TEORIA, CONSTRUCTIA SI VITALITATEA NAVEI [611335]

CURSUL 5
TEORIA, CONSTRUCTIA SI VITALITATEA NAVEI

SISTEME DE OSATURA

Obiectivele cursului nr.5
1. intelegerea notiunii de osatura,
2. familiarizarea cu sistemele de osatura folosite in constructia navelor;
3. recunoasterea elementelor de osatura specifice fiecarui sistem de osatura folosit in
constructia navei.

Sisteme de osatur ă. Nomenclatura elementelor de structur ă principale ale corpului navei
Sisteme de osatur ă utilizate în construc ția corpurilor de nave
Structura oric ărui corp de nav ă include dou ă tipuri de elemente de osatur ă: longitudinale și
transversale.
După modul de dispunere și după gradul de participare la structura corpului, a celor dou ă tipuri de
elemente amintite mai înainte, în construc țiile navale se deosebesc urm ătoarele patru sisteme de
osatură:
– Sistemul transversal;
– Sistemul longitudinal;
– Sistemul combinat;
– Sistemul mixt.
Sistemul de osatur ă transversal (transversal framing) este sistemul ce rigidizeaza invelisul
corpului navei pentru ca aceasta sa-si pastreze form a transversala. Se caracterizeaza prin faptul ca in
cadrul constructiei structurii de rezistenta a planseelor ce formeaza corpul navei predomina
elementele de osatura transversala. Se aplic ă în construc ția navelor de lungimi mici și care nu
reclamă măsuri deosebite privind asigurarea rezisten ței corpului la încovoierea longitudinal ă.

Sistemul de osatur ă longitudinal (longitudinal framing) este sistemul ce rigidizeaza invelisul
corpului navei pentru ca aceasta sa-si pastreze forma longitudinala. Es te specific navelor de lungimi
mari (petroliere, vrachiere, mineraliere) cu lungimi mai mari de 180 m, care sunt puternic solicitate
la încovoiere longitudinal ă atat pe apa calma dar mai ales pe valuri. Sistemul de osatur ă longitudinal
se caracterizeaza prin faptul ca in cadrul constructiei structurii de rezistenta a planseelor ce
formeaza corpul navei predomina elementele de osatura longitudinala.

Sistemul de osatur ă combinat se caracterizeaz ă prin faptul c ă planșeele depărtate de axa de
încovoiere se construiesc în sistem de osatur ă longitudinal, iar plan șeele apropiate de axa de
încovoiere în sistem de osatur ă transversal. Se foloseste la nave le de transport marfuri uscate si
petrolierele cu lungimea mai mica de 180 de metri.
Sistemul de osatur ă mixt se caracterizeaz ă prin faptul c ă în cadrul unor plan șee din structura
corpului apare atât sistemul de osatur ă longitudinal cât și cel transversal. De regula astfel de plansee
se intalnesc in zona compartimentului masini, atunci cand acestea sunt dispuse la pupa, respectiv in
zonele din apropierea extremitatilor, care marcheaza zona de trecere de lasistemul de osatura
longitudinal la cel transversal.

Nomenclatura elementelor de structur ă principale ale corpului de nav ă construit în sistem de
osatură transversal
Siatemul de osatura transversal se caracterizeaza prin faptul ca predomina elementele de osatura
transversale,respectiv grinzile de directie principala sunt orientate transversal si dispuse la o distanta

una de cealalta numita distanta in tercostala,iar grinzile de incruc isare sunt orientate longitudinal
dispuse la distante mult lai mari unele de celelalte. Se utilizeaza la constructia navelor relativ mici
si a navelor fluviale
Dacă se prezint ă secțiunea transversal ă maestră a unei nave de tip cargou, construit ă în sistem de
osatură transversal, atunci se eviden țiază următoarele elemente de structur ă principale: 1-varang ă;
2-suport central; 3-supo rt lateral; 4-nervur ă de rigidizare a varangei; 5-tabl ă marginal ă; 6-guseu de
gurnă; 7-coastă de cală; 8-traversa pun ții intermediare; 9-coast ă de interpunte; 10-traversa pun ții
principale; 11-guseu de leg ătură între coast ă și traversa pun ții (brațol); 12-curent de punte; 13-guseu
de legătură între traversa și curentul de punte; 14-parapet; 15-guseul parapetului; 16-copastie; 17-
pontil de cal ă; 18-pontil de interpunte; 19-chila; 20-înveli șul fundului; 21-înveli șul dublului fund;
22-învelișul gurnei; 23-înveli șul bordajului; 24-centura pun ții intermediare; 25-tabla l ăcrimară a
punții intermediare; 26-înveli șul punții intermediare; 27-guseu de leg ătură între coasta de interpunte
și puntea intermediar ă; 28-centura pun ții principale; 29-tabla l ăcrimară a punții principale; 30-
învelișul punții principale; 31-c ăptușeala punții principale; 32-cornier l ăcrimar; 33-guseu de
legătură între pontil și punte.

La constructia unei nave in sistem de osatura tran sveral, distanta regulamentara este reprezentata de
distanta dintre doua coaste consecutive.
Nomenclatura elementelor de structur ă principale ale corpului de nav ă construit în sistem de
osatură longitudinal
Sistemul de osatura longitudinal se caracterizeaza prin faptul ca predomina elementele de osatura
longitudinale , respectiv grinzile de directie princi pala sunt orientate longitudinal ( longitudinale de
fund , de bordaj si de punte) iar grinzile de incruc isare sunt orientate transv ersal (varanga , coasta ,
traversa si montant). Acest sistem de osatura se utilizeaza la constructia petrolierelor si
mineralierelor cu lungimi mai mari de 180 m.

Din reprezentarea sec țiunii transversale maestre a unei nave de tip petrolier, construit ă în sistem de
osatură longitudinal, se eviden țiază următoarele elementele de structur ă principale: 1-varang ă; 2-
suport central sau carling ă centrală; 3-suport lateral sau carling ă laterală; 4-longitudinal ă de fund; 5-
longitudinal ă de dublu fund; 6-nervur ă verticală de rigidizare a varangei; 7-nervur ă orizontal ă de
rigidizare a varangei în zona g ăurii de ușurare; 8-tabla marginal ă; 9-guseu de gurn ă; 10-coast ă
întărită; 11-longitudinal ă de bordaj exterior; 12-longitudinal ă de bordaj interior; 13-nervur ă de
rigidizare a coastei; 14-travers ă întărită a punții principale; 15-longitudinal ă de punte; 16-curent de
punte; 17-nervur ă verticală de rigidizare a traversei pun
ții; 18-nervur ă orizontal ă de rigidizare a
traversei pun ții în zona g ăurii de ușurare; 19-guseu de leg ătură a traversei pun ții principale cu
bordajul interior; 20-montant al peretelui longitudinal; 21-guseu de leg ătură între montantul
peretelui longitudinal și traversa pun ții principale; 22-chila; 23-înveli șul fundului; 24-înveli șul
dublului fund; 25-guseu de leg ătură între montantul peretelui longitudinal și puntea dublului fund;
26-învelișul gurnei; 27-înveli șul bordajului exterior; 28-centura pun ții principale; 29-înveli șul
bordajului interior; 30-tabla l ăcrimară a punții principale; 31-înveli șul punții principale; 32-înveli șul
peretelui longitudinal.

Nomenclatura elementelor de structur ă principale ale corpului de nav ă construit în sistem de
osatură combinat si sistem de osatura mixt
Sistemul de osatura combinat se caracterizeaza prin faptul ca unele plansee sunt construite in sistem
pur transversal de osatura in timp ce altele sunt construite in sistem pur longitudinal de
osatura.Astfel, la o nava, planseele de fund si de punte pot fi construite in sistem de osatura
longitudinal in timp ce planseele de bordaj pot fi construite in sistem de osatura transversal.
Acest lucru este caracteristic cargourilor mijlocii si mari, precum si in cazul petrolierelor,
vrachierelor sau mineralierelor cu L<180 m

Sistemul de osatura mixt se caracterizeaza prin faptul ca pe unul si acelasi planseu sunt suprapuse
ambele sisteme de osatura (longitudinal si transversal). Acest sistem de osatura este intalnit in
zonele de trecere de la sistemul longitudinal la sistemul transversal.

În secțiunea transversal ă maestră a unei nave construit ă în sistem de osatur ă combinat se
evidențiază următoarele elemente de structur ă principale: 1-varang ă; 2-suport central sau carling ă
centrală; 3-suport lateral sau carling ă laterală; 4-longitudinal ă de fund; 5-longitudinal ă de dublu
fund; 6-nervur ă verticală de rigidizare a varangei; 7-nervur ă orizontal ă de rigidizare a varangei în
zona decup ării de ușuare; 8-tabla marginal ă; 9-guseu de gurn ă; 10-coast ă de cală; 11-coast ă de
interpunte; 12-stringher de bordaj; 13-guseu de leg ătură a stringherului de bordaj cu coasta de
interpunte; 14-longitudinal ă de bordaj din zona centurii pun ții principale; 15-semitraversa pun ții
principale; 16-longitudinal ă de punte; 17-montant al peretelui longitudinal de interpunte; 18-
orizontală a peretelui longitudinal de interpunte; 19-ram ă
longitudinal ă a gurii de magazie; 20-
întăritură verticală a ramei gurii de magazie; 21-curent de interpunte pentru consolidarea ramei
longitudinale a gurii de magazie; 22-curent de punte; 23-montant al peretelui longitudinal; 24-guseu
de legătură între coasta de interpunte și semitraversa pun ții principale (bra țol); 25-guseu de leg ătură
între semitraversa pun ții principale și montantul peretelui longitudinal de interpunte; 26-
semitraversa pun ții intermediare; 27-guseu de leg ătură între coasta de cal ă și semitraversa pun ții
intermediare (bra țol); 28-guseu de prindere a semitraverse i de montantul peretelui longitudinal; 29-
guseu de leg ătură între coasta de interpunte și puntea intermediar ă; 30-guseu de leg ătură între
montantul peretelui de interpunte și puntea intermediar ă; 31-guseu de leg ătură între montantul
peretelui longitudinal și tabla marginal ă; 32-chila; 33-înveli șul fundului; 34-înveli șul dublului fund;
35-învelișul gurnei; 36-înveli șul bordajului; 37-centura pun ții principale; 38-tabla l ăcrimară a punții
principale; 39-înveli șul punții principale; 40-înveli șul peretelui longitudinal de interpunte; 41-
învelișul peretelui longitudinal; 42-înveli șul punții intermediare.

Intrebari pentru autoevaluare

1. Ce este osatura navei?
2. Care sunt sistemele de osatura folosite in constructia navelor?
3. Care sunt elementele structurale specifice sistemului de osatura transversal?
4. Care sunt elementele de osatura specifice sistemului de osatura longitudinal?
5. Pentru ce tipuri de nave se foloseste sistemul de osatura transversal?
6. Pentru ce tipuri de nave se foloseste sistemul de osatura longitudinal?
7. In ca cazuri se foloseste sistemul de osatura mixt si sistemul de osatura combinat?

Bibliografie
1. Viorel Maier – Mecanica si constructia navei, vol.3, Editura tehnica 1989
2. Klaas Van Dokkum – Ship design, construction and operation, Ed.4
3. E.C. Tupper – Basic Ship Theory, 2001
4. Robert Taggart – Ship Design And Construction, 1980