Teologie și spiritualitate creștină. Raportul dintre ele și situația actuală. În urma examenului oral și a susținerii tezei, drd. Dan-Ilie Ciobotea a… [307135]

[anonimizat] a [anonimizat].com, Inc (o companie de vânzare cu amănuntul pe baza comenzilor prin Internet (e-commerce)). [anonimizat].com a [anonimizat].

După absolvirea Princeton University în 1986, Bezos a lucrat pe Wall Street în domeniul computer science.[5] Apoi a lucrat pentru o rețea de comerț internațional a unei companii numite Fitel. Ulterior , a lucrat pentru [Bankers Trust]], companie la care a [anonimizat]. Apoi a lucrat pentru D. E. Shaw & Co. ca specialist în computer science.

La sfârșitul anului 2017 i s-a estimat o avere de pe 99 [anonimizat]-se pe primul loc în topul celor mai bogați oameni (fiind urmat de Bill Gates și Warren Buffet), conform analizelor efectuate de "Bloomberg.

Bezos a scos un nume pentru el însuși ca lider de afaceri prin crearea unei creșteri susținute în organizația sa. Între 10% dintre comerțul electronic din America de Nord (în conformitate cu Business Insider) și acumularea a 164 [anonimizat], [anonimizat] a lui Bezos. Deci întrebarea este: care sunt unele calități care îl fac un astfel de lider măreț?

[anonimizat] 2012, Jeff Bezos este cunoscut pentru tradiția sa de scaune goale. [anonimizat]. Acest scaun servește ca o reamintire a persoanei care nu este în cameră: clientul. [anonimizat] o prioritate. [anonimizat] 500 [anonimizat] 80% dintre acestea sunt legate de clienți (Forbes).

[anonimizat] (o componentă a inteligenței emoționale) este importantă pentru toți profesioniștii. [anonimizat], pare să servească bine compania. Îmbogățit în fiecare acțiune și chiar în cultura companiei este o revoltă împotriva "coeziunii sociale". De fapt, "[anonimizat]" fac parte din principiile de conducere ale lui Amazon. [anonimizat] a-și exprima opiniile și libertatea de a contesta, nu există inovație.

Să fii puțin nebun

Poate ideile lui sălbatice și imaginea activă rezultă din dragostea lui timpurie de Star Trek sau de o trăsătură de personalitate. [anonimizat] a gândi în afara casetei sau pentru a re-modela cutia sau pentru al arunca complet. De la achiziționarea serviciului Washington Post la lansarea unui plan de utilizare a [anonimizat]. El a spus: "Deseori invenția necesită o dorință pe termen lung de a fi înțeleasă greșit." Ruperea de pe pachet și luarea deciziilor "nebune" duce la inovație. Acesta este adesea un element de conducere și de management de succes.

Conducerea semnificativă nu arată întotdeauna ca regele Arthur și cavalerii săi la masa rotundă. [anonimizat]ld și fuzzy. Membrii personalului au recunoscut că, în timp ce stilul de conducere al Jeff Bezos poate fi intens, este, de asemenea, extrem de inovatoare și inveselitor. Ei explică, de asemenea, că în timp ce el este la punct, el nu are inimă. De fapt, angajații care o ies în evidență sunt în continuă creștere și, de obicei, se bucură de cultura companiei după ce se ajustează. Deci, ia-o cu un bob de sare. Comunicarea în mod clar și cu încredere a afirmațiilor este un lucru bun, atâta timp cât alții sunt invitați să facă același lucru.

EVER MISS AN OPPORTUNITY TO SELF-PROMOTE-Howard Schultz (Starbucks), Steve Jobs (Apple), or Jeff Bezos, they always find a way to promote their companies and get you excited about their products. They don’t have to do this: their organizations have large marketing teams to take care of promotion. Yet none of these guys can resist. Whether they’re writing a book, giving an interview, or, like in this case, writing letters to shareholders, they never miss an occasion to promote a new product:

KNOW YOUR MARKET

Market is the most critical success factor for a new business according to Venture Capitalist Marc Andreessen

MPROVE YOUR THINKING, SIMPLIFY YOUR MESSAGE

When you hear someone like Elon Musk, Steve Jobs, or Jeff Bezos describe a new product or initiative, it often sounds obvious and simple. But ask any startup entrepreneur what they’re working on and the answer is often fuzzy and confusing.

This might sound like an irrelevant detail about communication. In fact, this is about thinking and strategy. Most entrepreneurs are not colonizing Mars or building the world’s biggest ecommerce platform. While ambitious, most startup endeavors are less complex.

În timp ce pare să aibă o natură liniștită, el deține, de asemenea, multe caracteristici puternice ale ceea ce este necesar într-un lider. El este îndrăzneț cu viziunea sa. Nu tolerează greșelile. El cere în ceea ce dorește de la sine și de la angajații săi.

Dacă ați vorbit vreodată cu un angajat de la Amazon, așa cum am și eu, veți auzi că orele lungi de lucru (60+ pe săptămână) sunt copiate în cultura companiei. Ori îl iubești sau poți găsi o companie diferită.

După cum spune Warren Buffett, stilurile de leadership excelente vin în toate formele și formele, dar trebuie să-i atragi pe oameni să creadă în tine înainte să ajungă la vârful dealului și să se poată vedea pentru a dovedi acest lucru.

Jeff este în mod clar cineva care se ridică pentru el însuși și afirmă punctul său când are nevoie. Bazat pe cartea sa, el părea de asemenea să aibă un pic de temperament al lui Steve Job atunci când lucrurile se înșeală sau cineva de sub el a murit.

Warren o numește pe Jeff unul dintre cei mai mari directori ai erei noastre. Există cu siguranță multe lucruri pe care le putem învăța de la el. Singurul meu sfat pe care l-aș adăuga aici este să ia în considerare să nu adopte partea furioasă a personalității sale. Bill Gates, un alt CEO incredibil, sa reflectat asupra stilului de conducere al lui Steve Job și a susținut că el ar fi putut atinge același nivel de succes (dacă nu un nivel mai mare) fără a fi atât de rău. Gates se întreabă foarte mult și acesta este răspunsul pe care îl repetă adesea

. Here are some of the business principles Bezos live by which can inspire dreamers and potential entrepreneurs:

1. Have a Small Group Or Team.

For Bezos, it is better to have a team of five to seven people who are assertive and can come up with ideas of their own instead of a large group with many onlookers on the side. He came up with the two-pizza rule, that is, if food served on a meeting exceeds two boxes of pizza, this means there are too many people in the team. He prefers to stick with the two-pizza principle.

2. Customers Should Come First To The Point Of Obsessing Over Them.

What’s great about how Bezo runs his empire is his focus on customers and not on competitors. Instead of wasting his time formulating plans to have leverage over other businesses in the industry, he diverts his attention on customer satisfaction. He sees to it that the needs and interest of his target market come first. Bezos even have a public email where customers can send their complaints directly to him. This way, he gets feedback from them firsthand and in return sends the email to the particular manager with an added symbol, a question mark.

3. Think Long Term.

When Bezoz started Amazon in 1994, it was not very easy. This was because by the time, he already knew the importance of the internet and the role it will play in the lives of people. His business will solely run via the World Wide Web. However, that time, people were still clueless about the internet. This was a manifestation that Bezos was thinking way ahead of others.

4. Have Perseverance And Resilience.

This style is actually being hard-headed yet flexible. For the Amazon founder, in order to succeed in business, it is important to be stubborn enough not to give up easily and be more flexible in looking for solutions when it comes to situations. He added that it is best to have the ability to combine this two and the key here is to when to use one over the other.

5. Always Experiment.

To thrive in the business, great entrepreneurs never get tired trying new things and exploring to come up with better products and new offerings. Amazon started as an online book retailer but later begun offering other products. Now, Bezos is talking about drone-driven package deliveries.

6. Become An Inventor.

While Apple has few items to offer, Amazon is exactly the opposite. This is because Bezos believe that entrepreneurs need to invent things. He encourages his team to invent and at the same time be resourceful.

7. Give Customers An Option.

Another strategy used by Amazon is letting competitors advertise their products side by side with Amazon. A typical Amazon page includes the product and pricing as well as other sellers that offer the same merchandise. Bezos also encourage feedback even if it is negative. He believes that customers should know the real deal and have the choice to buy what they think is a better deal. This thinking of Bezos puts customers interests over Amazon short-term profits.

8. Know Your Passion And Wait For The Right Time.

This is one advice Bezos love to give aspiring entrepreneurs. For him, a business idea should stem from a person’s passion and not on the trend. He believes that if an entrepreneur is passionate about what he does, he can build better products. When the product is there, one just have to wait for the proper time he can position it in the market. Aside from coming out with a product of one’s passion, Bezos also added that it should be combined with focusing on the customers.

These are just some of the leadership styles of the man behind Amazon. In fact, he is known for his quotes which are funny and full of wit. Two of the quotes attributed to him are “This document was clearly written by the B team. Can someone get me the A team document? I don’t want to waste my time with the B team document.” and “Do I need to go down and get the certificate that says I’m CEO of the company to get you to stop challenging me on this?” Reading these two will give anyone an idea on how his runs his business and what he expects from his team. No wonder Amazon remains to be a successful e-commerce giant.

Mahatma Ganhi

părintele independenței Indiei și inițiatorul mișcărilor de revoltă nonviolente. Numele de „Mahatma“ (în sanscrită înseamnă „marele suflet“) i-a fost dat de poetul indian Rabindranath Tagore.

Mahatma Gandhi sa născut la 2 octombrie 1869. Această zi este, de asemenea, sărbătorită ca și Ziua Internațională a Non-violenței în cinstea sa. Deși există o controversă și o dezbatere despre alegerile sale, există și o comoară a înțelepciunii care trebuie învățată de la el. Cuvântul "Mahatma" este alcătuit din două cuvinte hindiene Mahan și Aātma ; adică un suflet mare . Întrebat despre ce mesaj dorește să dea lumii, Gandhi a spus: "Viața mea este mesajul meu". Iată 10 mari strategii și virtuți pe care ar trebui să le învățăm din marea viață a lui Mahatma Gandhi. Toate citatele după titluri sunt de Mahatma Gandhi:

1. Credință în sine:

"Într-un mod delicat, poți să scutură lumea." Și, de asemenea,

"Bărbații devin adesea ceea ce ei cred că sunt. Dacă cred că nu pot face ceva, mă face incapabil să o fac. Dar când cred că pot, atunci dobândesc capacitatea de a face acest lucru, chiar dacă nu am avut-o la început ".

Mahatma Gandhi nu a fost un mare orator, nu avea un fizic foarte atrăgător, a trăit o viață de simplitate și a evitat lumina reflectoarelor cât de mult a putut, dar totuși el este considerat unul dintre cele mai mari persoane care au umblat vreodată pe pământ. Motivul este că el credea mereu în el însuși. El credea că are o mare responsabilitate să-și elibereze țara și avea credință completă în sine. Știa că joacă un rol important în libertatea Indiei și așa a făcut-o. Credința sa în el a declanșat credința a milioane de indieni în el.

Cum să dezvolți auto-credință?

Toți avem abilități și responsabilități mari. Toți joacă un rol foarte important în fluxul Istoriei. Motivul pentru care nu ne dăm seama niciodată este că nu credem niciodată că putem avea un impact la nivel mondial. Trebuie să ne oprim pentru noi. Putem îndeplini orice sarcină, dar trebuie să avem credință în noi înșine. Abilitatea de a repeta obiectivul în mintea ta, reorientarea atunci când este distrasă și să se concentreze pe obiectivul tău, ignorând sarcinile inopinate, poate să ne construiască credința neînvinsă în noi în timp.

2. Rezistența și persistența:

"Mai întâi te ignoră, apoi te râd de tine, apoi te luptă și apoi câștigi".

A fost foarte greu să conduci mișcarea de independență a unei țări uriașe, cum ar fi India, și asta cu non-violență și împotriva armatei britanice violente și crude. Gandhi a fost bătut de multe ori, a lăsat sângerări pe teren și, uneori, părea că nu va vedea soarele a doua zi, dar în fiecare zi și de fiecare dată când se confrunta cu opoziția, sa opus, a persistat și a trecut prin toate opoziția .

Stați în picioare pentru cauza dumneavoastră

Când lupți pentru o cauză nobilă și știi că faci ceea ce trebuie să faci, te vei confrunta cu opoziția. După cum a remarcat Einstein, "spiritele mari au întâmpinat întotdeauna opoziția violentă din mințile mediocre". Opoziția poate face ca totul să pară mai rău, s-ar putea să te simți ca și cum tu ești singurul care se ridică pentru cauza ta și întreaga lume este împotriva ta. Acesta este momentul în care ați putea să vă simțiți renunțați, dar trebuie să vă opuneți opoziției și trebuie să perseverezi pentru a vă face visele să devină realitate. Trebuie să vă reamintiți de ce mergeți pe drum și lăsați-vă misiunea să reaprindă incendiul în interior, indiferent de câte ori oamenii încearcă să-l epuizeze. O persoană cu adevărat pe partea sa este o majoritate, chiar dacă el este singur. Nu vă supărați opoziția, continuați. Ceilalți oameni cu minte s-ar alătura dvs., dar trebuie să conduceți mai întâi.

3. Iertarea:

"Slaba nu poate ierta niciodată. Iertarea este atributul celor puternici".

Mahatma Gandhi a fost aruncat în închisoare, bătut pe drumuri; mulți oameni au conspirat să-l ucidă și au fost încercate multe asasinate în viața lui. Dar i-a iertat pe toți. El a iertat mereu oamenilor care l-ar fi putut răni în vreun fel.

De ce ar trebui să ierți?

Ceea ce oamenii nu înțeleg este că iertarea nu este doar o calitate superioară, ci este și o acțiune egoistă. Când îi ierți pe cei care ți-ar fi rănit sau ți-au provocat unele probleme, renunți la negativitatea asociată cu acel eveniment. De asemenea, iertarea oamenilor provoacă un impact pozitiv pe termen lung asupra vieții lor și construiește relații veșnice. După cum a spus Lincoln, "îmi distrug dușmanii atunci când îi fac prieteni". Deci, eliberați o iertare martoră și iertați pe toată lumea.

4. Învățarea din greșeli:

"Mărturisirea erorilor este ca o mătură care îndepărtează murdăria și lasă suprafața mai strălucitoare și mai clară. Mă simt mai puternic pentru mărturisire ".

Mahatma Gandhi nu a fost perfect de la început. Când a fost copil, el a mințit, a furat, a luptat, a înșelat, a dat ușor tentațiilor, a fost prea mult după lucruri materiale și recunoaștere falsă. Unele dintre acțiunile sale au fost condamnate în propriul său pământ, prin cercul său de încredere de oameni. El a făcut greșeli pe tot parcursul vieții sale, dar sa străduit întotdeauna să evite să facă aceeași greșeală de două ori. Deseori a eșuat, dar a încercat să-și rectifice neajunsurile.

Este bine să faci greșeli

Suntem toți oamenii și greșelile fac parte din a fi om. Dar ar trebui să ne oprim frecvent, să evaluăm greșelile noastre, ceea ce le-a provocat și cum le putem evita în viitor. Dacă învățăm din eșecuri și greșeli, în cele din urmă s-ar dovedi a fi un mare succes în viață.

5. Forța caracterului:

"Există șapte păcate în lume: bogăția fără muncă, plăcerea fără conștiință, cunoașterea fără caracter, comerțul fără moralitate, știința fără umanitate, închinarea fără sacrificiu și politica fără principiu".

Mahatma Gandhi a fost un om de mare caracter. El a favorizat întotdeauna adevărul și onestitatea, a condamnat violența, sa ținut departe de dorințele materialiste și a călătorit pe o cale de înaltă morală. El a fost o celebritate care a fost recunoscută în întreaga lume și totuși nu a fost afectată de lumina reflectoarelor, a trăit o viață ascetică. El a păstrat o viață de simplitate și disciplină.

Importanța auto-măiestriei

Aș propovădui acest citat din partea lui Leonardo da Vinci despre auto-măiestrie: "Nu veți avea niciodată o stăpânire mai mare sau mai mică decât cea asupra voastră. Înălțimea succesului unui om este măsurată prin auto-stăpânire; adâncimea eșecului său prin abandonul său de sine. Cel care nu poate stabili dominația asupra lui nu va avea stăpânire asupra altora. " O viață de disciplină și virtute nu este posibilă fără organizare și autoshipare. Și stăpânirea asupra sinelui începe cu stăpânirea gândurilor noastre.

6. Dragostea, nu stați la ura

"Ori de câte ori te confrunți cu un adversar, cucerește-l cu dragoste".

Aceasta este o calitate pe care majoritatea oamenilor ar avea dificultăți să o adopte, dar este o calitate găsită adesea în oameni buni. A fost prezentă în Buddha, Hristos și în alți mari conducători spirituali. Acesta a fost ceva pe care Gandhi la adoptat din idealurile sale.

Cucerirea inamicilor cu dragoste

Când eviți o luptă și în schimb ieși din arenă cu adversarul tău, ambii având un zâmbet pe chipurile lor: poate arăta prost. Dar funcționează în favoarea ta. Două lucruri pe care le-ai câștigat – lupta fără a lupta chiar și un bun prieten care te-ar putea ajuta în săriturile și coborâșurile vieții. Astfel de acțiuni ajută la construirea relațiilor veșnice.

7. Adevăr

"Adevărul este valabil, chiar dacă nu există sprijin public. Este auto-susținută. "

Majoritatea oamenilor care citesc acest post nu ar ști că, înainte de a deveni luptător pentru libertate, MK Gandhi era de fapt un avocat. Adesea oamenii presupun că profesia de avocat necesită multă viclenie și minciună, dar Gandhi nu a recurs niciodată la minciună. El a promovat adevărul de-a lungul vieții sale. El a numit întotdeauna adevărul ca cea mai puternică armă. El și-a numit propria autobiografie: "Experimentele mele cu Adevăr".

Vorbește Adevărul, Chiar dacă vocea voastră se agită

În timp ce minciuna îți poate servi scopul pentru o perioadă scurtă de timp, adevărul durează pentru totdeauna. Dacă spui adevărul de fiecare dată și de toată lumea, nu trebuie să-ți amintești nimic. În timp ce o minciună declanșează și mai multe minciuni, Adevărul este în sine.

8. Condiții de viață în prezent

"Nu vreau să prezic viitorul. Mă preocupă să am grijă de prezent. Dumnezeu nu mi-a dat nici un control asupra momentului care urmează. "

Gandhi credea că trăiește în fiecare moment în plin și se concentrează asupra sarcinii în mâini. Nu-și pierde timpul privindu-se în trecut sau întrebându-se ce s-ar întâmpla în viitor.

Concentrați-vă pe prezent

Concentrându-vă pe avantajele actuale vă oferă două moduri: vă lasă să vă îngrijorați de trecut și de viitor, dar, de asemenea, vă crește eficiența în sarcina pe care trebuie să vă concentrați chiar acum. Elimină prioritățile dvs. și vă ajută să evitați întârzierea.

9. Faceți primul pas și faceți-o oricum

"Aproape tot ceea ce faci nu are importanță, dar este important să o faceți"

Gandhi însuși a suferit din cauza amenințării cu întârziere când a fost la școală și mai târziu când a plecat în Anglia pentru a învăța legea. Apoi a inventat această metodă de a face primul pas în credință și de a face oricum sarcina. Știa că nu toate acțiunile pe care le-ar lua ar fi importante, dar știa că vor avea rezultate importante mai târziu.

Luați primul pas

Dacă nu faceți ceva în legătură cu aceasta, nu se va face niciodată. Marile sarcini în viitor nu ar trebui să fie niciodată la mila de petrecere a timpului liber și de lene. Dacă vreți să faceți ceva, cel mai bine este să începeți și să o faceți oricum.

10. Fără violență

"Religia mea se bazează pe adevăr și pe non-violență. Adevărul este Dumnezeul meu. Non-violența este mijlocul de aL realiza " Și, de asemenea,

"O ochi pentru un ochi ar face în curând întreaga lume orb".

Mahatma Gandhi este cunoscut în întreaga lume pentru principiile sale de non-violență. El nu a recurs niciodată la violență și a fost cea mai proeminentă figură din partea non-violentă a mișcărilor pentru independența Indiei. În memoria și onoarea sa, astăzi "Ziua internațională a non-violenței" este observată în întreaga lume. Dacă începem să recurgem și să ne rezolvăm problemele și conflictele în mod pașnic, fără violență și în cooperare, mii de vieți nevinovate pot fi salvate, pierdute în războaie fără minte.

Războaiele sunt Rareori soluția

Războaiele pot rezolva rar probleme, mai des pur și simplu le termină.

În final, un citat din partea lui Gandhi care vă va ajuta să vă atingeți obiectivele –

"Credințele voastre devin gândurile voastre. Gândurile tale devin cuvintele tale. Cuvintele tale devin acțiunile tale. Acțiunile tale devin obiceiurile tale. Obiceiurile tale devin valorile tale. Valorile tale devin destinul tău.

În această zi de naștere a lui Gandhiji, faceți un angajament de asimilare și adaptare a acestor calități în viața voastră și de a ajuta lumea să devină un loc mai bun

CALITĂȚILE DE CONDUCERE ALE LUI MAHATMA GANDHI

DEC 23,2016

4.1 / 5 (736 Evaluări)

Calitățile de conducere ale lui Mahatma Gandhi

Descărcați Descărcări de personalitate Tips Android App

Am avut mari lideri din întreaga lume și fiecare a avut propriul stil de conducere și abilitate care a ajutat la aducerea lor la lumina reflectoarelor. Conducătorii buni au mai multe calități de conducere care le diferențiază de ceilalți. Aceste calități îi permit să se comporte mai presus de așteptările oamenilor și să lase o moștenire pentru generațiile viitoare.

Voi examina calitățile de lider ale unuia dintre cei mai mari lideri ai tuturor timpurilor, Mahatma Gandhi. Sa născut în 1869 și a murit în 1948 după ce a fost împușcat de un asasin. Se spune că el este unul dintre cei mai influenți lideri pe care lumea a avut-o vreodată și a fost unul dintre liderii de primă mână ai mișcării de independență din India, care a culminat cu libertatea țării de colonialii britanici în 1947. El este descris pe larg de indieni ca tatăl națiunii.

Acum, acest mare lider a fost studiat de-a lungul anilor și există mai multe calități pe care le-a posedat care l-au îndrăgit de oameni din întreaga lume. Aceste calități de conducere l-au determinat să iasă în evidență printre liderii timpului său și au fost un motiv major pentru care nu a mai fost uitat încă câteva decenii după aceea. Mahatma Gandhi a fost unul dintre puținii lideri de transformare care au avut inima slujitorului. El credea în a fi un lider servitor.

Voi sublinia câteva dintre aceste calități de conducere în acest articol, pentru a vă ajuta să vedeți ce face lideri de mare valoare și cum le puteți dezvolta în viața voastră.

vea un stil de conducere unic, care îl împărțea printre alți lideri și era foarte respectat și adorat de poporul său.

1. El a fost inspirat

Se spune că liderii de transformare îi inspiră pe alții să devină minunați. Acesta era un lucru pentru care Mahatma Gandhi era cunoscut. El a inspirat atât pe cei săraci, cât și pe cei bogați, tineri și bătrâni. Cei mai mulți dintre concetățenii și femeile sale au fost încurajați de simplitatea și abordarea sa față de conducere. Ei au fost atrași de stilul său de conducere și el a fost unul care a trăit cu un exemplu. El a motivat oamenii să fie ei înșiși și să trăiască o viață de adevăr și simplitate. A citit pe scară largă și a oferit discursuri puternice cu privire la fiecare ocazie care le-a dat oamenilor un viitor mai bun și a ajutat la schimbarea mentalității lor față de viață. El a luptat pentru independența țării sale, India, prin mijloace non-violente și a continuat campania pentru cei săraci și înfrânți și a vorbit despre drepturile femeilor, unitatea religiilor și a luptat împotriva sărăciei. Oamenii lui l-au iubit foarte mult și, de asemenea, a muncit din greu pentru a lupta împotriva analfabetismului în țară. Oamenii din țara sa au fost inspirați de el în primul rând pentru că a adoptat o abordare non-violență în timp ce urmărea independența Indiei. El ia inspirat, de asemenea, să creadă în țara lor și în cultura sa. El a ales un stil unic de îmbrăcăminte indigen în India. Oriunde se afla în jurul lumii, purta rochia lui simplă. El era de asemenea cunoscut pentru a spune întotdeauna adevărul, indiferent de situație. Oamenii erau, de asemenea, inspirați de viața strictă a disciplinei pe care a trăit-o. El a fost, de asemenea, un individ determinat și a urmărit orice obiectiv el a avut la îndemână cu putere și hotărâre. El a trăit prin exemplul și nu a așteptat niciodată ca alții să facă mai întâi, dar au condus calea astfel încât alții să urmeze. El nu avea o personalitate dublă și niciodată nu se știa că are vreun motiv ascuns în lupta sa pentru independența țării sale. A sacrificat multe pentru ca poporul său să se poată bucura de libertate și să construiască o mare națiune. El era dedicat chemării sale și-l urmărea viguros; de fapt el a fost un mare patriot. Chiar și în moarte, el a continuat să inspire indieni și, într-adevăr, oameni peste tot

lumea prin principiile sale, dedicarea și angajamentul de a construi o mare națiune.

2. El a fost de încredere

El a câștigat încrederea poporului său pentru că a trăit o viață foarte transparentă. În toate afacerile sale, nu au existat semne că el a făcut nimic pentru a beneficia de el sau de familia sa.

3. El a fost carismatic.

Într-adevăr, Mahatma Gandhi a fost un lider carismatic și acest lucru a îndrăgit de el milioane de oameni din țară. Mulțimi s-au adunat întotdeauna să-l audă vorbind și el a afectat viețile câtorva oameni prin felul în care și-a trăit viața.

4. El era un lider servitor

El era un lider cu inima unui slujitor. Tot ce a făcut a fost pentru binele poporului său și a servit pentru binele tuturor. El nu avea alte motive ascunse decât să-i ajute pe poporul său să aibă un viitor prosper și sigur.

Trăsăturile sale de conducere

Umilința

Mahatma Gandhi a fost un om foarte umil și aceasta a fost una dintre cele mai vizibile trăsături de conducere pe care le avea. El a trăit o viață modestă și sa spus că a făcut hainele pe care le purta. El a fost, de asemenea, prezent pentru a conduce orice mișcare sau protest în care a fost implicat. Era un om simplu care a trăit o viață foarte simplă.

Învățarea continuă

El era cunoscut că este interesat să învețe și crede în căutarea cunoștințelor. Acesta a fost, de asemenea, un motiv major pentru care oamenii au fost atrase de el. Ei erau în primejdie la nivelul inteligenței pe care părea că o posedă. Gandhi a fost un gânditor profund care a vorbit dintr-o profunzime a cunoașterii că multe din timpul său nu au putut depăși. Mulți oameni au învățat înțelepciunea din lecția pe care a învățat-o și a adunat mulți oameni să-l audă vorbind.

El a fost capabil să-i împuternicească pe oameni Viața lui le-a dat oamenilor speranță și le-a făcut să-și dea cele mai bune pentru binele altora și țării. El a ajutat oamenii săi să creadă în urmărirea a tot ceea ce ar aduce creștere și dezvoltare în India. Se spune că el a trăit în Africa de Sud înainte de a se întoarce în India și era cunoscut că a oferit ajutor celor săraci și nevoiași. El a fost total hotărât să facă viața mai bună pentru ceilalți și a făcut acest lucru și prin împuternicirea lor.

3.Alexandru Vaida Voievod

a fost un om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. Vaida-Voevod a debutat politic în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand, ca susținător al drepturilor românilor transilvăneni.[1]

După Unirea Transilvaniei cu România și fuziunea naționalilor transilvăneni cu țărăniștii din Vechiul Regat, s-a numărat printre liderii marcanți ai noului Partid Național Țărănesc.

În activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcția de premier al României, remarcându-se de asemenea la conducerea Ministerului de Interne și a Ministerului de Externe. A sprijinit regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, motiv pentru care i-a părăsit pe național-țărăniști și a întemeiat propriul partid. După instaurarea monarhiei autoritare a fost numit consilier regal, iar șeful statului l-a folosit pentru a-și justifica regimul, mizând pe credibilitatea unor politicieni cu experiență, care erau fideli monarhiei.

n activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcția de președinte al Consiliului de miniștri, remarcându-se și la conducerea Ministerului de Interne și a Ministerului de Externe. A sprijinit regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, motiv pentru care i-a părăsit pe național-țărăniști și a întemeiat propriul partid. După instaurarea monarhiei autoritare a fost numit consilier regal, iar șeful statului l-a folosit pentru a-și justifica regimul, mizând pe credibilitatea unor politicieni cu experiență, care erau fideli monarhiei.

Evenimentele politice ulterioare au determinat ieșirea lui Alexandru Vaida-Voevod de pe scena politică. Pe 24 martie 1945 este arestat de autoritățile comuniste, iar în 1946 este pus în arest la domiciliu la Sibiu, unde își petrece restul vieții, până la moartea sa în 1950, la vârsta de 78 de ani.

n decembrie 1919, când ziarul „Românul" îi rezerva o prezentare câtuși de puțin oficială, Alexandru Vaida Voevod era președinte al Consiliului de Miniștri. Deloc protocolară, cum lipsit de convenții se dovedise comportamentul politicianului, schița de portret se baza pe un interviu acordat de Vaida ziarului „Avântul". Personalitate accentuată, dinamică, suficient de imprevizibilă, abordând problemele direct, fără menajamente, stârnea valuri în jur, „azvârlind câte o bombă" din vreme în vreme. Cu toate acestea, un om implicat și în activitatea diplomatică, o prioritate fundamentală a perioadei de după război fiind încheierea de către România a tratatelor de pace, Capacitatea sa de a cultiva relații cu personalități politice de primă însemnătate (împărați, regi, președinți, prim-miniștri, miniștri), unele dintre ele participante la modificarea hărții politice europene, a fost dovedită din plin. Medic de formație, cu studii la Viena, Vaida s-a ilustrat, în plină tinerețe, în domenii dintre cele mai diverse. A fost conferențiar științific, poet și recitator al propriilor versuri, traducător din Schiller. Solida formație intelectuală i-a permis să se miște cu dezinvoltură pe un teren întins. A scris, după propria mărturisire, o „broșură contra posturilor" cu care a șocat „opinia publică dominată de preoți strâmți". Mai târziu, în plină maturitate, medic practicant, moșier, a intrat în politică, fiind ales, în anul 1905, deputat de Ighiu. Evident, nu a putut trece neobservat, discursurile sale au incitat, când n-au generat dispute aprinse, astfel că, „în parlamentul unguresc, cu figura lui de hidalgo, cu fire dârză, cu conștiința omului drept care ce are pe inimă are și pe buze" a reușeșit să provoace furtuni de indignare." A citit de la tribună poezia Ține minte, pe care, spre deplină edificare, a tradus-o în limba maghiară. În poezie, un țăran român din Ardeal spune că își va aminti mereu persecuția și „o va răsplăti în timp." Împrejurarea a produs un scandal care a ajuns în paginile presei occidentale. A publicat articole în ziare de largă circulație, precum: „Deutsches Volksblatt", „Riechspost", „Rundschau Zeitung" și altele. Alături de Aurel C. Popovici a editat o publicație, „Osterreichische Rundschau", care promova ideea federalizării, sub forma Austriei Mari. Ceva mai târziu, Partidul Național Român i-a încredințat responsabilitatea legăturilor cu cercurile politice din cuprinsul imperiului și din România, domeniu în care s-a mișcat cu dezinvoltură. „Memoriile pe care le va scrie odată domnul Vaida – se menționa în articolul din « Românul » – vor aduce lucruri interesante în această privință. Audiențele lui secrete la fostul arhiduce Franz Ferdinand, tratativele cu șefii partidelor, dar și legăturile cu vechiul regat – despre care răposatul Nicolae Filipescu ar fi avut ce povesti – au fost opera domnului Vaida. În 1910, domnul Vaida s-a stabilit ca medic la Karlsbad și a profitat și de acestă ocazie pentru ca, neobservat de spionii unguri, care îl urmăreau la orice pas, să încheie legături temeinice cu mulți bărbați politici din vechiul regat."

Vaida a ajuns în anturajul urmașului la tron, arhiducele Franz Fedinand, în ale cărui vederi și noi perspective de acțiune își puneau speranța și unii dintre liderii politici ai românilor transilvăneni. Era acțiunea politicianului un mod pragmatic de a stabili punți între opțiuni diferite, a primi sprijin în lupta împotriva dualismului, o încercare de da șanse și altor căi prin care să se realizeze scopul unirii românilor? A fost o manifestare de slugărnicie față de cercurile de la Belvedere, de duplicitate, la fel cum și pozițiile exprimate în presa străină? Edificatoare, în această privință, este poziția lui Octavian Goga, în articole publicate în „Țara noastră". Pe de altă parte, Vaida a purtat tratative cu diverși lideri politici, inclusiv din Vechiul Regat, sprijinit de amicul său, Nicolae Filipescu. Aceste legături s-au intensificat după 1910, când Vaida se stabilse la Karlsbad, profesând medicina. Aici l-a găsit războiul, apoi, pentru scurtă vreme, s-a tratat în Elveția. A revenit la Viena, pentru a lucra într-un spital al Crucii Roșii. La 19 noiembrie 1918, a citit în Parlamentul maghiar declarația Conferinței Naționale a Partidului Național Român de despărțire a Transilvaniei de Ungaria, iar ceea ce a urmat a fost implicarea în lupta națională, în scurtă vreme triumfătoare. Președinte al Consiliului de Miniștri al României, din 9 ianuarie 1919, a rămas, cum se auto-caracteriza, „bărbatul energic care mai are colți, deși momentan poartă zgardă." După doar trei luni, agitate cât se poate, în martie 1920, guvernul Vaida Voevod a fost demis. Motivul principal? Vaida angajase, cu de la sine putere, demersuri în vederea stabilirii de relații diplomatice cu Rusia Sovietică. Va rămâne, însă, o prezență importantă în politica României Mari și o voce distinctă. A ocupat funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri în alte două rânduri: iunie-octombrie 1932, respectiv ianuarie-noiembrie 1933, a fost ministru, ministru secretar de stat în două dintre guvernele din timpul regimului autoritar carlist. Pentru scurt timp a fost președinte al Partidului Național Țărănesc, partid pe care avea să-l părăsească, fiind un adept al politicii regelui Carol al II-lea. În anul 1935, va înființa Frontul Românesc, grupare politică lipsită de anvergură. Va conduce, în perioada ianuarie-iunie 1940, Frontul Renașterii Naționale, unica formațiune politică a vremii.

În toiul disputelor politice aprige din anii interbelici, atitudinea lui Vaida-Voevod a rămas energică, afirmând, o dată mai mult, „temperamentul de luptător apriori", după expresia lui C. Xeni. Pătimașe, subiective, surprinzătoare, luările sale de poziție au fost, adesea, vulnerabile sub raportul dreptei judecăți. La un deceniu după Unire, răstimp dominat politic de adversarii liberali, afirmase că lupta de până în 1918 a fost mai ușoară decât cea dusă împotriva adeversarilor politici români, care se pretind frați, dar n-ar fi decât frați vitregi. Sau invoca, plătind polițe adversarilor liberali și averescani, balcanizarea Ardealului, în locul doritei europenizări. În condițiile dramatice ale schimbărilor politice de după 6 martie 1945, Vaida Voevod a fost arestat, pentru scurtă vreme, la Sibiu. Apoi i s-a stabilit regim de domiciliu forțat până la sfârșitul vieții, în anul 1950. „Figură brună, mai mult maghiară, îl caracteriza C. Xeni. Un păr negru, dat pe spate, o mustață lungă, o privire sumbră care străbătea nesimpatică prin niște ochelari purtați în permaneță cu șnurul după urechi. Temperament de luptător apriori, cred că nimic n-ar fi trebuit să-l contrarieze mai mult decât să-l așezi în guvern, dacă vanitatea i-ar fi fost mare. După puțin timp s-ar fi luptat cu sine însuși. În oratoria lui simplă ca o causerie, cu dese ieșiri de violență, dominau mai mult anecdota și umorul. Atunci devenea simpatic. Nu simțeai prea multă pregătire în discursurile sale. Nici prea multă gândire politică. Era de inspirație spontană, calitate prețioasă în lupta parlamentară. Dar mai târziu când a putut părăsi, pentru simple favoruri regale, pe Maniu și partidul în care trăise aproape 40 de ani, s-a văzut cu uimire că bronzul caracterului său era dintr-un aliaj maleabil. De asemenea, când se lăuda mai apoi că legionarii sunt opera lui, sunt « copiii » lui, dovedea o perspicacitate dubioasă.". La rândul său, „The Times" din 29 ianuarie 1920, scria, sub impresia acțiunii diplomatice la Conferința de pace: „Un bărbat de un caracter ferm și independent, posedând calități alese și inteligență politică rară, a fost capabil să se împotrivească tuturor sforțărilor autorităților maghiare de a-l intimida sau a-l discredita." Orator elocvent în românește, ungurește și nemțește, „dr. Alexandru Vaida Voevod este, prin excelență, un bărbat de cultură și cu vederi europene, pe deplin în curent cu principalele mișcări ale civilizației din Europa și doritor de a-și asocia țara sa la ele."

Nelson Mandela

Nelson Mandela a demonstrat calități remarcabile de conducere:

Era un om de pace.

Avea o prezență puternică și dușmani dezarmați cu zâmbetul său.

El a arătat lumii cum arată iertarea .

El a fost pozitiv, gândindu-se la ce ar putea fi.

Era un vizionar și putea vedea imaginea de ansamblu.

El sa concentrat pe obiective și o misiune dincolo de sine.

Avea o rezistență remarcabilă .

El a arătat pietre și hotărâre.

El era umil.

El era plin de speranță, nu de ura.

El era răbdător.

Descriind cine a fost și ce a făcut este puternic. Poate, chiar mai important, a fost ceea ce nu a făcut .

Nu păstra amărăciune.

Nu a căutat răzbunare.

El nu a căutat slava de sine.

El nu și-a ascuns greșelile sau defectele.

Când am urcat pe feribot să ne întoarcem la Cape Town, am văzut că Insula Robben dispare de la vedere.

M-am simțit schimbat cumva. Motivat și inspirat de un om imperfect, care a suferit pentru visele sale și nu a pierdut niciodată speranța.

Liderii aspiranți de pretutindeni ar trebui să-și petreacă timpul pentru a studia acest om, realizările sale și caracteristicile care au ajutat la formarea unei țări și a unei lumi.

Nelson Mandela a fost un mare vizionar, care a exercitat o serie de abilități cognitive, emoționale și comportamentale pentru a aduce schimbări profunde în Africa de Sud. El a fost un lider care a furnizat combustibilul necesar inspirației pentru o întreagă națiune. El a demonstrat câteva comportamente cheie de conducere care îl fac un mare lider –

1. A fost o persoană de principii și de demnitate

2. A refuzat să accepte status-quo-ul și a avut capacitatea de a contesta sistemul

3. Avea o imensă putere de a ierta oameni

4. El nu a compromis niciodată valorile sale adânci

5. Poate să-i motiveze pe oameni prin comportamentele sale și să aibă capacitatea de a agita mulțimi

6. Sa uitat la imaginea de ansamblu și a lucrat la unificarea oamenilor și reconcilierea națională, știind că era mai important decât orice altceva.

7. A fost un lider strategic care cunoștea importanța învățării continue. A fost capabil să ajusteze strategia și execuția în cadrul forțelor politice, juridice și economice complexe și dinamice.

8. Mandela a fost o persoană de mare integritate. Se știa că este un om cinstit, care a reușit să-și îndrepte țara spre alegeri corecte și libere.

9. Se știa că este o persoană extrem de umilă, o trăsătură rară, care este necesară la nivelul conducerii.

Cultura pare să fi dictat că marii lideri trebuie să fie extroverți, dar, așa cum exemplul lui Nelson Mandela demonstrează atât de admirabil, introvertele pot fi cei mai mari conducători ai tuturor.

Când ne gândim la lideri , ne gândim de obicei la oameni cu carisma, voci înfloritoare și personalități mari, puternice. Deoarece pentru totdeauna cultura pare să fi dictat că marii lideri trebuie să fie extroverți care nu numai că își pot vinde companiile, politicile sau principiile, ci și ei se pot vinde. Cu toate acestea, așa cum a demonstrat atât de admirabil noul Nelson Mandela, introspecția liniștită adesea asociată cu ei este chiar lucrul care poate face introverții cei mai buni conducători ai tuturor.

Un lider ascultă

În celebra autobiografia sa, pe termen lung Walk to Freedom , Mandela, amintindu – un moment în care el a fost de nouă ani, atrage un contrast clar între el și tovarășul său cel mai apropiat, un băiat pe nume Justiție, fiul unui șef de trib locale: „Justiție și eu au devenit prieteni, deși am fost opuși în multe feluri – el a fost extrovertit, am fost introvertit; el a fost cu ușurință, am fost serios ".

Imaginea lui Mandela despre el însuși ca un introvertit pare să fi fost bine fondată. În timpul său povestind la Healdtown College din Eastern Cape, el spune: „M-am bucurat disciplina și de singurătatea pe distanțe lungi de funcționare, care mi-a permis să scape din vacarm vieții școlare.“

Mai târziu, în calitate de tânăr jurist din Johannesburg, el explică modul în care implicarea lui timpurie la ANC a fost lentă și deliberată: "M-am dus ca observator, nu ca participant, pentru că nu cred că am vorbit vreodată. Voiam să înțeleg problemele în discuție, să evaluez argumentele, să văd calibrul bărbaților implicați ".

Un lider observă

Astfel de aluzii la dispoziția disciplinată, observativă și solitară vor rezona cu studenții care studiază teoriile personalității, în special cei familiarizați cu teoriile lui Carl Jung, care se numără printre o serie de cadre teoretice utilizate în studiul personalității predate în cadrul Bachelorului de Psihologie al SACAP și Licențiat în științe sociale aplicate .

Într-adevăr, răspunsurile lui Mandela la evenimentele din viața lui par să se potrivească perfect cu cele patru clasificări dichotomice ale personalului psihanalist : introversiunea sau extraversiunea, intuiția sau senzația, senzația sau gândirea și judecarea sau percepția. Personalitatea lui Mandela înclină în mod clar spre i ntroverted-intuitiv-sentiment- a judeca clasificarea, de asemenea , menționată ca un INFJ, una dintre cele 16 personalități identificate pe tip Indicatorul Myers-Briggs (MBTI) , un model de evaluare, bazat pe teoriile lui Jung , care a fost dezvoltat în anii 1940.

Potrivit modelului, INFJ-urile sunt, de obicei, creditate cu o abilitate înnăscută de a înțelege sentimentele altora și care au un interes puternic față de oameni și societate, de ai ajuta pe alții și de a face lumea un loc mai bun. Ei tind să fie ascultători excelenți și sunt buni să interacționeze cu cei cu care sunt aproape și conectați emoțional … toate descrierile, majoritatea ar fi de acord, care întruchipează în întregime fostul președinte al țării.

Introverte, precum Mandela, au capacitatea de a face cei mai buni lideri, spune Jennifer Kahnweiler , autorul " Quiet Influence: The Introvert's Guide to Making a Difference" , deoarece acestea sunt mai perceptive pentru propriile lor deficiențe și au tendința de a le compensa prin " și practica și prin împingându-se pe ei înșiși. "Într-adevăr, Mandela afirmă acest lucru atunci când, în autobiografia menționată mai sus, declară deschis:" Pot să compensez lipsa de aptitudini naturale cu diligență și disciplină. Am aplicat acest lucru în tot ce am făcut.

Un lider știe când să conducă și când să fie condus

Întotdeauna introvertit, Mandela a văzut de asemenea înțelepciunea în "conducerea din spate". Potrivit editorului Richard Stengel, care a lucrat împreună cu el la " Long Walk to Freedom ", "Mandela a plăcut să-și amintească despre copilăria sa și despre după-amiezile sale leneșe ce vânează vite. "Știi," ar spune el, "nu-i poți duce decât din spate". Apoi își ridica sprâncenele pentru a se asigura că am analogia.

Ca un băiat, susține Stengel, Mandela a fost puternic influențată de Jongintaba, regele tribal care la crescut: "Când Jongintaba avea întâlniri în curtea sa, oamenii s-au adunat într-un cerc și abia după ce vorbise, regele începuse să vorbească. Mandela șefului, Mandela a spus, nu a fost să spună oamenilor ce să facă decât să formeze un consens. "Nu intra prea devreme în dezbatere", obișnuia să spună … Trucul conducerii vă permite să vă conduceți. "Este înțelept", a spus el, "să convingă oamenii să facă lucruri și să-i facă să creadă că este propria lor idee".

Desigur, cât de mult din succesul lui Mandela ca lider poate fi atribuită tipului său de personalitate este imposibil de cuantificat. Dar este greu să nu recunoaștem că comportamentele care au stat la baza succesului său ar fi putut fi foarte predispuse de faptul că, în ciuda modului gregar și a zâmbetului său atotputernic, minunat, Madiba a fost cu adevărat un introvertit la inimă.

Mandela pe conducere luni

Martin Luther King, Margaret Thatcher , Gandhi și Mama Theresa sunt doar câțiva dintre liderii care și-au lăsat amprenta asupra lumii. De la cărți de auto-îmbunătățire, la seminarii și instruire , oamenii care vor să schimbe lumea sunt mereu în căutarea unor sfaturi de conducere. De multe ori, devenirea unui lider nu este despre memorarea unui discurs sau despre apariția publică . Schimbătoare de jocuri, cum ar fi directorii excelenți și păzitorii societății de pace care își fac cu adevărat amprenta asupra lumii, fac acest lucru prin afișarea unor calități importante în moduri extraordinare și conducând prin exemplu.

imaginiNelson Mandela este o astfel de persoană a cărei viață și calități au schimbat inimile oamenilor din întreaga lume. După ce a supraviețuit proceselor în dragoste, în politică și în drepturile civile, alegerile sale au pregătit calea pentru o lume nouă și mai bună. Mai jos sunt cateva dintre calitatile sale de lider pe care liderii le-ar face bine sa le imite.

Nelson Mandela Calități de lider:

Setea de cunoaștere – Oricine ar încerca să reducă importanța educației într-un dezacord cu Nelson Mandela, ar fi în pierdere. Mandela a participat la șase instituții de învățământ superior, printre care Universitatea din Africa de Sud (1943), Scoala generală Healdtown, Universitatea din Fort Hare , Universitatea din Witwatersrand , Universitatea Internațională din Londra și Universitatea din Londra . Ca orice alt lider în cărțile de istorie, educația lui Mandela a fost inspirația și manualul său. Învățarea cât de departe a apărut omenirea este motivația de a împinge și a vedea cât de mare ar putea fi o societate într-o zi. Educația oferă o mai bună înțelegere a ideilor și a oamenilor. În cuvintele lui Mandela " Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea. “

Rezistența la conformitate – Nelson Mandela a luat decizii neașteptate încă de la început, atât în ​​viața sa personală, cât și în cea politică. Mandela a spus nu la perspectiva unei căsătorii aranjate forțat și sa mutat la Johannesburg în 1939. În ciuda faptului că a trăit într-o cultură extrem de represivă, Mandela a deschis o firmă juridică care deservea clienții negri în 1952. Desigur, el este cel mai bine cunoscut pentru Premiul Nobel pentru Pace acordat pentru eforturile de a pune capăt apartheidului în Africa de Sud și a deveni primul președinte ales în mod democratic din Africa de Sud. Pe scurt, Mandela construiește noi drumuri; el nu se simte pur și simplu pe calea cea mai ușoară pe care urma să o urmeze.

Îmbrățișarea jertfei – Cei care au suferit sunt adesea cei care au cu adevărat o diferență de impact în inimile și mințile oamenilor. Nelson Mandela a suferit un pericol și un timp în închisoare pentru a obține libertate pentru țara sa. Dincolo de aceasta, și-a dedicat viața vorbind despre importanța egalității. Deciziile lui l-au pus în ochii publicului. Deși mulți ar considera faima ca fiind un lucru minunat, este vorba de lipsa de intimitate și de o mare responsabilitate pe care Mandela a fost dispusă să o ia. Chiar și în măsura în care renunța la rolul de președinte , pur și simplu, el putea să vorbească și să lupte pentru drepturile oamenilor din întreaga lume; Mandela a făcut multe sacrificii.

Există întotdeauna loc pentru creștere și îmbunătățire în lume și în viața de zi cu zi. Este vorba despre indivizi care doresc o creștere continuă , cunoștințe despre comori și refuză să accepte nedreptate care schimbă viața. Fie că este un coleg, un membru al familiei sau o întreagă companie, fiecare persoană are oportunități de a influența pozitiv ceilalți în viața lor. Toată lumea are capacitatea de a conduce , dacă doar utilizează instrumentele de leadership disponibile și alege să creadă.

elson Mandela a fost unul dintre cei mai remarcabili lideri aisecolului al XX- lea. El a condus o mișcare non-violentă care a reușit să anuleze complet sistemul nedrept al apartheidului din Africa de Sud. Conducerea sa a fost o lovitură a mișcării, chiar și atunci când era în închisoare. Oricine dorește să-și dezvolte propriile trăsături de conducere ar face bine să-l simuleze. În acest articol, vom enumera unsprezece trăsături de conducere ale lui Nelson Mandela.

Mandela a avut o incredibilă rezistență.

Nelson Mandela pur și simplu nu ar renunța la lupta sa pentru a pune capăt apartheidului. Vreodată. Acesta a fost un om care a plecat la închisoare în iunie 1964 și nu a fost eliberat decât în ​​februarie 1990. Timp de aproape șaisprezece ani de viață, a fost ținut în spatele gratiilor și separat de familia sa. Cu siguranță, pune în discuție provocările de a aborda plângerile clienților sau angajații dificili în perspectivă. Lecția de aici este să nu renunți niciodată, deoarece obiectivele tale sunt greu de realizat sau pentru că te-ai confruntat cu rezistență.

Mandela cunoștea puterea iertării.

"Când am ieșit pe ușă spre poarta care avea să ducă la libertatea mea, știam că dacă nu-mi lasă amărăciunea și ura în urma, aș fi în continuare în închisoare." – Nelson Mandela. Acest spirit de iertare și avansare a dus la Comisia de Adevăr și Reconciliere din Africa de Sud. Când Nelson Mandela a fost eliberat din închisoare și a devenit președinte, el nu a căutat răzbunare. În schimb, el a căutat o cale de a vindeca rănile pe care apartheidul le-a provocat și le-a adus laolaltă. El și-a condus țara pe calea păcii prin iertare.

Mandela a avut o viziune foarte puternică asupra a ceea ce dorea să realizeze.

Mandela sa alăturat Congresului Național African în 1944. Între 1944 și 1964, când a fost întemnițat, a condus o campanie de neascultare civilă menită să pună capăt apartheidului. În acea perioadă, el a dezvoltat o viziune clară asupra a ceea ce ar putea fi Africa de Sud fără Apartheid. Când a fost eliberat din închisoare în 1990 și a fost ulterior ales președinte, el sa pus să facă această viziune reală. A reușit pentru că a avut o viziune clară asupra a ceea ce trebuie să se întâmple pentru a uni poporul alb și negru în Africa de Sud și a obține pacea.

Mandela era un om umil.

Ca și alte icoane de neascultare civilă, precum Martin Luther King și Gandhi, Nelson Mandela era un om umil. Nu era plin de ego și credea cu tărie că toți marii pacificatori trebuiau să fie oameni ai umilinței. El a spus: "Eu nu sunt un sfânt dacă nu vă gândiți la un păcătos păcătos care continuă să încerce". Această umilință ia permis să se ridice deasupra eului său și să facă mari sacrificii personale pentru credințele sale. De asemenea, el la transformat într-un model de model pe care alți oameni îl vor emula și urma. Umilința permite unui lider să conducă prin exemplu.

Mandela a dat oamenilor speranță.

Întregul arc al vieții sale a arătat că Mandela era un om plin de speranță. El nu a dat niciodată în disperare, chiar și atunci când era în închisoare. Această credință nefondată în ceea ce avea dreptate și în posibilitatea ca justiția să prevaleze era adesea infecțioasă. Liderii mari au stabilit un ton moral și pozitiv care îi înalță pe urmașii lor și inspiră speranța. Așa a reușit să conducă Africa de Sud la pace și unitate după Apartheid, mai degrabă decât ura și mai multă violență.

Răbdarea este o virtute pe care Mandela a avut o mulțime de.

"Nu ar trebui să lăsăm o iluzie de urgență să ne forțeze să luăm decizii înainte de a fi gata" – Nelson Mandela. Dacă cineva știe cum să joace jocul lung, el a fost el. El a petrecut decenii dedicându-se unei cauze care nu pare a fi reușită în primii ani. Timpul petrecut în închisoare ia învățat valoarea răbdării. El a așteptat și a lucrat pentru îndeplinirea obiectivelor sale în acel timp. Liderii mari știu că satisfacția instantanee nu este calea de a atinge obiective mari.

Mandela știa că un zâmbet este o armă importantă.

"Aparențele contează – și amintiți-vă să zâmbiți" – Nelson Mandela. El era cunoscut pentru umorul său bun. Un zâmbet și o comportare plăcută este o modalitate puternică de dezarmare a tensiunii și a dușmănirii. Poate fi un instrument mult mai puternic în fața urii și a opoziției decât vocile ridicate și cuvintele urâte.

Mandela sa străduit pentru lucruri mai mari decât el însuși.

"Am prețuit idealul unei societăți democratice și libere, în care toate persoanele să trăiască împreună în armonie și cu șanse egale. Este un ideal pe care sper să-l trăiesc și să-l realizez. Dar dacă este nevoie, este un ideal pentru care sunt pregătit să mor. "- Nelson Mandela. Marele lider se concentrează asupra a ceea ce vrea să obțină și nu asupra glorificării proprii. Asta înseamnă să faci sacrificii. S-ar putea să nu trebuie să faceți acele fel de sacrificii pe care Mandela le-a făcut, dar atingerea obiectivelor importante nu vă cere timpul, energia și concentrarea.

Mandela cunoștea puterea gândirii pozitive.

"Curajul nu este absența fricii – îi inspiră pe alții să treacă dincolo de ea" – Nelson Mandela. El știa că gândirea negativă nu are aceeași putere de a schimba acea gândire pozitivă. Mandela știa cu siguranță că dacă nu ar fi posibil să transformăm Africa de Sud cu negativitate. Liderii mari știu că gândurile distructive și pline de ură înrăutățesc lucrurile și gândurile pozitive sunt calea de a construi lucrurile.

Mandela a fost definiția adevăratului zgură.

"Nu mă judecați după succesele mele, judecați-mă de câte ori am căzut și am revenit din nou" – Nelson Mandela. A petrecut zeci de ani luptând împotriva opresiunii, fiind acuzat de trădare și luptând să învingă rasismul înrădăcinat din țara sa – și asta a fost înainte de a merge la închisoare. Liderii mari știu că eșecul se întâmplă. De asemenea, știu că modul de reacție la eșec este ceea ce vă ajută să obțineți succesul.

Mandela știa că pacea permite prosperitatea.

"Pentru a fi liber este nu numai să-ți aruncăm lanțurile, ci să trăim într-un mod care respectă și sporește libertatea celorlalți" – Nelson Mandela. Aceasta este una dintre cele mai importante lecții de mare leadership. Unul dintre motivele pentru care Mandela a reușit să unească Africa de Sud a fost determinarea sa de a înlocui apartheidul cu un sistem care a permis libertatea și prosperitatea tuturor sud-africanilor. Mandela și-a dat seama că majoritatea oamenilor doresc pacea și stabilitatea, pentru că astfel promovează o societate (și o afacere).

În calitate de lider, președintele sud-african Nelson Mandela a demonstrat calități remarcabile de conducere, printre care apărarea păcii, prezența puternică care a dezarmat dușmanii cu zâmbetul său, un nivel ridicat de iertare, gândire pozitivă, abilitatea de a vedea imaginea de ansamblu, , rezistență remarcabilă, pietre și determinare, umilință, speranță și răbdare. Ei bine, aceste și alte perspective, precum politica, religia, economia, societatea, moralul și etica, joacă un rol vital în procesul de opinii și gânduri necesare pentru a deveni un mare lider care poate schimba și conduce oamenii spre un viitor mai bun. Mandela și alți lideri revoluționari, precum și stilurile lor de conducere, motivează și inspiră publicul cu acțiuni.

A deveni un mare lider nu este vorba de a face publice apariții și de a memora discursuri. Este vorba despre a lăsa un semn asupra lumii prin afișarea unor calități importante și dând urmașilor o cale mai bună în viață. De asemenea, calitățile și realizările vieții lui Mandela au schimbat într-adevăr inima multora nu numai în țara sa, ci și în întreaga lume. Cu prezența sa, a fost creată o lume nouă și mai bună.

Leadership vs. Management

Leadershipul este definit ca abilitatea de a motiva și influența oamenii în atingerea unui anumit scop, în timp ce managementul se referă, în general, la menținerea coerenței și ordinii. Liderii buni, precum Mandela, și-au stabilit stilurile de conducere cu o viziune și au inspirat alți oameni să-și urmeze îndrumările pentru a atinge obiectivele. În afară de aceasta, Mandela a adoptat stilul de conducere democratică.

Viziunea lui Mandela

Viziunile lui Mandela l-au determinat să lupte pentru o omenire mai bună, unde, în primii ani, a văzut o Africa cu eliminarea apartheidului, iar bărbații erau egali și liberi. A fost această viziune care la forțat să facă ceea ce trebuia să facă și asta la făcut să creadă că are încă speranță în cele mai întunecate zile din închisoare. Prin perseverența sa, el credea că va veni ziua când va reuși să-și elibereze poporul de prejudecățile din trecut. El nu a renunțat niciodată, deși a fost întemnițat de 27 de ani înainte de a fi ales primul președinte al Africii de Sud.

Având în vedere stilul său de conducere, o viziune bună în viață trebuie să fie pentru binele mai mare. Scopul omului de aici pe Pământ trebuie să fie amintit ca o binecuvântare pentru restul societății și să fie trăit cu energia necesară pentru a persista până când se va întâmpla o viziune. De asemenea, este important să știm că nu toți oamenii vor susține o viziune, indiferent cât de ideal este. Deși înseamnă o schimbare pentru oameni, unii oameni nu ar vrea să se gândească că schimbarea este inconfortabilă. Cu toate acestea, ar trebui să se lupte pentru că, realizând că nu ar fi o plimbare în parc, ci mai degrabă o provocare dificilă în care multe obstacole se vor confrunta pe drumul spre succes. Deci, trebuie să fii conștient și să lupți pentru asta!

Împuternicirea națiunii

Nelson Mandela nu numai că a călătorit în jurul său, dar și-a exprimat rezistența față de legislația discriminatorie. În plus, el și-a inovat și și-a înarmat națiunea pentru a-și lupta pentru drepturile lor și, mai ales, pentru libertatea lor. El ia încurajat, de asemenea, să lupte împotriva apartheidului, precum și să-i convingă pe aceștia să facă ceva despre oprimare.

Calitățile lui Mandela în calitate de lider

După cum am menționat anterior, Mandela și-a realizat visul pentru poporul său cu stilul său de conducere remarcabil. Deci, cum a făcut-o? Iată două dintre calitățile sale distincte:

El îmbrățișează etica.

Ca primul președinte negru al Africii de Sud, Mandela a arătat valori etice puternice atunci când a condus poporul său, orientându-se în mod constant să păstreze centrul atenției înaintea pisicilor și să evite orice violență. În timp ce lupta împotriva apartheidului, el a stabilit un stil de conducere utilitaristă, înainte de a-și păstra soldații, deoarece avea morale și valori pentru a continua lupta. Apoi a fost descris ca luptător și erou al libertății datorită perseverenței sale până când a devenit șeful țării. Trăsăturile sale de responsabilitate și moralitate față de urmașii săi au fost îmbrățișați prin onestitatea sa.

Are abilități de comunicare foarte eficiente.

Când se confruntă cu argumente, provocări și apărare, Mandela își aștepta adversarii să-și comunice efectiv răspunsurile pe baza problemelor apărute. Comunicarea a fost vitală pentru succesul său de conducere, permițându-i să se coordoneze eficient cu adepții săi, explicându-i planul de luptă pentru o națiune mai bună.

Stil de conducere

Mandela îmbrățișează următorul set de caracteristici atunci când vine vorba de stilul său de conducere.

Carismatic.

În timpul secolului XX, Mandela a devenit cea mai influentă figură care a condus lupta împotriva apartheidului din Africa de Sud. Ca primul președinte negru al țării, motivul său entuziast a reușit să obțină libertatea prin a fi carismatic. Această practică a fost presupusă a fi foarte captivantă și de succes, unde a avut reacții emoționale puternice față de adepții săi, care au creat încredere între el și urmașii Congresului Național African (ANC) în timpul incarcerării sale de mulți ani. De fapt, aceasta le-a dat o credință puternică pentru a-și continua lupta și pentru a-și promova ascultarea voită.

Transformational.

Ca lider influent, Mandela a reușit să-și conducă țara aproape eliberată de prejudecăți. Ca lider important, el a înălțat conștiința adepților săi, apelând la valorile și idealurile lor mai înalte, chiar încurajând pe mulți să se educeze pe ei înșiși, deoarece ar fi cheia succesului. În 1952, Mandela a deschis prima practică juridică africană împreună cu partenerul său, Oliver Tambo, unde a fost voluntar-șef al campaniei, călătorind în toată țara pentru a crește gradul de conștientizare al oamenilor și a organiza confruntarea cu reglementările prejudiciabile. De asemenea, el a reușit să promoveze Carta Libertății, adoptată și de ANC.

Inspirational.

În timp ce Mandela era conducătorul Congresului, el a inspirat poporul său ajutându-i să înțeleagă valorile și importanța viziunilor sale. El ia încurajat să-și dezvolte propria înțelegere a ceea ce este important pentru țară, cum ar fi lupta pentru egalitate prin eliminarea discriminării rasiale. Această conducere inspirată a contribuit la sprijinirea țării în depășirea apartheidului și în dezvoltarea sa într-o democrație modernă stabilă. În discursurile sale în timp ce călătoresc în fiecare parte a țării, el a inspirat și a convins oamenii, adăugând că ar putea face ceva pentru a învinge apartheidul cu încredere. În același timp, el a avertizat de asemenea oamenii să nu fie copleșiți de clasa conducătoare și să nu lovească fizic sau verbal, indiferent de greutăți.

Așa cum marchează astăzi aniversarea de un an a morții lui Nelson Mandela, ne gândim la lecțiile neîntrerupte din povestea vieții sale, care vor rezista ani de zile. Mandela a fost un vizionar talentat. El a exercitat o gamă completă de abilități cognitive, emoționale și comportamentale pentru a aduce schimbări profunde în Africa de Sud. Toți liderii care aspiră să fie mai strategici pot învăța din cele șase comportamente cheie ale lui Mandela care îl disting ca un adevărat lider strategic.

El a anticipat

Mandela privi în față și poate vedea că sistemul de apartheid al Africii de Sud nu va supraviețui în viitor. Din celula închisorii, el a evaluat strategic mișcările și reacțiile anticipate. Când a oferit libertate în schimbul renunțării la opoziție față de guvern, Mandela a mustrat pe președintele Botha: "Ce libertate sunt oferită în timp ce organizarea poporului rămâne interzisă? … Ce libertate am să fiu oferită dacă trebuie să cer permisiunea de a trăi într-o zonă urbană? "Mandela a decis să-și servească sentința mai degrabă decât să o schimbe pentru închisoarea politică a apartheidului. Viziunea lui a avut dreptate. Lumea din afara a reculat Africa de Sud, în timp ce liderii locali de afaceri și tinerii albi au împins schimbarea pe plan intern.

El a interpretat

Mandela a studiat erorile lui Robert Mugabe din granița cu Zimbabwe, a căror dictatură brutală a dus la decesul țării. El a recunoscut că Africa de Sud ar putea urma în pașii Zimbabwe, dacă nu ar fi practicat armonia rasială. Asta însemna iertarea fără a uita și a împărtăși puterea. "Trebuie să surprindem [minoritatea albă] cu restricții și generozitate", a spus el. Un maestru al simbolismului, Mandela și-a invitat gardienii închisorii la ceremonia de învinuire prezidențială. Interpretarea lui Mandela a istoriei a fost pe loc. Africa de Sud ar putea prospera ca o societate multi-rasistă numai dacă liderii se vor ierta unul pe celălalt.

El a decis

În 1993, un om alb a asasinat pe Chris Hani, liderul Partidului Comunist din Africa de Sud, declanșând o demonstrație pe scară largă împotriva guvernului de Klerk. Mandela, aflat recent în închisoare, a avut curajul să cheme la pace atunci când oamenii vroiau să se răzbune.

El a făcut, de asemenea, o decizie curajoasă de a folosi sportul ca mijloc de vindecare, crezând că "Sportul … are puterea de a uni oamenii într-un mod care nu face altceva". Când interdicția a fost ridicată în ceea ce privește participarea Africii de Sud la Jocurile Olimpice din 1992, Mandela la început sa opus, dar în cele din urmă a decis să sprijine sportivii mai ales albi. "Nu există nicio îndoială în mintea mea că aceasta este decizia corectă", a spus Mandela. Din delegația de 95 de persoane, doar opt erau negre. "Mi-ar fi plăcut [echipa] să fie o reflectare a populației noastre, dar trebuie să existe un punct de plecare."

El a aliniat

După ce a fost ales primul președinte negru al Africii de Sud, Mandela a anunțat că va servi doar un singur termen, deși două erau permise. El a înțeles că a raliat țara și a legat diverse interese, făcând loc pentru alții. Supremația neagră a fost la fel de depravată ca supremația albă, în opinia sa. Mandela știa că peste un miliard de oameni vor urmări discursul său inaugural prezidențial și a folosit acest discurs și pronume la plural – cheie noi, ne, și ne -pentru a alinia o națiune profund divizată în jurul unei viziuni comune: „Am înțeles , totuși , că nu există nici o ușoară drumul către libertate … nici unul dintre noi nu acționează singur, poate să obțină succes. Prin urmare, trebuie să acționăm împreună ca un popor unit, pentru reconcilierea națională, pentru construirea națiunii, pentru nașterea unei noi lumi ".

El a învățat

Mandela sa confruntat cu mari întrebări după eliberarea din închisoare: Ce trebuie să faceți cu economia falimentară? Pentru cea mai mare parte a vieții sale, Mandela era un socialist și chiar un marxist. El a fost suspicios de piețele libere și de proprietatea privată, având în vedere abuzurile la care a fost martor. El a spus: "Naționalizarea minelor, a băncilor și a industriilor monopoliste este politica ANC [Congresul Național African] și o schimbare sau modificare a opiniilor noastre în această privință este de neconceput".

Dar apoi a ajuns să afle ce decenii de socialism făcuseră statelor din fosta Uniune Sovietică. Gândirea sa a avut o întoarcere bruscă când sa întâlnit cu liderii Partidelor Comuniste din China și Vietnam care se străduiau să privatizeze întreprinderile de stat. "Mi-au schimbat complet vederile", a spus Mandela unui biograf.

5.Martin luther king

Vestea bună pentru liderii din întreaga lume este că nu există lipsă de exemple cu privire la modul de a fi eficiente. Astfel, liderii pot studia trăsăturile liderilor atât de ieri, cât și de azi, pentru a oferi îndrumări solide despre cum să se ocupe aproape de orice situație.

Martin Luther King, Jr. este unul dintre acele exemple strălucitoare. Conducerea sa constantă în vremurile provocatoare ale epocii drepturilor civile a fost transformată pentru oamenii pe care îi slujea, în plus față de nenumărați alții de peste zece ani mai târziu.

Astfel, dacă vrei să conduci echipa să facă un impact mai mare și să realizeze mai mult decât credea posibil, stăpânește aceste trei abilități esențiale demonstrată în mod constant de Dr. King.

1. Empatia.

Martin Luther King, Jr. a făcut un punct pentru a petrece timp mers pe jos o mila în pantofii oamenilor pentru care lupta. Știa că pentru a fi campionul lor, trebuia să aibă o înțelegere vie a circumstanțelor lor și a provocărilor care au venit cu ei.

Drept urmare, a petrecut timp să vorbească cu cei pe care îi reprezentau în mod regulat. Uneori acest lucru sa întâmplat în mod oficial prin întâlnirile primăriei și, în alte cazuri, a avut loc neoficial cu conversații impromptute, în timp ce el se ocupa de munca sa.

Dar eforturile sale de a înțelege situația celor pe care le conducea au depășit ceea ce majoritatea ar considera acceptabilă. Totuși, el a mers cu brațul în braț cu protestatarii de-a lungul podului din Selma, Alabama. A fost aruncat în închisoare pentru rezistență non-violentă. Și chiar și-a mutat familia într-o clădire în Chicago, timp de șase luni, când a lucrat pentru a pune capăt inegalităților în locuințe.

În timp ce lucrați pentru a vă conduce echipa, luați în considerare modul în care puteți ajunge în tranșee cu ei în mod regulat, astfel încât să puteți înțelege mai bine cu ce se ocupă. Timpul investit pentru a experimenta lumea din punctul lor de vedere nu numai că vă va atrage, ci vă va face mai eficient în a promova în numele lor.

2. A fi un elev de-a lungul vieții.

Regele și-a câștigat doctoratul în teologie de la Universitatea din Boston în 1955. Dacă citiți discursurile și cărțile sale, veți vedea multe referințe pe care le face filosofilor și altor gânditori și figuri istorice, inclusiv pe unii care au venit cu sute de ani înaintea lui.

Chiar și poziția sa fermă cu privire la rezistența non-violentă, care a avut un asemenea impact asupra victoriilor în domeniul drepturilor civile care au ajutat la sigilarea moștenirii sale, a venit din timpul studiat abordării succesului lui Gandhi în India.

Dr. King a scris că metodele lui Gandhi erau "lumina călăuzitoare a tehnicii noastre de schimbare socială nonviolentă".

Pe măsură ce lucrați pentru a-ți îmbunătăți abilitățile de conducere, bucurați-vă că fiecare idee pe care o aveți nu trebuie să fie originală. Puteți lua indicațiile și principiile directoare de la ceilalți lideri care s-au dovedit eficienți.

Realizați timp dedicat pentru a învăța de la ceilalți, și nu numai de cei din domeniul dvs. Puteți învăța la fel de mult de la alții care au avut rezultate bune într-o zonă fără legătură, pentru a crea idei pentru a vă conduce mai bine echipa și afacerea dvs.

3. Vorbind (chiar și atunci când nu este convenabil).

Partea de a fi un lider eficient înseamnă angajarea în conversații dificile sau situații dificile care împiedică progresul dvs.

De prea multe ori, aici se îndreaptă liderii. Ei se cuplează atunci când întâlnesc rezistență. Ele se dau la statu-quo și ceea ce este popular de frică de consecințele care ar putea veni de la balansarea barcii.

Dar un lider transformator se concentrează mai mult asupra scopului final pentru binele mai mare decât pentru confortul propriu.

În scrisoarea sa renumită din închisoarea de la Birmingham , dr. King a chemat opt ​​membri colegi de clerici care i-au cerut să întârzie demonstrațiile privind drepturile civile din oraș. Iar atunci când cei care s-au opus lucrării sale în boicotul autobuzului de la Montgomery au bombardat casa, Regele a cerut echipei și cetățenilor să-și facă presiuni spre obiectivul lor.

Dacă vrei să fii lider transformator, va trebui să faci misiunea înainte de confortul tău personal. În timp, veți deveni mai confortabil în picioare pentru ceea ce este bine, în scopul schimbării pozitive.

Cu câțiva ani în urmă, a trebuit să mă sapă în timpul unei întâlniri în care unul dintre colegii mei încerca să împingă o inițiativă prin asta ar fi fost în detrimentul brandului și eforturilor echipei mele. Nu mi-a fost confortabil publicul, iar răspunsul colegului meu nu era roșcat. Însă încrederea pe care am câștigat-o, alături de cei cinci ani de la echipa mea, care știau că am luptat pentru ei și pentru brand, au făcut ca disconfortul să merite.

Puteți deveni un lider transformator. Cel care face un impact de lungă durată. Concentrați-vă energia pe îmbunătățirea acestor trei abilități esențiale și veți fi pe drum.

Dr. Martin Luther King Jr. a reprezentat calitățile conducerii și sacrificiului de sine. Acțiunile sale l-au făcut unul dintre marii lideri ai secolului XX, "Omul Anului" din Time Magazine în 1963 și un câștigător al Premiului Nobel pentru Pace în 1964.

Luni vom sărbători viața și munca. Pe măsură ce mulți se bucură de acest weekend de trei zile, vă încurajez să vă faceți timp să vă gândiți la moștenirea pe care Dr. King o lăsase în urmă. Lecțiile de conducere pe care le-a dat lumii sunt la fel de importante astăzi ca și atunci.

Urmăriți discursul "I Have A Dream" (18 minute) sau vizionați filmul "Selma". Veți vedea de ce King a dezvoltat o persoană care a numărat în milioane. Este nevoie de o persoană specială și de un lider incredibil de a dezvolta acest tip de urmărire.

Există multe lecții pe care le putem învăța de la Dr. King despre a fi o persoană mai bună și un lider mai bun. Iată câteva dintre lucrurile pe care le-a învățat:

1. Au angajamentul total. Există momente ca un lider atunci când va trebui să vă ridicați și să faceți ce este bine. Dr. King era un om care avea un vis mai mare decât vremurile în care a trăit. El a rămas dedicat viziunii sale chiar și atunci când știa că era nepopular și că viața lui era în pericol. A fost arestat în sus de 25 de ori și a atacat cel puțin patru ori raportate. Aduci acest nivel de intensitate și dedicare muncii tale?

2. Îmbrățișează frica. Regele a fost speriat în fața fiecărui discurs și a fost îngrijorat de faptul că punctele sale nu ar fi bine primite sau că s-ar fi întâlnit cu proteste violente. Dar se confruntă cu temerile sale. Dorința regelui de a-și îmbrățișa teama este o lecție importantă pentru lideri. De exemplu, putem să ne temem de concurență, eșec sau noi tehnologii în mediul de afaceri de astăzi, dar, în loc să ne îndepărtăm, este important să ne confruntăm cu aceste obstacole și să nu ne temem de schimbare.

3. Întrerupeți status quo-ul. Dr. King știa că visul lui era mai important decât statu-quo-ul. Acțiunile sale au zdruncinat cultura populară a timpului. Uneori este nevoie de lucruri diferite pentru evoluție și inovație. El a folosit cuvintele "tensiune creativă" pentru a explica că corectitudinea și schimbarea vin numai atunci când scuturați lucrurile. Dr. King nu a acceptat niciodată că doar pentru că lucrurile erau într-un anumit mod, le-a făcut dreptate. Cum puteți să scuturați status quo-ul în cultura corporativă sau în valorile afacerii dvs.?

4. Pictați o imagine vie. Liderii nu ar trebui niciodată să se obosească să își articuleze visul sau viziunea. Ei trebuie să-i ajute pe adepții lor să vadă ce văd. Asigurați-vă că echipa știe de ce fac ceea ce fac. Vorbește despre motivul real al afacerii și despre care afaceri îi ajută. Ai o viziune pentru compania ta? Vorbiți despre modul în care acțiunile, campaniile și produsele dvs. susțin această viziune?

5. Implicați-vă pe toți. Regele a inspirat implicarea comunității pentru că oamenii voiau să facă parte din ceva mai mare decât ei înșiși. În afaceri, oamenii se comportă cu adevărat atunci când simt că fac parte din ceva special. Regele obișnuia să spună: "Oamenii se inspiră din implicare". Deci, lecția aici este de a vă implica pe poporul tău în visul și planificarea realizării acestuia. Construiți "cumpărați", încurajând implicarea, colaborarea și ideile noi.

6. Ajutați-i întotdeauna pe alții. Am auzit cu toții termenul de "conducere a servitorilor". Ei bine, regele a dat-o la o știință. El și-a dedicat viața ajutării altora, iar oamenii l-ar fi urmat oriunde. În fiecare zi avem ocazia să-i ajutăm pe alții. Ne putem dedica timpul să ne asigurăm că oamenii care lucrează pentru noi se simt sprijiniți și au ceea ce au nevoie pentru a avea succes. Este incredibil de recompensant pentru a ajuta pe alții să-și atingă visele. Întreabă-te în fiecare zi: "Ce fac eu pentru alții?"

7. Nu renunta niciodata la visele tale. Regele ne amintește că, chiar și atunci când se târăște, lucrul important este să continuăm să mergem înainte. Uite, crawlingul nu este neapărat o poziție demnă de a intra, dar dacă vă permite să continuați să vă deplasați înainte și să atingeți obiectivul, asta va fi amintit. În timp ce viața lui a fost tăiată tragic, el a murit în căutarea visului său și, în ciuda a tot ce se confrunta cu el, nu a renunțat niciodată la asta.

Vă încurajez să faceți timp pentru a-și studia viața și pentru a afla mai multe despre un om care a fost un adevărat lider. Ori de câte ori poți găsi lideri ca Regele, merită să ai timp să descoperi ceea ce le-a făcut cu succes. Aplicați câteva dintre strategiile lui King pentru propria viață personală sau profesională și vedeți diferența pe care o face.

"Am un vis" este una dintre frazele cele mai iconice ale vieții noastre. Într-un discurs emis de Martin Luther King Jr, la 28 august 1963, această frază a motivat și a mobilizat o generație.

Există mulți lideri în întreaga țară; cu toate acestea, Martin Luther King Jr este, fără îndoială, unul dintre cei mai venerați. Oricine ar dori să-l imiteze, nu va fi niciodată pus la îndoială și a lăsat o persoană mai bună.

Martin Luther King, Jr. (15 ianuarie 1929 – 4 aprilie 1968) a fost cel mai vizibil lider și purtător de cuvânt al mișcării drepturilor civile. El a folosit învățăturile neascultării civile ale lui Mahatma Gandhi pentru a aduce mișcarea în fruntea minții americane.

De la conducerea boicotului de autobuz din Montgomery, care a încheiat cu succes segregarea pentru sistemul de tranzit din Alabama, pentru organizarea lunii martie la Washington pentru locuri de muncă și libertate unde a ținut discursul său celebru acum, regele a generat generații.

Angajament complet pentru cauza dumneavoastră

Nu este loc de mers când vine vorba de a fi un lider de succes. Trebuie să aveți curajul convingerilor voastre, să vă așezați ferm în spatele lor și să vă asigurați că cei care urmează văd acea credință.

Cu toate acestea, este crucial să stați în spatele acestei cauze, după cum știți, în mod legal și pașnic. Dr. King avea o abundență de auto-control, înțelepciune pentru a ști când să vorbească și ce să vorbească și persistența de a renunța niciodată – indiferent de ura și violența la care a fost supus. Dr. King a ținut minte imaginea de ansamblu, fără să se rătăcească.

Cunoaște-ți calea

calea spre succes pentru viata ta

Să fii angajat în cauza ta este un lucru – dar trebuie să ai o foaie de parcurs și un plan clar. Dr. King știa exact ce dorea și ce avea să facă pentru a ajunge acolo. Indiferent dacă conduci plutonul, predați o sală de clasă plină de minți nerăbdătoare sau salvați viața cuiva în ER – ați stabilit o cale și ați urmat.

Comunică-ți visul și cauza

Pentru a fi un lider de succes, comunicarea este esențială. Martin Luther King Jr. este unul dintre vorbitorii cei mai elocvenți pe care țara l-a văzut vreodată. El a fost capabil să motiveze milioane prin discursurile sale. Regele a fost atât de bine spus, motivat și inspirat, încât cuvintele sale continuă să angajeze oamenii mai mult de cincizeci de ani mai târziu.

MLK a fost, de asemenea, un simplu vorbitor – a fost simplu și a transmis mesajul direct. Nimeni nu și-a pus la îndoială planul, calea și visele sale pentru țara noastră. Oamenii pe care îi conduci nu ar trebui să se îndoiască de unde te îndrepți.

În discursul de la Memorialul Lincoln , regele a folosit similări relatabile pentru fiecare american. A vorbit despre venirea în capitală pentru a plăti un cec.

"Este evident astăzi că America a dat faliment la această bilet la ordin, în măsura în care este vorba despre cetățenii ei de culoare. În loc să-și onoreze această obligație sacră, America a dat oamenilor negri un cec rău, un cec care a revenit marcat "fonduri insuficiente". "

Această comparație pictase o imagine definitivă a problemei pe care a luptat-o ​​regele, reunind oamenii din jurul lui.

Determinare

soldat hotărât să nu renunțe niciodată

Fără determinare, după cum știți, conducerea unui grup de oameni va fi mult mai dificilă, atunci trebuie să fie. Afișați pietrele, arătați cât de importantă este pasiunea, cauza, misiunea sau misiunea dvs. și niciodată renunțarea.

Fii pregătit să pivotezi

Conducătorii buni pot citi situația, citesc o cameră sau citesc persoanele cu care lucrează și își anticipează nevoile. La fel ca un șah-șef, King a crezut mai multe mișcări înainte. Liderii adevărați trebuie să privească cu nerăbdare și să prezică "adversarii" lor următorul pas pentru a le contracara. Regele a făcut acest lucru atunci când a început să organizeze înregistrarea alegătorilor și să încarce un număr mare de alegători negri la secțiile de votare, transformând o populație considerabilă, marginalizată, cu mijloace economice limitate și educație în agenți puternici de schimbare.

În plus, capacitatea sa de a citi semnele scenei politice ia determinat să-l aleagă pe Selma ca punct focal pentru mișcarea drepturilor de vot. Această previziune a provocat schimbări la nivel social și politic, dând naștere pe întregul peisaj cultural la nivel local și național.

Alegeți aliații puternici

Aliații puternici

Un lider bun nu este o insulă. Unul dintre lucrurile care l-au făcut pe Rege un lider puternic a fost capacitatea sa de a forma alianțe reciproc avantajoase cu liderii comunității și cu miniștrii locali. El a lucrat cu forțele politice majore, inclusiv cu cele din cadrul Casei Albe, pentru a-și susține agenda. Alegerea aliaților puternici care vă vor ajuta cu porțiunile problematice ale planurilor dvs. va crea o platformă și o misiune sau un scop mai puternic.

Asigurați-vă că implicați cei care vă privesc

Dacă începeți de la început și faceți ca oamenii să se simtă ca și cum ar face parte din misiunea dvs., veți fi mai de succes și mai puternici la fiecare pas. Don Phillips, autorul Martin Luther King Jr., Leadership: inspirație și înțelepciune pentru Times Provocator , citat regele spunand Această idee este o lecție vitală pentru oricine caută să învețe de la conducerea Dr. King „oamenii provin din inspirație implicarea.“ .

Martin Luther King Jr. rămâne unul dintre liderii cei mai carismatici și impresionați ai țării până în prezent. Comportamentul său de calități de conducere, ca cele de mai sus, oferă lecții puternice pentru oricine dorește să facă schimbări reale în organizarea lor, sau chiar doar în viața lor. Liderii care doresc să-și îmbunătățească abilitățile ar face bine pentru a studia doctorul King și cuvintele și acțiunile sale.

Pentru Matin Luther King Jr – vă mulțumim. Și tuturor eroilor care i-au urmat calea, suntem profund recunoscător pentru sacrificiile pe care le-ați făcut și impactul pe care îl faceți.

oți oamenii nu se naște să conducă, dar pot avea încă un efect pozitiv în cadrul organizației lor. Conducerea este un proces prin care un individ influențează un grup de indivizi pentru a atinge un obiectiv comun (Northouse, 2016). Liderii provin din toate tipurile de medii, ceea ce aduce diferite aspecte ale conducerii în organizațiile lor. Poate fi un lider în cadrul unui grup, organizație sau echipă. De obicei, există o persoană într-un grup care este dispus să se ocupe și să conducă. Există lideri buni și există lideri răi, dar cheia este să fii cel mai bun lider pe care-l poți fi pentru urmașii tăi. Dr. Martin Luther King Jr. a fost un lider fenomenal, iar unele dintre trăsăturile pe care le avea au fost inteligența, încrederea în sine și hotărârea.

Ca lider, inteligența este foarte importantă în cadrul unei organizații, deoarece se așteaptă ca un lider să cunoască foarte mult. Învățarea continuă, atât în ​​mod formal, cât și informal, vă poate ajuta să vă dezvoltați și să vă mențineți aptitudinile intelectuale. În mod oficial, puteți organiza diferite cursuri disponibile în cadrul organizației pentru a vă îmbunătăți cunoștințele. În militari, există tone de cursuri formale disponibile pentru a câștiga cunoștințe. În ceea ce privește căile informale de învățare continuă, puteți citi cărți. Învățați-vă astfel încât să puteți educa pe rând aceia pe care îi conduceți. Fiind inteligent nu înseamnă că trebuie să fii arogant, deoarece urmașii tăi nu te vor respecta pentru asta. Fii umil și fii inteligent!

Dr. Martin Luther King Jr a fost un lider de succes al mișcării drepturilor africane americane în Statele Unite. El a fost inteligent în faptul că a reușit să conducă afro-americani într-o manieră nonviolentă la avansarea drepturilor civile. El a fost puternic și și-a folosit puterea pentru a influența credincioșii. Dr. King a fost educat primind doctoratul de filosofie în teologie sistematică de la Universitatea din Boston. Având abilitate verbală puternică, abilități perceptive și raționament pare să facă un lider mai bun (Northouse, 2016). Capacitatea lui verbală a fost extrem de puternică. Discursul "Am un vis" a fost difuzat în timpul marșului de la Washington, unde a cerut încetarea rasismului. Peste 40 de ani mai târziu, vorbirea puternică trăiește. Dr. King a inspirat multe cu discursul său.

Deținerea încrederii în sine este, de asemenea, o trăsătură majoră pentru un lider să posede. Încrederea în sine este capacitatea de a fi siguri cu privire la competențele și aptitudinile cuiva (Northouse, 2016). Dacă sunteți încrezători în acțiunile voastre, atunci veți câștiga încrederea urmașilor voștri. Nimeni nu vrea să fie ghidat de cineva care nu este sigur și incompetent. Ca lider, trebuie să aibă încredere în ele însele să ia deciziile corecte la momentul potrivit. Dr. Trust și încrederea lui King au atras atenția. El era încrezător în abilitățile sale de a conduce comunitatea africană americană într-o zi să fie tratată egală. Dacă Dr. King nu avea încredere în sine, nu ar fi fost capabil să schimbe viața poporului african american. Dr. King nu a lăsat nici un fel de negative împotriva lui să-l împiedice să obțină măreție.

În cele din urmă, trăsătura unui lider bun are determinare. Determinarea este dorința de a face treaba (Northouse, 2016). Dr. King a fost hotărât să-și îndeplinească visul de a fi tratat o zi ca fiind egală. Călătoria și pasiunea sa au inspirat pe alții să-l urmeze. Chiar și atunci când era greu și a fost pus în închisoare, el încă nu a renunțat. El și-a continuat călătoria nonviolentă pentru poporul african american. Doctorul King și-a pus în situații periculoase și a dat totul. Perseverența pe care dr. King o avea a fost motivul pentru care mișcarea lui a fost atât de puternică. În cele din urmă, el a plătit sacrificiul final în timp ce lupta pentru libertate. A fost asasinat de James Earl Ray în Memphis, Tennessee. În ciuda tulburărilor cu care sa confruntat, a primit premiul Nobel pentru pace în 1964. Viața și munca lui au fost onorate cu o sărbătoare națională, școli și clădiri publice numite după el, precum și un memorial despre Independence Mall din Washington DC (Assefa, 2016). Dacă doctorul King nu ar fi fost hotărât; el nu ar fi primit toate distincțiile.

Chiar dacă toată lumea nu se naște să conducă, ei pot face în continuare o diferență în cadrul organizației lor. Se pot avea diferite trăsături de conducere care îi vor ajuta să devină lideri eficienți în cadrul organizației lor. Dr. King a fost singura persoană din cadrul grupului său de afro-americani care a preluat conducerea. El a excelat în fiecare aspect pentru a-și conduce poporul spre a fi tratat ca fiind egal. Trăsăturile de conducere pe care le deținea îi permiteau să-și îndeplinească visul. Dr. King a arătat că este cel mai bun lider pe care ar putea să-l facă. Chiar dacă nu mai trăiește, moștenirea lui trăiește.

Ștefan cel Mare

tefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. Aceste calități i-au permis să treacă cu bine peste momentele de criză majoră, generate fie de intervențiile militare ale statelor vecine fie de încercări, din interior sau sprijinite din exteriorul țării, de îndepărtare a sa de la domnie. În timpul domniei sale Moldova atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate internă, prosperitate economică și liniște socială.

Pe plan intern și-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare formată din oameni proveniți preponderent din mica boierime, ridicați la demnități pe baza meritelor militare, loialității față de domn sau a înrudirii apropiate cu acesta. De asemenea a sprijinit foarte mult dezvoltarea răzeșimii prin împroprietăriri colective ale obștilor de răzeși, în special în urma războaielor și bătăliilor purtate, fapt care i-a asigurat loialitatea acestei clase, liniștea socială în țară și forța umană pentru a avea o armată de masă -„oastea cea mare”.

Pe plan extern a reușit să ducă o politică realistă având două mari linii directoare: impunerea sau susținerea unor conducători favorabili în țările vecine mici – Țara Românească și Hanatul Crimeii – și o politică de alianțe care să nu permită nici uneia din marile țări vecine – Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei să obțină o poziție hegemonică față de Moldova. A încercat, fără succes, realizarea unui sistem de alianțe internaționale împotriva turcilor, trimițând soli la Papa de la Roma, Veneția, Ungaria, Polonia, Cehia și Persia.

În plan militar a urmărit două direcții majore de acțiune. Prima a fost crearea unui sistem de fortificații permanent la granițele țării – în timpul său construindu-se sau dezvoltându-se rețeaua de cetăți ce cuprindea cetățile de la Suceava, Neamț, Crăciuna, Chilia, Cetatea Albă, Tighina, Orhei, Lăpușna și Hotin. Cea de-a doua direcție majoră a fost crearea unei armate moderne cu o componentă permanentă, profesionistă și semiprofesionistă și o componentă de masă, formată din corpuri de răzeși înarmați, mobilizați în cazul marilor campanii militare.

Pe parcursul domniei a dus peste 40 de războie sau bătălii, marea lor majoritate victorioase, cele mai semnificative fiind victoria de la Baia asupra lui Matei Corvin în 1467, victoria de la Lipnic împotriva tătarilor, în 1469 sau victoria de la Bătălia de la Codrii Cosminului asupra regelui Poloniei Ioan Albert, în 1497. Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane conduse de Soliman-Pașa – beilerbeiul Rumeliei, la 10 ianuarie 1475. În urma pierderii acestei bătălii, În anul următor sultanul Mehmed al II-lea va conduce în persoană o expediție în Moldova încheiată cu înfrângerea armatei Moldovei, în bătălia de la Valea Albă-Războieni.

După 1476, Ștefan a fost nevoit să acepte suzeranitatea Imperiului Otoman, dar a obținut obținând condiții foarte bune pentru Moldova. În schimbul unui tribut anual modic, țara își conserva intacte instituțiile și autonomia politică internă.

Ștefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind un număr mare de mănăstiri și biserici atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt, la 20 iunie 1992.

A fost căsătorit de trei ori, cu Evdochia – fiica marelui cneaz de Kiev, Maria din Mangop – din familia imperială bizantină și Maria Voichița – fiica lui Radu cel Frumos, căsătorii în care s-au născut șapte copii. Începând cu 1497 l-a asociat la domnie pe fiul său Bogdan al III-lea, care-i va succede la tron. A murit la 2 iulie 1504 fiind înmormântat la Mănăstirea Putna.

. Ștefan cel Mare a fost un domnitor foarte cunoscut. El a domnit în Moldova. A urcat pe tron în anul 1457 și a murit la Suceava în anul 1504, fiind înmormântat la Mănăstirea Putna.Ștefan cel Mare a fost fiul lui Bogdan II. El este fără îndoială una din acele figuri care au marcat istoria țării noastre. Înconjurat de dușmani mari și puternici a știut nu numai să și păstreze țara, dar chiar să apere singur cu boierii și țăranii lui din Moldova porțile Europei de cotropirea turcilor fără să se odihnească timp de 47 de ani. În cei 47 de ani, Ștefan cel Mare a făcut din Moldova o țară importantă, bogată și liberă. El a fost inteligent, știind să atragă de partea domniei oamenii țării. Domnitorul a construit în cei 47 de ani, 44 de mănăstiri. Luptând cu Imperiul Otoman a permis Tărilor Române să își păstreze libertatea. Printre luptele purtate cu Imperiul Otoman cele mai cunoscute sunt: bătălia de la Vaslui (Podul Înalt -1475) și bătălia de la Valea Albă (Războieni-1476). Cu polonezii s-a luptat la Codrii Cosminului în 1497. Oamenii l-au numit cel Mare pentru că el a purtat 36 de războaie, dintre care 34 au fost victorioase.

II. Personalitatea lui Ștefan cel Mare a impresionat pe mulți scriitori și istorici.

Cronicarul Grigore Ureche a scris foarte multe lucruri despre domnia lui Stefan cel Mare. El îi scoate în evidență calitățile: "Fost-au acestu Ștefan vodă om nu mare de statu, mânios și de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat ; de multe ori la ospețe omorâea fără județu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu, și lucrul său îl știia a l acoperi și unde nu gândiiai, acolo îl aflai.La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârâia ca văzându l ai săi, să nu să îndărăpteze și pentru aceia raru războiu de nu biruia. Și unde îl biruia alții, nu pierdea nădejdea, că știindu să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui și ficiorul său, Bogdan vodă, urma lui luasă, de lucruri vitejești, cum să tâmplă din pom bun, roadă bună iese."

Cronicarul polonez Wapowski vorbește și el despre aceleași lucruri "A fost un om vrednic, iscusit și războinic norocos. Căci el a învins pe Matei, regele Ungariei într o luptă de noapte la Baia. Pe tătari I a alungat de multe ori. Pe Mahomed împăratul turcilor… îl bătu, iar oștile cele mai mari ale dușmanilor le risipi. Pe lângă aceasta îl învinse și pe regele Albert… Ștefan a fost înzestrat cu virtuți de erou, așa încât pe drept cuvânt merită să fie socotit printre bărbații vestiți în arta războiului."

Pe mine m au impresionat cele două citate pentru că Ștefan cel Mare avea multe calități. Fiind foarte curajos și viteaz, ințelept în lupte a lăsat oamenilor vremii imaginea unuierou. Patriot, puternic în lupte, Ștefan cel Mare este eroul a numeroase legende și opere literare.

III. Imaginea domnitorului a rămas vie în sufletele oamenilor. Multe legende îl prezintă pe Ștefan ca fiind un om generos. Una din aceste legende este "Povestea mătușii Floarea din Vrancea". Aici Ștefan este ambitios pentru că el având oastea risipită a avut încredere într o nouă victorie și a știut să lupte pentru ea.

Având oastea risipită, Ștefan a venit la o bătrână numită Floarea. Bătrîna îl rugă pe Ștefan să îi i-a pe cei 7 fii la luptă. Respectându -i rugămintea, domnitorul luă fiii mătușii Floarea în lupă. Fiind foarte viteji feciorii au ieșit biruitori în luptă, primind drept răsplată cei 7 munți din Vrancea.

O altă legendă este cea a "Stejarului din Borzești" în care Ștefan fiind omenos și crdincios a răzbunat sufletul prietenului său Mitruț.

Când era mic, Ștefan avea un prieten, Mitruț. Ei se jucau "de-a tătarii". Mitruț fiind "tătar", a fost prins de Ștefan, care era conducătorul "românilor". El a fost pedepsit și urcat într-un stejar. Între timp au venit tătarii cu adevărat, iar copiii au fugit. Mitruț a fost însă găsit și omorât. După câțiva ani, Ștefan care era cu adevărat conducător s-a răzbunat și l-a omorât pe tătarul care l-a omorât pe Mitruț.

Am ales să scriu despre Ștefan cel Mare pentru că m-a impresionat iubirea lui față de țară și pentru că era unul dintre cei mai viteji bărbați din țară.

Dar să ne întoarcem asupra Moldovei, care cunoaște în veacul al XV-lea cea mai însemnată figură din istoria ei: Ștefan cel Mare.

Alexandru cel Bun a avut mai mulți fii și nepoți, iar Ștefan cel Mare este nepot de fiu al lui Alexandru cel Bun. însă, după obiceiul, deja pomenit, ca marii boieri să aleagă succesorul la tron între fiii și nepoții fostului voievod, a fost uns Ștefan domn, punându se capăt unei perioade de lupte interne. Iar Ștefan cel Mare nu era nici măcar fiu legitim, ci, cum se spunea, fiu din flori, fiu nelegitim, și prin urmare i-a fost mai greu să acceadă la tron. Totuși avea calități excepționale, nu numai de vitejie, dar și de chibzuință și de organizare, și, spre fericirea Moldovei, în general a românimii, a avut o domnie lungă de 47 de ani. Este cea mai lungă domnie înainte de cea a regelui Carol I în veacurile noastre. Se urcă pe tron în 1457, deci un an după Vlad Țepeș în Muntenia, și domnește până în 1504. Moștenește o țară în plină organizare, dar care din punct de vedere economic începea să se dezvolte mai cu seamă datorită împrejurării că reprezenta o regiune de tranzit între Europa centrală, Polonia și porturile de la Marea Neagră. Iar faptul că Moldova avea două porturi importante, Chilia și Cetatea Albă, îi aducea o substanțială sursă de venituri, prin vămi. Chilia — după cum am spus — fusese a domnilor munteni, în înțelegere cu regii unguri. Ștefan cel Mare e cel care o cucerește de la munteni, atrăgându-și prin aceasta dușmănia lui Matei Corvin. Ștefan cel Mare este, pentru mica lui țară, un voievod bogat prin vămile pe care le ia de pe urma comerțului internațional. Vom vedea și tragedia care va decurge din pierderea, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, a acestor două cetăți, Chilia și Cetatea Albă.

Se tot spune că Ștefan cel Mare s-a bătut mereu cu turcii. Nu e chiar adevărat. S-a bătut împotriva tuturor celor care voiau să-i știrbească relativa independență. Astfel s-a bătut și cu Matei Corvin care, supărat că Ștefan luase Chilia de la munteni și unguri, a venit să-l silească să redevină vasal al regelui Ungariei, îl bate pe Matei Corvin la Baia, și-l silește să treacă îndărăt Carpații.

Mai târziu va avea să lupte și împotriva polonezilor. Dar, bineînțeles, ce a rămas mai viu în memoria populară au fost luptele sale cu turcii, în special în 1475, când Moldova este invadată de o mare armată otomană condusă de Soliman-pașa, cel mai mare general al turcilor. Nu uitați că suntem sub domnia lui Mahomed (sau, în turcă, Mehmet) al II-lea care a cucerit Constantinopolul, deci momentul de maximă putere pe care o atinge Imperiul Otoman. Iar mica armată a lui Ștefan cel Mare învinge armata turcă la Vaslui. Faima lui Ștefan trece peste granițe; cronicarul polonez Dlugosz spune că este cel mai mare domnitor din toată Europa, iar Papa îl proclamă „Athleta Christi”, adică „Atletul lui Cristos”. Din păcate, turcii, furioși din pricina acestei înfrângeri, revin după un an cu însuși Mehmet al II-lea în fruntea lor. în plus, îi îndeamnă pe tătarii din Crimeea și din actuala Ucraina să atace Moldova de la răsărit. De data asta, pentru a se putea apăra împotriva navalei tătarilor, mai toți răzeșii din actuala Basarabie părăsesc armata lui Ștefan cel Mare pentru a se duce să-și apere vetrele. Ștefan cel Mare rămâne cu mica lui armată formată aproape numai din boieri, slujitorii lui, și din câteva cete din orașe. Este învins la Războieni, în 1476. Totuși, se retrage mai la nord, iar Mehmet al II-lea nu reușește să cucerească cele două puternice cetăți, din care mai puteți vedea și astăzi ruine, la Suceava și la Cetatea Neamțului. După ce a pârjolit țara, pentru ca turcii să nu se mai poată aproviziona, Ștefan cel Mare rămâne voievod al Moldovei, iar Mehmet al II-lea se retrage.

După această aventură — ca să zic așa —, Ștefan cel Mare își dă seama că trebuie să se înțeleagă cu turcii, dar, din păcate, lucrurile se înrăutățesc, căci câțiva ani mai târziu, în 1484, o nouă campanie a lui Baiazid al II-lea are drept scop, de data aceasta, cucerirea celor două porturi despre care am vorbit, Chilia și Cetatea Albă. Și cele două cetăți cad, probabil printr-o trădare a genovezilor care erau înăuntru și care și-au dat seama că nu se mai putea lupta împotriva Imperiului Otoman, nefiind suficient de bine ocrotiți de un mic voievod creștin. Pierderea, prin trădare, a Chiliei și a Cetății Albe a reprezentat o catastrofă pentru dezvoltarea ulterioară a Moldovei.

Au început să sărăcească orașele mari, și Moldova nu s-a mai putut dezvolta cum s-a dezvoltat Transilvania, cu cetăți, cu târgoveți bogați, cu comerț de tranzit etc. Anul 1484 reprezintă un moment, economic și politic, crucial pentru dezvoltarea țărilor române. Ștefan cel Mare rămâne pe tron până la bătrânețe. Se mai bate cu regele Poloniei, iar legenda Dumbrăvii Roșii povestește că, în urma luptelor, au murit atâția polonezi din șleahtă, încât se făcuse câmpia roșie, și prizonierii au fost puși să are trăgând ei înșiși plugurile. Aceste întâmplări se pare că sunt adevărate. Deci chiar pe vremea lui Ștefan cel Mare, domnul și dregătorii din sfatul lui își spun că nu sunt ajutați cu adevărat de regii creștini, turcul e departe, promite ocrotire împotriva altor dușmani, nu vine să construiască moschei la noi în țară, ne lasă să fim autonomi, adică să avem regimul nostru, cu boierimea noastră, cu bisericile noastre — și-atunci ne înțelegem cu turcul, plătindu-i doar un tribut pe an. La început acest tribut a fost ușor, și în Muntenia și în Moldova, dar foarte curând tributul a crescut, pe măsură ce turcii, opriți în fructuoasele lor cuceriri, au avut mai mare nevoie de bani. Aici începe nenorocirea celor două principate.

Prima jumătate a veacului al XVI-lea este într-adevăr perioada când Imperiul Otoman își atinge, cu o repeziciune uimitoare, întinderea maximă: în anii 1516-l517 otomanii au cucerit Siria și Egiptul, apoi Arabia, iar sub Soliman zis Magnificul (1520-l566) turcii cuceriseră Ungaria, și în Africa ajung până la granița Marocului. Cu vremea însă, aceste cuceriri, exploatate cu nemiluita, nu mai sunt „rentabile”, ci se transformă într-o povară. De aceea țările române, cu pământul lor rodnic, cu mari turme de oi și cirezi de bovine, au devenit indispensabile vistieriei împărăției, și mai cu seamă aprovizionării capitalei Constantinopol.

Ștefan cel Mare se zice că a clădit o biserică în fiecare an sau după fiecare izbândă, astfel încât s-au numărat 47 de biserici clădite de el. între frumoasele mânăstiri din Bucovina câteva sunt ctitoria lui, însă majoritatea zugrăvelilor, picturilor exterioare aparțin unei epoci imediat următoare, când pe tronul Moldovei se află un fiu al său, Petru Rareș.

Lui Ștefan îi urmează la domnie Bogdan, fiul său legitim, pe care îl impusese ca succesor pe când era pe patul de moarte, tăind capetele câtorva boieri recalcitranți. Lui Bogdan i s-a zis Chiorul fiindcă pierduse un ochi într-o bătălie cu tătarii. Nu a fost un domnitor strălucit, însă nici unul rău; a domnit 17 ani și s-a închinat turcilor.

Aici intervine povestea logofătului Tăutu, pe care-l trimite la Constantinopol cu birul, dovadă că se închină turcului. Nu s-a dus el personal, cum pretinde o legendă turcească arătând de unde vine numele de Bogdania dat Moldovei, ci a trimis pe cel mai mare boier al său, logofătul Tăutu, și se povestește cum s-ar fi ars el cu cafeaua, dând-o pe gât ca pe țuică. (Legenda conține o inadvertență, în sensul că nu exista cafea pe vremea logofătului Tăutu, dar probabil că a fost o altă băutură caldă asemănătoare cafelei.)

Calitățile umane, cele de om politic, de strateg și de diplomat, acțiunile sale fără precedent pentru apărarea integrității Moldovei, inițiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admirația unor iluștri contemporani, iar, grație tradiției populare și cronicilor a fost transformat într-un erou legendar.

Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" (atletul lui Christos) iar poporul l-a cîntat în balade: Ștefan-Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decît numai mîndrul soare.

Kemal Ataturk

ustafa Kemal Ataturk a fost fondatorul și primul președinte al Republicii Turcia . Numele lui "Ataturk", care înseamnă tatăl turcilor, i-a fost acordat de către guvern. A slujit în funcția de președinte al Turciei din 1923 până la moartea sa în 1938. Ataturk sa născut în 1881 într-un oraș numit Salonic, numit acum Salonic. Salonic a fost o parte a Imperiului Otoman când sa născut Ataturk. La vârsta de 12 ani, Ataturk sa alăturat școlii militare. Mai târziu, a mers la Academia Militară din Istanbul, unde a absolvit în 1905.

Cariera sa a început ca ofițer militar al Imperiului Otoman. În anul 1911, el a servit în Libia pentru a lupta împotriva italienilor. În plus, el a contribuit la războaiele balcanice , care a început în 1912 și sa încheiat în 1913. Ataturk și-a dezvoltat cariera atunci când sa răzvrătit împotriva atacului Dardanelles în 1915. Mai târziu a devenit colonel în anul 1914.

În anul 1914, lui Mustafa Kemal ia fost încredințată responsabilitatea de a conduce și a organiza divizia a 19-a la bătălia de la Gallipoli . El a anticipat poziția în care aliații ar ataca și, ca rezultat, a fost promovat la un comandant de linie. Până în anul 1916, el a servit la Edirne. În 1917, a fost promovat la un ofițer general comandant al celei de-a doua armate, după ce a refuzat să înființeze o nouă armată. În același an, la înlocuit pe Fevzi Pasha și a devenit generalul german. Ultimul serviciu oferit de Ataturk trupei otomane a fost acela de a se asigura că armata otomană sa întors în Turcia, când a fost lăsată în sud. În anul 1918, armata a fost dizolvată, iar Mustafa Kemal sa întors în Imperiul Otoman.

În anul 1919, Ataturk a condus o revoluție naționalistă care a avut loc în Anatolia. Revoluția a fost organizată pentru a rezista soluționării de către aliații victorioși . Aliații victorioși aveau intenția de a profita de Smyrna. Ataturk a obținut o modificare a acordului de pace atunci când a câștigat victoria asupra grecilor. Mai târziu, în anul 1921, Mustafa Kemal a venit cu un guvern provizoriu la Ankara. În 1922, Imperiul Otoman a fost desființat. În 1923, Turcia a devenit republică. Mustafa Kemal a devenit primul său președinte. Ataturk a creat un regim de partid care era liber de conflicte până în anul 1945. În calitate de președinte, el a stabilit o reorganizare politică și socială a națiunii sale.

Unele dintre reforme au fost eliminarea institutelor islamice, introducerea scripturilor latine și eliberarea femeilor. De asemenea, el a stabilit relații puternice cu statele vecine. La 10 noiembrie 1938, el a murit din cauza cirozei hepatice.

20 Trăsături esențiale de conducere ale lui Mustafa Kemal Ataturk

1. Gânditor general

Ataturk a fost un lider militar și lider politic. Acest lucru se vede din unele dintre realizările sale în armată, cum ar fi anticiparea poziției în care dușmanii săi ar ataca. El a fost, de asemenea, însărcinat cu sarcini provocatoare, unde a avut rezultate bune și a obținut o promovare ca rezultat. Fiind primul președinte al Turciei, când Republica a fost transformată, el a cerut ca el să fie un lider critic. În 1919, el a lansat un război revoluționar defensiv împotriva imperiilor antagoniste, în ciuda faptului că sultanul otoman sa opus.

2. Communicator excelent

Atunci când ia decizii importante, el a consultat alți lideri. El și-a împărtășit cu succes credințele, scopurile și amendamentele sale religioase. De exemplu, atunci când a luat decizii privind reformele religioase, el ar putea ajunge la Hoca Rasit Efendi, care a condus afacerile religioase în Imperiul Otoman. În cazul în care Hoca Rasit avea nevoie de mai multă convingere, generalul Fevzi, care avea staturi islamice puternice, ia fost referit. Mai mult, Ataturk a ajuns la alți soldați, săteni, artizani și oameni obișnuiți.

3. Persuasiunea convingătoare

Ataturk a reușit să-i convingă pe adepții săi și pe prietenii apropiați să-l sprijine în atingerea obiectivelor sale. El a înființat o nouă și revoluționată Turcia prin convingerea poporului ei. El a împărtășit în mod strategic modul în care punerea în aplicare a reformelor ar face națiunea mai bună decât înainte. El putea să creeze speranță, încredere și curaj, pentru ca urmașii săi să poată lupta cu el, deși unii s-au opus ideilor sale. Prin puterea sa convingătoare, el a reușit să realizeze ceea ce majoritatea oamenilor credeau că este imposibil.

4. Asistență consistentă

Ataturk a convins oamenii că cultura și civilizația erau sinonime. El a reușit să contracareze pe Ziya Gokalp, care era un ideolog turc pe naționalism. Gokalp a crezut că există o distincție între cultură, despre care se credea că sa născut din religie și civilizație, pe care a simțit-o ca fiind un produs al unei științe universale globale. Mustafa Kemal a insistat ca prietenii săi să-și modernizeze toaletele, iar chelnerii să fie instruiți într-un mod modern. Mustafa Kemal și-a derivat caracterul asertiv din școala militară și din mama sa.

5. Deschideți-Minded Learner

Ataturk credea că dobândirea cunoștințelor era principala rețetă pentru supraviețuire. Trecutul său ia influențat gândirea. El a investit mult în cunoaștere și este pentru că a trebuit să remedieze lipsa de abilități și informații din țara sa în acel moment. El a apreciat foarte mult civilizația și singurul mod în care Turcia ar putea supraviețui procesului său a fost dobândirea de cunoștințe. Ataturk ar putea achiziționa comercianți și profesioniști care au reușit să conducă republica, pe măsură ce își găseau drumul spre modernizare. El credea, de asemenea, că civilizația ar îndepărta ceea ce el a calificat drept "un nor întunecat de ignoranță generală".

6. Liderul transformator

Ataturk credea în schimbare. El a schimbat alfabetul arabic în latină în Turcia. Acest lucru ia forțat pe oamenii din Turcia să învețe o nouă limbă. El a declarat, de asemenea, că Turcia este un stat separat de religia musulmană; El a închis institutele islamice, a permis alcoolul și a acordat rugăciune pentru a fi în limba turcă în loc de araba. În plus, a permis femeilor să poarte rochii sau blugi și să aibă acces la educație, ceea ce nu a fost permis înainte de conducerea sa. Prin schimbarea unei rămășițe a Imperiului Otoman într-o republică seculară, el a acționat și ca lider transformator.

7. Performer consistent

Caracterul constant al lui Ataturk este văzut din energia sa nesfârșită din cariera sa. A luptat în mod constant împotriva forțelor politice care au dus la destrămarea imperiului. De asemenea, el a lucrat neobosit în toate misiunile încredințate lui. Ca rezultat, Ataturk a servit cu succes în fiecare lanț de comandă, operațiune și luptă defensivă atribuită lui. Winston Churchill sa referit de asemenea la el ca "un om al Destinului".

8. Game-Changer

Una dintre cele mai importante realizări ale lui Mustafa Kemal, care a permis Turciei să existe ca națiune, a fost atunci când a format o forță non-expansionistă pentru a apăra împotriva agresiunii atacurilor simultane ale forțelor aliate, inclusiv Grecia, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă și Franța. el a reusit. El a înlocuit și Imperiul Otoman, care se ruinează și este împărțit de forțele coloniale în fața ochilor săi. Această descoperire ia cerut să se confrunte cu multe opoziții și să schimbe multe reguli și reglementări stricte în domeniile juridic, economic, politic, social și cultural. Dacă nu avea o trăsătură de schimbare a jocului, Turcia nu ar fi existat ca o republică.

9. Decizia rapidă

Ataturk sa confruntat cu mulți critici în timpul său și, din acest motiv, a adoptat o formă executivă de conducere. Șansele sunt că el nu ar putea avea succes dacă ar fi încetinit la luarea deciziilor. Acest tip de stil de conducere a permis lui Ataturk să ia decizii rapide, precum și să pună în aplicare măsuri imediat și cu hotărâre. Multe condiții nefavorabile au existat în Turcia și, prin urmare, el fiind un gânditor rapid știa că era puțin sau deloc timp pentru construirea compromisului.

10. Asociați loiali

Ataturk și-a încredințat prietenii. Prietenii lui apropiați au respectat și au fost total loiali lui în toate etapele importante ale vieții sale. Unii dintre aceștia au inclus pe Fevzi Cakmak, șeful personalului, premierul Ismet Inonu și Karim Ozalp, ministrul apărării. Acești prieteni și-au susținut ideologiile de conducere, în timp ce Ataturk le-a sprijinit și a realizat idealuri comune pentru a-și realiza potențialul. Pentru ca fiecare lider într-o afacere sau într-un forum politic să reușească, este imperativ ca aceștia să aibă parteneri apropiați care să îi sprijine în eforturile lor.

11. Imaginația vizionară

Ataturk avea obiective extraordinare pentru poporul său și pentru țara sa. El credea în ceva care era mai mare decât el însuși. De-a lungul vieții sale, a fost o persoană orientată spre rezultate care a avut ambiții de a permite țării sale să atingă cel mai înalt nivel de modernizare. Nu numai că a fost inteligent, dar și determinat, reformist, neînfricat și curios. La sfârșitul perioadei otomane, când imperiul său se deteriora, avea scopul de a-și revoluționa țara reînnoită și a-i face să fie mare. Viziunea sa a fost aceea de a asigura o republică turcească modernă și seculară, care a devenit realitate ca urmare a viziunii sale vizionare.

12. Obiectivele altruiste

În timpul domniei sale, Ataturk a lucrat pentru binele țării și al poporului său. El a lucrat fără egoism pentru visele sale și a reușit să-i realizeze pe cei mai mulți la o vârstă fragedă. Majoritatea oamenilor și urmașii săi au câștigat din realizările sale. Prin schimbarea alfabetelor arabe cu litere latine, el a permis oamenilor să devină mai literați mai rapid. Ca urmare, mai mulți oameni au devenit bine educați în timpul domniei sale. De asemenea, a avut un impact profund prin punerea în aplicare a unor sisteme juridice occidentale, cum ar fi codurile comerciale, codurile civile și noua legislație.

13. Comandamentul liberal

Ataturk a luptat neobosit împotriva aliaților și grecilor care voiau să-și colonizeze patria. Mai mult, el a adoptat legi care erau libere de discriminare de gen. Unele dintre aceste legi le-au permis femeilor să obțină o educație și să se îmbrace liber. Mai mult, el a asigurat că femeile au drepturi egale cu cele ale bărbaților. De asemenea, femeilor i sa permis să pună capăt divorțului la discreția lor. El a crezut în modernizare, ceea ce a făcut ca Turcia să fie liberă de reguli stricte.

14. Pacea-Maker

Ataturk a adoptat politica de a avea pacea acasă și pacea în lume. În plus, a inspirat și alți lideri care se aflau în alte țări musulmane. În timpul domniei sale, el a stabilit relații cu națiunile vecine pentru a se asigura că există o armonie între ele. Mai mult, el a avut un dușman, Eleftherios Venizelos , care mai târziu a devenit aliat și la nominalizat pentru premiul Nobel pentru pace. El a fost rațional în deciziile sale și nu a luat parte la un moment dat. El a declarat clar că nu are o religie.

15. Ghidul curajos

Curajul lui Ataturk este văzut evident din lupta în luptă. A condus campania Gallipoli. El se afla întotdeauna la armele de primăvară, trimițându-și trupele în bătălii pe care nu aveau prea multe șanse să le supraviețuiască. Pentru a obține independența, Ataturk a luptat cu armata pentru a obține victoria. Mai mult, el a refuzat și schimbarea armatei când a fost comandantul. El și-a relocat divizia la Conkbayiri, în ciuda faptului că nu a primit aprobarea de la sediul central, ceea ce a condus la succesul militar și la promovarea sa.

16. Morale stricte

Nu toate deciziile făcute de Mustafa Kemal erau pentru câștigul său, ci pentru Turcia. El era, de asemenea, strict și loial față de virtuțile sale. Unele dintre ideile care l-au motivat să includă dezvoltarea unei puteri naționale, transformând Turcia într-o țară occidentalizată, realizând un nivel de trai și o mișcare spre statut politic și economic liberal. Mai mult, el nu a fost distras de provinciile pierdute ale Imperiului Otoman din Asia și Europa, precum și de provinciile Imperiului Rus care au căzut atunci când se lupta pentru independență.

17. Încredere neliniștită

Ataturk sa descris ca o persoană de succes în discursurile sale. El a fost, de asemenea, hotărât să se asigure că Turcia și-a obținut independența atunci când Ataturk a venit cu o strategie de război care să echilibreze aspectele militare și politice în alinierea cu situațiile în schimbare. El a creat o adunare națională și a câștigat sprijin la nivel național pentru lupta pentru independență. În ciuda circumstanțelor nefavorabile, el a luptat pentru libertate împotriva a cinci națiuni stabilite simultan, fără a fi distras de limitele politice sau de resurse și a ieșit victorios.

18. Înțelepciunea rațională

Logica bine fundamentată și patronajul generos erau trăsături rare în acea perioadă. Attitudinea înțeleaptă și filantropică a lui Ataturk era rară. Ar putea lua o decizie din punct de vedere rațional în loc de un punct de vedere religios. Cu toate acestea, a apreciat diferențele pe care le aveau alte persoane. Unii dintre apropiații lui apropiați, precum Ahmet Izzet și Ismet Inonu, au fost confirmați, oameni religioși. Mai mult, prietenii lui au purtat un Quran oriunde s-au dus. Cu toate acestea, Mustafa Kemal a asigurat că religia nu a împiedicat dezvoltarea Turciei.

19. Strategist calculat

Ataturk a subliniat reguli clare care să guverneze națiunea sa. Unii dintre principiile drepte, corecte și libere care și-au îndrumat conducerea au inclus o declarație a publicului, desființarea califatului, purtarea pălăriilor și eliminarea ministerului responsabil cu activitățile religioase. În ceea ce privește organizarea, el a stabilit reguli și reglementări teoretice și practice. Mai mult, el a declarat că nici o opoziție nu ar putea afecta vreodată soarta Republicii Turce. Alte principii au inclus construirea de infrastructuri, cum ar fi căile ferate, unificarea producției, modificarea impozitelor produselor agricole și multe altele.

20. Flexibilitate luminată

Flexibilitatea lui Atatürk ar putea fi observată de când a încercat să se consulte cu colegii săi despre unele reforme. El nu și-a asumat un fel de conducere despot, ci o atitudine diplomatică cu o minte deschisă față de noțiunile oferite de rezistență clară. Odată cu războiul de independență turc, Atatürk a sprijinit în mod clar trupele sale și ia încurajat să câștige. El a promovat, de asemenea, o modalitate de modernizare în țara sa, care a cerut ca toată lumea să-și lase vechile căi și să fie mai flexibili.

În viețile națiunilor, liderii au jucat roluri cheie în succesul și prosperitatea țărilor lor. Astfel, este important să studiem stiluri eficiente de conducere. Unul dintre cele mai populare stiluri de conducere este numit "leadership transformational". Este definit ca abilitatea de a dezvolta o viziune, o cultură și mijloace comune care permit transformarea unei entități sociale (de exemplu, grup, organizație și națiune) de la o stare actuală către un stat vizionar, inspirându-i pe urmașii lor să-și maximizeze contribuțiile pentru îmbunătățirea unității sociale. Voi analiza pe Mustafa Kemal Atatürk ca lideri de transformare pentru a-și demonstra stilul de conducere eficient. Calitățile sale de conducere transformatoare pot fi definite după cum urmează:

Atatürk ca constructor de națiuni: De-a lungul istoriei, au existat numeroși lideri și eroi naționali. Cu toate acestea, Atatürk nu este doar un erou militar, ci și un constructor de națiuni.

În general, rolul conducerii este considerat ca o funcție a personalității unui lider, a relațiilor sale cu adepții și a situației contextuale în care el / ea apare. Pentru a înțelege calitățile de conducere ale lui Atatürk, trebuie să-i evaluăm evoluția și realizările din perspectivă istorică și în contextul timpului său. Calitățile Atatürk pot fi definite pe scurt ca un geniu, eliberator, fondator și om al Iluminismului. A combina toate aceste calități într-o singură persoană este excepțională.

Astfel, pentru a aprecia realizările și reformele lui Atatürk, trebuie să fie luate în considerare calitățile sale personale, relațiile cu discipolii săi și situațiile în care el a înviat să conducă.

Atatürk Personalitatea

Atatürk a fost un lider vizionar cu obiective extraordinare pentru urmașii și țara sa. El a fost o persoană orientată spre realizare, cu mari ambiții de a face țara sa să atingă un nivel de civilizație modernă. Era inteligent, curios, neînfricat, hotărât și, cel mai important, reformist. După ce și-a terminat Academia Militară cu distincție, ca tânăr ofițer militar, a acceptat și a îndeplinit misiuni dificile în timpul declinului Imperiului Otoman. Inspirat de Revoluția Franceză, Atatürk a vrut să aducă modificări radicale țării sale deteriorate în perioada otomană târzie. Gândurile sale revoluționare au inclus înființarea unei Republici Turce seculare și moderne în locul Imperiului Otoman împotriva tuturor cotelor de atunci.

Atatürk nu era doar un gânditor, ci și un om de acțiune. Pe lângă faptul că a fost un comandant militar de succes, el a fost un lider politic deștept. În calitate de comandant, el a întreprins misiuni dificile în bătăliile din Gallipoli, Çanakkale și Sakarya, apoi, ca lider politic, a fost primul președinte al Republicii Turcia în timpul transformării națiunii. Atatürk a început călătoria sa la Samsun pe 19 mai 1919, cu o idee de lansare a războiului de independență împotriva națiunilor aliate (marile puteri militare la vremea respectivă) și a alianței lor Grecia, în ciuda opoziției sultanilor.

Relațiile lui Atatürk cu urmașii lui

Atatürk a fost un gânditor maestru și comunicator. El nu numai că a avut o mare viziune, ci și ia comunicat poporului său. A reușit să ajungă la oameni obișnuiți, cum ar fi soldați, lideri religioși, săteni și artizani. El și-a împărtășit cu credincioșii, obiectivele și reformele cu adepții săi și a convins poporul său. De exemplu, Atay notează odată ce Atatürk a decis unele reforme majore, a consultat cu favoritul său Hoca Rașit Efendi, șeful departamentului religios (Diyanet İsleri Reisi). Dacă este nevoie de o convingere a lui Hoca Rașit, Atatürk îl trimite la generalul Fevzi Çakmak, șeful Statului Major (Merașal), care avea puternice credințe islamice.

Și-a ales prietenii cu atenție, dar le-a încredințat. Asociații apropiați ai lui Atatürk l-au respectat cu adevărat și i-au fost loiali până la capăt. Astfel de nume, în rețeaua sa apropiată, precum İsmet İnonü, prim-ministrul, Fevzi Çakmak, șeful personalului și ministrul apărării Kazım Özalp, au susținut întotdeauna conducerea sa, în timp ce el a oferit ocazia adepților săi de a-și realiza ideile comune și a susținut să-și realizeze competențele.

Deși unii critici ai lui Atatürk pretind că a angajat o conducere autoritară, este discutabil dacă el ar fi reușit dacă ar acționa altfel. Stilul său de conducere ia permis să ia decizii rapide și să pună în aplicare măsuri cu hotărâre și imediat. Nu a existat timp pentru consens, având în vedere condițiile nefavorabile care existau în Turcia.

Factorii Situationali

Al treilea factor care contribuie la fenomenul de conducere este situația în care apare un lider, înțelege acele condiții nefavorabile de mediu și caută soluții din circumstanțe deteriorate. La acea vreme, o mare parte a țării era ocupată de națiunile aliate și de Grecia. În plus, guvernul otoman din Istanbul și-a pierdut legătura cu poporul său și și-a pierdut sprijinul, conducerea și guvernul sultanului din Istanbul erau neputincioase, condițiile economice și sociale erau deprimate și, cel mai important, poporul turc era insultat și disperat. Guvernul sultanului, o dictatură teocratică, încerca să-și cumpere timp să supraviețuiască, supunându-se forțelor aliate. Pe lângă vidul puterii politice, țara nu avea infrastructură, având doar drumuri primitive, căi ferate și porturi,

În aceste condiții, Atatürk a unificat, inspirat și a convins oamenii să se alăture lui pentru a-și realiza visul de a înființa o nouă Republică Turcă și a adopta reforme majore care ar transforma drastic națiunea. El și-a atins toate obiectivele cu sprijinul cercului său intern de prieteni și cel mai important cu sprijinul poporului său. El a construit entuziasm, curaj, încredere în sine și, cel mai important, o speranță pentru urmașii săi, astfel încât să se lupte împreună cu el, în ciuda tuturor condițiilor nefavorabile. În acest fel, el a apărut ca un salvator și erou național.

Conducerea lui Atatürk poate fi explicată în termeni de caracteristici de leadership transformațional.

Crearea unei viziuni. Atatürk a creat o viziune a unei Republici Turce independente și moderne, care se va împerechea cu omologii occidentali. Această viziune a condus guvernul său și oamenii să fie o forță motrice de-a lungul anilor. Ținta finală a fost în cuvintele sale "civilizația modernă", ceea ce a însemnat un progres continuu.

Montarea câștigurilor reciproce:Atatürk a lucrat fără echivoc pentru idealurile sale și le-a îndeplinit pe mulți în timpul scurtei sale vieți. Adepții și oamenii lui au beneficiat de ele enorm. Prin schimbarea alfabetului turcesc de la scenariul arabic la scriptul latin, el a făcut mai ușor ca oamenii să devină literați. Din cauza unei noi campanii de alfabet pe care a lansat-o personal, rata de alfabetizare a turcilor a crescut extrem de rar. În cadrul adoptării unor noi legi care oferă femeilor drepturi egale cu bărbații, femeile din Turcia au câștigat sufragiu chiar înainte de unele țări occidentale, inclusiv Elveția. Pe lângă o nouă constituție pentru tânăra Republică Turcă, au fost adoptate noi legislații, adoptarea Codului civil bazat pe Codul civil al Elveției, Codul de Comerț bazat pe codul comercial al Germaniei și Codul penal în baza Codului Penal al Italiei.

Comunicarea și inspirarea adepților săi: Parlamentul turc, sub președinția lui Atatürk, a adoptat multe reforme. Atatürk a urmărit personal aplicațiile tuturor acestor reforme. El a stabilit un model de model pentru urmașii săi astfel încât alți lideri politici și administratori să lucreze neobosit pentru realizarea unor noi politici care vizează construirea de noi școli pentru a crea noi întreprinderi economice de stat. A avut numeroase excursii în diferite orașe pentru a afla cum se simte oamenii și pentru a reacționa la reformele sale, apoi a transmis preocupările populației guvernului.

Influențe asupra valorilor, convingerilor și culturii:Probabil cea mai notabilă realizare a lui Atatürk a fost capacitatea sa de a schimba credințele și valorile existente în societate. A fost extrem de dificil să se schimbe credințele vechi într-o societate tradițională, cum ar fi Turcia, care a condus mai mult de 600 de ani cu o dictatură cu valori islamice adânci. Apoi, Atatürk, ca lider transformator, a stabilit un stat republican secular prin abolirea monarhiei teocratice, Califatul. Mai mult, a lansat numeroase reforme, inclusiv emanciparea femeilor în societatea dominantă de sex masculin; adoptarea de îmbrăcăminte occidentală în locul hainelor tradiționale din Orientul Mijlociu; adoptarea unui nou alfabet cu scriptul latin și a unui nou calendar gregorian în locul calendarului musulman iulian; și adoptarea legilor în stil occidental care reglementează de la familie la comerț, în locul legii islamice Sheria.

Pregătirea discipolilor săi: De la început, Atatürk și-a dat seama că toate mișcările de revoluție au putut fi obținute doar cu ajutorul suporterilor prin negociere, convingere și uneori contradictorii cu ei, chiar dacă mai târziu a avut unele diferențe majore cu câțiva dintre ei.

Dezvoltarea legăturilor personale cu adepții săi: Atatürk a discutat multe lucruri politice interne și externe la masa de masă. El a invitat numeroși prieteni și experți pertinenți să facă schimb de opinii, să învețe de la ei și să testeze câteva idei noi la astfel de mese. Acesta a oferit ocazia de a comunica opiniile celui mai puternic om al națiunii, în timp ce a învățat părerile și gândurile lui Atatürk cu privire la diverse chestiuni controversate.

Desfășurări perfecte: Evident, cel mai notabil progres a fost formarea unei noi forțe și câștigarea Războiului de Independență împotriva forțelor Alianței și a Greciei. Cu toate acestea, realizarea mai importantă sau mai importantă a fost înființarea Republicii Turce moderne pe ruinele vechiului imperiu și înlocuirea a numeroase legi și reglementări ale societății înapoiate printr-o serie de reforme, inclusiv schimbări majore în domeniile politic, juridic, social, cultural , și domeniile economice.

Dintre reforme, cea mai importantă a fost înființarea sistemului republican secular, prin desființarea sultanatului și a califatului și a occidentalizării sistemului juridic și a societății, cu o nouă constituție și alte serii de legi menționate mai sus. A fost un pas foarte îndrăzneț pentru a stabili un stat secular într-o societate tradițională și religioasă. În noul regim secular, afacerile de stat și afacerile religioase au fost separate. Toate școlile religioase înapoi (medreses) și casele (tekkes) au fost închise și a fost introdus un sistem educațional modern. Concomitent, dispozițiile legale privind emanciparea femeilor din Turcia au dreptul femeilor cu drepturi egale cu bărbații (de exemplu, se încheie divorțul la discreția soțului, acordând drepturi egale de moștenire ca și bărbații, intrarea în profesii în educație, medicină, drept și servicii publice ).

Următorul exemplu ilustrează bine determinarea sa în realizarea reformelor sale. În 1928, Atatürk a format o comisie la Ankara pentru a face recomandări în adoptarea alfabetului latin cu fonetica turcă. Comitetul, după lungi deliberări, a recomandat ca trecerea la alfabetul latin să se facă treptat în cinci ani. Atatürk, pe de altă parte, a decis că se va face în trei luni. Întreaga națiune a trecut în alfabetul latin în acea perioadă, folosind doar scripturi noi.

Atatürk a adoptat politica "Păcii la domiciliu și pacea din lume". El a inspirat liderii altor țări musulmane și în curs de dezvoltare. Este interesant de observat că fostul său inamic, dar noul aliat, prim-ministrul Greciei, Venizelos la nominalizat pe Atatürk pentru Premiul Nobel pentru Pace. Acest lucru se întâmplă numai pentru o persoană extraordinară.

Concluzie

Revizuirea stilului de conducere și a realizărilor lui Atatürk demonstrează în mod evident că el a fost un lider transformator. Anterior, mulți istorici, oameni de știință politică și sociologi au atestat acest lucru în moduri diferite. Nu numai poporul său, ci și liderii lumii la vremea lui și mai târziu i-au admirat realizările.

Numai liderii transformaŃi, cu mari viziuni, inspiraŃii, personalităŃi puternice și comportamente, determinări și competenŃe, pot realiza mari reforme. Atatürk ar fi demonstrat toate aceste trăsături. Studiind Atatürk ca lider de transformare oferă perspective neprețuite în conducerea eficientă, din care sper că liderii actuali și viitori din Turcia și dincolo de aceasta vor învăța lecții importante.

8.Nicolae ceausescu

Nicolae Ceausescu este considerat cel mai bun lider politic pe care l-a avut Romania in ultima suta de ani, arata barometrul de Opinie Publică pe anul 2007, realizat de Fundatia Soros. Paradoxal, in ierarhia celor mai rai lideri politici, locul 1 este ocupat tot de Ceausescu. Potrivit aceluiasi studiu, majoritatea romanilor considera ca actualul sistem politic este unul ineficient si corupt, cheltuieste resursele societatii si este responsabil de nivelul saraciei din Romania. Nicolae Ceaușescu a întâmpinat Anul Nou 1968 ca lider al partidului comunist și șef al statului român. L-au ajutat Maurer și Bodnăraș. Motivația publică a fost perfecționarea metodelor de conducere.

La sfârșitul lui 1967, când presa mondială comenta festivitățile de la Moscova și cercurile intelectuale operau exegeze asupra comunismului, Ceaușescu face prima mutare însemnată din cariera lui:cumulează funcția din partid cu prima funcție de stat. Era și prima mare minciună de după 1965, când criticase cumulul de funcții, pledând conducerea colectivă.

Demisia lui Chivu Stoica

Pe ce temei s-ar fi putut însă formula atunci o acuză de lovitură de stat? În Sala Palatului s-au adunat pentru Conferința Națională din 6-8 decembrie, 1 150 delegați și 1 500 invitați din Capitală și din țară. Pe listele de înscriși la „discuții” figurau 400 de participanți. Au vorbit 69, „cuvântul” celorlalți fiind înmânat organizatorilor și arhivat. Toate propunerile s-au votat cu unanimitate, schimbările de la vârful puterii fiind motivate din rațiunile economice și organizatorice decise în prima zi a Conferinței.

În cea de-a doua zi, s-a produs o noutate imprevizibilă celor din sală. În ședința prezidată de Maurer, a luat cuvântul Chivu Stoica. Invocând “perfecționarea continuă a formelor și metodelor de organizare și conducere”, veteranul greviștilor din 1933 și-a prezentat demisia din președinția Consiliului de Stat. “În legătură cu aceasta, s-a adresat Chivu sălii uimite, apare necesitatea de a elimina paralelismul care se manifestă între activitatea Consiliului de Stat și cea a organelor superioare de partid. De aceea propun ca funcția de președinte al Consiliului de Stat să fie îndeplinită în viitor de secretarul general al Comitetului Central al partidului, potrivit rolului de forță politică conducătoare în stat pe care îl exercită partidul nostrum comunist și să se prezinte în acest sens propuneri corespunzătoare Marii Adunări Naționale”.

Aplauze pentru dictatură

După exemplul prezidiului, ca buni soldați ai partidului, delegații s-au ridicat în picioare și au aplaudat. În aceste aplauze românii au revenit la „societatea partocratică” stalinistă, înfierată de liderii comuniști după moartea „țarului roșu”. Așa a dobândit Ceaușescu mandatul reprezentării „la nivelul cel mai înalt, pe plan internațional, a politicii partidului și statului”.

Evenimentul a generat modificări în Statutul partidului și mulțimi de schimbări în toată țara. În fruntea tuturor unităților administrative, același activist conduce organizația politică și este reprezentantul statului în teritoriu, ca președinte al consiliului popular:comunal, orășenesc, municipal sau județean. Iar în unitățile de producție, secretarul de partid e simultan președinte al COM (consiliul oamenilor muncii).

Ceaușescu, în față

Vor fi fost și discuții în tripleta Ceaușescu, Maurer și Bodnăraș care aranjase, din culise, mișcările. Mai ales în momentele ce puneau pe tapet chestiunea reprezentării. Culisele vizitei șahinșahului Iranului Mohamed Pahlavi Aryamehr și a împărătesei Farah la București, în vara lui 1966, conțin detalii supărătoare pentru Ceaușescu. Conform protocolului perechea imperială a fost primită de Chivu Stoica și soția sa. Printre pregătirile minuțioase dovedite de documente, se păstrează demersurile aparte făcute de Ceaușescu ca să-l întâlnească pe oaspete. Pe temeiul rolului de mare anvergură preconizat, Ceaușescu putea pretinde și funcția supremă în stat. Maurer și Bodnăraș garantau obligația sa de-a întreține contacte nemijlocite cu oaspeți reprezentând regimuri și mișcări politice de mare diversitate. La baza viitorului cult al personalității a stat și o asemenea motivație.

Începutul dictaturii

Cel puțin la fel de bine a decurs și ședința Consiliului de Stat. Membrii săi au decis, unanim, să-și depună mandatul, înaintea expirării termenului pentru care fuseseră aleși. Fostul președinte Chivu Stoica a propus imediat noua conducere. Validată prin … vot secret! Și anunțată prin Comunicatul MAN din 9 decembrie care informa că a fost validată, cu uanimitate de 451 voturi, următoarea componență a Consiliului de Stat:președinte – Nicolae Ceaușescu, iar vicepreședinți:Emil Bodnăraș, Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi. Ca „organ colectiv”, instituția supremă în stat conținea alți 15 membri. Printre activiștii get-beget, pete de culoare păreau generalul Iacob Teclu și academicienii Athanasie Joja și Constantin Daicoviciu.

La festinul dintre anii 1967-1968, închinând cu Ceaușescu tradiționala cupă de șampanie, demnitarii cinsteau și partidul și statul. Din 9 decembrie 1967 și până în 22 decembrie 1989, el va rămâne primul om din partid și din stat.

Ițele cultului personalității

Programul lui Ceaușescu viza, în ansamblu, reducerea „amestecului” sovietic în politica românească, modernizarea țării și vizibilitate internațională. Și a recurs la strategii diverse în aplicarea lui. Activistul potrivit la locul potrivit a fost una dintre obsesiile sale.

Cauze naturale

Într-un singur caz, schimbările s-au produs fără voia lui Ceaușescu. În vara lui 1966 a decedat Leontin Sălăjan, ministru al Forțelor Armate și bun prieten cu Ceaușescu. După o operație de apendicită, acesta a decedat. Ceaușescu a fost foarte afectat, relatează Paul Niculescu-Mizil („O istorie trăită”, Editura enciclopedică, București, 1997). Ceaușescu s-a pronunțat, într-o ședință de Prezidiu, pentru trimiterea în judecată și condamnarea chirurgului care-l operase. S-a ajuns însă la concluzia că Spitalul Elias n-a fost dotat corespunzător și s-a aprobat un program de investiții. În însemnata funcție de cap al Armatei, rămasă astfel vacantă, Ceaușescu l-a numit pe unul dintre protejații săi din DSPA, Ion Ioniță.

Unitatea de monolit

Dar din lecțiile predecesorului, Ceaușescu învățase și că-n mișcări de anvergură, “unitatea de monolit“ a conducerii este premisa obligatorie a reușitei. Chiar dacă vechii tovarăși nu-i oferiseră motive de îndoială asupra fidelității, Ceaușescu voia subordonați mai pe măsura voluntarismului său. Energici, disciplinați, și mai ales pătrunși de credință și devotament în împlinirea poruncilor sale. Chivu, Apostol, Moghioroș, Drăghici și alții, care-l știau de Nicu din închisoare și anii de zdruncinătură ai luptei de clasă, nu mai erau deloc convenabili. Ba chiar periculoși în ideea unui potențial succesor în câdășie cu sovieticii.

În cârdășie cu Maurer și Bodnăraș

Țesuse Ceaușescu, de unul singur, intriga acaparării puterii? În ședința Comitetului Executiv al CC al PCR din dimineața zilei de 8 decembrie 1967 venise cu listele schimbărilor gata pregătite spre aprobarea celorlalți.

Demnitarii mai tineri vedeau limpede câmpul sectoarelor proprii, ițindu-se peste umerii bătrânilor de care se visau, și ei, scăpați. Dar după observațiile lui Paul Niculescu-Mizil și Ștefan Andrei, Ceaușescu nu făcea singur, atunci, mișcări de cadre la vârf. Înaintea lor, Maurer și Bodnăraș petreceau vreme lungă în cabinetul secretarului general (“Stăpânul secretelor lui Ceaușescu. I se spunea Machaivelli. Ștefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea”, Adevărul, 2011).

Cuvântul greu al lui Bodnăraș în chestiuni de cadre l-a confirmat și Corneliu Mănescu, convins că acestui mentor al său îi datora menținerea în fruntea MAE. Toate schimbările s-au făcut, cel puțin, cu știința și aprobarea lui Maurer dacă nu, chiar la inițiativa lui. “Precum Iisus a intrat, în Ierusalim, cãlare pe un măgar, așa l-a adus Maurer pe Ceaușescu în Ierusalimul puterii”, va spune mai târziu Bărlădeanu. Și-a închipuit că “băiețelul incult” pe care-l cunoscuse el, nu-i va ieși de sub ascultare. “A făcut totul” ca să-l înscăuneze deplin în jâlțul puterii (Lavinia Betea, “Partea lor de adevăr”, Compania, 2008).

Contre cu sovieticii în parafarea relațiilor bilaterale

„Vorba” românească după care socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg, ar fi fost bună și pentru încheierea anului 1967.

După adoptarea noului mecanism economico-finaciar și schimbările la vârf, în 14-15 decembrie proaspătul șef de partid și de stat a plecat la Moscova.

În delegația ce merge la Moscova să discute cu Brejnev relațiilor româno-sovietice, ca semn al deplinei înțelegeri între conducătorii români, pe Ceaușescu îl însoțeau Maurer, , Apostol, Bârlădeanu, Bodnăraș și Chivu Stoica.

„Scînteia” a anunțat ca scop al vizitei „relațiile bilaterale”. Se punea, în fapt, chestiunea reînnoirii Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno-sovietic, încheiat în februarie 1948, pentru două decenii. De el depindeau schimburile de mărfuri și celelalte colaborări economice și tehnico-științifice. Ambele părți declarau voința extinderii acestora. Mai mult decât atât, Brejnev voia redactarea unui nou tratat, în spiritul „nivelului superior” al relațiilor româno-sovietice, după documentele citate de istoricul Cezar Stanciu (Războiul nervilor. Dispute Ceaușescu-Brejnev, 1965-1971, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2011). Să-i pună bețe în roate lui Ceaușescu, de fapt, prin amânarea lui. Iar divergențele l-au întârziat cu aproape doi ani.

Despre acestea, în spiritul vremii, nu s-au făcut referiri publice. „Spre exemplu, a mărturisit Corneliu Mănescu, pentru elaborarea proiectului de tratat cu Uniunea Sovietică, Ministerul Afacerilor Externe a recomandat la capitolul „asistență mutuală” să se menționeze ca aceasta să se acorde în cazul unui atac armat din partea unui stat, respectiv grup de state imperialiste. Punctul de vedere al diplomației sovietice și, implicit, al conducerii sovietice era acela ca asistența mutuală să se acorde în cazul atacului unui stat, respectiv al unui grup de state, fără nici o specificare. Este o mare diferență între aceste puncte de vedere deși, la prima impresie, este doar o diferență de un cuvânt în plus sau în minus. Diferența aceasta spune mult și în evaluarea celor petrecute în august 1968.”

Asemenea „impedimente” au avut rolul lor în căutarea de noi piețe de aprovizionare și desfacere pentru produsele românești în țările africane, asiatice și arabe.

Nicolae Ceaușescu părea dispus, la rându-i, să-i irite pe sovietici. În ianuarie și mai a vizitat Iugoslavia, în februarie și august – Cehoslovacia… Nu degeaba, la Moscova, „frații” ceilalți se tem de „reînvierea” Micii Înțelegeri interbelice! Se zvonea că Tito i-ar atrage în ea, acum, și pe austrieci, încălcând hotarul dintre cele două lagăre. Și mai interesante apar misiunile primului ministru. Aflat într-o vizită în Italia, Maurer a fost primit într-o audiență neoficială de Papa Paul al VI-lea. O premieră în istoria războiului rece. Cea mai înaltă funcție din statul român, aceea de președinte, a fost creată de Nicolae Ceaușescu, special pentru el.

26 ianuarie este ziua în care România comunistă obișnuia să marcheze aniversarea zilei de naștere a lui Ceaușescu. La 26 ianuarie 2016, Ceaușescu ar fi împlinit 98 de ani.

Nicolae Ceaușescu a condus România timp de 24 de ani, între 1965 și 1989. Cariera lui a fost bazată pe intrarea și pe ascensiunea în ierarhia partidului comunist. Activitatea politică a fost marea șansă a lui Nicolae, întrucât provenea dintr-o familie simplă, cu zece copii, iar la școala din satul natal, Scornicești, nu a terminat decât patru clase.

În schimb, odată ajuns în București, el a intrat sub protecția lui Alexandru Săndulescu, care era cizmar de meserie, dar și membru al PCR – partid aflat la acel moment în ilegalitate. Primele misiuni ale lui Nicolae Ceaușescu au fost să distribuie manifeste și să lipească afișe, activități care i-au adus și prima arestare, la vârsta de 15 ani. Ulterior, a fost deținut în mai multe pușcării, printre care Doftana și Jilava.

Acest trecut tulbure a fost cartea de vizită pe care s-a bazat ascensiunea lui Nicolae Ceaușescu în ierarhia PCR – redenumit, imediat după intrarea în legalitate, Partidul Muncitoresc Român.

Deși nu avea studii, el a fost remarcat drept un activist eficient, fapt pentru care a îndeplinit, la un moment dat, și funcția de șef al Direcției Politice a Armatei, asimilată celei de ministru adjunct, cu grad de general.

În 1965, Ceaușescu s-a instalat în funcția de lider suprem al partidului unic – rămasă vacantă prin moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej. PMR redevine PCR, iar Ceaușescu devine secretar general. Contracandidații lui Ceaușescu la funcția supremă au fost membri mai vechi ai Biroului Politic ai partidului, dar aveau un handicap – nu erau sută la sută români. Ion Gheorghe Maurer era german, Emil Bodnăraș era ucrainean, iar Dumitru Coliu era bulgar. În schimb, Ceaușescu era român, fiu de țăran sărac.

Prima decizie istorică a noului lider comunist Ceaușescu a fost consemnată în anul 1968, când a criticat invazia sovietică în Cehoslovacia. Drept beneficiu, Ceaușescu și-a creat un bun renume în Occident.

Ulterior, în anul 1974, probabil pentru a căpăta și mai mult credit în fața Occidentului, secretarul general Ceaușescu și-a adăugat și funcția de președinte al Republicii Socialiste România, care nu mai existase niciodată în istoria țării. Pentru a avea o aparență de legitimitate, Ceaușescu a fost "ales" președinte de către Marea Adunare Națională – Parlamentul României comuniste, primind sceptrul prezidențial de la președintele MAN, Ștefan Voitec.

Sub Ceaușescu, România nu a urmat însă drumul reformelor – cum s-a încercat, de exemplu, în Cehoslovacia, ci acela al economiei centralizate, dublată de un obositor cult al personalității. Modelul lui Ceaușescu a fost, din acest punct de vedere, Kim Ir Sen – dictatorul din Coreea de Nord.

După anul 1980, situația economică a României, apăsată de datorii externe, s-a agravat. Ceaușescu a decis plata acestora înainte de termen, cu prețul unor constrângeri aplicate asupra populației României. În exterior, se pregătea sfârșitul comunismului, dar Ceaușescu nu putea accepta o asemenea realitate. În schimb, lideri din eșaloanele 2 și 3 ale PCR – cel mai celebru fiind Ion Iliescu – se pregăteau pentru o succesiune.

În noiembrie 1989 s-a ținut ultimul Congres, al XIV-lea, al PCR. Ceaușescu a fost, evident, reales. O lună mai târziu, a izbucnit Revoluția Română. Spre deosebire de ceilalți dictatori comuniști, care au știut să cedeze puterea, Nicolae Ceaușescu și partenera lui politică, Elena Ceaușescu, au sfârșit sub gloanțe, la 25 decembrie 1989

9. winston churchill

Centrul pentru ultimul episod al emisiunii Blog Life Talk a lansat un indiciu despre un lider cunoscut pentru strategiile sale de rezolvare a conflictelor , iar persoana care a fost discutată este Winston Churchill. Leadershipul , medierea și influența sunt doar câteva cuvinte care vin în minte când gândesc la Winston Churchill. A fost anul 1939, în fața celui de-al doilea război mondial, că Marea Britanie l-au chemat înapoi în serviciul guvernamental pentru a face față amenințării naziste. În termen de un an a devenit prim-ministru. Și în 1953, Winston Churchill a primit Premiul Nobel pentru literatură și a fost căsătorit ( Biography.com). Lista lui de realizări ar putea echivala probabil cu un roman în lungime și Tom Brokaw a spus despre Churchill: "El a fost unul dintre cei mai mari oameni, nu doar din vremea noastră, ci din totdeauna." Și pentru fiecare lider există calități care să le ajute astfel de înălțimi mari. Mai jos sunt trei calități de conducere ale lui Winston Churchill.

Winston Churchill's Leadership Calități

Sincer

Churchill adesea a susținut că "a scăpa de a preciza faptele adevărate publicului" a fost o greșeală ( sistemele de transformare ). El a recunoscut că fără transparență nu există încredere. Lăsându-și sentimentele într-o capacitate adecvată, era inteligent din punct de vedere emoțional și nu sa oprit. Abilitatea lui de a căuta adevărul și de a se împăca cu adevărul ia adus dăruirea publicului. Churchill a mai spus: " Adevărul este incontestabil. Malicia poate ataca, ignoranța îl poate deranja, dar în cele din urmă, așa este."Este un lucru să vorbim despre onestitate, dar altul să trăim cinstit. Cu toate acestea, Churchill a fost un om onest întreaga sa viață. Câteodată, onestitatea lui ia câștigat reacție. Alteori, sinceritatea lui ia adus respect și iubire. Dar pentru Churchill și pentru orice mare conducător, scopul său nu era să fie iubit, ci să facă ceea ce trebuie și să caute adevărul.

Decisiv

Amy Woodson-Boulton, profesor de istorie la Loyola Marymount University, explică într-o biografie minoră Churchill că este cunoscut pentru luarea unor decizii clare. După prima dată petrecută în guvernul britanic, era evident că Churchill era precaut de Stalin și de Germania nazistă. Și, deși nu a fost popular, el a rămas la această evaluare, chiar și atunci când la făcut să fie un pustnic. Și când Marea Britanie a început să-și dea seama că avea dreptate și la chemat înapoi la serviciu, Churchill a venit repede să ajute. El a hotărât decisiv să sfideze opresorii lumii. Abilitatea de a se lipi de intestin și de a lua decizii mai degrabă decât de a aștepta ca ceilalți să-și asume responsabilitatea este o trăsătură a unui lider de succes .

Persistent

"In fiecare seara inainte de a merge la culcare, incerc eu de Curtea Martial sa vad daca am facut ceva cu adevarat eficient in timpul zilei – nu inseamna doar sa pui la pamant, oricine poate trece prin miscarile, dar ceva cu adevarat eficient" ( Leadership Winston Churchill). Și dacă propriile sale cuvinte nu erau destul de suficiente pentru persistența lui, el poate fi văzut în cariera sa de raportare timpurie când a scăpat din Boers din Africa de Sud sau din serviciul său în țara sa până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Chiar și în prima zilele nemaipomenite ale conducerii sale britanice, când se părea că războiul a fost deja pierdut, el a spus oamenilor că "vom lupta pe mări și oceane, vom lupta cu creșterea încrederii și creșterea forței în aer, vom apăra insula noastră, indiferent de costă poate fi, vom lupta pe plaje, vom lupta pe terenurile de aterizare, vom lupta pe câmp și pe străzi, vom lupta pe dealuri; nu ne vom preda "( Forbes ).

Trei calități care pot părea ca trăsături cotidiene au permis lui Churchill să schimbe soarta națiunilor și să salveze vieți. Dar aceste calități nu erau cuvinte pe care le vorbea pentru a se descrie pe sine sau cuvinte pe care le purtau scrise în bijuterii. Erau valori fundamentale care au fost integrate în fiecare zi în deciziile sale. Abilitatea sa de a provoca schimbări în lume a evoluat în mod regulat din alegerile sale, pentru a privi lumea cu ochi limpezi, pentru a fi transparentă și pentru a-ți susține ceea ce este bine. Fără deciziile "de zi cu zi Churchill", realizările "manualului Churchill" care au schimbat lumea nu ar fi existat niciodată.

Marea Britanie plătește un omagiu Winston Churchill cu un serviciu de pomenire pentru a marca cea de-a 50-a aniversare a funeraliilor liderului de război.

Născut în Oxfordshire la 30 noiembrie 1874, Winston Leonard Spencer Churchill a fost fiul lui Lord Randolph Churchill un politician proeminent.

Scopul lui Winston de la o vârstă fragedă a fost acela de a reuși în viața în care tatăl său a eșuat și asta a făcut. Prin începuturile sale grave la Sandhurst, desfășurarea sa în diverse operațiuni de peste mări în armată și flăcări, a ajuns în cele din urmă în politică și a devenit unul dintre cei mai de succes lideri de război din istorie.

Winston Churchill a exemplificat abilitățile cheie de conducere în timpul domniei sale ca prim-ministru al Marii Britanii în anii 1940 și 1950.

Prin studiul teoriilor conducerii , se poate constata că Winston Churchill prezintă o serie de caracteristici, trăsături și comportamente ale unui lider carismatic și transformator.

Trăsăturile sale de conducere carismatice i-au permis să adopte o viziune și să se concentreze asupra imaginii mai mari, ceea ce ia permis să pretindă victoria pentru națiunea sa. Churchill a reușit să-și îndeplinească atribuțiile în mod democratic și nu ca dictator totalitar.

Pentru a fi un lider excepțional, trebuie să aveți abilități puternice de comunicare. Atunci când o mare parte din Marea Britanie era în disperare, el a excelat și, prin discursurile sale inspirate, ia încurajat pe oameni să aibă credință în el. Folosind un limbaj simplu dar precis, el a fost în stare să ofere discursuri eficiente națiunii sale, pe care toți ar putea să le înțeleagă, astfel încât oamenii din Marea Britanie s-ar putea să se identifice cu el și să aibă încredere în viziunea sa. Acest lucru ia permis să atingă obiectivele țării și să conducă o națiune democratică la victoria asupra Germaniei naziste.

Multe dintre ele pot fi învățate prin abilitățile sale puternice de comunicare, inovare și încredere, care l-au făcut unul dintre marii lideri din istorie. El a fost și este totuși o adevărată inspirație pentru alții, iar principiile sale sunt încă relevante astăzi în climatul nostru incert, așa cum au fost mai mult de 60 de ani în urmă. După cum spunea Churchill, "Istoria va fi bună cu mine pe măsură ce intenționez să o scriu".

6 trăsături de conducere pe care le putem învăța de la Sir Winston Churchill

1. Comunicarea

"Care este folosirea vieții, dacă nu ar trebui să ne străduim pentru nobile cauze și să facem această lume muddled un loc mai bun pentru cei care vor trăi în ea după ce am plecat? Cum de altfel ne putem pune într-o relație armonioasă cu marile veritabile și consolale ale infinitului și veșnicului? Și îmi mărturisesc credința că mergem spre zile mai bune. Omenirea nu va fi nimicită. Ne îndreptăm în mod chin de-a lungul drumului mare și deja în spatele munților îndepărtați este promisiunea soarelui.

– Winston Churchill, Discurs la Kinnaird Hall, Dundee, Scoția (1908)

În timpul războiului, Churchill era bine cunoscut ca lider vizibil. El a fost adesea văzut vizitând fabrici, bombardat case și vorbind cu oameni. Această aură atrăgătoare a consolidat britanicii. Unii oameni pe care Churchill le-a interacționat cu cei spuse după; ei pot face aproape orice! El cunoștea valoarea cuvântului și, deși nu era un orator natural, și-a făcut aptitudinile și ia făcut din ce în ce mai multă influență din toate colțurile Forțelor Aliate.

2. Reputația

"Națiunea și rasa locuiau pe tot globul care avea inima leului. Am avut norocul de a fi chemat să dau vuietul. De asemenea, sper că uneori am sugerat leului locul potrivit să-și folosească ghearele. "

– Winston Churchill

Churchill a fost un critic deschis și, la un moment dat, a fost acuzat că a fost vrednică când a prevăzut războiul iminent care venea în Marea Britanie. El sa portretizat ca o voce singuratică care cere rearmarea împotriva Germaniei la începutul anilor 1930

La 3 septembrie 1939, britanicii au declarat război Germaniei după atacarea Poloniei. Churchill a fost numit prim-ministru în mai 1940.

3. Pasiune

"M-am simțit ca și când m-aș plimba cu destin și că toată viața mea din trecut nu a fost decât o pregătire pentru această oră și pentru acest proces".

– Winston Churchill

Churchill era un om dedicat. Era un corespondent de război, un soldat, un scriitor și un om de stat. El a fost pasionat de îmbunătățirea țării sale, indiferent de criticile sale bune și rele. Și, desigur, mai mult decât pasionat de câștigarea războiului așa cum ar fi arătat mai târziu în cariera sa.

De asemenea, a fost considerat un mare scriitor, publicând o mulțime de cărți, cum ar fi The River War (1899) , biografia tatălui său, Lordul Randolph Churchill (1906) , povestea strămoșilor lui, Ducele de Marlborough și memoriile sale Al doilea război mondial care a acoperit șase volume. Pe de altă parte, merită remarcat faptul că Churchill a început să picteze în timpul celui de-al doilea război mondial.

4. Viziune

"Întrebați, care este politica noastră? Voi spune: Este de a face război, pe mare, pe pământ și în aer, cu toată puterea și cu toată puterea pe care Dumnezeu ne poate da: să luptăm împotriva unei tiranii monstruoase, care nu a depășit niciodată în catalogul întunecos, crima. Aceasta este politica noastră. Întrebați, care este scopul nostru? Pot să răspund într-un cuvânt: este victorie, victorie cu orice preț, victorie în ciuda tuturor terorii, victorie, oricât de lungă și grea ar fi drumul; căci fără victorie nu există supraviețuire ".

– Winston Churchill

Liderii mari au viziuni și nu sunt timizi să le arate adepților lor. Obiectivele clare sunt la fel de vitale ca orice armă pe care o aduceți într-o luptă, un instrument puternic folosit în vremuri de adversitate și haos.

Viziunea lui Churchill: victoria totală. Te-ai întrebat vreodată de unde a apărut semnul V? El a fost unul dintre primii susținători ai acestuia și a folosit-o pentru a rali pentru Victorie.

5. Curaj

"Nu dăruiți niciodată – niciodată, niciodată, niciodată, niciodată, niciodată în nimic mare sau mic, mare sau mic, niciodată să nu dați în afară de convingeri de onoare și bun simț".

– Discurs a fost dat la Școala Harrow, Harrow, Anglia, 29 octombrie 1941

Considerată a fi cea mai înaltă calificare pe care o poate avea orice lider, este curajul. Churchill deținea unul dintre cele mai dure posturi în timpul celui de-al doilea război mondial; mai dificile erau deciziile pe care le luase pentru a continua până la sfârșitul perioadei.

Când Franța sa predat puterii Axei, Marea Britanie a rămas singur pentru a lupta împotriva războiului. Cu toate acestea, Churchill nu sa răsturnat. Dacă a făcut-o, întreaga națiune a Marii Britanii va ceda puterii Germaniei naziste.

6. Acțiune

"Nu vom semna sau vom eșua. Vom merge până la capăt, vom lupta în Franța, vom lupta pe mări și oceane, vom lupta cu creșterea încrederii și cu creșterea forței în aer, vom apăra Insula noastră, indiferent de costul ei, vom lupta pe plaje, vom lupta pe terenurile de aterizare, vom lupta pe câmp și pe străzi, vom lupta pe dealuri; noi nu ne vom preda … "

– Discurs în Camera Comunelor (4 iunie 1940)

Toate caracteristicile unui mare lider menționat mai sus ar fi lipsite de sens decât dacă ar fi pus în acțiune. Churchill nu a încetat să mai lucreze până la pauză. El va pune un autocolant pe ordine – "Acțiunea în această zi".

După prăbușirea Franței, Churchill era îngrijorat de faptul că francezii i-ar fi transmis navele de luptă germanilor. Drept urmare, el a inițiat atacul asupra bătăliei de la Oran, sase nave au fost distruse și mai mult de o mie de militari navale francezi au murit. Acesta a fost un simbol cu ​​privire la cât de serios ar fi să continue Churchill, nici o predare.

Sir Winston Churchill sa ridicat la ocazia de a-și ralia națiunea, chiar dacă câștigarea războiului la un moment dat era sumbră.

Era un om de mare vitejie și optimism. În vremuri de disperare, britanicii îl priveau spre reasigurare.

El era un zid imobiliar, încrezător pentru totdeauna și pentru totdeauna protejat.

Leadershipul există în multe forme în fiecare dintre noi, suntem în esență legați de o condiție de a folosi sau nu.

Există unii, care pot fi numiți conducători buni și există câțiva care pot fi considerați mari, Sir Winston Churchill aparține acestuia din urmă.

8 sfaturi de leadership de la Winston Churchill

Lăcrimări de eșec. Nu există nici o cale în jurul ei. Și cu cât mai mult timp, energie și resurse le puneți într-o încercare deflată, cu atât este mai dureroasă. Mulți lideri de-a lungul istoriei s-au luptat cu eșecul și cu modul în care să se ocupe în mod adecvat de aceasta. Winston Churchill, fostul prim ministru britanic, care a suferit de mai multe eșecuri și ulterior atacuri de deprimare severă, a fost citat odată spunând: "Succesul nu este final, eșecul nu este fatal: este curajul de a continua să conteze." Churchill a îndurat numeroase eșecuri pe calea sa de a deveni un lider care ar fi esențial în înfrângerea naziștilor în al doilea război mondial.

Cuvintele și acțiunile lui Churchill dezvăluie multe calități de conducere valoroase pe care le putem purta astăzi cu noi. Iată câteva dintre ele împreună cu citatele lui Winston Churchill:

1. O atitudine pozitivă

"Atitudinea este un lucru mic care face o mare diferență".

"Un pesimist vede dificultatea în orice ocazie; un optimist vede oportunitatea în orice dificultate ".

"Sunt optimist. Nu pare să fie prea mult ca altceva. "

2. Entuziasm

"Succesul constă în trecerea de la eșec la eșec fără pierderea entuziasmului".

3. Efort

"Efortul continuu – nu forța sau inteligența – este cheia pentru deblocarea potențialului nostru".

"Nu mă tem niciodată de acțiune, ci doar de lipsa de acțiune."

4. Dorința de a schimba

"Îmbunătățirea este schimbarea; a fi perfect este de a schimba deseori. "

5. Curaj

"Curajul este ceea ce este necesar pentru a se ridica și a vorbi; curajul este, de asemenea, ceea ce este nevoie pentru a sta și a asculta. "

"Curajul este pe bună dreptate stimat prima calitate a omului … pentru că este calitatea care garantează tuturor celorlalți".

6. Rezistență

"Sigur că eu sunt de asta, că trebuie doar să îndurați pentru a cuceri".

"Dacă treceți prin iad, continuați."

"Nu este timp pentru ușurință și confort. Este timpul să îndrăznești și să îndure.

7. Compasul moral

"Omul se va poticni din când în când peste adevăr, dar de cele mai multe ori se va ridica și va continua".

"Este mult mai plăcut să ai puterea de a da decât de a primi."

"Ai dușmani? Bun. Asta înseamnă că te-ai ridicat pentru ceva, uneori în viața ta.

"Ne trăim viața prin ceea ce obținem, dar facem o viață prin ceea ce dăm."

8. Sensul umorului

"Mâncarea nu mi-a dat niciodată indigestie".

"Sunt pregătit să-l cunosc pe creatorul meu. Dacă e pregătită Makerul meu pentru marea încercare de a mă întâlni, este o altă problemă. "

Ei bine, acolo îl aveți de la "buldog" însuși. Concentrându-se pe aceste opt calități de conducere, puteți să vă canalizați Churchill-ul interior și să fiți un fel de lider care are un impact pozitiv asupra familiei, a locului de muncă și a comunității dvs.

Business & Life Coaching în Cleveland

Aveți probleme în atingerea acelor obiective personale sau profesionale? Te-am acoperit. Greg L. Thomas , antrenorul nostru profesionist de afaceri, are ani de experiență ajutând indivizii și organizațiile să-și stabilească și să-și atingă obiectivele. Contactați-ne astăzi pentru a afla despre programele personalizate de coaching în Cleveland și în SUA

În mijlocul unui sezon electoral provocator din SUA, recent, am citit recent biografia istoricului britanic Paul Johnson, de 166 de pagini, a lui Winston Churchill (2009, Viking Books), și am amintit de lecțiile importante de conducere pe care le putem extrage din exemplul lui Churchill.

Puțini pot spera să reflecte realizările lui Churchill: el a petrecut mai mult de 50 de ani ca membru al Parlamentului – inclusiv două domenii distincte în calitate de prim-ministru – a luptat în 15 bătălii, a fost o figură proeminentă în primul război mondial și un lider în vârstă în al doilea, a scris mai multe cuvinte publicate decât majoritatea scriitorilor profesioniști, a produs pânze mai pictate decât majoritatea artiștilor profesioniști, a construit personal clădiri, pereți și grădini cu mâna și a fost înconjurat toată viața de o familie mare și foarte iubită și nenumărați prieteni. Cum a făcut-o?

Johnson condensează secretele lui Churchill către succes până la cinci obiective cheie pe care le-a străduit pentru toată viața.

1). Obiectivul ridicat . Orice cale pe care Churchill a ales să o urmeze, el a căutat întotdeauna să fie cel mai bun pe care ar putea fi. El a stăpânit neobosit oratoria, astfel încât să poată să se ridice în lumea politică. Sa luptat pe frontul războiului și a lucrat neobosit pentru a-și stăpâni strategia și logistica, astfel încât el era pregătit să conducă militarii și o națiune în război. El a visat mare și a dorit întotdeauna să fie cel mai bun la orice efort pe care la întreprins.

2). Muncesc din greu . Churchill credea că nu există nici un substitut pentru munca grea. În timp ce era maestru în conservarea energiei sale fizice (de multe ori lucra în pat pentru orele dimineața devreme), a muncit din greu toată ziua, a consumat mese mari (cu cantități uriașe de alcool) și apoi a revenit la serviciu până la sfârșitul serii noapte. Avea aproape cronică ajutor pentru a capta dictatura în orice oră și în orice locație – fie la birou, la pat, fie la baie. Era un om în continuă mișcare.

3). Recuperare de la eșec . Churchill a făcut greșeli enorme de-a lungul carierei sale, apoi și-a redus efortul de a le corecta și de a învăța de la ei. Greșelile sale din primul război mondial, care au dus la pierderi militare semnificative, ar fi pus capăt carierei celor mai mulți politicieni. După ce a condus țara la victorie în timpul celui de-al doilea război mondial, și-a pierdut locul în funcția de prim-ministru în perioada postbelică, doar ca să-l câștige din nou în 1951. Nu a lăsat niciodată să-l împiedice să-l împiedice și el sa răsturnat de fiecare dată. Evident, el sa născut cu abilități speciale în acest domeniu, dar și el a muncit din greu pentru a-și dezvolta abilitatea de a învinge umilința și înfrângerea, iar succesul său în acest domeniu este inspirat.

4). Iartă și uitați . Churchill nu a risipit nici o energie asupra a ceea ce Johnson numește "averile vieții: recrimarea, schimbarea vina pe alții, răutatea, căutarea răzbunării, trucuri murdare, răspândirea zvonurilor, păstrarea zgârzirii, vărsarea vendettelor." El a luptat din greu, a câștigat sau a pierdut, la următoarea provocare. El a făcut plăcere să transforme dușmanii în prieteni.

5). Salvați loc pentru bucurie . Nemaiputând timp de ură, Churchill a creat o mulțime de spațiu în viața sa pentru bucurie. El a fost înconjurat în mod constant de familie și prieteni și a făcut timp pentru ambele. Îi plăcea să râdă și să cânte, să-i adune și să-i spună glumele pe tot parcursul vieții. El a iubit viața și a creat bucurie pentru alții de-a lungul drumului.

Indiferent de profesia aleasă, viața lui Churchill oferă îndrumări în ceea ce privește modul de a fi cel mai bun și de a obține succesul. Poate că, în acest an politic dificil, mai mult decât oricare alt lider aspirant ar face bine să învețe din exemplul său.

10 Churchill conducere lecții pentru 21 de st lideri Century

Printre lecțiile conducerii lui Churchill:

1. Liderii sunt auto-creați. Winston Churchill a fost altceva decât un "om de sine stătătoare". Sa născut la aristocrația de la Palatul Blenheim. Cu toate acestea, oricât ar fi cineva, el a fost creat de sine. El a depășit numeroasele limitări – de la o înzestrare fizică neprietenoasă la un impediment de vorbire distragător – transformându-se în mucegaiul eroic conjugat în imaginația lui romantică.

Acest proces de auto-creație nu sa încheiat niciodată. El evoluează în mod constant în moduri semnificative, nefiind împiedicat de nevoile de previzibilitate și consecvență care limitează atât de multe altele. Acest lucru ia permis, de asemenea, să se recupereze de la eșecurile pe care majoritatea le-ar fi acceptat ca terminând în carieră.

[Churchill] a fost, într-o măsură considerabilă, forțându-se să se împotrivească naturii sale interioare: un om care nu era nici puternic natural, nici natural curajos, dar care sa făcut atât în ​​ciuda dotării sale temperamentale și fizice. Cu cît se examinează mai mult pe Winston Churchill ca persoană, cu atât mai mult se ajunge la concluzia că agresivitatea, curajul și dominația lui nu au rădăcini în moștenirea lui, ci au fost rezultatul deciziei deliberate și al voinței fierului. -Antonie Storr

churchill-pilot-500

2. Curajul este prima virtute. Dacă li sa cerut oamenilor să descrie Churchill într-un singur cuvânt, cine se poate îndoi că acest curaj ar fi răspunsul anticipat?

În comun cu mulți alți lideri eficienți, el a expus curaj în numeroase moduri. Cariera sa sa împletită slujba ca soldat, scriitor și politician. Componentele disparate au fost împletite bine în contribuția sa finală, ca războinic al Imperiului Britanic în cel de-al Doilea Război Mondial. Curajul său a continuat prin ultimul său premieră, în anii 1950, când el a căutat să intermedieze relații îmbunătățite între Statele Unite și Uniunea Sovietică.

Toate realizările sale pot fi înțelese ca provenind dintr-o rădăcină comună a curajului – avansat printr-o trăsătură înrudită: îndrăzneală.

Curajul este pe bună dreptate apreciat de calitățile umane, deoarece este calitatea care garantează tuturor celorlalți. -Churchill

-jenny-jerome-churchill-jack-winston 500

Jenny Jerome Churchill, cu fiii Jack și Winston

3. Viziunea poate fi transmisă cu credință printr-un obiectiv romantic. De la tinerețe, Churchill a experimentat lumea ca o cavalcadă de eroi și eroine, de spectacol și de ritual, de culori strălucitoare și de vernisaje. Unele dintre acestea au apărut fără îndoială din marea singurătate pe care a trăit-o, simțindu-se neglijată dacă nu abandonată de o mamă frumoasă, vivacious și de un tată mercurial, sortit.

Mama mea a făcut aceeași impresie strălucitoare din ochiul copilăriei mele. A strălucit pentru mine ca Steaua de Seară. Am iubit-o cu drag – dar de la distanță. Asistenta mea era confidenta mea. Doamna Everest era cea care ma îngrijea de mine și îmi tinea toate dorințele. Pentru ea mi-am revărsat multe necazuri, atât acum cât și în școala mea. -Churchill

Înclinațiile sale romantice sunt, de asemenea, văzute în descrierea căsătoriei sale cu formidabilul Clementine Hozier Churchill.

[Căsătoria mea] a fost cel mai norocos și mai vesel eveniment care mi sa întâmplat în întreaga mea viață, căci ceea ce poate fi mai glorios decât să se unească într-o plimbare prin viață, cu o ființă incapabilă de un gând ignorant? -Churchill

winston-clementine-churchill-500

Clementine și Winston

Concepțiile romantice ale lui Churchill îi încadrau și statul.

Domnul Churchill vede istoria și viața ca un mare concurs de renascentist: când se gândește la Franța sau Italia, Germania sau Țările de Jos, Rusia, India, Africa, țările arabe, vede imagini istorice vii – ceva între ilustrațiile victoriane în o carte de istorie și marea procesiune pictată de Benozzo Gozzoli în Palatul Riccardi. Ochiul lui nu este niciodată al sociologului clasificator, al analistului psihologic atent, al anticarului plodnic, al savantului istoric al pacientului. Poezia lui nu are acea viziune anatomică care vede osul gol sub carne, cranii și schelete și omniprezența decăderii și morții sub fluxul vieții. Unitățile din care este construită lumea sa sunt mai simple și mai mari decât viața, modelele vii și repetitive ca cele ale unui poet epic, sau în momente precum cele ale unui dramaturg care vede persoanele și situațiile ca simboluri și exemple de timpuriu și întruchipări ale unor principii eterne, strălucitoare. Întregul este o serie de compoziții simetric formate și oarecum stilizate, fie suflate cu lumină strălucitoare sau aruncate în cea mai întunecată umbră, ca o legendă a lui Carpaccio, cu aproape orice nuanță, vopsite în culori primare, fără semne, nimic intangibil, nimic impalpabil, nimic pe jumătate nebănuit sau luminat sau șoptit: vocea nu se schimbă în pitch sau timbră. -Sir Isaia Berlin pictat în culori primare fără semne de ton, nimic intangibil, nimic impalpabil, nimic jumătate de vorbire sau aluzie sau șoptit: vocea nu se schimbă în pitch sau timbră. -Sir Isaia Berlin pictat în culori primare fără semne de ton, nimic intangibil, nimic impalpabil, nimic jumătate de vorbire sau aluzie sau șoptit: vocea nu se schimbă în pitch sau timbră. -Sir Isaia Berlin

Ce-preț-500-churchill

4. Perspectiva este superioară intelectului. Winston Churchill este un monument incontestabil al puterii dictumului lui Albert Einstein:

Mintea intuitivă este un dar sacru și mintea rațională este un slujitor credincios. Am creat o societate care onorează servitorul și a uitat darul.

Churchill nu era educat universitar. Cu toate acestea, el a fost foarte învățat, în mare măsură auto-orientat. Ca urmare, procesele sale de gândire nu erau limitate prin convenție. Curiozitatea și capacitatea sa de fascinație nelimitate nu au fost eliminate de către pedanți în conformitate și convenționalitate.

El a fost deosebit de înzestrat cu o înțelegere. Varietatea experiențelor sale lumești l-au lărgit. Temperamentul lui, fortificat cu asigurarea unui aristocrat care a ajuns la maturitate în timpul apogeului Imperiului Britanic, la impins să-și exprime punctele de vedere adesea neașteptate.

Judecata este un lucru bun, dar nu este tot ce este neobișnuit. Perspectiva profundă este mult mai rară. Churchill avea izbucniri de fel de introspecție, săpate de propria sa natură, independent de influențe, care n-aveau nimic altcuiva în afara lui. Uneori este un ghid mai bun decât judecata: în criza finală când a venit la putere, au existat momente în care judecata în sine a putut, chiar dacă nu a trebuit să devină o sursă de slăbiciune.

Când Hitler a venit la putere, Churchill nu a folosit judecata, ci una din profunzimile sale. Acesta a fost un pericol absolut, nu a existat nici o cale ușoară. Asta era ceea ce aveam nevoie. A fost o ocazie unică în istoria noastră. A trebuit să fie înțeleasă de un lider naționalist. O mulțime de oameni din stânga puteau vedea pericolul, dar nu știau cum trebuie să fie confiscată și unificată țara. -CP zăpadă

În mod inevitabil, aceleași calități și independența gândirii în fața opiniei primite îl atrăge pe Churchill în întreprinderi și înțelegeri dubioase. Exemple notabile includ poziția sa îndrăzneață, sfârșită, împotriva statutului de dominantă pentru India și apărarea sa greșită a regelui Edward al VIII-lea în contextul crizei determinate de relația sa cu Wallis Simpson. Astfel de judecăți nesigure au întărit izolarea sa politică în anii 1930. Tragic, ei au subminat cu siguranță credibilitatea avertismentelor sale timpurii împotriva furtunii de adunare din Germania nazistă.

Când Winston are dreptate, are dreptate. Când e greșit , bine, Dumnezeule . -Birkenhead

churchill-lloyd-george-500

Churchill cu David Lloyd George

5. Aplicați istoricul pentru a lumina prezentul și viitorul. Ca și Theodore Roosevelt (cu care seamănă foarte mult), Churchill era obsedat de istorie. El se întoarse frecvent la evenimente și personaje istorice, ca și cum ar fi fost alături de el. De fapt, s-ar putea spune foarte bine că erau lângă el, coursing prin curenții minții și imaginației sale activi. Chiar dacă destinul în curs de dezvoltare al proiectului politic al lui Churchill, care protejează supraviețuirea imperiului britanic, și-a stârnit preocupările, imersiunea sa în istorie ia permis să vadă mult în viitor. Ea a făcut din el calități adaptabile și inovatoare, care nu sunt în general asociate cu o viziune fundamental conservatoare.

Istoria, pentru Churchill, nu era un subiect ca geografia sau matematica. A fost o parte a temperamentului său, la fel de mult ca parte a ființei sale ca și clasa sa socială și, într-adevăr, strâns legată de el. -JH Plumb

Domeniul dominant al lui Churchill, principiul unic, central, organizator al universului moral și intelectual, este o imaginație istorică atât de puternică, atât de cuprinzătoare încât să poată cuprinde întregul prezent și întregul viitor într-un cadru bogat și trecutul multicolor. O astfel de abordare este dominată de dorința și capacitatea de a găsi rulmenți morali și intelectuali fixi pentru a da forma și caracterul, culoarea și direcția și coerența, la fluxul evenimentelor. -Sir Isaia Berlin

Toată lumea poate recunoaște istoria atunci când se întâmplă. Toată lumea poate recunoaște istoria după ce sa întâmplat; dar numai omul înțelept cunoaște momentan ceea ce este vital și permanent, ceea ce este durabil și memorabil. -Churchill

Istoria va fi bună pentru mine, pentru că intenționez să o scriu. -Churchill [atribuit]

-scris-churchill la-Chartwell-600pr

6. Învață Cuvântul Scris. Întâlnirile timpurii ale lui Churchill cu educația formală au fost în mare parte nesatisfăcătoare. Cu toate acestea, în curând a apărut că el avea daruri de memorare și scriere – atunci când interesul și pasiunea lui erau angajate.

Proiectul său de auto-educație a inclus expunerea la scriitori mari englezi. Echo-urile lui Macaulay și Gibbon inelizează prin cărțile, eseurile și discursurile sale extrem de artizanale.

Stilul de scriere recunoscut de către Churchill reflecta odată gândirea lui, îl rafinase – și, uneori, poate să-l deturneze către destinații neașteptate.

Scrierea unei cărți este o aventură. Pentru început, este o jucărie și o distracție. Atunci devine o amantă, apoi devine un maestru, apoi devine un tiran. Ultima fază este aceea că, pe măsură ce sunteți pe cale să vă împăcați cu servitutea voastră, omorâți monstrul și aruncați-l în fața publicului. -Churchill

Dacă nu puteți să citiți toate cărțile, în nici un caz să vă ocupați sau să le îndreptați în ele, să le fie deschise unde vor, citite din prima frază care arestrează ochiul, le puneți pe rafturi cu propriile mâini, aranjați-le pe propriul plan, astfel încât, dacă nu știți ce este în ele, cel puțin știți unde sunt. Lăsați-i să fie prietenii voștri; lasă-i în orice caz pe cunoștințele tale. Dacă ei nu pot intra în cercul vieții voastre, să nu le refuzați cel puțin un semn de recunoaștere. -Churchill

vorbitor de limba-churchill microfon-500px

7. Învățați Cuvântul Vorbit. Este ca un vorbitor faptul că Churchill și-a atins cea mai mare influență de conducere. După cum a spus președintele Kennedy, Churchill "a mobilizat limba engleză și a trimis-o în luptă".

Churchill a recunoscut că nu era orator. El a vrut să spună că nu era un vorbitor, cum ar fi David Lloyd George, care se putea conecta profund cu o audiență vie, primind și răspunzând emoțiilor lor în creștere. Se întreabă dacă acesta a fost un rezultat îndelungat al triumfului său greu câștigat asupra unei lizuri distragătoare și a conștiinței de conștiință concomitentă pe care a generat-o în mod inevitabil.

În schimb, Churchill a pregătit extensiv, vorbind publicului său cu idei și scrieri elaborate metodic. Multe dintre legendele sale vrăjitoare se dovedesc, la inspecție, a fi fost premeditate, mai degrabă decât improvizate. Valoarea a fost creată în mare parte în interacțiunea dintre gândurile și cuvintele evolutive ale lui Churchill, pe măsură ce el a redactat discursul, mai degrabă decât în ​​interacțiunea relației sale cu o audiență în timpul prezentării.

În mod obișnuit, el dicta scrisul său. El sa referit la acest lucru ca fiind viu "de la gură la mână".

A fost ambiția mea, toată viața mea, să fiu stăpânul cuvântului vorbit. A fost singura mea ambiție. -Churchill

Dintre toate talentele acordate oamenilor, nimeni nu este atât de prețios ca darul oratoriei. Cel care se bucură de ea are o putere mai durabilă decât cea a unui mare rege. El este o forță independentă în lume. Abandonat de partidul său, trădat de prietenii săi, dezbrăcat de birourile sale, oricine poate comanda această putere este încă formidabil. -Churchill

Atitudinile lui Mr. Churchill, compuse cu atenție, în timp ce stau la colțul șoselei și fac minunate inflexiuni cu mâinile când vorbește cu aproapele, povestesc despre artistul dramatic care a ruinat aproape un om de stat. -Harry Boardman

Nu numai că conținutul discursurilor sale a fost înțelept și corect, dar au fost pregătiți cu acea capacitate infinită de a lua dureri despre care se spune că este geniu. Așa a fost și aparența lui; atitudinile și gesturile sale, folosirea tuturor artizanilor pentru a-și face drumul, de la călcarea și cajoleria, prin advocacy puternice, până la bluff-agresiune – toate au fost atent ajustate la nevoie. A numi această acțiune este destul de inadecvată. Despre noi vorbim despre transformare, o creștere și o schimbare permanentă a personalității. -Dean Acheson

-trabuc-churchill 500

8. Invitați-vă pe sine însuși – ca un preludiu pentru a inspira pe alții. S-ar putea să ne gândim la reziliență ca pe un aspect notabil al vieții și al muncii lui Churchill, deși ne imaginăm că el ar putea înclina spre un descriptor simplu, clar, onomatopoetic, cum ar fi pietrișul.

Călătoria lui Churchill de auto-creație și de afirmare de sine a fost marcată de exemple tot mai mari de determinare împotriva tuturor șanselor, împotriva opiniei politicoase și a experților – uneori în fața raționalității însăși. Încercările și erorile ar fi putut fi privite ca fiind o carieră nereușită – nu i-au convins soarta conducerii formale în lupta împotriva lui Hitler în 1940.

Dacă treci prin iad, continuă. -Churchill

Succesul nu este final, eșecul nu este fatal; este curajul de a continua acest lucru. -Churchill

Efortul continuu – nu puterea sau inteligența – este cheia pentru a ne debloca potențialul. -Churchill

Niciodata sa nu renunti. -Churchill

Casa ar trebui să se pregătească pentru zvonuri grele și grele. Trebuie doar să adaug că nimic din ceea ce se poate întâmpla în această luptă nu poate în nici un fel să ne elibereze de datoria noastră de a apăra cauza lumii la care ne-am promis; nici nu ar trebui să ne distrugă încrederea în puterea noastră de a ne face drumul, ca și în fostele ocazii din istoria noastră, prin dezastre și prin durere până la înfrângerea finală a dușmanilor noștri. Chiar dacă zonele mari ale Europei și multe state vechi și faimoase au căzut sau ar putea cădea în ghepta Gestapo-ului și a întregului aparat odios al guvernării naziste, nu vom semna sau vom eșua. Vom merge până la capăt. Vom lupta în Franța, vom lupta pe mări și oceane, vom lupta cu creșterea încrederii și cu creșterea puterii în aer, vom apăra insula noastră, indiferent de costul acesteia. Vom lupta pe plaje, vom lupta pe terenurile de aterizare, vom lupta pe câmp și pe străzi, vom lupta pe dealuri; nu ne vom preda niciodata si daca, pe care nu o cred intr-o clipa, aceasta insula sau o mare parte din ea au fost subjugate si infometate, atunci Imperiul nostru dincolo de marea, inarmat si pazit de Flota Britanica, va continua lupta , până când, în timpul bun al lui Dumnezeu, Lumea Nouă, cu toată puterea și puterea ei, se îndreaptă spre salvarea și eliberarea celor vechi. -Churchill

churchill-Orpen-500

Portretul lui William Orpen (1916)

9. Îmbrățișează exuberanța. Churchill sa luptat cu episoade depresive pe toată durata vieții sale. Potrivit lui Anthony Storr și a altora, acesta a fost un impuls pentru activitatea sa neîncetată. Liniștea trebuia evitată cu orice preț. De asemenea, s-ar putea să se situeze în spatele altor trăsături de personalitate, cum ar fi predilecția sa de stimulare a companiei – chiar dacă l-au făcut vulnerabile în fața lui.

El a îmbrățișat exuberanța ca și combustibil pentru entuziasmul său, care putea fi apoi transmis altora.

În lupta împotriva lui Hitler, Churchill a reușit să combine realismul sportiv al pesimistului cu optimismul indisputabil necesar pentru a provoca oamenii dezorientați, demoralizați pe care îi slujea. Nu era optimismul ușor al celui care nu cunoscut niciodată eșecul sau nenorocirea. Mai degrabă, a fost optimismul câștigat de unul care ar fi dovedit că ar putea lua o lovitură devastatoare – și, împotriva tuturor șanselor, se va retrage de pe covor.

O schimbare este la fel de bună ca odihna. -Churchill

Copacii solitari, dacă cresc deloc, cresc puternic; și un băiat lipsit de îngrijirea tatălui său se dezvoltă adesea, dacă scapă de pericolul tinerilor, o independență și vigoarea gândului care ar putea restabili, după viață, pierderea grea a primelor zile. -Churchill

Tu și cu mine ne gândim la Winston ca pe niște indulgenți; el nu și-a refuzat niciodată nimic, dar când un băiat el a ales în mod deliberat să-și schimbe natura, să fie dur și plin de spirite nepoliticoase.

Nu a fost ușor pentru el … Winston a fost întotdeauna un "despairer". Orpen, care la pictat în fața dardanelilor, obișnuia să vorbească despre mizeria din față. El la numit omul nenorocirii … Winston a fost întotdeauna mizerabil dacă nu era ocupat. -Brendan Bracken

Churchil-bottlescape-500

Bottlescape, de către WSC

10. Trăiți și conduceți ca artist. Churchill consemnează liderul ca artist de performanță. A urmat scena mondială cu alții care erau în mod artistic conștienți în abordarea lor, inclusiv Franklin Roosevelt, de Gaulle și Hitler.

Potrivit unora, scrierea lui ar fi putut fi, în parte, un răspuns artistic la tendința sa de depresie. Oricare ar fi izvoarele, rezultatele au fost spectaculoase. La sfârșitul vieții, a primit premiul Nobel pentru literatură.

În mijlocul vieții, a luat pictura.

Nu pot pretinde că mă simt imparțial în ceea ce privește culorile. Mă bucur cu cei străluciți și îmi pare rău pentru maronii săraci. Când mă duc în cer, vreau să-mi petrec o parte considerabilă din primii mei milioane de ani în pictura, și astfel să ajung la fundul subiectului. Dar atunci voi cere o paletă încă gayer decât am ajuns aici. Ma astept ca portocala si vermilionul vor fi culorile cele mai intunecate si cele mai scazute, iar dincolo de ele va fi o intreaga gama de culori minunate noi care vor incanta ochiul celestial. -Churchill

churchill-candid-500

Churchill a absolvit testul final de leadership

Există un test final al conducerii: evenimentele s-ar fi dovedit diferit, ci pentru serviciul lor?

Churchill este unul dintre liderii rari ai istoriei care, fără îndoială, trece acest test exigent. Istoria Angliei, istoria Europei – într-adevăr, istoria lumii s-ar fi dovedit diferit, ci pentru contribuția sa individuală de slujire în anii 1940-41.

Asta nu înseamnă că el avea întotdeauna dreptate. Ar putea fi dezordonat greșit și greșit.

Asta nu înseamnă că a avut un succes uniform. Prin orice socoteală serioasă – inclusiv propria lui – nu a fost. Mijloacele necesare pentru a salva Marea Britanie și pentru a învinge puterile Axei au asigurat că multe dintre aranjamentele lumii lui Churchill vor fi cu ușurință îndepărtate. Contrar anumitor revizioniști condescendenți din ultimii ani, gravitatea și contradicția acestor circumstanțe nu au fost pierdute însuși de Churchill.

-Karsh-churchill zâmbet-500

WSC, momentan în afara caracterului (Karsh, 1941)

Cercetarea istoriei

Geoffrey Best, unul dintre cei mai eficienți biografi ai lui Churchill, concluzionează:

Când a murit Churchill, Marea Britanie sa transformat repede într-un teren în care un om ca el nu putea să mai găsească niciodată loc pentru a înflori, cu o cultură populară din ce în ce mai inimică față de valorile sale și, prin urmare, probabil să nu observe sau să aprecieze în mod corespunzător realizările sale … . În anii 1940 și 1941 a fost într-adevăr salvatorul națiunii. Realizările sale, luate în totalitate, justifică faptul că titlul său este cunoscut ca cel mai mare englez din epoca sa. Sunt convins că, în această perioadă ulterioară, suntem diminuați dacă, recunoscând eșecurile și eșecurile lui Churchill, nu mai putem să-i apreciem virtuțile și victoriile.

Notabilul savant al Cambridge, Sir Geoffrey Elton, a prezentat succint:

Există momente în care am înclina să judec toți istoricii prin opinia lor despre Winston Churchill – fie că pot vedea că, indiferent cât de bine sunt cunoscute detaliile, adesea dăunătoare, ale omului și ale carierei, el rămâne, pur și simplu, un om grozav

10.Steve Jobs

Inovatoare, determinate și genial sunt doar câteva descrieri atașate în mod obișnuit moștenirii lui Steve Jobs. Acesta este un om care a ajutat să resurecteze una dintre cele mai iubite companii de pe pământ din cenușă. El este un om din care multe pot fi învățate. Cu toate acestea, cele mai bogate lecții din viața sa nu sunt vizibile în produsele și faima sa, ci în călătoria sa. Mai jos sunt câteva calități uluitoare de conducere ale lui Steve Jobs.

Steve Jobs "Leadership Calități:

Adaptabilitate

Aceasta poate fi cea mai subtilă și cu ușurință lipsită de calitate a lui Steve Jobs, dar este posibil cea mai importantă. Documentarele și articolele de trib au cântat toată ziua despre Jobs, astfel încât poate fi ușor să-i uiți omenirea. Nu era perfect. Nu era magic. Contribuitorul Forbes, Dave Coursey , a scris chiar că "Jobs a fost ocupat pentru a schimba lumea și a deranjat minore ca sentimentele oamenilor nu s-au încadrat în planul său." Coursey nu este primul care recunoaște lupta pentru locuri de muncă cu empatie și abilități de leadership . De fapt, în Let's Get One Thing Drept – Apple nu a avut nici o alegere, ci să ocupe Steve Jobs, publicat de Business Insider, Henry Blodget descrie acțiunile Jobs drept "comportament disruptiv și incompetență în afara controlului ca lider al diviziei Mac". De aceea, Steve Jobs a fost desființat de rolul său de la Apple și ulterior a plecat de la organizare.

Ține minte; acestea sunt descrieri ale locurilor de muncă de 30 de ani. Salind 12 ani în viitor, Jobs a revenit la companie un om schimbat și a continuat să pioneze tehnologia în schimbare. Lupta lui cu inteligenta emotionala a fost de-a lungul vietii, dar eforturile sale continue de a creste au facut-o minunata. Dacă Jobs nu ar fi fost deschisă criticilor și nu putea să-și recunoască defectele, el nu ar fi devenit un lider mai bun . Fără determinare și adaptabilitate la schimbare, Jobs nu ar fi lăsat niciodată o marcă atât de uimitoare asupra lumii.

concentra

30953-Steve-jobs-change-citat-HVwqÎntr-o lume plină de posibilități, o trăsătură importantă de a absorbi de la Locuri de muncă este abilitatea de a vă concentra. Acesta este motivul pentru care produsele sale au devenit unele dintre cele mai iubite din istorie. El a ales o nevoie, a dezvoltat un produs și a petrecut fiecare uncie de energie perfectionând produsul. El a ales tehnologia și a făcut din tehnologie viața sa. Abilitatea lui de a-și stabili un scop și de a rămâne angajată a dat naștere la un succes extraordinar.

Urgență

Steve Jobs avea un sentiment de urgență care îi dădea drumul. De multe ori, el vorbea despre viață și moarte; timpul fiind unul dintre cele mai mari instrumente de succes ale vieții. El știa că nu-și apucă ideea sau nu așteaptă "până când este momentul potrivit", nu l-ar fi tăiat niciodată. De aceea, el a căutat soluții inovatoare și a construit produse înainte ca un client să-și dea seama că au nevoie de el.

Viziune

steve citate de locuri de muncăCa mulți schimbători de jocuri inovatoare, Jobs nu a vrut să replice ceea ce sa făcut deja. Nu-i plăcea să joace jocul "Pot să fac mai bine". A jucat "Voi face ceva complet diferit". Această gândire este ilustrată cu iPad-ul. Înainte de introducerea sa pe piață, nimeni nu ar fi vrut o cruce între un Smartphone și un computer. Dar acum, a furat inimile consumatorilor și a revoluționat operațiunile de afaceri.

La Premiile Teen Choice 2013, Ashton Kutcher a surprins fanii când a canalizat Steve Jobs într-un discurs memorabil. El a spus că "tot ce ne înconjoară pe care o numim viață a fost făcut de oameni care nu sunt mai deștepți decât voi. Vă puteți construi propria viață pe care o pot trăi și alți oameni. Așa că construiți o viață. Nu trăiți unul; construi una ". Aceasta este probabil cea mai plină de satisfacție pentru lideri, iar Steve Jobs a dovedit acest lucru. Liderii care pot să canalizeze capacitatea lui Iov de a-și continua perfecționarea, de a-și îmbunătăți pasiunea, de a trăi cu un sentiment de urgență și de a vedea ce ar putea fi, mai degrabă decât ceea ce este, vor merge departe.

De-a lungul vieții sale, tânărul Steve Jobs era cunoscut ca fiind unul dintre cei mai influenți și inovatoare lideri ai timpului său. Locurile de muncă nu sunt numai fondatorii Apple și Pixar, dar a reușit să conducă mai multe organizații ca fiind unele dintre cele mai puternice din țară. El era cunoscut pentru că era atrăgător și muncitor, dar posedând un anumit Zen și simplitate. În timp ce mulți dintre noi nu vor putea niciodată să imite caracteristicile unice care au făcut pe Steve Jobs un astfel de lider inspirat, există o serie de lecții pe care fiecare persoană le poate învăța din stilul său unic de conducere.

Liderii buni au încredere

În timp ce majoritatea oamenilor știu că este important să existe o anumită încredere într-o poziție de conducere, Steve Jobs a arătat cât de important a fost acest lucru cu propriile sale eforturi cu produsele sale. Dacă ar fi existat un lucru pe care Steve Jobs l-ar fi avut încredere și este ceva care le-a dat membrilor echipei asigurarea de sine pe care au avut nevoie pentru a le rupe barierele și a crea unele dintre cele mai inovatoare tehnologii din lumea noastră de azi.

Una dintre cele mai renumite povestiri care implică încrederea lui Jobs este atunci când dorește un tip special de sticlă pentru partea din față a iPhone-ului și dorește rapid. Când un angajat ia spus că este imposibil, Jobs a spus pur și simplu: "Da, poți să o faci. Poți livra, nu-ți fie frică. "Acest tip de încredere nu numai în sine și în produsele sale, ci și în altele este ceea ce la făcut pe Jobs ca lider atât de mulți îl cunosc ca și astăzi.

Liderii buni sunt adaptabili

În timp ce adaptabilitatea lui Steve Jobs este o calitate mai subtilă decât încrederea lui, capacitatea sa de a fi adaptabil este ceva pe care Jobs la folosit în avantajele sale în situații multiple. Când Jobs a fost înlăturată de la Apple la vârsta de 30 de ani pentru lipsa de empatie și abilități de leadership, inovatorul a petrecut în următorii 12 ani adaptarea abilităților sale și a stilului său unic de conducere pentru a se potrivi mai bine nevoilor companiei. El a fost cunoscut de multi pentru ca a fost prea concentrat pe munca de a se interesa de sentimentele altora, care a fost unul dintre motivele pentru care Apple a taiat legaturile cu el in primul rand, dar sa adaptat, sa intors si a continuat sa pioneze cateva dintre cele mai mari creatii ale Apple .

Lectorii buni acționează cu un sens al urgenței (controlate)

Steve Jobs a fost cunoscut pentru a acționa cu un sentiment de urgență și mulți au descoperit că acesta a fost ceea ce a dat lui Jobs unitatea sa incomparabilă. El a fost cunoscut pentru că dorește să se apucă de o clipă și o oportunitate imediat și nu doar "așteaptă până la momentul potrivit". Aceasta a permis Jobs să creeze soluții inovatoare și produse de ultimă oră înainte ca clienții să știe că au vrut sau au nevoie de ei . Privind la iPad, mulți au crezut că dispozitivul a fost o risipă și că nimeni nu ar avea nevoie vreodată de una dintre tablete pentru că aveau telefoane inteligente. Acum ele sunt una dintre cele mai deținute electronice personale de pe planetă.

Steve Jobs a acționat cu un sentiment de urgență în tot ceea ce a făcut, deoarece i-a permis să privească spre viitor și să-și motiveze echipa spre succes, dar a fost întotdeauna un sentiment de urgență controlată și unul care a fost susținut de o mare gândire.

Liderii buni au viziune

Mai presus de toate, Steve Jobs a avut viziune, iar această viziune creatoare a provocat angajații săi și ia făcut să acționeze și cu viziunea. Se gândea mereu la viitor și avea mereu o idee clară despre ceea ce dorea să se îndrepte spre el. Această viziune ia ajutat pe Jobs să-și desprindă echipa și să-i ajute să lucreze spre un scop comun ori de câte ori avea o idee nouă despre viitorul Apple.

Susan Kalla , CONTRIBUITOR

Am acoperit tehnologia, finanțele și legea

Opiniile exprimate de colaboratorii Forbes sunt proprii.

Steve Jobs , fondatorul companiei Apple AAPL -0,23% și Pixar a fost un lider iconic care a inventat calculatorul Macintosh, un PC pentru mase. El a continuat să creeze playerele și telefoanele mobile pe care toată lumea le-a iubit, iar telefoanele mobile au fost împachetate cu atât de multă putere de procesare, funcționau ca Mac-uri miniaturale. Cu o incursiune in animatii pe calculator cu Pixar, el a dezvoltat Toy Story , un film de inalta calitate, pe care liderul industriei Disney la lovit in compania. Inovația finală a locului de muncă a fost calculatorul iPad, comprimat pentru a înlocui PC-ul. Locuri de munca a vrut un instrument pentru a extinde puterea de procesare a creierului cu toate informatiile din lume disponibile pe un mic ecran. Nu sa temut să-și canibalizeze propriile produse.

Invențiile sale au fost deranjante pentru industria de retail și media, care a pierdut din ecosistemul Apple, pe măsură ce comerțul sa mutat pe internet. Consumatorii tuneau pentru produsele Apple, iar finanțele companiei reflectau poziția de lider pe piețele publice. Sub supravegherea lui Steve Jobs, Apple a fost una dintre cele mai de succes companii din istorie.

Locurile de muncă au câștigat pe o întreagă planetă cu design uimitor, complex tehnic și totuși ușor de utilizat. Dispozitivele erau remarcabile, dar elegante, fiecare cu un miros plăcut de umor. Pentru a menține liderul în inovare, Jobs a împins furnizorii pentru noi repere, apoi a adoptat primul progres. El a condus o mică bandă de ingineri talentați în cadrul companiei pentru a veni cu noi aplicații odată ce au reușit performanța.

Convingerile orientale ale lui Iov l-au pus în afară de liderii occidentali și i-au permis să se concentreze mai mult asupra unei viziuni decât asupra realității. Spiritualitatea combinată cu intensitatea i-a permis să "gândească diferit" sau să-și imagineze o nouă ordine a lucrurilor pe care alții nu le-au putut vedea. concurenții.

Cele 10 lecții ale lui Steve Jobs sunt extrase din Walter Isaacson, "Lecțiile reale ale lui Steve Jobs", publicat în revista Harvard Business Review, aprilie 2012 (hbr.org/2012/04/real-leadership-lessons-of-steve -locuri de munca / ar / 1). Isaacson dă 14 lecții.

1. Simplificați

Aspirațiile locurilor de muncă pentru simplitatea Zen au strălucit când a eliminat butonul pornit / oprit de pe iPod. Playerul muzical a pornit treptat și sa oprit, apoi a apărut din nou cu o simplă apăsare. Locurile de muncă trebuiau să scrie software complex și să împingă limitele puterii de procesare pentru a se ocupa de toate instrucțiunile care făceau interfața cu utilizatorul să pară simplu.

Locurile de muncă au excelat la proiectarea dispozitivelor minimaliste care au rupt barierele în viteza calculatorului. Sistemele sale ar putea să stea singure sau să lucreze împreună într-un ecosistem interconectat – cum ar fi un iPod conectat la un Mac conectat la un magazin iTunes. Apple ar putea gestiona cantități mari de informații prin diviziunea muncii între sisteme. De exemplu, administrarea sistemului Mac controlată, în timp ce iTunes a preluat conținutul din spațiul de stocare în nor, eliberând dispozitivul să se concentreze asupra redării muzicii.

Mai târziu, Jobs și-a pus privirile asupra reproiectării telefonului mobil. Ar fi luat telefonul unui concurent și ar fi spus că funcțiile erau de neînțeles și că agenda era indescifrabilă. IPhone-ul său a stabilit un nou standard pentru smartphone-uri, făcându-le în computere miniaturizate. Ecranul tactil mic al iPhone-ului a fost testul pentru iPad, computerele de tabletă Apple și a demonstrat că există o piață mare pentru computerele mobile. La sfârșitul carierei sale, Jobs a regândit televizoarele cu un nou sistem de navigație pentru a accesa orice conținut video de pe web. El a visat modalități de a face televiziunea mai personală.

2. Controlează experiența

Apple a preluat întreaga responsabilitate pentru produsul de la end-to-end. Fiecare aspect al hardware-ului a fost analizat cu atenție, de la fiecare componentă la aspectul general. De asemenea, el a considerat experiența utilizatorului în fiecare linie de cod și fiecare agent de vânzări din magazinele Apple. Obsesia de locuri de muncă a "întregului widget" reflectă pasiunea sa pentru perfecțiune. El și-a folosit personalitatea magnetică puternică pentru a motiva mii. Modelul Apple al unui sistem închis și proprietate era în concordanță cu personalitatea sa de control și a stabilit Apple în afară de concurenții cu sursă deschisă.

3. Inovează

Inovatorii modifică regulile jocului pentru a reinventa industriile. Locurile de muncă au observat că utilizatorii au ars CD-uri pe computerele lor personale din conținut on-line. Mac-ul putea gestiona videoclipuri și fotografii, dar nu putea înregistra CD-uri. Jobs a crezut că a pierdut o oportunitate de divertisment on-line. Dar, el a regândit conceptul și a dezvoltat un ecosistem care a transformat industria de divertisment cu software-ul iTunes și magazinul iTunes. El a făcut simplu să cumpere și să gestioneze muzică de pe un site Web și să-l stocheze pe un iPod sau un computer. După succesul iPod-ului, Jobs a făcut mai multe descoperiri în sistemele de operare, procesare și memorie și apoi și-a dat seama cum să adăugați voce wireless pentru a crea iPhone.

4. Ignoră realitatea

Abilitatea locurilor de muncă pentru a împinge imposibilul a fost numită câmpul său de distorsionare a realității, după un episod din Star Trek în care străinii creează o realitate alternativă prin voința pură. Un exemplu mai devreme a fost atunci când Jobs a fost pe tura de noapte de la Atari și a împins Steve Wozniak pentru a crea un joc numit Breakout. Woz a spus că va dura luni, dar Jobs a privit la el și a insistat că ar putea face acest lucru în patru zile. Woz a terminat să o facă.

5. Aveți încredere

Conferința MacWorld & Expo 2007 – San Francisco

Când a preluat iPhone-ul pe o încercare, Jobs a găsit zgâriat ușor afișajul din plastic, așa că a decis că fața trebuie să fie din sticlă. Corning GLW + 0,31% a dezvoltat un proces chimic în anii 1960 numit sticlă Gorilla, care era foarte rezistentă la zgârieturi. Asadar, Jobs a numit CEO-ul Wendell Weeks al Corning si a comandat livrarea imensa de sticla Gorilla pentru livrare in sase luni. Corning nu mai făcuse ani înainte sticla și trecuse fabrica la ecrane LCD, așa că Weeks told Jobs ar fi imposibil să facă volumul de sticlă. "Poți livra, nu-ți fie frică", insistă Jobs. O săptămână uimită, necunoscută cu câmpul de distorsiune a realității, a încercat să explice un fals sentiment de încredere nu ar fi atins provocările tehnice ale produsului. Cu toate acestea, Jobs a fost nemulțumit. Se uită nemișcat la Săptămâni și spuse: – Da, poți să o faci. Ia mintea în jurul tău. O poți face. "O săptămână uimită a sunat pe managerii companiei Kentucky din Corning, făcând ecranele LCD și le-a spus să se transforme imediat în geamul Gorilla. "Am livrat-o in mai putin de sase luni", a spus Weeks.

Calități și trăsături personale

1. Focus: Când sa întors la companie în 1997, compania sa schimbat foarte mult. Se pare că compania a experimentat o mulțime de Produse, el a spus literalmente să se oprească și să se concentreze pe câteva nevoi ale clientului, a spus el "Decide ce să nu faci este la fel de important ca să privești la ce să faci", "Focus pe câteva produse pentru că alții ar trage în jos compania " 2 .

El a însușit personal această calitate de la antrenamentul Zen. Un lucru pe care la făcut în mod normal a fost să filtreze subiectele pe care le considera a fi o distragere a atenției 13 .

2. Simplitate: simplitatea este sofisticarea ultimă, simplitatea care provine din cucerire și nu doar ignorarea complexității este cel mai bun mod de a ajunge mai adânc într-un produs.

3. Luarea responsabilității Sfârșitul până la sfârșit: Personalitatea sa era foarte controlată, dar a fost condusă de o pasiune pentru perfecțiune, deoarece a simțit nevoia de a face produse perfecte și a preluat responsabilitatea. El a creat un ecosistem care era ca o grădină plăcută, mulți dintre angajații săi cred că "uneori este frumos să fii în mâinile unui ciudat de control". Spre deosebire de alți lideri, el sa concentrat mai mult pe produs decât pe profit, așa cum spunea "dacă te concentrezi pe realizarea produsului potrivit și profiturile ar urma" 5. Cu toate acestea, el avea un mod foarte diferit de a-și motiva angajații prin concentrarea asupra produselor. El a fost, de asemenea, opus tendinței comune de studiu de piață, deoarece a spus că îngrijirea clientului era foarte diferită de a le întreba ce vroiau și, prin urmare, obișnuia să creeze un sentiment de apartenență la produs. Obișnuia să se concentreze pe a face pe oameni să-și urmeze intuiția (de exemplu, iPod-ul a fost făcut pentru a rezolva propria problemă și intuiție, odată ce ai construit ceva pentru tine, întotdeauna ai pus tot ce ai mai bun), el a folosit exemple practice.

4. Push for Perfection: Pentru a gasi lucrurile perfecte, au fost multe ocazii in care echipa a trebuit sa se intoarca la tabla de desen, dar acest mod de a impinge la perfectiune la facut sa iasa pe Apple sa iasa in evidenta. În multe ocazii, el a folosit pentru a da angajatului o relație cu produsul, un exemplu care poate fi văzut când a spus că un artist acordă atenție fiecărui detaliu și chiar a făcut echipa să semneze Mac-ul din interior, deoarece a spus că un artist a semnat deși a fost considerat nerăbdător, nemulțumit și greu cu oamenii din jurul lui, acest mod de a face angajatul atașat la produs la făcut, de asemenea, inspirat și și-a câștigat loialitatea [1,4,7,8,11,12,13].

5. Face-to-Face comunicare: El a fost un credincios puternic că creativitatea vine din întâlnirea spontană și discuția aleatorie, acest lucru poate fi văzut modul în care birourile au fost proiectate într-un cont, un angajat spune că a întâlnit atât de mulți oameni odată ce a adus schimbarea pe care nu-l mai văzuse ani de zile. Acest lucru a fost spus chiar de Steve într-un interviu în care spune că o mulțime de inovații sunt pierdute dacă clădirea companiei nu este suficient de inovatoare, a creat cultura potrivită pentru inovare, acesta fiind unul dintre motivele pentru care mărul a investit într-o valoare de cinci miliarde de dolari clădire nouă de birouri, care a fost ultima piesă de lucru pe care a lucrat-o Steve înainte de a muri 3 . Steve a avut aceleași valori pe tot parcursul carierei și aceleași valori au fost absorbite în companie.

Una dintre valorile pe care a putut să le imbibească în angajați a fost aceea că iubesc ceea ce crezi și faci, continuă să te uiți și să trăiești ca și cum ar fi fost ultima zi a vieții tale 2 . Acum oamenii pot argumenta de ce lucrează atunci? , dar, după cum văd, a investit mult timp în recrutarea celor care au avut o viziune similară și, de asemenea, ia inspirat pe oameni să-și urmeze viziunea.

O altă învățare cheie pe care o putem învăța de la posturile lui Steve este că conducerea are de gând să aibă o viziune și să articuleze această viziune, ar trebui să existe o înțelegere comună a viziunii printre angajați, acest concept de a avea o viziune comună este foarte important. El a făcut pe oameni să facă ceea ce voiau să facă și, de asemenea, a simțit că un mare manager este unul care este un contribuitor individual, un lider ar trebui să contribuie la schimbare și acesta a fost cel mai eficient mod de a motiva angajații să promoveze o cultură inovatoare 4 . Proiectul Macintosh arată cât de eficientă poate o inovație a unei grupuri de lucru atunci când este dată libertate și, de asemenea, a explicat importanța recunoașterii oamenilor. Apoi depinde de conducere și conducere. Este foarte important să ai un grup de oameni talentați și să nu-i pierzi.

Unul dintre motivele pentru care a fost adus înapoi în 1997 nu a fost pentru că era cel mai bun manager sau programator, ci pentru că era un simbol al inovării într-o cultură care și-a pierdut inovația în timp. El a fost un simbol, nu numai pentru consumator sau acționar, ci pentru lucrătorul din Apple. Și aceasta este o lecție de învățare potrivit căreia simbolul sau un erou dintr-o companie formează cultura și o conduce către inovație sau departe de inovare. O altă trăsătură de conducere pe care o putem vedea este aceea de a conecta lucrurile potrivite. Locurile de muncă ale lui Steve nu era cel mai bun designer sau cel mai bun program sau cel mai bun manager, dar el a fost bun pentru a conecta oamenii potriviți și pentru ai motiva să lucreze la viziunea sa și le-a arătat cum a fost și viziunea lor.

O altă calitate pe care o observăm în cazul lui Steve a fost că el a fost un mare povestitor corporativ; acest lucru poate fi văzut în oricare dintre prezentările în care a fost informat, educat, inspirat și distrat, toate într-o prezentare, care era foarte diferită de orice alt lider corporativ.

Oamenii care știu despre ce vorbește își împărtășesc gândul și nu au nevoie de un PowerPoint.

Un alt lucru pe care l-au spus slujbele Steve a fost dacă puteți ajuta clienții să-și atingă visul pe care îi puteți câștiga, așa că a construit un sentiment de relație cu clientul. El a înțeles și a încercat să explice că, în general, clientul nu-i pasă de produsul unei companii, dar tot ce îi interesează este el însuși, visurile, ambițiile și speranțele sale.

El a făcut compania vis mai mare, el a făcut oamenii să vadă genii în ei înșiși și făcut să creadă în ceea ce au vrut, și le-a dat curaj să-și apere ideile lor, pentru că a înțeles că aceste idei ar putea schimba lumea. Acesta a fost și el ceva în minte în timp ce angaja oameni.

Conducerea atunci când formați o companie este foarte diferită de conducerea într-o companie stabilită. Lucrările lui Steve au învățat foarte mult din experiența sălbăticiei când a fost scos din companie și sa întors ca un lider mai bun. Fiecare Industrie este diferită și văd că trei lucruri pe care el le-a implicat care ar putea fi implicate în orice companie sunt Simplitatea, Focalizarea și Pasiunea. În cele din urmă, un lider ar trebui să aibă, de asemenea, o calitate de inspirație a oamenilor de a lucra la o viziune comună de a modela organizația în timp.

5 TRADIȚIILE DE LEADERSHIP ALE LUCRĂRILOR DE STEVE

Cat de greu crezi ca viata ta ar fi chiar acum daca nu ai experimentat niciodata iPhone-ul sau iPad-ul?

Te-ai intrebat vreodata unde sa fim ACUM daca nu ar fi experimentat produse cum ar fi Pixar, iTunes, MacBook sau magazinul APP?

Consider că este sigur că toată lumea știe cine este Steve Jobs. Doar că nu știți sau ați uitat cine este; el este fondatorul Apple și Pixar. El a fost un lider iconic care a inventat calculatorul Macintosh, un PC pentru masă.

Locurile de muncă au fost o persoană extraordinar de talentată. El a realizat lucruri incredibile pe măsură ce el a reușit și a condus Apple să devină cea mai valoroasă companie din lume.

În mod remarcabil, acest lucru sa întâmplat în două perioade relativ scurte între 1976 și 1985 (9 ani), iar între 1995 și 2011 (14 ani), timp în care a fost eliminat din companie, dar apoi a fost adus înapoi să-l învie și să-l salveze. O mulțime de acest lucru a avut de-a face cu stilul său de conducere și de management.

Nu-i rău pentru un colegiu! Deci, care sunt câteva lecții pe care le puteți trage din toate astea? Vedeți mai jos pentru a citi mai multe despre trăsăturile sale de conducere.

concentra

Steve Jobs a fost renumit pentru focalizarea sa laser. Cu puțin timp înainte de moartea sa, Larry Page, co-fondatorul Google, a vizitat Jobs pentru a cere sfaturi. Jobs i-au spus să descopere primele cinci produse pe care Google ar trebui să le concentreze și să "scape de restul, pentru că te târăsc".

Pagina a urmat sfatul său, anunțând angajaților Google în ianuarie 2012 că ei "se vor concentra doar pe câteva priorități și le vor face" frumoase " modul în care Jobs ar fi făcut-o. Locuri de muncă a fost un maestru în implementarea filozofiei Zen "decizia de a nu face este la fel de importantă ca și decizia de a face".

Simplifica

Obiectivul lui Zenlike de a se concentra asupra locurilor de muncă a fost însoțit de instinctul asociat pentru a simplifica lucrurile prin renunțarea la esența lor și eliminarea componentelor inutile. "Simplitatea este sofisticarea ultimă," ?? a declarat prima broșură de marketing a Apple.

Pentru a vedea ce înseamnă asta, comparați orice software Apple cu, de exemplu, Microsoft Word, care continuă să devină mai urât și mai aglomerat cu panglici de navigație non-intuitive și caracteristici intruzive.

Locurile de muncă au învățat să admire simplitatea când lucra la schimbarea de noapte la Atari ca fiind un colegiu abandonat. Jocurile lui Atari au venit fără manuale și trebuiau să fie destul de necomplicate încât un copil să-i poată da seama.

Controlul experienței

Apple a preluat întreaga responsabilitate pentru produsul de la end-to-end. Fiecare aspect al hardware-ului a fost analizat cu atenție, de la fiecare componentă la aspectul general.

De asemenea, el a considerat experiența utilizatorului în fiecare linie de cod și fiecare agent de vânzări din magazinele Apple. Locuri de munca "obsesia cu" widget-ul întreg "?? reflectă pasiunea sa pentru perfecțiune. El și-a folosit personalitatea magnetică puternică pentru a motiva mii.

Modelul Apple al unui sistem închis și proprietate era în concordanță cu personalitatea sa de control și a stabilit Apple în afară de concurenții cu sursă deschisă.

Când vă aflați în spatele sau provocați, nu pur și simplu să concurați, să faceți salt

Când Jobs a obținut succesul cu un produs, el a petrecut puțin timp bucurându-se de acest succes. El mereu a gândit mai departe despre cum să rămână înainte și nu doar prinde, dar, de asemenea, să depășească concurența.

Un exemplu clasic de analiză continuă "" fiind conștient când produsele atingeau maturitatea sau declinul și căutau modalități de a începe din nou și de a le energiza. Un exemplu grafic este evoluția constantă a produselor precum iPhone și iPad.

Ignorați realitatea

Abilitatea locurilor de muncă pentru a împinge imposibilul a fost numită câmpul său de distorsionare a realității, după un episod din Star Trek în care străinii creează o realitate alternativă prin voința pură.

Un exemplu mai devreme a fost atunci când Jobs a fost pe tura de noapte de la Atari și a împins Steve Wozniak pentru a crea un joc numit Breakout. Woz a spus că va dura luni, dar Jobs a privit la el și a insistat că ar putea face acest lucru în patru zile. Woz a terminat să o facă.

11.Elon musk

Am început să-mi dau seama de Elon Musk dintr-un mic buzunar din ziar. Aparent, miliardarul fusese cel mai mare ofertant pentru un Lotus Esprit din filmul James Bond, The Spy Who Loved Me.

În film, mașina sa transformat într-un vehicul submersibil la apăsarea unui buton. Și Elon Musk a cumpărat această propunere fantastică cu intenția serioasă de ao face să funcționeze așa cum este descris în film.

Am fost încântat. De ce ar fi exact ceea ce aș face eu și milioane de alți tineri dacă am avea moolahul să arunce în jur.

De atunci, m-am ținut la curent – cu un mare interes – știrile care înconjoară acest om, mass-media, de multe ori, operează în viața reală Tony Stark. Și Musk a devenit rapid unul dintre eroii mei personali.

O mâncare rapidă a moscului lui Elon

Cel de 45 de ani este cel mai bine cunoscut pentru a fi fondatorul companiei X.Com, care a devenit mai târziu PayPal, una dintre cele mai mari companii de plată pe Internet. Când PayPal a fost vândut la eBay, Musk a început să se concentreze asupra a ceea ce este cel mai cunoscut pentru astăzi: SpaceX, Tesla Motors și SolarCity.

Pentru cei care nu știți, SpaceX este o companie care își propune să comercializeze călătoriile în spațiu. Tesla Motors este un producător de mașini electrice. Și SolarCity este specializată în alimentarea locuințelor, a întreprinderilor și în cele din urmă a orașelor cu energie solară.

Prin numeroasele succese și multe alte eșecuri ale acestor companii, suntem capabili să vedem trăsăturile care fac Musk un astfel de lider bun.

Fiind pasionat

Musk pare să aibă entuziasmul giddy al unui școlar pentru domeniile pe care companiile sale le conduc înainte. După vânzarea PayPal, el a avut suficienți bani pentru a trăi mai mult decât în ​​mod confortabil mai multe vieți.

Și totuși, a investit aproape toate fondurile în SpaceX, Tesla Motors și SolarCity. Musk a luat împrumuturi personale în valoare de milioane pentru a-și menține avioanele pe linia de plutire. Deciziile sale financiare chiar au dus la împrumutarea banilor pentru plata chiriei pentru o perioadă de timp.

El și-a justificat mișcările neobișnuite de antreprenoriat, spunând: "Dacă îi invit pe investitori să pună bani, atunci mă simt moral și eu ar trebui să pun și bani". Sau, așa cum o pune mai colorat,

Nu ar trebui să cer oamenilor să mănânce din castronul de fructe dacă n-am fost dispus să mănânc din castronul de fructe.

El îi dă cu adevărat ceea ce face.

Cu siguranță acest lucru nu poate fi ușor, având în vedere eșecurile cu care s-au confruntat companiile. Rachetele experimentale ale SpaceX fac frecvent vestea pentru eșecurile de lansare. Și Tesla Motors a rămas nerentabilă pentru mai mult de un deceniu.

Dar datorită credinței sale neclintite în importanța pe termen lung a acestor proiecte, investitorii și publicul larg au rămas în sprijinul lor.

Fotografie curtoazie de pics-despre-spațiu.Fotografie curtoazie de pics-despre-spațiu.

Aveți o viziune

Un mare lider trebuie să aibă o viziune și nu înseamnă doar să știi unde ești, ci și unde vrei să fii. Și Musk se potrivește perfect cu acest proiect de lege.

De la prima sa investiție în Internet Banking până la implicarea sa actuală în promovarea călătoriilor spațiale, a energiei curate, a autoturismelor și mult mai mult, Musk a demonstrat capacitatea de a privi viitorul și de a-și vedea potențialul.

În timp ce majoritatea industriilor se trezesc încă la realitățile încălzirii globale, iar altele o ignoră (cum sunt totuși chestiunile legate de schimbările climatice?), Musk se străduiește să rezolve aceste probleme în creștere de mai bine de un deceniu.

Pentru a paraframa o analogie amuzantă pe care am întâlnit-o recent: În timp ce majoritatea liderilor din industrie au jucat dame, Musk a jucat StarCraft.

Dar mai mult decât având o viziune, liderii ar trebui să comunice în mod clar acea viziune adepților lor.

Lucrul pentru binele mai mare

Într-o societate capitalistă, este ușor să devii deziluzionat de lideri și de conducere. Cu toate acestea, majoritatea directorilor executivi sunt doar după ce au susținut liniile de fund și au menținut fericirea investitorilor. Nu cred că este cazul lui Musk. Cred că îi pasă cu adevărat să contribuie la societate și să aducă omenirea înainte spre un viitor mai bun.

La urma urmei, acesta este omul care a permis altor producători de automobile să folosească în mod liber tehnologia valoroasă a bateriei Tesla. Încurajând utilizarea pe scară largă a energiei curate, Musk a scris: "Tesla Motors a fost creată pentru a accelera apariția transportului durabil.

Dacă am clarifica o cale către crearea vehiculelor electrice, dar apoi am pus minciunile de proprietate intelectuală în spatele nostru pentru a le inhiba pe alții, acționăm într-un mod contrar acestui scop. Tesla nu va iniția procese de brevet împotriva oricui care, cu bună credință, dorește să utilizeze tehnologia noastră ".

Poate că acesta este motivul pentru care investitorii au rămas cu el, în ciuda faptului că Tesla Motors continuă să funcționeze în pierdere, iar SpaceX își îndeplinește rar obiectivele ambitioase la timp și în limitele bugetului. Întrucât uneori, mai mult decât câștigătoare, liderii ar trebui să inspire.

Elon Musk, directorul companiei de transport spațiu privat SpaceX și liderul companiei electrice Tesla , este inspirația reală din spatele caracterului lui Tony Stark. Ei bine, dacă ați urmărit filmul Iron Man, ați putea fi familiarizat cu personajul Tony Stark și puteți relaționa cu ușurință că Musk este probabil cel mai apropiat om din viața reală lui Tony Stark. Pe scurt Elon Musk este Real Iron Man.

Elon Musk se numără printre cei mai importanți antreprenori care au un impact amplu asupra celor mai recente tendințe tehnologice și sunt în știri aproape în fiecare zi pentru noile lor inovații. Nu este neobișnuit că într-o zi îl veți vedea în știri pentru Tesla Motors, iar a doua zi îl veți urmări sărbătorind realizările SpaceX.

În calitate de antreprenor, nu a fost ușor pentru Elon Musk să realizeze acest succes. Era acum câțiva ani când se lupta în viața personală și profesională și nu avea nimic în conturile sale bancare. Dar, cu dedicația sa continuă și munca grea, el a obținut succes și este sigur că va obține mult mai mult.

Acum, să aruncăm o privire asupra trasaturilor și caracteristicilor de personalitate ale lui Elon Musk, care îl fac cel mai intelectual antreprenor al secolului viu, după Steve Jobs .

1. Elon Musk – Întreprinzător INTJ

Personalitatea lui Elon Musk îl transformă într-un tip de INTJ intruziune , intuiție, gândire, judecată, deoarece este o persoană neemoțională și privește dincolo de ceea ce este vizibil. Se întâmplă să găsească o modalitate de a-și îmbunătăți împrejurimile. Un întreprinzător de tip personalitate INTJ lucrează pentru îmbunătățirea viitoare, conștient și inconștient. El este strălucit, dar conduce o viață dezechilibrată cu ore de muncă îndelungate, care este, de asemenea, un semn al unui INTJ. Un INTJ se concentrează pe un lucru cu profunzime incredibilă de percepție și concentrare, care este o altă trăsătură de personalitate prezentă în Elon Musk. O trăsătură eminentă de personalitate a lui Elon Musk care îl face un INTJ este că el nu se încadrează niciodată în misiunea sa. Indiferent de obstacol, nu renunță niciodată.

2. Nu spuneți niciodată atitudinea

Elon Musk este extrem de motivat și auto-condus și nu există absolut nici o îndoială în ea. Spre deosebire de orice alt om obișnuit care ar fi renunțat, el și-a manifestat hotărârea de a continua și de a continua să progreseze prin toate disparitățile chiar și după trei încercări de lansare a lansării rachetei SpaceX. Chiar și atunci când Tesla Motors nu a reușit să atingă termenul de producție pentru primul său Tesla Roadster, compania a fost aproape de faliment și unul dintre directorii a refuzat să mai finanțeze pentru a nu-l da pe Elon Musk și să-și ia locul. Dar Elon Musk nu a renunțat la asta. A găsit investitorii și sa luptat înapoi. Chiar și-a pus toate mizele pe ipotecă pentru a evita falimentul.

Elon Musk are o idee clară despre ceea ce dorește și este condus din toată inima pentru a face ceea ce trebuie în realizarea a ceea ce dorește. Cotația de stat nu-i este deloc obositoare. Convingerea sa de a depăși provocările reprezentanților grupurilor de interese este excepțională. El este motivat iminent și se împinge la limită. Atitudinea sa de a nu-și spune niciodată moartea îi dă posibilitatea de a "rămâne cu ea".

3. A demonstrat că antreprenoriatul serial poate aduce succes

Elon Musk ne-a dovedit că antreprenoriatul în serie nu este deloc o idee proastă, dar numai dacă este făcut în mod corespunzător. Prin intermediul companiei sale PayPal , ne-a arătat să efectuăm plăți în câteva secunde, modificând astfel în întregime comerțul electronic la nivel mondial. Apoi, PayPal a fost achiziționat pentru 1,5 miliarde de dolari, iar Elon Musk fiind cel mai mare acționar al companiei, a făcut 165 de milioane de dolari. Industria spațială se mișca într-un ritm foarte lent până când noua companie SpaceX a lui Elon Musk a venit. El și-a investit banii de la PayPal în SpaceX. SpaceX a construit nave spațiale la un cost foarte scăzut în comparație cu costurile navelor spațiale ale NASA. Masinile electrice Tesla au inceput, de asemenea, sa atraga clientii si este probabil sa devina mai rentabili in urmatorii ani. Orașul Solar, Ultima ventură a lui Elon Musk, care a început să dezvolte celule solare și panouri solare, are potențialul de a fi cel mai mare furnizor de energie electrică din America.

Elon Musk este, de asemenea, creditat cu crearea Zip2, care a fost predecesorul Google Maps. Ultima sa idee despre Hyperloop, conform căreia putem călători la o anumită distanță în 35 de minute, care în prezent este acoperită de o mașină în 6 ore, îi ia pe toți prin surprindere. El a implementat deja o versiune a acestui lucru în California. Deși el a postulat ideea de Hyperloop, dar nu dezvoltă un Hyperloop comercial propriu. În schimb, a organizat diverse competiții pentru a încuraja studenții și inginerii să își dezvolte propriile prototipuri de testare . Pentru a le ajuta, SpaceX a construit și o pistă de testare de 1 mile în California.

Prin aceste diferite proiecte în diferite domenii, el a demonstrat că a fi un antreprenor serios poate fi realmente distractiv și plin de satisfacții. Singurul lucru care trebuie luat aici este că ar trebui să aveți ideile și curajul de a pune în aplicare aceste idei.

4. Elon Musk are etica muncii insane

Elon Musk este o persoană muncitoare hardcore. El crede că nu există o scurtătură pentru succes. Lucrează timp de 100 de ore pe săptămână și face acest lucru de mai mulți ani. Elon Musk este, fără îndoială, cel mai greu angajat al companiei și a stabilit standarde pentru colegii săi de a realiza. El a spus odată:

În cazul în care alte persoane pun în 40 de ore într-o săptămână, iar dvs. introduceți 100, veți atinge ținta în patru luni, ceea ce este nevoie de alții pe an pentru a le atinge.

Nu ia o pauză de prânz chiar de 30 de minute. În schimb, el le combină cu întâlnirile și e-mailurile pentru a maximiza productivitatea la locul de muncă .

El este întotdeauna pregătit și întotdeauna vine cu teme teme. Când Elon Musk a pus piciorul în industria spațială și aeronautică, majoritatea giganților din industrie l-au considerat unul dintre cei mulți milionari care doresc să cheltuiască niște bani pe hobby-ul lor ca să nu reușească decât. Dar Elon Musk a fost diferit și le-a dovedit că este greșit. A intrat în industrie nu doar cu pregătiri complete, ci și cu obiective și ținte clare. Și acum el redefinește standardele de acolo.

5. Vizează întotdeauna o imagine mai mare

Elon Musk a vizat obstacole extrem de provocatoare, care au fost cauza mizeriei pentru omenire încă de la început. El a ales trei domenii majore, și anume spațiul, energia curată și internetul. Elon Musk vrea să facă o mare diferență în aceste domenii de bază. El este gata să-și asume riscuri mari în fiecare dintre aceste domenii și nu are câștiguri speciale pe termen scurt. A fost un moment în care nimeni nu a crezut în ideile sale și oamenii au început să spună că va îneca toți banii investitorilor. Dar acest lucru nu ia dus spiritele. El credea în el însuși și sa dovedit a avea succes. În următorii 10-20 de ani, el vizează plasarea unui om pe Marte și vrea să se pensioneze pe Marte cu 80.000 de alți coloniști! El spune,

Aș vrea să mor pe Marte, nu doar în impact.

Abilitățile sale de stabilire a obiectivelor sunt legendare. Elon Musk își pune inima și sufletul în atingerea acestor obiective.

Ideea lui Elon Musk de a încerca să repare problemele din lumea reală care pot îmbunătăți mii de vieți în bine este excepțională și cu adevărat motivantă. Este un om de afaceri care vrea cu adevărat să schimbe omenirea. Este foarte rar să întâlnim un lider de afaceri care este preocupat de întreaga omenire și dorește să analizeze modul în care tehnologia poate schimba lumea în care trăim.

6. Redefinirea modurilor convenționale de lucru

Având o istorie îndelungată, stabilită de concurenți și un model de afaceri care sa schimbat foarte puțin, industria automobilelor pare a fi ultima industrie pe care ar încerca să o introducă un produs neconvențional. Dar aceasta a fost înainte ca Elon Musk și Tesla Motors să facă o intrare curajoasă pe această piață cu un produs neconvențional. A avut un model de afaceri foarte diferit și a trebuit să se confrunte cu mult, de la scepticism la provocări juridice. Dar asta nu la împiedicat pe Elon Musk să redefinească modalitățile convenționale de lucru.

Industria spațială și aeronautică urmau, de asemenea, convențiile de lucru vechi de secole. Când Elon Musk a intrat în industria spațială, una dintre principalele provocări pentru compania sa SpaceX a fost de a contesta companiile gigant ca Boeing. SpaceX a adus cu ea ideea de rachete reutilizabile. Ultima aterizare reușită a rachetei de la SpaceX este un pas important în acest sens. Strategiile de reducere a costurilor ale SpaceX au devenit acum un avantaj pentru ei. Le-a dat un punct pentru a concura cu firmele din industrie. De asemenea, după aceasta, se pare fezabilă pentru zborurile de pasageri ieftine din spațiu pentru prima dată.

7. crede în angajarea proaspete talente și le încredințează

În general, ascultăm în mod regulat știrile legate de "angajarea mare" în diverse industrii. Aceste companii mari angajează creiere experimentate și mari în companiile lor. Cu toate acestea, Elon Musk crede diferit în această privință. Elon Musk și-a construit echipa în principal cu talentul proaspăt pentru ambele companii, SpaceX și Tesla. El chiar contactează direct inginerii tineri și talentați. Odată ce decide că dorește pe cineva, el va merge în orice măsură să-i angajeze. Dar, pe de altă parte, dacă nu sunteți potrivit pentru echipă, veți afla în curând despre asta. Elon Musk nu tolerează non-lucrătorii din echipa sa.

În timp ce echipa neexperimentată poate face greșeli mari din cauza lipsei de experiență, Elon Musk dă mereu tot ce poate pentru a spori productivitatea echipei ca omolog. Elon Musk crede că încă pot produce rezultate excelente cu cantitatea mare de energie pe care o au și conducerea lor dinamică.

8. Lucrări la nivelul solului

Această trăsătură de personalitate a lui Elon Musk seamănă cu trăsăturile lui Jeff Bezos , fondatorul Amazonului. Elon Musk posedă capacitatea de a gândi la nivelul sistemului de design. El știe exact ce dorește și conduce o echipă extrem de intensă. El este legătura dintre cerințele pieței și interesul inginerilor. Musk pare a fi un taskmaster de fel, dar atitudinea lui stabilește cultura echipei. El crede că va ști despre o mai bună funcționare a companiei sale dacă va lucra cu ei.

Elon Musk își ia mâinile murdare lucrand cu inginerii de la sol. Este o viziune foarte rară de a vedea o persoană de nivel "C" care să lucreze împreună cu personalul junior, dar sunteți obișnuit cu astfel de atracții dacă lucrați cu Elon Musk. El însuși testă-conduce schimbările la mașinile Tesla înainte de a fi predat clienților. Îi place să intre în detalii cu privire la inovațiile sale și, potrivit lui, nu există alt mod de a cunoaște detaliile decât de a-ți face singuri detaliile.

9. Crede în auto-analiză

Elon Musk crede în auto-analiză și gândire critică despre sine. Este greu să te gândești critic la tine însuți, pentru că ești foarte aproape de tine. El crede că, în general, oamenii nu cred suficient de critic. Acesta este unul dintre motivele eșecului lor. Ei iau prea multe lucruri de la sine înțeles și erau adevărați fără o bază suficientă în acea credință. De aceea este extrem de important ca oamenii să analizeze cu atenție lucrurile care ar trebui să fie adevărate și să le construiască.

10. Era gata să sacrificați imaginea

Elon Musk crede în ceea ce face. El poate merge în orice măsură pentru a-și face munca posibilă. Împreună cu tot ce face Elon Musk, are într-adevăr pielea în joc. El a suferit un risc monetar prin implicarea în atingerea obiectivelor sale. El își susține imperiul de afaceri cu mișcări financiare neobișnuite și întruchipează prosperitățile și sărăcirile industriei sale.

De la împrumuturi personale la achiziționarea de acțiuni, Elon Musk a oferit tot felul de ajutoare pentru activitățile sale, chiar dacă știe că ar putea fi riscant. El și-a investit toate economiile pe care le are în credință, cu riscul de a se rupe. La sfârșitul anului 2008, el a avut o defalcare aproape nervos cu privire la modul în care să păstreze atât Tesla și SpaceX viu atunci când ambele companii aproape au falimentat simultan. Avea opțiunea de a salva doar una dintre companii, dar mai degrabă decât să salveze unul și să lase altul să moară, și-a împărțit toate banii rămași între cele două companii, a luat un risc și ia salvat pe amândoi. El a investit aproximativ 100 de milioane de dolari în SpaceX și 70 de milioane de dolari în Tesla și a urmărit ambele companii să flirteze cu faliment. În final, a fost un contract de 1,6 miliarde dolari cu NASA care a salvat SpaceX și o nouă finanțare de 40 de milioane de dolari, care a salvat-o pe Tesla de faliment. Elon Musk nu este niciodată reticent în a lua decizii dure și nu compromite viziunea sa cu orice preț. El crede că trebuie să faci sacrificii când îți place foarte mult ce faci.

11. Obsessiv despre Muncă

Majoritatea liderilor și antreprenorilor au gândul să facă doar lucrurile sau să accepte că este suficient de bun chiar și atunci când nu este. Acest tip de gândire face ca aceste companii să fie mediocre și să aibă mai puțin succes. Elon Musk este însă opusul. Este foarte pasionat de munca sa. De fapt, el este obsedat de asta. El îi tratează activitatea ca oxigen. El se dedică aproape oricărei ore de trezire în viața sa, pentru a-și modela ideile și apoi a le executa.

Elon Musk este obsedat de cele mai mici detalii. El este cunoscut pentru a stabili așteptări extrem de mari pentru el însuși, produsele sale și echipa sa. El se împinge dincolo de limite doar pentru a atinge perfecțiunea dorită. Elon Musk consideră că, dacă vă străduiți să atingeți excelența și nu sunteți gata să vă așezați pe mediocritate, atunci numai tu vei fi capabil să te distrugi de toți cei care sunt dispuși să joace în siguranță și să accepte suficient de bine.

12. Focalizează pe semnale și nu pe zgomot

Elon Musk nu a investit niciodată în publicitatea Tesla Motors. El a preferat să investească în cercetarea, dezvoltarea și producția de design în Tesla Motors. El subliniază faptul că multe întreprinderi se confundă după ce au fost lovite și deviază atenția de la lucrurile care le fac mai bune produsele și serviciile.

Elon Musk crede cu adevărat că toate eforturile care nu au ca rezultat produse sau servicii mai bune trebuie oprite imediat. Astfel de eforturi sunt doar o pierdere de timp și, pe termen lung, vă veți vedea petrecând mai mult timp în a condiționa aceste eforturi la fel cum vă petreceți timpul prețios în condiționarea zgomotului din semnal.

13. Elon Musk Iubeste-i brandul ca o religie

Elon Musk îi iubește pe Tesla Motors și pe celelalte companii ale sale. Acest lucru poate fi cu ușurință dedus din discuțiile sale inspirate de TED și din viziunea sa inactivă pentru un viitor durabil. El își ia munca foarte personal, iar această iubire pentru companiile sale se naște din inimă. A fost cultivată în existență și păzită cu tărie.

Conform lui Elon Musk, ca lider de succes, trebuie să îi înveți pe alții să-ți iubească brandul și să-i poți învăța pe ceilalți cum să-ți trateze brandul așa cum îți tratezi brandul. Dacă doriți ca alții să vă iubească brand-ul, atunci mai întâi trebuie să-l iubiți. Dacă doriți ca marca dvs. să treacă prin venele oamenilor, atunci trebuie să treceți mai întâi prin vene. Principiul său de lucru implică turnarea inimii sale în lucrarea care invită în mod automat oamenii să participe la viziunea sa și atrage mii de fani care doresc să-și arate dragostea și respectul.

14. Dragostea Elon Musk sărbătorește succesul

Elon Musk are această trăsătură de personalitate care îl diferențiază de alți oameni de afaceri legendari precum Mark Zuckerberg și Warren Buffet. Are un program foarte ocupat. Lucrează timp de 20 de ore pe zi, când toată lumea lucrează timp de 8 ore. Dar, în ciuda unui program aglomerat, el reușește întotdeauna să găsească timpul să se bucure de viață. El găsește timpul să sărbătorească succesul cu angajații săi și îi mulțumește.

A cumpărat un condo de 1800 de metri pătrați și sa mutat acolo din apartamentul său când și-a luat partea din vânzarea primei sale puneri în funcțiune. Elon Musk obișnuia să împartă locul cu alte trei persoane. El a cumparat masina McLaren F1 pentru 1 milion de dolari si doar 62 de persoane au avut acea masina la acel moment si, de asemenea, au aruncat o petrecere epice Tesla Q3 la un stadion de fotbal in 2016. El crede ca schimbarea lumii spre o mai buna umanitate este cu siguranta o cauza de sarbatoare. Elon Musk a spus odată

Singurul lucru la care Tesla este bun este că aruncăm petreceri bune.

15. preferă să fie o rasă rară în industrie

Lumea nu mai are nevoie de alte companii noi, dar monotone. Nu mai are nevoie de alte companii și mărci decât mine, așa cum nu necesită alt restaurant care să servească degetele de pui congelate. Nu, nu are nevoie de asta. Nu fi o altă companie dacă vrei să reușești, fie o rasă rară.

Tesla Motors este anti-obișnuită. Piața sa online a devenit o destinație pentru potențialii cumpărători în care pot interacționa cu privire la specificațiile produsului. Acestea au, de asemenea, mărturii video care depășesc cu mult performanța într-o industrie cunoscută pentru a fi agresiv "vânzător". O cercetare realizată de firma Pied Piper (firma de consultanță și cercetare de piață) a numit-o pe Tesla ca o companie cu cei mai răi vânzători de mașini printre toate brandurile de vârf. Și Elon Musk intenționează la fel. El a spus pentru vânzătorii săi,

Rapoartele recente de știri arată că antreprenorul serial, Elon Musk, urmărește dezvoltarea avioanelor electrice supersonice care pot să decoleze și să aterizeze pe verticală! Exploatările acestui inovator ar da probabil lui Steve Jobs un complex de inferioritate! El a revoluționat călătoriile în spațiu, mașinile electrice, plățile online și este acum în căutarea de a coloniza Marte! Acțiunile sale neconvenționale și logica care sfidează deciziile au dus la oprirea potențială a companiei, războaiele fondatoare, produsele aproape că au fost ucise și aproape că s-au rupt. Cu toate acestea, unii ar argumenta că Elon a depășit deja Steve Jobs și este avatarul modern al lui Nikolas Tesla.

Pentru mostenitorul neinvitat, Elon este omul din spatele Tesla Motors, SpaceX, Paypal, SolarCity și Hyperloop. Este cu adevărat copleșitor să vezi un antreprenor care reinventă mai multe industrii într-o perioadă atât de scurtă de timp. El transformă industriile vechi, cum ar fi finanțele, spațiul și automobilele. Masina electrica Tesla a castigat recenzii ravnite de la mii de clienti pentru avantajele sale futuriste si beneficii fara poluare. Paypal a schimbat dramatic comerțul electronic. SpaceX este în colonizare spațială, rachete cu cost redus și a trimis primul vehicul privat la Stația Spațială Internațională. O companie privată care a realizat de fapt această piatră de hotar atunci când mai multe națiuni au eșuat este cu adevărat epică! SolarCity se ocupă cu găsirea de alternative eficiente din punct de vedere al costurilor prin utilizarea energiei solare, eliminându-ne astfel dependența noastră de combustibilii fosili. Elon a câștigat premiul Heinlein pentru munca spațială, a fost un vorbitor TED și a fost numit viața reală Tony Stark de către mass-media internațională. Abilitățile și abilitățile sale de lider sunt mărturie pentru modul în care vă puteți confrunta cu eșecuri multiple și puteți crea încă lucruri care pot schimba omenirea într-un buget redus.

Cu cat citesc mai mult despre acest om, cu atat mai multe modele pe care am putut sa le discut pentru a intelege procesul lui de gandire. Acest Africa de Sud este un antreprenor de succes astăzi din cauza anumitor trăsături și etică a muncii care trebuie să fie remarcate, studiate și aplicate în toată viața noastră. Să ne uităm mai atent la ele!

1. Întotdeauna învățați

Uimitorul fapt despre Elon este că el este auto-predat în programare, Fizică și știința rachetelor! Ca un copil, obișnuia să citească enciclopediile cu duzina. Aparent, el sa transformat într-o vierme din moment ce a fost hărțuit la școală și a citit, cu voioșie, să dobândească cunoștințe și să înțeleagă concepte. Evident, aceste cărți au jucat un rol major în decizia sa de a crea companii care vor avea un efect pozitiv asupra lumii.

2. Etica muncii insane

Elon Musk este un muncitor dur, care lucrează săptămâni de 100 de ore și face acest lucru de mai mulți ani. S-ar putea chiar să vă întrebați dacă omul are o viață socială! El este cel mai greu angajat al companiei și stabilește standarde pe care colegii săi să le urmeze. Șansele de arsură sunt mai mici decât media, deoarece face ceea ce iubește9 lucruri de învățat de la Elon Musk 9 lucruri de învățat de la Elon MuskDE RAJIV MATHEW

Rapoartele recente de știri arată că antreprenorul serial, Elon Musk, urmărește dezvoltarea avioanelor electrice supersonice care pot să decoleze și să aterizeze pe verticală! Exploatările acestui inovator ar da probabil lui Steve Jobs un complex de inferioritate! El a revoluționat călătoriile în spațiu, mașinile electrice, plățile online și este acum în căutarea de a coloniza Marte! Acțiunile sale neconvenționale și logica care sfidează deciziile au dus la oprirea potențială a companiei, războaiele fondatoare, produsele aproape că au fost ucise și aproape că s-au rupt. Cu toate acestea, unii ar argumenta că Elon a depășit deja Steve Jobs și este avatarul modern al lui Nikolas Tesla.

Pentru mostenitorul neinvitat, Elon este omul din spatele Tesla Motors, SpaceX, Paypal, SolarCity și Hyperloop. Este cu adevărat copleșitor să vezi un antreprenor care reinventă mai multe industrii într-o perioadă atât de scurtă de timp. El transformă industriile vechi, cum ar fi finanțele, spațiul și automobilele. Masina electrica Tesla a castigat recenzii ravnite de la mii de clienti pentru avantajele sale futuriste si beneficii fara poluare. Paypal a schimbat dramatic comerțul electronic. SpaceX este în colonizare spațială, rachete cu cost redus și a trimis primul vehicul privat la Stația Spațială Internațională. O companie privată care a realizat de fapt această piatră de hotar atunci când mai multe națiuni au eșuat este cu adevărat epică! SolarCity se ocupă cu găsirea de alternative eficiente din punct de vedere al costurilor prin utilizarea energiei solare, eliminându-ne astfel dependența noastră de combustibilii fosili. Elon a câștigat premiul Heinlein pentru munca spațială, a fost un vorbitor TED și a fost numit viața reală Tony Stark de către mass-media internațională. Abilitățile și abilitățile sale de lider sunt mărturie pentru modul în care vă puteți confrunta cu eșecuri multiple și puteți crea încă lucruri care pot schimba omenirea într-un buget redus.

Cu cat citesc mai mult despre acest om, cu atat mai multe modele pe care am putut sa le discut pentru a intelege procesul lui de gandire. Acest Africa de Sud este un antreprenor de succes astăzi din cauza anumitor trăsături și etică a muncii care trebuie să fie remarcate, studiate și aplicate în toată viața noastră. Să ne uităm mai atent la ele!

1. Întotdeauna învățați

Uimitorul fapt despre Elon este că el este auto-predat în programare, Fizică și știința rachetelor! Ca un copil, obișnuia să citească enciclopediile cu duzina. Aparent, el sa transformat într-o vierme din moment ce a fost hărțuit la școală și a citit, cu voioșie, să dobândească cunoștințe și să înțeleagă concepte. Evident, aceste cărți au jucat un rol major în decizia sa de a crea companii care vor avea un efect pozitiv asupra lumii.

2. Etica muncii insane

Elon Musk este un muncitor dur, care lucrează săptămâni de 100 de ore și face acest lucru de mai mulți ani. S-ar putea chiar să vă întrebați dacă omul are o viață socială! El este cel mai greu angajat al companiei și stabilește standarde pe care colegii săi să le urmeze. Șansele de arsură sunt mai mici decât media, deoarece face ceea ce iubește

Aici, în acest videoclip, Elon Musk rezumă:

"Dacă alți oameni pun în 40 de ore într-o săptămână, iar tu ai 100 de bani, vei obține în patru luni ceea ce le dă un an pentru a le atinge. […] Acesta este tipul de etică profesională pe care un antreprenor trebuie să o aibă.

3. Concentrați-vă pe imaginea de ansamblu

Elon a preluat probleme extrem de provocatoare, care au rămas în decursul multor decenii. El a identificat trei domenii principale în care vrea să facă diferența (internet, energie curată și spațiu), asumându-și riscuri mari în fiecare domeniu, fără a obține câștiguri pe termen scurt. În următorii 10 ani, vrea să pună un om pe Marte și se angajează să se retragă pe Marte cu 80.000 de alți coloniști! Mulți antreprenori ar trebui să urmeze calea lui Elon de a încerca să remedieze problemele din lumea reală care pot schimba mii de vieți în bine.

4. Antreprenoriatul în serie

Elon ne arată, de asemenea, cum antreprenoriatul în serie nu este deloc o idee proastă, dacă se face bine. Prin intermediul serviciului PayPal, Elon ne-a ajutat să efectuăm plăți în câteva secunde, prin urmare schimbând singur comerțul electronic la nivel mondial. Industria spațială se mișca într-un ritm de melc, până când SpaceX a venit și a construit nave spațiale la o fracțiune din costul pe care NASA îl are. Mașinile electrice Tesla au apelat la clienți și sunt susceptibile de a deveni mai rentabile în următorii ani. SolarCity ar putea fi cel mai mare furnizor american de electricitate. De asemenea, Elon este creditat cu crearea Zip2, care a fost predecesorul Google Maps. Prin intermediul acestor proiecte diferite, Elon a demonstrat că fiind un antreprenor serial poate fi distractiv și plină de satisfacții! 5. Sacrifică în sine

Cu tot ce face el, Elon are într-adevăr pielea în joc. El și-a investit economiile în aventuri pe care le crede, cu riscul de a se rupe. Elon nu se teme să ia decizii grele și nu compromite viziunea sa. Lecția este că trebuie să faci sacrificii când îți place foarte mult ce faci.

6. Buclele de feedback

Elon solicită în mod constant feedback și face auto-analiză. El se gândește în mod constant la ceea ce a făcut și la modul în care ar putea fi făcut mai bine. De exemplu, el își caută criticii și încearcă să converseze cu ei. Acest obicei de auto-reflecție la intervale regulate este esențial pentru succes.

7. Mâinile sunt pornite

Elon este un inginer genial aplicat și are capacitatea de a gândi la nivelul sistemului de design. Ia mâinile murdare lucrand cu inginerii de la sol. Este rar să vezi o persoană "de nivel C" care să lucreze mână în mână cu juniorii. El testează personal modificările la mașina Tesla înainte de a ieși la clienți. Îi place să intre în detalii. Omul este mai puțin vorbitor și mai mult de-a face. Abordarea lui "pornire ușoară" îl face un fel de lider pe care oamenii doresc să-l lucreze.

8. O echipa de crack cu claritate de gandire

Omul știe exact ce dorește și conduce o echipă extrem de intensă. El angajează cele mai bune minți de pe planetă, îi plătește stocul și nu are nici o toleranță pentru rahat. El este o punte între cerințele pieței și ceea ce aspiră inginerii de la fața locului. El pare să fie un fel de taskmaster, dar atitudinea lui stabilește cultura echipei. Abilitățile sale de stabilire a obiectivelor sunt legendare și își pune inima și sufletul în atingerea acestor obiective!

9. Ambiția

Nu există nici o îndoială că Elon este extrem de motivat și condus. De exemplu, chiar și după 3 erori de lansare ale rachetei SpaceX, el a avut tenacitatea de a continua și de a persista prin șanse. El este condus să facă "ceea ce este bine" și nu se deranjează de status quo-ul. Determinarea sa de a depăși lobbyiștii concurenți este uimitoare. Omul este motivat intrinsec si se impinge foarte greu. Atitudinea lui niciodată nu renunță la capacitatea lui de a "rămâne cu el".

Elon este comparat cu cei de la Nikola Tesla, Steve Jobs, Edison, Howard Hughes și James Cameron. Majoritatea companiilor au un motiv principal de a fi profitabile. Nu prea des întâlniți un om de afaceri care vrea cu adevărat să schimbe omenirea. Elon este un lider de afaceri rar, care este interesat de întreaga omenire și dorește să exploreze modul în care tehnologia poate schimba lumea în care trăim. Elon ar putea fi industriașul ideal din secolul 21, care împinge plicul asupra modului în care se poate face afaceri.

11. Hilary clinton

Cei mai buni organizatori sunt lideri puternici. Cei mai buni lideri sunt organizatori puternici. Nimeni nu exemplifică acest lucru mai clar decât Hillary Clinton .

În timp ce Hillary Clinton continuă să-și conducă campania cu demnitate, urgență și determinare, în ciuda circului din jurul ei, devine din ce în ce mai evidentă cât de potrivită este să servească ca președinte. De-a lungul întregii sale cariere, ea și-a demonstrat abilitatea de a conduce pe alții cu compasiune și angajament.

Abilitățile de conducere pe care le are la dispoziție cu atâta grațiere sunt câștigătorii foarte abilităților organizatorilor în timpul colaborării cu voluntarii. Aceste abilități transformă un organizator de la cineva care mobilizează oamenii la cineva care creează schimbări durabile și cu impact, prin împuternicirea și construirea relațiilor.

Să ne uităm la modalitățile în care Hillary întruchipează conducerea pentru a vedea cum poți folosi aceleași trăsături pentru a fi un organizator mai bun.

Un lider se angajează să lucreze.

"Hillary este un mare lider pentru că și-a petrecut întreaga viață luptând pentru copii și familii. Vreau ca cineva din Casa Albă să se trezească în fiecare zi, dorind să lupte pentru a face viața altora mai bună. Și acesta este exact tipul de persoană, tipul de lider, ea este. "

– Marlon Marshall , directorul campaniilor de stat și al angajamentului politic, Hillary pentru America

Liderii sunt făcuți când apar pentru muncă. Hillary și-a lucrat toată viața pentru cauzele și convingerile pe care le îngrijorează. La fel ca ea, organizatorii vin să lucreze în fiecare zi, dispuși să facă tot felul de sarcini neplăcute în numele construirii unei comunități care să ia măsuri împreună.

Munca pe care o faci ca organizator este departe de a fi plină de farmec. (În ciuda a ceea ce vă pot sugera imaginile dvs. ocazionale cu celebrități.) Capacitatea dvs. de a rămâne angajați în muncă și de ai ajuta pe alții să facă același lucru vă face un lider.

"Hillary este un lider pentru mine, pentru că nu renunță niciodată și nu pierde din vedere cine luptăm cu toții. Cred că un lider puternic este cineva care adună oamenii împreună și menține întreaga echipă concentrată asupra scopului nostru comun și nu există nimeni care să mă gândesc la cine este mai bine întruchipat acel spirit. Sunt atât de mândră să lucrez pentru ea în fiecare zi și mă încântă de fiecare dată când mă gândesc la cât de mult va realiza în calitate de președinte. Ea este o călăreță și doar un luptător neobosit și nu pot să aștept să văd ce anume țin cei patru ani. (Trebuie doar să-i alegem primul!) "

– Janice Rottenberg , regizor organizator, Ohio Împreună

Un lider este greu.

"Îl admir duritatea, tenacitatea, angajamentul și seriozitatea muncii lui Hillary Clinton. Îmi amintesc viu în 2008 că de fiecare dată când am crezut că am câștigat campania lui Obama, ea va reveni imediat. Hillary este o luptă și o campionă și sunt mândră să stau în spatele ei. "

– Tripp Wellde , fondator și director, Intellectus Coaching and Consulting

Organizatorii se confruntă cu provocări în mod constant. Doar când credeți că aveți totul înțeles, ceva merge prost greșit. Dar un lider așteaptă aceste obstacole, știe ce este necesar să se deplaseze dincolo de ele și se angajează să persevereze prin urcușuri și coborâșuri – lucru la fel de greu atunci când totul merge bine, ca atunci când totul se destramă.

Fii sincer cu tine și cu voluntarii tăi despre provocările vulnerabilității muncii te ajută să te conectezi. Rezistența prin dificultăți este ceea ce ne inspiră în liderii noștri, mai ales în Hillary. Ajutați-i pe cei pe care îi organizați să găsească acea rezistență demonstrând-o pe a ta.

Un lider ascultă.

"Putere. Respect. Substanță. De echilibru. Empatia. Angajament. Reziliență. Acțiune. Acestea sunt cuvintele la care mă gândesc atunci când mă gândesc la Hillary Clinton. Acestea sunt și cuvintele care definesc tipul de lider pe care vreau să-l aibă pentru țara noastră, pentru familia mea, pentru fetițele mele. Hillary Clinton ascultă. Ea înțelege și înțelege. Apoi, ea se ridică în fiecare zi, ca ea are toată viața adultă și face ceva pentru a încerca să o facă mai bine. Aceasta este conducerea. Aceasta este cea groasă, noroioasă, zi de zi, afară, nu pentru camerele de luat vederi, conducerea bazată pe valori a lui Hillary Clinton ".

– Jen O'Malley Dillon , partener fondator, Strategii de Precizie

Liderii știu că puterea vine de la prima ascultare, nu de a vorbi cel mai tare. Puterea voastră de organizator se bazează pe capacitatea dvs. de a împuternici alții. Abilitarea nu vine de la a vorbi despre oameni – ea vine de la ascultare.

Când vă ascultați voluntarii și luați în serios ceea ce spun ei, sunteți un mare organizator. Când luați ceea ce auziți și transformați-o într-o modalitate de a le face succes, sunteți un mare lider.

Un lider găsește un teren comun.

"Îl văd pe Hillary Clinton ca lider, pentru că este un rezolvator de probleme, angajat să depășească provocările pentru a face lucrurile. În calitate de lider, ea are capacitatea de a aduna oamenii pe părțile opuse ale aceleiași probleme, de a discuta problema și de a găsi un teren comun. De aceea cred că va fi un uimitor președinte al Statelor Unite care va face lucruri pentru familiile care lucrează ".

– Nikki Budzinski , director de mobilizare a forței de muncă, Hillary for America

Hillary își dă seama că, în ciuda tuturor diferențelor noastre, toți împărtășim speranțe și vise comune. La fel cum lucrează Hillary pentru a aduce oamenii împreună, lucrați pentru a organiza indivizi cu medii și credințe foarte diferite în jurul unui scop comun.

Doar pentru că cineva apare cu o idee nebună, asta nu înseamnă că nu poți găsi un loc pentru ei în organizația ta. Organizatorii caută diversitate, deoarece știu că diversitatea face echipa lor puternică.

Un lider empathizes.

"Hillary este întruchiparea conducerii pentru mine, din cauza … capacității ei de iubire, sensibilitate și înțelegere".

Vă rugăm să redați videoclipul de mai jos pentru comentariile complete ale lui Anatole.

Lecții de conducere de la Hillary Clinton

1. Au un scop

După ce a fost secretar de stat, Hillary ar fi putut să se retragă la viață ca cetățean privat. În schimb, intenția ei puternică de a face o diferență în lume a condus-o la o altă campanie prezidențială în 2016.

Sentimentul puternic de intenție al lui Hillary poate fi urmărit în anii ei mai tineri. La Yale, ea a luat cazuri legate de bunăstarea copiilor, iar mai târziu a lucrat la Fondul pentru Apărarea Copiilor în timpul studiilor postuniversitare. Ea a făcut, de asemenea, pro bono de lucru pentru cazuri de advocacy copil în timp ce practică dreptul la Rose Law Firm.

Ca primă doamnă din Arkansas și mai târziu din Statele Unite, Hillary a continuat să susțină cauzele care contează pentru ea. Printre problemele pe care le-a luptat sunt drepturile femeii, asistența medicală și drepturile LGBT.

Cariera lui Hillary în serviciul public este condusă de scopul ei de a face diferența. Ce te conduce ca lider? Un scop vă oferă ceva de lucru și motivația de a continua. Având un scop, veți atrage și alți oameni talentați cu obiective similare, care vă vor ajuta să construiți o echipă puternică. Oamenii doresc să se inspire și să se implice în muncă care are un impact pozitiv asupra lumii.

2. Fii rezistent

Deținerea unui birou public face o țintă critică, iar Hillary Clinton a suferit mai mult decât o parte echitabilă. Indiferent dacă este vorba de a fi în picioare de către soțul ei în timpul controversei lui Monica Lewinsky, percepția ei amețită și frigul în timpul campaniei sale prezidențiale din 2008 sau incidentului de la Benghazi, care a avut loc în timpul mandatului său de secretar de stat, ea a răsturnat multe lupte în ochii publicului.

Rezistența ei este deosebit de clară atunci când ne uităm la campaniile sale prezidențiale. Chiar și după ce a suferit ceea ce mulți ar susține a fost o înfrângere devastatoare în 2008, Hillary a revenit prin acceptarea postului de secretar de stat. Mai mult, ea nu a lăsat experiența ei în alegerile prezidențiale din 2008 să se oprească din campania ei din nou în 2016.

Resiliența presupune capacitatea de a gestiona situațiile stresante și de a reveni din timpuri grele. Gândește-te la o perioadă dificilă pe care ai experimentat-o ​​în viața sau cariera ta – cum ai răspuns la reținere? Îți este greu să te întorci de la adversitate? Creșterea puterii mentale și a rezistenței este importantă pentru un lider, deoarece răspunsul dvs. la o situație proastă va ghida răspunsul echipei dvs. Dacă nu reușiți să faceți față presiunii, echipa și organizația dvs. vor pierde încrederea și nu vor îndruma cum să gestioneze situația.

3. Numarul de asemanari

Una dintre criticile adesea ascultate la Hillary este cum este nepăsătoare. Adjectivele utilizate în mod obișnuit pentru ao descrie includ "îndepărtate", "reci" și "competitive". În timp ce experiența ei în serviciul public nu poate fi contestată, lipsa percepută de căldură în personalitatea ei a făcut uneori dificilă ca oamenii să se ralieze în spatele ei ca un candidat la președinție.

Pentru a schimba această percepție publică, campania sa lansat într-un proiect video în care au intervievat persoane care au cunoscut-o pe Hillary în nume propriu . Videoclipurile au fost destinate să arate partea "umană" a lui Hillary – o parte a personalității ei, care nu este atât de evidentă în viața publică, care se concentrează asupra experienței și capabilităților ei.

Conducerea nu are doar competență; este și despre căldură. Vrem să fim încrezători în capacitățile liderului nostru și să le facem ca pe o persoană. Fiind un lider este la fel de mult despre ceea ce faci, despre cum te conectezi cu ceilalți.

Este important să vă dezvoltați abilitățile tari ca lider și să continuați să vă dezvoltați competențele în domeniul dvs. de expertiză. Dar nu uitați și abilitățile tale delicate; asigurați-vă că lucrați la abilitățile interpersonale și învățați cum să vă referiți la echipa dvs. și la ceilalți din jurul dvs. ca oameni.

Acțiuni simple, cum ar fi socializarea cu echipa dvs. în afara biroului, împărtășirea unor detalii personale (una ușoară este ceea ce îți place să faci pentru distracție, oamenii doresc să știe ce fac liderii lor în timpul liber) și să se intereseze de ceilalți poate crește "factorul de căldură" și vă va face mai plăcut ca lider.

Opoziția politică, este greu să ignorăm marile personalități ale candidaților prezidențiali în alegerile din acest an. Atât Hillary Clinton, cât și Donald Trump sunt figuri bine cunoscute, polarizante. Deși au parte de critici, ei au, de asemenea, propria lor susținere.

Ce face aceste două figuri atractive pentru anumite persoane? O mare parte din răspuns se află în stilurile lor de conducere. Ambii candidați se bazează pe competențe de bază. Și stilurile particulare ale lui Trump și Clinton dictează cine le consideră eficiente – sau cine vrea să voteze pentru ele.

Cercetarea efectuată de compania noastră, Skyline Group International , a constatat că comportamentele de conducere au loc pe un spectru de ceea ce este în mod tradițional considerat masculin și feminin. Există o abordare corespunzătoare pentru fiecare abilitate de lider. Luând acest concept dincolo de clasificarea pe sexe, Skyline califică comportamentele masculine drept "directivă" și feminină ca "inclusiv".

Femeile și bărbații prezintă aceste trăsături în momente diferite și una nu este neapărat mai bună decât cealaltă. De fapt, participanții la sondaj au evaluat mai mult de 70% din competențele de conducere – exprimate atât în ​​comportamentele incluzive, cât și în cele ale directivei – ca fiind la fel de eficiente.

Percepția eficacității conducerii depinde de context și de audiență. In timp ce unii ar putea iubi abordarea lui Clinton, altii sunt mai atrasi de stilul lui Trump. Iată o privire asupra acestor abilități de leadership diferite în acțiune și de ce aceste calități desenează oameni diferiți în întreaga țară.

Clinton's Style: Colaborare.

În februarie 2015, înainte de începerea campaniei, Clinton a vorbit la o conferință a femeilor din Silicon Valley. Ea a pictat o imagine a modului în care ar putea arăta președinția ei. În loc să se concentreze pe roșu sau albastru, ea a susținut că va amesteca ambele părți pentru a crea un " spațiu frumos purpuriu în care încercăm să rezolvăm problemele". De atunci, ea a susținut că dorește să construiască relații strânse și să colaboreze cu republicanii pentru a face schimbări politice reale.

Este această atitudine să includem pe alții și să găsim un compromis atât de atrăgător pentru urmașii lui Clinton. La urma urmei, cercetarea noastră a constatat că stilul de leadership incluziv este perceput ca fiind mai eficient în rezolvarea conflictelor, creativitate și inovare decât direcțiile de manifestare a acelorași trăsături.

Related: Hillary Clinton a cucerit aceste trei trăsături psihologice pentru a lua conducerea

ultimele articole

Statisticile privind spațiile de colaborare sunt chiar mai bune decât ceea ce se pare

Aceste 4 principii de leadership ale școlii de bătrâni încă sună adevărate astăzi

10 trucuri psihologice pentru a spori vânzările site-ului dvs.

3 moduri de a iesi pe LinkedIn

Ce antreprenori canabis de coasta de est pot învăța din Colorado

În ceea ce privește soluționarea conflictelor, abordarea incluzivă explorează, discută și se integrează cu alții pentru a găsi soluții. Este exact modul în care Clinton a promis că va conduce în președinția ei. Cine folosește manifestarea incluzivă a creativității și a inovației folosește înțelepciunea în grup pentru a crea idei noi și semnificative. Și asta pare destul de asemănătoare cu stilul de conducere al lui Clinton. Ea dorește să construiască relații cu așa-numiți adversari de la partidul republican și să genereze politici care să asigure un consens larg.

Related: 10 Moduri în care te-ai rănit când nu vei fi un jucător de echipă

Stilul lui Trump: Inspirație.

Dacă Clinton este pro-compromis și colaborare, Trump este poate exact opusul. Și totuși el și-a cultivat propriile sale. De ce? Pentru că el întruchipează aspectul directiv al diferitelor abilități de leadership (dar la fel de eficiente).

Viziunea inspirată se numără printre competențele cele mai vizibile. În studiul nostru, abordarea directivă folosește energia și entuziasmul pentru a atrage atașamentul personal față de starea viitoare. Trump face acest lucru excepțional de bine. Chiar și sloganul său de campanie, "Make America Great Again", îndeamnă oamenii să caute un viitor îmbunătățit.

În timp ce Politifact consideră că doar 15% din pretențiile lui Trump sunt în mare parte adevărate , campania sa a avut o mare succes. Strategia sa vizeaza recursul brutal, emotional. El folosește declanșatoarele pentru a motiva publicul să se mute în jurul cauzelor, iar prezența lui în scenă este tot de energie.

Related: Tactica care a adus lui Donald Trump o hoardă a urmașilor loiali

Nevoia de echilibru.

Ambii candidați sunt exemple excelente de lideri care își folosesc seturile individuale de competențe pentru a atrage urmașii. De asemenea, ambii excelează la polarizarea opiniei publice. Oamenii îi iubesc și oamenii îi urăsc.

În timp ce liderii nu pot face întotdeauna toată lumea fericită, sezonul actual al campaniei demonstrează o lecție importantă. Cea mai eficientă abordare echilibrează directiva și trăsăturile incluzive. De aceea, cei mai buni lideri dezvoltă o gamă de abilități de conducere și sunt conștienți de tehnicile optime de desfășurare a fiecăruia. Ei acorde atenție nevoilor publicului și folosesc tactica cea mai potrivită situației.

Cartea asemănătoare: Liderii reali nu-l urmăresc pe Steve Tobak

Liderii de la toate nivelurile – de la manageri de birouri până la candidați la președinție – trebuie să-și dezvolte abilitățile de a lovi și de a menține echilibrul adecvat.

ând vă atingeți propria rezistență sau căutați modalități de a cultiva o cultură mai rezistentă în cadrul organizației voastre, utilizați aceste secrete de la Hillary Clinton.

Cunoaște-te, fii autentic

Reziliența este mai puțin "să-i tachinezi" decât să ai un sentiment profund de conștiință de sine. Când vă confruntați cu o provocare sau o nenorocire dificilă, ceea ce vă face să reușiți prin aceasta este cunoașterea valorilor și principiilor cheie și având curajul de a vă împinge prin propriul "sistem de navigație" – nucleul căruia vă bazați pe ceea ce vă cred. Când acționați în mod consecvent în conformitate cu convingerile dvs. de bază, sunteți autentic.

Știind ceea ce este cu adevărat important pentru dvs. vă oferă puterea de a-și asuma riscuri și concentrarea necesară pentru a evita distragerile. Liderii care au această cunoaștere dornică de sine sunt mai capabili să facă față ambiguității, să fie optimi în momente provocatoare, să se confrunte cu situații care sunt în conflict cu valorile lor și să se conecteze cu ceilalți pentru binele mai mare.

Când fosta doamnă a fost aleasă ca senator american în 2000, ea era într-o poziție mai bună de a vorbi deschis despre chestiuni importante pentru ea și de a-și exprima sentimentele puternice cu privire la cauzele pe care le sprijinise de zeci de ani. De asemenea, a început să dezvăluie mai mult din partea ei mai moale – personalitatea ei caldă și simțul umorului.

In momentul in care a avut un moment plin de urgenta pe traseul de campanie din New Hampshire ("Aceasta este foarte personala pentru mine, nu este doar politica"), Clinton a impartasit destul de multe din valorile sale de baza pe parcursul campaniei pe care publicul ei l-ar putea aprecia frustrarea și respectarea onestității ei. În cele din urmă a câștigat votul a 18 milioane de americani.

Comunicați pentru a inspira acțiunea

Pentru a inspira o forță de muncă mai rezistentă și pentru a obține rezultate cheie în climatul de afaceri existent, liderii rezilienți au nevoie de abilități de comunicare excepționale. Pe lângă faptul că sunt clare, concise și corecte, trebuie să furnizeze mesaje care să motiveze oamenii să se ocupe de schimbări complexe și perturbatoare, în special în momentele de stres. Pentru a face acest lucru, ei trebuie să se conecteze la oameni și să îi inspire să se simtă angajați în jurul unei viziuni puternice sau al unor obiective cheie – în ciuda unor obstacole neprevăzute și provocări descurajante.

La Convenția Democrată din Denver, din 2008, Clinton a reușit să-i convingă pe cei mai mulți dintre suporterii săi că a sprijinit-o pe Obama – și ei ar trebui, de asemenea. "Vreau să vă întrebați: ați fost în această campanie doar pentru mine sau ați fost în ea pentru tânărul marin și pentru alții ca el? Ați fost în ea pentru că mama se lupta cu cancer în timp ce creștea copiii ei? pentru că băiatul și mama lui au supraviețuit salariului minim? Ai fost în ea pentru toți oamenii din această țară care se simt invizibili?

A adus mulțimea în picioare, pe fondul încrederii pentru ea și mesajul ei. Ea a scris cuvintele ei într-un mod extraordinar prin crearea de imagini vizuale care au atins inimile oamenilor. Cuvintele ei și abordarea ei au ajutat oamenii să reamintească importanța realizării împreună a obiectivelor lor comune și că ea se afla în spatele unui bine mai bun pentru toți.

Conectați-vă, construiți poduri pentru rezultate

Cred că există două chestiuni cheie care separă liderii de succes de cei care nu reușesc: capacitatea lor de a crea rețele strategice și succesul lor în crearea unor parteneriate și alianțe semnificative. Liderii rezilienți recunosc că nu pot reuși singuri.

Clinton a privit acest tip de conexiune ca o oportunitate pentru parteneriate dinamice și productive care să poată aborda atât provocările, cât și promisiunile acestui nou secol. Ea a reușit să creeze o "web umană" incredibil de largă și diversă, alcătuită din prieteni și colegi care reprezintă șase grade de separare cu lideri din întreaga lume.

Prin stabilirea de relații cu oameni dintr-o varietate de comunități, puteți extinde dramatic rețeaua existentă; o persoană dintr-o rețea vă poate conecta la alte persoane și așa mai departe. În afaceri, șase grade de separare într-adevăr funcționează. De multe ori vă oferă doar ceea ce aveți nevoie pentru a sări înapoi atunci când vă confruntați cu adversitate.

Câștigați "Smart Power", o foaie de parcurs pentru învățarea continuă

"Smart Power", așa cum a descris Clinton termenul, este abilitatea de a învăța continuu lucruri noi și de a se adapta la noi situații, pentru a naviga cu succes în schimbarea complexă. Aceasta necesită curiozitate, este deschisă pentru a vedea diferite puncte de vedere și perspective și pentru a lărgi lentila prin care vedeți lumea.

Clinton este cunoscut pentru folosirea conexiunilor sale largi, ascultarea de idei noi și apoi conectarea acelei idei cu alte comunități pentru a le îmbunătăți și pentru a obține o bază mai largă de sprijin. Nu este neobișnuit ca ea să caute oameni să se angajeze într-un schimb de idei și să adauge valoare oricărui subiect care este în discuție. Ea este motivată intelectual pentru a învăța ceea ce nu știe pentru a înțelege mai bine problemele de la prima mână.

Unele dintre cele mai mari lecții de conducere și cele mai importante descoperiri personale apar atunci când ne asumăm riscuri și ne părăsim zonele de confort. Clinton a crescut de la a fi avocat în Arkansas la prima doamnă la senator la secretarul nostru de stat. Nu a reușit întotdeauna să o facă pentru prima dată – sau de fiecare dată. Dar, din fericire, creșterea noastră profesională depinde nu numai de succesele noastre, dar și de faptul dacă suntem capabili să învățăm din eșecurile noastre. Nu este rezultatul unei experiențe care are cel mai semnificativ impact asupra noastră. Este călătoria și lecțiile pe care le învățăm pe drum

13. Regele carol al II-lea

a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a fost primul născut al viitorului rege Ferdinand I al României și al soției sale, principesa Maria, dobândind prin naștere titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai târziu de Ferdinand în Principe al României). După accederea la tron a părinților săi a devenit Principele moștenitor Carol al României. S-a remarcat, în timpul Primului Război Mondial, prin dezertarea din armată și căsătoria ilegală cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare două renunțări la tron, neacceptate de tatăl său. După dizolvarea acestui mariaj, a făcut o lungă călătorie în jurul lumii, la capătul căreia a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei, cu care s-a căsătorit în martie 1921, cuplul având un copil, pe principele Mihai. Carol și-a părăsit familia și a rămas în străinătate în decembrie 1925, renunțând din nou la tron și trăind în Franța cu Elena Lupescu, sub numele de Carol Caraiman. Mihai a moștenit tronul la moartea regelui Ferdinand, în 1927.

În contextul politic creat de moartea regelui Ferdinand și cea a lui Ionel Brătianu, cât și de lipsa de fermitate a regenței conduse de principele Nicolae, Carol s-a întors în 1930 în România, detronându-și propriul fiu. Domnia lui a fost marcată la început de efectele marii crize economice și financiare. Carol a fragilizat sistemul de partide, numind adesea la guvernare facțiuni minoritare ale partidelor istorice și cochetând cu idea unor guverne de concentrație națională, precum guvernul Iorga-Argetoianu. De asemenea, a permis formarea unei camarile corupte în jurul său, sub patronajul Elenei Lupescu. Către sfârșitul anilor '30, situația politică internă s-a deteriorat sub influența situației internaționale și a acțiunilor regelui, în 1938 fiind instaurată dictatura regală (prin înlăturarea constituției din 1923 și desființarea partidelor politice, înlocuite cu un partid unic, Frontul Renașterii Naționale, patronat de rege).

Anul 1940 a consemnat fărâmițarea României Mari ca urmare a pactului dintre Germania și URSS, situație care a avut efecte dezastruoase asupra reputației monarhului român. Reorientarea politicii externe a României către Germania nazistă nu a putut salva regimul lui Carol, care a fost obligat să abdice de către generalul Ion Antonescu, proaspăt numit de el prim-ministru. I-a fost permisă părăsirea țării cu un tren special încărcat cu averi, nelipsind mult să fie asasinat de către legionari, care au tras asupra trenului. După cel de-al Doilea Război Mondial, fostul rege a dorit să se întoarcă la cârma țării și să-și detroneze din nou fiul, însă a fost oprit de Aliații vestici. S-a căsătorit în cele din urmă cu Elena Lupescu, murind în exil.

Dotat cu o inteligență extraordinară și pasionat de cultură, al cărei patronaj rămâne una din realizările sale majore, reputația lui Carol este pătată de viața sa privată, care a interferat cu administrarea treburilor de stat, și de măsurile brutale luate împotriva Gărzii de Fier. Carol rămâne o personalitate controversată. De altfel, nici Mihai nu a mai reluat vreodată legătura cu el, neluând parte nici la ceremonia de înhumare a rămășițelor lui Carol la Mănăstirea Curtea de Argeș, în 2003.

Regele Carol al II-lea în 1938

Pe 10 februarie 1938, Carol al II-lea a desființat partidele politice. În locul acestora, a creat organizația politică totalitară Frontul Renașterii Naționale (FRN), în decembrie 1938. Fondatorii respectivului partid unic au fost Armand Călinescu, Grigore Gafencu, Petre Andrei, Mihai Ralea, M. Ghelmegeanu (excluși din PNȚ), C. Angelescu, M. Cancicov, Mitiță Constantinescu, Victor Iamandi, Victor Slăvescu, D. Alimănișteanu, C.C. Giurescu (dintre liberali), Ștefan Ghițescu, N. Miclescu, Alex. Hodoș, Anibal Teodorescu, Ionescu-Sisești, Vasilescu-Karpen, D.V. Toni (iorghiști), I. Gr. Periețeanu, V. V. Tilea (vaidiști), C. Garoflid, I. Gigurtu, I. Bujoiu (industriași), generali: N. Samsonovici, Gh. Rusescu, N. Rujinski, I. Sichitiu, Gh. Manu, oameni de cultură: C. Rădulescu-Motru, I. Petrovici, D. Gusti, Iuliu Hațieganu, V. Vâlcovici, Lucian Blaga. Consilierii regali: Miron Cristea (patriarhul), mareșalul Prezan, generalul Văitoianu, G. G. Mironescu, N. Iorga, Gh. Tătărescu, C. Argetoianu, E. Balint. Nu au aderat: Iuliu Maniu, Madgearu, M. Popovici, Iunian, Lupu, Dinu Brătianu, Gh. Brătianu.”[2]

Doi ani mai târziu, în anul 1940, forțat de presiunea politică a Uniunii Sovietice, Germaniei hitleriste, Bulgariei și a Ungariei horthyste să cedeze părți din teritoriul României Întregite, Carol a acceptat în consiliul de coroană cedarea teritoriilor și a fost mai târziu obligat să abdice, la 6 septembrie 1940, în favoarea fiului său Mihai, care a depus jurământul fără întârziere, în fața a trei persoane: Ion Antonescu, patriarhul Nicodim și dr. G. Lupu, președintele Curții de Casație. Regele Mihai a avut până în 23 august 1944 un rol strict ceremonial sub administrația pro-germană a generalului Ion Antonescu. Așa a rămas timp de patru ani. Ghiță Ionescu descria situația astfel:

Din acel moment, Regele Mihai s-a retras într-o izolare tăcută, dar în mesajele sale radiofonice din ajunul Anului Nou el lăsa impresia an de an că urmărea situația.[ Carol a rămas în exil tot restul vieții sale. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cât și în perioada postbelică, Carol a făcut anumite încercări de a-și recupera Tronul, dar nu a avut nici un sprijin politic intern sau extern. S-a stabilit în final în Portugalia. Carol și Elena Lupescu s-au căsătorit la Rio de Janeiro, în Brazilia, pe 3 iunie 1947, transformând-o pe aceasta în Prințesa Elena de Hohenzollern.

Carol a murit în Portugalia, fiind depus la capela Regilor Portugaliei din mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona. Mai târziu, lângă el, a fost depus și sicriul Elenei Lupescu.

omnia lui Carol al II-lea, penultimul rege al României, a fost marcată de nenumărate scandaluri. Monarhul care a condus destinele țării în perioada interbelică a fost dominat de camarilă. Totodată, în timpul domniei sale, visul României Mari a fost spulberat. ȘTIRI PE ACEEAȘI TEMĂ Regele Mihai I al României împlinește miercuri 96 de ani. Programul ev… Domnia lui Carol al II-lea, urmașul iluștrilor monarhi germani ai României, a marcat a doua jumătate a perioadei interbelice românești. Fiu al lui Ferdinand I, monarhul rămas în istorie drept ”Întregitorul”, Carol al II-lea a fost un rege controversat. Perioada domniei sale este considerată de numeroși istorici drept cea mai slabă și nefastă din întreaga istorie a monarhiei românești. Prințul aventurier și zvonurile trădării Carol al II-lea de Hohenzollern s-a născut pe 15 octombrie 1893, fiind fiul lui Ferdinand I de Hohenzollern și al principesei Maria. Carol al II-lea a fost crescut, așa cum și-au luat anagajamentul principii germani ai României, în legile și tradițiile țării. Spre deosebire de iluștrii săi înaintași, principele moștenitor Carol, viitorul rege Carol al II-lea, a fost încă de la început un personaj controversat care a scandalizat opinia publică. În primul rând, Carol și-a făcut de râs părintele și statutul de prinț moștenitor dezertând pentru o femeie în primul război mondial. Îmbrăcat în uniformă de ofițer rus, a fugit la Odessa, unde pe 31 august s-a căsătorit cu Ioana Maria Valentina Lambrino, fiica generalului român Constantin Lambrino. Căsătoria contravenea statutului casei regale, care prevedea căsătoria prințului moștenitor doar cu o membră a unei case regale. Prințul moștenitor a fost pedepsit de tatăl său cu o ”detenție” de 75 de zile la mănăstirea Horaița. În timp ce Carol era ținut la mănăstire, căsătoria cu ”Zizi” Lambrino a fost anulată prin sentință a Tribunalului Ilfov în 1919. După ce a fost lăsat să plece de la mănăstire, Carol a continuat relația cu fiica generalului Lambrino. De altfel s-a și născut, ca rod al căsătoriei lor, un fiu nelegitim – Mircea Carol Lambrino. Ferdinand a luat măsuri dure și a trimis-o pe ”Zizi” Lambrino în Franța, pe cheltuiala Casei Regale. Mai mult decât atât, l-a căsătorit pe Carol al II-lea cu principesa Elena a Greciei și Danemarcei. Căsătoria a avut loc în anul 1921, dar mariajul nu a durat foarte mult. Principele Carol era un aventurier prin definiție și sfida orice regulă dinastică. Mai precis, principele Carol începe o relație extra-conjugală cu Elena Lupescu, fiica unui farmacist evreu. De altfel și Elena Lupescu, era căsătorită, cu ofițerul Ion Tâmpeanu, atunci când a început relația cu viitorul rege. De altfel în 1925, Carol profită de o înmormântare în Marea Britanie la care reprezenta Casa Regală și fuge cu Elena Lupescu. Renunță inclusiv la tron și trăiește cu amanta sa Elena Lupescu, sub numele de Carol Caraiman, la Paris. În 1927, Ferdinand I, tatăl său moare. Odată cu monarhul se stinge și marele om politic Ion I.C. Brătianu. România intra într-o criză politică. Succesorul este Mihai I, fiul lui Carol al II lea cu principesa Elena a Greciei. La aceea dată erau un copil, iar regența era asigurată de patriarhul Miron Cristea, prințul Nicolae, fratele lui Carol, și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Culmea Carol Caraiman, aventurierul de pe tronul României, dorea să devină rege. În acest scop s-a bănuit chiar că ar fi vândut o parte a României, Ungariei. Sau mai precis le-a promis ungurilor în schimbul sprijinului, revizuirea tratatului de la Trianon. Cel puțin asta susțineau ziariștii britanici în ”The Morning Post” sau ”Times”. În 1930, Carol reușește să negocieze însă cu țărăniștii lui Iuliu Maniu sprijinul pentru reîntoarcerea sa pe tronul României. De altfel toate partidele parlamentare au discutat această variantă. Aceste negocieri au stârnit revolta liberalilor. Aceștia au refuzat restaurația lui Carol al II lea ”Mai bine îmi tai mâna dreaptă decât să colaborez cu acest aventurier!”, preciza I.G. Duca, lider al liberalilor la aceea vreme. Cu toate acestea Carol a reușit să convingă toate celelalte facțiuni politice, mai ales cu promisiunea unor favoruri, inclusiv pe aripa tânără a liberalilor condusă de Gheorghe Brătianu. Așa că la 8 iunie 1930, Carol al II lea devenea din nou rege al României. Camarila regală și afacerile dubioase Carol al II lea a venit însoțit de amanta sa Elena Lupescu dar și de un anturaj format din escroci și aventurieri. Totodată în jurul regelui s-a format o adevărată ”camarilă” de profitori și amatori de afaceri dubioase. Unul dintre aceștia a fost Felix Wieder, un fost iubit al Elenei Lupescu ajuns brusc în preajma regelui. Mai erau apoi afaceriștii Aristide Blank, un bancher și Nicolae Malaxa un inginer obscur ajuns prin afaceri ilegale mai ales, dar și legale un bogat industriaș care obișnuia să-i răsfețe cu daruri excentrice și exorbitante pe membrii camarilei. Erau apoi ”lacheii regelui”, oameni cu trecut obscur dar care obțineau funcții prin lingușire și obediență. Era vorba despre Nicolae Tabacovici, director la banca lui Aristide Blank, Puiu Dumitrescu și Alexandru Mavrodi. Mulțumită camarilei, Tabacovici, cunoscut ca om fără scrupule, ajunge președintele consiliului de administrație al căilor ferate iar Mavrodi șef al poliției secrete. Totodată un alt membru al camarilei a fost magnatul de origine evreiască Max Auschnitt, patronul companiei de fier și oțel de la Reșița. Nu în ultimul rând alături de Carol al II lea își făcea simțită prezența prințul Hohenlohen-Langenburg. Majoritatea aceastor oameni aveau o influență totală asupra regelui Carol al II lea. De altfel oricine dorea un favor de la rege, trebuia să se adreseze unui astfel de personaj, membru al camarilei. Ei erau expresia corupției și venalității românești din perioada interbelică, oameni care au exercitat o influență nefastă asupra regelui și au acaparat economia românească în scopuri personale. Majoritatea au făcut afaceri dubioase, păgubind bugetul statului. De exemplu Puiu Dumitrescu a rămas cunoscut pentru două ”tunuri” de senzație. În primul rând este vorba despre ”afacerea batistelor”, prin care tatăl său generalul Constantin Dumitrescu a făcut împreună cu vărul Elenei Lupescu, batiste pentru soldați și jandarmi. Pe ele era imprimat chipul regelui. Bineînțeles soldații și jandarmii erau obligați să le cumpere și să îngroașe averea familiilor Lupescu și Dumitrescu. O altă afacere dubioasă, pe banii statului a fost cea cu baza militară de pe lacul Tașaul. Mai precis britanicii și-au dorit să construiască o bază pe lacul Tașaul, iar corespondența a fost purtată cu Carol al II lea prin Puiu Dumitrescu. S-au cheltuit sume, care la un moment dau au dispărut. Proiectul însă nu s-a concretizat. Un alt personaj nefast din jurul regelui a fost Ernest Urdăreanu, ajuns în 1938, ministru al Curții. Bineințeles cel mai important personaj al camarilei era Elena Lupescu, amanta regelui. De fapt în camarilă intra și rămânea oricine îi făcea pe plac amantei regale. ”E cealaltă jumătate a mea”, mărturisea Carol al II lea. Carol al II lea și dictatura personală România se afla la îndemâna acestei camarile dubioase. Singurele piedici împotriva dorințelor camarilei regale și a regelui erau partidele politice și presa liberă care denunța afacerile dubioase ale prietenilor regelui. Totodată mișcarea legionară condusă de Corneliu Zelea Codreanu, câștiga popularitate și era ca un ghimpe în coasta unor membri ai camarilei. În aceste condiții au fost luate măsurile necesare, pentru a transforma România în proprietatea personală a lui Carol al II lea și a anturajului său. În primul rând în anul 1938, la 10 februarie Carol al II lea dădea o lovitură de stat și îl demitea pe Octavian Goga, de la președenția Consiliului de Miniștri. Imediat a constituit un guvern loial condus de patriarhul Miron Cristea. P 20 februarie 1938, regele Carol II-lea a semnat decretul de promulgare a unei noi Constituții a României. Practic noua constituție instituia dictatura regală. Regimul democrat românesc murea până în anii 90. Toată puterea era concentrată în mâinile regelui, este criticat regimul de partide politice. De altfel partidele politice ajung să fie interzise, tot în 1938, fiind înfințat Frontul Renașterii Naționale, singurul partid acceptat și controlat de rege și camarila sa. Scopul acestui partid era pentru „mobilizarea conștiinței naționale în vederea întreprinderii unei acțiuni solidare și unitare românești de apărare și propășire a patriei și de consolidare a statului”. Ulterior a fost adoptată și o nouă lege electorală. A fost organizat și un simulacru de alegeri în iunie 1939, atunci când au candidat doar candidați ai Frontului Renașterii Naționale. În vara lui 1940, Frontul Renașterii Naționale a devenit Partidul Națiunii, declarat ”unic și totalitar. Ziarele independente au fost închise, iar radioul și presa scrisă a fost aservită noului regim. Culmea, mari oameni politici ai vremii, au acceptat compromisul lui Carol al II lea și al camarilei. Printre aceștia s-au numărat și Armand Călinescu, răsplătit cu funcția de prim-ministru, istoricul Nicolae Iorga, răsplătit la rândul său cu funcții în stat, C. Angelescu, C.C. Giurescu,mareșalul Prezan, Gh. Manea, Tătărăscu sau Argetoianu. Aceștia au fondat de altfel partidul unic al regelui. La rândul lor legionarii au fost îndepărtați prin asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu și mai apoi prin represaliile asupra Mișcării Legionare după asasinarea în semn de răzbunare, a lui Armand Călinescu, omul regelui. Domnia controversată a lui Carol al II lea se va sfârși într-un dezastru total. În 1940, România pierdea, fără niciun gest de opoziție sau de protest din fața regelui sau a Guvernului, Basarabia, Bucovina de Nord și Transilvania de Nord-Est. A fost umilința totală și finală. A fost obligat să abdice în septembrie 1940 și a părăsit țara, petrecându-și toată viața în exil

14.Patriarhul Daniel

pe numele de mirean Dan Ilie Ciobotea; n. 22 iulie 1951, Dobrești, Bara, Timiș) este actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A fost ales de către Colegiul Electoral Bisericesc la data de 12 septembrie 2007, fiind înscăunat în această demnitate la 30 septembrie 2007. Dan Ilie Ciobotea s-a născut la data de 22 iulie 1951, în satul Dobrești din comuna Bara (județul Timiș), ca al treilea copil în familia învățătorului Alexie și Stela Ciobotea. A primit la botez numele de Dan-Ilie Ciobotea. Școala primară a urmat-o în satul natal (1958-1962), Dobrești, iar gimnaziul în localitatea Lăpușnic (1962-1966), județul Timiș. În anul 1966 începe cursurile liceale în orașul Buziaș, pe care le continuă în municipiul Lugoj, la Liceul "Coriolan Brediceanu" (1967-1970).

După absolvirea examenului de bacalaureat se înscrie ca student la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1970-1974), unde obține Diploma de licență în teologie (Noul Testament). În perioada anilor 1974-1976 frecventează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar din București, Secția Sistematică, sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae; își continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universității de Științe Umane din Strasbourg (Franța) și doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolică (Germania).

La data de 15 iunie 1979 își susține teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg, intitulată: "Réflexion et vie chrétiennes aujourd'hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité". Teza a fost pregătită sub îndrumarea a doi reputați profesori francezi: Gerard Ziegwald și André Benoit și a primit calificativul maxim. Devine astfel doctor în teologie al Universității din Strasbourg. O formă lărgită a acestei teze a fost pregătită sub îndrumarea mentorului său, Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae și a fost susținută la 31 octombrie 1980 la Institutul Teologic Universitar din București sub următorul titlu: "Teologie și spiritualitate creștină. Raportul dintre ele și situația actuală." În urma examenului oral și a susținerii tezei, drd. Dan-Ilie Ciobotea a fost declarat Doctor în teologie ortodoxă, de asemenea, cu calificativul maxim.

Dumitru Stăniloae a spus cu acest prilej: "Examenul tezei a dovedit Comisiei de examinare că are în fața sa un candidat bine pregătit, bine informat și mai ales pătruns de dorința și râvna de a trăi o viață teologică de adâncime duhovnicească. Nouă asemenea oameni ne trebuie, oameni care să trăiască în învățătura Bisericii noastre. Spiritualitatea adevărată a preotului aceasta este: să trăiască în așa fel încât să poată răspunde și întrebărilor omului de azi, dar să rămână și preot adevărat. Cu o preoțime fără cultură teologică și fără trăirea demnității și misiunii sublime a preoției se va ajunge la îndepărtarea poporului credincios de Biserică." [2]

Profesor de teologie

Din anul 1980 a activat ca lector la Institul Ecumenic de la Bossey – Elveția (în perioada 1986-1988 fiind și director adjunct), fiind și profesor asociat la Geneva și Fribourg (Elveția). A participat la numeroase întruniri pentru promovarea ecumenismului peste hotare: al treilea Congres ortodox al Europei Occidentale de la Amiens, lângă Paris (1977), Colocviul despre Filioque de la Klingenthal Franța (1978 și 1979), Conferința studenților creștini de la Wellesley – S.U.A. (1979) și la Conferința ecumenică de la Cambridge Boston, S.U.A. (1979), ambele cu tema “Credința, știința, viitorul", Reuniunea ecumenică asupra spiritualității creștine de azi de la mănăstirea Valamo -Finlanda (1981), Reuniunea ecumenică "Iisus Hristos – Viața lumii" de la Niederaltaich – Germania (1982); Reuniunea ecumenică asupra rugăciunii pentru unitatea creștinilor de la Veneția (1982), a VI-a Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Vancouver (1983) etc.

La 6 august 1987 intră în viața monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel, avându-l ca naș de călugărie pe arhimandritul Cleopa Ilie. Cu această ocazie, a fost hirotonit ieromonah. Ulterior în octombrie 1988 este hirotesit protosinghel. În perioada 1 septembrie 1988-1 martie 1990, este consilier patriarhal, Director al Sectorului Teologie Contemporană și Dialog Ecumenic. În paralel, deține funcția de Conferențiar la Catedra de Misiune Creștină a Institutului Teologic Universitar din București.

În ianuarie 1990, PC Protosinghel Daniel Ciobotea a fost președintele Grupului de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, grup din care făceau parte Arhimandritul Bartolomeu Anania, Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloaie, Pr. Constantin Voicescu, ieromonahul Iustin Marchiș, dar și câțiva trăiriști mireni: Sorin Dumitrescu, Horia Bernea și Teodor Baconsky etc. Acest grup a avut un rol foarte bun pentru că, în timp ce ierarhii își temeau cârjele și scaunele, a reintrodus, cu concursul ministrului învățământului, religia în școli. Dar acest grup viza mai ales o înnoire a ierarhiei, căci acesta era problema la ordinea zilei. El s-a dizolvat, pentru că un membru al său a ajuns Mitropolit, altul vicar…

Mitropolit al Moldovei

La 1 martie 1990, PC Protosinghel Dr. Daniel Ciobotea este ales, la propunerea IPS Mitropolit Nicolae Corneanu, în rangul de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, cu titlul “Lugojanul", fiind hirotonit întru arhiereu în Catedrala Ortodoxă din Timișoara la 4 martie 1990.

La 7 iunie 1990 este ales, iar la 1 iulie 1990 este înscăunat ca arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

Din anul 1992 este Profesor de Teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din cadrul Universității Al. I. Cuza din Iași.

Participă, în continuare, la o serie de întruniri ecumenice peste hotare: de pildă, a condus delegația Bisericii Ortodoxe Române la a VII-a Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Canberra (1992). Deține numeroase funcții pe plan bisericesc și ecumenic: Reprezentant al Comisiei Sinodale Naționale pentru Educația Religioasă (București); Președinte al Comisiei Teologice și Liturgice a Sf. Sinod al BOR (fostă comisie pentru învățământ); Membru fondator și membru de onoare al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (București); Membru al Comitetului Executiv și Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Geneva, 1991-1998); Membru al Prezidiului și Comitetului Central al Conferinței Bisericilor Europene (din 1990); Vicepreședinte al celei de-a II-a Adunări Generale a Conferinței Bisericilor Europene (Graz, 1997).

Realizări ca mitropolit

ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, este și fondatorul a numeroase instituții dintre care amintim: Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iași, Seminarele Teologice Ortodoxe de la Mănăstirea Agapia, Botoșani, Dorohoi, Iași și Piatra Neamț, Academia Laică "Sf. Ioan de la Neamț", Mănăstirea Neamț, Centrul Cultural-Pastoral "Sf. Daniil Sihastru"-Durău, Institutul Ecumenic "Sf. Nicolae"-Iași, Centrul de Conservare și Restaurare a Patrimoniului Religios "Resurrectio", Centrul de educație și informare medicală Providența II – 2002, Institutul social-caritativ Diaconia – 2003, și altele.

De asemenea, pe plan social-caritativ, Mitropolitul Daniel a înființat o serie de instituții sociale, amintind: Asociația creștină Pelerinul (Iași, 1996); Cabinetul stomatologic St. Pantelimon (Iași, 1993); Asociația Medicilor și Farmaciștilor Ortodocși din România (Iași, 1993); Departamentul socio-caritativ Diaconia (Iași, 1994); Cantine pentru săraci la Iași, Pașcani, Dorohoi, Hârlău (1993-1995); Dispensar policlinic "Sf. Ap. Petru și Pavel" (1998); Centrul de diagnostic și tratament Providența (2000); Fundația Solidaritate și Speranță (2002); Centrul de educație și informare medicală Providența II (2002); Institutul social-caritativ Diaconia (2003).

ÎPS Mitropolit Daniel este și fondator de publicații religioase. Amintim aici "Vestitorul Ortodoxiei" -periodic de informație bisericească, teologie și spiritualitate al Patriarhiei Române, "Candela Moldovei" -buletinul oficial al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și "Teologie și Viață, Revistă de gândire și spiritualitate (fosta revistă "Mitropolia Moldovei și Sucevei"). ÎPS Daniel a organizat, de asemenea, numeroase simpozioane, colocvii, congrese naționale și internaționale, și organizează permanent programe culturale, educative și filantropice. La inițiativa IPS Daniel, a fost înființat postul de Radio Trinitas al Mitropoliei Moldovei (1998), care a devenit repede cel mai bun radio ortodox din țară.

ÎPS Daniel i se datorează și aducerea moaștelor unor sfinți și a unor relicve sfinte la Iași și în eparhiile sufragane ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, precum fragmentul din lemnul Sfintei Cruci care se păstrează la Mănăstirea "Xiropotamu" din Muntele Athos-Grecia (1992), moaștele Sfântului Apostol Andrei de la Patras-Grecia (1996), moaștele Sf. Gheorghe de la Livadia-Grecia (2000), Brâul Maicii Domnului de la Volos-Grecia (2001), moaștele Sf. Ioan Casian de la Marsilia-Franța (2002), moaștele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir de la Tesalonic-Grecia (2003), fragment din lemnul Sfintei Cruci ce se păstrează la Mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia (2004) sau fragment din moaștele Sfântului Apostol Pavel de la mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia (2005).

Activitate

De-a lungul timpului a primit numeroase distincții și titluri, dintre care amintim: Premiul Emanuel Heufeder (Germania, 1998); Medalia Comemorativă "150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu" și Ordinul "Serviciul Credincios" în rang de Mare Cruce acordat de către Președinția României (2000); Membru titular al Academiei Internaționale de Științe Religioase de la Bruxelles (2000); Premiul ecumenic al Institutului Sf. Nicolae din Bari (Italia, 2002); Premiul Pro Humanitate acordat la Berlin, în 2002, de Fundația Europeană pentru Cultură Pro Europa (din Freiburg im Breisgau); Senator de onoare al Universității Dunărea de Jos (Galați, 2003).

De asemenea deține titlul de Doctor Honoris Causa al mai multor institute academice din țară și străinătate: Universitatea Catolică Sacred Heart, Fairfield, Connecticut – S.U.A. (2003); Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași (2006); Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) Cluj.[3] De asemenea, este cetățean de onoare al municipiului Botoșani (2003).

A participat la peste 200 de simpozioane, congrese și conferințe teologice internaționale, aducând contribuții importante în rezolvarea problemelor dezbatute în cadrul acestor întruniri.

A publicat peste 500 de studii, articole, cuvântări și prefețe în limba română, peste 100 de studii și articole în limbile franceză, engleză și germană în reviste și volume colective din străinătate. Patriarhul Daniel este și autorul unor cărți teologice de o importanță deosebită.[necesită citare]

La data de 30 septembrie 2007, Președintele României i-a conferit Ordinul Național "Steaua României" în grad de Mare Cruce, ca o încununare a tuturor contribuțiilor sale.

În anul 2007 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, exemplu de credință neclintită și curaj în mărturisirea lui Dumnezeu, este foarte popular în rândul poporului român, dovadă și numeroasele lăcașuri de cult din țară care îl au ca ocrotitor. Printre acestea se numără și Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală, al doilea hram fiind dedicat prorocului din Tesba Galaadului.

Cu acest prilej, în această dimineață, Patriarhul Daniel a binecuvântat cu agheasmă lucrările de restaurare efectuate recent. Apoi, a oficiat Sfânta Liturghie.

În cuvântul său, de la finalul slujbei, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a scos la lumină principalele virtuți ale Profetul Ilie și a evidențiat că multe din faptele sale săvârșite erau prefigurări ale venirii lui Hristos.

Încă din pruncie acest om a fost chemat de Dumnezeu. Dacă rezumăm viața și faptele lui avem patru mari calități pe care trebuie să le scoatem în evidență: om al rugăciunii și al înfrânării, apărător al credinței adevărate împotriva rătăcirilor idolești, ajutător milostiv al săracilor, pedepsitor al celor care săvârșesc nedreptăți, a evidențiat Părintele Patriarh.

Viața sa aleasă a petrecut-o în rugăciune și în înfrânare, a continuat Preafericirea Sa, postind și nevoindu-se mult. El devine astfel o prefigurare a monahismului încă din Vechiul Testament când nu exista monahism. Sfântul Proroc Ilie, ca om al rugăciunii, al sfințirii vieții prin post, prin nevoință este un om plin de harul lui Dumnezeu cât se putea dărui acesta în Vechiul Testament.

În situațiile când apar secetea și foametea trebuie să adresăm rugăciuni Sfântului Ilie, a îndemnat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, el este ocrotitor al celor care sunt dreptcredincioși, al văduvelor, săracilor, al oamenilor nedreptățiți. Este răzbunător aspru pentru cei care au fost adesea umiliți și pedepsitor al celor care săvârșesc multe nedreptăți.

De ziua Prorocului, Preafericitul Daniel își sărbătorește unul dintre ocrotitorii primiți la botez. Cu această ocazie, conducătorul Bisericii noastre a fost felicitat de ostenitorii Reședinței Patriarhale și de slujitorii Catedralei Patriarhale.

La final, Patriarhul Daniel a transmis felicitări celor care îl au ocrotitor pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul.

Tuturor celor care poartă numele de Ilie le dorim ani mulți și binecuvântați, cu pace, bucurie, credință multă și fapte milostive, le-a urat Preafericirea Sa.

15.Donald Trump

Într-un rezultat al alegerilor reale, nominalizatul Partidului Republican, Donald Trump, a măturat cel mai mare vot pentru a fi ales al 45-lea Președinte al Statelor Unite.

După ce a câștigat state importante din Florida, Ohio și Carolina de Nord, Trump a bătut candidatul Partidului Democrat, Hillary Clinton, care a fost susținut de președintele actual Barack Obama, într-unul dintre cele mai interesante alegeri din Statele Unite.

Iată primele 8 calități care îl fac pe Donald Trump un lider excelent.

Încredere

Iubește-l sau îl urăște, dar nu-l poți ignora. Încrederea lui Donald Trump în ceea ce el crede îl face un lider perfect.

Chiar și după ce a fost înhățat de acuzații de la legăturile mafiei cu relațiile de afaceri fără scrupule cu discriminarea rasială în ultimele patru decenii, Trump a condus în mod confident spre o victorie alunecoasă în alegerile prezidențiale.

Authoratitive

Autoritatea Trumpului asupra subiectului său este una dintre calitățile pe care trebuie să le deținem ca lider.

Donald Trump a făcut evident clar în cursul alegerilor că politica sa externă va fi concentrată în mod special pe faptul de a face America sigură din nou distrugând grupările teroriste islamice radicale, încheind tratatul nuclear cu Iranul și plățile de răscumpărare către sponsorul mondial de stat de terorism.

El a spus că va pune capăt practicii de scuze pentru inamicii americani și va rămâne doar aliat al țării. Aceasta arată autoritatea și îl face un mare lider.

Neînfricat

Donald Trump a fost nemulțumit în critica sa asupra a ceea ce crede el.

La începutul anului, Trump a spus că nimeni nu va fi mai dur cu privire la statul islamic decât el însuși dacă ar fi ales. Potrivit lui Trump, terorismul islamic mănâncă porțiuni mari din Orientul Mijlociu și este un lucru pe care ne-am propus să-l distrugem complet.

Deal-maker

ultimele articole

Pe măsură ce compania dvs. scade, va trebui să ascultați mai mult decât vorbiți

Ai ceea ce trebuie să fii un mare lider?

Statisticile privind spațiile de colaborare sunt chiar mai bune decât ceea ce se pare

Aceste 4 principii de leadership ale școlii de bătrâni încă sună adevărate astăzi

10 trucuri psihologice pentru a spori vânzările site-ului dvs.

Trump este un mare negociator și se știe că înțelege înțelegeri complexe, împreună cu cunoștințele sale despre o mare varietate de industrii și companii.

Trump a cumpărat încă proprietăți care au mai puțin de o creștere. Asumarea riscurilor face parte din afaceri, dar Trump a fost inteligent în a asigura calcularea riscurilor.

În campania sa electorală, el a promis să reducă rata de afaceri la 15%, să reducă ratele individuale la trei paranteze de 12, 25 și 33%, cu o rată de 0% pentru mulți. Ținând cont de abilitățile sale foarte mari, el poate fi capabil să-l aducă la viață.

Prudent cu resurse

În loc să angajeze oameni noi pentru a lucra în birouri guvernamentale, Trump propune ca nimeni să nu poată obține un loc de muncă în forța de muncă federală timp de cel puțin următorii patru ani.

Acest lucru ar putea însemna că birourile guvernamentale care își petrec jumătate din timp birourile de ștampile din cauciuc nu vor primi în curând niciun nou membru al personalului.

Una dintre cele mai noi politici ale Trump este de a interzice lobbyiștilor străini să strângă fonduri pentru guvernele Statelor Unite, ceea ce înseamnă că numai poporul și companiile americane vor avea o influență majoră asupra rezultatelor alegerilor.

Primul interes

Trump a fost clar în manifestarea sa electorală că intenționează să aducă sistemul de imigrație să prioritizeze mai întâi interesele americanilor. Trump a propus punerea în aplicare a legilor privind imigrația – la frontieră și la locul de muncă.

El a cerut construirea unui zid de frontieră și, terminând orașele de sanctuar, trimițând străinii criminali acasă și primind imigranții care îmbrățișează modul de viață american.

Priorități clare

Trump a vorbit din când în când despre obligația guvernului federal de a proteja drepturile cetățenilor săi.

Potrivit lui Trump, guvernul federal nu ar trebui să diminueze acest drept prin negarea "protecției sale".

"Sunt împotriva avortului, cu excepția violului, a incestului și a vieții mamei. Mă opun folosirii fondurilor guvernamentale pentru a plăti pentru avorturi ", a spus Trump în timpul campaniei electorale.

El a oferit, de asemenea, un sprijin neclintit pentru dreptul de a păstra și a purta arme.

El a cerut să fie serios în legătură cu urmărirea penală a criminalilor violenți, împuternicirea proprietarilor de arme care respectă legea să se apere și să extindă programele de sănătate mintală.

Acest lucru arată că are priorități clare și că nu-și mărește cuvintele.

Înțelegere financiară

Trump are un imperiu de succes în spatele lui, pe care la condus de la preluarea firmei imobiliare și de construcție a tatălui său, Fred Trump, care ulterior a fost redenumită "The Trump Organization".

El a fost, de asemenea, un producător de televiziune și a deținut premii Miss USA de aproape 10 ani, deține modul în care trebuie gestionate fondurile.

Cu trilioane de dolari în datorii, acesta este un fel de lider care ar putea să-l transforme în jurul pentru SUA.â

E nevoie de o hotărâre fermă de a te separa de restul turmelor. Pentru a deveni un lider eficient, multe calități și caracteristici trebuie să funcționeze în combinație între ele. Iată câteva dintre modalitățile prin care Donald Trump a devenit un lider eficient de-a lungul anilor:1. Donald Trump este un riscantface obiectul unui risc de atuDin practicile sale de afaceri și investițiile în alergarea sa la Casa Albă, Donald Trump a luat riscuri care duc la schimbare. El a preluat organizația Trump de la câteva sute de milioane de dolari la 3,7 miliarde de dolari, investind în tranzacții cu risc mai mare și mai profitabile.El a schimbat, de asemenea, în mod singular, chipul politicii cu stilul său de campanie în acest an electoral, îndepărtându-se de corectitudinea politică a politicienilor, tot atât de inerentă, și spunând ceea ce crede că este îndreptată direcția cea bună, indiferent de cine poate jigni.2. Donald Trump este persuasivtrumpul este convingătorMulți nu sunt de acord cu retorica lui Trump, dar este în modul său de a vorbi că este cel mai puternic. El este clar și concis în a-și transmite mesajele de ansamblu într-un mod care ajunge în mod efectiv la angajații săi și la milioane de alegători. Și dacă știe sau nu, Trump folosește dovezile lui Aristotel (etos, patos și logos) în stăpânirea convingerii sale, atrăgând pe cei cu care vorbesc cu logică, emoție și credibilitate pentru a-și câștiga încrederea.3. Donald Trump este incredibil de auto-asigurattrump de sine austred"Va fi incredibil, uimitor – nu va fi nimic de genul asta". Acesta este în mod obișnuit ceea ce Trump spune despre tot ce face sau se implică și, deși unii ar putea considera acest comportament drept amețit sau arogant, este de fapt o cheie caracteristică care ia făcut succesul astăzi. Un lider puternic trebuie să fie sigur de a-și influența echipa în urmărirea lui spre obiectiv.4. Donald Trump este un Team-Buildertrupează constructorul de echipăHenry Ford a fost citat odată spunând: "Nimic nu este deosebit de greu dacă îl împărțiți în locuri de muncă mici". Trump poate să nu știe cum să opereze o macara sau să verifice pe cineva într-un hotel, dar operează zeci de hoteluri, clădiri, stațiuni și terenuri de golf din întreaga lume. Cum o face el? El folosește abilități afective de conducere și adună echipe de oameni care au cunoștințele.5. Donald Trump funcționează din greutrumpul lucrează din greuNu există nici o îndoială că munca grea este contagioasă. Liderii puternici conduc de exemplu, iar Donald Trump este un 24 de muncitori activi. El este citat spunând că el doarme puțin "90 de minute până la patru ore pe zi". În timp ce pentru majoritatea este aproape imposibil, pentru Donald Trump, arată că, dacă ești pasionat de ceea ce faci, atunci somnul poate aștepta.Spuneți ceea ce doriți, dar de-a lungul anilor, Donald Trump sa dezvoltat într-un magnat de afaceri la nivel mondial, o personalitate de televiziune și un candidat republican la președinție pentru cursa din 2016. El nu a ajuns doar la acest punct de succes pe un capriciu – el a construit o fundație de abilități de conducere și sa propulsat pentru a deveni liderul puternic pe care îl reprezintă astăzi

Noțiunea de conducere și ceea ce este necesar pentru a fi un lider bun este subiectul unei dezbateri. Există multe teorii ale conducerii, unele se referă direct la trăsăturile, abilitățile și caracteristicile individuale și individuale; în timp ce alții văd conducerea în termeni diferiți. Acest articol analizează un lider individual, Donald Trump, în termenii a două teorii separate – Caritabilitatea și abordările psihodinamice ale leadershipului.

Pe măsură ce campania prezidențială a progresat în cursul anului 2016, pentru majoritatea observatorilor a devenit clar că un nou și neobișnuit candidat a ieșit din mulțimea de persoane care solicită numirea republicană a președintelui. Prin cuvinte și fapte, acest candidat sa separat de pachet, câștigând numirea și devenind în cele din urmă președintele Statelor Unite. Bineînțeles, acest individ este Donald Trump, iar conducerea lui este, în multe privințe, destul de diferită de oricare alt individ care a servit în această cea mai înaltă funcție publică.

Domnul Trump nu a fost un politician tipic și și-a concentrat mesajul asupra acestei diferențe. Campania politică a domnului Trump și administrarea ulterioară au fost marcate de diviziune extremă și au fost primite cu un nivel extrem de ridicat de polarizare în rândul populației județului. Sa prezentat ca agent de schimbare, dar tipul și direcția schimbării au produs un mare grad de stres în rândul multor americani.

Abordarea traitului este probabil cea mai veche și mai cunoscută și mai acceptată viziune a conducerii. Liderii sunt adesea văzuți în termeni de propriile trăsături sau caracteristici unice. Liderii au fost reprezentați ca având trăsături specifice și specifice care le-au separat. Mai mult, aceste trăsături au fost și continuă să fie percepute ca fiind înnăscute individului, calități pe care le-a avut de la naștere sau care s-au dezvoltat în copilărie. În acest punct de vedere al lumii, conducerea se bazează pe, și emană din, caracteristicile liderului individual.

Abordarea traitului față de conducere se concentrează asupra trăsăturilor specifice sau calităților pe care liderii le posedă. O analiză a unui lider în ceea ce privește această abordare a conducerii trebuie să privească trăsăturile specifice ale liderului prin intermediul obiectivelor care au fost identificate ca fiind importante pentru o conducere eficientă. Acestea includ inteligența, încrederea în sine, determinarea și integritatea,

Inteligența în abordarea trăsăturilor a fost identificată ca o trăsătură majoră de conducere. Inteligența pare a fi importantă pentru oricine dorește să se stabilească ca lider. Nu există nicio îndoială că oricine se ridică la un nivel semnificativ de conducere ar avea un nivel ridicat de inteligență. Donald Trump, se pare, are cel puțin inteligență superioară, dar, de asemenea, nu este în mod evident persoana cea mai inteligentă în afaceri sau politică.

De-a lungul vieții sale, Donald Trump sa identificat drept "câștigător" și sa prezentat ca pe cineva care a răspuns corect la problemele pe care le-a confruntat. Nu trebuie să ne uităm mai departe decât dialogul său în timpul campaniei prezidențiale din 2016 când el a deranjat adesea conducerea administrației Obama și a susținut că are răspunsurile potrivite la problemele dificile din Orientul Mijlociu, de exemplu. Dl. Trump pare să aibă încredere în sine.

Determinarea este importantă pentru un lider. Abilitatea de a depăși obstacolele și de a persevera în vremuri și circumstanțe dificile este o trăsătură importantă. Din nou, domnul Trump a dat dovadă de o hotărâre semnificativă în ceea ce privește cariera în afaceri și, mai recent, în cariera sa politică. În ambele cazuri, a trebuit să depășească obstacolele și a perseverat. În cariera sa de afaceri și politică, domnul Trump a manifestat un grad înalt de determinare.

Integritatea este aplicarea credibilității și onestității. Orice examinare a integrității domnului Trump ar pune sub semnul întrebării nivelul integrității domnului Trump. Desigur, adversarii săi politici ar spune că are o lipsă severă de integritate. Cu toate acestea, susținătorii domnului Trump ar putea susține probabil că are integritate, deoarece este inspirat de încrederea lui și de modul în care pare să fi urmat cu promisiunile sale de campanie.

Deși domnul Trump este cu siguranță în ieșire și în multe privințe sociabil, ar fi foarte dificil să-i descriu cuvintele și faptele ca fiind în orice mod amabil, diplomatic, tactic sau sensibil la nevoile altora. Deși susținătorii săi ar susține probabil că este îngrijorat și sensibil la bunăstarea lor, majoritatea americanilor nu vor fi considerați parte din acest grup.

Abordarea psihodinamică cuprinde o metodă mai pasivă și oarecum eterică de descriere și evaluare a conducerii, axată mai mult pe complexitatea și interconectarea diferitelor aspecte ale comportamentului uman. Acesta include efectele conducerii asupra adepților și efectele continue ale influențelor copilariei asupra comportamentului adulților.

Domnul Trump a dezvoltat în timp relații de relații care sunt atât influențe pozitive, cât și negative, în viața sa și în modul în care conduce. Domnul Trump pare să fi dezvoltat o dorință copleșitoare de a reuși și de a sta în afară de alții. Relațiile de la locul de muncă care vor fi luate în considerare aici ar fi foarte ierarhice, cu domnul Trump în vârful ierarhiei. Aici am putea folosi rolul său în emisiunea de televiziune "The Apprentice" pentru a ilustra o astfel de relație sau să ne gândim cum ar fi putut să se ocupe de fostul director al FBI James Comey sau de fostul secretar de presă Sean Spicer.

Leadershipul emanând din narcisismul constructiv oferă un sentiment de introspecție din partea liderului care este empatic. Narcisismul excesiv face ca liderii să se concentreze intens asupra puterii, statutului, prestigiului și superiorității. Această bază specială pentru analiză îl pune pe dl. Trump în cea mai proastă lumină în ceea ce privește conducerea. Prin ambele cuvinte și fapte, domnul Trump se dovedește a fi excesiv de narcisist. El se concentrează pe afirmarea puterii sale, prins în statutul și prestigiul pe tot parcursul vieții sale și se axează pe dovedirea superioară – un câștigător. În plus, el nu prezintă nici un semn că el a fost vreodată angajat în introspecție sau a arătat un sentiment semnificativ de empatie.

Această scurtă analiză a conducerii domnului Trump în materie de trăsături și abordări psihodinamice a oferit o înțelegere a modului în care domnul Trump a reușit în ceea ce privește conceptele de bază care formează aceste abordări. Cu toate acestea, aceste abordări sunt foarte limitate și limitate atunci când se efectuează o analiză a conducerii. Definirea leadershipului în termenii trăsăturilor unui lider nu oferă nici o flexibilitate pentru contextul situațional sau niciun efect reciproc al urmașilor asupra liderului. Abordarea psihodinamică este mult mai cuprinzătoare decât efectele conducerii asupra adepților, dar este limitată atunci când se adresează aspectelor structurale legate de conducerea efectivă.

Conducerea domnului Trump este limitată. El pare să fie mult mai preocupat de el și de susținătorii săi decât de binele mai mare al țării. El este provocator și diviziv și adesea găsește un grup împotriva celuilalt și joacă pe temerile multora. El este într-o poziție de mare conducere, dar nu oferă conducere efectivă. Dl. Trump pare să vrea să apeleze la suporterii sau urmașii săi, dar nu la o bază largă a populației.

16.Angela Merkle

ngela Merkel este prima femeie cancelar din Germania și a servit trei termeni. Ca o femeie divorțată din Lutheran din Germania de Est, ea a sfidat convenția prin spargerea și, în cele din urmă, conducerea, a partidului creștin-democrat dominat de bărbați, în mod tradițional.

Este considerată liderul de facto al Uniunii Europene. În 2015, Time Magazine a numit-o Persoana Anului .

O scurtă biografie

Angela Merkel sa născut la 17 iulie 1954 la Hamburg, Germania. Tatăl ei a fost un pastor luteran, iar vocația sa a dus la mutarea familiei în Germania de Est.

La școală, Merkel a excelat la rusă și la matematică, iar ea a continuat studiul fizicii la Universitatea din Leipzig. Ea a obținut, de asemenea, un doctorat în Chimie Quantum, care a condus-o să caute o carieră de cercetător științific.

Implicarea lui Merkel în politică a început după căderea Zidului Berlinului, când a intrat în Partidul Democrației Trezirea. Când Germania a fost reunificată în octombrie 1990, Merkel a contestat în alegerile federale din 1990 și a câștigat un loc în Bundestag (parlamentul național al Germaniei). Cu cancelarul Helmut Kohl ca mentor, ea a devenit membru al Cabinetului cu portofoliul de ministru pentru femei și tineret. În 1994, ea a obținut o numire mai mare ca ministru pentru mediu și securitate nucleară.

După alegerile din 1998, când Uniunea Democrată Creștin Democrat (CDU) a pierdut puterea, Merkel a fost numit secretar general al partidului și a câștigat popularitate ca politician. În 2002, a devenit liderul opoziției în Bundestag.

În alegerile din 2005 nici CDU, nici Partidul Social Democrat (SDP) nu au obținut o majoritate clară. CDU a negociat cu succes un guvern de coaliție majoră cu PSD; în consecință, Merkel a devenit cancelar al Germaniei, prima femeie care a câștigat poziția. A deținut Cancelaria pentru trei mandate și, fără un succesor evident în vigoare și fără limite de termen în Germania, este probabil că va contesta un al patrulea. Deoarece Germania este cea mai populată și cea mai bogată țară din Uniunea Europeană, Merkel este cunoscut și ca lider de facto al UE.

În 2015, Time Magazine a numit-o Persoana Anului. De asemenea, a primit premiul Medalia prezidențială a libertății americane, cea mai înaltă onoare civilă din Statele Unite.

Lecții de lecție de la Angela Merkel

1. Folosiți experiența anterioară de viață pentru a vă ajuta să conduceți

Fundația academică a lui Merkel în calitate de absolvent de doctorat în Chimie cuantică evidențiază preferința sa pentru colectarea de informații și o modalitate aproape științifică de abordare a problemelor. Este cunoscută că se deplasează încet și că ia timp să ia decizii calculate pe baza fiecărei situații specifice. Ea este, de asemenea, cunoscută pentru că este deschisă pentru a face corecții curs în timpul executării planurilor.

Înființarea ei în Germania de Est ia informat, de asemenea, luarea deciziei de conducere. Ca cineva care a crescut izolat în blocul de est, Merkel este un campion pentru ruperea zidurilor, deschiderea și incluziunea, iar acest lucru este evident în poziția sa privind problema refugiaților cu care se confruntă Europa.

Abordarea ei față de criza datoriilor din Grecia a arătat, de asemenea, modul în care își folosește experiența de viață pentru a naviga într-o problemă dificilă. Ea a fost fermă cu privire la măsurile de austeritate pe care Grecia ar trebui să le accepte pentru a fi eligibile pentru un plan de salvare financiar. Poziția sa fermă în această chestiune a venit probabil din anii ei mai mici, când a experimentat prăbușirea economiei est-germane.

Fiecare are propriile experiențe de viață pe care le pot folosi. În calitate de lider, folosiți experiențele voastre trecute pentru a vă ajuta – poate că a fost o abordare reușită a unei probleme, sau ați învățat dintr-o greșeală pe care acum știți că nu o repetați. Când vă aflați într-un loc greu de lider, folosiți setul unic de abilități și experiențe pentru a vă ajuta să rezolvați problema.

2. Cooperarea în valoare și consensul

Unul dintre punctele forte ale ei este modul in care ea evalueaza cooperarea si consensul. Două dintre ultimele trei guverne germane pe care Merkel le-a condus în timpul cancelariei sale au fost construite pe o coaliție a creștinilor și a social-democraților. Deși a fost o necesitate politică care a precipitat coaliția, efectele ei pozitive sunt clare; majoritatea covârșitoare a acestora în Bundestag a permis guvernului Merkel să facă schimbări economice și sociale care au dus la prosperitatea germană și un loc mai proeminent în comunitatea globală.

Merkel este, de asemenea, cunoscut pentru evaluarea cooperării între membrii UE. Ea înțelege că succesul și stabilitatea UE sunt în beneficiul tuturor membrilor și se angajează să garanteze că țările membre continuă să coopereze și să lucreze împreună.

Ce faci ca lider pentru a încuraja cooperarea și a construi un consens? Dacă puteți să vă îmbogățiți pe ceilalți cu viziunea organizației și să le îmbogățiți să lucreze împreună, puteți obține mult mai mult.

3. Nu vă fie teamă să luați decizii dificile

Ea a spus odată: "Frica nu a fost niciodată un bun consilier, nici în viața noastră personală, nici în societatea noastră". În momente de criză, Merkel nu se îndepărtează de decizii dificile. În timpul crizei de refugiați siriene, ea a avut curajul moral de a permite refugiaților în Germania, în ciuda costurilor politice ale deciziei.

Merkel a refuzat să vorbească public despre decizia ei, iar unii speculează că anii ei formați în Germania de Est și valorile ei personale – libertatea și toleranța – au fost pietrele de temelie ale poziției ei în această chestiune. Deși rezultatul crizei recente a refugiaților din Europa nu este sigur, putem admira mișcarea îndrăzneață a lui Merkel, care a favorizat umanitatea față de politică.

Ca lider, veți fi chemat să luați decizii dure. Nu vă întoarceți de la ei! În schimb, fiți îndrăzneți și luați poziție pe baza informațiilor pe care le aveți despre situație, despre valorile personale, precum și despre valorile organizației și despre posibilele rezultate care ar putea rezulta din decizia dvs. Faceți cea mai bună alegere posibilă și apoi efectuați corecții de curs, dacă este necesar. Echipa dvs. va răspunde bine decisivității dvs. și va permite organizației dvs. să avanseze. Angela Merkel a transformat politica germană de când a fost votată în funcția sa în 2005. Realizările ei la domiciliu și în străinătate au văzut lista celor mai puternice femei ale Forbei de opt ori. Iată 10 motive pentru care politicianul din estul Germaniei, cu un doctorat în chimie fizică, este considerat cea mai puternică femeie de pe planetă.

1. Forța în birou

Angela Merkel se află acum în cel de-al treilea mandat și are o dimensiune istorică – nu doar pentru că se află la xenita puterii ei, ci pentru că Konrad Adenauer este singurul cancelar în fața ei pentru a avea o poziție atât de puternică după o simplă timp în funcție. Helmut Kohl și Helmut Schmidt s-au apropiat, dar nici unul nu se afla într-o poziție atât de puternică încât se află într-o etapă atât de târzie în cancelaria lor. Ea va coborî în istoria germană și europeană, în calitate de lider cu o cantitate imensă de putere rămasă cel puțin și ca cineva cu niște realizări istorice, cel puțin în numele ei – mai ales dacă reușește să salveze moneda euro.

Aceasta indică poziția ei puternică că nu a declarat încă dacă va candida pentru un al patrulea termen. Faptul că nu a exclus acest lucru a anulat cu siguranță zvonurile anterioare pe care ea nu le-ar putea vedea prin al treilea mandat. Cu siguranță nu ar fi stilul lui Merkel să plece devreme. Ceea ce va face ulterior rămâne o speculație pură. Ea a refuzat să fie trasă, deși rolurile de președinte al consiliului european sau de secretarul general al ONU au fost motivate, nu în ultimul rând pentru că vor fi disponibile în 2017.

2. Europa și euro

Publicitate

Ea este uneori menționată ca liderul de facto al Europei sau "decidentul" și a avut adesea șansa de a-și consolida rolul în timpul crizei euro, nu în ultimul rând în această săptămână asupra Greciei. În ceea ce privește Atena, Merkel deține corzile, ceea ce va fi și mai acut, dacă partidul de stânga Syriza, cu promisiunile sale de a renunța la datorii și de a ignora măsurile de austeritate, câștigă alegerile viitoare. Merkel a emis un avertisment slab închis că zona euro ar putea supraviețui fără Grecia. Insistența ei de a impune măsuri de austeritate în stilul german și reforme asupra restului Europei, mai degrabă decât a da presiuni constante de a inunda piețele cu tot mai mulți bani, a câștigat câțiva prieteni, în special în sudul Europei, dar mâna constantă a arătat-o ​​odată de criză a văzut-o câștigă laudă și a obținut sprijinul său imens înGermania . Fără criză, ar fi putut fi la fel ca orice alt lider. În schimb, criza a ajuns să-i definească mandatul.

Declarația lui Merkel că, în cazul în care euro nu reușește, Europa nu reușește cel mai bine să își exprime angajamentul față de proiectul european. Aceasta subliniază, de asemenea, oportunitatea istorică pe care o mai are încă în fața sa, deoarece este prea devreme pentru a face un verdict asupra politicilor sale. În primul rând, ea trebuie să salveze moneda euro, a cărei situație este încă departe de a se sfârși. La opt ani în funcția de cancelar, cea mai mare provocare a lui Konrad Adenauer a fost Tratatul de la Roma. Pentru Helmut Kohl, a fost unificarea Germaniei și integrarea Germaniei în Europa. Proiectul european pare a fi mai periclitat decât în ​​orice alt moment și, prin urmare, este cea mai mare provocare. Merkel va fi în mare măsură dacă reușește sau nu reușește, motiv pentru care a plasat Europa ferm în centrul agendei celui de-al treilea mandat.

3. Economia

În timp ce majoritatea liderilor europeni au fost finalizați de criza financiară, Merkel a înflorit în timpul acestuia. Ea a îngăduit o recesiune pe termen lung în Germania, la momentul loviturii crizei economice globale, prin introducerea unor pachete de stimulente economice și prin scurtarea orelor de lucru, prin care muncitorii au muncit mai puțin, dar câștigurile lor au revenit mai degrabă de guvern decât de afaceri. Ca rezultat, Germania a înflorit în criză (ajutat și de posibilitatea de a profita de alte condiții favorabile, cum ar fi dobânzile scăzute la obligațiuni și Germania puternică – unii ar spune prea puternici – ca exportator). Provocările viitoare vor fi abordarea infrastructurii publice subfinanțate, a unui sistem de educație fals și a lipsei de lucrători calificați,

4. Reforma energetică

Foarte curând după dezastrul de la Fukushima, Merkel a făcut anunțul surprinzător că va închide opt dintre cele 17 reactoare nucleare ale Germaniei și că celelalte vor fi eliminate până în 2022. Ieșirea face parte dintr-o tranziție pe termen lung la surse alternative de energie – – a fost numită "Energiewende" – și a câștigat Merkel sprijin considerabil din toate domeniile și a stimulat poziția Germaniei ca lider mondial în reforma energetică, în efortul de a combate încălzirea globală.

Schimbarea ei de direcție a fost văzută ca un comportament tipic. Încăpățânându-se cu încăpățânare în poziția în care au rămas reactoarele nucleare, ea a făcut o întoarcere rapidă – o metodă atât de tipică pentru ea încât a fost descrisă ca "Merkelisch". Unii au spus că a folosit inteligent momentul încărcat emoțional de la Fukushima ca o modalitate de a obține în jurul valorii de șoferii de energie care erau încă încăpățânați, bătuți în nămol, care erau reticenți în adoptarea alternativelor.

5. Juncker

Merkel sa arătat în spatele lui Jean-Claude Juncker pentru liderul comisiei europene în luna mai și, prin aceasta, a dat o lovitură gravă încercărilor lui David Cameron de a bloca fostul prim-ministru al Luxemburgului de la preluarea rolului. Insiderii lui Merkel au sugerat mai târziu că nu l-au dorit de fapt pe Juncker să-l vadă ca pe un candidat slab, dar și-a dat seama că nici măcar nu avea suficientă influență pentru a se ridica la cei care îl voiau, inclusiv – mai degrabă important – și a recunoscut destul de curând. Decizia ei de a sprijini pe bărbatul care a continuat să ocupe postul a pus-o într-o poziție mult mai puternică decât ar fi susținut un ratat.

6. Desființarea conscripției

După mai bine de 50 de ani, Bundeswehr (forțele armate) a abolit recrutarea obligatorie în iulie 2011, ca parte a planurilor de reducere a mărimii armatei de la circa 240.000 de soldați la o armată profesionistă și foarte bine pregătită de 170.000. A fost împins de ministrul apărării de atunci, Karl-Theodor zu Guttenberg, cu sprijinul lui Merkel, în ciuda opoziției cu care se confruntau mulți politicieni conservatori. Potrivit actualei ministere a apărării, Ursula von der Leyen, Bundeswehr are acum un serviciu de îngrijire a copilului și un program flexibil de lucru, subliniind sprijinul acordat de Merkel pentru viața de familie.

7. Elterngeld (prestație parentală)

Într-un efort de a sprijini cuplurile cu copii, beneficiul "Elterngeld" sau beneficiul parental a fost introdus de guvernul lui Merkel în 2007. Este vorba de versiunea germană a plății de maternitate, dar este disponibil fie pentru părinți, dar și pentru reducerea sarcinii financiare asupra familiilor, rata de nastere. Schema finanțată de taxe permite părinților să împartă până la 14 luni după nașterea copilului și le acordă fiecăruia până la 67% din salariul lor în acea perioadă. Merkel a luptat cu tărie împotriva adversarilor din Elterngeld în cadrul propriei alianțe conservatoare, declarând că aceasta este una dintre elementele politicii sale guvernamentale, apărând în special dreptul oamenilor de a-și lua timpul liber pentru a-și crește copiii. Deși nu a crescut rata natalității, politica a avut un impact major asupra vieții de familie în Germania, în special asupra vieții mamelor care lucrează.

8. Salariul minim

Deși a fost condusă de partenerii săi de coaliție, social-democrații, încă se consideră că este de datoria lui Merkel că a fost introdus un salariu minim pe ceasul ei, după ani de campanie într-un efort de a atenua nedreptatea socială. Rata de 8,50 euro pe oră a fost introdusă la 1 ianuarie 2015 și va spune, susținătorii acesteia, că vor contribui la combaterea diviziunilor sociale în creștere și vor face față creșterii inegalității salariale. Scopul este, de asemenea, să stimuleze salariile celor care au suferit în mod efectiv înghețarea salariilor, deoarece angajatorii au susținut că sunt necesare salarii mici pentru ca firmele germane să-și mențină avantajul competitiv.

9. Politica externă și Rusia

Merkel a obținut puncte pentru eforturile sale de politică externă, cel mai recent asigurându-se că este în dialog constant cu președintele rus, Vladimir Putin, în legătură cu disputa din Crimeea. Mulțumită educației sale germane est-europene, ea cunoaște bine cultura rusă și vorbește limba rusă la un standard excelent și, în timp ce nu este fan al lui Putin, persoana (care, în ciuda cunoașterii fricii de câini, îi lasă pe labrador să se piardă în jurul ei, ca și datoria ei de a continua să comunice cu el. Ea a subliniat altor lideri occidentali că presiționarea prea mult ar putea împinge Rusia în haos politic și economic, ceea ce nu ar fi bun nici pentru Rusia, Germania și nici pentru Europa.

10. Reușita ca femeie într-o petrecere orientată spre bărbat

Deși nu este o realizare politică, prezența ei în calitate de protestantă, fără copii, femeie est-germană la conducerea Uniunii Creștin-Democrate, un partid dominat de bărbați, în mare parte catolic, cu rădăcini în Germania de Vest, a schimbat nu numai partidul, ci fără îndoială, și societatea germană. Ea este primul lider politic al femeii din Germania și a lăsat în urmă mulți oameni în spatele ei pe drum. Merkel a ajutat la transformarea partidului profund tradițional în "unul dintre pilonii noii consensuri germane", potrivit consiliului european pentru relații externe. Acest lucru a dus, la rândul său, la o nouă direcție politică privind totul, de la reforma energetică la drepturile familiale și ale femeilor – inclusiv decizia recentă de a introduce cote de sex feminin în sala de consiliu.

• Acest articol a fost modificat la 8 ianuarie 2014. Din cauza unei erori de editare, o versiune anterioară a spus că Angela Merkel a fost "născută în Germania de Est"; sa născut la Hamburg, Germania de Vest, dar la scurt timp după ce sa născut, familia sa sa mutat în Germania de Est

17.Regina maria a romaniei

a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui de coroană devenit ulterior regele Ferdinand I al României. A fost mama regelui Carol al II-lea. Maria, născută Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

Părinții săi au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Maria Alexandrovna Romanova, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

Maria și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Eastwell Park, comitatul Kent.

S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand I, principele moștenitor al tronului României, încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și, începând din 1914, ca regină.

A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român.

Pe timpul războiului și-a însoțit soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.

În perioada Conferința de Pace de la Paris (1919) dar și după încoronarea, alături de regele Ferdinand, ca suverani ai României Mari (Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, președintele Franței Georges Clemenceau sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene.

După moartea lui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reușit îndepărtarea reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la Balcic și Bran.

În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în țară în vara lui 1938, murind la reședința sa de la Pelișor.

A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.

Regina Maria a fost o iubitoare și o colecționară de artă, susținând o serie de personalități artistice și literare cu burse și bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum și a unor povești și versuri pentru copii.

Personalitate complexă și puternică, regina Maria a fost supusă unor campanii denigratoare sistematice, cele mai cunoscute fiind cele orchestrate de Puterile Centrale în Primul Război Mondial și autoritățile comuniste, în primii ani după al Doilea Război Mondial, campanii ale căror reminiscențe mai pot fi întâlnite și astăzi.

Constantin Argetoianu, unul din criticii constanți și nemiloși ai reginei, este și cel care reușește să sintetizeze în câteva cuvinte rolul reginei Maria și locul pe care ea îl merită în istorie: oate unul dintre cele mai complexe personaje din istoria României este Regina Maria a României, supranumită de românii contemporani cu ea „Mama răniților” sau „Regina soldat”, în special datorită implicării sale active în ajutorarea răniților în Primul Război Mondial.

Născută în 29 octombrie 1875, în Marea Britanie, sub numele de Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha , viitoarea regină Maria a României a fost prima fiică a principelui Alfred al Marii Britanii, principe de Saxa-Cobur-Gotha și duce de Edinburg, și a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Regina Maria a fost, totodată, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii.

După o copilărie și o adolescență petrecută în casa părintească, din Eastwell Park, comitatul Kent, Maria s-a logodit la 16 ani cu principele Ferdinand I, moștenitorul tronului României. S-au căsătorit la 10 ianuarie 1893, pe când principesa Maria avea numai 17 ani. Cu prilejul acestui eveniment a primit o cupă de argint care se păstrează la Muzeul Național de Istorie al României și pe care stă gravată inscripția: „Bine ai venit mireasă de Dumnezeu, aleasă spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893”. În timpul Primului Război Mondial, îmbrăcată în haine de soră medicală, Regina Maria a organizat spitalele de campanie și a fost prezentă printre cei suferinzi, împărțind medicamente, mâncare și pături soldaților răniți pe front sau bolnavilor de tifos. Pentru atitudinea sa curajoasă din timpul Primului Război Mondial a primit titlul de „Regina – soldat”.

Regina Maria a făcut diferența într-o vreme în care rolul femeii în politică era extrem de mic. Ea a fost principalul sfătuitor al Regelui Ferdinand până la decesul acestuia în 1927. În acest sens, a rămas antologică afirmația ambasadorului Franței la București la vremea respectivă, Charles de Saint–Aulaire: “Există un singur bărbat la Palat și acela este regina”. Intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei se datorează pe de-o parte Reginei Maria. Regina Maria a fost și un excelent diplomat, prin vizitele sale în străinătate făcând cunoscută România, țara sa de adopție, și interesele ei. La sfârșitul Primului Război Mondial a mers la Conferința de Pace de la Paris, după retragerea delegației noastre, unde a promovat interesele României, reamintidu-le aliaților occidentali de sacrificiile armatei române în timpul Primului Război Mondial. A avut convorbiri cu președintele Franței, Raymond Poincare, și cu primul-ministru Georges Clemenceau. Au urmat apoi vizite neoficiale la Paris și la Londra care au fost urmate de crearea României Mari prin reunirea provinciilor istorice.

În 1926 a vizitat SUA împreună cu principesa Ileana și principele Nicolae, moment ce reprezintă apogeul popularității sale. A refuzat avionul lui Hitler

După venirea la putere a lui Carol al II-lea, în 1930, rolul acesteia în viața publică a fost marginalizat. La scurt timp a fost obligată să se autoexileze la Balcic (pe atunci în România), unde anturajul său era strict supravegheat și unde i s-a interzis orice implicare politică.

Regina Maria s-a îmbolnăvit în anul 1936. La începutul anului 1938 a fost internată în mai multe sanatorii din Italia și Germania, existând bănuiala că ar fi avut cancer la esofag și ciroză.

Simțindu-și sfârșitul aproape, Regina Maria i-a cerut fiului ei, Carol al II-lea, să-i trimită un avion care să o aducă în România. Monarhul României a refuzat. S-a oferit, însă, Hitler să îi pună la dispoziție un avion sanitar, pe care îndrăgita regină l-a refuzat însă. Aceasta a ales să vină cu trenul în care, potrivit unor surse, ar fi și murit. Avea 63 de ani. Decesul a fost anunțat la 18 iulie 1938, la Sinaia, de regele Carol al II-lea.

Sursa: Wikipedia

Înmormântarea sa a fost grandioasă. Regina, la dorința ei, nu a fost îmbrăcată în negru, ci cu o roche simplă de culoare albă. Bucureștiul s-a îmbrăcat în culoare sa preferată – violet- și i-a adus flori roșii. După sicriul ei a mers calul său iubit, cu cizmele regale atașate la scărițe, dar și o sumedenie de membri ai familiilor regale din Europa, ai familiilor nobiliare, diplomați de rang înalt, politicieni și miniștri.. „A fost înmormântat un soldat… Regina Maria a fost doar un ostaș care a luptat pentru libertatea românilor”, scria unul dintre ziarele timpului.

Sursa: Realitatea ilustrată, nr. 601 din 27 iulie 1938

Conform dorinței testamentare, inima i-a fost așezată într-o casetă și depusă la biserica Stella Maris, lângă vila sa din Balcic. În 1940, după ce România a pierdut acest teritoriu, caseta a fost adusă la castelul Bran, iar din 1970 se află la Muzeul Național de Istorie al României.

O scriitoare îndrăgită

Regina Maria a fost și o îndrăgită scriitoare. Ea a început să scrie mai întâi poveștile pe care le spunea copiilor ei, mai apoi, în anii războiului, a scris pentru soldați și pentru diferite ziare. Întreaga sa operă totalizează peste 30 de volume de povestiri pentru copii, poezii și proză, dintre care cele mai cunoscute sunt Memoriile sale apărute în anii 1934-1935 sub titlul „Povestea vieții mele”. Regina Mari a colecționat și lucrări de artă ale unor pictori foarte cunoscuți precum Arthur Verona, Ștefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cuțescu Storck, Nicolae Vermont, Eustațiu Stoenescu. Multe din obiectele personale ale reginei pot fi văzute la Maryhill Museum, inițial locuința unui om de afaceri feroviar american din statul Washington, Sam Hill, cu care Regina Maria a purtat o îndelungată corespondență.

Sursa: Wikipedia

Regina Maria a fost îndrăgită nu numai în țară, ci și în străinătate . În 1935, în urma unor interviuri realizate cu aceasta, scriitoarea și jurnalista Berthe Vulliemin scria, în prestigioasa publicație franceză "Revue des deux Mondes", următoarele fraze despre regina Maria:

"Ceea ce te izbște mai întâi, când întâmpini pentru prima dată pe Regina Maria, e frumusețea ei. Înfäțișarea sa, căreia i se potrivește atât de bine termenul de înfățișare de regină, statura ei înaltă, albeața de lapte a tenului ei, ovalul chipului ei, cu trăsături de-o puritate clasică, nasul mic, aquilin, buzele bine desenate și zâmbetul atât de sincer, atât de blând, ochii de-un albastru intens, deasupra cărora sunt trase sprâncene minunate, fruntea descoperită, părul de un blond de aur, astăzi de-abia incäruntit, dar mai ales expresia privirii, în care strălucește inteligența, bunătatea, încordarea și adesea bucuria, alcătuiesc un tot de-o atracție irezistibilă.

Dar pe lângă acestea, poate și în oarecare măsură din cauza aceasta, ca și când, instinctiv, ea ar trebui să ceară iertare de această superioritate fără voie, cât farmec, câtă grație în felul de-ai primi pe oameni, cat interes știe să arate tuturor. Aci se vădește caracterul, intervin calitățile sufletului. Nenumărate sunt gesturile, de milă sau de dragoste, la care am asistat; dar gesturi atât de spontane, atât de discret făcute, încât trec aproape neobservate și, totuși, câtă mărinimie, ce ghicire a sensibilității aproapelui, nu trădează".egina Maria a fost o iubitoare și o colecționară de artă, susținând o serie personalități artistice și literare cu burse și bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum și a unor povești și versuri pentru copii.

Personalitate complexă și puternică, regina Maria a fost supusă unor campanii denigratoare sistematice, cele mai cunoscute fiind cele orchestrate de Puterile Centrale în Primul Război Mondial și autoritățile comuniste, în primii ani după al Doilea Război Mondial, campanii ale căror reminiscențe mai pot fi întâlnite și astăzi.

3 0

– See more at: https://www.cariereonline.ro/actual/sarbatorita-zilei-regina-maria-romaniei-supranumita-mama-ranitilor#sthash.nDwtXGQ3.dpuf

18. Margaret thacher

Fiecare suflet umblă pe pământ, lăsând "urme" oriunde merg. Aceste amprente includ relații formate, schimbări sociale și societale determinate, inovații încurajate sau pur și simplu cuvinte rostite care au inspirat creștere și schimbări pozitive.

Există anumiți indivizi, cum ar fi întârzieata Margaret Thatcher, care reușesc să lase mai mult de amprente. Liderii ca Margaret Thatcher părăseau căi ferme, construite pe fundamentele determinării și muncii grele. Aceste căi mai puțin căutate au gravat o influență pe termen lung pentru alții să se îmbarce. Călătorind pe drumurile de înțelepciune și schimbare pe care Margaret Thatcher le-a lăsat în urmă, s-ar putea observa abilitățile sale de conducere, care au transformat societatea și viața în ea. Pe măsură ce mergem înainte pentru a construi drumuri de lungă durată, iată câteva calități care merită emulate în viața noastră.

Margaret_Thatcher_cropped2

(Creditul Foto – Fundația Margaret Thatcher )

Câteva calități de Leadership ale Margaret Thatcher:

Convingeri înrădăcinate Învățarea lui

Margaret Thatcher ia învățat importanța ajutorului de sine, a activității caritabile și a autenticității personale. Prin intermediul deciziilor sale de-a lungul anilor, ea a putut să se sprijine pe aceste valori ca pe o busolă morală și fundamentală. Liderii care înțeleg valorile lor fundamentale găsesc mai mult succes fără succes.

Încredere

Odată înrădăcinată în credințe și avându-și avize informate, liderii dezvoltă încredere instinctuală, care transmite altora conducerea transformării. Acesta a fost cazul pentru Margaret Thatcher, așa cum a fost descris de Fundația Margaret Thatcher "Spre deosebire de mulți conservatori la acea dată, ea a avut puține dificultăți în a obține o audiere de la orice audiență și a vorbit cu ușurință, cu forță și încredere, asupra problemelor care au avut în vedere alegătorii. “

Colaborarea

Liderii care cred că au primit toate răspunsurile nu pot fi de încredere. Din fericire, Margaret Thatcher știa importanța ascultării opiniilor altora. "Îmi place argumentul. Îmi place dezbaterea. Nu ma astept ca cineva sa stea acolo si sa fie de acord cu mine – asta nu e treaba lor "este poate una dintre cele mai memorabile citate. Fiecare conducător trebuie să înțeleagă acest principiu.

Resiliența

Fiecare lider adevărat trebuie să se ridice din cenușă pentru a inspira speranța pentru ceilalți. Acest fel de rezistență este ilustrată în cuvintele bine cunoscute ale lui Margaret: "Faptul că suntem adunați aici, acum – șocați, dar compuși și hotărâți – este un semn nu numai că acest atac a eșuat, dar toate încercările de a distruge democrația vor eșua".

Generațiile viitoare vor analiza și vor emula multe alte lecții învățate de la Margaret Thatcher. Pe măsură ce lumea călătorește în jos pe căile pe care le-a construit, ele sunt lărgite de lideri care continuă și se mențin pe principii similare

Margaret Thatcher este singura femeie din politica britanică care a devenit prim-ministru, iar abilitățile sale de conducere au polarizat opinia publică în anii de când a demisionat.

Împuternicită de către o femeie jurnalistă a Uniunii Sovietice, Thatcher a fost cel mai lung prim ministru în istoria țării și a fost bine-cunoscută pentru stilul ei de conducere autocratic.

Fostul lider al Partidului Conservator, care a murit la începutul acestui an, a venit la putere după alegerile generale din 1979 și a petrecut 11 ani ca premier înainte de demisia din 1990.

În timpul mandatului său, ea a condus britanicii în războiul din Falkland, sa luptat împotriva sindicatelor puternice ale națiunii și a privatizat multe dintre organizațiile de stat ale țării.

În timp ce împărțea sentimentul pe tot parcursul conducerii sale – și în anii următori – impactul ei asupra structurii socioeconomice a Regatului Unit este incontestabil.

Thatcher's leadership autocratic

Liderii autocratici sunt caracterizați de abordarea lor autoritară, adesea preluând majoritatea responsabilităților de luare a deciziilor.

Cu puțin sau deloc contribuția altor membri ai grupului, liderii autocratici tind să dicteze procesele și metodele de lucru.

Există mai multe avantaje pentru acest stil de conducere, inclusiv capacitatea de a lua decizii în mod rapid și eficient fără un proces democratic laborios care ar putea susține rezultatele.

Aceste caracteristici pot fi deosebit de eficiente în medii cu presiune ridicată, în care ezitarea sau amânarea pot fi dăunătoare sau chiar periculoase.

Cu toate acestea, dezavantajele pot include nemulțumiri în rândul colegilor și colegilor care pot veni să se răzbune că nu au o contribuție la luarea deciziilor, precum și limitările pe care le poate avea asupra generării de idei noi.

Deci, exact cum a contribuit stilul autocratic al lui Thatcher la principalele sale decizii ministeriale?

Determinare

Această determinare a lui Thatcher a permis în cele din urmă să stabilească obiective și să le vadă, inclusiv prin reducerea influenței sindicatelor.

Demonstrații în timpul iernii nemulțumirii. Foto: libcom.org

Demonstrații în timpul iernii nemulțumirii .

Foto: libcom.org

În cadrul guvernului anterioară al muncii, condus de James Callaghan, Marea Britanie a avut greve sindicale grave și în curs de desfășurare, atunci când lucrătorii din sectorul public au solicitat majorări de salarii mai mari.

Multe servicii s-au oprit până în primele luni ale anului 1979, perioada fiind denumită Winter of Discontent din cauza vremii reci și a presiunii economice provocate de acțiuni industriale.

Thatcher a limitat treptat influența sindicatelor prin legislație, care a culminat cu greva mineriilor 1984-85, după ce sa luat decizia de a închide multe minuri nerentabile.

Prin faptul că a construit provizii de cărbune în avans și a refuzat să cedeze cerințelor sindicale, Thatcher a rupt în cele din urmă hotărârea Uniunii Naționale a mineriștilor (NUM), după un an de greve, iar NUM a acceptat în cele din urmă fără o înțelegere.

Relații puternice

Fostul prim-ministru britanic a asigurat că va face alianțe politice puternice, în special cu președintele american, Ronald Reagan.

Având în comun multe abordări politice, financiare și ideologice, perechea și-a susținut reciproc obiectivele militare. Acestea includ lupta britanică împotriva forțelor armate argentiniene în timpul războiului din Falkland în 1983 și bombardarea cu SUA a Libiei un an mai târziu.

Aceste legături cu SUA au asigurat că Marea Britanie a rămas o forță în afacerile externe, sprijinul public pentru războiul din Falkland, care sa dovedit a fi un punct important de cotitură în faptul că Thatcher a câștigat realegerea în 1983.

Încredere

Dezvoltarea asertivității profesionale și a încrederiiÎncrederea lui Thatcher în idealurile ei a fost caracteristică pentru mandatul primului său ministerial și ia determinat să conducă un guvern bazat pe politica convingerilor – cu alte cuvinte, condus în primul rând pe propriile sale valori.

Branded Thatcherism, aceste politici includ economia de piață liberă, privatizarea, reducerile de impozite și promovarea proprietății casei.

Cu toate acestea, unii comentatori politici au susținut că această abordare este în cele din urmă ceea ce a condus la căderea ei.

Urmând o mulțime de probleme economice și politici nepopulare, incluzând infama Taxa de vot, Thatcher a decis să demisioneze după ce a devenit evident că a pierdut sprijinul Cabinetului și al colegilor săi.

Opinia despre Margaret Thatcher rămâne împărțită după moartea ei, dar ceea ce este greu de argumentat este că ea a fost un lider mare și influent. Iată trei calități de conducere pe care orice manager poate să le învețe de la Lady Thatcher: Pasiune, Determinare și Încredere.

Margaret Thatcher a fost capabilă să conducă Marea Britanie ca primă (și până acum numai) femeie prim-ministru timp de 12 ani și în acea perioadă a reușit să aducă multe modificări semnificative, inclusiv vânzările de case de consiliu care au permis multor familii să dețină o casă pentru prima dată, privatizarea utilităților, precum și aducerea impozitului pe care nu-l plăcea polling-ul. Ea a fost, de asemenea, capabilă să reprezinte Marea Britanie pe o scena globală, ridicându-se în fața Europei și a Uniunii Sovietice. Iată trei calități pe care le consider fiecare manager poate să le îndepărteze de la Lady Thatcher:

Pasiunea – Margaret Thatcher a avut o pasiune pentru țara sa și pentru privatizare și libertate. Ea credea că națiunile nu pot decât să obțină prosperitate și măreție punând libertatea persoanelor. Această pasiune i-a permis să lupte pentru multe politici cheie și ia dat puterea de a lupta înverșunat, pe care ea a câștigat-o.

Determinarea – determinarea ei a fost cheia conducerii ei. Lady Thatcher a fost fericită să lupte pentru ceea ce credea că este cea mai bună pentru țară. Nu sa temut să facă lupte lungi și dificile cu sindicatele și cu Europa. Determinarea ei de a face față tiraniei a ajutat la încetarea Uniunii Sovietice.

Încredere – Margaret Thatcher a dat dovadă de încredere atunci când ea își reprezenta țara pe orice scenă. Acest lucru a cerut respect și ia dat vocea pe care o ascultaseră oamenii. Încrederea ei a fost o calitate esențială care ia permis nu numai să aducă schimbări în Regatul Unit, ci și în multe privințe să influențeze politicile din întreaga lume. 1. "A fi puternică este ca și cum ai fi o doamnă. Dacă trebuie să spui oamenilor că ești, nu ești."

Ce sa întâmplat cu "vorbiți încet un lider mare"? De ce atât de mulți lideri politici și de afaceri trebuie să-și arunce greutatea? Thatcher a arătat că o conducere puternică poate fi demonstrată și nu promovată ca un spectacol lateral de circ.

2. "Totul este bine până când nu mai rămâneți din banii celorlalți."

În timp ce luăm de la companii și oameni productivi și le acordăm celor mai puțin productivi – ce semnale trimitem tinerilor noștri? Nu muncesti din greu sau recompensele tale vor fi luate? Sau, nu vă faceți griji cu privire la a vă face un trai; societatea va avea grijă de tine? Într-o perioadă în care 47 de milioane de oameni sunt pe timbre alimentare și o datorie guvernamentală enormă, viitorul nu este atât de strălucitor pentru generațiile noastre mai tinere.

3. "Ronnie și cu mine ne cunoaștem într-un moment în care amândoi am fost în Opoziție și atunci când mulți oameni intenționau să ne țină acolo, au eșuat și au fost rezultatul conservator al anilor 1980. Dar într-un anumit sens, am rămas o opoziție, nu am fost niciodată instituția. După cum a spus Ron odată: cele nouă dintre cele mai periculoase cuvinte din limba engleză sunt "Sunt de la guvern și eu sunt aici să ajut." Ca de obicei, avea dreptate.

În timp ce guvernul este o necesitate, guvernul este cel mai puțin eficient organism pentru a obține aproape orice făcut. A se baza pe guvern pentru a avea grijă de nevoile dvs. este o urmărire inutilă, urmărită de cei care nu au trebuit să se bazeze pe ea. Nu este o coincidență faptul că expresia "la fel de eficientă ca un guvern" nu a apărut niciodată în nici un limbaj cunoscut. Ca insideri, Thatcher ca Reagan, a înțeles acest lucru cel mai bun și ia instruit pe oameni să se bazeze pe ei înșiși și nu pe niște guverne fără chip.

4. "Eu nu sunt un politician consens. Sunt politician de convingere".

Lipsesc complet din peisajele politice și sociale de astăzi, dar, din fericire, încă în existența lor în lumea afacerilor (Marrisa Mayer și Jeff Bezos vin în minte), suntem adesea prea guvernați de prostii corecte din punct de vedere politic care fac mult mai mult rău decât bine. Avem nevoie de mai mulți lideri care să se ridice pentru ceea ce este bine și, ca și Thatcher, ne vor spune ce nu ar putea să ne dorim.

5. Dacă tocmai ți-ai fi plăcut, ai fi pregătit să faci compromisuri în orice moment și nu vei obține nimic.

Unul dintre lucrurile de care mă tem cel mai mult despre generația actuală de lideri politici – este că aceștia fac compromisuri în a face ceea ce este bine pentru a evita oscilează barca. Să se placă și să obțină mai degrabă voturi decât să pună o bază mai puternică pentru copiii noștri. Ceea ce avem în acești oameni este o mulțime de îndoieli, iar căderea de convingere care a rămas acolo este alarmantă. Thatcher ne-a învățat că, dacă te-ai gândit să faci ceea ce-i drept, chiar dacă istoria nepopulară, îți va aminti rezultatul final și nu nemulțumirea de atunci.

Sunt optimist că următoarea noastră generație de lideri, așa cum a făcut Thatcher, va veni la putere într-un moment în care avem nevoie cel mai mult de ei. Când a intrat în putere în 1979, cea mai mare parte a lumii dezvoltate sa confruntat cu linii lungi de gaz, rate ridicate ale dobânzii și un război rece rece. Dar mă îngrijorează că viitorii noștri lideri vor fi concediați de convingere și vor fi descurajați să acționeze tot din cauza faptului că grupul politic corect crede că este perpetuat de interese speciale și de cei cu agende ascunse.

Ridicăm o generație de copii care se învață că judecarea este rău, convingerea este arogantă și că, dacă vă vorbiți despre orice altceva decât o normă politică stabilită de interese speciale și un media complicată – veți fi stigmatizați.

Asta nu poate fi bun pentru niciunul dintre noi.

19. Angelina jolie

Poporul lui Angelina este cel care are dorința de a ajuta oamenii și cei care fac parte din comunitatea LGBQT. Angelina a cunoscut oamenii ei, făcând ceea ce iubește și fiind cine este. Angelina nu a ieșit în căutarea unor oameni, ci mai degrabă oamenii au găsit-o ca pe cineva cu care s-ar putea referi și ea este cineva care dorește de fapt oamenilor să ajute la schimbarea lumii, mai degrabă decât să-și ia banii.

Oamenii ei

Angelina este cunoscută pentru ambiția ei puternică de ai ajuta pe cei care au nevoie și de ai ajuta pe cei care nu au voce (comunitatea LGBQT), ceea ce o face un bun lider. Ceea ce face ca Angelina să iasă de la ceilalți lideri buni este că nu se așteaptă nici o răsplată sau publicitate din acțiunile ei, făcându-i un mare lider. Își demonstrează abilitățile de lider, încurajând oamenii să-i ajute pe alții și să rămână cu ceea ce cred că trebuie să se întâmple în viață. Angelina, generozitatea, amabilitatea, ambiția și inima mare îi fac un mare lider.

Aș descrie Angelina ca lider de nivel 4, altfel cunoscut sub numele de "Ghid". Angelina este un lider foarte afectiv, deoarece este tipul de lider care nu se teme să iasă și să-i ajute pe oameni mai degrabă decât să meargă la televizor și să ceară bani ca și alte celebrități, de aceea cred că atât de mulți oameni sunt atât de înclinați să-i urmeze pașii, pentru că ei văd cât de mult face o diferență în lume. Angelina oferă, de asemenea, o mulțime de oportunități pentru oameni de a ajuta, evenimente cum ar fi întâlniri, petreceri și licitații sunt evenimentele pe care Angelina le-a făcut în trecut pentru a strânge bani și conștientizare.

Stil de conducere

Cu siguranță aș putea să văd că folosesc acest tip de conducere în viitor. Cred că acesta este un tip de conducere foarte eficient, așa cum dovedește Angelina. Ea a ridicat peste 21 de milioane de dolari și o mulțime de conștientizări pentru mai multe organizații și cauze diferite. Cred că acest stil de conducere funcționează cel mai bine pentru grupuri mai mari, deoarece dă tuturor celor care au șansa să facă ceva și face ca toată lumea să se simtă specială.

Angelina Jolie este o persoană pe care o admir, deoarece mă pot referi foarte mult la ea. Am o mare dragoste pentru a ajuta oamenii și într-o bună zi mi-ar plăcea să pot merge în țări diferite pentru a ajuta mai mulți oameni. Îmi dă speranța că într-o zi voi putea să călătoresc și să îi ajut pe oameni când sunt mai în vârstă și voi lăsa o amprentă mare asupra lumii la fel ca ea. Până când sunt suficient de bătrân și am fonduri pentru a călători, pot continua să donez la diverse cauze și să ajut și mai mulți oameni.

Jolie posedă multe caracteristici pozitive. Îi pasă profund de oamenii care se văd cu munca ei cu refugiați în multe țări diferite. Ea speră să aducă "conștientizarea situației acestor oameni". Ea simte că "ar trebui să fie lăudați pentru ceea ce au supraviețuit, nu au privit în jos". E o persoană determinată. Ea dorește să se asigure că oamenii nu uită despre situațiile grave cu care se confruntă refugiații doar pentru că mass-media nu acoperă problema mai mult. De exemplu, a călătorit în Pakistan pentru a vedea problemele cu care se confruntă oamenii din Kashmir din cauza cutremurului din 2005.

Calitățile de conducere pot include organizarea și abilitatea de a atrage atenția oamenilor. Oamenii cu calități de conducere au de asemenea tendința să aibă respectul multor oameniAngelina Jolie are o conducere democratică unde este dedicată sarcinii și îngrijorării oamenilor. Nu lucrează singură și nu deține o companie specifică, dar lucrează alături de multe organizații diferite. Are putere personală în care folosește putere referentă, deoarece mulți oameni se uită la ea și o văd un model de model. Ea respectă nu numai sarcina muncii, ci respectă oamenii din jurul ei. Organizațiile în care este separată este dedicată creării unei societăți mai bune, ceea ce înseamnă că trebuie să fie o persoană a poporului. Ea este o persoană individuală și motivată. În colaborare cu UNHCR, misiunea UNHCR este de a ajuta persoanele strămutate. Ea este puternic motivată să-și îndeplinească sarcina, dar este, de asemenea, conștientă cu cine lucrează. Ea nu este doar preocupată de sarcină, ci și de oameni.

20. Avram Iancu

a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.

Avram Iancu a fost și continuă să fie un simbol al românilor din Transilvania. Personalitatea sa a fost romanțată și idealizată tocmai pentru a servi naționalismului românesc din perioada comunistă. Tocmai de aceea, aspecte biografice considerate incomode au fost date uitării, iar imaginea lui Avram Iancu s-a rezumat doar la aceea de ”Crăișor al munților”.

Avram Iancu pare un personaj tabu în special pentru naționalismul românesc. Este, de altfel, simbolul luptei pentru drepturi a românilor transilvăneni din secolul al XIX-lea. Din acest motiv, personalitatea sa a fost idealizată, romanțată, mai ales în anii de exacerbare naționalistă, din perioada interbelică și mai apoi comunistă. Practic, tot ce a fost incomod în biografia lui Avram Iancu a fost trecut în plan secund, iar liderul revoluționarilor transilvăneni de la 1848 a rămas doar ”Crăișorul Munților”. Dincolo de această imagine idealizată, Avram Iancu a fost un om cu bune și cu rele. Dezgolit de mituri, transilvăneanul pare mai degrabă un personaj controversat. ”Crăișorul munților” născut într-o familie bogată supusă puterii Deși este considerat un revoluționar prin excelență, exponentul celor mulți și ”năcăjiți”, Avram Iancu s-a născut într-o familie bogată din satul Vidra de Sus, parte a Transilvaniei stăpânită de Imperiul Habsburgic. De altfel, tatăl său, Alisandru Iancu, era un om al puterii, angajat în administrația locală. Mai precis, avea funcția de jude domenial, un fel de administrator fiscal. Familia Iancu era românească get beget. Bunicul și tatăl său erau moți. La fel și mama sa, Maria Gligor. Prin funcția lui Alisandru Iancu aveau însă o poziție privilegiată și o situație materială superioară celorlalți români din zonă. Posibilitățile materiale l-au ajutat pe Alisandru Iancu să-și dea copiii la școală. Fratele mai mare al lui Avram Iancu – Ion – a devenit preot. Viitorul revoluționar transilvan s-a născut în 1824 în casa tatălui său. Despre copilăria sa se știu puține. Cert este că a plecat, la fel ca fratele său, la învățătură. Vocația sa va fi însă alta. Avram Iancu era de fapt avocat și a făcut liceul catolic La vremea școlii, Avram Iancu este înscris la cursuri la Vidra. Aici în casa învățătorului Mihai Gomboș învață literele. La 10 ani pleacă la școala din Câmpeni. La 13 ani începe cursurile gimnaziului de la Zlatna. Era un gimnaziu catolic iar Avram Iancu apare în scriptele gimnaziului ca romano-catolic. Posibil doar în acte. Cert este că din 1841 își continuă studiile la un liceu catolic din Cluj. Mai apoi de la 18 ani se înscrie la Facultatea de Drept din Cluj. În timpul studiilor a ajuns cancelist, un fel de funcționar la instanța de judecată de la Târgu Mureș, o instanță superioară în Transilvania acelor vremuri și cunoscută sub numele de Tabla Regală din Târgu Mureș. În anul 1848, Avram Iancu, viitorul revoluționar devine avocat cu acte în regulă, la 24 de ani. Patriotul transilvănean era adeptul forței și aliat al austriecilor Tânărul avocat era un patriot. Era considerat periculos de autorități și în general era cunoscut pentru discursurile sale înflăcărate de factură naționalistă. Susținea cu tărie drepturile românilor din Transilvania și era adeptul revoluției. Este prezent în mai 1848 pe câmpia Blajului și le spune țăranilor adunați ”Uitați-vă pe câmp, românilor, suntem mulți, ca cucuruzul brazilor, suntem mulți și tari, că Dumnezeu e cu noi!”. Totodată Avram Iancu afirma în testamentul său că ”Unicul dor al vieții mele fiind să-mi văd națiunea mea fericită”. Avram Iancu era însă adeptul acțiunilor în forță. Deși era intelectual prin formație, tânărul moț credea mai mult în forța sabiei decât a diplomației. ”Românul nu cerșește libertatea de la unguri.Națiunea română e destul de tare ca să-și cucerească libertatea prin luptă“, îi spunea Avram Iancu unui funcționar ungur. De altfel după ce autoritățile habsburgice au refuzat cererile românilor adunați la Blaj în mai 1848, Avram Iancu începe să-și organizeze milițiile, formate din moți înarmați de multe ori rudimentar. În contextul revoluției maghiare a lui Lajos Kossuth de autodeterminare în cadrul Imperiului Habsburgic, Avram Iancu își va alege ușor tabăra. Ungurii doreau anexarea Transilvaniei, în timp ce austriecii promiteau recunoașterea națiunii române. În acest caz, Avram Iancu se va alătura imperialilor contra ungurilor. Efortul său va fi de fapt, nu o revoluție ci o contrarevoluție. Avocatul, bun comandant militar În ciuda pregătirii sale avocățești, cadrele militare, susțin că ar fi avut talent și în organizarea armatei. Trupele sale formate din moți impresionau prin viteza de deplasare dar mai ales prin tacticile de guerrilă. ”Planul se întemeia pe utilizarea condițiilor naturale ale terenului muntos, bine cunoscut moților, și pe împrejurarea că adversarul nu s-ar fi putut folosi pentru transportul trupelor sale și armamentul greu din înzestrare decât de trei șosele mai importante de pătrundere în cetatea Apusenilor. Toate căile de comunicații au fost asigurate contra oricărei tentative de pătrundere a inamicului prin diferite procedee: folosind cete țărănești , blocarea unor drumuri prin baricade din copaci tăiați și bolovani, instalarea serviciilor de cercetare și alarmare la punctele obligatorii de trecere. Aprovizionarea oastei cu alimente era asigurată de comandamentele de centurii, tribunate și legiuni, apelându-se la sprijinul locuitorilor, la rechiziție din zonele unde se găseau concentrate forțele revoluționare și, în ultimă instanță, la capturi de la inamic”, preciza col. ing. Constantin Avădanei în lucrarea ”Avram Iancu și arta militară la români”. Totodată Avram Iancu a beneficiat și de ajutorul unor militari cu experiență veniți inclusiv din Vechiul Regat. Atrocități în rândul satelor maghiare Totodată activitatea revoluționară sau contra-revoluționară a lui Avram Iancu a devenit controversată în momentul în care au ieșit la iveală mărturii privind atrocitățile comise de milițiile sale în rândul comunităților maghiare. Martor la toate acestea a fost nobilul englez John Paget căsătorit cu o aristocrată unguroaică din Cluj. Englezul implicat în revoluția maghiară a povestit în volumul „Revoluția din 1848 – 1849 în Transilvania și Ungaria, văzută de John Paget”, cruzimile armatelor revoluționare din Transilvania. „A fost simțită cu mare întristare intrarea trimufală a bandelor de români, ai căror conducători, Avram Iancu, Moga, Micaș, dar și ceilalți, călăreau alături de colonelul Urban și de un alai de ofițeri imperiali. Aceștia erau asasinii maghiarilor neînarmați și jefuitorii orașelor și satelor maghiare, care s-au remarcat doar în acest mod”, preciza Paget. Totodată acesta spune că armatele lui Avram Iancu și a comandanților aflați în subordinea sa, au făcut prăpăd și s-au dedat la jafuri și omoruri, mai ales în decursul anului 1849. ”O armată de 15.000 de oameni sub comanda lui Iancu și-a stabilit tabăra între satul Unirea, pe care l-au ars, și Turda, la aproape 10 mile pe o parte, în timp ce o altă armată de 10.000 de oameni sub conducerea lui Micaș se vedea de deasupra satuui Agârbiciu, la doar câteva mile de ceilalți. Un grup de români a înconjurat satul, a pus mâna pe toți ungurii maturi, 120 de oameni pașnici care nu făcuseră niciun rău nimănui, și, provocați, se spune de preotul român, i-au dus legați la capătul satului și i-au ucis cu sânge rece unul după altul”, scria englezul. Cel mai mare prăpăd a fost în Zlatna acolo unde din peste 1100 de unguri au mai rămas în viață doar 500, majoritatea măcelăriți de români și jefuiți. Avram Iancu și iubita sa maghiară Deși a luptat contra ungurilor și a făcut prăpăd așa cum relatează englezul de la Cluj în cadrul comunităților maghiare, Avram Iancu s-a iubit cu o unguroaică. De alftel se spune că a fost marea lui iubire. Se numea Johanna Farkas și era cu 10 mai tânără decât Avram Iancu. De altfel moțul, o alinta Hani. Tânăra unguroaică era fiica avocatului Tamas Farkas din Abrud și a reușit spun legendele să-i salveze și viața lui Avram Iancu. Mai precis acesta era să fie suprins de trupele ungurești în Abrud. Hani a reușit să-l scape pe ușa din dos, prin grădina casei. Culmea, Johanna Farkas, o veritabilă frumusețe nu l-a mai așteptat pe Avram Iancu și s-a căsătorit cu un alt român, Dimitrie Moldovan, secretar de guvern în Transilvania. O viață stinsă în nebunie și alcoolism După stingerea revoluției, Avram Iancu a continuat să profeseze ca avocat. Către finalul vieții însă, se spunea despre el că rătăcea cu mințile pierdute pe Valea Arieșului. Totodată se presupune că avea mari probleme cu consumul de alcool în exces. Mai este întâlnit apoi cântând din fluier în casa lui Ioan Stupină din Baia de Criș. ”La începutul anului 1850 a devenit tulburat la minte și de atunci rătăcea fiind dedat băuturii prin părțile muntoase ale Transilvaniei. Uneori avea momente lucide și atunci vorbea despre trecutul său, dar curând i se întuneca capacitatea de gândire și atunci când i se punea vre-o întrebare despre trecutul său obișnuia să zică: Aerul din case era stricat și atunci am venit eu ca o furtună pentru a-l curăți”, se arăta în ziarul ” Wiener Fremdenblatt”, chiar în anul morții sale, 1872. Totodată Avram Iancu se presupune că a lăsat un testament de o luciditate uimitoare, ”Ultima mea voință”.

Era un bun oraganizator, istet, stia sa conduca armata si era determinat sa schimbe ceva.

Avram Iancu – patronul spiritual al școlii noastre a reprezentat un simbol într-o perioadă istorică în care poporul român lupta pentru eliberarea socială si națională. El a reprezentat o stare de spirit, un simbol al ideii de unitate, idee pentru care a luptat și în slujba căreia și-a pus întreaga sa viață. S-a remarcat prin inteligență, modestie, curaj, implicare și prin reale calități de lider. Sunt calități umane care definesc modele demne de urmat.

Avram Iancu este modelul ce dăinuie peste veacuri, reprezentând dimensiunea patriotică a poporului român și obsesia permanentă a luptei pentru respectarea libertăților.

Societatea în care trăim are nevoie de o revigorare a ideii de patriotism care să fie în strânsă relație cu celelalte valori democratice: respectul, altruismul, toleranța, spiritul civic, implicarea socială, respectul pentru cultura românească și pentru elitele naționale. Aceste valori și atitudini trebuie sădite și formate încă din copilărie, de către familie, care îi poate oferi copilului exemple pozitive de conduită. Un rol important în acest sens revine școlii și dascălilor care vor fi responsabili de succesul sau eșecul fiecăruia dintre tinerii pe care i-au format.

Într-o lume în schimbare, într-o lume în mișcare și extrem de eterogenă, este rolul nostru, al educatorilor, de a face cunoscute elevilor viața și activitatea personalităților istorice și de a forma la elevi trăsături de caracter aidoma celor ale patrioților acestui neam.

Avem cu toții nevoie de modele, cu atât mai mult cei tineri, care sunt în căutare de repere morale și intelectuale, ca fundamente în formarea personalității, iar noi, dascălii, sperăm să contribuim la întărirea unor valori spirituale unanim recunoscute.

Școala, prin educația pe care o furnizează, își pune amprenta în formarea personalității copiilor în ce privește atitudinea și comportamentul lor civic. Aceste aspecte ale personalității contribuie la integrarea viitorilor tineri în societate, la modul în care se raportează la societatea în care trăiesc. Tinerii de astăzi înțeleg că au doar drepturi, fără să li se ceară nimic în schimb, ori societatea are și așteptări de la fiecare individ în parte. Drepturile sunt reglementate de legi și regulamente care trebuie respectate, iar libertate absolută nu există, deoarece, dacă oricine ar fi liber să facă orice, atunci, fără voia sa, ar îngrădi dreptul la libertatea altcuiva.

Un rol important îl are viața privată, familia cu zestrea ereditară și educația primită în primii ani de viață în ce privește manifestarea unor comportamente responsabile. În manifestarea acestor comportamente responsabile își pun, de asemenea, amprenta anturajul, mass-media și alte instituții educative.

Școala Gimnazială ,,Avram Iancu” a omagiat personalitatea eroului Avram Iancu, care este și patronul spiritual al școlii noastre, cu ocazia aniversării a 190 de ani de la naștere. În cadrul manifestărilor ,,Zilele școlii” a fost dezvelit bustul marelui patriot național, în prezența elevilor și dascălilor școlii, a oficialităților locale, a unor oameni de cultură, istorici. Evenimentul, pe lângă respectul și prețuirea noastră, a însemnat și o lecție de istorie și de patriotism pentru generațiile de elevi. Lecția de patriotism este una extrem de importantă și de necesară în contextul actual, când modelele autentice sunt tot mai firave, fiind astfel nevoie să facem apel la istorie pentru a găsi adevăratele repere în ce privește sentimentul național și atașamentul față de valorile poporului român.