Teoria Comunicarii Si Manipularea Informationala

Daca informatia nu ar fi existat, nu s-ar fi povestit nici despre manipulare.

A MANIPULÁ, manipulez, vb. I. Tranz. A mânui, a manevra. ♦ Fig. A influența prin diverse mijloace modul de a gândi și de a acționa al unei persoane sau al unei colectivități. 

Niciodata oamenii nu au vrut sa creada ca sunt usor de manipulat, iar tocmai din aceasta cauza controlul lor de-a lungul timpului a fost atat de simplu. Manipularea constienta si inteligenta asupra obiceiurilor si valorilor maselor a dus parca la aparitia unei puteri care guverneaza din umbra intregul mers al unei tari. Traim intr-o societate democratica dirijati de oameni pe care nu i-am vazut sau auzit niciodata.

Informatia este valuta principala a societatii moderne. Cuvant polisemantic, “informatia” capata mai multe intelesuri diferite, in functie de domeniile si contextul in care este folosit. Mai mult decat atat, cele doua conditii esentiale ale unei democratii sunt generate de existenta unei retele valabile de comunicatie si minima mobilitate a informatiei libere.

Analizand conceptul de “ informare – informatie “ , se poate contura definitia dezinformarii, aceasta fiind perceputa ca o negare a cunoasterii in totalitate, o asimilare de informatii false sau intoxicare a publicului.

Vl. Volkoff afirma : “ dezinformarea este o manipulare a opiniei publice, in scopuri politice, folosind informatii cu mijloace deturnate. “ . Contrar manipularii, dezinformarea are loc intotdeauna in mod voit si deliberat, iar decizia de a recurge la ea poate surveni fie din slabiciune, fie din necesitate. In continuare Vl. Volkoff completeaza : “dezinformarea este o tehnica ce permite furnizarea de informatii generale eronate unor terti, determinandu-i sa comita acte colective sau sa difuzeze judecati dorite de dezinformatori ”.

Pe de alta parte, informarea poate fi definita ca procesul prin care un emitator transmite mesaje unui receptor individual sau colectiv, sporind nivelul acestuia de cunoastere asupra unui aspect precis, actiune, fenomen, obiect etc. Clasificand cele cinci tipuri de informatie respectiv : informația deținută de sursă, generată de sistemul de codificare, transmisă mecanic, datorată traducerii si cea nula, se poate observa faptul ca primele patru dintre acestea pot fi manipulate, iar incarcatura informationala regasita in ele poate fi “gestionata” de catre emitator in mod deliberat.

Mitul Pesterii a lui Platon exemplifica concret gradul pana la care natura umana poate fi iluminata. Este imaginat un grup de oameni care traiesc inlantuiti de scaune, cu fata la perete intr-o pestera astfel incat nu pot vedea lumina zilei. In spatele lor arde focul care lumineaza diferite statui controlate de alte persoane, creand umbre miscatoare pe peretii incaperii. Cand cei captivi au vazut umbrele nu au inteles cat de neimportanta este existenta acestora pentru supravietuirea lor si au inceput sa le atribuie diferite forme si intelesuri. Umbrele au dus la crearea a ceea ce oamenii pesterii considerau a fi realitatea. Platon afirma ca omul care se elibereaza din lanturi este filozoful, singurul capabil sa desluseasca adevarul. Pestera semnifica lumea sensibila, a realitatii aparente; intunericul pesterii este ignoranta omului incult, limitat; lanturile sunt prejudecatile si simturile care ne limiteaza; focul reprezinta lumina cunoasterii; umbrele de pe peretii pesterii sunt aparentele care genereaza opinii intamplatoare (rodul imaginatiei) si ilusteaza mai mult in sens simbolic cultura oamenilor bazata pe aparenta, respectiv o valoare artificiala derutanta; corpurile din fata focului semnifica realitatea fizica, aceasta generand opinii adevarate, in sens simbolic drumul spre cunoasterea esentiala, prin intelectul analitic; Soarele este ideea perfectiunii.

Ca si in cazul alegoriei prezentate anterior , omul se confrunta zi de zi cu o “sete” de informatii pentru a defini si intelege realitatea in care traieste. Ceea ce indivizii probabil insa nu constientizeaza este ca prin supraestimarea nevoii de comunicare, atribuie o credibilitate exagerata vectorilor de transmitere a informatiei, respectiv televiziunea, radioul , presa scrisa si internetul.

“De manipulare nu se poate scapa usor. Razboiul psihologic este razboiul cu noi insine. Suntem manipulati, dar, de fapt, ne manipulam singuri, nimeni nu ne obliga. “

Emanuel Faja , co-autor al blogului AndBeThere.org explica de ce si cum oamenii se lasa pur si simplu inselati de trucurile magice. Cu o vaga experienta ca magician profesionist, el exemplifica cum creierul uman reactioneaza ciudat si se lasa pacalit.

“Cred ca este de-a dreptul fascinant de explorat cum oamenii se lasa inselati de un simplu truc de carti, urmand ca ulterior sa se intrebe daca tot ceea ce parea cert, este cu adevarat real. Extrapoland, oamenii se pot intreba daca nu sunt pacaliti si de media, guvern sau chiar de propria lor minte. Se poate presupune ca, fiind un observator mai slab al detaliilor sau mai putin inteligent ca persoana, esti mult mai usor de manipulat. Nimic mai neadevarat ! “ .

El demonstreaza ca oamenii care au constant atentia captata de pachetul de carti, in cazul unui truc, sunt de multe ori cei mai usor de pacalit deoarece isi fixeaza privirea si canalizeaza toate resursele incercand sa-si dea seama cu exactitate de scamatorie.

Faja spune : “ De fiecare data cand explic cum functioneaza un truc de carti, prietenii mei raman surprinsi de cat de simple sunt manipularea si artificiul folosit. Cea mai dificila parte este insa, felul in care reusesti sa captezi atentia publicului si sa-l faci sa se relaxeze fix in momentul in care tu iti doresti ca el sa traiasca aceste stari. De multe ori, daca trucul este foarte bine realizat, totul vine de la sine necesitand foarte putin din partea magicianului. Practic, individul se pacaleste singur ! “

Viteza cu care informatia “se misca” a avut un impact puternic atat asupra mijloacelor de transport complet noi (tren, avion, automobil), cat si asupra mobilitatii comunicarii. Bauman prezinta aceste schimbari si consecintele asupra structurii sociale : din punct de vedere tehnologic, informatia a avut puterea sa circule independent de agentul sau transportator. Aparitia retelei World Wide Web este practic punctul culminant al notiunilor de calatorie si distanta in ceea ce priveste accesibilitatea ei, devenind practic instantanee.

Revolutia industriala este unul din factorii principali care a dus la accelerarea procesului de comunicare. Daca inainte energia depusa de individ era imbunatatita cu ajutorul puterii vantului, apei si animalelor, odata cu aparitia sistemelor mecanizate a crescut nevoia de control. Astfel, inovarile din spectrul tehnologic au reprezentat practic raspunsul pentru problemele birocratice ale noii societati. Cresterea in volum a productiei si a bunurilor consumate a dus la necesitatea unui control mai amanuntit in randul pietei, folosindu-se tehnologiile informationale pentru cercetarile de piata si publicitatea de masa.

Cu multi ani in urma, Sun Tzu, marele general chinez ridica in slavi arta manipularii prin dezinformare, inselare si dezbinare. Povestea Calului Troian este un alt exemplu care intruneste toate conditiile unei manipulari moderne.

Manipularea reprezinta conform Dictionarului de Sociologie acțiunea de a determina un actor social (persoană, grup, colectivitate etc.) să gândească și să acționeze într-un mod compatibil cu interesele inițiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea, care distorsionează intenționat adevărul, lăsând impresia libertății de gândire și decizie.

Manipularea este o arta, arta de a seduce mintile astfel incat oamenii sa creada fara cusur ceea ce le este transmis. Subiectul in acest caz devine mai mult decat o simpla idee, este practic un crez pe care “victima” il insuseste ca fiind propriu.

Manipularea in esenta nu cauta intelegerea profunda a faptelor, ci doar o modalitate de intelegere convenabila prin includerea unor argumente de multe ori falsificate, cat si aducerea in discutie a unor repere emotionale sau non rationale. Cel care manipuleaza are efect asupra celui manipulat, pentru cel din urma demersurile primului ramanand insesizabile. In contextul actual, in care societatea moderna este mult mai greu de convins, utilizarea fortei a incetat a mai fi optiunea principala. Acest loc este acum ocupat de manipulare prin formele si modurile generale de manifestare : persuasiune, dezinformare, intoxicare etc

Manipularea imbraca diverse forme de la cea politica , in zilele noastre cea mai complexa si puternica, pana la cea economica. Atentia sporita acordata manipularii politice se datoreaza faptului ca in acest caz interesele unui grup , unei clase colective , constrang prin puterea detinuta o masa mare de populatie.

Conform Ficeac , manipularea se clasifica astfel :

Manipulare mica – mici modificari care pot fi urmate de efecte majore;

Manipulare medie – modificari ale situatiilor cu efecte uneori peste cele asteptate ;

Manipulare mare – influenteaza cultura in care individul traieste

Manipularea are intotdeauna nevoie de cele doua componente de baza, si anume manipulatorul si manipulatul. Ce este cu adevarat interesant uneori, este negarea efectelor pe care interactiunea dintre cei doi o are. Cel din urma considera ca daca stie ca este manipulat, efectul expunerii la factorul de influenta, de exemplu statul in fata televizorului, va fi aproape nul asupra lui. Ca si cum ai fi constient de rezultatul unui consum excesiv de dulciuri asupra organismului, dar crezi ca nu ti-ar afecta deloc silueta dupa o perioada de timp.

Ca scop principal, comunicarea doreste influentarea receptorului si schimbarea opiniei acestuia intr-una cat mai apropiata de credinta emitatorului, intarindu-I sau modificandu-I convingerile personale. In interiorul “societatii de consum” care accelereaza ritmul vietii suntem bombardati de mesaje persuasive care nu fac decat sa generalizeze indivizii, sa dezumanizeze si indobitoceasca. Am precizat anterior ca nu gradul de inteligenta influenteaza nivelul de manipulare, ci precizia cu care papusarii isi aleg urmatorul cadru si desfasurarea actiunii. Ma intreb insa, atunci cand populatia este una cu precadere dezinformata, o populatie aflata in deriva care simte nevoia unei voci puternice, cat de greu este sa manipulezi masele ? Deloc !

Potrivit unor studii de psihologie, se poate sublinia faptul ca nu neaparat mesajul este cel care atinge si schimba parerea personala a individului, ci si felul in care acesta percepe si este emotional conectat cu sursa. Se considera astfel deosebit de importante credibilitatea pe care o are comunicatorul in fata emitatorului, calitatile sale fizice si “sarmul” sau de a se face placut si nu in ultimul rand intentiile anterior observate.

Tratat de manipulare reuseste sa surprinda cateva tehnici de manipulare cotidiana respectiv : amorsarea, piciorul-in-usa si usa in nas.

Amorsarea – reprezinta momentul in care subiectul persista in prima decizie luata, chiar si dupa ce i-au fost aduse la cunostinta toate detaliile. Se vorbeste despre manipulare deoarece decizia finala ar fi fost total opusa daca invidivului I s-ar fi prezentat informatia completa. Cel mai bun exemplu este cel al vanzatorilor de la teleshopping care lauda produsele ca fiind revolutionare, usor de folosit etc, ignorand insa costurile de transport sau garantia redusa.

Piciorul-in-usa – aceasta tehnica se bazeaza in linii mari pe un singur cuvant : “ DA” . La inceput subiectului I se cer “favoruri” simple, facandu-l sa creada ca actioneaza asupra faptelor sale ca liber arbitru si face ceea ce este important pentru el si relatia cu interlocutorul. Cercetatorii Freedman si Fraser au facut un experiment prin care le cereau oamenilor sa plaseze anumite imagini pe ferestrele caselor pentru a pastra statul american, California in siguranta. Ulterior la cateva saptamani, cererea a fost de a plasa un semn mai mare care atentiona soferii sa conduca in siguranta. S-a observat astfel ca oamenii care acceptasera prima “provocare” a experimentului, nu au ezitat in a fi implicati si in cea de-a doua. Faptul ca se identificau cu mesajele expuse a facut practic cererea celor doi, o adevarata placere pentru indivizi, considerandu-se persoane altruiste, care vor avea posibilitatea sa se afirme si sa-si gaseasca recunoasterea in randul vecinilor/prietenilor. Atunci cand subiectul isi da seama de “adevarata intentie”, un bun manipulator ii poate oferi acestuia falsa senzatie de a fi in control oferindu-I timp in minute sau ore pana la concretizarea unui raspuns final.

Ușa în nas – această tehnică este cea opusă celei prezentate anterior respectiv piciorul-in-usa. Pentru început solicităm subiectului o cerere foarte costisitoare și extrem de greu de realizat, pe care există preponderent șansa să nu o accepte. Ulterior, pentru al doilea serviciu, mult mai mic în comparație cu primul “victima” o să accepte implicarea. Tot secretul stă în exagerarea și creerea imposibilului în prima parte a interacțiunii.

Exemplul cel mai simplu este atunci când unui anumit Ionescu, șeful sau îi propune să se ocupe de petrecerea de sfârșit de an a companiei pentru care activează. Superiorul îi explica în mod precis sarcinile sale spunându-I că va fi nevoie de implicarea sa pe lângă jobul efectiv, timp de alte 3-4 ore, crearea listei de invitați, aranjarea sălii etc. În cazul în care Ionescu nu este constrâns de situație pentru a accepta angajamentul fără a fi plătit extra, el va refuza vehement. Șeful dezamăgit îi va spune că nu este nicio problemă atâta timp cât reușește totuși să centralizeze rapoartele de la contabilitate, acțiune care presupune 2 ore o singură dată după program. Rușinat, Ionescu acceptă.

Persuasiunea este o formă des întâlnită a manipulării. Prin aceasta se înțelege de cele mai multe ori acțiunea de a convinge o altă persoană să facă o anumită acțiune sau să aleagă un anumit produs. Modul în care aceasta se realizează nu este perceput neapărat ca având un impact negativ asupra subiectului deoarece emițătorul subliniază doar aspectele favorabile și nu le ascunde direct pe cele mai puțin benefice. Persoana care ia decizia o face de cele mai multe ori nu neapărat bazându-se pe argumentele de tip logic sau rațional, ci fiind convinsă de necesitatea sau importanța aparentă a acelui obiect asupra propriei existențe. Această tehnică se bazează pe puterea de convingere, pe forța argumentării pe care vorbitorul o deține și modul în care el este capabil să-și pună ideea în cea mai bună lumină. Aici sunt îmbinate toate aspectele limbajului, respectiv felul în care emițătorul își valorifică tonul vocii, mimică, modul de a se mișca și prezenta faptele. Deoarece înglobează toate aspectele prezentate anterior, ca mijloc de comunicare în masă cu cel mai persuasiv mesaj, se declară câștigătoare televiziunea. Acest zeu atotputernic al influențării maselor care încet încet este devansat de mai puțin experimentatul și jucăușul internet.

În cadrul unei conferințe despre viitorul publicității TV, organizată de Mediafax, Gândul și Discovery Networks la care am participat recent, cercetătorii aduceau problema petrecerii timpului în fața micului ecran pe subiecți din zona autohtonă. Românii urmăresc în medie 5 ore, 5 ore 30 minute zilnic în fața televizorului, mai mult decât aproape orice altă țară din Europa. Mă întreb de ce? Ce anume oferă legitimitate televiziunii astfel încât o mare parte a populației încă se lasă manipulată conștient de trusturile media. Nu continui în a defăima acest mijloc de comunicare deoarece eu, personal, nu îl utilizez, dar ca un viitor strălucit om de publicitate încerc să înțeleg consumatorul. Și explicația a venit imediat…

După 1989, moment dificil pe care România încă nu l-a depășit, societatea dezorganizată are nevoie de un mijloc de relaxare și insuflare a unei aparente siguranțe. Oamenii bulversați de întreaga stare de fond în care se află caută să fugă de sărăcie, boli, contacte nefavorabile cu mediu, prețuri exagerate și așa mai departe, spre zona de confort a propriei canapele… în fața televizorului. Nevoia de stabilitate este asigurată de faptul că știrile încep la ora X, iar serialul Y imediat după. În felul ei conservator, televiziunea a generat și stimulat sentimentul de echilibru pentru majoritatea persoanelor puternic afectate de ultimile întâmplări sociale. Cu trecerea timpului, geniul manipulează omul. El descoperă cum este practic imposibil să transmiți o informație pură către o masă de oameni fără ca ea să conțină pe alocuri o notă personală. De ce? Pentru ca informația înseamnă putere pentru cei care o oferă, influență pentru cei care o primesc și acceptă ca atare. Televiziunea este în momentul de față principalul creator de modele și valori într-o națiune. Faptul că societatea este într-o continuă expansiune a dus la transferul populației din mediul rural spre mediul urban. Aspect pozitiv? Creșterea calității vieții. Aspect negativ? Dezumanizarea individului și pierdea valorilor prin petrecerea timpului în fața televizorului. Astfel se crează societatea actuală, persoane cu studii relativ reduse, ușor de manipulat din cauza nevoilor prea simplu de înțeles.

Se consideră că odată cu schimbarea generațiilor, se schimbă și modul în care ele se lăsa influențate și mijloacele prin care are loc acest proces. Din fericire, apariția internetului naște noi controverse în sfera socială. Dacă în fața televizorului ești un simplu martor, internetul oferă acum posibilitatea să te exprimi liber și să-ți expui părerea. Pe scurt, dacă se găsește o masă de oameni care are o anumită slăbiciune, descoperind-o o poți manipula. Era digitală în care trăim ne oferă astfel, capacitatea tehnologică de a reconfigura realitatea în funcție de imaginea pe care dorim s-o obținem.

Pentru a întări argumentele și imaginea prezentate în paginile anterioare voi exemplifica o experiență personală trăită acum aproximativ 3 ani atunci când nu eram masterandă în domeniul comunicării, iar cunoștințele de la acea vreme nu erau atât de aprofundate.

Niciodată nu mi-am pus problema cât de mult manipulează mass media prin mijloacele sale, dar efectele uneori se simțeau prin simplă schimbare a posturilor de televiziune care prezentau parcă încrucișat toate acțiunile importante ale zilei. Astfel că într-o seară în timpul unui buletin de știri pe X post de televiziune națională este prezentat un reportaj despre persoanele care au fost amendate în urma circulării cu viteze peste limită. Factorul care mi-a acaparat atenția nu a fost neapărat știrea în sine, ci locul unde se întâmplă acțiunea: DN1 – București – Ploiești, personal drumul spre casă. Polițistul oprește în trafic un conducător auto care foarte revoltat se dă jos din mașină și țipă pe un ton nervos la organul pentru siguranța rutieră. Este înfățișat un bărbat nervos, care coboară dintr-o mașină foarte scumpă și încearcă cu orice preț să-și impună punctul de vedere. Trecând peste această scenă, impactul asupra mea ca simplu martor a fost aproape nul. În următoarele minute, la un alt post de televiziune același reportaj, înfățișând aceeași “brută” mi-a atras atenția. Aici cadrele și felul în care erau montate imaginile prezentau o altă persoană. Omului I se spusese să se dea jos din mașină și nu I se arătase imaginea care ar fi dovedit folosirea unei viteze peste limita celei impuse de lege. Am rămas oarecum șocată cum în decurs de 10 minute am putut vedea fața aceleiași persoane în două moduri diferite. Acum întrebarea este?… unde e adevărul și cum este omul respectiv de fapt și de drept? Avea sau nu dreptate? A vorbit sau nu urât cu o autoritate a statului sau pur și simplu și-a expus părerea și totul a fost scos din context?

Soluția întregii arii de cercetare care vizează manipularea e simplă: omul este cel care vede și alege adevărul care I se potrivește. Lui I se oferă mesajul, decizia de a fi și a se lăsa manipulat îi aparține. Își dorește o lume în care totul se desfășoară repede și precipitat sau are nevoie de timp să analizeze faptele și să pună în balanță toate componentele comunicării?

Răspunsul e undeva la mijloc…

Și de acolo începe manipularea…

Bibliografie

Freedman, J. L., & Fraser, S. C., Compliance Without Pressure: The foot-in-the-door technique, JPSP, 1966, 4, 196-202

Bogdan Ficeac, Tehnici de manipulare, 2014, Ed. C. H. Beck

Irina Stănciugelu, Măștile comunicării. De la etică la manipulare și înapoi, 2009, Ed. Tritonic

Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare. De la Calul Troian la Internet, Editions du Rocher

R.V. Joule, J.L Beauvois Tratat de manipulare, 1997. Ed Antet

Jose Ortega y Gasse, Revolta Maselor, 2007, Ed. Humanitas

Radu Herjeu, Oglinzi mișcătoare, Tehnici de propagandă, manipulare și persuasiune în televiziune, 2000, Biblioteca online

Mass-media și manipularea. Etica mass-media. O cercetare de etică aplicată, Prezentare publică noiembrie 2009, Melania Vergu, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie