspunsul așteptat din partea celui evaluat

Itemul este numai sarcina de lucru .

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Formatul este modul în care este organizat materialul testului

Formatul este modul în care este organizat numai răspunsul testului

Formatul este modul în care este organizată concluzia testului

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Distractorii sunt răspunsuri greșite introduse în textul instrumentului pentru a proba temeinicia cunoștințelor celui evaluat

Distractorii sunt răspunsuri corecte introduse în textul instrumentului pentru a proba temeinicia cunoștințelor celui evaluat

Distractorii sunt elemente de bună dispoziție

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemii se pot clasifică în funcție de gradul de obiectivitate

Itemii nu se clasifică

Itemii se formulează dar nu se pot clasifica

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemii cu alegere duală necesită formularea răspunsului corect având la dispoziție o singură variantă care poate fi modificată.

Itemii cu alegere duală necesită formularea răspunsului corect având la dispoziție două variante: adevărat-fals sau da-nu sau cauză-efect etc

Itemii cu alegere duală necesită formularea răspunsului corect având la dispoziție două sau mai multe variante .

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemii de asociere sau tip pereche conțin două coloane de elemente neegale ca lungime și sarcina de a stabili o corespondență logică între elementele celor două coloane

Itemii de asociere sau tip pereche conțin două coloane de elemente egale ca lungime și sarcina de a stabili o corespondență oarecare între elementele celor două coloane

Itemii de asociere sau tip pereche conțin trei coloane de elemente neegale ca lungime și sarcina de a stabili o corespondență oarecare între două elemente ale acestor coloane

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemii cu răspuns scurt sunt astfel construiți încât să necesite la rezolvare ,completarea unui rezultat formulat neclar.

Itemii cu răspuns scurt sunt astfel construiți încât să necesite la rezolvare ,completarea unui rezultat scurt

Itemii cu răspuns scurt sunt astfel construiți încât să necesite la rezolvare, completarea unui rezultat format din cel mult o literă sau o cifră

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemii de completare constituie o variantă a itemilor cu răspuns scurt .Rezolvarea presupune completarea unui enunț lacunar

Itemii de completare constituie o variantă a itemilor subiectivi. Rezolvarea presupune dezvoltarea subiectului, până la nivelul unor detalii .

Itemii de completare constituie o variantă a itemilor cu răspuns la alegere .Rezolvarea presupune completarea unei propoziții ample

● Lungimea unui dreptunghi este de 10m și lățimea de 2m.Completați :

Raportul dintre lungimea și lățimea dreptunghiului este ………………..

Acest raport arată că lungimea este de…………….ori mai mare decât lățimea

Itemul face parte din categoria :

itemilor de asociere

itemilor de completare

itemilor subiectivi

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Întrebările structurate fac trecerea de la itemii obiectivi la cei subiectivi.

Întrebările structurate sunt itemi subiectivi.

Întrebările structurate sunt itemi obiectivi

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Eseul structurat este o compunere ce se dezvoltă în conformitate cu câteva cerințe comunicate de la început și se încadrează în categoria itemilor subiectivi.

Eseul structurat este o compunere ce se dezvoltă în conformitate cu câteva cerințe comunicate de la început și se încadrează în categoria itemilor obiectivi

Eseul structurat este o compunere ce se dezvoltă în conformitate cu câteva cerințe comunicate de la început și se încadrează în categoria itemilor semiobiectivi

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Eseul liber este o compunere ce se scrie atunci când se precizează doar tema. și se încadrează în categoria itemilor semiobiectivi

Eseul liber este o compunere ce se scrie atunci când se precizează doar tema. și se încadrează în categoria itemilor obiectivi

Eseul liber este o compunere ce se scrie atunci când se precizează doar tema. și se încadrează în categoria itemilor subiectivi.

Se dă următorul item:

Itemul face parte din categoria :

itemilor de asociere

itemilor de completare

itemilor subiectivi

Citiți cu atenție informația !

Itemii cu alegere multiplă au o premisă, un număr de opțiuni, o soluție corectă și mai mulți distractori.

Se dă următorul exemplu de item:

●Tipurile clasice de temperament sunt:I. coleric, II sangvinic, III flegmatic ,IV melancolic

Caracteristicile acestor tipuri de temperamente sunt:1)irascibil, tendințe de exagerare 2)lent,fără vigoare,neîncredere în forțele proprii 3)echilibrat,cu bună dispoziție 4)imperturbabil ,calm , greu adaptabil. Care asociere este corectă?

a I cu 1 și II cu 3 și III cu 2 și IV cu 4

b. I cu 1 și II cu 4 și III cu 3 și IV cu 2

c I cu 3 și II cu 1 și III cu 4 și IV cu 2

d. I cu 1 și II cu 3 și III cu 4 și IV cu 2

Este acest item, un item cu alegere multiplă ?

Da

Nu

Nu sunt date suficiente pentru a ne putea pronunța

Citiți cu atenție informația !

În cazul întrebărilor structurate, în prealabil, se prezintă un text, o informație ,după care se formulează o serie de cerințe,întrebări la care se solicită răspuns

Se dă următorul item:

. ● Pe foaie, scrieți rezolvările complete

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ are AA’=8√2cm. și BC=8√7cm.Aria patrulaterului

ABC’D’ este egală cu 192 cm2.a.

a. Desenați un paralelipipedul dreptunghic

b. Arătați că AB=8cm

c Calculați valoarea tangentei unghiului format de dreptele A’C și AD

Este acest item, un item ,din categoria întrebărilor structurate ?

Da

Nu

Nu sunt date suficiente pentru a ne putea pronunța

Citiți cu atenție informația !

Instrumentul permite evaluarea unor capacități cognitive superioare

Această informație este valabilă în cazul itemilor:

de asociere sau tip pereche

cu alegere duală

eseului

Citiți cu atenție informația !

Instrumentul nu permite evaluarea unor capacități cognitive superioare

Această informație este valabilă în cazul itemilor:

de asociere sau tip pereche

eseului liber

eseului structurat

Citiți cu atenție informația !

Instrumentul prezintă o fidelitate scăzută

Această informație este valabilă în cazul itemilor:

de asociere sau tip pereche

cu alegere duală

eseului

Citiți cu atenție informația !

Instrumentul prezintă o fidelitate mare

Această informație este valabilă în cazul itemilor:

de asociere sau tip pereche

eseului liber

eseului structurat

Citiți cu atenție informația !

Instrumentul poate evalua, numai , capacități cognitive inferioare – cunoașterea și înțelegerea.

Această informație este valabilă în cazul itemilor:

de asociere sau tip pereche

eseului liber

eseului structurat

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Evaluarea cumulativă se mai numește și sumativă

Evaluarea cumulativă se mai numește și formativă

Evaluarea cumulativă se mai numește și externă

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Evaluarea continuă se mai numește și sumativă

Evaluarea continuă se mai numește și formativă

Evaluarea continuă se mai numește și internă

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Efectul halo se manifestă prin restrângerea unor calități sau defecte manifestate secvențial,la o singură persoană

Efectul halo se manifestă prin extinderea unor calități sau defecte manifestate secvențial,la întreaga activitate a persoanei.

Efectul halo se manifestă prin extinderea sau restrângerea unor calități sau defecte manifestate secvențial,la întreaga activitate sau la o singură persoană

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Efectul Pygmalion sau oedipian constă în faptul că

aprecierea nu este influențată de părerea pe care examinatorul și-a format-o deja despre cel evaluat

Efectul Pygmalion sau oedipian constă în faptul că

aprecierea este influențată de părerea pe care examinatorul și-a format-o deja despre cel evaluat

Efectul Pygmalion sau oedipian constă în faptul că

aprecierea este influențată de părerea pe care și-a format-o deja evaluatul despre evaluator

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Evaluatorii au în mare măsură criterii proprii de apreciere-unii sunt mai generoși,alții sunt mai exigenți. Aceasta se numește ecuația personală a evaluatorului

Evaluatorii au în mare măsură criterii proprii de apreciere-unii sunt mai generoși,alții sunt mai exigenți Aceasta se numește efect pygmalion

Evaluatorii au în mare măsură criterii proprii de apreciere-unii sunt mai generoși,alții sunt mai exigenți Aceasta se numește efect halo

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Efectul de contrast se manifestă prin aceea că un răspuns foarte bun urmat de unul mai slab atrage o apreciere mult mai exigentă decât ar fi normal și invers

Efectul de contrast se manifestă prin aceea că un răspuns foarte bun urmat de unul mai slab atrage o apreciere egală pentru cele două răspunsuri.

Efectul de contrast se manifestă prin aceea că un răspuns foarte bun urmat de unul mai slab atrage o repetare a răspunsurilor

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Efectul de ordine este o consecință a inerției în notare.. Datorită inerției, examinatorul are tendința de a nota identic mai multe lucrări ,care în realitate sunt diferite

Efectul de ordine este o consecință a inerției în notare.. Datorită inerției, examinatorul are tendința de a nota identic mai multe lucrări ,care în realitate sunt identice

Efectul de ordine este o consecință a inerției în notare.. Datorită inerției, examinatorul are tendința de a nu nota mai multe lucrări ,care în realitate sunt identice

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Eroarea logică se manifestă prin substituirea obiectivelor importante cu unele secundare ca acuratețea,prezentarea sistematică,scrierea caligrafică etc.

Eroarea logică se manifestă prin substituirea obiectivelor importante cu. alte obiective importante

Eroarea logică se manifestă prin substituirea obiectivelor secundare cu altele secundare

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Portofoliul se pretează a fi folosit atât în evaluările inițiale cât și în cele continue sau în cele sumative.

Portofoliul se pretează a fi folosit numai în evaluările inițiale

Portofoliul se pretează a fi folosit numai în evaluările sumative

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Portofoliu de prezentare sau introductiv cuprinde toate lucrările celui evaluat și a fraților acestuia

Portofoliu de prezentare sau introductiv cuprinde numai lucrările executate la gimnaziu

Portofoliu de prezentare sau introductiv cuprinde o selecție a celor mai importante lucrări.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Portofoliu de progres sau de lucru conține toate elementele desfășurate pe parcursul activității.

Portofoliu de progres sau de lucru conține toate elementele desfășurate numai la începutul activității

Portofoliu de progres sau de lucru conține toate elementele desfășurate numai la sfârșitul activității.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Portofoliul de evaluare cuprinde numai tabele de rezultate.

Portofoliul de evaluare cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.

Portofoliul de evaluare cuprinde numai instrumente de evaluare.

Se dă următoarea listă:

1.lista conținutului , (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fișe,etc. și numărul paginii la care se găsește);

2.argumentația care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare și cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a celui evaluat/ a grupului ,cu privire la subiectul respectiv; lucrările pe care le face propunătorul individual sau în grup

3.lista ce cuprinde bolile suferite în copilărie

Din lista de mai sus,ce element poate fi omis la alcătuirea portofoliu?

Elementul situat pe poziția3

Elementul situat pe poziția1

Elementul situat pe poziția2

Se dă următoarea listă:

1.eseuri;

2.articole, referate, comunicări;

3.fișe individuale de studiu ale unor colegi de clasă

Din lista de mai sus,ce element poate fi omis la alcătuirea portofoliu personal?

Elementul situat pe poziția1

Elementul situat pe poziția2

Elementul situat pe poziția3

Se dă următoarea listă:

1. temele de zi de zi

2. regimul zilnic de viață a fraților și surorilor

3. fișe individuale de studiu

Din lista de mai sus,ce element poate fi omis la alcătuirea portofoliu personal?

Elementul situat pe poziția1

Elementul situat pe poziția2

Elementul situat pe poziția3

Se dă următoarea listă de metode alternative de evaluare.:

1.portofoliul;

2. hărțile conceptuale;

3. proiectul

4. examenul scris

5. jurnalul reflexiv;

6. examinarea orală

Care din aceste elemente sunt trecute greșit pe listă ?

Elementele situate pe pozițiile 1și 2

Elementele situate pe pozițiile 4 și 6

Elementele situate pe pozițiile 3 și 5

Se dă următoarea listă de metode alternative de evaluare.:

1. studiul de caz;

2. hărțile conceptuale;

3. investigația;

4. examenul scris

5. jurnalul reflexiv;

6. notarea ritmică

Care din aceste elemente sunt trecute greșit pe listă ?

Elementele situate pe pozițiile 1și 2

Elementele situate pe pozițiile 4 și 6

Elementele situate pe pozițiile 3 și 5

Se dă următoarea listă de metode alternative de evaluare.:

1. studiul de caz;

2. hărțile conceptuale;

3. investigația;

4. înregistrări audio și/sau video

5. examenul scris;

6.stabilirea notei la purtare

Care din aceste elemente sunt trecute greșit pe listă ?

Elementele situate pe pozițiile 1și 2

Elementele situate pe pozițiile 3 și 4

Elementele situate pe pozițiile 5 și 6

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Validitatea de conținut este calitatea instrumentului de a acoperi o parte a conținutului pe care îl propune spre evaluare

Validitatea de conținut este calitatea instrumentului de a acoperi tot conținutul pe care îl propune spre evaluare

Validitatea de conținut este calitatea instrumentului de a acoperi o foarte mică parte a conținutului pe care îl propune spre evaluare

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Validitatea de aspect este caracteristica instrumentului de a fi relevant pentru cel evaluat

Validitatea de aspect este caracteristica instrumentului de nu a fi relevant pentru cel evaluat

Validitatea de aspect este caracteristica instrumentului de a fi confuz pentru cel evaluat

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Testul docimologic este o alternativă a examinării tradiționale

Testul docimologic nu aduce nimic nou față de examinarea tradițională

Testul docimologic este o componentă a examinării tradiționale

Aprecierea făcută prin compararea elevilor între ei sau prin raportare la un standard mediu se practică în cazul modelului:

notării prin raportare la grup

notării prin raportare la standarde unice

notării individualizate

Aprecierea care se bazează pe luarea în calcul a obiectivelor operaționale ale lecției se practică în cazul modelului:

notării prin raportare la grup

notării prin raportare la standarde unice

notării individualizate

Aprecierea care se bazează pe raportarea rezultatelor, la alte rezultate individuale obținute în timp ,se practică în cazul modelului:

notării prin raportare la grup

notării prin raportare la standarde unice

notării individualizate

Aprecierea care se face prin realizarea unei conversații care poate fi individuală,frontală sau combinată se practică în cazul modelului:

Verificării scrise

Verificării orale

Verificării prin probe practice

Aprecierea care se concretizează prin lucrări de control sau teze se practică în cazul modelului:

Verificării scrise

Verificării orale

Verificării prin probe practice

Aprecierea care se concretizează prin anumite suporturi obiectuale sau activități materiale se practică în cazul modelului:

Verificării scrise

Verificării orale

Verificării prin probe practice

Atribuirea unui punctaj pentru fiecare secvență îndeplinită caracterizează notarea :

după bareme

analitică

sintetică

Compartimentarea cuantumului de cunoștințe, prin detalierea unor câmpuri de probleme ce urmează a fi apreciate ,caracterizează notarea :

după bareme

analitică

sintetică

Alegeți afirmația corectă

Toți următorii itemii sunt obiectivi: cu alegere duală, cu alegere multiplă, eseu

Toți următorii itemii sunt obiectivi.: cu alegere duală, cu alegere multiplă, de tip pereche

Toți următorii itemii sunt obiectivi.: eseu structurat, eseu liber,rezolvare de probleme

Alegeți afirmația corectă

Toți următorii itemi o sunt subiectivi: cu alegere duală, cu alegere multiplă, de asociere

Toți următorii itemii sunt subiectivi.: cu alegere duală, cu alegere multiplă, de tip pereche

Toți următorii itemii sunt subiectivi.: eseu structurat, eseu liber,rezolvare de probleme

Alegeți afirmația corectă

Toți următorii itemii sunt semiobiectivi: cu răspuns scurt,de completare, structurați

Toți următorii itemii sunt semiobiectivi.: cu alegere duală, cu alegere multiplă, de tip pereche

Toți următorii itemii sunt semiobiectivi.: eseu structurat, eseu liber,rezolvare de probleme

Alegeți continuarea corectă

Evaluarea economică vizează eficiența sistemului de învățământ prin prisma raportului dintre

resursele materiale și financiare investite și rezultatele învățării

resursele materiale și financiare care nu au putut fi investite și rezultatele învățării

resursele materiale și financiare investite și rezultatele economice ale școlii

Alegeți continuarea corectă

Evaluarea pedagogică exprimă eficiența învățământului prin prisma raportului dintre

obiectivele proiectate și rezultatele obținute de elevi numai în activitatea sportivă

obiectivele proiectate și rezultatele obținute de elevi în activitatea de învățare

obiectivele proiectate și rezultatele obținute de elevi numai în activitatea artistică

Experimentarea testului docimologic presupune:

aplicarea lui la o populație determinată

aplicarea lui la o singură persoană

aplicarea lui la toată populația

Documentarea științifică în vederea realizării unui test docimologic presupune :

identificarea și folosirea surselor care conduc la o mai bună cunoaștere a problematicii vizate

identificarea și folosirea surselor care conduc numai ,la o mai bună cunoaștere a fiecărui elev vizat

identificarea și folosirea surselor care conduc numai la o mai bună cunoaștere a mediului în care învață fiecare elev vizat.

Autonotarea sau corectarea reciprocă presupune:

solicitarea elevului de a-și depista în timp erorile ,în legătură cu o sarcină de învățare

solicitarea elevului de a-și depista în timp succesele ,în realizarea unei sarcini de învățare

solicitarea elevului de a-și depista operativ erorile ,în momentul realizării unei sarcini de învățare

Autonotarea controlată presupune :

solicitarea elevului de a-și acorda o notă,care este apoi negociată cu profesorul sau cu colegii

solicitarea elevului de a-și acorda o notă,care este apoi trecută obligatoriu în catalog

solicitarea elevului de a-și acorda o notă,care este apoi obligatoriu negociată cu directorul școlii.

Notarea reciprocă presupune :

invitarea elevilor de a-și nota colegii prin reciprocitate, care notare nu se concretizează obligatoriu prin introducerea notelor în catalog

invitarea elevilor de a-și nota colegii prin reciprocitate, care notare se concretizează obligatoriu prin introducerea notelor în catalog

invitarea elevilor de a-și nota colegii și profesorii prin reciprocitate.

Metoda aprecierii obiective a personalității constă în :

antrenarea unor elevi ai clasei , în vederea evidențierii rezultatelor obținute de aceștia ,cu scopul formării unei reprezentări despre posibilitățile fiecărui elev în parte și ale tuturor la un loc

antrenarea întregului colectiv al clasei , în vederea evidențierii rezultatelor obținute de aceștia ,cu scopul formării unei reprezentări despre posibilitățile fiecărui elev în parte și ale tuturor la un loc

antrenarea întregului corp profesoral , în vederea evidențierii rezultatelor obținute de elevi ,cu scopul formării unei reprezentări despre posibilitățile fiecărui elev în parte și ale tuturor la un loc

Metoda aprecierii obiective a personalității a fost concepută de :

Gheorghe Zapan

Gilbert de Lansheere

Vasile Pavelcu

Alegeți afirmația corectă

Evaluarea trebuie concepută numai ca un control sau ca mijloc de măsurare,dar nu ca o cale de perfecționare ,ce presupune o strategie globală a formării

Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control sau ca mijloc de măsurare,ci și ca o cale de perfecționare ,ce presupune o strategie globală a formării

Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control sau ca mijloc de măsurare,ci mai ales ca o cale de satisfacere a elevilor și părinților.

Când se pune problema unei judecăți de valoare prin evaluare este de dorit să apreciem

doar starea actuală a elevului

doar transformarea și evoluția elevului

atât starea actuală a elevului cât și transformarea și evoluția elevului

Alegeți afirmația corectă

Docimologia este știința care are drept obiect studiul sistematic al examenelor,în particular al sistemelor de notare,și comportamentul examinatorilor și a examinaților

Docimologia este știința care are drept obiect numai studiul sistematic al comportamentului examinatorilor și a Docimologia este știința care are drept obiect numai studiul sistematic, al sistemelor de notare.

Alegeți afirmația corectă

Docimantica este tehnica examenelor

Docimantica este strategia examenelor

Docimantica este tactica examenelor

Alegeți afirmația corectă

Doxologia este studiul sistematic al rolului pe care îl joacă evaluarea în educația școlară

Doxologia este studiul sistematic al rolului pe care îl joacă învățarea în educația școlară

Doxologia este studiul sistematic al rolului pe care îl joacă buna purtare în educația școlară

Alege afirmația corectă:

.Testul docimologic este un test special elaborat pentru examinările școlare și ia în considerare cerințele curriculumului.

. Testul docimologic este un test special elaborat pentru examinările sociologice și ia în considerare structurile sociale pe care le testează.

. Testul docimologic este un test special elaborat pentru examinările psihologice și ia în considerare structurile psihice pe care le testează.

Alege răspunsul corect. .Mai mulți experți au hotărât că un test este reprezentativ. Acesta este:

.sigur valid

.sigur fidel

.sigur și valid și fidel.

. Alege răspunsul corect. În cercetarea caracteristicilor unui test s-a folosit coeficientul de corelație.Acest demers poate duce la stabilirea:

. fidelității

.validității

.nu are nici o relevanță în stabilirea fidelității și validității

Alege răspunsul corect.

.Testele normative presupun compararea rezultatelor unui subiect, cu rezultatele grupului de referință

. Testele normative presupun raportarea rezultatelor unui subiect la nivelul de performanță prestabilit.

. Testele normative presupun, elaborarea unor norme de abordare a testului, pentru fiecare candidat

Alege răspunsul corect.

. Testele criteriale presupun raportarea rezultatelor unui subiect la nivelul de performanță prestabilit.

.Testele criteriale presupun compararea rezultatelor unui subiect, cu rezultatele grupului de referință

. Testele criteriale presupun, elaborarea unor criterii de notare pentru fiecare candidat

ANEXA 2

RĂSPUNSURI CORECTE

BIBLIOGRAFIE

Landsheer,G, 1975,Evaluarea continuă a elevilor și examenele. Manual de docimologie.E.D.P. București

Neacșu, I, 1990, Instruire și învățare, Editura Științifică, București

Pătrăuță,T,Blaga,A,Trif,L,Macarie,S, Peștean,V,2009,Teste grilă, Ed. „Vasile Goldiș” U:P:Arad

Silverman, D, 2004,Interpretarea datelor calitative, Polirom, Iași

Stoica, A, 2000, Tehnici de informare și comunicare, Editura All, București

Thyne, J,M,1978, Examinarea elevilor, EDP București

BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

Cucoș C, 1995, Pedagogie, Polirom, Iași

Landsheer,G, 1975,Evaluarea continuă a elevilor și examenele. Manual de docimologie.E.D.P. București

Radu I.T, 1981, Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, EDP, București

Radu I.T, 1988, Evaluarea randamentului școlar, Universitatea București

Silverman, D, 2004,Interpretarea datelor calitative, Polirom, Iași

ANEXA 1

TESTE DE VERIFICARE A CUNOȘTINȚELOR

În cele ce urmează propunem un număr de întrebări cu răspunsuri la alegere, cu o singură variantă corectă, ce acoperă întreaga materie abordată în lucrare și într-o parte a bibliografiei.

1Ideea de evaluare a prins viață.

prin anii 40 în Statele Unite

prin anii 40 în Franța

prin anii 60 în Franța

Evaluarea este un proces

de colectarea a informației despre evaluat ,se face în baza unor caracteristici (criterii) stabilite anterior, în conformitate cu scopul evaluării

de colectare și prelucrare a părerilor despre evaluat

de colectare și prelucrare a informațiilor despre evaluator

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Colectarea informației despre evaluat se face în baza unor caracteristici (criterii) stabilite anterior, în conformitate cu scopul evaluării

Colectarea informației despre evaluat se face numai în baza unor păreri stabilite anterior

Colectarea informației despre evaluat se face numai în baza unor discuții purtate anterior, în conformitate cu scopul evaluării

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Funcția axiologică a evaluării este înțeleasă ca “o comunicare mai mult sau mai puțin directă între lumea reală și universul cunoașterii”

Funcția axiologică a evaluării este înțeleasă ca “o comunicare mai mult sau mai puțin directă între lumea imaginară și universul cunoașterii”

Funcția axiologică a evaluării este înțeleasă ca “o comunicare mai mult sau mai puțin directă între lumea valorilor și universul cunoașterii”

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Funcția constatativă a evaluării echivalentă cu prognoza , presupune operații de colectare, strângere de informații, rezumare, sintetizarea datelor și interpretarea lor

Funcția constatativă a evaluării echivalentă cu diagnoza , presupune operații de colectare, strângere de informații, rezumare, sintetizarea datelor și interpretarea lor

Funcția constatativă a evaluării echivalentă cu prognoza , presupune operații de colectare a notelor și calcularea medie acestora.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Evaluarea comparativă (normativă) presupune interpretarea informațiilor prin comparare între subiecții evaluați sau prin comparare cu un etalon elaborat în prealabil.

Evaluarea comparativă (normativă) presupune interpretarea informațiilor prin comparare între evaluatori sau prin comparare cu un evaluator etalon.

Evaluarea comparativă (normativă) presupune interpretarea informațiilor prin comparare între subiecții evaluați și evaluatori.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Interpretarea informațiilor obținute prin evaluare în raport cu un rezultat așteptat (obiective elaborate) înseamnă evaluare sumativă.

Interpretarea informațiilor obținute prin evaluare în raport cu un rezultat așteptat (obiective elaborate) înseamnă evaluare formativă

Interpretarea informațiilor obținute prin evaluare în raport cu un rezultat așteptat (obiective elaborate) înseamnă evaluare criterială sau evaluare prin obiective.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Despre un instrument de evaluare se spune că este invalid dacă reușește să măsoare entitatea pentru care a fost creat

Despre un instrument de evaluare se spune că este valid dacă reușește să măsoare entitatea pentru care a fost creat

Despre un instrument de evaluare se spune că este fidel dacă reușește să măsoare entitatea pentru care a fost creat

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Fidelitatea instrumentului presupune ca în situațiile în care acesta este folosit repetat,rezultatele obținute prin el ,să fie absolut identice.

Fidelitatea instrumentului presupune ca în situațiile în care acesta este folosit repetat,rezultatele obținute prin el ,să fie diferite

Fidelitatea instrumentului presupune ca în situațiile în care acesta este folosit repetat,rezultatele obținute prin el ,să fie în mare măsură, asemănătoare.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemul este sarcina de lucru la care se adaugă formatul și răspunsul așteptat din partea celui evaluat

Itemul este numai răspunsul așteptat din partea celui evaluat

Itemul este numai sarcina de lucru .

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Formatul este modul în care este organizat materialul testului

Formatul este modul în care este organizat numai răspunsul testului

Formatul este modul în care este organizată concluzia testului

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Distractorii sunt răspunsuri greșite introduse în textul instrumentului pentru a proba temeinicia cunoștințelor celui evaluat

Distractorii sunt răspunsuri corecte introduse în textul instrumentului pentru a proba temeinicia cunoștințelor celui evaluat

Distractorii sunt elemente de bună dispoziție

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemii se pot clasifică în funcție de gradul de obiectivitate

Itemii nu se clasifică

Itemii se formulează dar nu se pot clasifica

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemii cu alegere duală necesită formularea răspunsului corect având la dispoziție o singură variantă care poate fi modificată.

Itemii cu alegere duală necesită formularea răspunsului corect având la dispoziție două variante: adevărat-fals sau da-nu sau cauză-efect etc

Itemii cu alegere duală necesită formularea răspunsului corect având la dispoziție două sau mai multe variante .

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemii de asociere sau tip pereche conțin două coloane de elemente neegale ca lungime și sarcina de a stabili o corespondență logică între elementele celor două coloane

Itemii de asociere sau tip pereche conțin două coloane de elemente egale ca lungime și sarcina de a stabili o corespondență oarecare între elementele celor două coloane

Itemii de asociere sau tip pereche conțin trei coloane de elemente neegale ca lungime și sarcina de a stabili o corespondență oarecare între două elemente ale acestor coloane

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemii cu răspuns scurt sunt astfel construiți încât să necesite la rezolvare ,completarea unui rezultat formulat neclar.

Itemii cu răspuns scurt sunt astfel construiți încât să necesite la rezolvare ,completarea unui rezultat scurt

Itemii cu răspuns scurt sunt astfel construiți încât să necesite la rezolvare, completarea unui rezultat format din cel mult o literă sau o cifră

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Itemii de completare constituie o variantă a itemilor cu răspuns scurt .Rezolvarea presupune completarea unui enunț lacunar

Itemii de completare constituie o variantă a itemilor subiectivi. Rezolvarea presupune dezvoltarea subiectului, până la nivelul unor detalii .

Itemii de completare constituie o variantă a itemilor cu răspuns la alegere .Rezolvarea presupune completarea unei propoziții ample

● Lungimea unui dreptunghi este de 10m și lățimea de 2m.Completați :

Raportul dintre lungimea și lățimea dreptunghiului este ………………..

Acest raport arată că lungimea este de…………….ori mai mare decât lățimea

Itemul face parte din categoria :

itemilor de asociere

itemilor de completare

itemilor subiectivi

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Întrebările structurate fac trecerea de la itemii obiectivi la cei subiectivi.

Întrebările structurate sunt itemi subiectivi.

Întrebările structurate sunt itemi obiectivi

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Eseul structurat este o compunere ce se dezvoltă în conformitate cu câteva cerințe comunicate de la început și se încadrează în categoria itemilor subiectivi.

Eseul structurat este o compunere ce se dezvoltă în conformitate cu câteva cerințe comunicate de la început și se încadrează în categoria itemilor obiectivi

Eseul structurat este o compunere ce se dezvoltă în conformitate cu câteva cerințe comunicate de la început și se încadrează în categoria itemilor semiobiectivi

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Eseul liber este o compunere ce se scrie atunci când se precizează doar tema. și se încadrează în categoria itemilor semiobiectivi

Eseul liber este o compunere ce se scrie atunci când se precizează doar tema. și se încadrează în categoria itemilor obiectivi

Eseul liber este o compunere ce se scrie atunci când se precizează doar tema. și se încadrează în categoria itemilor subiectivi.

Se dă următorul item:

Itemul face parte din categoria :

itemilor de asociere

itemilor de completare

itemilor subiectivi

Citiți cu atenție informația !

Itemii cu alegere multiplă au o premisă, un număr de opțiuni, o soluție corectă și mai mulți distractori.

Se dă următorul exemplu de item:

●Tipurile clasice de temperament sunt:I. coleric, II sangvinic, III flegmatic ,IV melancolic

Caracteristicile acestor tipuri de temperamente sunt:1)irascibil, tendințe de exagerare 2)lent,fără vigoare,neîncredere în forțele proprii 3)echilibrat,cu bună dispoziție 4)imperturbabil ,calm , greu adaptabil. Care asociere este corectă?

a I cu 1 și II cu 3 și III cu 2 și IV cu 4

b. I cu 1 și II cu 4 și III cu 3 și IV cu 2

c I cu 3 și II cu 1 și III cu 4 și IV cu 2

d. I cu 1 și II cu 3 și III cu 4 și IV cu 2

Este acest item, un item cu alegere multiplă ?

Da

Nu

Nu sunt date suficiente pentru a ne putea pronunța

Citiți cu atenție informația !

În cazul întrebărilor structurate, în prealabil, se prezintă un text, o informație ,după care se formulează o serie de cerințe,întrebări la care se solicită răspuns

Se dă următorul item:

. ● Pe foaie, scrieți rezolvările complete

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ are AA’=8√2cm. și BC=8√7cm.Aria patrulaterului

ABC’D’ este egală cu 192 cm2.a.

a. Desenați un paralelipipedul dreptunghic

b. Arătați că AB=8cm

c Calculați valoarea tangentei unghiului format de dreptele A’C și AD

Este acest item, un item ,din categoria întrebărilor structurate ?

Da

Nu

Nu sunt date suficiente pentru a ne putea pronunța

Citiți cu atenție informația !

Instrumentul permite evaluarea unor capacități cognitive superioare

Această informație este valabilă în cazul itemilor:

de asociere sau tip pereche

cu alegere duală

eseului

Citiți cu atenție informația !

Instrumentul nu permite evaluarea unor capacități cognitive superioare

Această informație este valabilă în cazul itemilor:

de asociere sau tip pereche

eseului liber

eseului structurat

Citiți cu atenție informația !

Instrumentul prezintă o fidelitate scăzută

Această informație este valabilă în cazul itemilor:

de asociere sau tip pereche

cu alegere duală

eseului

Citiți cu atenție informația !

Instrumentul prezintă o fidelitate mare

Această informație este valabilă în cazul itemilor:

de asociere sau tip pereche

eseului liber

eseului structurat

Citiți cu atenție informația !

Instrumentul poate evalua, numai , capacități cognitive inferioare – cunoașterea și înțelegerea.

Această informație este valabilă în cazul itemilor:

de asociere sau tip pereche

eseului liber

eseului structurat

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Evaluarea cumulativă se mai numește și sumativă

Evaluarea cumulativă se mai numește și formativă

Evaluarea cumulativă se mai numește și externă

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Evaluarea continuă se mai numește și sumativă

Evaluarea continuă se mai numește și formativă

Evaluarea continuă se mai numește și internă

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Efectul halo se manifestă prin restrângerea unor calități sau defecte manifestate secvențial,la o singură persoană

Efectul halo se manifestă prin extinderea unor calități sau defecte manifestate secvențial,la întreaga activitate a persoanei.

Efectul halo se manifestă prin extinderea sau restrângerea unor calități sau defecte manifestate secvențial,la întreaga activitate sau la o singură persoană

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Efectul Pygmalion sau oedipian constă în faptul că

aprecierea nu este influențată de părerea pe care examinatorul și-a format-o deja despre cel evaluat

Efectul Pygmalion sau oedipian constă în faptul că

aprecierea este influențată de părerea pe care examinatorul și-a format-o deja despre cel evaluat

Efectul Pygmalion sau oedipian constă în faptul că

aprecierea este influențată de părerea pe care și-a format-o deja evaluatul despre evaluator

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Evaluatorii au în mare măsură criterii proprii de apreciere-unii sunt mai generoși,alții sunt mai exigenți. Aceasta se numește ecuația personală a evaluatorului

Evaluatorii au în mare măsură criterii proprii de apreciere-unii sunt mai generoși,alții sunt mai exigenți Aceasta se numește efect pygmalion

Evaluatorii au în mare măsură criterii proprii de apreciere-unii sunt mai generoși,alții sunt mai exigenți Aceasta se numește efect halo

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Efectul de contrast se manifestă prin aceea că un răspuns foarte bun urmat de unul mai slab atrage o apreciere mult mai exigentă decât ar fi normal și invers

Efectul de contrast se manifestă prin aceea că un răspuns foarte bun urmat de unul mai slab atrage o apreciere egală pentru cele două răspunsuri.

Efectul de contrast se manifestă prin aceea că un răspuns foarte bun urmat de unul mai slab atrage o repetare a răspunsurilor

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Efectul de ordine este o consecință a inerției în notare.. Datorită inerției, examinatorul are tendința de a nota identic mai multe lucrări ,care în realitate sunt diferite

Efectul de ordine este o consecință a inerției în notare.. Datorită inerției, examinatorul are tendința de a nota identic mai multe lucrări ,care în realitate sunt identice

Efectul de ordine este o consecință a inerției în notare.. Datorită inerției, examinatorul are tendința de a nu nota mai multe lucrări ,care în realitate sunt identice

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Eroarea logică se manifestă prin substituirea obiectivelor importante cu unele secundare ca acuratețea,prezentarea sistematică,scrierea caligrafică etc.

Eroarea logică se manifestă prin substituirea obiectivelor importante cu. alte obiective importante

Eroarea logică se manifestă prin substituirea obiectivelor secundare cu altele secundare

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Portofoliul se pretează a fi folosit atât în evaluările inițiale cât și în cele continue sau în cele sumative.

Portofoliul se pretează a fi folosit numai în evaluările inițiale

Portofoliul se pretează a fi folosit numai în evaluările sumative

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Portofoliu de prezentare sau introductiv cuprinde toate lucrările celui evaluat și a fraților acestuia

Portofoliu de prezentare sau introductiv cuprinde numai lucrările executate la gimnaziu

Portofoliu de prezentare sau introductiv cuprinde o selecție a celor mai importante lucrări.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Portofoliu de progres sau de lucru conține toate elementele desfășurate pe parcursul activității.

Portofoliu de progres sau de lucru conține toate elementele desfășurate numai la începutul activității

Portofoliu de progres sau de lucru conține toate elementele desfășurate numai la sfârșitul activității.

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Portofoliul de evaluare cuprinde numai tabele de rezultate.

Portofoliul de evaluare cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.

Portofoliul de evaluare cuprinde numai instrumente de evaluare.

Se dă următoarea listă:

1.lista conținutului , (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fișe,etc. și numărul paginii la care se găsește);

2.argumentația care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare și cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a celui evaluat/ a grupului ,cu privire la subiectul respectiv; lucrările pe care le face propunătorul individual sau în grup

3.lista ce cuprinde bolile suferite în copilărie

Din lista de mai sus,ce element poate fi omis la alcătuirea portofoliu?

Elementul situat pe poziția3

Elementul situat pe poziția1

Elementul situat pe poziția2

Se dă următoarea listă:

1.eseuri;

2.articole, referate, comunicări;

3.fișe individuale de studiu ale unor colegi de clasă

Din lista de mai sus,ce element poate fi omis la alcătuirea portofoliu personal?

Elementul situat pe poziția1

Elementul situat pe poziția2

Elementul situat pe poziția3

Se dă următoarea listă:

1. temele de zi de zi

2. regimul zilnic de viață a fraților și surorilor

3. fișe individuale de studiu

Din lista de mai sus,ce element poate fi omis la alcătuirea portofoliu personal?

Elementul situat pe poziția1

Elementul situat pe poziția2

Elementul situat pe poziția3

Se dă următoarea listă de metode alternative de evaluare.:

1.portofoliul;

2. hărțile conceptuale;

3. proiectul

4. examenul scris

5. jurnalul reflexiv;

6. examinarea orală

Care din aceste elemente sunt trecute greșit pe listă ?

Elementele situate pe pozițiile 1și 2

Elementele situate pe pozițiile 4 și 6

Elementele situate pe pozițiile 3 și 5

Se dă următoarea listă de metode alternative de evaluare.:

1. studiul de caz;

2. hărțile conceptuale;

3. investigația;

4. examenul scris

5. jurnalul reflexiv;

6. notarea ritmică

Care din aceste elemente sunt trecute greșit pe listă ?

Elementele situate pe pozițiile 1și 2

Elementele situate pe pozițiile 4 și 6

Elementele situate pe pozițiile 3 și 5

Se dă următoarea listă de metode alternative de evaluare.:

1. studiul de caz;

2. hărțile conceptuale;

3. investigația;

4. înregistrări audio și/sau video

5. examenul scris;

6.stabilirea notei la purtare

Care din aceste elemente sunt trecute greșit pe listă ?

Elementele situate pe pozițiile 1și 2

Elementele situate pe pozițiile 3 și 4

Elementele situate pe pozițiile 5 și 6

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Validitatea de conținut este calitatea instrumentului de a acoperi o parte a conținutului pe care îl propune spre evaluare

Validitatea de conținut este calitatea instrumentului de a acoperi tot conținutul pe care îl propune spre evaluare

Validitatea de conținut este calitatea instrumentului de a acoperi o foarte mică parte a conținutului pe care îl propune spre evaluare

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Validitatea de aspect este caracteristica instrumentului de a fi relevant pentru cel evaluat

Validitatea de aspect este caracteristica instrumentului de nu a fi relevant pentru cel evaluat

Validitatea de aspect este caracteristica instrumentului de a fi confuz pentru cel evaluat

Care din afirmațiile următoare este corectă ?

Testul docimologic este o alternativă a examinării tradiționale

Testul docimologic nu aduce nimic nou față de examinarea tradițională

Testul docimologic este o componentă a examinării tradiționale

Aprecierea făcută prin compararea elevilor între ei sau prin raportare la un standard mediu se practică în cazul modelului:

notării prin raportare la grup

notării prin raportare la standarde unice

notării individualizate

Aprecierea care se bazează pe luarea în calcul a obiectivelor operaționale ale lecției se practică în cazul modelului:

notării prin raportare la grup

notării prin raportare la standarde unice

notării individualizate

Aprecierea care se bazează pe raportarea rezultatelor, la alte rezultate individuale obținute în timp ,se practică în cazul modelului:

notării prin raportare la grup

notării prin raportare la standarde unice

notării individualizate

Aprecierea care se face prin realizarea unei conversații care poate fi individuală,frontală sau combinată se practică în cazul modelului:

Verificării scrise

Verificării orale

Verificării prin probe practice

Aprecierea care se concretizează prin lucrări de control sau teze se practică în cazul modelului:

Verificării scrise

Verificării orale

Verificării prin probe practice

Aprecierea care se concretizează prin anumite suporturi obiectuale sau activități materiale se practică în cazul modelului:

Verificării scrise

Verificării orale

Verificării prin probe practice

Atribuirea unui punctaj pentru fiecare secvență îndeplinită caracterizează notarea :

după bareme

analitică

sintetică

Compartimentarea cuantumului de cunoștințe, prin detalierea unor câmpuri de probleme ce urmează a fi apreciate ,caracterizează notarea :

după bareme

analitică

sintetică

Alegeți afirmația corectă

Toți următorii itemii sunt obiectivi: cu alegere duală, cu alegere multiplă, eseu

Toți următorii itemii sunt obiectivi.: cu alegere duală, cu alegere multiplă, de tip pereche

Toți următorii itemii sunt obiectivi.: eseu structurat, eseu liber,rezolvare de probleme

Alegeți afirmația corectă

Toți următorii itemi o sunt subiectivi: cu alegere duală, cu alegere multiplă, de asociere

Toți următorii itemii sunt subiectivi.: cu alegere duală, cu alegere multiplă, de tip pereche

Toți următorii itemii sunt subiectivi.: eseu structurat, eseu liber,rezolvare de probleme

Alegeți afirmația corectă

Toți următorii itemii sunt semiobiectivi: cu răspuns scurt,de completare, structurați

Toți următorii itemii sunt semiobiectivi.: cu alegere duală, cu alegere multiplă, de tip pereche

Toți următorii itemii sunt semiobiectivi.: eseu structurat, eseu liber,rezolvare de probleme

Alegeți continuarea corectă

Evaluarea economică vizează eficiența sistemului de învățământ prin prisma raportului dintre

resursele materiale și financiare investite și rezultatele învățării

resursele materiale și financiare care nu au putut fi investite și rezultatele învățării

resursele materiale și financiare investite și rezultatele economice ale școlii

Alegeți continuarea corectă

Evaluarea pedagogică exprimă eficiența învățământului prin prisma raportului dintre

obiectivele proiectate și rezultatele obținute de elevi numai în activitatea sportivă

obiectivele proiectate și rezultatele obținute de elevi în activitatea de învățare

obiectivele proiectate și rezultatele obținute de elevi numai în activitatea artistică

Experimentarea testului docimologic presupune:

aplicarea lui la o populație determinată

aplicarea lui la o singură persoană

aplicarea lui la toată populația

Documentarea științifică în vederea realizării unui test docimologic presupune :

identificarea și folosirea surselor care conduc la o mai bună cunoaștere a problematicii vizate

identificarea și folosirea surselor care conduc numai ,la o mai bună cunoaștere a fiecărui elev vizat

identificarea și folosirea surselor care conduc numai la o mai bună cunoaștere a mediului în care învață fiecare elev vizat.

Autonotarea sau corectarea reciprocă presupune:

solicitarea elevului de a-și depista în timp erorile ,în legătură cu o sarcină de învățare

solicitarea elevului de a-și depista în timp succesele ,în realizarea unei sarcini de învățare

solicitarea elevului de a-și depista operativ erorile ,în momentul realizării unei sarcini de învățare

Autonotarea controlată presupune :

solicitarea elevului de a-și acorda o notă,care este apoi negociată cu profesorul sau cu colegii

solicitarea elevului de a-și acorda o notă,care este apoi trecută obligatoriu în catalog

solicitarea elevului de a-și acorda o notă,care este apoi obligatoriu negociată cu directorul școlii.

Notarea reciprocă presupune :

invitarea elevilor de a-și nota colegii prin reciprocitate, care notare nu se concretizează obligatoriu prin introducerea notelor în catalog

invitarea elevilor de a-și nota colegii prin reciprocitate, care notare se concretizează obligatoriu prin introducerea notelor în catalog

invitarea elevilor de a-și nota colegii și profesorii prin reciprocitate.

Metoda aprecierii obiective a personalității constă în :

antrenarea unor elevi ai clasei , în vederea evidențierii rezultatelor obținute de aceștia ,cu scopul formării unei reprezentări despre posibilitățile fiecărui elev în parte și ale tuturor la un loc

antrenarea întregului colectiv al clasei , în vederea evidențierii rezultatelor obținute de aceștia ,cu scopul formării unei reprezentări despre posibilitățile fiecărui elev în parte și ale tuturor la un loc

antrenarea întregului corp profesoral , în vederea evidențierii rezultatelor obținute de elevi ,cu scopul formării unei reprezentări despre posibilitățile fiecărui elev în parte și ale tuturor la un loc

Metoda aprecierii obiective a personalității a fost concepută de :

Gheorghe Zapan

Gilbert de Lansheere

Vasile Pavelcu

Alegeți afirmația corectă

Evaluarea trebuie concepută numai ca un control sau ca mijloc de măsurare,dar nu ca o cale de perfecționare ,ce presupune o strategie globală a formării

Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control sau ca mijloc de măsurare,ci și ca o cale de perfecționare ,ce presupune o strategie globală a formării

Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control sau ca mijloc de măsurare,ci mai ales ca o cale de satisfacere a elevilor și părinților.

Când se pune problema unei judecăți de valoare prin evaluare este de dorit să apreciem

doar starea actuală a elevului

doar transformarea și evoluția elevului

atât starea actuală a elevului cât și transformarea și evoluția elevului

Alegeți afirmația corectă

Docimologia este știința care are drept obiect studiul sistematic al examenelor,în particular al sistemelor de notare,și comportamentul examinatorilor și a examinaților

Docimologia este știința care are drept obiect numai studiul sistematic al comportamentului examinatorilor și a Docimologia este știința care are drept obiect numai studiul sistematic, al sistemelor de notare.

Alegeți afirmația corectă

Docimantica este tehnica examenelor

Docimantica este strategia examenelor

Docimantica este tactica examenelor

Alegeți afirmația corectă

Doxologia este studiul sistematic al rolului pe care îl joacă evaluarea în educația școlară

Doxologia este studiul sistematic al rolului pe care îl joacă învățarea în educația școlară

Doxologia este studiul sistematic al rolului pe care îl joacă buna purtare în educația școlară

Alege afirmația corectă:

.Testul docimologic este un test special elaborat pentru examinările școlare și ia în considerare cerințele curriculumului.

. Testul docimologic este un test special elaborat pentru examinările sociologice și ia în considerare structurile sociale pe care le testează.

. Testul docimologic este un test special elaborat pentru examinările psihologice și ia în considerare structurile psihice pe care le testează.

Alege răspunsul corect. .Mai mulți experți au hotărât că un test este reprezentativ. Acesta este:

.sigur valid

.sigur fidel

.sigur și valid și fidel.

. Alege răspunsul corect. În cercetarea caracteristicilor unui test s-a folosit coeficientul de corelație.Acest demers poate duce la stabilirea:

. fidelității

.validității

.nu are nici o relevanță în stabilirea fidelității și validității

Alege răspunsul corect.

.Testele normative presupun compararea rezultatelor unui subiect, cu rezultatele grupului de referință

. Testele normative presupun raportarea rezultatelor unui subiect la nivelul de performanță prestabilit.

. Testele normative presupun, elaborarea unor norme de abordare a testului, pentru fiecare candidat

Alege răspunsul corect.

. Testele criteriale presupun raportarea rezultatelor unui subiect la nivelul de performanță prestabilit.

.Testele criteriale presupun compararea rezultatelor unui subiect, cu rezultatele grupului de referință

. Testele criteriale presupun, elaborarea unor criterii de notare pentru fiecare candidat

ANEXA 2

RĂSPUNSURI CORECTE