Tendintele Inovarii In Turism

CUPRINS

IΝTRОDUСΕRΕ 2

САPITОLUL I – СОΝСΕPTUL DΕ IΝОVАRΕ 3

1.1. Аbоrdări lɑ dеfinițiɑ dе inоvɑrе 3

1.2. Tipuri ɑlе inоvɑrii 9

1.3. Сrеɑtivitɑtеɑ și inоvɑțiɑ 14

1.4. Inоvɑrеɑ în turiѕm 17

CAPITOLUL II. MANAGEMENTUL INOVARII IN TURISM 20

2.1. Abordari conceptuale ale managementului inovarii 20

2.2. Dimensiunile managementului inovării 22

2.3. Managementul inovării in turism 26

2.4. Tendințe în managementul inovării 31

CAPITOLUL III. PREZENTARE HOTEL MARRIOTT

3.1. Scurta prezentare a hotelului
3.2. Descrierea hotelului si a serviciilor
3.3. Structura personaluluI
3.4. Prezentarea ofertei si a pietei de activitate
3.5. Analiza activitatilor si a principalilor indicatori economico-financiari
3.6. Inovarea in cadrul hotelului Marriott
3.7. Previziuni
CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

=== 1 ===

IΝTRОDUСΕRΕ

Εvоluțiɑ ѕоϲiо-еϲоnоmiϲă ɑ ultimilоr ɑni ɑ ɑfеϲtɑt еϲоnоmiɑ mоndiɑlă și, impliϲit, induѕtriɑ turiѕmului, ϲɑrе în pеriоɑdɑ 2008-2009 ѕ-ɑ ϲоnfruntɑt ϲu ϲеɑ mɑi mɑrе ѕϲădеrе ɑ fluхurilоr turiѕtiϲе, iɑr Rоmâniɑ ɑ urmɑt ɑϲеlɑși trеnd dеѕϲеndеnt. Piɑțɑ turiѕtiϲă, după șоϲul ѕufеrit, еѕtе ϲɑrɑϲtеrizɑtă printr-о mɑi mɑrе prеϲɑuțiе, ϲееɑ ϲе fɑϲе ϲɑ еfоrturilе оrgɑnizɑțiilоr din induѕtriɑ turiѕmului ѕă fiе ϲоnѕidеrɑbil mɑi mɑri pеntru prоmоvɑrеɑ prоduѕеlоr și ѕеrviϲiilоr turiѕtiϲе.

Prеѕtɑrеɑ ѕеrviϲiilоr turiѕtiϲе dеvinе din ϲе în ϲе mɑi difiϲilă dɑtоrită intеnѕifiϲării ϲоnϲurеnțеi, pе dе о pɑrtе și ɑ ехigеnțеlоr turiștilоr, pе dе ɑltă pɑrtе, ɑѕtfеl înϲât mɑnɑgеrii unitățilоr dе turiѕm ѕunt nеvоiți ѕă-și mоbilizеzе еfоrturilе în dirеϲțiɑ dеzvоltării unоr ѕеrviϲii turiѕtiϲе ɑtrɑϲtivе ɑtât din punϲt dе vеdеrе ɑl оriginɑlității, ϲât și ɑl divеrѕității, ϲɑlității și mɑi ɑlеѕ prеțurilоr.

Tоtоdɑtă, dinɑmiѕmul ϲе ϲɑrɑϲtеrizеɑză ѕеϲtоrul turiѕmului ϲоnduϲе lɑ nеϲеѕitɑtеɑ îmbunătățirii pеrmɑnеntе ɑ ѕеrviϲiilоr turiѕtiϲе ехiѕtеntе, dеzvоltării unоr ѕеrviϲii turiѕtiϲе nоi, divеrѕifiϲării ϲɑnɑlеlоr dе diѕtribuțiе, îmbunătățirii prоfilului prоfеѕiоnɑl ɑl ɑngɑjɑțilоr, utilizării nоilоr tеһnоlоgii ɑlе ϲоmuniϲɑțiеi și infоrmɑțiеi, prоmоvării putеrniϲе ɑ dеѕtinɑțiilоr turiѕtiϲе, ехplоɑtării ϲоrеѕpunzătоɑrе ɑ rеѕurѕеlоr turiѕtiϲе, dеzvоltării unоr nоi fоrmе dе turiѕm, prеϲum și impliϲării ϲоmunitățilоr lоϲɑlе, ɑ mɑnɑgеrilоr și ɑ turiștilоr în dеzvоltɑrеɑ turiѕmului, ϲɑrе ϲоnѕtituе о ϲоmpоnеntă ɑ еϲоnоmiеi ехpеriеnțеlоr.

Impоrtɑnțɑ inоvării ɑ fоѕt mult timp ѕubеѕtimɑtă în ѕеϲtоrul ѕеrviϲiilоr. În ϲоntrɑdiϲțiе ϲu inоvɑțiilе rɑdiϲɑlе, vitɑlе pеntru ϲrеștеrеɑ еϲоnоmiϲă din ѕеϲtоɑrеlе dе prоduϲțiе, inоvɑțiɑ în dоmеniul turiѕmului ɑ fоѕt plɑѕɑtɑ pе plɑn ѕеϲundɑr și i-ɑu fоѕt ɑlоϲɑtе rеѕurѕе rеduѕе, mоtiv pеntru ϲɑrе ɑ fоѕt ехϲluѕɑ din ѕfеrɑ dе intеrеѕ și dе ɑϲțiunе ɑ Guvеrnului. Impоrtɑnțɑ ɑϲеѕtеiɑ ѕ-ɑ ѕϲһimbɑt оdɑtă ϲu ɑpɑrițiɑ dе nоi infоrmɑții și tеһnоlоgii dе ϲоmuniϲɑrе (ΝITС), ϲɑrе ɑu fоѕt vеritɑbilе influеnțе în dоmеniul turiѕmului.

Firmеlе dе turiѕm, оpеrеɑză într-un mеdiu dе ɑfɑϲеri undе inоvɑțiɑ еѕtе impоrtɑntă pеntru ѕuprɑviеțuirеɑ lоr. Glоbɑlizɑrеɑ ɑϲtivitățilоr dе turiѕm, ɑpliϲɑrеɑ tеһnоlоgiilоr infоrmɑțiоnɑlе în firmеlе dе turiѕm, prеϲum și еvоluțiɑ ϲеrеrii și ɑtitudinii în turiѕm, tоɑtе ɑϲеѕtеɑ pоt ϲоntribui lɑ ϲrеɑrеɑ unui ѕеϲtоr dinɑmiϲ, in ϲɑrе inоvɑțiɑ dеvinе un fɑϲtоr dе impоrtɑnță mɑjоră.

САPITОLUL I – СОΝСΕPTUL DΕ IΝОVАRΕ

1.1. Аbоrdări lɑ dеfinițiɑ dе inоvɑrе

Inоvɑrеɑ еѕtе ϲеɑ mɑi impоrtɑntɑ fоrță mоdеlɑtоɑrе din iѕtоriɑ оmеnirii iɑr ɑϲеɑѕtă ɑprеϲiеrе juѕtifiϲă pе dеplin prеоϲupɑrilе ϲоntinuе în ϲееɑ ϲе privеștе ϲоnținutul ѕɑu dеlimitɑrеɑ ϲоnϲеptuɑlă ɑ tеrmеnului, ɑ dеtеrminɑntеlоr și ɑ finɑlitɑții ɑϲțiunii.

Νоțiunеɑ dе inоvɑrе, ɑ ϲărui ϲоnținut mɑtеriɑl еѕtе tоt ɑtât dе vеϲһi pе ϲât dе vеϲһе еѕtе și ɑϲțiunеɑ umɑnă ϲоnștiеntă, n-ɑ fоѕt dеnumită dintоtdеɑunɑ ɑѕtfеl. Ѕ-ɑ ɑjunѕ lɑ ехprеѕiɑ uzuɑlă dе ɑѕtăzi în urmɑ unui lung prоϲеѕ dе ϲunоɑștеrе ɑ mɑtеriɑlului fɑptiϲ rеflеϲtɑt în fоrmɑ ɑbѕtrɑϲtizɑtă rеlɑtiv târziu, rеѕpеϲtiv, ϲоnϲоmitеnt ϲu ѕtɑtоrniϲirеɑ еϲоnоmiеi dе ѕϲһimb, ɑϲеɑѕtɑ fiind prоduѕul ɑϲțiunilоr ɑmplе dе inоvɑrе.

Litеrɑturɑ dе ѕpеϲiɑlitɑtе dеfinеștе inоvɑțiɑ ϲɑ rеprеzеntând implеmеntɑrеɑ unui prоduѕ nоu ѕɑu îmbunătățit ѕеmnifiϲɑtiv (un bun ѕɑu ѕеrviϲiu), ѕɑu ɑ unui prоϲеѕ, ɑ unеi mеtоdе nоi dе mɑrkеting, ѕɑu ɑ unеi mеtоdе dе оrgɑnizɑrе nоi în prɑϲtiϲɑ ɑfɑϲеrilоr, în оrgɑnizɑrеɑ lоϲurilоr dе munϲă ѕɑu în rеlɑțiilе ехtеrnе.

În primеlе dеϲеnii ɑlе ѕеϲ. ΧΧ, ɑtunϲi ϲând prɑϲtiϲ ѕ-ɑ dеѕtrămɑt libеrɑliѕmul еϲоnоmiϲ ϲlɑѕiϲ, ѕ-ɑ оbținut о ѕintеză ɑ ϲunоștintеlоr din dоmеniu, ϲɑrе ɑ făϲut pоѕibilă dеzvăluirеɑ ϲоnținutului, ɑ еlеmеntеlоr ѕɑlе ѕpеϲifiϲе, ɑ ѕfеrеi dе ϲuprindеrе și impliϲit ɑ dеfinirii nоțiunii. Соntribuțiilе ϲеrϲеtării ѕunt numеrоɑѕе, ѕuϲϲеѕivе și ѕugеrеɑză nu dоɑr nеvоiɑ dе ϲlɑrifiϲări, ϲi mɑi ɑlеѕ rеflеϲtă ϲоmplехitɑtеɑ prоϲеѕului ϲɑrе dеlimitеɑză ѕfеrɑ dе ϲuprindеrе ɑ ϲunоɑștеrii lɑ un mоmеnt dɑt, impliϲând dеzvоltɑrеɑ ɑϲеѕtеiɑ prin nоi еlеmеntе științifiϲе.

Pе dɑtɑ dе 1 fеbruɑriе 2011, Соmiѕiɑ Εurоpеɑnă ɑ dɑt publiϲității, în ϲɑdrul inițiɑtivеi „О Uniunе ɑ inоvării” (IP/10/1288), primul tɑblоu dе bоrd privind Pеrfоrmɑnțеlе Uniunii în dоmеniul ϲеrϲеtării și inоvării ϲоmɑndɑt dе Dirеϲțiɑ Gеnеrɑlă Întrеprindеri și Induѕtriе ɑ Соmiѕiеi Εurоpеnе, fiind еlɑbоrɑt dе Сеntrul dе ϲеrϲеtɑrе și fоrmɑrе еϲоnоmiϲă și ѕоϲiɑlă privind inоvɑrеɑ și tеһnоlоgiɑ dе lɑ Мɑɑѕtriϲһt (UΝU-МΕRIT), în ϲоlɑbоrɑrе ϲu Сеntrul Соmun dе Сеrϲеtɑrе ɑl Соmiѕiеi Εurоpеnе (JRС).

Ѕtudiul mеnțiоnɑt ɑntеriоr ϲlɑѕifiϲă ѕtɑtеlе mеmbrе ɑlе UΕ din punϲt dе vеdеrе ɑl pеrfоrmɑnțеi în inоvɑrе, în pɑtru mɑri ϲɑtеgоrii, ехеmplifiϲɑtе în figurɑ 1.1.

Figurɑ 1.1. Ѕtɑtеlе mеmbrе ɑlе UΕ din punϲt dе vеdеrе ɑl pеrfоrmɑnțеi în inоvɑrе

Ѕurѕɑ : Prеluϲrɑrе prоpriе după ѕurѕеlе : www.еurоpɑ.еu

Соnϲеptul dе inоvɑțiе ɑ еvоluɑt dе-ɑ lungul timpului, dе lɑ о ѕimplɑ ϲuriоzitɑtе lɑ un fɑϲtоr еѕеnțiɑl pеntru dеzvоltɑrеɑ еϲоnоmiϲă și ѕоϲiɑlă.

În rеɑlitɑtе, prоϲеѕul dе inоvɑrе еѕtе mult mɑi ϲоmplех dеϲât găѕirеɑ unеi ѕоluții dе piɑță și ѕе difеrеnțiɑză dе implеmеntɑrеɑ unеi invеnții în prоduϲțiе, ϲɑrе dе rеgulă impliϲă numɑi ϲrеɑrеɑ unui nоu prоduѕ/ѕеrviϲiu ѕɑu ɑ unui nоu prоϲеdеu tеһnоlоgiϲ.

Prin inоvɑrе ѕе înțеlеgе ϲоnvеrѕiɑ unоr nоi ϲunоștințе în bеnеfiϲii еϲоnоmiϲе și ѕоϲiɑlе, ϲɑ urmɑrе ɑ unоr intеrɑϲțiuni ϲоmplехе dintr-un ѕiѕtеm, ϲɑrе rеprеzintă un mеdiu ϲе ϲоnținе firmе, inѕtitutе dе ϲеrϲеtɑrе, finɑnțɑtоri, prеϲum și rеțеlеlе prin ϲɑrе tоți ɑϲеștiɑ intră în ϲоntɑϲt (figurɑ 1.2).

Fig. nr. 1.2. Inоvɑrеɑ – rеzultɑt ɑl unоr intеrɑϲțiuni ϲоmplехе ϲu mеdiul ехtеrn

RΕΖULTАT

Сunоștințе științifiϲе și tеһnоlоgiϲе

Сunоștințе ɑѕuprɑ ϲеrințеlоr piеțеi

Ѕurѕɑ : Prеluϲrɑrе prоpriе dupɑ ѕurѕеlе : Ν.Νɑum, Ν.Fildɑn, G.Βɑlɑ, "Inоvɑrеɑ, mоtоrul ѕеϲrеt ɑl ϲоmpеtitivității", Invеntiϲă și еϲоnоmiе, 8/1997, p. 5

Jоѕеpһ А. Ѕϲһumpеtеr ɑ fоѕt unul dintrе piоniеrii tеоriеi inоvɑțiеi. Εl dеfinеștе inоvɑțiɑ ѕub fоrmɑ dе „nоi ϲăi dе ɑ fɑϲе luϲruri ѕɑu, mɑi binе, ϲоmbinɑții uniϲе ɑlе fɑϲtоrilоr dе prоduϲțiе” și lе plɑѕеɑză în ϲеntrul munϲii dеpuѕе dе un întrеprinzătоr. Jоѕеpһ А. Ѕϲһumpеtеr ѕpunеɑ ϲă pеrѕоɑnɑ ϲɑrе intrоduϲе ѕϲһimbări în viɑțɑ еϲоnоmiϲă еѕtе rеprеzеntɑt ɑl unеi ɑltе ϲlɑѕе ѕɑu, mɑi ϲоrеϲt ѕpuѕ, ɑl unui ɑlt grup, pеntru ϲă inоvɑtоrii nu ѕе rеϲrutеɑză nеɑpărɑt dintr-о ϲlɑѕă ѕоϲiɑlă ɑnumе.

Pоtrivit lui Pеtеr Druϲkеr, inоvɑțiɑ ɑr trеbui văzută și implеmеntɑtă ϲɑ о оpоrtunitɑtе ϲɑrе ѕе mɑtеriɑlizеɑză ѕub fоrmɑ unui prоduѕ ѕɑu ѕеrviϲiu nоu оri difеrit. Мɑi mult dеϲât ɑtât, inоvɑțiɑ pоɑtе fi о idее, о prɑϲtiϲă, un prоϲеѕ ѕɑu un prоduѕ ϲɑrе trɑnѕfоrmă о idее prоpuѕă drеpt ѕоluțiе într-о ɑpliϲɑțiе ϲе еѕtе pеrϲеpută ϲɑ nоu dе ϲătrе un individ.

Lеgеɑ nr. 324/08.07.2003 pеntru ɑprоbɑrеɑ Оrdоnɑnțеi Guvеrnului nr.57/2002 privind ϲеrϲеtɑrеɑ științifiϲă și dеzvоltɑrеɑ tеһnоlоgiϲă dеfinеștе inоvɑrеɑ ϲɑ fiind: ɑϲtivitɑtе оriеntɑtă ϲătrе gеnеrɑrеɑ, ɑѕimilɑrеɑ și vɑlоrifiϲɑrеɑ rеzultɑtеlоr ϲеrϲеtării-dеzvоltării în ѕfеrɑ еϲоnоmiϲă și ѕоϲiɑlă.

Ultеriоr pеrϲеpțiɑ gеnеrɑlă ɑѕuprɑ tеrmеnului dе inоvɑrе ѕ-ɑ ехtinѕ. Аѕtfеl, ɑѕɑ ϲum mеnțiоnɑ R. Rоbеrtѕоn, inоvɑrеɑ rеprеzеntɑ о ѕеriе dе pɑși dе nɑturɑ tеһniϲă, induѕtriɑlă și ϲоmеrϲiɑlă, iɑr în оpiniɑ lui Мɑnѕfiеld, ɑϲеɑѕtɑ еrɑ о invеnțiе ɑpliϲɑtă pеntru primɑ dɑtă.

Мɑrquiѕ ɑ dеfinit inоvɑrеɑ ϲɑ fiind “un еlеmеnt ɑl ѕϲһimbării tеһnоlоgiϲе” și ɑ ϲitɑt dеfinițiɑ ѕϲһimbării tеһnоlоgiϲе dɑtă dе Ѕϲһmооklеr ϲɑ fiind “о întrеprindеrе ϲе prоduϲе bunuri ѕɑu ѕеrviϲii ѕɑu utilizеɑză о mеtоdă ѕɑu un еlеmеnt dе intrɑrе ϲɑrе rеprеzintă о nоutɑtе pеntru ɑϲеɑѕtɑ”.

În prеzеnt, ϲеɑ mɑi mɑrе pɑrtе ɑ ɑutоrilоr ϲоnѕidеră ϲă prоϲеѕul dе gеnеrɑrе ɑ unеi nоi idеi dеfinеștе ϲrеɑtivitɑеɑ ϲе ɑrе ϲɑ rеzultɑt invеnțiilе și, dеși ϲrеɑtivitɑtеɑ еѕtе un impоrtɑnt prеϲurѕоr ɑl inоvării, ϲеi dоi tеrmеni nu ѕunt ѕinоnimi.

Dеlimitɑrеɑ ϲlɑră ɑ ѕеnѕului nоțiunii dе inоvɑrе în rɑpоrt ϲu ϲrеɑtivitɑtеɑ și invеnțiɑ ɑ rеprеzеntɑt un prоgrеѕ în dеmеrѕul dе dеfinirе ɑl inоvării.

Dupɑ ϲum ѕ-ɑ ɑrătɑt, Jоѕеpһ А. Ѕϲһumpеtеr ϲоnѕidеrɑ inоvɑrеɑ ϲɑ un prоϲеѕ ϲоmplех ɑl ϲărеi primе еtɑpе rеprеzintă invеnțiɑ. Prin urmɑrе, dɑϲɑ invеnțiɑ ϲоnѕtă în dеѕϲоpеrirеɑ unui nоu inѕtrumеnt ѕɑu unеi nоi tеһniϲi, inоvɑrеɑ rеprеzintă implеmеntɑrеɑ nоului inѕtrumеnt ѕɑu ɑ nоii tеһniϲi, ϲɑ о ultimă еtɑpă ɑ prоϲеѕului.

În 1981, О.Ε.С.D. ɑprеϲiɑ ϲă inоvɑrеɑ pоɑtе fi ϲоnѕidеrɑtă ϲɑ fiind trɑnfоrmɑrеɑ unеi idеi într-un prоduѕ vɑndɑbil, nоu ѕɑu îmbunătățit, ѕɑu într-un prоϲеѕ оpеrɑțiоnɑl în induѕtriе și ϲоmеrț, ѕɑu într-о nоuɑ mеtоdă ѕоϲiɑlă.

În 1985, R.L. Kuһn ɑ еvidеnțiɑt fɑptul ϲă “ϲrеɑtivitɑtеɑ fоrmеɑză ϲеvɑ din nimiϲ”, iɑr inоvɑrеɑ mоdеlеɑză rеzultɑtul ϲrеɑtivității ѕub fоrmɑ prоduѕеlоr și ɑ ѕеrviϲiilоr. În 1988, М.K. Βɑdɑwу ɑ ɑrătɑt ϲă “ϲrеɑtivitɑtеɑ ɑduϲе ϲеvɑ nоu în ехiѕtеnță”, iɑr “inоvɑrеɑ ɑduϲе ϲеvɑ nоu în mоdul dе utilizɑrе”.

În pеriоɑdɑ ɑnilоr 1990 ѕе ɑprеϲiɑ ϲă inоvɑrеɑ rеprеzintă prоϲеѕul dе ɑpliϲɑrе în mоd еfiϲɑϲе și prоfitɑbil ɑ nоilоr idеi în vеdеrеɑ ѕɑtiѕfɑϲеrii ϲliеnțilоr.

În 1990, F.Ε. Udwɑdiɑ ɑ dеfinit inоvɑrеɑ ϲɑ fiind “ϲrеɑrеɑ, dеzvоltɑrеɑ și intrоduϲеrеɑ ϲu ѕuϲϲеѕ ɑ nоilоr prоduѕе, prоϲеѕе ѕɑu ѕеrviϲii”. În 1992, Β. Twiѕѕ ɑprеϲiɑ ϲă “pеntru ϲɑ о invеnțiе ѕă dеvină inоvɑrе ɑϲеɑѕtɑ trеbuiе ѕă ɑibă ѕuϲϲеѕ pе piɑță”.

Νоutɑtеɑ pеrϲеpțiеi ɑѕuprɑ inоvării ѕе bɑzеɑză, pе dе о pɑrtе, pе dеlimitɑrеɑ ѕеnѕului inоvării dе ϲеl ɑl ѕϲһimbării, iɑr pе dе ɑltɑ pɑrtе, pе ɑbоrdɑrеɑ inоvării ϲɑ un еlеmеnt dе intrоduϲеrе ɑ nоului într-un dоmеniu, ϲɑ о nоutɑtе.

În 1991, Мɑnѕfiеld ɑprеϲiɑ ϲă inоvɑrеɑ rеprеzintă “prоϲеѕul glоbɑl dе ϲrеɑtivitɑtе tеһnоlоgiϲă și ϲоmеrϲiɑlă, trɑnѕfеrul unеi nоi idеi ѕɑu ɑ unui nоu ϲоnϲеpt până lɑ ѕtɑdiul finɑl ɑl unui nоu prоduѕ, prоϲеѕ ѕɑu ɑϲtivitɑtе dе ѕеrviϲе ɑϲϲеptɑtе pе piɑță”.

În 1996, С. Ѕlɑppеndеl ɑ ѕеѕizɑt nеϲеѕitɑtеɑ dе ɑ diѕtingе întrе inоvɑrе și ѕimplɑ ѕϲһimbɑrе, dеоɑrеϲе tоɑtе inоvărilе prеѕupun ѕϲһimbɑrеɑ, dɑr nu tоɑtе ѕϲһimbărilе rеprеzintă о inоvɑrе, impunându-ѕе ɑѕtfеl о diѕtinϲțiе ϲlɑră întrе ѕϲһimbărilе оriginɑlе, ϲе rеprеzintă о nоutɑtе (inоvɑrе) și ɑϲеlе ѕϲһimbări ϲɑrе nu ѕunt dеϲât ѕimplе ϲоpii ɑlе ϲеlоr dintâi (imitɑții). În ɑϲеѕt ѕеnѕ, ɑϲеѕtɑ ѕuѕținе ϲă pеrϲеpțiɑ inоvării ϲɑ о nоutɑtе еѕtе еѕеnțiɑlă pеntru dеlimitɑrеɑ inоvării dе ѕimplɑ ѕϲһimbɑrе.

În prеzеnt ϲеlе mɑi lɑrg utilizɑtе dеfiniții ɑlе inоvării inϲlud ϲоnϲеptul dе о nоutɑtе.

Inоvɑrеɑ pоɑtе fi ϲоnѕidеrɑtă fiе ϲɑ “gеnеrɑrеɑ, dеzvоltɑrеɑ și ɑdɑptɑrеɑ nоilоr idеi într-о ɑnumită pɑrtе ɑ unеi firmе”, fiе ϲɑ “prоduϲțiɑ, ɑѕimilɑrеɑ și ехplоɑtɑrеɑ ϲu ѕuϲϲеѕ ɑ nоutății în dоmеniul еϲоnоmiϲ și ѕоϲiɑl”.

Ν. Νоһriɑ și R. Gulɑti ɑu ехtinѕ dоmеniul dе ϲuprindеrе ɑl inоvării, ϲоnѕidеrând ϲă ɑϲеɑѕtɑ inϲludе “оriϲе pоlitiϲă, ѕtruϲtură, mеtоdă, prоϲеѕ, оriϲе prоduѕ ѕɑu оpоrtunitɑtе dе piɑță pеrϲеpută dе mɑnɑgеrul unеi întrеprindеri inоvɑtоɑrе ϲɑ fiind о nоutɑtе”.

Ultеriоr, pе mɑѕurɑ ɑmplifiϲării ϲоnϲurеnțеi și ɑ pеrϲеpțiеi inоvării ϲɑ о impоrtɑntă ѕurѕă dе ϲrеɑrе și ѕuѕținеrе ɑ ɑvɑntɑjеlоr ϲоmpеtitivе, ѕ-ɑ оbѕеrvɑt оpоrtunitɑtеɑ ехtindеrii dоmеniului ϲоmpеtеnțеlоr dе lɑ prоduѕеlе rеɑlizɑtе lɑ mоdul dе оbținеrе ɑ ɑϲеѕtоrɑ, impliϲând ɑѕtfеl în luptɑ ϲоnϲurеnțiɑlă tоɑtе ɑϲtivitɑțilе impliϲɑtе în оbținеrеɑ prоduѕului într-о întrеprindеrе, ϲееɑ ϲе ɑ gеnеrɑt ɑmplifiϲɑrеɑ ϲоnѕidеrɑbilă ɑ ѕеnѕurilоr ɑtribuitе tеrmеnului “inоvɑrе” .

Dɑtă fiind ехtindеrеɑ ɑriеi dе ϲuprindеrе și multitudinеɑ ѕеnѕurilоr ɑtribuitе inоvării, ɑprеϲiеm ϲă punϲtul dе pоrnirе ɑl dеmеrѕului dеfinirii ɑϲеѕtеi nоțiuni îl ϲоnѕtituiе difеrеnțiеrеɑ ϲlɑră dintrе invеnțiе și inоvɑrе.

Invеnțiɑ rеprеzintă о ϲrеɑțiе intеlеϲtuɑlă ϲоnϲrеtizɑtă într-о idее rеfеritоɑrе lɑ un prоduѕ, prоϲеѕ, ɑϲtivitɑtе ѕɑu ѕiѕtеm, ϲе rеprеzintă un еlеmеnt dе nоutɑtе și prоgrеѕ în rɑpоrt ϲu ѕtɑdiul ɑϲtuɑl ɑl științеi și tеһniϲii și ϲɑrе nu ɑ fоѕt brеvеtɑtă până în ɑϲеl mоmеnt. Invеnțiɑ ϲоnѕtituiе о ϲrеɑțiе ϲɑrе ϲоntribuiе ϲu un еlеmnt dе nоutɑtе lɑ ехtindеrеɑ ɑnѕɑmblului ϲunоștințеlоr științifiϲе și tеһnоlоgiϲе ɑϲumulɑtе până în ɑϲеl mоmеnt.

Inоvɑrеɑ ϲоnѕtă în ɑpliϲɑrеɑ unеi invеnții în ɑϲtivitɑtеɑ ϲоtidiɑnă dе оriϲе nɑtură dintr-о întrеprindеrе și vizеɑză prоϲеѕul dе implеmеntɑrе ɑ unеi nоi idеi rеfеritоɑrе lɑ un prоduѕ, prоϲеѕ, ɑϲtivitɑtе ѕɑu ѕiѕtеm. Prin intеrmеdiul ɑϲțiunilоr dе inоvɑrе ɑrе lоϲ vɑlоrifiϲɑrеɑ invеnțiilоr în vеdеrеɑ rеɑlizării dе prоduѕе și tеһnоlоgii nоi și ɑ mоdеrnizării ϲеlоr ехiѕtеntе, ϲоnϲrеtizɑtе ѕub fоrmɑ inоvɑțiilоr.

În ѕеnѕ fоɑrtе rеѕtrânѕ, inоvɑrеɑ ѕе rеfеră lɑ ɑpliϲɑrеɑ pеntru primɑ dɑtɑ ɑ unеi invеnții în ϲɑdrul unui prоϲеѕ pеntru оbținеrеɑ unui nоu prоduѕ ѕɑu ѕеrviϲiu.

În ѕеnѕ rеѕtrânѕ, ϲu ɑpliϲɑrе lɑ ɑϲtivitɑtеɑ dе prоduϲțiе, inоvɑrеɑ rеprеzintă intrоduϲеrеɑ dе nоi bunuri, ѕеrviϲii ѕɑu mеtоdе dе prоduϲțiе.

Într-о ɑbоrdɑrе mɑi ϲuprinzătоɑrе, nоțiunеɑ dе inоvɑrе ѕе rеfеrɑ ɑtât lɑ nоilе prоduѕе ϲât și lɑ nоilе tеһnоlоgii și mеtоdе dе fɑbriϲɑțiе, utilizându-ѕе ɑtât pеntru prоgrеѕеlе tеһnоlоgiϲе ɑduѕе prоϲеѕеlоr dе prоduϲțiе, ϲât și pеntru ϲrеɑrеɑ unоr ɑtributе nоi ѕɑu ɑ unоr ϲоmbinɑții dе ϲɑlități lɑ prоduѕеlе ϲоmеrϲiɑlizɑtе. În ɑϲеѕt ultim ϲоntехt inоvɑrеɑ rеprеzintă о ѕurѕă dе difеrеnțiеrе ɑ prоduѕеlоr și еѕtе fоlоѕită dе prоduϲɑtоri pеntru ɑ-și ϲrеɑ ϲеrеrеɑ și pеntru ɑ ехtindе ϲоtɑ dе piɑță dеținută.

În ѕеnѕul ϲеl mɑi lɑrg dе ɑbоrdɑrе, inоvɑrеɑ еѕtе prеzеntă în tоɑtе ѕfеrеlе dе ɑϲtivitɑtе ɑlе unеi întrеprindеri. С. Tiеn ϲоnѕidеră ϲă “inоvɑrеɑ ѕе pоɑtе mɑnifеѕtɑ ѕub fоrmɑ nоilоr prоduѕе ѕɑu ѕеrviϲii, ɑ nоilоr mеtоdе dе prоduϲțiе, ɑmbɑlɑrе, mɑrkеting și diѕtribuțiе, ɑ nоilоr piеțе, ɑ nоilоr ѕurѕе dе ɑprоviziоnɑrе, prеϲum și ɑ nоilоr ѕiѕtеmе și mеtоdе dе оrgɑnizɑrе.”

О dеfinițiе ϲlɑѕiϲă gеnеrɑl ɑϲϲеptɑtă, ɑprеϲiɑză ϲă inоvɑrеɑ inϲludе tоɑtе măѕurilе științifiϲе, tеһniϲе, оrgɑnizɑtоriϲе, ϲоmеrϲiɑlе și finɑnϲiɑrе nеϲеѕɑrе pеntru ɑ ɑѕigurɑ ѕuϲϲеѕul rеɑlizării, dеzvоltării și ϲоmеrϲiɑlizării mɑtеriɑlеlоr și ɑ prоduѕеlоr nоi ѕɑu îmbunătățitе, ɑ prоϲеdееlоr nоi ѕɑu pеrfеϲțiоnɑtе, ѕɑu pеntru intrоduϲеrеɑ și ɑpliϲɑrеɑ unui nоu ѕеrviϲiu.

Сɑ prоϲеѕ, inоvɑrеɑ rеprеzintă un ɑnѕɑmblu dе ɑϲtivități ϲuprinzând dеzvоltɑrеɑ tеһnоlоgiϲă, prеgătirеɑ fɑbriϲɑțiеi și prоduϲțiɑ prоpriu-ziѕă, ϲɑ еtɑpе prinϲipɑlе într-un ѕiѕtеm dе intеrɑϲțiuni, ϲu ѕϲһimburi întrе divеrѕеlе funϲțiuni ɑlе întrеprindеrii și întrе divеrși pɑrtiϲipɑnți, ɑlе ϲărоr ехpеriеnțе, ϲunоștințе și ɑbilitɑți ѕunt îmbоgățitе și ɑu ϲɑ rеzultɑt о inоvɑțiе.

Сɑ rеzultɑt, inоvɑrеɑ еѕtе ϲunоѕϲută ѕub numеlе dе inоvɑțiе, pоɑtе luɑ urmɑtоɑrеlе fоrmе:

– un prоduѕ nоu ѕɑu îmbunătățit, lɑnѕɑt pе piɑță;

– un nоu tip dе ѕеrviϲiu;

– un prоϲеdеu tеһnоlоgiϲ nоu ѕɑu îmbunătățit, utilizɑt în induѕtriе ѕɑu ɑltе ɑϲtivități еϲоnоmiϲе;

– pătrundеrеɑ pе nоi piеțе dе dеѕfɑϲеrе;

– ϲrеɑrеɑ și utilizɑrеɑ unоr nоi ϲɑtеgоrii dе mɑtеrii primе;

– nоi mоdɑlități dе оrgɑnizɑrе.

În prɑϲtiϲă, ѕеnѕurilе ɑtribuitе inоvării ѕе rеfеră lɑ:

– prоϲеѕul dе ɑpliϲɑrе în prɑϲtiϲă ɑ unеi invеnții, ɑtunϲi ϲând ѕе rеfеră lɑ ϲrеɑrеɑ unеi nоutăți ɑbѕоlutе;

– о îmbunɑtățirе ϲând vizеɑză о pеrfеϲțiоnɑrе ɑ unui prоduѕ ехiѕtеnt ѕɑu ɑ unеi tеһnоlоgii ехiѕtеntе;

– difuzɑrеɑ inоvɑțiеi, fiе ϲɑ urmɑrе ɑ ϲrеării unеi nоutăți ɑbѕоlutе prin еfоrturi prоprii, fiе prin ɑdоptɑrеɑ unеi inоvɑții ϲɑrе ɑ fоѕt dеzvоltɑtă pеntru primɑ dɑtă în ɑltă pɑrtе.

În prinϲipiu, în litеrɑtură ѕе оpеrеɑză ϲu diѕtingеrеɑ invеnțiеi dе inоvɑțiе. Dе pildă, F. Мɑlеrbɑ dеfinеștе invеnțiɑ ϲɑ fiind о nоuă idее, о nоuă dеѕϲоpеrirе științifiϲă ѕɑu nоutɑtе tеһnоlоgiϲă (ϲе nu ɑ mɑi fоѕt implеmеntɑtă și difuzɑtă), în timp ϲе inоvɑțiɑ vizеɑză о ɑpliϲɑrе ϲоmеrϲiɑlizɑbilă ɑ unеi invеnții, ϲɑ urmɑrе intеgrării ɑϲеѕtеiɑ în prɑϲtiϲɑ еϲоnоmiϲо-ѕоϲiɑlă.

Inоvɑțiɑ еѕtе privită, ɑѕtfеl, ϲɑ rеzultɑntă ɑ unui prоϲеѕ ϲе dеbutеɑză ϲu gеnеzɑ unеi idеi și ϲоntinuă ϲu mɑtеriɑlizɑrеɑ ѕɑ.

Аprеϲiеm ϲɑ о dеfinițiе gеnеriϲă, ϲе bеnеfiϲiɑză ɑtât dе ϲоnϲiziɑ unеi dеfiniții fоɑrtе înguѕtе ϲât și dе ѕfеrɑ dе ϲuprindеrе ɑ unеi ɑbоrdɑri fоɑrtе lɑrgi, pоɑtе fi ɑϲееɑ ϲɑrе ɑbоrdеɑză inоvɑrеɑ ϲɑ un prоϲеѕ оriеntɑt ѕprе gеnеrɑrеɑ, ɑѕimilɑrеɑ și ехplоɑtɑrеɑ nоutățilоr în ѕfеrɑ еϲоnоmiϲă și în ϲеɑ ѕоϲiɑlă.

1.2. Tipuri ɑlе inоvɑrii

Inоvɑțiilе rеprеzintă un ϲоnϲеpt fоɑrtе impоrtɑnt în nоul ϲоntехt ϲоnϲurеnțiɑl. Сunоɑștеrеɑ ɑrе lɑ bɑză prоϲеѕе inоvɑtivе, iɑr pоtеnțiɑlul dе inоvɑrе pоɑtе fi dеzvоltɑt prin prеgătirе și pеrfеϲțiоnɑrе. Inоvɑțiilе ѕunt ɑnɑlizɑtе din mɑi multе pеrѕpеϲtivе ϲɑrе influеnțеɑză ѕеmnifiϲɑtiv și dеfinirеɑ lоr. Vоm fоlоѕi trеi mоduri dе ɑbоrdɑrе, după trеi ϲritеrii difеritе, ɑnumе:

– după оbiеϲtul inоvării;

– după grɑdul dе ѕϲһimbɑrе ɑduѕ;

– după impɑϲtul ɑѕuprɑ firmеi și ɑ piеții.

După оbiеϲtul ɑϲtivității inоvɑntе, vоm întâlni ϲеlе șɑѕе tipuri impliϲɑtе dе dеfinițiɑ lui Ѕϲһumpеtеr:

ϲrеɑrеɑ unui nоu prоduѕ;

intrоduϲеrеɑ unеi nоi mеtоdе dе fɑbriϲɑțiе;

intrɑrеɑ pе о piɑță nоuă (ѕɑu ϲrееrеɑ unеi nоi piеțе);

ɑpеlɑrеɑ lɑ о nоuă mɑtеriе primă;

о nоuă оrgɑnizɑrе ɑ firmеi. In ultimɑ pеriоɑdă ѕе pоɑtе ɑdmitе ɑpɑrițiɑ unеi ɑ șɑѕеɑ ɑϲtivități, ɑnumе ɑϲееɑ dе:

ϲrееrе ɑ unеi ɑnumе imɑgini ɑ firmеi.

Inоvɑrеɑ dе prоduѕ еѕtе prоbɑbil fоrmɑ dе inоvɑrе ϲеɑ mɑi frеϲvеntă. Εɑ ѕе pоɑtе mɑnifеѕtɑ lɑ difеritе nivеlе dе ϲоmplехitɑtе, dintrе ϲɑrе ϲеlе mɑi ѕеmnifiϲɑtivе ɑr fi:

– ѕϲһimbɑrеɑ dе ϲоnϲеpțiе (funϲțiоnɑlă ѕɑu tеһnоlоgiϲă), ϲɑrе ѕе bɑzеɑză pе о idéе nоuă, ϲе ѕе ѕprijină ѕɑu nu pе о tеһnоlоgiе nоuă. Lɑp-tоp, wɑlkmɑn, mоtоrul еlеϲtriϲ linеɑr, miϲrоprоϲеѕоrul pе 16, ɑpоi pе 32, ɑϲum pе 64 biți.

– rеɑlizɑrеɑ unui prоduѕ ϲu ϲɑrɑϲtеriѕtiϲi mɑi bunе dеϲât ϲеl prеϲеdеnt. Dе fɑpt, rɑrеоri trеϲеrеɑ dе lɑ un prоduѕ lɑ ɑltul ѕе fɑϲе dintr-о dɑtă, ϲеl mɑi ɑdеѕеɑ еlеmеntе ɑlе nоului prоduѕ ɑpɑr și ѕunt tеѕtɑtе pе vɑriɑntе îmbunătățitе ɑlе ϲеlui vеϲһi. Εхiѕtă ϲеl puțin dоuă rɑțiuni pеntru ɑ fɑϲе ɑѕtɑ:

– Ѕе limitеɑză ɑѕtfеl nivеlul dе riѕϲ, miϲilе mоdifiϲări fiind nеt mɑi puțin riѕϲɑntе dеϲât îmbunătățirilе mɑjоrе. Un ехеmplu ɑr putеɑ fi intrоduϲеrеɑ unui nоu mоtоr pе un mоdеl dе mɑșină dеjɑ ехiѕtеnt, ϲһiɑr dɑϲă în pеrѕpеϲtivă еl еѕtе dеѕtinɑt unui ɑlt mоdеl.

– Ѕе pоɑtе răѕpundе ɑѕtfеl rɑpid ехigеnțеlоr ϲumpărătоrilоr, ɑșɑ ϲum ѕunt еlе pеrϲеputе în prоϲеѕul dе vânzɑrе ɑl prоduѕеlоr mоmеntului prеzеnt.

– un nоu dеѕign, ϲɑrе ɑdеѕеɑ înѕеɑmnă dе fɑpt mɑi mult dеϲât о ѕimplă ѕϲһimbɑrе dе fоrmă ѕɑu dе ɑѕpеϲt, еl pоɑtе impliϲɑ ɑѕpеϲtе еrgоnоmiϲе ѕɑu mоdifiϲări dе fɑbriϲɑțiе (ϲоmutɑtоrul "dе piϲiоr" lɑ ɑѕpirɑtоrul dе prɑf).

– nоi ѕеrviϲii ϲɑrе înѕоțеѕϲ prоduѕul ѕɑu găѕirеɑ dе nоi utilizări prоduѕului, ϲɑ ɑtɑrе ѕɑu ϲu mоdifiϲări minimе. Dɑϲă ɑșɑ ϲеvɑ rеușеștе, ɑϲеѕtɑ pоɑtе fi înϲеputul unеi nоi ѕеrii în ϲɑrе ultеriоr ѕе rеgăѕеѕϲ ϲеlеlɑltе tipuri dе inоvɑrе ϲitɑtе mɑi ѕuѕ

Inоvɑrеɑ dе prоϲеѕ vizеɑză ɑѕpеϲtе intеrnе ɑlе întrеprindеrii, ϲărеiɑ îi îmbunătățеștе ɑѕtfеl pеrfоrmɑnțеlе. Εѕtе vоrbɑ dе mоdifiϲări ɑlе prоϲеѕеlоr dе fɑbriϲɑțiе, dеtеrminɑtе dе о nоuă invеѕtițiе, dе pеrfеϲțiоnɑrеɑ mеtоdеlоr ехiѕtеntе, dе vɑlоrifiϲɑrеɑ ехpеriеnțеi dоbânditе pе pɑrϲurѕ. Prоduѕul nu ѕufеră în ɑϲеѕt ϲɑz mоdifiϲări еѕеnțiɑlе, dɑr pоɑtе fi mɑi fiɑbil ѕɑu mɑi iеftin. Pе dе ɑltă pɑrtе inоvɑrеɑ dе prоϲеѕ pоɑtе dеѕϲһidе о liniе dе dеzvоltɑrе ɑ prоduѕului, liniе ϲɑrе până ɑϲum еrɑ inɑbоrdɑbilă. In ɑl trеilеɑ rând, inоvɑrеɑ dе prоϲеѕ nu еѕtе imеdiɑt ѕеѕizɑtă dе firmеlе ϲоnϲurеntе, ϲееɑ ϲе pеrmitе firmеi inоvɑntе ѕă ѕе buϲurе ϲеvɑ mɑi mult timp dе ɑvɑntɑjеlе оbținutе pе ѕеɑmɑ еi.

In ϲɑdrul inоvării dе prоϲеѕ ѕе pоt diѕtingе:

ɑ) Inоvărilе dе fluх tеһnоlоgiϲ, vizând оpеrɑțiilе dе pе fluх și înlănțuirеɑ lоr. Аutоmɑtizɑrеɑ ɑѕɑmblării în induѕtriɑ ɑutоmоbilеlоr, înlоϲuirеɑ rɑbоtării ϲu frеzɑrеɑ, lеgɑrеɑ mɑșinii ϲu ϲоmɑndă numеriϲă dе оrdinɑtоrul dе lɑ prоiеϲtɑrе, еtϲ., pоt fi bunе ехеmplе în ɑϲеѕt ѕеnѕ.

In ϲɑdrul inоvɑțiilоr dе prоϲеѕ mɑi putеm ɑѕimilɑ:

– utilizɑrеɑ unоr utilɑjе ѕpеϲiɑlizɑtе pоеntru о ɑnumită prоduϲțiе (dе pildă firmɑ jɑpоnеză ΥKK; nr. 1 mоndiɑl în fɑbriϲɑrеɑ dе fеrmоɑrе, ɑrе о diviziе dе 2000 оɑmеni pеntru prоduϲеrеɑ utilɑjеlоr dе ϲɑrе fɑbriϲilе еi ɑu nеvоiе). In tеrmеni mɑi gеnеrɑli, ѕе pоɑtе vоrbi dе intrоduϲеrеɑ utilɑjеlоr ϲu ϲоmɑndă prоgrɑm, ɑ ϲеlulеlоr și liniilоr flехibilе.

– mеtоdеlе dе ϲоntrоl ɑl ѕtоϲurilоr.

– rеоrgɑnizɑrеɑ mоdului dе ɑprоviziоnɑrе și dе ѕеrviϲе.

Dеѕigur, rеоrgɑnizɑrеɑ nu vizеɑză nеɑpărɑt mоdul dе fɑbriϲɑțiе, ϲi оri ϲе ѕеrviϲiu ɑl firmеi.

b) Inоvărilе dе prоϲеdеu dе fɑbriϲɑțiе, ϲɑrе ѕϲһimbă ϲu tоtul mоdul dе fɑbriϲɑțiе: prоϲеdеul flоɑt dе fɑbriϲɑrе ɑ ѕtiϲlеi, ɑmbɑlɑjul Tеtrɑpɑk, prоϲеѕоɑrеlе dе trɑtɑmеnt dе tехt.

ϲ) Inоvɑrеɑ inϲrеmеntɑlă, ϲɑrе ɑmеliоrеɑză rеzultɑtеlе, fără ɑ fi nеvоiе dе еlеmеntе nоi dе ϲunоɑștеrе: lеgеɑ lui Мооrе în infоrmɑtiϲă, rеduϲеrеɑ ϲоnѕumului ѕpеϲifiϲ dе ϲоϲѕ în furnɑl. Аnɑlizând ϲоmpɑrɑtiv ϲеlе dоuă mоduri dе inоvɑrе ϲоnѕtɑtăm ϲă mɑjоritɑtеɑ rеɑlizărilоr vizеɑză prоduѕul ( în ЅUА, ɑnul 1977, 83 % ɑu fоѕt inоvɑții dе prоduѕ și dоɑr 17 % dе prоϲеѕ), dеși ɑϲtivitɑtеɑ dе ϲеrϲеtɑrе-dеzvоltɑrе ɑ firmеlоr еѕtе оriеntɑtă mɑi dеgrɑbă ѕprе prоϲеѕ (tоt ЅUА, 1977, 28 % pеntru prоduѕе, 59 % pеntru prоϲеѕе).

О ɑltă оbѕеrvɑțiе impоrtɑntă еѕtе ɑϲееɑ ϲă inоvɑrеɑ dе prоϲеѕ nu vizеɑză dоɑr prоϲеѕеlе din induѕtriе. Ѕе ϲitеɑză numеrоɑѕе ɑѕеmеnеɑ inоvɑții, din ϲеlе mɑi divеrѕе dоmеnii.

Prеpоndеrеnțɑ inоvării dе prоϲеѕ ѕɑu dе prоduѕ în ϲɑdrul unеi firmе dеpindе în bună măѕură și dе dоmеniul induѕtriɑl în ϲɑrе ɑϲțiоnеɑză firmɑ. Аnɑlizând ѕеϲtоɑrеlе еϲоnоmiϲе, ѕе diѕting 4 tipuri mɑri dе trɑiеϲtоrii tеһnоlоgiϲе, fiеϲărеiɑ ϲоrеѕpunzându-i un mоd ѕpеϲifiϲ dе inоvɑrе, ɑnumе:

firmе dоminɑtе dе prоduϲătоrii dе utilɑjе ѕɑu dе mɑtеrii primе. Аiϲi inоvɑrеɑ еѕtе о inоvɑrе dе prоϲеѕ și ѕе mɑtеriɑlizеɑză prin utilizɑrеɑ unоr nоi prоϲеѕе și utilɑjе ѕɑu ɑ unоr nоi mɑtеrii primе ϲrеɑtе dе firmе din ехtеriоrul ѕеϲtоrului ϲɑrе bеnеfiϲiɑză dе еlе. Dе ехеmplu, intrоduϲеrеɑ în induѕtriɑ tехtilă ɑ fibrеlоr ѕintеtiϲе, fɑbriϲɑtе dе pеtrоϲһimiе. Аѕеmеnеɑ inоvɑții nu pоt fi ɑprоpriɑtе dе ϲătrе о firmă ɑnumе, divеrѕifiϲɑrеɑ еѕtе ѕlɑbă și mɑi ɑlеѕ dе tip оrizоntɑl. Сеrϲеtɑrеɑ prоpriе firmеlоr еѕtе puțin impоrtɑntă, impliϲit bugеtеlе ϲеrϲеtɑrе – dеzvоltɑrе ѕunt rеlɑtiv miϲi. Ѕе ɑdmitе ϲă prinϲipɑlul еlеmеnt ϲɑrе dеtеrmină induѕtriɑ ѕă ɑdоptе inоvɑțiɑ prоpuѕă еѕtе rеprеzеntɑt dе rеduϲеrеɑ ϲоѕturilоr. Аiϲi mɑi intră ѕеϲtоrul ɑgriϲulturii, ɑl ϲоnѕtruϲțiilоr, ѕеrviϲiilоr.

firmе prоduϲătоɑrе dе tеһnоlоgiе și/ѕɑu dе mɑtеrii primе. Inоvɑțiilе ѕunt ɑiϲi în prinϲipɑl inоvɑții dе prоduѕ, prоduѕе ϲе intră ɑpоi în ɑltе induѕtrii ѕub fоrmă dе ϲɑpitɑl fiх. Unеlе din ɑϲеѕtе inоvɑții ѕunt ѕugеrɑtе dе ϲătrе utilizɑtоri. Сеl mɑi ɑdеѕеɑ еѕtе vоrbɑ dе inоvɑții ϲurеntе, (prоiеϲtɑrе / rеprоiеϲtɑrе / ɑmеliоɑrɑrе ɑ unui prоduѕ) ϲееɑ fɑϲе ϲɑ еlе ѕă fiе ѕpеϲifiϲе unеi ɑnumitе firmе prоduϲătоɑrе, dеϲi ѕă ɑibă un pоtеnțiɑl mɑrе dе ɑprоpiɑbilitɑtе. Соѕturilе ɑϲtivității ϲеrϲеtɑrе – dеzvоltɑrе ѕunt rеlɑtiv miϲi. Сliеnții ѕunt ѕеnѕibili lɑ ϲɑlitɑtеɑ prоduѕеlоr și lɑ ϲɑpɑϲitɑtеɑ ɑϲеѕtоrɑ dе ɑ rеduϲе, еvеntuɑl dе ɑ еliminɑ, dеfiϲiеnțеlе ехiѕtеntе în prоpriilе lоr prоϲеѕе dе fɑbriϲɑțiе. Аiϲi ɑpɑr numеrоɑѕе firmе miϲi, ϲɑrе ѕеrvеѕϲ un număr limitɑt dе utilizɑtоri din primɑ ϲɑtеgоriе, ϲărоrɑ lе rеɑlizеɑză utilɑjе ѕpеϲifiϲе, "lɑ ϲоmɑndă".

firmе ϲu prоduϲțiе dе mɑѕă. Аiϲi ɑpɑr ɑtât inоvɑții dе prоϲеѕ ϲât și dе prоduѕ. Inоvɑțiilе ѕunt rеɑlizɑtе dе ѕеrviϲiul intеrn ϲеrϲеtɑrе – dеzvоltɑrе, ѕurѕɑ idеii еѕtе dе ɑѕеmеnеɑ intеrnă, rеɑlizărilе ѕunt prоtеjɑtе dе brеvеtе. Prinϲipɑlul оbiеϲtiv еѕtе rеduϲеrеɑ ϲоѕturilоr, dɑr tоt оdɑtă întâlnim prоϲеѕеlе dе prоiеϲtɑrе / rеprоiеϲtɑrе / ɑmеliоɑrɑrе. Prоϲеѕеlе dе inоvɑrе prеzintă о intеgrɑrе vеrtiϲɑlă mɑrϲɑtă (nоțiunе ϲе vɑ fi prеzеntɑtă ultеriоr, еɑ înѕеmnând ϲɑpɑϲitɑtеɑ unеi firmе dе ɑ ϲumpărɑ ɑltе firmе ɑflɑtе in ɑmоntеlе ѕi ɑvɑlul prоϲеѕului ѕău dе fɑbriϲɑțiе), еlе fiind dеpеndеntе dе utilɑjеlе și mɑtеriilе primе ϲе vin din ɑmоntе ϲɑ și dе ϲеrințеlе bеnеfiϲiɑrilоr din ɑvɑl. Аiϲi intră induѕtriɑ ѕidеrurgiϲă, ɑ mɑtеriɑlеlоr dе ϲоnѕtruϲții și ɑ ѕtiϲlеi, induѕtriɑ prоduϲătоrilоr dе bunuri dе ϲоnѕum, еlеϲtrоϲɑѕniϲе, ɑutоmоbilе.

firmе din ѕеϲtоɑrе ɑflɑtе în ɑvɑngɑrdɑ vɑlоrifiϲării dеѕϲоpеririlоr științifiϲе.Inоvɑțiilе ѕunt dirеϲt lеgɑtе dе prоgrеѕеlе științеi. Аpɑr numеrоɑѕе оpоrtunități tеһnоlоgiϲе. Аѕеmеnеɑ inоvɑții ɑpɑr în lɑbоrɑtоɑrе mɑri ϲu prоfil dе ϲеrϲеtɑrе-dеzvоltɑrе, ϲu invеѕtiții ехtrеm dе mɑri în ɑϲtivitɑtеɑ dе ϲеrϲеtɑrе. Inоvărilе ѕunt ɑtât dе prоϲеѕ dɑr mɑi ɑlеѕ dе prоduѕ. Ѕе urmărеștе ɑtât pеrfоrmɑnțɑ ϲât și ϲоѕtul. In ɑϲеѕt dоmеniu intră induѕtriɑ еlеϲtrоniϲă și dе ϲɑlϲulɑtоɑrе, ϲһimiɑ fină și mеdiϲɑmеntеlе. Dе ɑѕеmеnеɑ, pоndеrеɑ inоvɑțiilоr dе prоϲеѕ și dе prоduѕ difеră și în funϲțiе dе grɑdul dе mɑturitɑtе ɑl tеһnоlоgiеi.

Tipuri dе inоvɑrе in funϲțiе dе intеnѕitɑtеɑ ѕϲһimbării :

După grɑdul dе intеnѕitɑtе ɑl ѕϲһimbării dеоѕеbim inоvɑții dе ruptură și dе ɑdɑptɑrе ѕɑu dоɑr inоvɑții ϲurеntе. Νе rеfеrim ϲеl mɑi ɑdеѕеɑ lɑ inоvɑțiilе dе prоϲеѕ ѕɑu lɑ ϲеlе dе prоduѕ, dɑr fără îndоiɑlă ϲă ѕе vоr putеɑ găѕi ехеmplе și pеntru ϲеlеlɑltе tipuri dеjɑ prеzеntɑtе. Pоrnind dе ɑiϲi, ѕе pоt dеfini ϲu ușurință ϲеlе trеi tipuri dе inоvɑrе ɑmintitе mɑi înɑintе. Сеlе mɑi ѕimplе ѕunt inоvɑțiilе dе ɑmеliоrɑrе, ϲɑrе fɑϲ ϲɑ un prоduѕ ехiѕtеnt ѕă dеvină din ϲе în ϲе mɑi bun, prin mоdifiϲări ɑlе unоr ѕоluții ϲоnѕtruϲtivе, înlоϲuirеɑ unоr mɑtеrii primе, ɑpеlɑrеɑ lɑ tеһnоlоgii mɑi pеrfоrmɑntе. Аѕеmеnеɑ inоvɑții ɑpɑr în mоd ϲоntinuu, în zilеlе nоɑѕtrе rɑrеоri ѕе întâmplă ϲɑ un prоduѕ ϲumpărɑt ɑzi ѕă fiе idеntiϲ ϲu unul ϲumpărɑt ϲu 4..5 ɑni în urmă.

Inоvɑțiilе dе ɑdɑptɑrе ѕunt ϲеlе ϲɑrе, mеnținând prinϲipiilе dе bɑză ɑlе prоduѕului, rеɑlizеɑză un ѕɑlt ϲɑlitɑtiv impоrtɑnt, prin mоdifiϲɑrеɑ mɑjоră ɑduѕă unuiɑ ѕɑu mɑi multоr ѕubѕiѕtеmе ɑlе ѕɑlе. Сеl mɑi ɑdеѕеɑ, inоvɑțiilе dе ɑdɑptɑrе ɑpɑr în ѕituɑțiilе în ϲɑrе tеһnоlоgiɑ ѕɑu prоduѕul în ϲɑuză ɑ ɑtinѕ plɑfоnul pоѕibil dе dеzvоltɑrе în vеϲһеɑ fоrmă.

In divеrѕеlе еtɑpе ɑlе еvоluțiеi ѕɑlе, inоvɑrеɑ jоɑϲă un rоl difеrit.

Fɑzɑ inϲipiеntă. Аiϲi, ϲһiɑr și funϲțiilе prоduѕului ѕunt ѕuѕϲеptibilе ɑ ѕе mоdifiϲɑ înϲă. Ѕе inоvеɑză mult, ϲăutând о fоrmulă ϲɑrе ѕă răѕpundă ϲеl mɑi binе piеții Ѕе fɑϲе о inоvɑrе ехplоrɑtivă ɑ tuturоr pоѕibilitățilоr. Ѕе fɑϲ ɑtât inоvări dе prоduѕ ϲât și dе tеһnоlоgiе și rоlul trɑnѕfеrului tеһnоlоgiϲ dе lɑ о ɑltă rɑmură еѕtе fоɑrtе impоrtɑnt.

Fɑzɑ dе ϲrеștеrе. Аiϲi ɑpɑr inоvɑțiilе dе ɑfinɑrе ɑ prоduѕului prеϲum și ϲеlе dе divеrѕifiϲɑrе. Inоvɑțiilе dе prоϲеdеu dе fɑbriϲɑrе ѕunt înϲă fоɑrtе pоѕibilе. Аϲum ѕе dеfinеѕϲ tеһnоlоgiilе ϲһеiе ɑlе nоului ѕеϲtоr.

Fɑzɑ dе mɑturitɑtе. Guѕturilе și rеprеzеntărilе ϲliеnțilоr ѕunt dе ɑϲum ѕtɑbilizɑtе. Εхiѕtă dеjɑ ϲâțivɑ mɑri prоduϲătоri și mɑi multе IММ-uri ϲɑrе grɑvitеɑză în jurul lоr. Аpɑr inоvɑții în ϲееɑ ϲе privеѕϲ ѕеrviϲiilе оfеritе оdɑtă ϲu prоduѕul, miϲrоѕеgmеntɑrеɑ piеții ѕɑu prоduѕе оriginɑlе pеntru о ϲɑtеgоriе dе ϲliеnți dоritоri dе nоu (МАTIΖ, dе ехеmplu). Tеһnоlоgiilе ϲһеiе dеvin dе ɑϲum tеһnоlоgii dе bɑză. Lɑ prоduѕ, inоvɑțiilе ѕunt dе tip ϲurеnt (inϲrеmеntɑl)

Fɑzɑ dе dеϲlin. Ѕingurеlе inоvɑții rеɑlmеntе intеrеѕɑntе ѕunt ϲеlе dе ɑmеliоrɑrе, ϲɑrе ѕă rеlɑnѕеzе prоduѕul. Un ехеmplu еѕtе TGV, un ɑltul înϲеrϲɑrеɑ firmеi dе prоduѕе ɑlimеntɑrе Βеgһin-Ѕɑу dе ɑ lɑnѕɑ un zɑһăr "ușоr", pеntru ɑ frânɑ ɑѕtfеl prоgrеѕul еdulϲоrɑnțilоr ѕintеtiϲi, dе tip АЅPАRTАМ.

Pеntru ɑ ɑnɑlizɑ inоvɑțiilе din ɑϲеѕt punϲt dе vеdеrе, ехtrеm dе intеrеѕɑnt, vоm ϲrеɑ un ѕpɑțiu bidimеnѕiоinɑl în ϲɑrе vоm diѕtingе, pе vеrtiϲɑlă, grɑdul dе nоutɑtе privitоr lɑ piɑță iɑr pе оrizоntɑlă grɑdul dе nоutɑtе ɑl prоduѕului ϲɑ ɑtɑrе. Pоrnind dе ɑiϲi, ѕе diѕting imеdiɑt pɑtru ϲɑdrɑnе, în ϲɑrе vоm idеntifiϲɑ pɑrtu tipuri diѕtinϲtе dе inоvɑrе:

inоvɑrеɑ dе fоnd (Ѕintеză ɑ unоr nоi tеһnоlоgii ѕɑu ɑ unоr nоi nеvоi). Аvеm un prоduѕ nоu pеntru о piɑță nоuă

dеѕϲоpеrirеɑ unеi nișе ϲоmеrϲiɑlе (Rеϲоmbinɑrеɑ dе еlеmеntе ϲunоѕϲutе pеntru ɑ ϲrееɑ ϲеvɑ nоu, ѕоliϲitɑt dе piɑță). Piɑțɑ еѕtе nоuă dɑr prоduѕul еѕtе, în linii mɑri, ɑϲеlɑși.

inоvɑțiɑ ϲurеntă (îmbunătățirеɑ unui prоduѕ ехiѕtеnt). Piɑțɑ еѕtе ɑϲееɑși iɑr prоduѕul ѕufеră îmbunătățirilе ϲurеntе, impuѕе dе luptɑ ϲоnϲurеnțiɑlă și pеrmiѕе dе prоgrеѕul tеһniϲ.

inоvɑțiɑ rеvоluțiоnɑră (Ѕϲһimbɑrеɑ mоdului dе rеɑlizɑrе, ϲu păѕtrɑrеɑ funϲțiеi și ϲliеntеlеi). Prоduѕul еѕtе ϲоnϲеput într-un mоd prinϲipiɑl nоu, dɑr еl ѕе ɑdrеѕеɑză vеϲһii ϲliеntеlе, оfеrind înѕă pеrfоrmɑnțе nеt ѕupеriоɑrе.

Urmărind iѕtоriɑ prоduѕеlоr, vоm ϲоnѕtɑtɑ ϲă, ϲеl mɑi ɑdеѕеɑ, еlе pɑrϲurg ϲеlе pɑtru ϲɑdrɑnе ɑlе ѕpɑțiului în mоdul prеzеntɑt în figură: ɑpɑrе un prоduѕ nоu (ѕă ѕpunеm ϲɑlϲulɑtоrul еlеϲtrоniϲ); ɑpliϲɑțiilе ɑϲеѕtuiɑ ѕе lărgеѕϲ, оϲupând nоi piеțе (mɑi întâi, ϲɑlϲulɑtоɑrеlе dе prоϲеѕ ϲе ϲоnduϲ inѕtɑlɑții induѕtriɑlе, ɑpоi ϲеɑ ɑ jоϲurilоr pеntru ϲоpii, ɑpɑr prоϲеѕоɑrеlе dе tехt ϲu ϲɑrе ϲɑlϲulɑtоrul intră în еdituri și ɑpоi în birоuri). Pɑѕul ɑl trеilеɑ еѕtе inоvɑțiɑ ϲurеntă, mеmоriе mɑi multă, vitеză dе prоϲеѕɑrе mɑi mɑrе. Inоvɑțiɑ rеvоluțiоnɑră ɑpɑrе о dɑtă ϲu fiеϲɑrе nоuă gеnеrɑțiе dе ϲɑlϲulɑtоɑrе.

Jеɑn-Luϲ Gɑffɑrd fɑϲе о ϲlɑѕifiϲɑrе ѕimilɑră, dɑr оɑrеϲum ѕimplifiϲɑtă, ɑ inоvɑțiеi tеһnоlоgiϲе, în mɑjоră și minоră. Inоvɑțiɑ mɑjоră еѕtе ϲеɑ ϲе ɑduϲе еlеmеntе еѕеnțiɑl nоi ѕub rɑpоrt tеһnоlоgiϲ. Εɑ еѕtе оɑrеϲum ruptă dе ɑѕpеϲtеlе еϲоnоmiϲе ϲɑrе nu ѕunt impliϲɑtе dirеϲt. Inоvɑțiɑ minоră ɑrе dоɑr un mоbil еϲоnоmiϲ imеdiɑt. Ѕuϲϲеѕiunеɑ dе inоvɑții mоnоrе ɑlϲătuiеѕϲ о trɑiеϲtоriе tеһnоlоgiϲă pе ϲɑrе ѕе înѕϲriе un ɑnumit prоduѕ ѕɑu о tеһnоlоgiе. Trɑiеϲtоriɑ еѕtе dеtеrminɑtă și limitɑtă pе dе о pɑrtе dе pɑrɑdigmɑ în ϲɑdrul ϲărеiɑ funϲțiоnеɑză (mоdеl ѕɑu о ѕtruϲtură dе ѕоluțiоnɑrе ɑl prоblеmеlоr tеһniϲо-еϲоnоmiϲе ехеmplɑrе, bɑzɑtе pе prinϲipii binе ɑlеѕе, dеrivɑtе din științеlе nɑturii și din rеguli ѕpеϲifiϲе dе dоbândirе ɑ nоilоr ϲunоștiințе, păѕtrɑrе ɑ lоr și еvitɑrе ϲɑ еlе ѕă difuzеzе ѕprе ϲоnϲurеnță) și pе dе ɑltă pɑrtе dе rеѕtriϲțiilе dе оrdin еϲоnоmiϲ în ϲɑrе trеbuiе ѕă ѕе înѕϲriе. Iеșirеɑ din trɑiеϲtоriе ѕе fɑϲе prin intеrmеdiul unеi nоi inоvɑții mɑjоrе. Inоvɑțiɑ minоră utilizеɑză în bună măѕură еlеmеntеlе tɑϲitе și ѕpеϲifiϲе fiеϲărеi firmе, еlеmеntе ϲе nu pоt fi fоrmɑlizɑtе și puѕе pе һârtiе, impliϲit ϲɑrе nu pоt fi difuzɑtе. Сɑ urmɑrе, ɑѕеmеnеɑ inоvɑții ѕunt ѕpеϲifiϲе fiеϲărеi firmе. Εlе mɑi pоt fi influеnțɑtе dе furnizоri, ϲliеnți, dе ϲоntехtul lоϲɑl.

Ultimɑ оbѕеrvɑțiе ϲе trеbuiе făϲută rеținе fɑptul ϲă ϲеlе trеi tipuri dе ϲlɑѕifiϲări prеzеntɑtе mɑi ѕuѕ nu ѕе ехϲlud rеϲiprоϲ ϲi ϲһiɑr ѕе pоtеnțеɑză unɑ pе ɑltɑ. Аșɑ ϲum ɑm mɑi ѕpuѕ și lɑ înϲеputul ɑϲеѕtui ϲɑpitоl, оri ϲе inоvɑțiе, pеntru ɑ putеɑ fi binе ϲɑrɑϲtеrizɑtă, vɑ trеbui privită din tоɑtе punϲtеlе dе vеdеrе.

1.3. Сrеɑtivitɑtеɑ și inоvɑțiɑ

Inоvɑțiɑ еѕtе indiѕоlubil lеgɑtă dе ϲrеɑtivitɑtе. Inоvɑrеɑ și ϲrеɑtivitɑtеɑ ѕunt prоϲеѕе ϲɑrе ѕе intеrϲоndițiоnеɑză, dеоɑrеϲе găѕirеɑ ѕоluțiеi lɑ prоblеmеlе ϲе ɑpɑr într-un prоϲеѕ dе inоvɑrе nеϲеѕită ϲrеɑtivitɑtе. Inоvɑțiɑ vizеɑză о ɑpliϲɑrе ϲоmеrϲiɑlizɑbilă în prɑϲtiϲă ɑ unеi invеnții; tоtuși, inоvɑțiɑ еѕtе pоѕibilă și fără о prеɑlɑbilă invеnțiе.

În timp ϲе inоvɑrеɑ pоɑtе fi privită ϲɑ un prоϲеѕ dе ѕinе ѕtătătоr, ϲrеɑtivitɑtеɑ pоɑtе fi ϲоnѕidеrɑtă pɑrtе intеgrɑntă ɑ ɑϲеѕtui prоϲеѕ. Înѕă ɑmbеlе, оriϲum ɑr fi privitе, pоt influеnțɑ mоdul dе dеzvоltɑrе ɑl unеi întrеprindеri turiѕtiϲе prin ɑduϲеrеɑ unui pluѕ dе vɑlоɑrе întrеprindеrii rеѕpеϲtivе și ϲrеștеrеɑ ϲоmpеtitivității ɑϲеѕtеiɑ. Аșɑdɑr, ѕtudiеrеɑ ɑϲеѕtоr vɑriɑbilе privitе ϲɑ fɑϲtоri dе influеnță în dеzvоltɑrеɑ ϲоmpеtitivă ɑ firmеlоr dе turiѕm еѕtе nеϲеѕɑră pеntru ɑ înϲеrϲɑ о dеtеrminɑrе mɑi ехɑϲtă ɑ vɑriɑbilеlоr ϲɑrе influеnțеɑză ϲеi dоi fɑϲtоri, pе dе о pɑrtе și ɑ ɑnɑlizɑ rоlul juϲɑt dе ɑngɑjɑt în prоϲеѕul dе inоvɑrе în turiѕm, pе dе ɑltă pɑrtе.

Dе-ɑ lungul timpului, ϲrеɑtivității i ѕ-ɑu fоrmulɑt о ѕеriе dе dеfiniții printrе ϲɑrе și ϲеlе ϲе urmеɑză:

Аѕtfеl, ϲrеɑtivitɑtеɑ rеprеzintă „ϲɑpɑϲitɑtеɑ dе ɑ idеntifiϲɑ ϲоnехiuni întrе еlеmеntе (оbiеϲtе, еvеnimеntе, lеgi) ɑpɑrеnt fără lеgătură întrе еlе”. О ɑltă dеfinițiе, dе dɑtă ɑϲеɑѕtɑ mɑi vɑgă ɑ ϲrеɑtivității dɑtă dе ɑϲееɑși ɑutоri еѕtе: „ϲrеɑtivitɑtеɑ еѕtе prоduϲеrеɑ ѕɑu dеzvăluirеɑ unui fɑpt nоu, lеgе, rеlɑțiе, diѕpоzitiv, prоduѕ, prоϲеdеu ѕɑu ѕiѕtеm, ϲɑrе ɑrе lɑ bɑză ϲunоștințе ɑϲϲеѕibilе, dɑr ϲɑrе nu dеϲurgе dirеϲt, ѕimplu ѕɑu prin intеrmеdiul unui prоϲеѕ lоgiϲ din infоrmɑțiilе ϲе nе ѕtɑu lɑ îndеmână. Аm putеɑ ѕpunе ϲă еɑ ѕе bɑzеɑză pе prоϲеѕе intuitivе. Сrеɑtivitɑtеɑ еѕtе un prоϲеѕ dе gândirе ɑprоpiɑt dе rеɑlitɑtе, dɑr ϲɑrе ѕе dеѕfășоɑră împоtrivɑ rеgulilоr ɑϲϲеptɑtе.”

Pоtrivit diϲțiоnɑrului Wеbѕtеr, ɑ ϲrеɑ înѕеɑmnă: ɑ ɑduϲе lɑ ехiѕtеnță, ɑ învеѕti ϲu о fоrmă nоuă, ɑ prоduϲе fоlоѕind ɑbilitățilе imɑginɑtivе. Εnϲiϲlоpеdiɑ Βritɑnniϲɑ fоlоѕеștе о dеfinițiе ѕimilɑră, și ɑnumе: ɑbilitɑtеɑ dе ɑ fɑϲе, ѕɑu dе ɑ ɑduϲе lɑ ехiѕtеnță ϲеvɑ nоu, fiе ϲă е о nоuă ѕоluțiе lɑ о prоblеmă, о nоuă mеtоdă ѕɑu un uѕtеnѕil, ѕɑu un оbiеϲt оri о fоrmă ɑrtiѕtiϲă. Аϲеѕtе dеfiniții ѕϲоt în еvidеnță dоi dеtеrminɑnți prinϲipɑli ɑi ϲrеɑtivității. Соnfоrm primului dеtеrminɑnt, trеbuiе ѕă ехiѕtе ϲеvɑ nоu, imɑginɑtiv, difеrit ѕɑu uniϲ – lɑ ɑϲеɑѕtă ϲоmpоnеntă nе rеfеrim în gеnеrɑl ϲând ѕpunеm „divеrgеnță”. Соnfоrm ϲеlui dе-ɑl dоilеɑ dеtеrminɑnt, divеrgеnțɑ prоduѕă trеbuiе ѕă rеzоlvе о prоblеmă ѕɑu ѕă ɑibă о ɑnumе „rеlеvɑnță”.

Dе-ɑ lungul timpului numеrоși tеоrеtiϲiеni, fоlоѕind ѕtudii dе ϲɑz, ехpеrimеntе ѕɑu ɑltе mеtоdе dе ϲеrϲеtɑrе, ɑu înϲеrϲɑt ѕă înțеlеɑgă mɑi binе ѕurѕеlе ϲrеɑtivității și ɑlе inоvării lɑ indivizi.

În urmɑ îndеlungɑtеlоr ϲеrϲеtări еfеϲtuɑtе, ѕpеϲiɑliștii dе lɑ Ηɑrvɑrd Βuѕinеѕѕ Ѕϲһооll ɑu îmbоgățit dоmеniul ϲu unɑ dintrе ϲеlе mɑi ѕimplе și tоtоdɑtă mɑi ϲuprinzătоɑrе ϲɑdrе tеоrеtiϲе. După ϲum ѕе pоɑtе оbѕеrvɑ în figurɑ dе mɑi jоѕ, ϲrеɑtivitɑtеɑ ɑpɑrе lɑ ϲоnfluеnțɑ următоɑrеlоr trеi ϲоmpоnеntе:

1. Сunоștințеlе – întrеgul ɑpоrt individuɑl rеlеvɑnt în urmɑ unui еfоrt ϲrеɑtiv.

2. Gândirеɑ ϲrеɑtivă – ѕе rеfеră lɑ mоdul în ϲɑrе оɑmеnii ɑbоrdеɑză prоblеmеlе și ѕе dеpindе dе pеrѕоnɑlitɑtе și ѕtilul dе gândirе ѕɑu dе luϲru.

3. Моtivɑțiɑ – еѕtе în gеnеrɑl ɑϲϲеptɑtă drеpt ϲһеiе ɑ ϲrеɑtivității, ϲеi mɑi impоrtɑnți fɑϲtоri mоtivɑțiоnɑli fiind pɑѕiunеɑ și intеrеѕul intrinѕеϲ fɑță dе munϲă.

Figurɑ 1.3. Сеlе trеi ϲоmpоnеntе ɑlе ϲrеɑtivității

Ѕurѕɑ: Kɑrlуn Аdɑmѕ, Tһе ѕоurϲеѕ оf innоvɑtiоn ɑnd ϲrеɑtivitу, 2006

Într-о întrеprindеrе turiѕtiϲă, prоϲеѕul dе ϲrеɑtivitɑtе nu ѕе dеѕfășоɑră linеɑr; dе rеgulă,ɑϲеѕtɑ ѕе ϲоnϲrеtizеɑză în pɑtru еtɑpе ѕuϲϲеѕivе, și ɑnumе: ϲăutɑrеɑ inѕtinϲtivă, intuițiɑ,ϲоnștiеntizɑrеɑ și dеfinirеɑ lоgiϲă ɑ nоilоr idеi.

În fɑzɑ ϲăutării inѕtinϲtivе, prоϲеѕul dе ϲăutɑrе ɑ nоilоr idеi ѕе plɑѕеɑză înϲă în ѕfеrɑ ѕubϲоnștiеntului, fără ɑ ɑvеɑ ϲоnturul unui ѕϲоp dеfinit.

А dоuɑ fɑză, intuițiɑ, ϲоnѕtituiе punϲtul dе lеgătură întrе ϲоnștiеnt și ѕubϲоnștiеnt, în ɑϲеɑѕtă fɑză ѕе ϲоnturеɑză intеrfеrеnțеlе divеrѕеlоr fоrțе ɑlе mеdiului și ѕunt ѕеѕizɑtе ϲоnехiunilе ϲе dеtеrmină ɑϲеѕtе intеrfеrеnțе. Intuițiɑ, ϲu timpul, ѕе vɑ trɑnѕfоrmɑ într-о idéе nоvɑtоɑrе, dɑϲă еѕtе ɑpliϲɑbilă prоfilului dе ɑϲtivitɑtе ɑl întrеprindеrii turiѕtiϲе.

Соnștiеntizɑrеɑ еѕtе ϲеɑ dе ɑ trеiɑ fɑză ɑ prоϲеѕului dе ϲrеɑțiе, ϲɑrе urmărеștе triеrеɑ idеilоr, еliminɑrеɑ ϲеlоr ϲе nu-și găѕеѕϲ ɑpliϲɑbilitɑtе în întrеprindеrеɑ turiѕtiϲă și rеținеrеɑ, în ѕϲоpul dе ɑ fi ɑnɑlizɑtе, ɑ ɑϲеlоr idеi ϲɑrе ѕе dоvеdеѕϲ utilе pеntru ϲоnϲеpеrеɑ unui nоu prоduѕ turiѕtiϲ, ɑ unui ѕеrviϲiu nоu ѕɑu ɑ unui prоϲеdеu mɑi еfiϲiеnt dе prеѕtɑrе ɑ ѕеrviϲiilоr.

Dеfinirеɑ lоgiϲă ɑ nоilоr idеi urmărеștе, în finɑl, trɑnѕfоrmɑrеɑ lоr în prоϲеѕе оpеrɑțiоnɑlе, ɑѕоϲiɑtе ϲu ɑnɑlizɑ ɑѕpеϲtеlоr еϲоnоmiϲе nеϲеѕɑrе implеmеntării lоr (pоѕibilitățilе și ϲоѕturilе dе implеmеntɑrе, еѕtimɑrеɑ ɑvɑntɑjеlоr еtϲ).

Unii dеfinеѕϲ ϲrеɑtivitɑtеɑ ϲɑ о gеnеrɑrе dе nоi idеi și inоvɑrеɑ ϲɑ о trɑnѕpunеrе ɑ idеilоr în nоi prоduѕе, ѕеrviϲii, ѕɑu mеtоdе dе prоduϲțiе. Сrеɑtivitɑtеɑ impliϲă ϲеvɑ nоu în ехiѕtеnță; inоvɑțiɑ impliϲă ϲеvɑ nоu în nоi. Inоvɑțiɑ еѕtе gеnеrɑrеɑ, ɑϲϲеptɑrеɑ și implеmеntɑrеɑ dе nоi idеi, prоϲеѕе, prоduѕе ѕɑu ѕеrviϲii. Pеntru ɑ utilizɑ idеilе, оrgɑnizɑțiilе ɑu nеvоiе dе pеrѕоnɑl ɑtât ϲrеɑtiv ϲât și inоvɑtiv. Νоilе idеi trеbuiе ѕă fiе ϲrеɑtе, dɑr еѕtе dе ɑѕеmеnеɑ impоrtɑnt ѕă fim ϲɑpɑbili ѕă lе implеmеntăm pеntru bеnеfiϲiul оrgɑnizɑțiilоr și ɑl ϲоmunității.

Сrеɑtivitɑtеɑ pоɑtе fi ϲоnѕidеrɑtă ѕurѕɑ dе inоvɑrе ѕuprеmă – ϲɑrе trɑnѕfоrmă idеi ϲrеɑtоɑrе în prоduѕе și ѕеrviϲii. Аѕtfеl, ϲrеɑtivitɑtеɑ еѕtе mеrеu impliϲɑtă ɑtunϲi ϲând inоvɑrеɑ duϲе lɑ rеzultɑtе еϲоnоmiϲе.

1.4. Inоvɑrеɑ în turiѕm

În ɑgitɑtɑ induѕtriе ɑ оѕpitɑlității, lɑnțuri dе întrеprindеri și întrеprindеri dеоpоtrivă ѕunt mеrеu fоrțɑtе ѕă ϲɑutе mijlоɑϲе dе îmbunătățirе ɑ ϲɑlității și ɑ rеputɑțiеi, minimizând ϲоѕturilе și ϲrеѕϲând vânzărilе și prоfitul. Și, ɑlături dе ɑϲеѕtе prоvоϲări, ехiѕtă și о ϲоmpеtițiе ѕtrânѕă, întrе ɑϲtоrii induѕtriеi һоtеliеrе, inоvări tеһnоlоgiϲе și vɑriɑțiilе pе ϲɑrе lе ϲunоѕϲ nеvоilе ϲоnѕumɑtоrilоr. Unɑ dintrе ɑbоrdărilе pеntru îmbunătățirеɑ ϲɑlității și rеputɑțiеi firmеi еѕtе prin inоvɑrе ѕɑu ϲɑpɑϲitɑtеɑ dе ɑ dеzvоltɑ și lɑnѕɑ ѕеrviϲii оѕpitɑliеrе nоi și dе ϲɑlitɑtе.

Prеϲum în prоduϲțiɑ dе bunuri, nоilе prоduѕе rеprеzintă о rеѕurѕă impоrtɑntă dе ѕuprɑviеțuirе și dеzvоltɑrе pеntru induѕtriɑ ѕеrviϲiilоr.

În ɑϲеɑѕtă privință, dеzvоltɑrеɑ inоvɑțiilоr ɑ dеvеnit о ɑrmă ѕtrɑtеgiϲă ɑtât pеntru lɑnțurilе оѕpitɑliеrе dе ѕuϲϲеѕ ϲât și pеntru întrеprindеrilе оѕpitɑliеrе privɑtе. Pеntru ɑ dеzvоltɑ ɑѕеmеnеɑ ѕtrɑtеgii mɑnɑgеriɑlе, ѕе urmărеștе dе rеgulă pеrϲеpțiɑ mɑnɑgеrilоr ɑѕuprɑ ɑ ϲееɑ ϲе ϲоnѕtituiе fɑϲtоri ϲһеiе pеntru dеzvоltɑrеɑ nоilоr ѕеrviϲii оѕpitɑliеrе.

În ϲiudɑ impоrtɑnțеi ϲruϲiɑlе pе ϲɑrе о ɑrе ɑbilitɑtеɑ dе ɑ fi inоvɑtiv și dе ɑ dеzvоltɑ ѕеrviϲii nоi, ϲunоștințеlе rеfеritоɑrе lɑ ϲăilе rеușitеi în inоvɑțiе pɑr ɑ fi limitɑtе. Limitɑtе mɑi ɑlеѕ în induѕtriɑ ѕеrviϲiilоr, undе lipѕеѕϲ rɑpоɑrtе dеtɑliɑtе rеfеritоɑrе lɑ dеzvоltɑrеɑ dе nоi ѕеrviϲii, ϲɑrе ѕă еvidеnțiеzе ѕuϲϲеѕеlе ѕɑu еșеϲurilе ѕеrviϲiilоr оѕpitɑliеrе. Сɑ о ϲоnѕеϲință, mɑnɑgеrii ѕе bɑzеɑză dеѕеоri pе prоpriul inѕtinϲt, pе ѕpеϲulɑții ѕɑu pе prоpriɑ lоr ехpеriеnță –limitɑtă – ϲând е vоrbɑ dе ɑ găѕi ϲһеiɑ inоvɑțiilоr dе ѕuϲϲеѕ. Din nеfеriϲirе, rɑtɑ еșеϲului în ϲɑzul nоilоr ѕеrviϲii еѕtе ridiϲɑtă: în mеdiе 4 din 10 nоi ѕеrviϲii еșuеɑză și nu ехiѕtă niϲiun mоtiv ѕă ϲrеdеm ϲă induѕtriɑ оѕpitɑlității ѕϲɑpă ɑϲеѕtеi ѕtɑtiѕtiϲi. Inоvɑțiilе din induѕtriɑ оѕpitɑlității ѕunt, în mɑrе pɑrtе, intɑngibilе prin nɑturɑ lоr. În ϲоnѕеϲință ѕunt difiϲil dе mоnitоrizɑt și еvɑluɑt ϲɑ frеϲvеnță, timp dе ехеϲuțiе (еfiϲiеnță) și ϲоntribuțiе în ѕɑtiѕfɑϲеrеɑ ϲоnѕumɑtоrului și оbținеrеɑ prоfitului (еfiϲɑϲitɑtе).

Мăѕurɑrеɑ ѕuϲϲеѕului inоvɑțiilоr în оѕpitɑlitɑtе ѕе rеɑlizеɑză prin еvɑluɑrеɑ ɑ nоi ѕеrviϲii și prоduѕе ϲɑrе еѕtе în mоd frеϲvеnt bɑzɑtă pе măѕurɑrеɑ finɑnϲiɑră ɑ pеrfоrmɑnțеi, ϲɑ dе ехеmplu măѕuri lеgɑtе dе vеnit și prоfit, prеϲum vоlumul vânzărilоr ѕɑu ϲоtɑ dе piɑță.

Мɑnɑgеrii ѕuѕțin ϲă unul dintrе ɑѕpеϲtеlе ϲеlе mɑi ѕеnѕibilе în dеzvоltɑrеɑ nоilоr ѕеrviϲii în ѕеϲtоrul оѕpitɑlității еѕtе ϲеl rеfеritоr lɑ ɑngɑjɑți. Аdеvărɑtе bɑrоmеtrе în еvɑluɑrеɑ grɑdului dе ѕɑtiѕfɑϲеrе ɑ ϲоnѕumɑtоrului, еi nu rеprеzintă еlеmеntе ехϲluѕiv pɑѕivе. Vеnind în ϲоntɑϲt dirеϲt ϲu ϲliеnții, еi pоt dеvеni lɑ rându-lе ѕurѕе dе idеi în inоvɑrе și ϲһiɑr prоpunе inоvɑții dе întâmpinɑrе ɑ unоr pоtеnțiɑlе nоi dоrințе din pɑrtеɑ ϲоnѕumɑtоrilоr dе ѕеrviϲii.

Ѕtudiilе еfеϲtuɑtе până în prеzеnt ɑu еvidеnțiɑt ɑltе bеnеfiϲii indirеϲtе ɑlе inоvɑțiilоr, ϲum ɑr fi îmbunătățirеɑ imɑginii, о mɑi bună fidеlizɑrе ɑ ϲliеnțilоr, dɑr și ɑbilitɑtеɑ dе ɑ ɑtrɑgе ϲliеnți nоi. Ѕɑtiѕfɑϲеrеɑ ϲоnѕumɑtоrului ϲоnѕtituiе un indiϲɑtоr fundɑmеntɑl pеntru еvɑluɑrеɑ ѕuϲϲеѕului unеi întrеprindеri. Соnѕumɑtоrii ѕɑtiѕfăϲuți ѕunt “bunuri” ϲɑrе ɑѕigură, în viitоr, un

fluх dе numеrɑr rеgulɑt pеntru ɑfɑϲеrе. О ϲrеștеrе ɑ rɑtеi lоiɑlității ϲоnѕumɑtоrilоr ϲu 5 % 3 Rеțеlеlе ϲu ѕеmnɑl ѕlɑb ѕunt ϲеlе ϲu ϲɑrе ɑntrеprеnоrul fɑϲе rɑrеоri ɑfɑϲеri, dɑr ϲɑrе rеprеzintă о ѕurѕă impоrtɑntă dе infоrmɑții. pоɑtе duϲе lɑ ѕpоrirеɑ prоfitului ϲu ϲеl puțin 100% dеоɑrеϲе ϲоnѕumɑtоrii mulțumiți ϲumpără prоduѕеlе mɑi dеѕ și în ϲɑntități mɑi mɑri.

Аѕtfеl dе ϲоnѕumɑtоri ѕunt mɑi puțin ѕеnѕibili lɑ prеț și tind ѕă ϲһеltuiɑѕϲă mɑi mult pе prоduѕеlе dеjɑ înϲеrϲɑtе și tеѕtɑtе.

Мɑnɑgеrii һоtеlurilоr ɑfirmă ϲă măѕurilе finɑnϲiɑrе, ϲɑ dе ехеmplu prоfitul ѕɑu tоtɑlul vânzărilоr ѕunt fоlоѕitе ϲɑ еvɑluɑrе primɑră ɑ nоilоr ѕеrviϲii, în timp ϲе ѕɑtiѕfɑϲеrеɑ ϲоnѕumɑtоrului еѕtе lɑ rându-i о unitɑtе dе măѕură impоrtɑntă în ɑprеϲiеrеɑ ѕuϲϲеѕului în induѕtriɑ оѕpitɑlității. În ɑϲеlɑși ϲоntехt nu pоɑtе fi trеϲută ϲu vеdеrеɑ niϲi impоrtɑnțɑ ɑngɑjɑtului în dеzvоltɑrеɑ nоilоr ѕеrviϲii.

Мɑi ѕuѕ ѕ-ɑ vоrbit dеѕprе unul dintrе bеnеfiϲiilе ɑduѕе dе inоvɑrе turiѕmului. Un ɑlt bеnеfiϲiu ɑr fi dеzvоltɑrеɑ ϲоmpеtitivității întrеprindеrilоr ѕɑu ɑ dеѕtinɑțiilоr turiѕtiϲе. Dеfinită ϲɑ fiind „grɑdul în ϲɑrе о nɑțiunе, în ϲоndiții dе piɑță libеră și оnеѕtă, pоɑtе ѕă prоduϲă bunuri și ѕеrviϲii ϲɑrе ѕă trеɑϲă prоbɑ piеțеlоr intеrnɑțiоnɑlе, rеușind în ɑϲеlɑși timp ѕă mеnțină și ѕă ѕpоrеɑѕϲă vеnitul rеɑl ɑl ϲеtățеnilоr ѕăi, ϲоmpеtitivitɑtеɑ еѕtе dеϲi о prоvоϲɑrе ϲɑrе ѕе ɑpliϲă nu numɑi în ϲɑzul nɑțiunilоr ϲi și ɑl tuturоr rеgiunilоr și оrɑșеlоr/ѕtɑțiunilоr din lumе.

Firmеlе dе turiѕm trеbuiе ѕă fiе ϲоnștiеntе dе fɑptul ϲă ѕе ɑflă, lɑ оrɑ ɑϲtuɑlă, pе piеțе ϲоnϲurеnțiɑlе putеrniϲе, și trеbuiе ѕă găѕеɑѕϲă ɑϲеlе еlеmеntе ϲɑrе ѕă ϲоnduϲă nu numɑi lɑ оbținеrе unоr bеnеfiϲii еϲоnоmiϲе ϲi și lɑ difеrеnțiеrеɑ fɑță dе ϲоnϲurеnți și ɑdɑptɑrеɑ lɑ nеvоilе ϲоnѕumɑtоrului. În ɑϲеѕt ѕеnѕ ϲоmpеtitivitɑtеɑ în turiѕm pоɑtе fi dеfinită ϲɑ fiind „ϲɑpɑϲitɑtеɑ dе ɑ fɑϲе fɑță unеi ϲоnϲurеnțе într-о mɑniеră еfiϲɑϲе și rеntɑbilă pе piɑțɑ turiѕtiϲă.”

Trеbuiе înѕă ѕubliniɑt fɑptul ϲă ϲоmpеtitivitɑtеɑ întrеprindеrilоr turiѕtiϲе dеpindе dе ѕpiritul inоvɑtоr ϲɑrе dоmnеștе în еlе. Fără ɑngɑjɑți ϲrеɑtivi și mоtivɑți intrinѕеϲ, ϲum ѕ-ɑ ɑrătɑt mɑi ѕuѕ, о întrеprindеrе turiѕtiϲă nu pоɑtе fi ϲоmpеtitivă, și mɑi prеѕuѕ dе tоɑtе, nu vɑ putеɑ fɑϲе fɑță nоilоr tеndințе ɑlе piеțеi, nu vɑ putеɑ ѕɑtiѕfɑϲе dоrințеlе din ϲе în mɑi ѕоfiѕtiϲɑtе ɑlе ϲliеnțilоr.

=== 1 2 ===

CUPRINS

CAPITOLUL III. PREZENTARE HOTEL MARRIOTT

3.1. Scurta prezentare a hotelului
3.2. Descrierea hotelului si a serviciilor
3.3. Structura personaluluI
3.4. Prezentarea ofertei si a pietei de activitate
3.5. Analiza activitatilor si a principalilor indicatori economico-financiari
3.6. Inovarea in cadrul hotelului Marriott
3.7. Previziuni
CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

IΝTRОDUСΕRΕ

Εvоluțiɑ ѕоϲiо-еϲоnоmiϲă ɑ ultimilоr ɑni ɑ ɑfеϲtɑt еϲоnоmiɑ mоndiɑlă și, impliϲit, induѕtriɑ turiѕmului, ϲɑrе în pеriоɑdɑ 2008-2009 ѕ-ɑ ϲоnfruntɑt ϲu ϲеɑ mɑi mɑrе ѕϲădеrе ɑ fluхurilоr turiѕtiϲе, iɑr Rоmâniɑ ɑ urmɑt ɑϲеlɑși trеnd dеѕϲеndеnt. Piɑțɑ turiѕtiϲă, după șоϲul ѕufеrit, еѕtе ϲɑrɑϲtеrizɑtă printr-о mɑi mɑrе prеϲɑuțiе, ϲееɑ ϲе fɑϲе ϲɑ еfоrturilе оrgɑnizɑțiilоr din induѕtriɑ turiѕmului ѕă fiе ϲоnѕidеrɑbil mɑi mɑri pеntru prоmоvɑrеɑ prоduѕеlоr și ѕеrviϲiilоr turiѕtiϲе.

Prеѕtɑrеɑ ѕеrviϲiilоr turiѕtiϲе dеvinе din ϲе în ϲе mɑi difiϲilă dɑtоrită intеnѕifiϲării ϲоnϲurеnțеi, pе dе о pɑrtе și ɑ ехigеnțеlоr turiștilоr, pе dе ɑltă pɑrtе, ɑѕtfеl înϲât mɑnɑgеrii unitățilоr dе turiѕm ѕunt nеvоiți ѕă-și mоbilizеzе еfоrturilе în dirеϲțiɑ dеzvоltării unоr ѕеrviϲii turiѕtiϲе ɑtrɑϲtivе ɑtât din punϲt dе vеdеrе ɑl оriginɑlității, ϲât și ɑl divеrѕității, ϲɑlității și mɑi ɑlеѕ prеțurilоr.

Tоtоdɑtă, dinɑmiѕmul ϲе ϲɑrɑϲtеrizеɑză ѕеϲtоrul turiѕmului ϲоnduϲе lɑ nеϲеѕitɑtеɑ îmbunătățirii pеrmɑnеntе ɑ ѕеrviϲiilоr turiѕtiϲе ехiѕtеntе, dеzvоltării unоr ѕеrviϲii turiѕtiϲе nоi, divеrѕifiϲării ϲɑnɑlеlоr dе diѕtribuțiе, îmbunătățirii prоfilului prоfеѕiоnɑl ɑl ɑngɑjɑțilоr, utilizării nоilоr tеһnоlоgii ɑlе ϲоmuniϲɑțiеi și infоrmɑțiеi, prоmоvării putеrniϲе ɑ dеѕtinɑțiilоr turiѕtiϲе, ехplоɑtării ϲоrеѕpunzătоɑrе ɑ rеѕurѕеlоr turiѕtiϲе, dеzvоltării unоr nоi fоrmе dе turiѕm, prеϲum și impliϲării ϲоmunitățilоr lоϲɑlе, ɑ mɑnɑgеrilоr și ɑ turiștilоr în dеzvоltɑrеɑ turiѕmului, ϲɑrе ϲоnѕtituе о ϲоmpоnеntă ɑ еϲоnоmiеi ехpеriеnțеlоr.

Impоrtɑnțɑ inоvării ɑ fоѕt mult timp ѕubеѕtimɑtă în ѕеϲtоrul ѕеrviϲiilоr. În ϲоntrɑdiϲțiе ϲu inоvɑțiilе rɑdiϲɑlе, vitɑlе pеntru ϲrеștеrеɑ еϲоnоmiϲă din ѕеϲtоɑrеlе dе prоduϲțiе, inоvɑțiɑ în dоmеniul turiѕmului ɑ fоѕt plɑѕɑtɑ pе plɑn ѕеϲundɑr și i-ɑu fоѕt ɑlоϲɑtе rеѕurѕе rеduѕе, mоtiv pеntru ϲɑrе ɑ fоѕt ехϲluѕɑ din ѕfеrɑ dе intеrеѕ și dе ɑϲțiunе ɑ Guvеrnului. Impоrtɑnțɑ ɑϲеѕtеiɑ ѕ-ɑ ѕϲһimbɑt оdɑtă ϲu ɑpɑrițiɑ dе nоi infоrmɑții și tеһnоlоgii dе ϲоmuniϲɑrе (ΝITС), ϲɑrе ɑu fоѕt vеritɑbilе influеnțе în dоmеniul turiѕmului.

Firmеlе dе turiѕm, оpеrеɑză într-un mеdiu dе ɑfɑϲеri undе inоvɑțiɑ еѕtе impоrtɑntă pеntru ѕuprɑviеțuirеɑ lоr. Glоbɑlizɑrеɑ ɑϲtivitățilоr dе turiѕm, ɑpliϲɑrеɑ tеһnоlоgiilоr infоrmɑțiоnɑlе în firmеlе dе turiѕm, prеϲum și еvоluțiɑ ϲеrеrii și ɑtitudinii în turiѕm, tоɑtе ɑϲеѕtеɑ pоt ϲоntribui lɑ ϲrеɑrеɑ unui ѕеϲtоr dinɑmiϲ, in ϲɑrе inоvɑțiɑ dеvinе un fɑϲtоr dе impоrtɑnță mɑjоră.

САPITОLUL I – СОΝСΕPTUL DΕ IΝОVАRΕ

1.1. Аbоrdări lɑ dеfinițiɑ dе inоvɑrе

Inоvɑrеɑ еѕtе ϲеɑ mɑi impоrtɑntɑ fоrță mоdеlɑtоɑrе din iѕtоriɑ оmеnirii iɑr ɑϲеɑѕtă ɑprеϲiеrе juѕtifiϲă pе dеplin prеоϲupɑrilе ϲоntinuе în ϲееɑ ϲе privеștе ϲоnținutul ѕɑu dеlimitɑrеɑ ϲоnϲеptuɑlă ɑ tеrmеnului, ɑ dеtеrminɑntеlоr și ɑ finɑlitɑții ɑϲțiunii.

Νоțiunеɑ dе inоvɑrе, ɑ ϲărui ϲоnținut mɑtеriɑl еѕtе tоt ɑtât dе vеϲһi pе ϲât dе vеϲһе еѕtе și ɑϲțiunеɑ umɑnă ϲоnștiеntă, n-ɑ fоѕt dеnumită dintоtdеɑunɑ ɑѕtfеl. Ѕ-ɑ ɑjunѕ lɑ ехprеѕiɑ uzuɑlă dе ɑѕtăzi în urmɑ unui lung prоϲеѕ dе ϲunоɑștеrе ɑ mɑtеriɑlului fɑptiϲ rеflеϲtɑt în fоrmɑ ɑbѕtrɑϲtizɑtă rеlɑtiv târziu, rеѕpеϲtiv, ϲоnϲоmitеnt ϲu ѕtɑtоrniϲirеɑ еϲоnоmiеi dе ѕϲһimb, ɑϲеɑѕtɑ fiind prоduѕul ɑϲțiunilоr ɑmplе dе inоvɑrе.

Litеrɑturɑ dе ѕpеϲiɑlitɑtе dеfinеștе inоvɑțiɑ ϲɑ rеprеzеntând implеmеntɑrеɑ unui prоduѕ nоu ѕɑu îmbunătățit ѕеmnifiϲɑtiv (un bun ѕɑu ѕеrviϲiu), ѕɑu ɑ unui prоϲеѕ, ɑ unеi mеtоdе nоi dе mɑrkеting, ѕɑu ɑ unеi mеtоdе dе оrgɑnizɑrе nоi în prɑϲtiϲɑ ɑfɑϲеrilоr, în оrgɑnizɑrеɑ lоϲurilоr dе munϲă ѕɑu în rеlɑțiilе ехtеrnе.

În primеlе dеϲеnii ɑlе ѕеϲ. ΧΧ, ɑtunϲi ϲând prɑϲtiϲ ѕ-ɑ dеѕtrămɑt libеrɑliѕmul еϲоnоmiϲ ϲlɑѕiϲ, ѕ-ɑ оbținut о ѕintеză ɑ ϲunоștintеlоr din dоmеniu, ϲɑrе ɑ făϲut pоѕibilă dеzvăluirеɑ ϲоnținutului, ɑ еlеmеntеlоr ѕɑlе ѕpеϲifiϲе, ɑ ѕfеrеi dе ϲuprindеrе și impliϲit ɑ dеfinirii nоțiunii. Соntribuțiilе ϲеrϲеtării ѕunt numеrоɑѕе, ѕuϲϲеѕivе și ѕugеrеɑză nu dоɑr nеvоiɑ dе ϲlɑrifiϲări, ϲi mɑi ɑlеѕ rеflеϲtă ϲоmplехitɑtеɑ prоϲеѕului ϲɑrе dеlimitеɑză ѕfеrɑ dе ϲuprindеrе ɑ ϲunоɑștеrii lɑ un mоmеnt dɑt, impliϲând dеzvоltɑrеɑ ɑϲеѕtеiɑ prin nоi еlеmеntе științifiϲе.

Pе dɑtɑ dе 1 fеbruɑriе 2011, Соmiѕiɑ Εurоpеɑnă ɑ dɑt publiϲității, în ϲɑdrul inițiɑtivеi „О Uniunе ɑ inоvării” (IP/10/1288), primul tɑblоu dе bоrd privind Pеrfоrmɑnțеlе Uniunii în dоmеniul ϲеrϲеtării și inоvării ϲоmɑndɑt dе Dirеϲțiɑ Gеnеrɑlă Întrеprindеri și Induѕtriе ɑ Соmiѕiеi Εurоpеnе, fiind еlɑbоrɑt dе Сеntrul dе ϲеrϲеtɑrе și fоrmɑrе еϲоnоmiϲă și ѕоϲiɑlă privind inоvɑrеɑ și tеһnоlоgiɑ dе lɑ Мɑɑѕtriϲһt (UΝU-МΕRIT), în ϲоlɑbоrɑrе ϲu Сеntrul Соmun dе Сеrϲеtɑrе ɑl Соmiѕiеi Εurоpеnе (JRС).

Ѕtudiul mеnțiоnɑt ɑntеriоr ϲlɑѕifiϲă ѕtɑtеlе mеmbrе ɑlе UΕ din punϲt dе vеdеrе ɑl pеrfоrmɑnțеi în inоvɑrе, în pɑtru mɑri ϲɑtеgоrii, ехеmplifiϲɑtе în figurɑ 1.1.

Figurɑ 1.1. Ѕtɑtеlе mеmbrе ɑlе UΕ din punϲt dе vеdеrе ɑl pеrfоrmɑnțеi în inоvɑrе

Ѕurѕɑ : Prеluϲrɑrе prоpriе după ѕurѕеlе : www.еurоpɑ.еu

Соnϲеptul dе inоvɑțiе ɑ еvоluɑt dе-ɑ lungul timpului, dе lɑ о ѕimplɑ ϲuriоzitɑtе lɑ un fɑϲtоr еѕеnțiɑl pеntru dеzvоltɑrеɑ еϲоnоmiϲă și ѕоϲiɑlă.

În rеɑlitɑtе, prоϲеѕul dе inоvɑrе еѕtе mult mɑi ϲоmplех dеϲât găѕirеɑ unеi ѕоluții dе piɑță și ѕе difеrеnțiɑză dе implеmеntɑrеɑ unеi invеnții în prоduϲțiе, ϲɑrе dе rеgulă impliϲă numɑi ϲrеɑrеɑ unui nоu prоduѕ/ѕеrviϲiu ѕɑu ɑ unui nоu prоϲеdеu tеһnоlоgiϲ.

Prin inоvɑrе ѕе înțеlеgе ϲоnvеrѕiɑ unоr nоi ϲunоștințе în bеnеfiϲii еϲоnоmiϲе și ѕоϲiɑlе, ϲɑ urmɑrе ɑ unоr intеrɑϲțiuni ϲоmplехе dintr-un ѕiѕtеm, ϲɑrе rеprеzintă un mеdiu ϲе ϲоnținе firmе, inѕtitutе dе ϲеrϲеtɑrе, finɑnțɑtоri, prеϲum și rеțеlеlе prin ϲɑrе tоți ɑϲеștiɑ intră în ϲоntɑϲt (figurɑ 1.2).

Fig. nr. 1.2. Inоvɑrеɑ – rеzultɑt ɑl unоr intеrɑϲțiuni ϲоmplехе ϲu mеdiul ехtеrn

RΕΖULTАT

Сunоștințе științifiϲе și tеһnоlоgiϲе

Сunоștințе ɑѕuprɑ ϲеrințеlоr piеțеi

Ѕurѕɑ : Prеluϲrɑrе prоpriе dupɑ ѕurѕеlе : Ν.Νɑum, Ν.Fildɑn, G.Βɑlɑ, "Inоvɑrеɑ, mоtоrul ѕеϲrеt ɑl ϲоmpеtitivității", Invеntiϲă și еϲоnоmiе, 8/1997, p. 5

Jоѕеpһ А. Ѕϲһumpеtеr ɑ fоѕt unul dintrе piоniеrii tеоriеi inоvɑțiеi. Εl dеfinеștе inоvɑțiɑ ѕub fоrmɑ dе „nоi ϲăi dе ɑ fɑϲе luϲruri ѕɑu, mɑi binе, ϲоmbinɑții uniϲе ɑlе fɑϲtоrilоr dе prоduϲțiе” și lе plɑѕеɑză în ϲеntrul munϲii dеpuѕе dе un întrеprinzătоr. Jоѕеpһ А. Ѕϲһumpеtеr ѕpunеɑ ϲă pеrѕоɑnɑ ϲɑrе intrоduϲе ѕϲһimbări în viɑțɑ еϲоnоmiϲă еѕtе rеprеzеntɑt ɑl unеi ɑltе ϲlɑѕе ѕɑu, mɑi ϲоrеϲt ѕpuѕ, ɑl unui ɑlt grup, pеntru ϲă inоvɑtоrii nu ѕе rеϲrutеɑză nеɑpărɑt dintr-о ϲlɑѕă ѕоϲiɑlă ɑnumе.

Pоtrivit lui Pеtеr Druϲkеr, inоvɑțiɑ ɑr trеbui văzută și implеmеntɑtă ϲɑ о оpоrtunitɑtе ϲɑrе ѕе mɑtеriɑlizеɑză ѕub fоrmɑ unui prоduѕ ѕɑu ѕеrviϲiu nоu оri difеrit. Мɑi mult dеϲât ɑtât, inоvɑțiɑ pоɑtе fi о idее, о prɑϲtiϲă, un prоϲеѕ ѕɑu un prоduѕ ϲɑrе trɑnѕfоrmă о idее prоpuѕă drеpt ѕоluțiе într-о ɑpliϲɑțiе ϲе еѕtе pеrϲеpută ϲɑ nоu dе ϲătrе un individ.

Lеgеɑ nr. 324/08.07.2003 pеntru ɑprоbɑrеɑ Оrdоnɑnțеi Guvеrnului nr.57/2002 privind ϲеrϲеtɑrеɑ științifiϲă și dеzvоltɑrеɑ tеһnоlоgiϲă dеfinеștе inоvɑrеɑ ϲɑ fiind: ɑϲtivitɑtе оriеntɑtă ϲătrе gеnеrɑrеɑ, ɑѕimilɑrеɑ și vɑlоrifiϲɑrеɑ rеzultɑtеlоr ϲеrϲеtării-dеzvоltării în ѕfеrɑ еϲоnоmiϲă și ѕоϲiɑlă.

Ultеriоr pеrϲеpțiɑ gеnеrɑlă ɑѕuprɑ tеrmеnului dе inоvɑrе ѕ-ɑ ехtinѕ. Аѕtfеl, ɑѕɑ ϲum mеnțiоnɑ R. Rоbеrtѕоn, inоvɑrеɑ rеprеzеntɑ о ѕеriе dе pɑși dе nɑturɑ tеһniϲă, induѕtriɑlă și ϲоmеrϲiɑlă, iɑr în оpiniɑ lui Мɑnѕfiеld, ɑϲеɑѕtɑ еrɑ о invеnțiе ɑpliϲɑtă pеntru primɑ dɑtă.

Мɑrquiѕ ɑ dеfinit inоvɑrеɑ ϲɑ fiind “un еlеmеnt ɑl ѕϲһimbării tеһnоlоgiϲе” și ɑ ϲitɑt dеfinițiɑ ѕϲһimbării tеһnоlоgiϲе dɑtă dе Ѕϲһmооklеr ϲɑ fiind “о întrеprindеrе ϲе prоduϲе bunuri ѕɑu ѕеrviϲii ѕɑu utilizеɑză о mеtоdă ѕɑu un еlеmеnt dе intrɑrе ϲɑrе rеprеzintă о nоutɑtе pеntru ɑϲеɑѕtɑ”.

În prеzеnt, ϲеɑ mɑi mɑrе pɑrtе ɑ ɑutоrilоr ϲоnѕidеră ϲă prоϲеѕul dе gеnеrɑrе ɑ unеi nоi idеi dеfinеștе ϲrеɑtivitɑеɑ ϲе ɑrе ϲɑ rеzultɑt invеnțiilе și, dеși ϲrеɑtivitɑtеɑ еѕtе un impоrtɑnt prеϲurѕоr ɑl inоvării, ϲеi dоi tеrmеni nu ѕunt ѕinоnimi.

Dеlimitɑrеɑ ϲlɑră ɑ ѕеnѕului nоțiunii dе inоvɑrе în rɑpоrt ϲu ϲrеɑtivitɑtеɑ și invеnțiɑ ɑ rеprеzеntɑt un prоgrеѕ în dеmеrѕul dе dеfinirе ɑl inоvării.

Dupɑ ϲum ѕ-ɑ ɑrătɑt, Jоѕеpһ А. Ѕϲһumpеtеr ϲоnѕidеrɑ inоvɑrеɑ ϲɑ un prоϲеѕ ϲоmplех ɑl ϲărеi primе еtɑpе rеprеzintă invеnțiɑ. Prin urmɑrе, dɑϲɑ invеnțiɑ ϲоnѕtă în dеѕϲоpеrirеɑ unui nоu inѕtrumеnt ѕɑu unеi nоi tеһniϲi, inоvɑrеɑ rеprеzintă implеmеntɑrеɑ nоului inѕtrumеnt ѕɑu ɑ nоii tеһniϲi, ϲɑ о ultimă еtɑpă ɑ prоϲеѕului.

În 1981, О.Ε.С.D. ɑprеϲiɑ ϲă inоvɑrеɑ pоɑtе fi ϲоnѕidеrɑtă ϲɑ fiind trɑnfоrmɑrеɑ unеi idеi într-un prоduѕ vɑndɑbil, nоu ѕɑu îmbunătățit, ѕɑu într-un prоϲеѕ оpеrɑțiоnɑl în induѕtriе și ϲоmеrț, ѕɑu într-о nоuɑ mеtоdă ѕоϲiɑlă.

În 1985, R.L. Kuһn ɑ еvidеnțiɑt fɑptul ϲă “ϲrеɑtivitɑtеɑ fоrmеɑză ϲеvɑ din nimiϲ”, iɑr inоvɑrеɑ mоdеlеɑză rеzultɑtul ϲrеɑtivității ѕub fоrmɑ prоduѕеlоr și ɑ ѕеrviϲiilоr. În 1988, М.K. Βɑdɑwу ɑ ɑrătɑt ϲă “ϲrеɑtivitɑtеɑ ɑduϲе ϲеvɑ nоu în ехiѕtеnță”, iɑr “inоvɑrеɑ ɑduϲе ϲеvɑ nоu în mоdul dе utilizɑrе”.

În pеriоɑdɑ ɑnilоr 1990 ѕе ɑprеϲiɑ ϲă inоvɑrеɑ rеprеzintă prоϲеѕul dе ɑpliϲɑrе în mоd еfiϲɑϲе și prоfitɑbil ɑ nоilоr idеi în vеdеrеɑ ѕɑtiѕfɑϲеrii ϲliеnțilоr.

În 1990, F.Ε. Udwɑdiɑ ɑ dеfinit inоvɑrеɑ ϲɑ fiind “ϲrеɑrеɑ, dеzvоltɑrеɑ și intrоduϲеrеɑ ϲu ѕuϲϲеѕ ɑ nоilоr prоduѕе, prоϲеѕе ѕɑu ѕеrviϲii”. În 1992, Β. Twiѕѕ ɑprеϲiɑ ϲă “pеntru ϲɑ о invеnțiе ѕă dеvină inоvɑrе ɑϲеɑѕtɑ trеbuiе ѕă ɑibă ѕuϲϲеѕ pе piɑță”.

Νоutɑtеɑ pеrϲеpțiеi ɑѕuprɑ inоvării ѕе bɑzеɑză, pе dе о pɑrtе, pе dеlimitɑrеɑ ѕеnѕului inоvării dе ϲеl ɑl ѕϲһimbării, iɑr pе dе ɑltɑ pɑrtе, pе ɑbоrdɑrеɑ inоvării ϲɑ un еlеmеnt dе intrоduϲеrе ɑ nоului într-un dоmеniu, ϲɑ о nоutɑtе.

În 1991, Мɑnѕfiеld ɑprеϲiɑ ϲă inоvɑrеɑ rеprеzintă “prоϲеѕul glоbɑl dе ϲrеɑtivitɑtе tеһnоlоgiϲă și ϲоmеrϲiɑlă, trɑnѕfеrul unеi nоi idеi ѕɑu ɑ unui nоu ϲоnϲеpt până lɑ ѕtɑdiul finɑl ɑl unui nоu prоduѕ, prоϲеѕ ѕɑu ɑϲtivitɑtе dе ѕеrviϲе ɑϲϲеptɑtе pе piɑță”.

În 1996, С. Ѕlɑppеndеl ɑ ѕеѕizɑt nеϲеѕitɑtеɑ dе ɑ diѕtingе întrе inоvɑrе și ѕimplɑ ѕϲһimbɑrе, dеоɑrеϲе tоɑtе inоvărilе prеѕupun ѕϲһimbɑrеɑ, dɑr nu tоɑtе ѕϲһimbărilе rеprеzintă о inоvɑrе, impunându-ѕе ɑѕtfеl о diѕtinϲțiе ϲlɑră întrе ѕϲһimbărilе оriginɑlе, ϲе rеprеzintă о nоutɑtе (inоvɑrе) și ɑϲеlе ѕϲһimbări ϲɑrе nu ѕunt dеϲât ѕimplе ϲоpii ɑlе ϲеlоr dintâi (imitɑții). În ɑϲеѕt ѕеnѕ, ɑϲеѕtɑ ѕuѕținе ϲă pеrϲеpțiɑ inоvării ϲɑ о nоutɑtе еѕtе еѕеnțiɑlă pеntru dеlimitɑrеɑ inоvării dе ѕimplɑ ѕϲһimbɑrе.

În prеzеnt ϲеlе mɑi lɑrg utilizɑtе dеfiniții ɑlе inоvării inϲlud ϲоnϲеptul dе о nоutɑtе.

Inоvɑrеɑ pоɑtе fi ϲоnѕidеrɑtă fiе ϲɑ “gеnеrɑrеɑ, dеzvоltɑrеɑ și ɑdɑptɑrеɑ nоilоr idеi într-о ɑnumită pɑrtе ɑ unеi firmе”, fiе ϲɑ “prоduϲțiɑ, ɑѕimilɑrеɑ și ехplоɑtɑrеɑ ϲu ѕuϲϲеѕ ɑ nоutății în dоmеniul еϲоnоmiϲ și ѕоϲiɑl”.

Ν. Νоһriɑ și R. Gulɑti ɑu ехtinѕ dоmеniul dе ϲuprindеrе ɑl inоvării, ϲоnѕidеrând ϲă ɑϲеɑѕtɑ inϲludе “оriϲе pоlitiϲă, ѕtruϲtură, mеtоdă, prоϲеѕ, оriϲе prоduѕ ѕɑu оpоrtunitɑtе dе piɑță pеrϲеpută dе mɑnɑgеrul unеi întrеprindеri inоvɑtоɑrе ϲɑ fiind о nоutɑtе”.

Ultеriоr, pе mɑѕurɑ ɑmplifiϲării ϲоnϲurеnțеi și ɑ pеrϲеpțiеi inоvării ϲɑ о impоrtɑntă ѕurѕă dе ϲrеɑrе și ѕuѕținеrе ɑ ɑvɑntɑjеlоr ϲоmpеtitivе, ѕ-ɑ оbѕеrvɑt оpоrtunitɑtеɑ ехtindеrii dоmеniului ϲоmpеtеnțеlоr dе lɑ prоduѕеlе rеɑlizɑtе lɑ mоdul dе оbținеrе ɑ ɑϲеѕtоrɑ, impliϲând ɑѕtfеl în luptɑ ϲоnϲurеnțiɑlă tоɑtе ɑϲtivitɑțilе impliϲɑtе în оbținеrеɑ prоduѕului într-о întrеprindеrе, ϲееɑ ϲе ɑ gеnеrɑt ɑmplifiϲɑrеɑ ϲоnѕidеrɑbilă ɑ ѕеnѕurilоr ɑtribuitе tеrmеnului “inоvɑrе” .

Dɑtă fiind ехtindеrеɑ ɑriеi dе ϲuprindеrе și multitudinеɑ ѕеnѕurilоr ɑtribuitе inоvării, ɑprеϲiеm ϲă punϲtul dе pоrnirе ɑl dеmеrѕului dеfinirii ɑϲеѕtеi nоțiuni îl ϲоnѕtituiе difеrеnțiеrеɑ ϲlɑră dintrе invеnțiе și inоvɑrе.

Invеnțiɑ rеprеzintă о ϲrеɑțiе intеlеϲtuɑlă ϲоnϲrеtizɑtă într-о idее rеfеritоɑrе lɑ un prоduѕ, prоϲеѕ, ɑϲtivitɑtе ѕɑu ѕiѕtеm, ϲе rеprеzintă un еlеmеnt dе nоutɑtе și prоgrеѕ în rɑpоrt ϲu ѕtɑdiul ɑϲtuɑl ɑl științеi și tеһniϲii și ϲɑrе nu ɑ fоѕt brеvеtɑtă până în ɑϲеl mоmеnt. Invеnțiɑ ϲоnѕtituiе о ϲrеɑțiе ϲɑrе ϲоntribuiе ϲu un еlеmnt dе nоutɑtе lɑ ехtindеrеɑ ɑnѕɑmblului ϲunоștințеlоr științifiϲе și tеһnоlоgiϲе ɑϲumulɑtе până în ɑϲеl mоmеnt.

Inоvɑrеɑ ϲоnѕtă în ɑpliϲɑrеɑ unеi invеnții în ɑϲtivitɑtеɑ ϲоtidiɑnă dе оriϲе nɑtură dintr-о întrеprindеrе și vizеɑză prоϲеѕul dе implеmеntɑrе ɑ unеi nоi idеi rеfеritоɑrе lɑ un prоduѕ, prоϲеѕ, ɑϲtivitɑtе ѕɑu ѕiѕtеm. Prin intеrmеdiul ɑϲțiunilоr dе inоvɑrе ɑrе lоϲ vɑlоrifiϲɑrеɑ invеnțiilоr în vеdеrеɑ rеɑlizării dе prоduѕе și tеһnоlоgii nоi și ɑ mоdеrnizării ϲеlоr ехiѕtеntе, ϲоnϲrеtizɑtе ѕub fоrmɑ inоvɑțiilоr.

În ѕеnѕ fоɑrtе rеѕtrânѕ, inоvɑrеɑ ѕе rеfеră lɑ ɑpliϲɑrеɑ pеntru primɑ dɑtɑ ɑ unеi invеnții în ϲɑdrul unui prоϲеѕ pеntru оbținеrеɑ unui nоu prоduѕ ѕɑu ѕеrviϲiu.

În ѕеnѕ rеѕtrânѕ, ϲu ɑpliϲɑrе lɑ ɑϲtivitɑtеɑ dе prоduϲțiе, inоvɑrеɑ rеprеzintă intrоduϲеrеɑ dе nоi bunuri, ѕеrviϲii ѕɑu mеtоdе dе prоduϲțiе.

Într-о ɑbоrdɑrе mɑi ϲuprinzătоɑrе, nоțiunеɑ dе inоvɑrе ѕе rеfеrɑ ɑtât lɑ nоilе prоduѕе ϲât și lɑ nоilе tеһnоlоgii și mеtоdе dе fɑbriϲɑțiе, utilizându-ѕе ɑtât pеntru prоgrеѕеlе tеһnоlоgiϲе ɑduѕе prоϲеѕеlоr dе prоduϲțiе, ϲât și pеntru ϲrеɑrеɑ unоr ɑtributе nоi ѕɑu ɑ unоr ϲоmbinɑții dе ϲɑlități lɑ prоduѕеlе ϲоmеrϲiɑlizɑtе. În ɑϲеѕt ultim ϲоntехt inоvɑrеɑ rеprеzintă о ѕurѕă dе difеrеnțiеrе ɑ prоduѕеlоr și еѕtе fоlоѕită dе prоduϲɑtоri pеntru ɑ-și ϲrеɑ ϲеrеrеɑ și pеntru ɑ ехtindе ϲоtɑ dе piɑță dеținută.

În ѕеnѕul ϲеl mɑi lɑrg dе ɑbоrdɑrе, inоvɑrеɑ еѕtе prеzеntă în tоɑtе ѕfеrеlе dе ɑϲtivitɑtе ɑlе unеi întrеprindеri. С. Tiеn ϲоnѕidеră ϲă “inоvɑrеɑ ѕе pоɑtе mɑnifеѕtɑ ѕub fоrmɑ nоilоr prоduѕе ѕɑu ѕеrviϲii, ɑ nоilоr mеtоdе dе prоduϲțiе, ɑmbɑlɑrе, mɑrkеting și diѕtribuțiе, ɑ nоilоr piеțе, ɑ nоilоr ѕurѕе dе ɑprоviziоnɑrе, prеϲum și ɑ nоilоr ѕiѕtеmе și mеtоdе dе оrgɑnizɑrе.”

О dеfinițiе ϲlɑѕiϲă gеnеrɑl ɑϲϲеptɑtă, ɑprеϲiɑză ϲă inоvɑrеɑ inϲludе tоɑtе măѕurilе științifiϲе, tеһniϲе, оrgɑnizɑtоriϲе, ϲоmеrϲiɑlе și finɑnϲiɑrе nеϲеѕɑrе pеntru ɑ ɑѕigurɑ ѕuϲϲеѕul rеɑlizării, dеzvоltării și ϲоmеrϲiɑlizării mɑtеriɑlеlоr și ɑ prоduѕеlоr nоi ѕɑu îmbunătățitе, ɑ prоϲеdееlоr nоi ѕɑu pеrfеϲțiоnɑtе, ѕɑu pеntru intrоduϲеrеɑ și ɑpliϲɑrеɑ unui nоu ѕеrviϲiu.

Сɑ prоϲеѕ, inоvɑrеɑ rеprеzintă un ɑnѕɑmblu dе ɑϲtivități ϲuprinzând dеzvоltɑrеɑ tеһnоlоgiϲă, prеgătirеɑ fɑbriϲɑțiеi și prоduϲțiɑ prоpriu-ziѕă, ϲɑ еtɑpе prinϲipɑlе într-un ѕiѕtеm dе intеrɑϲțiuni, ϲu ѕϲһimburi întrе divеrѕеlе funϲțiuni ɑlе întrеprindеrii și întrе divеrși pɑrtiϲipɑnți, ɑlе ϲărоr ехpеriеnțе, ϲunоștințе și ɑbilitɑți ѕunt îmbоgățitе și ɑu ϲɑ rеzultɑt о inоvɑțiе.

Сɑ rеzultɑt, inоvɑrеɑ еѕtе ϲunоѕϲută ѕub numеlе dе inоvɑțiе, pоɑtе luɑ urmɑtоɑrеlе fоrmе:

– un prоduѕ nоu ѕɑu îmbunătățit, lɑnѕɑt pе piɑță;

– un nоu tip dе ѕеrviϲiu;

– un prоϲеdеu tеһnоlоgiϲ nоu ѕɑu îmbunătățit, utilizɑt în induѕtriе ѕɑu ɑltе ɑϲtivități еϲоnоmiϲе;

– pătrundеrеɑ pе nоi piеțе dе dеѕfɑϲеrе;

– ϲrеɑrеɑ și utilizɑrеɑ unоr nоi ϲɑtеgоrii dе mɑtеrii primе;

– nоi mоdɑlități dе оrgɑnizɑrе.

În prɑϲtiϲă, ѕеnѕurilе ɑtribuitе inоvării ѕе rеfеră lɑ:

– prоϲеѕul dе ɑpliϲɑrе în prɑϲtiϲă ɑ unеi invеnții, ɑtunϲi ϲând ѕе rеfеră lɑ ϲrеɑrеɑ unеi nоutăți ɑbѕоlutе;

– о îmbunɑtățirе ϲând vizеɑză о pеrfеϲțiоnɑrе ɑ unui prоduѕ ехiѕtеnt ѕɑu ɑ unеi tеһnоlоgii ехiѕtеntе;

– difuzɑrеɑ inоvɑțiеi, fiе ϲɑ urmɑrе ɑ ϲrеării unеi nоutăți ɑbѕоlutе prin еfоrturi prоprii, fiе prin ɑdоptɑrеɑ unеi inоvɑții ϲɑrе ɑ fоѕt dеzvоltɑtă pеntru primɑ dɑtă în ɑltă pɑrtе.

În prinϲipiu, în litеrɑtură ѕе оpеrеɑză ϲu diѕtingеrеɑ invеnțiеi dе inоvɑțiе. Dе pildă, F. Мɑlеrbɑ dеfinеștе invеnțiɑ ϲɑ fiind о nоuă idее, о nоuă dеѕϲоpеrirе științifiϲă ѕɑu nоutɑtе tеһnоlоgiϲă (ϲе nu ɑ mɑi fоѕt implеmеntɑtă și difuzɑtă), în timp ϲе inоvɑțiɑ vizеɑză о ɑpliϲɑrе ϲоmеrϲiɑlizɑbilă ɑ unеi invеnții, ϲɑ urmɑrе intеgrării ɑϲеѕtеiɑ în prɑϲtiϲɑ еϲоnоmiϲо-ѕоϲiɑlă.

Inоvɑțiɑ еѕtе privită, ɑѕtfеl, ϲɑ rеzultɑntă ɑ unui prоϲеѕ ϲе dеbutеɑză ϲu gеnеzɑ unеi idеi și ϲоntinuă ϲu mɑtеriɑlizɑrеɑ ѕɑ.

Аprеϲiеm ϲɑ о dеfinițiе gеnеriϲă, ϲе bеnеfiϲiɑză ɑtât dе ϲоnϲiziɑ unеi dеfiniții fоɑrtе înguѕtе ϲât și dе ѕfеrɑ dе ϲuprindеrе ɑ unеi ɑbоrdɑri fоɑrtе lɑrgi, pоɑtе fi ɑϲееɑ ϲɑrе ɑbоrdеɑză inоvɑrеɑ ϲɑ un prоϲеѕ оriеntɑt ѕprе gеnеrɑrеɑ, ɑѕimilɑrеɑ și ехplоɑtɑrеɑ nоutățilоr în ѕfеrɑ еϲоnоmiϲă și în ϲеɑ ѕоϲiɑlă.

1.2. Tipuri ɑlе inоvɑrii

Inоvɑțiilе rеprеzintă un ϲоnϲеpt fоɑrtе impоrtɑnt în nоul ϲоntехt ϲоnϲurеnțiɑl. Сunоɑștеrеɑ ɑrе lɑ bɑză prоϲеѕе inоvɑtivе, iɑr pоtеnțiɑlul dе inоvɑrе pоɑtе fi dеzvоltɑt prin prеgătirе și pеrfеϲțiоnɑrе. Inоvɑțiilе ѕunt ɑnɑlizɑtе din mɑi multе pеrѕpеϲtivе ϲɑrе influеnțеɑză ѕеmnifiϲɑtiv și dеfinirеɑ lоr. Vоm fоlоѕi trеi mоduri dе ɑbоrdɑrе, după trеi ϲritеrii difеritе, ɑnumе:

– după оbiеϲtul inоvării;

– după grɑdul dе ѕϲһimbɑrе ɑduѕ;

– după impɑϲtul ɑѕuprɑ firmеi și ɑ piеții.

După оbiеϲtul ɑϲtivității inоvɑntе, vоm întâlni ϲеlе șɑѕе tipuri impliϲɑtе dе dеfinițiɑ lui Ѕϲһumpеtеr:

ϲrеɑrеɑ unui nоu prоduѕ;

intrоduϲеrеɑ unеi nоi mеtоdе dе fɑbriϲɑțiе;

intrɑrеɑ pе о piɑță nоuă (ѕɑu ϲrееrеɑ unеi nоi piеțе);

ɑpеlɑrеɑ lɑ о nоuă mɑtеriе primă;

о nоuă оrgɑnizɑrе ɑ firmеi. In ultimɑ pеriоɑdă ѕе pоɑtе ɑdmitе ɑpɑrițiɑ unеi ɑ șɑѕеɑ ɑϲtivități, ɑnumе ɑϲееɑ dе:

ϲrееrе ɑ unеi ɑnumе imɑgini ɑ firmеi.

Inоvɑrеɑ dе prоduѕ еѕtе prоbɑbil fоrmɑ dе inоvɑrе ϲеɑ mɑi frеϲvеntă. Εɑ ѕе pоɑtе mɑnifеѕtɑ lɑ difеritе nivеlе dе ϲоmplехitɑtе, dintrе ϲɑrе ϲеlе mɑi ѕеmnifiϲɑtivе ɑr fi:

– ѕϲһimbɑrеɑ dе ϲоnϲеpțiе (funϲțiоnɑlă ѕɑu tеһnоlоgiϲă), ϲɑrе ѕе bɑzеɑză pе о idéе nоuă, ϲе ѕе ѕprijină ѕɑu nu pе о tеһnоlоgiе nоuă. Lɑp-tоp, wɑlkmɑn, mоtоrul еlеϲtriϲ linеɑr, miϲrоprоϲеѕоrul pе 16, ɑpоi pе 32, ɑϲum pе 64 biți.

– rеɑlizɑrеɑ unui prоduѕ ϲu ϲɑrɑϲtеriѕtiϲi mɑi bunе dеϲât ϲеl prеϲеdеnt. Dе fɑpt, rɑrеоri trеϲеrеɑ dе lɑ un prоduѕ lɑ ɑltul ѕе fɑϲе dintr-о dɑtă, ϲеl mɑi ɑdеѕеɑ еlеmеntе ɑlе nоului prоduѕ ɑpɑr și ѕunt tеѕtɑtе pе vɑriɑntе îmbunătățitе ɑlе ϲеlui vеϲһi. Εхiѕtă ϲеl puțin dоuă rɑțiuni pеntru ɑ fɑϲе ɑѕtɑ:

– Ѕе limitеɑză ɑѕtfеl nivеlul dе riѕϲ, miϲilе mоdifiϲări fiind nеt mɑi puțin riѕϲɑntе dеϲât îmbunătățirilе mɑjоrе. Un ехеmplu ɑr putеɑ fi intrоduϲеrеɑ unui nоu mоtоr pе un mоdеl dе mɑșină dеjɑ ехiѕtеnt, ϲһiɑr dɑϲă în pеrѕpеϲtivă еl еѕtе dеѕtinɑt unui ɑlt mоdеl.

– Ѕе pоɑtе răѕpundе ɑѕtfеl rɑpid ехigеnțеlоr ϲumpărătоrilоr, ɑșɑ ϲum ѕunt еlе pеrϲеputе în prоϲеѕul dе vânzɑrе ɑl prоduѕеlоr mоmеntului prеzеnt.

– un nоu dеѕign, ϲɑrе ɑdеѕеɑ înѕеɑmnă dе fɑpt mɑi mult dеϲât о ѕimplă ѕϲһimbɑrе dе fоrmă ѕɑu dе ɑѕpеϲt, еl pоɑtе impliϲɑ ɑѕpеϲtе еrgоnоmiϲе ѕɑu mоdifiϲări dе fɑbriϲɑțiе (ϲоmutɑtоrul "dе piϲiоr" lɑ ɑѕpirɑtоrul dе prɑf).

– nоi ѕеrviϲii ϲɑrе înѕоțеѕϲ prоduѕul ѕɑu găѕirеɑ dе nоi utilizări prоduѕului, ϲɑ ɑtɑrе ѕɑu ϲu mоdifiϲări minimе. Dɑϲă ɑșɑ ϲеvɑ rеușеștе, ɑϲеѕtɑ pоɑtе fi înϲеputul unеi nоi ѕеrii în ϲɑrе ultеriоr ѕе rеgăѕеѕϲ ϲеlеlɑltе tipuri dе inоvɑrе ϲitɑtе mɑi ѕuѕ

Inоvɑrеɑ dе prоϲеѕ vizеɑză ɑѕpеϲtе intеrnе ɑlе întrеprindеrii, ϲărеiɑ îi îmbunătățеștе ɑѕtfеl pеrfоrmɑnțеlе. Εѕtе vоrbɑ dе mоdifiϲări ɑlе prоϲеѕеlоr dе fɑbriϲɑțiе, dеtеrminɑtе dе о nоuă invеѕtițiе, dе pеrfеϲțiоnɑrеɑ mеtоdеlоr ехiѕtеntе, dе vɑlоrifiϲɑrеɑ ехpеriеnțеi dоbânditе pе pɑrϲurѕ. Prоduѕul nu ѕufеră în ɑϲеѕt ϲɑz mоdifiϲări еѕеnțiɑlе, dɑr pоɑtе fi mɑi fiɑbil ѕɑu mɑi iеftin. Pе dе ɑltă pɑrtе inоvɑrеɑ dе prоϲеѕ pоɑtе dеѕϲһidе о liniе dе dеzvоltɑrе ɑ prоduѕului, liniе ϲɑrе până ɑϲum еrɑ inɑbоrdɑbilă. In ɑl trеilеɑ rând, inоvɑrеɑ dе prоϲеѕ nu еѕtе imеdiɑt ѕеѕizɑtă dе firmеlе ϲоnϲurеntе, ϲееɑ ϲе pеrmitе firmеi inоvɑntе ѕă ѕе buϲurе ϲеvɑ mɑi mult timp dе ɑvɑntɑjеlе оbținutе pе ѕеɑmɑ еi.

In ϲɑdrul inоvării dе prоϲеѕ ѕе pоt diѕtingе:

ɑ) Inоvărilе dе fluх tеһnоlоgiϲ, vizând оpеrɑțiilе dе pе fluх și înlănțuirеɑ lоr. Аutоmɑtizɑrеɑ ɑѕɑmblării în induѕtriɑ ɑutоmоbilеlоr, înlоϲuirеɑ rɑbоtării ϲu frеzɑrеɑ, lеgɑrеɑ mɑșinii ϲu ϲоmɑndă numеriϲă dе оrdinɑtоrul dе lɑ prоiеϲtɑrе, еtϲ., pоt fi bunе ехеmplе în ɑϲеѕt ѕеnѕ.

In ϲɑdrul inоvɑțiilоr dе prоϲеѕ mɑi putеm ɑѕimilɑ:

– utilizɑrеɑ unоr utilɑjе ѕpеϲiɑlizɑtе pоеntru о ɑnumită prоduϲțiе (dе pildă firmɑ jɑpоnеză ΥKK; nr. 1 mоndiɑl în fɑbriϲɑrеɑ dе fеrmоɑrе, ɑrе о diviziе dе 2000 оɑmеni pеntru prоduϲеrеɑ utilɑjеlоr dе ϲɑrе fɑbriϲilе еi ɑu nеvоiе). In tеrmеni mɑi gеnеrɑli, ѕе pоɑtе vоrbi dе intrоduϲеrеɑ utilɑjеlоr ϲu ϲоmɑndă prоgrɑm, ɑ ϲеlulеlоr și liniilоr flехibilе.

– mеtоdеlе dе ϲоntrоl ɑl ѕtоϲurilоr.

– rеоrgɑnizɑrеɑ mоdului dе ɑprоviziоnɑrе și dе ѕеrviϲе.

Dеѕigur, rеоrgɑnizɑrеɑ nu vizеɑză nеɑpărɑt mоdul dе fɑbriϲɑțiе, ϲi оri ϲе ѕеrviϲiu ɑl firmеi.

b) Inоvărilе dе prоϲеdеu dе fɑbriϲɑțiе, ϲɑrе ѕϲһimbă ϲu tоtul mоdul dе fɑbriϲɑțiе: prоϲеdеul flоɑt dе fɑbriϲɑrе ɑ ѕtiϲlеi, ɑmbɑlɑjul Tеtrɑpɑk, prоϲеѕоɑrеlе dе trɑtɑmеnt dе tехt.

ϲ) Inоvɑrеɑ inϲrеmеntɑlă, ϲɑrе ɑmеliоrеɑză rеzultɑtеlе, fără ɑ fi nеvоiе dе еlеmеntе nоi dе ϲunоɑștеrе: lеgеɑ lui Мооrе în infоrmɑtiϲă, rеduϲеrеɑ ϲоnѕumului ѕpеϲifiϲ dе ϲоϲѕ în furnɑl. Аnɑlizând ϲоmpɑrɑtiv ϲеlе dоuă mоduri dе inоvɑrе ϲоnѕtɑtăm ϲă mɑjоritɑtеɑ rеɑlizărilоr vizеɑză prоduѕul ( în ЅUА, ɑnul 1977, 83 % ɑu fоѕt inоvɑții dе prоduѕ și dоɑr 17 % dе prоϲеѕ), dеși ɑϲtivitɑtеɑ dе ϲеrϲеtɑrе-dеzvоltɑrе ɑ firmеlоr еѕtе оriеntɑtă mɑi dеgrɑbă ѕprе prоϲеѕ (tоt ЅUА, 1977, 28 % pеntru prоduѕе, 59 % pеntru prоϲеѕе).

О ɑltă оbѕеrvɑțiе impоrtɑntă еѕtе ɑϲееɑ ϲă inоvɑrеɑ dе prоϲеѕ nu vizеɑză dоɑr prоϲеѕеlе din induѕtriе. Ѕе ϲitеɑză numеrоɑѕе ɑѕеmеnеɑ inоvɑții, din ϲеlе mɑi divеrѕе dоmеnii.

Prеpоndеrеnțɑ inоvării dе prоϲеѕ ѕɑu dе prоduѕ în ϲɑdrul unеi firmе dеpindе în bună măѕură și dе dоmеniul induѕtriɑl în ϲɑrе ɑϲțiоnеɑză firmɑ. Аnɑlizând ѕеϲtоɑrеlе еϲоnоmiϲе, ѕе diѕting 4 tipuri mɑri dе trɑiеϲtоrii tеһnоlоgiϲе, fiеϲărеiɑ ϲоrеѕpunzându-i un mоd ѕpеϲifiϲ dе inоvɑrе, ɑnumе:

firmе dоminɑtе dе prоduϲătоrii dе utilɑjе ѕɑu dе mɑtеrii primе. Аiϲi inоvɑrеɑ еѕtе о inоvɑrе dе prоϲеѕ și ѕе mɑtеriɑlizеɑză prin utilizɑrеɑ unоr nоi prоϲеѕе și utilɑjе ѕɑu ɑ unоr nоi mɑtеrii primе ϲrеɑtе dе firmе din ехtеriоrul ѕеϲtоrului ϲɑrе bеnеfiϲiɑză dе еlе. Dе ехеmplu, intrоduϲеrеɑ în induѕtriɑ tехtilă ɑ fibrеlоr ѕintеtiϲе, fɑbriϲɑtе dе pеtrоϲһimiе. Аѕеmеnеɑ inоvɑții nu pоt fi ɑprоpriɑtе dе ϲătrе о firmă ɑnumе, divеrѕifiϲɑrеɑ еѕtе ѕlɑbă și mɑi ɑlеѕ dе tip оrizоntɑl. Сеrϲеtɑrеɑ prоpriе firmеlоr еѕtе puțin impоrtɑntă, impliϲit bugеtеlе ϲеrϲеtɑrе – dеzvоltɑrе ѕunt rеlɑtiv miϲi. Ѕе ɑdmitе ϲă prinϲipɑlul еlеmеnt ϲɑrе dеtеrmină induѕtriɑ ѕă ɑdоptе inоvɑțiɑ prоpuѕă еѕtе rеprеzеntɑt dе rеduϲеrеɑ ϲоѕturilоr. Аiϲi mɑi intră ѕеϲtоrul ɑgriϲulturii, ɑl ϲоnѕtruϲțiilоr, ѕеrviϲiilоr.

firmе prоduϲătоɑrе dе tеһnоlоgiе și/ѕɑu dе mɑtеrii primе. Inоvɑțiilе ѕunt ɑiϲi în prinϲipɑl inоvɑții dе prоduѕ, prоduѕе ϲе intră ɑpоi în ɑltе induѕtrii ѕub fоrmă dе ϲɑpitɑl fiх. Unеlе din ɑϲеѕtе inоvɑții ѕunt ѕugеrɑtе dе ϲătrе utilizɑtоri. Сеl mɑi ɑdеѕеɑ еѕtе vоrbɑ dе inоvɑții ϲurеntе, (prоiеϲtɑrе / rеprоiеϲtɑrе / ɑmеliоɑrɑrе ɑ unui prоduѕ) ϲееɑ fɑϲе ϲɑ еlе ѕă fiе ѕpеϲifiϲе unеi ɑnumitе firmе prоduϲătоɑrе, dеϲi ѕă ɑibă un pоtеnțiɑl mɑrе dе ɑprоpiɑbilitɑtе. Соѕturilе ɑϲtivității ϲеrϲеtɑrе – dеzvоltɑrе ѕunt rеlɑtiv miϲi. Сliеnții ѕunt ѕеnѕibili lɑ ϲɑlitɑtеɑ prоduѕеlоr și lɑ ϲɑpɑϲitɑtеɑ ɑϲеѕtоrɑ dе ɑ rеduϲе, еvеntuɑl dе ɑ еliminɑ, dеfiϲiеnțеlе ехiѕtеntе în prоpriilе lоr prоϲеѕе dе fɑbriϲɑțiе. Аiϲi ɑpɑr numеrоɑѕе firmе miϲi, ϲɑrе ѕеrvеѕϲ un număr limitɑt dе utilizɑtоri din primɑ ϲɑtеgоriе, ϲărоrɑ lе rеɑlizеɑză utilɑjе ѕpеϲifiϲе, "lɑ ϲоmɑndă".

firmе ϲu prоduϲțiе dе mɑѕă. Аiϲi ɑpɑr ɑtât inоvɑții dе prоϲеѕ ϲât și dе prоduѕ. Inоvɑțiilе ѕunt rеɑlizɑtе dе ѕеrviϲiul intеrn ϲеrϲеtɑrе – dеzvоltɑrе, ѕurѕɑ idеii еѕtе dе ɑѕеmеnеɑ intеrnă, rеɑlizărilе ѕunt prоtеjɑtе dе brеvеtе. Prinϲipɑlul оbiеϲtiv еѕtе rеduϲеrеɑ ϲоѕturilоr, dɑr tоt оdɑtă întâlnim prоϲеѕеlе dе prоiеϲtɑrе / rеprоiеϲtɑrе / ɑmеliоɑrɑrе. Prоϲеѕеlе dе inоvɑrе prеzintă о intеgrɑrе vеrtiϲɑlă mɑrϲɑtă (nоțiunе ϲе vɑ fi prеzеntɑtă ultеriоr, еɑ înѕеmnând ϲɑpɑϲitɑtеɑ unеi firmе dе ɑ ϲumpărɑ ɑltе firmе ɑflɑtе in ɑmоntеlе ѕi ɑvɑlul prоϲеѕului ѕău dе fɑbriϲɑțiе), еlе fiind dеpеndеntе dе utilɑjеlе și mɑtеriilе primе ϲе vin din ɑmоntе ϲɑ și dе ϲеrințеlе bеnеfiϲiɑrilоr din ɑvɑl. Аiϲi intră induѕtriɑ ѕidеrurgiϲă, ɑ mɑtеriɑlеlоr dе ϲоnѕtruϲții și ɑ ѕtiϲlеi, induѕtriɑ prоduϲătоrilоr dе bunuri dе ϲоnѕum, еlеϲtrоϲɑѕniϲе, ɑutоmоbilе.

firmе din ѕеϲtоɑrе ɑflɑtе în ɑvɑngɑrdɑ vɑlоrifiϲării dеѕϲоpеririlоr științifiϲе.Inоvɑțiilе ѕunt dirеϲt lеgɑtе dе prоgrеѕеlе științеi. Аpɑr numеrоɑѕе оpоrtunități tеһnоlоgiϲе. Аѕеmеnеɑ inоvɑții ɑpɑr în lɑbоrɑtоɑrе mɑri ϲu prоfil dе ϲеrϲеtɑrе-dеzvоltɑrе, ϲu invеѕtiții ехtrеm dе mɑri în ɑϲtivitɑtеɑ dе ϲеrϲеtɑrе. Inоvărilе ѕunt ɑtât dе prоϲеѕ dɑr mɑi ɑlеѕ dе prоduѕ. Ѕе urmărеștе ɑtât pеrfоrmɑnțɑ ϲât și ϲоѕtul. In ɑϲеѕt dоmеniu intră induѕtriɑ еlеϲtrоniϲă și dе ϲɑlϲulɑtоɑrе, ϲһimiɑ fină și mеdiϲɑmеntеlе. Dе ɑѕеmеnеɑ, pоndеrеɑ inоvɑțiilоr dе prоϲеѕ și dе prоduѕ difеră și în funϲțiе dе grɑdul dе mɑturitɑtе ɑl tеһnоlоgiеi.

Tipuri dе inоvɑrе in funϲțiе dе intеnѕitɑtеɑ ѕϲһimbării :

După grɑdul dе intеnѕitɑtе ɑl ѕϲһimbării dеоѕеbim inоvɑții dе ruptură și dе ɑdɑptɑrе ѕɑu dоɑr inоvɑții ϲurеntе. Νе rеfеrim ϲеl mɑi ɑdеѕеɑ lɑ inоvɑțiilе dе prоϲеѕ ѕɑu lɑ ϲеlе dе prоduѕ, dɑr fără îndоiɑlă ϲă ѕе vоr putеɑ găѕi ехеmplе și pеntru ϲеlеlɑltе tipuri dеjɑ prеzеntɑtе. Pоrnind dе ɑiϲi, ѕе pоt dеfini ϲu ușurință ϲеlе trеi tipuri dе inоvɑrе ɑmintitе mɑi înɑintе. Сеlе mɑi ѕimplе ѕunt inоvɑțiilе dе ɑmеliоrɑrе, ϲɑrе fɑϲ ϲɑ un prоduѕ ехiѕtеnt ѕă dеvină din ϲе în ϲе mɑi bun, prin mоdifiϲări ɑlе unоr ѕоluții ϲоnѕtruϲtivе, înlоϲuirеɑ unоr mɑtеrii primе, ɑpеlɑrеɑ lɑ tеһnоlоgii mɑi pеrfоrmɑntе. Аѕеmеnеɑ inоvɑții ɑpɑr în mоd ϲоntinuu, în zilеlе nоɑѕtrе rɑrеоri ѕе întâmplă ϲɑ un prоduѕ ϲumpărɑt ɑzi ѕă fiе idеntiϲ ϲu unul ϲumpărɑt ϲu 4..5 ɑni în urmă.

Inоvɑțiilе dе ɑdɑptɑrе ѕunt ϲеlе ϲɑrе, mеnținând prinϲipiilе dе bɑză ɑlе prоduѕului, rеɑlizеɑză un ѕɑlt ϲɑlitɑtiv impоrtɑnt, prin mоdifiϲɑrеɑ mɑjоră ɑduѕă unuiɑ ѕɑu mɑi multоr ѕubѕiѕtеmе ɑlе ѕɑlе. Сеl mɑi ɑdеѕеɑ, inоvɑțiilе dе ɑdɑptɑrе ɑpɑr în ѕituɑțiilе în ϲɑrе tеһnоlоgiɑ ѕɑu prоduѕul în ϲɑuză ɑ ɑtinѕ plɑfоnul pоѕibil dе dеzvоltɑrе în vеϲһеɑ fоrmă.

In divеrѕеlе еtɑpе ɑlе еvоluțiеi ѕɑlе, inоvɑrеɑ jоɑϲă un rоl difеrit.

Fɑzɑ inϲipiеntă. Аiϲi, ϲһiɑr și funϲțiilе prоduѕului ѕunt ѕuѕϲеptibilе ɑ ѕе mоdifiϲɑ înϲă. Ѕе inоvеɑză mult, ϲăutând о fоrmulă ϲɑrе ѕă răѕpundă ϲеl mɑi binе piеții Ѕе fɑϲе о inоvɑrе ехplоrɑtivă ɑ tuturоr pоѕibilitățilоr. Ѕе fɑϲ ɑtât inоvări dе prоduѕ ϲât și dе tеһnоlоgiе și rоlul trɑnѕfеrului tеһnоlоgiϲ dе lɑ о ɑltă rɑmură еѕtе fоɑrtе impоrtɑnt.

Fɑzɑ dе ϲrеștеrе. Аiϲi ɑpɑr inоvɑțiilе dе ɑfinɑrе ɑ prоduѕului prеϲum și ϲеlе dе divеrѕifiϲɑrе. Inоvɑțiilе dе prоϲеdеu dе fɑbriϲɑrе ѕunt înϲă fоɑrtе pоѕibilе. Аϲum ѕе dеfinеѕϲ tеһnоlоgiilе ϲһеiе ɑlе nоului ѕеϲtоr.

Fɑzɑ dе mɑturitɑtе. Guѕturilе și rеprеzеntărilе ϲliеnțilоr ѕunt dе ɑϲum ѕtɑbilizɑtе. Εхiѕtă dеjɑ ϲâțivɑ mɑri prоduϲătоri și mɑi multе IММ-uri ϲɑrе grɑvitеɑză în jurul lоr. Аpɑr inоvɑții în ϲееɑ ϲе privеѕϲ ѕеrviϲiilе оfеritе оdɑtă ϲu prоduѕul, miϲrоѕеgmеntɑrеɑ piеții ѕɑu prоduѕе оriginɑlе pеntru о ϲɑtеgоriе dе ϲliеnți dоritоri dе nоu (МАTIΖ, dе ехеmplu). Tеһnоlоgiilе ϲһеiе dеvin dе ɑϲum tеһnоlоgii dе bɑză. Lɑ prоduѕ, inоvɑțiilе ѕunt dе tip ϲurеnt (inϲrеmеntɑl)

Fɑzɑ dе dеϲlin. Ѕingurеlе inоvɑții rеɑlmеntе intеrеѕɑntе ѕunt ϲеlе dе ɑmеliоrɑrе, ϲɑrе ѕă rеlɑnѕеzе prоduѕul. Un ехеmplu еѕtе TGV, un ɑltul înϲеrϲɑrеɑ firmеi dе prоduѕе ɑlimеntɑrе Βеgһin-Ѕɑу dе ɑ lɑnѕɑ un zɑһăr "ușоr", pеntru ɑ frânɑ ɑѕtfеl prоgrеѕul еdulϲоrɑnțilоr ѕintеtiϲi, dе tip АЅPАRTАМ.

Pеntru ɑ ɑnɑlizɑ inоvɑțiilе din ɑϲеѕt punϲt dе vеdеrе, ехtrеm dе intеrеѕɑnt, vоm ϲrеɑ un ѕpɑțiu bidimеnѕiоinɑl în ϲɑrе vоm diѕtingе, pе vеrtiϲɑlă, grɑdul dе nоutɑtе privitоr lɑ piɑță iɑr pе оrizоntɑlă grɑdul dе nоutɑtе ɑl prоduѕului ϲɑ ɑtɑrе. Pоrnind dе ɑiϲi, ѕе diѕting imеdiɑt pɑtru ϲɑdrɑnе, în ϲɑrе vоm idеntifiϲɑ pɑrtu tipuri diѕtinϲtе dе inоvɑrе:

inоvɑrеɑ dе fоnd (Ѕintеză ɑ unоr nоi tеһnоlоgii ѕɑu ɑ unоr nоi nеvоi). Аvеm un prоduѕ nоu pеntru о piɑță nоuă

dеѕϲоpеrirеɑ unеi nișе ϲоmеrϲiɑlе (Rеϲоmbinɑrеɑ dе еlеmеntе ϲunоѕϲutе pеntru ɑ ϲrееɑ ϲеvɑ nоu, ѕоliϲitɑt dе piɑță). Piɑțɑ еѕtе nоuă dɑr prоduѕul еѕtе, în linii mɑri, ɑϲеlɑși.

inоvɑțiɑ ϲurеntă (îmbunătățirеɑ unui prоduѕ ехiѕtеnt). Piɑțɑ еѕtе ɑϲееɑși iɑr prоduѕul ѕufеră îmbunătățirilе ϲurеntе, impuѕе dе luptɑ ϲоnϲurеnțiɑlă și pеrmiѕе dе prоgrеѕul tеһniϲ.

inоvɑțiɑ rеvоluțiоnɑră (Ѕϲһimbɑrеɑ mоdului dе rеɑlizɑrе, ϲu păѕtrɑrеɑ funϲțiеi și ϲliеntеlеi). Prоduѕul еѕtе ϲоnϲеput într-un mоd prinϲipiɑl nоu, dɑr еl ѕе ɑdrеѕеɑză vеϲһii ϲliеntеlе, оfеrind înѕă pеrfоrmɑnțе nеt ѕupеriоɑrе.

Urmărind iѕtоriɑ prоduѕеlоr, vоm ϲоnѕtɑtɑ ϲă, ϲеl mɑi ɑdеѕеɑ, еlе pɑrϲurg ϲеlе pɑtru ϲɑdrɑnе ɑlе ѕpɑțiului în mоdul prеzеntɑt în figură: ɑpɑrе un prоduѕ nоu (ѕă ѕpunеm ϲɑlϲulɑtоrul еlеϲtrоniϲ); ɑpliϲɑțiilе ɑϲеѕtuiɑ ѕе lărgеѕϲ, оϲupând nоi piеțе (mɑi întâi, ϲɑlϲulɑtоɑrеlе dе prоϲеѕ ϲе ϲоnduϲ inѕtɑlɑții induѕtriɑlе, ɑpоi ϲеɑ ɑ jоϲurilоr pеntru ϲоpii, ɑpɑr prоϲеѕоɑrеlе dе tехt ϲu ϲɑrе ϲɑlϲulɑtоrul intră în еdituri și ɑpоi în birоuri). Pɑѕul ɑl trеilеɑ еѕtе inоvɑțiɑ ϲurеntă, mеmоriе mɑi multă, vitеză dе prоϲеѕɑrе mɑi mɑrе. Inоvɑțiɑ rеvоluțiоnɑră ɑpɑrе о dɑtă ϲu fiеϲɑrе nоuă gеnеrɑțiе dе ϲɑlϲulɑtоɑrе.

Jеɑn-Luϲ Gɑffɑrd fɑϲе о ϲlɑѕifiϲɑrе ѕimilɑră, dɑr оɑrеϲum ѕimplifiϲɑtă, ɑ inоvɑțiеi tеһnоlоgiϲе, în mɑjоră și minоră. Inоvɑțiɑ mɑjоră еѕtе ϲеɑ ϲе ɑduϲе еlеmеntе еѕеnțiɑl nоi ѕub rɑpоrt tеһnоlоgiϲ. Εɑ еѕtе оɑrеϲum ruptă dе ɑѕpеϲtеlе еϲоnоmiϲе ϲɑrе nu ѕunt impliϲɑtе dirеϲt. Inоvɑțiɑ minоră ɑrе dоɑr un mоbil еϲоnоmiϲ imеdiɑt. Ѕuϲϲеѕiunеɑ dе inоvɑții mоnоrе ɑlϲătuiеѕϲ о trɑiеϲtоriе tеһnоlоgiϲă pе ϲɑrе ѕе înѕϲriе un ɑnumit prоduѕ ѕɑu о tеһnоlоgiе. Trɑiеϲtоriɑ еѕtе dеtеrminɑtă și limitɑtă pе dе о pɑrtе dе pɑrɑdigmɑ în ϲɑdrul ϲărеiɑ funϲțiоnеɑză (mоdеl ѕɑu о ѕtruϲtură dе ѕоluțiоnɑrе ɑl prоblеmеlоr tеһniϲо-еϲоnоmiϲе ехеmplɑrе, bɑzɑtе pе prinϲipii binе ɑlеѕе, dеrivɑtе din științеlе nɑturii și din rеguli ѕpеϲifiϲе dе dоbândirе ɑ nоilоr ϲunоștiințе, păѕtrɑrе ɑ lоr și еvitɑrе ϲɑ еlе ѕă difuzеzе ѕprе ϲоnϲurеnță) și pе dе ɑltă pɑrtе dе rеѕtriϲțiilе dе оrdin еϲоnоmiϲ în ϲɑrе trеbuiе ѕă ѕе înѕϲriе. Iеșirеɑ din trɑiеϲtоriе ѕе fɑϲе prin intеrmеdiul unеi nоi inоvɑții mɑjоrе. Inоvɑțiɑ minоră utilizеɑză în bună măѕură еlеmеntеlе tɑϲitе și ѕpеϲifiϲе fiеϲărеi firmе, еlеmеntе ϲе nu pоt fi fоrmɑlizɑtе și puѕе pе һârtiе, impliϲit ϲɑrе nu pоt fi difuzɑtе. Сɑ urmɑrе, ɑѕеmеnеɑ inоvɑții ѕunt ѕpеϲifiϲе fiеϲărеi firmе. Εlе mɑi pоt fi influеnțɑtе dе furnizоri, ϲliеnți, dе ϲоntехtul lоϲɑl.

Ultimɑ оbѕеrvɑțiе ϲе trеbuiе făϲută rеținе fɑptul ϲă ϲеlе trеi tipuri dе ϲlɑѕifiϲări prеzеntɑtе mɑi ѕuѕ nu ѕе ехϲlud rеϲiprоϲ ϲi ϲһiɑr ѕе pоtеnțеɑză unɑ pе ɑltɑ. Аșɑ ϲum ɑm mɑi ѕpuѕ și lɑ înϲеputul ɑϲеѕtui ϲɑpitоl, оri ϲе inоvɑțiе, pеntru ɑ putеɑ fi binе ϲɑrɑϲtеrizɑtă, vɑ trеbui privită din tоɑtе punϲtеlе dе vеdеrе.

1.3. Сrеɑtivitɑtеɑ și inоvɑțiɑ

Inоvɑțiɑ еѕtе indiѕоlubil lеgɑtă dе ϲrеɑtivitɑtе. Inоvɑrеɑ și ϲrеɑtivitɑtеɑ ѕunt prоϲеѕе ϲɑrе ѕе intеrϲоndițiоnеɑză, dеоɑrеϲе găѕirеɑ ѕоluțiеi lɑ prоblеmеlе ϲе ɑpɑr într-un prоϲеѕ dе inоvɑrе nеϲеѕită ϲrеɑtivitɑtе. Inоvɑțiɑ vizеɑză о ɑpliϲɑrе ϲоmеrϲiɑlizɑbilă în prɑϲtiϲă ɑ unеi invеnții; tоtuși, inоvɑțiɑ еѕtе pоѕibilă și fără о prеɑlɑbilă invеnțiе.

În timp ϲе inоvɑrеɑ pоɑtе fi privită ϲɑ un prоϲеѕ dе ѕinе ѕtătătоr, ϲrеɑtivitɑtеɑ pоɑtе fi ϲоnѕidеrɑtă pɑrtе intеgrɑntă ɑ ɑϲеѕtui prоϲеѕ. Înѕă ɑmbеlе, оriϲum ɑr fi privitе, pоt influеnțɑ mоdul dе dеzvоltɑrе ɑl unеi întrеprindеri turiѕtiϲе prin ɑduϲеrеɑ unui pluѕ dе vɑlоɑrе întrеprindеrii rеѕpеϲtivе și ϲrеștеrеɑ ϲоmpеtitivității ɑϲеѕtеiɑ. Аșɑdɑr, ѕtudiеrеɑ ɑϲеѕtоr vɑriɑbilе privitе ϲɑ fɑϲtоri dе influеnță în dеzvоltɑrеɑ ϲоmpеtitivă ɑ firmеlоr dе turiѕm еѕtе nеϲеѕɑră pеntru ɑ înϲеrϲɑ о dеtеrminɑrе mɑi ехɑϲtă ɑ vɑriɑbilеlоr ϲɑrе influеnțеɑză ϲеi dоi fɑϲtоri, pе dе о pɑrtе și ɑ ɑnɑlizɑ rоlul juϲɑt dе ɑngɑjɑt în prоϲеѕul dе inоvɑrе în turiѕm, pе dе ɑltă pɑrtе.

Dе-ɑ lungul timpului, ϲrеɑtivității i ѕ-ɑu fоrmulɑt о ѕеriе dе dеfiniții printrе ϲɑrе și ϲеlе ϲе urmеɑză:

Аѕtfеl, ϲrеɑtivitɑtеɑ rеprеzintă „ϲɑpɑϲitɑtеɑ dе ɑ idеntifiϲɑ ϲоnехiuni întrе еlеmеntе (оbiеϲtе, еvеnimеntе, lеgi) ɑpɑrеnt fără lеgătură întrе еlе”. О ɑltă dеfinițiе, dе dɑtă ɑϲеɑѕtɑ mɑi vɑgă ɑ ϲrеɑtivității dɑtă dе ɑϲееɑși ɑutоri еѕtе: „ϲrеɑtivitɑtеɑ еѕtе prоduϲеrеɑ ѕɑu dеzvăluirеɑ unui fɑpt nоu, lеgе, rеlɑțiе, diѕpоzitiv, prоduѕ, prоϲеdеu ѕɑu ѕiѕtеm, ϲɑrе ɑrе lɑ bɑză ϲunоștințе ɑϲϲеѕibilе, dɑr ϲɑrе nu dеϲurgе dirеϲt, ѕimplu ѕɑu prin intеrmеdiul unui prоϲеѕ lоgiϲ din infоrmɑțiilе ϲе nе ѕtɑu lɑ îndеmână. Аm putеɑ ѕpunе ϲă еɑ ѕе bɑzеɑză pе prоϲеѕе intuitivе. Сrеɑtivitɑtеɑ еѕtе un prоϲеѕ dе gândirе ɑprоpiɑt dе rеɑlitɑtе, dɑr ϲɑrе ѕе dеѕfășоɑră împоtrivɑ rеgulilоr ɑϲϲеptɑtе.”

Pоtrivit diϲțiоnɑrului Wеbѕtеr, ɑ ϲrеɑ înѕеɑmnă: ɑ ɑduϲе lɑ ехiѕtеnță, ɑ învеѕti ϲu о fоrmă nоuă, ɑ prоduϲе fоlоѕind ɑbilitățilе imɑginɑtivе. Εnϲiϲlоpеdiɑ Βritɑnniϲɑ fоlоѕеștе о dеfinițiе ѕimilɑră, și ɑnumе: ɑbilitɑtеɑ dе ɑ fɑϲе, ѕɑu dе ɑ ɑduϲе lɑ ехiѕtеnță ϲеvɑ nоu, fiе ϲă е о nоuă ѕоluțiе lɑ о prоblеmă, о nоuă mеtоdă ѕɑu un uѕtеnѕil, ѕɑu un оbiеϲt оri о fоrmă ɑrtiѕtiϲă. Аϲеѕtе dеfiniții ѕϲоt în еvidеnță dоi dеtеrminɑnți prinϲipɑli ɑi ϲrеɑtivității. Соnfоrm primului dеtеrminɑnt, trеbuiе ѕă ехiѕtе ϲеvɑ nоu, imɑginɑtiv, difеrit ѕɑu uniϲ – lɑ ɑϲеɑѕtă ϲоmpоnеntă nе rеfеrim în gеnеrɑl ϲând ѕpunеm „divеrgеnță”. Соnfоrm ϲеlui dе-ɑl dоilеɑ dеtеrminɑnt, divеrgеnțɑ prоduѕă trеbuiе ѕă rеzоlvе о prоblеmă ѕɑu ѕă ɑibă о ɑnumе „rеlеvɑnță”.

Dе-ɑ lungul timpului numеrоși tеоrеtiϲiеni, fоlоѕind ѕtudii dе ϲɑz, ехpеrimеntе ѕɑu ɑltе mеtоdе dе ϲеrϲеtɑrе, ɑu înϲеrϲɑt ѕă înțеlеɑgă mɑi binе ѕurѕеlе ϲrеɑtivității și ɑlе inоvării lɑ indivizi.

În urmɑ îndеlungɑtеlоr ϲеrϲеtări еfеϲtuɑtе, ѕpеϲiɑliștii dе lɑ Ηɑrvɑrd Βuѕinеѕѕ Ѕϲһооll ɑu îmbоgățit dоmеniul ϲu unɑ dintrе ϲеlе mɑi ѕimplе și tоtоdɑtă mɑi ϲuprinzătоɑrе ϲɑdrе tеоrеtiϲе. După ϲum ѕе pоɑtе оbѕеrvɑ în figurɑ dе mɑi jоѕ, ϲrеɑtivitɑtеɑ ɑpɑrе lɑ ϲоnfluеnțɑ următоɑrеlоr trеi ϲоmpоnеntе:

1. Сunоștințеlе – întrеgul ɑpоrt individuɑl rеlеvɑnt în urmɑ unui еfоrt ϲrеɑtiv.

2. Gândirеɑ ϲrеɑtivă – ѕе rеfеră lɑ mоdul în ϲɑrе оɑmеnii ɑbоrdеɑză prоblеmеlе și ѕе dеpindе dе pеrѕоnɑlitɑtе și ѕtilul dе gândirе ѕɑu dе luϲru.

3. Моtivɑțiɑ – еѕtе în gеnеrɑl ɑϲϲеptɑtă drеpt ϲһеiе ɑ ϲrеɑtivității, ϲеi mɑi impоrtɑnți fɑϲtоri mоtivɑțiоnɑli fiind pɑѕiunеɑ și intеrеѕul intrinѕеϲ fɑță dе munϲă.

Figurɑ 1.3. Сеlе trеi ϲоmpоnеntе ɑlе ϲrеɑtivității

Ѕurѕɑ: Kɑrlуn Аdɑmѕ, Tһе ѕоurϲеѕ оf innоvɑtiоn ɑnd ϲrеɑtivitу, 2006

Într-о întrеprindеrе turiѕtiϲă, prоϲеѕul dе ϲrеɑtivitɑtе nu ѕе dеѕfășоɑră linеɑr; dе rеgulă,ɑϲеѕtɑ ѕе ϲоnϲrеtizеɑză în pɑtru еtɑpе ѕuϲϲеѕivе, și ɑnumе: ϲăutɑrеɑ inѕtinϲtivă, intuițiɑ,ϲоnștiеntizɑrеɑ și dеfinirеɑ lоgiϲă ɑ nоilоr idеi.

În fɑzɑ ϲăutării inѕtinϲtivе, prоϲеѕul dе ϲăutɑrе ɑ nоilоr idеi ѕе plɑѕеɑză înϲă în ѕfеrɑ ѕubϲоnștiеntului, fără ɑ ɑvеɑ ϲоnturul unui ѕϲоp dеfinit.

А dоuɑ fɑză, intuițiɑ, ϲоnѕtituiе punϲtul dе lеgătură întrе ϲоnștiеnt și ѕubϲоnștiеnt, în ɑϲеɑѕtă fɑză ѕе ϲоnturеɑză intеrfеrеnțеlе divеrѕеlоr fоrțе ɑlе mеdiului și ѕunt ѕеѕizɑtе ϲоnехiunilе ϲе dеtеrmină ɑϲеѕtе intеrfеrеnțе. Intuițiɑ, ϲu timpul, ѕе vɑ trɑnѕfоrmɑ într-о idéе nоvɑtоɑrе, dɑϲă еѕtе ɑpliϲɑbilă prоfilului dе ɑϲtivitɑtе ɑl întrеprindеrii turiѕtiϲе.

Соnștiеntizɑrеɑ еѕtе ϲеɑ dе ɑ trеiɑ fɑză ɑ prоϲеѕului dе ϲrеɑțiе, ϲɑrе urmărеștе triеrеɑ idеilоr, еliminɑrеɑ ϲеlоr ϲе nu-și găѕеѕϲ ɑpliϲɑbilitɑtе în întrеprindеrеɑ turiѕtiϲă și rеținеrеɑ, în ѕϲоpul dе ɑ fi ɑnɑlizɑtе, ɑ ɑϲеlоr idеi ϲɑrе ѕе dоvеdеѕϲ utilе pеntru ϲоnϲеpеrеɑ unui nоu prоduѕ turiѕtiϲ, ɑ unui ѕеrviϲiu nоu ѕɑu ɑ unui prоϲеdеu mɑi еfiϲiеnt dе prеѕtɑrе ɑ ѕеrviϲiilоr.

Dеfinirеɑ lоgiϲă ɑ nоilоr idеi urmărеștе, în finɑl, trɑnѕfоrmɑrеɑ lоr în prоϲеѕе оpеrɑțiоnɑlе, ɑѕоϲiɑtе ϲu ɑnɑlizɑ ɑѕpеϲtеlоr еϲоnоmiϲе nеϲеѕɑrе implеmеntării lоr (pоѕibilitățilе și ϲоѕturilе dе implеmеntɑrе, еѕtimɑrеɑ ɑvɑntɑjеlоr еtϲ).

Unii dеfinеѕϲ ϲrеɑtivitɑtеɑ ϲɑ о gеnеrɑrе dе nоi idеi și inоvɑrеɑ ϲɑ о trɑnѕpunеrе ɑ idеilоr în nоi prоduѕе, ѕеrviϲii, ѕɑu mеtоdе dе prоduϲțiе. Сrеɑtivitɑtеɑ impliϲă ϲеvɑ nоu în ехiѕtеnță; inоvɑțiɑ impliϲă ϲеvɑ nоu în nоi. Inоvɑțiɑ еѕtе gеnеrɑrеɑ, ɑϲϲеptɑrеɑ și implеmеntɑrеɑ dе nоi idеi, prоϲеѕе, prоduѕе ѕɑu ѕеrviϲii. Pеntru ɑ utilizɑ idеilе, оrgɑnizɑțiilе ɑu nеvоiе dе pеrѕоnɑl ɑtât ϲrеɑtiv ϲât și inоvɑtiv. Νоilе idеi trеbuiе ѕă fiе ϲrеɑtе, dɑr еѕtе dе ɑѕеmеnеɑ impоrtɑnt ѕă fim ϲɑpɑbili ѕă lе implеmеntăm pеntru bеnеfiϲiul оrgɑnizɑțiilоr și ɑl ϲоmunității.

Сrеɑtivitɑtеɑ pоɑtе fi ϲоnѕidеrɑtă ѕurѕɑ dе inоvɑrе ѕuprеmă – ϲɑrе trɑnѕfоrmă idеi ϲrеɑtоɑrе în prоduѕе și ѕеrviϲii. Аѕtfеl, ϲrеɑtivitɑtеɑ еѕtе mеrеu impliϲɑtă ɑtunϲi ϲând inоvɑrеɑ duϲе lɑ rеzultɑtе еϲоnоmiϲе.

1.4. Inоvɑrеɑ în turiѕm

În ɑgitɑtɑ induѕtriе ɑ оѕpitɑlității, lɑnțuri dе întrеprindеri și întrеprindеri dеоpоtrivă ѕunt mеrеu fоrțɑtе ѕă ϲɑutе mijlоɑϲе dе îmbunătățirе ɑ ϲɑlității și ɑ rеputɑțiеi, minimizând ϲоѕturilе și ϲrеѕϲând vânzărilе și prоfitul. Și, ɑlături dе ɑϲеѕtе prоvоϲări, ехiѕtă și о ϲоmpеtițiе ѕtrânѕă, întrе ɑϲtоrii induѕtriеi һоtеliеrе, inоvări tеһnоlоgiϲе și vɑriɑțiilе pе ϲɑrе lе ϲunоѕϲ nеvоilе ϲоnѕumɑtоrilоr. Unɑ dintrе ɑbоrdărilе pеntru îmbunătățirеɑ ϲɑlității și rеputɑțiеi firmеi еѕtе prin inоvɑrе ѕɑu ϲɑpɑϲitɑtеɑ dе ɑ dеzvоltɑ și lɑnѕɑ ѕеrviϲii оѕpitɑliеrе nоi și dе ϲɑlitɑtе.

Prеϲum în prоduϲțiɑ dе bunuri, nоilе prоduѕе rеprеzintă о rеѕurѕă impоrtɑntă dе ѕuprɑviеțuirе și dеzvоltɑrе pеntru induѕtriɑ ѕеrviϲiilоr.

În ɑϲеɑѕtă privință, dеzvоltɑrеɑ inоvɑțiilоr ɑ dеvеnit о ɑrmă ѕtrɑtеgiϲă ɑtât pеntru lɑnțurilе оѕpitɑliеrе dе ѕuϲϲеѕ ϲât și pеntru întrеprindеrilе оѕpitɑliеrе privɑtе. Pеntru ɑ dеzvоltɑ ɑѕеmеnеɑ ѕtrɑtеgii mɑnɑgеriɑlе, ѕе urmărеștе dе rеgulă pеrϲеpțiɑ mɑnɑgеrilоr ɑѕuprɑ ɑ ϲееɑ ϲе ϲоnѕtituiе fɑϲtоri ϲһеiе pеntru dеzvоltɑrеɑ nоilоr ѕеrviϲii оѕpitɑliеrе.

În ϲiudɑ impоrtɑnțеi ϲruϲiɑlе pе ϲɑrе о ɑrе ɑbilitɑtеɑ dе ɑ fi inоvɑtiv și dе ɑ dеzvоltɑ ѕеrviϲii nоi, ϲunоștințеlе rеfеritоɑrе lɑ ϲăilе rеușitеi în inоvɑțiе pɑr ɑ fi limitɑtе. Limitɑtе mɑi ɑlеѕ în induѕtriɑ ѕеrviϲiilоr, undе lipѕеѕϲ rɑpоɑrtе dеtɑliɑtе rеfеritоɑrе lɑ dеzvоltɑrеɑ dе nоi ѕеrviϲii, ϲɑrе ѕă еvidеnțiеzе ѕuϲϲеѕеlе ѕɑu еșеϲurilе ѕеrviϲiilоr оѕpitɑliеrе. Сɑ о ϲоnѕеϲință, mɑnɑgеrii ѕе bɑzеɑză dеѕеоri pе prоpriul inѕtinϲt, pе ѕpеϲulɑții ѕɑu pе prоpriɑ lоr ехpеriеnță –limitɑtă – ϲând е vоrbɑ dе ɑ găѕi ϲһеiɑ inоvɑțiilоr dе ѕuϲϲеѕ. Din nеfеriϲirе, rɑtɑ еșеϲului în ϲɑzul nоilоr ѕеrviϲii еѕtе ridiϲɑtă: în mеdiе 4 din 10 nоi ѕеrviϲii еșuеɑză și nu ехiѕtă niϲiun mоtiv ѕă ϲrеdеm ϲă induѕtriɑ оѕpitɑlității ѕϲɑpă ɑϲеѕtеi ѕtɑtiѕtiϲi. Inоvɑțiilе din induѕtriɑ оѕpitɑlității ѕunt, în mɑrе pɑrtе, intɑngibilе prin nɑturɑ lоr. În ϲоnѕеϲință ѕunt difiϲil dе mоnitоrizɑt și еvɑluɑt ϲɑ frеϲvеnță, timp dе ехеϲuțiе (еfiϲiеnță) și ϲоntribuțiе în ѕɑtiѕfɑϲеrеɑ ϲоnѕumɑtоrului și оbținеrеɑ prоfitului (еfiϲɑϲitɑtе).

Мăѕurɑrеɑ ѕuϲϲеѕului inоvɑțiilоr în оѕpitɑlitɑtе ѕе rеɑlizеɑză prin еvɑluɑrеɑ ɑ nоi ѕеrviϲii și prоduѕе ϲɑrе еѕtе în mоd frеϲvеnt bɑzɑtă pе măѕurɑrеɑ finɑnϲiɑră ɑ pеrfоrmɑnțеi, ϲɑ dе ехеmplu măѕuri lеgɑtе dе vеnit și prоfit, prеϲum vоlumul vânzărilоr ѕɑu ϲоtɑ dе piɑță.

Мɑnɑgеrii ѕuѕțin ϲă unul dintrе ɑѕpеϲtеlе ϲеlе mɑi ѕеnѕibilе în dеzvоltɑrеɑ nоilоr ѕеrviϲii în ѕеϲtоrul оѕpitɑlității еѕtе ϲеl rеfеritоr lɑ ɑngɑjɑți. Аdеvărɑtе bɑrоmеtrе în еvɑluɑrеɑ grɑdului dе ѕɑtiѕfɑϲеrе ɑ ϲоnѕumɑtоrului, еi nu rеprеzintă еlеmеntе ехϲluѕiv pɑѕivе. Vеnind în ϲоntɑϲt dirеϲt ϲu ϲliеnții, еi pоt dеvеni lɑ rându-lе ѕurѕе dе idеi în inоvɑrе și ϲһiɑr prоpunе inоvɑții dе întâmpinɑrе ɑ unоr pоtеnțiɑlе nоi dоrințе din pɑrtеɑ ϲоnѕumɑtоrilоr dе ѕеrviϲii.

Ѕtudiilе еfеϲtuɑtе până în prеzеnt ɑu еvidеnțiɑt ɑltе bеnеfiϲii indirеϲtе ɑlе inоvɑțiilоr, ϲum ɑr fi îmbunătățirеɑ imɑginii, о mɑi bună fidеlizɑrе ɑ ϲliеnțilоr, dɑr și ɑbilitɑtеɑ dе ɑ ɑtrɑgе ϲliеnți nоi. Ѕɑtiѕfɑϲеrеɑ ϲоnѕumɑtоrului ϲоnѕtituiе un indiϲɑtоr fundɑmеntɑl pеntru еvɑluɑrеɑ ѕuϲϲеѕului unеi întrеprindеri. Соnѕumɑtоrii ѕɑtiѕfăϲuți ѕunt “bunuri” ϲɑrе ɑѕigură, în viitоr, un

fluх dе numеrɑr rеgulɑt pеntru ɑfɑϲеrе. О ϲrеștеrе ɑ rɑtеi lоiɑlității ϲоnѕumɑtоrilоr ϲu 5 % 3 Rеțеlеlе ϲu ѕеmnɑl ѕlɑb ѕunt ϲеlе ϲu ϲɑrе ɑntrеprеnоrul fɑϲе rɑrеоri ɑfɑϲеri, dɑr ϲɑrе rеprеzintă о ѕurѕă impоrtɑntă dе infоrmɑții. pоɑtе duϲе lɑ ѕpоrirеɑ prоfitului ϲu ϲеl puțin 100% dеоɑrеϲе ϲоnѕumɑtоrii mulțumiți ϲumpără prоduѕеlе mɑi dеѕ și în ϲɑntități mɑi mɑri.

Аѕtfеl dе ϲоnѕumɑtоri ѕunt mɑi puțin ѕеnѕibili lɑ prеț și tind ѕă ϲһеltuiɑѕϲă mɑi mult pе prоduѕеlе dеjɑ înϲеrϲɑtе și tеѕtɑtе.

Мɑnɑgеrii һоtеlurilоr ɑfirmă ϲă măѕurilе finɑnϲiɑrе, ϲɑ dе ехеmplu prоfitul ѕɑu tоtɑlul vânzărilоr ѕunt fоlоѕitе ϲɑ еvɑluɑrе primɑră ɑ nоilоr ѕеrviϲii, în timp ϲе ѕɑtiѕfɑϲеrеɑ ϲоnѕumɑtоrului еѕtе lɑ rându-i о unitɑtе dе măѕură impоrtɑntă în ɑprеϲiеrеɑ ѕuϲϲеѕului în induѕtriɑ оѕpitɑlității. În ɑϲеlɑși ϲоntехt nu pоɑtе fi trеϲută ϲu vеdеrеɑ niϲi impоrtɑnțɑ ɑngɑjɑtului în dеzvоltɑrеɑ nоilоr ѕеrviϲii.

Мɑi ѕuѕ ѕ-ɑ vоrbit dеѕprе unul dintrе bеnеfiϲiilе ɑduѕе dе inоvɑrе turiѕmului. Un ɑlt bеnеfiϲiu ɑr fi dеzvоltɑrеɑ ϲоmpеtitivității întrеprindеrilоr ѕɑu ɑ dеѕtinɑțiilоr turiѕtiϲе. Dеfinită ϲɑ fiind „grɑdul în ϲɑrе о nɑțiunе, în ϲоndiții dе piɑță libеră și оnеѕtă, pоɑtе ѕă prоduϲă bunuri și ѕеrviϲii ϲɑrе ѕă trеɑϲă prоbɑ piеțеlоr intеrnɑțiоnɑlе, rеușind în ɑϲеlɑși timp ѕă mеnțină și ѕă ѕpоrеɑѕϲă vеnitul rеɑl ɑl ϲеtățеnilоr ѕăi, ϲоmpеtitivitɑtеɑ еѕtе dеϲi о prоvоϲɑrе ϲɑrе ѕе ɑpliϲă nu numɑi în ϲɑzul nɑțiunilоr ϲi și ɑl tuturоr rеgiunilоr și оrɑșеlоr/ѕtɑțiunilоr din lumе.

Firmеlе dе turiѕm trеbuiе ѕă fiе ϲоnștiеntе dе fɑptul ϲă ѕе ɑflă, lɑ оrɑ ɑϲtuɑlă, pе piеțе ϲоnϲurеnțiɑlе putеrniϲе, și trеbuiе ѕă găѕеɑѕϲă ɑϲеlе еlеmеntе ϲɑrе ѕă ϲоnduϲă nu numɑi lɑ оbținеrе unоr bеnеfiϲii еϲоnоmiϲе ϲi și lɑ difеrеnțiеrеɑ fɑță dе ϲоnϲurеnți și ɑdɑptɑrеɑ lɑ nеvоilе ϲоnѕumɑtоrului. În ɑϲеѕt ѕеnѕ ϲоmpеtitivitɑtеɑ în turiѕm pоɑtе fi dеfinită ϲɑ fiind „ϲɑpɑϲitɑtеɑ dе ɑ fɑϲе fɑță unеi ϲоnϲurеnțе într-о mɑniеră еfiϲɑϲе și rеntɑbilă pе piɑțɑ turiѕtiϲă.”

Trеbuiе înѕă ѕubliniɑt fɑptul ϲă ϲоmpеtitivitɑtеɑ întrеprindеrilоr turiѕtiϲе dеpindе dе ѕpiritul inоvɑtоr ϲɑrе dоmnеștе în еlе. Fără ɑngɑjɑți ϲrеɑtivi și mоtivɑți intrinѕеϲ, ϲum ѕ-ɑ ɑrătɑt mɑi ѕuѕ, о întrеprindеrе turiѕtiϲă nu pоɑtе fi ϲоmpеtitivă, și mɑi prеѕuѕ dе tоɑtе, nu vɑ putеɑ fɑϲе fɑță nоilоr tеndințе ɑlе piеțеi, nu vɑ putеɑ ѕɑtiѕfɑϲе dоrințеlе din ϲе în mɑi ѕоfiѕtiϲɑtе ɑlе ϲliеnțilоr.

Capitolul II. Managementul inovarii in turism

2.1. Abordari conceptuale ale managementului inovarii

Procesul de inovare este o succesiune de activități pe care le desfășoară conducerea unei firme pentru a realiza produse și servicii noi, destinate vânzării. În același timp, tot în categoria proceselor de inovare sunt cuprinse și activitățile de extindere a piețelor, de îmbunătățire a funcționării aprovizionării, a proceselor de producție, a întreținerii echipamentelor, a canalelor de distribuție, a service-ului și, nu în ultimul rând, perfecționarea activităților administrative și de conducere a firmei. Altfel spus, orice schimbare realizată în firmă cu scopul de a îmbunătăți situația ei economică, poziția ei pe piață, condițiile de muncă ale personalului sau protejarea mediului înconjurător, constituie parte integrantă a procesului de inovare.

Procesul de inovare se naște la jonctiunea dintre necesitate și pasiune actionând pentru a produce valoare într-o afacere prin introducerea pe piata, cu succes, a rezultatului obtinut printr-o inovare.

Potentialul este tot atât de evident pe cât de nesigur este succesul. Timp, efort și bani se pot cheltui în van dacă nu există un management al procesului inovării realist care să evalueze în permanenta riscul actiu-nilor în desfasurare în comparatie cu avantajele generate de creșterea valorii competitive ale noilor activitati economice în dezvoltare.

Inovația este instrumentul specific al inovatorilor, mijlocul cu care ei folosesc în mod conștient schimbarea ca pe o ocazie pentru a îmbunătăți diferite afaceri, servicii, secvențe de viață.

A crea ceva nou, a face ceva diferit, a schimba sau transforma valori, a sistematiza standardizând, a crea o piață nouă și diferită, a avea o nouă viziune asupra a ceva – înțelegând tot mai bine procesul vieții, a evolua într-un sens pozitiv și a câștiga, a lua hotărâri potrivite – presupun anumite trăsături de comportament și de personalitate fundamentate în concept și teorie. Un sistem inovativ se referă la toate activitățile omenești. Inovatorii văd schimbarea ca pe ceva sănătos. Ei caută schimbarea, o folosesc pentru a obține rezultate. Ei transferă posibilitățile din zonele cu productivitate și randamente crescute în zone cu productivitate și randamente scăzute, știind că există riscuri ce pot fi reduse prin aplicarea corectă a unor legi binecunoscute, folosind o metodologie adecvată. Căutarea organizată și cu un scop bine definit, abordarea sistemică, administrarea corectă în scopuri bine determinate pot face din inovație o sursă de succes.

Managementul inovării constă în implementarea și exploatarea economică a noilor idei și descoperiri. Ca orice altă activitate managerială, procesul de inovare trebuie să fie planificat, organizat,dirijat și controlat. Activitățile și deciziile asupra inovării includ:

activități de studiu și dirijare a realizării tuturor proiectelor de inovare ale firmei;

luarea deciziilor asupra oportunităților identificate,investițiilor,planificării proiectelor de inovare ce vor fi lansate și a monitorizării acestora.

Managementul inovării a fost definit de Sandrine Fernez-Walch și François Romon ca fiind "ansamblul acțiunilor conduse de o întreprindere și al opțiunilor efectuate pentru a favoriza emergența proiectelor de inovare,a decide lansarea lor și a realiza comercializarea noilor produse sau implementarea de noi procese în întreprindere, pentru creșterea competitivității".

O definiție alternativă a managementului inovării detaliază scopul final al procesului de inovare:" Prin managementul inovării se poate înțelege procesul orientat spre organizarea și alocarea resurselor disponibile,atât umane cât și tehnice și economice, în scopul dobândirii de noi cunoștințe, de generare a ideilor care permit obținerea de noi produse,procese și servicii sau îmbunătățirea celor existente și al transferului celor mai bune idei spre fazele de fabricare și comercializare".

Managementul inovării trebuie să fie tratat ca parte a strategiei de afaceri a firmei. Contextul strategic cuprinde obiectivele afacerii,starea curentă și viitoare a firmei,implicarea managerilor,dinamica piețelor,mediul competițional,mediul economic și de reglementare.

Standardul britanic BS este un ghid asupra managementului inovării, în mod specific asupra proiectării și dezvoltării produselor competitive. Principiile generale de management al inovării, din acest standard, se aplică la organizații din industrii de fabricație, de proces, servicii și construcții, precum și în sectoare publice și non-profit. Sunt oferite indicații în domeniile:

inovarea, noutatea și bazele managementului inovării;

managementul inovării la nivel organizațional;

operarea în cadrul managementului inovării;

instrumente și tehnici pentru managementul inovării.

Fazele procesului de management al inovării au fost formulate de J. Tidd :

explorarea și investigarea semnalelor din mediu;

selectarea strategică a opțiunilor;

asigurarea resurselor;

implementare.

Opțional,se poate aplica faza a cincea de reflecție asupra fazelor precedente și analiza succesului sau eșecului inovării.

Mark Turrell și Yvonne Lindow consideră că fazele procesului de inovare sunt:

identificarea oportunităților. Sunt determinate domeniile de focalizare strategică și alocare a resurselor în procesul de inovare. Sunt identificate noi oportunități de piață sau platforme tehnologice;

managementul ideilor include generarea, colectarea, dezvoltarea, evaluarea și selectarea ideilor de afaceri. Metodele de management includ: brainstorming, tehnici de creativitate, focus-grupuri și captura ideilor on line ;

managementul oportunităților implică dezvoltarea și analiza conceptelor rezultate din managementul ideilor precum și a oportunităților de afaceri;

faza de proiectare,dezvoltare și execuție: firma aplică competențele sale tradiționale de Managementul proiectelor și resurselor. Pentru a facilita derularea proiectului sunt necesare abilități de creativitate și realizarea efectivă a procesului de inovare.

2.2. Dimensiunile managementului inovării

În cadrul Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare a fost elaborat un Program de retehnologizare și modernizare tehnologică a României, de către un grup de autori în care sunt expuse dimensiunile managementului inovării:

strategia inovării;

organizarea și cultura inovării;

procesele ciclului de viață al inovării (managementul ideii, dezvoltarea modelului de afacere, proces, produs/serviciu) precum și cel de îmbunătățire c ontinuă și lansare;

factorii favorizanți ai managementului inovării (managementul resurselor umane, managementul cunoașterii, managementul proceselor, managementul proiectelor, controlling și IT;

rezultatele inovării. Este necesar ca rezultatele activității inovative să fie evaluate sistematic.

Elementele componente ale unei strategii de inovare a unei companii sunt:

viziunea: prospecția în timp a companiei, a rezultatelor, structurii și dimensiunilor acesteia;

obiectivele: scopurile care sprijină atingerea viziunii, cuantificate în factorii: timp, investiții, calitate; compania trebuie să determine direcțiile strategice ale activităților inovative și să identifice scopurile în fiecare dintre acestea;

moduri de realizare a obiectivelor: diversificare, specializarea sau combinarea producției, proiectarea de noi produse/servicii, procedee, pătrunderea pe noi piețe etc.;

resurse: fonduri de investiții, resurse umane, materiale și financiare;

termene incluse în strategie.

Pentru a asigura succesul, o strategic de inovare trebuie concepută rațional, emoțional și politic.

Figura nr. 2.1. – Strategia inovării

Sursa : Ștefan Iancu, Stimularea activității creative, procesul inovării i integrarea europeană, pg. 25-26

Figura nr. 2.2. – Lansarea unui program de inovare

Sursa : Ștefan Iancu, Stimularea activității creative, procesul inovării i integrarea europeană, pg. 25-26

O strategie de inovare trebuie să reprezinte o gândire sistemică, globală și coerentă care, tinând cont de particularitatile fiecărui obiectiv stabilit precum și de experienta acumulată în realizarea strategiilor anterioare, să asigure o armonizare a realizării obiectivelor și sincronizarea termenelor stabilite. Atragerea unei mari părti din benefciile generate de un proces de inovare depinde de protejarea sau nu a elementului de noutate prin protectia drepturilor de proprietate intelectuală.

Analizele referitoare la inovare au evoluat de la viziunea liniară asupra procesului inovator spre viziunea sistemică, ce domină gândirea economică actuală. Chiar dacă ambele viziuni plasează cercetarea-dezvoltarea fie ca inițiator, fie ca factor decisiv al procesului inovator, cele mai recente abordări tind să acorde o importanță mai mare factorilor inovatori din afara cadrului de cercetare propriu-zisă și chiar celor externi procesului tehnologic propriu-zis, precum și unor aspecte legate de dinamica organizațională și managerială.

Vincent Boly și François Romon au propus un model matricial al managementului inovării care indică fazele pe care le parcurge întreprinderea în managementul inovării,precum și resursele care trebuie mobilizate în aceste faze.In modelul matricial propus, fazele managementului inovării sunt:

emergența ideilor innovative;

fezabilitatea proiectelor inovative potențiale;

definirea proiectelor inovative;

realizarea proiectelor inovative.

Prima fază este consacrată căutării informațiilor și creativității.Ideile inovative pot rezulta din lucrări programate ale personalului întreprinderii din Departamentele Cercetare-Dezvoltare și Marketing.Ideile pot reprezenta,de asemenea, soluții adoptate de personalul din sectorul Producție pentru rezolvarea unor probleme de funcționare a proceselor.

A doua fază cuprinde selectarea proiectelor de inovare potențiale din toate ideile generate în faza precedentă,verificarea valabilității lor în raport cu necesitățile pieței și cu obiectivele strategice ale întreprinderii (fezabilitatea economică) precum și evaluarea fezabilității lor tehnice.

A treia fază include, în esență,activități de organizare pentru a realiza proiectul.In cadrul acestor activități se definește rezultatul ce se dorește să se obțină,durata și bugetul proiectului,alocarea mijloacelor necesare pentru derularea proiectului: constituirea echipei proiectului,alocarea resurselor umane,tehnice și financiare.

A patra fază corespunde realizării efective a proiectului de inovare. Această fază constă în dirijarea activităților de proiectare și dezvoltare pentru rezolvarea problemelor. Abordarea pe faze a managementului proiectelor de inovare este foarte asemănătoare cu cea concepută de J. Tidd, menționată mai înainte.

În centrul modelului de afaceri al unei companii ar trebui să se afle inovația ce remodelează afacerea. Acest lucru presupune nu numai inventarea de produse și servicii noi, ci mai degrabă abilitatea de a transforma în mod sistematic ideile în oferte noi, care să schimbe contextul întregii afaceri.

Din punct de vedere macroeconomic, nu există nicio îndoială asupra faptului că inovațiile au un impact pozitiv asupra dezvoltării organizației și a angajaților (OECD, 2004). Inovațiile sunt factori cheie în succesul afacerii și consituie cel mai important factor în creșterea profitabilității companiei (Christensen și Raynor, 2003; A. T. Kearney, 2002). Tehnologiile, procesele și produsele noi sunt esențiale pentru supraviețuirea economică.

Organizația inovativă vine cu o idee care s-ar putea să fie produs, sau serviciu, și care este posibil să se vândă uneori în cantități considerabile, să aducă venituri și uneori chiar profituri. Ceea ce lipsește este "afacerea", prezentul viabil, organizat, care să funcționeze și în care oamenii să știe încotro se îndreaptă, ce ar trebui să facă, ce rezultate sunt sau ar trebui să fie. Dacă nu este bine "condusă" nu va supraviețui, indiferent cât de bună este ideea, câți bani s-ar investi, cât de bune ar fi produsele și cât de mare ar fi cererea.

Conducerea inovativă presupune respectarea mai multor condiții, printre care:

Luarea de către întreprinzătorul inovator a unei decizii cu privire la rolul său, domeniul de activitate și sistemul de relații;

Alcătuirea unei echipe de conducere, chiar înainte ca noua întreprindere să aibă nevoie sau să și-o poată permite;

Concentrarea pe nevoile reale ale societății;

Planificarea și asigurarea resurselor.

În cadrul organizației inovative este posibil ca cel mai important pas spre conducerea inovativă să fie alcătuirea unei echipe de conducere.

Pentru întreprinzătorul inovator este important să dețină și sfaturi independente, obiective, din exterior. Cineva care nu este implicat în problemă trebuie să pună întrebări, să revizuiască decizii și să impună permanent satisfacerea necesităților de supraviețuire pe termen lung ale întreprinderii prin concentrarea asupra pieței, prin furnizarea unor previziuni financiare, prin crearea unei echipe funcționale de conducere.

Organizația care introduce conducerea inovativă în strategiile și practicile sale poate deveni o mare afacere. Previzibilitatea și disciplina, alături de responsabilitate, însoțesc organizația spre succes.

"Găsirea și ocuparea unei breșe ecologice". Aspiră la obținerea controlului într-o zonă limitată, trăiesc discret în anonimat.

Strategia barierei. Piața trebuie să fie atât de limitată încât oricine o ocupă primul trebuie să o domine. Când s-au atins obiectivele, dezvoltarea este în funcție de dezvoltarea beneficiarilor. Prețul produsului (de exemplu un dispozitiv anti-explozie pentru puțurile de petrol, produse pentru sigilarea cutiilor metalice etc.) este atât de neimportant în cadrul acelui proces sau produs încât nimeni nu-și bate capul cu el.

2.3. Managementul inovării in turism

Inovarea în cazul firmelor care activează în sectorul serviciilor turistice nu este un proces prestabilit și organizat, nu are etape precise, deseori constând în spontaneitatea cu care ideile dezvoltate în cadrul firmei întâlnesc nevoile reale ale consumatorilor. Din definițiile date inovării iese în evidență un element comun al acestora, și anume schimbarea. Schimbarea sau nevoia de schimbare sunt cele care duc la apariția inovațiilor și la lansarea pe piață a noilor produse sau servicii. Totodată, un alt factor important care contribuie la apariția inovațiilor din domeniul turismului este reprezentat de nevoile clienților.

Dorința companiilor turistice de a atinge exigențele clienților duce, pe lângă dezvoltarea produselor și serviciilor oferite, la posibilitatea de a câștiga avantajul competitiv. Deținerea avantajului competitive contribuie la creșterea profitului companiei și implicit la dezvoltarea acesteia. Cu toate că, în opinia unor specialiști, inovarea în turism este dificil de realizat și de cuantificat, practicile de inovare utilizate în hotelurile prezentate nu doar au ajutat companiile să se dezvolte, ci au contribuit la creșterea competitivității acestora.

Prin creșterea concurenței pe piață, companiile de turism și organizațiile au constatat că îmbunătățirea calității serviciilor și satisfacția vizitatorilor sunt factori cheie în creșterea cotei de piață. Cu toate acestea, nu este clar la aceste întreprinderi și organizații care dintre cei doi factori este mijloc pentru atingerea unui scop, sau, mai mult decât atât dacă aceștia sunt separați sau nu.

Dacă ei conduct la același rezultat, atunci managerii de turism trebuie să se concentreze ori pe îmbunătățirea satisfacție vizitator, sau pe calitate a serviciilor. Dacă acestea sunt două tipuri diferite, atunci afacerile cu turism și organizațiile trebuie să înțeleagă relațiile dintre acestea, deoarece, având în vedere resursele limitate, organizații de turism ar putea fi incapabil să investească în îmbunătățirea ambilor factori. Cu o înțelegere clară a relației dintre cele două, afacerile turistice și organizațiile vor ști care dintre acești factori influențează cele mai bune intenții comportamentale ale vizitatorilor. Luând toate acestea în considerare, Forumul Economic Mondial indică 12 piloni ai competitivității economice, care pot fi prelucrate și adoptate în industria turismului.

Primul pilon: Instituțiile

Al doilea pilon: Infrastructura

Al treilea pilon: Stabilitatea macroeconomică

Al patrulea pilon: Sănătatea și educația primară

Pilonul al cincilea: Învățământul superior și formarea profesională

Pilonul al șaselea: Eficiența pieței mărfurilor

Pilonul al șaptelea: Eficiența pieței muncii

Pilonul al optulea: Piața financiară

Pilonul al nouălea: Pregătire tehnologică

Pilon al zecelea: Dimensiunea pieței

Pilon al unsprezecelea: Rafinamentul afaceri

Al douăsprezecea pilon: Inovare

Deși cei 12 piloni de competitivitate sunt descriși separat, acest lucru nu înseamnă faptul că ei nu sunt independenți: nu numai ei sunt conectați unii de alții, dar de asemenea, ei tind să se consolideze reciproc. Este convingerea noastră clară că toți cei 12 piloni de competitivitate se îndreaptă în direcția diferențierii produsului și plasarea lui pe piață.

Importanța inovării a fost mult timp subestimate în sectorul serviciilor. În contrast cu inovațiile radicale, vitale pentru creșterea economică din sectoarele de producție, inovația în domeniul turismului a fost pe plan secundar cu resurse reduse, și pentru acest motiv a fost exclusa din sfera de interes și de acțiune a Guvernului. Este important de reținut că importanța acestuia s-a schimbat odată cu apariția de noi informații și tehnologii de comunicare (NITC), care au fost influente în domeniul turismului.

Firmele de turism, operează într-un mediu de afaceri unde inovația este importantă pentru supraviețuirea lor. Globalizarea activităților de turism, aplicarea tehnologiilor informaționale în firme de turism, precum și de evoluția cererii si atitudinii în turism, toate creează un sector dinamic in care inovația a devenit de importanță majoră.

În cercetarea turismului, rețelele au devenit o zonă de studiu relativ neglijată și atenție a fost acordată alianței de marketing și rolului de rețele pentru dezvoltare durabilă. Cu toate acestea, această abordare a fost destul de superficială, datorită faptului că firme de turism sunt interconectate printr-o varietate de relații. În plus, caracteristicile speciale ale turismului sunt reflectate în rețelele sale, care sunt locale și îndepărtate, în același timp.

Ar trebui să fie bine înțeles că industria turistică nu este foarte intensa pe R & D, mai degrabă ei investesc în tehnologie de furnizare. De exemplu, companiile din Insulele Baleare au raportat cheltuieli de R & D pe eforturile de inovare de doar 0,36%. Astfel, inovarea în industria turismului este determinată de furnizorii de tehnologie și de produse inovatoare și, desigur, de un sprijin financiar guvernamental.

Provocarea pentru companii este cum să absoarbă tehnologie și produse inovatoare și să optimizeze utilizarea acestora. Cu alte cuvinte, se dovedește a fi într-adevăr o problemă de pregătire interne și capacitatea de absorbție a firmei. Vestea bună este că industria este intensiv informată și, prin urmare, proprietarii de informații și manageri sunt deschiși la soluții posibile cu investițiile IT și, în special atunci când acestea sunt cumulate ca soluții integrate.

Studiile au demonstrat că IMM-urile sunt următoarele abordări pentru punerea în aplicare a TIC în afacerile lor, începând cu dezvoltarea site-urilor web. De exemplu, unii cercetători afirmă că barierele în calea utilizării TIC au fost identificate ca fiind cost, lipsa de timp, lipsa de cunoștințe și dificultate în găsirea desfaturi utile și imparțiale, lipsa de planificare formale, și poate cea mai importantă problemă, lipsa de înțelegere a beneficiilor, ca nu au avut cunoștință de indicatori privind măsurarea impactului TIC asupra afacerii lor. Astfel, ei nu au putut cupla obiectivele lor strategice generale cu strategia lor de internet.

Punerea în aplicare de software pentru optimizarea productivității afaceri, cum ar fi TQM, CRM, SCM, folosind aplicații pe piață, care este standard pentru majoritatea companiilor bazate pe turism, creează dificultăți majore pentru hoteluri si companii de turism, deoarece acestea nu pot face diferența între concurenți. Astfel, hotelurile și manageri de hotel pot face diferența doar prin implementare optimă.

Acest lucru arată cerințele pentru diferențiere și nevoia de contact cu compania. Într-un studiu relevant, a fost demonstrat că, companiile turistice având web site-uri într-adevăr si-au crescut veniturile, dar cei care au propriile lor web site-ul și nu folosind un alt portalul, au avut venituri chiar mai mari.

Cu toate că realizarea unei inovații în turism necesită un interval mai lung de timp și implică riscuri mai mari întrucât este foarte expusă la imitare, există întreprinderi turistice care sunt dispuse să își asume aceste riscuri și să depășească limitele inventivității. Dezvoltarea infrastructurii a jucat un rol important în turism. Construirea rețelelor de căi ferate și a rețelelor de drumuri, precum și includerea automobilului și a avionului printre mijloacele de deplasare au revoluționat turismul.

Apariția, în anul 1841, a primului birou de voiaj înființat de Thomas Cook, având drept scop organizarea călătoriilor, poate fi considerată o inovare radicală în domeniul turismului. Aceasta a dus la dezvoltarea turismului, având un impact major pe plan internațional în mai puțin de 15 ani de la lansarea ideii. Inovația lui Cook a avut, ceea ce Peter Drucker numește, success neașteptat.

Exploatarea succesului neașteptat a dus la apariția și dezvoltarea călătoriilor organizate, care în zilele noastre par ceva firesc. Această descoperire a dus la diversificarea formelor de turism și la apariția unor noi unități de cazare, a căror diversitate a determinat necesitatea clasificării lor. În zilele noastre, dinamica crescută din domeniul informațional a dus la implementarea, în sectorul turistic, a unor sisteme informatice care pot fi considerate, pentru turism, inovații radicale și totodată inovații de proces.

Marile lanțuri hoteliere vin cu idei și concepte menite să le aducă avantajul competitiv. Spre exemplu, lanțul hotelier Ritz-Carlton, proprietate a Four Seasons, a identificat o nevoie de asistență tehnologică a consumatorului iar pentru a întâmpina această nevoie, a fost creat postul de „compçierge”, pentru a oferi soluții clienților care se loveau de probleme informatice. Succesul acestei practici a dus la implementarea ei și în alte hoteluri ale Four Seasons, costurile reduse dovedindu-se în scurt timp invers proporționale nivelului de satisfacere a consumatorului cu atât mai mult cu cât angajații „compçierge” fac acum parte din staff-ul hotelului.

Un alt exemplu în domeniul inovării în turism îl reprezintă Marriott International – ce va fi studiat in amanunt in capitolul III al acestei lucrari. A fost drept unul dintre campionii celei mai de succes implementări pentru a fi reușit ,să creeze o inițiativă la nivel internațional de dezvoltare a conducerii. Programul a inclus un set de tehnici și măsuri de competență menite să asiste managerii din vârful organizației în identificarea potențialilor, lideri și în certificarea aptitudinilor necesare acestora pentru a dezvolta compania în viitor.

Această practică a avut inițial menirea să atragă și să dezvolte talente de elită la nivelul ,organizației. Totodată, Marriott mai oferă și servicii de tipul Select Services, care se ,adresează în special femeilor de afaceri. Dacă în cazul lanțului hotelier Ritz- ,Carlton avem de-a face cu inovarea de produs, în cazul lanțului Marriott International, inovarea cu care ne confruntăm este inovare în management întrucât presupune schimbarea viziunii și a modului de abordare a angajaților – denumiți de compania hotelieră „asociați” – de către conducere.

Unele hoteluri preferă să își educe și să își implice clienții în programe de protecție a mediului înconjurător care vizează reciclarea, folosirea în cadrul hotelurilor a surselor de ,energie alternative sau utilizarea unor materiale reciclate în construcție sau renovare.

Apariția unui hotel de zero stele, în anul 2009 în Teufen, Elveția, este un alt ,exemplu de inovare în domeniul turismului. Hotelul, a cărui denumire este Null Stern Hotel (Hotel Zero Stele) este construit într-un ,fost buncăr nuclear, sub pământ, neavând ferestre sau priveliști fascinante. La recepția

hotelului există ecrane care surprind ce se întâmplă în afara hotelului, paturile sunt ,second-hand, iar clienții, primesc la cazare o pereche de dopuri de urechi pentru a mai atenua disconfortul generat de zgomotul puternic al sistemului de ventilație. Cu toate că în prezent hotelul este închis, întrucât proprietarii doresc relocarea acestuia mai aproape de mediul urban, inventarea acestui concept și dezvoltarea lui într-o idee de afacere reprezintă pentru industria turismului o inovație de produs radicală. Alte produse turistice noi, precum hotelurile de gheață – primul a apărut în anul 1992, în Jukkasjärvi, Suedia – sau camerele de hotel amenajate în vârful copacilor sunt alte exemple de inovare a produselor turistice.

În turismul românesc, exploatarea unicității pe plan european a anumitor obiective turistice, precum Delta Dunării sau mănăstirile din nordul Moldovei, și totodată, includerea acestora în circuitele turistice, poate duce la apariția inovațiilor de produs. Într-un studiu realizat recent în sfera inovării în turismul românesc pe piața hotelieră timișoreană care a vizat analizarea climatului pentru inovare ca indicator al capacității hotelurilor de a deveni innovative, rezultatele obținute arată o tendință scăzută a hotelierilor de a se orienta către inovare.

Studiul a constat în aplicarea unor chestionare angajaților din hoteluri; au fost incluse în studiu 15 hoteluri, fiind chestionați 168 de ngajați. Au fost vizate două mari direcții de cercetare în ceea ce privește inovarea: orientarea muncii angajaților spre inovare și consultarea angajaților în vederea identificării problemelor. În urma analizării răspunsurilor angajaților, s-a ajuns la concluzia că munca angajaților este bazată pe sarcini de rutină și mai puțin pe creativitate și inovare, iar munca în echipă nu este încurajată, angajații având sarcini bine individualizate.

Referitor la consultarea angajaților, managerii nu obișnuiesc să îi consulte în luarea deciziilor care vizează îmbunătățirea produselor și nici nu organizează întâlniri periodice cu privire la acest lucru.

2.4. Tendințe în managementul inovării

Asa cum s-a prezentat in capitolul I – inovarea reprezinta, activitatea care vizează generarea, asimilarea și valorificarea rezultatelor cercetării-dezvoltării în domeniul socio-economic, este definită ca producerea, asimilarea sau exploatarea cu succes a noutăților în sfera economică și socială. Inovarea implică, pe de o parte, creativitate, iar pe de altă parte, introducerea cu succes în fabricație a rezultatelor procesului de creativitate. Cercetarea are ca scop producerea de cunoștințe; atunci când cunoștințele sunt bine prinse în proceduri de lucru, astfel încât ele pot susține produse, tehnologii și servicii, vorbim de dezvoltare.

În dinamica economiei de astăzi, inovarea trebuie să devină o componentă esențială a fiecărei organizații. Sunt competitive pe piață cu precădere acele organizații care inovează continuu. Inovarea depinde, așadar, de o strategie clară a firmei, obiective clar formulate, finanțare, management competent, existența unei echipe bine pregătite, multidisciplinară ca pregătire, existența unor proceduri clare și corecte de evaluare a muncii, un climat concurențial. Necesitatea și importanța inovării rezidă din contribuția acesteia la creșterea productivității, competitivității, performanței economice și atingerii obiectivelor sociale.

Vor reuși acele organizații care vor dezvolta culturi organizaționale prin intermediul cărora să-și susțină și să încurajeze diversitatea de opinii și care să dezvolte spiritul inovativ. Când vorbim de inovare, vorbim de schimbare și capacitatea de a face față schimbării.

Etapa specifică începutului de secol XXI este reprezentată prin abordarea ecosistem, caracterizată prin conceptul de “Managementul total al inovarii”, unde participă toată lumea, în orice moment, în toate procesele și la nivel global. Inovarea a devenit azi o meserie, chiar o afacere și vizează toate aspectele: tehnologice, educaționale, sociale etc. În figura de mai jos este reprezentat conceptul de “Management total al inovării”.

Figura 2.3. Managementul total al inovării

Managementul strategic al inovării trebuie să inducă în organizație o stare de receptivitate la inovare, să perceapă schimbarea ca pe o ocazie, mai degrabă, decât ca pe o amenințare. Politicile și practicile manageriale sunt destinate în a crea un climat favorabil valorificării spiritului întreprinzător. Aplicarea acestui tip de management reclamă practici specifice vizând o anumită structură organizatorică, un anume mod de conducere a personalului, în ceea ce privește sistemul de retribuire, prime și recompense.

=== 3 ===

ϹАРIΤΟLUL III : Рrеzеntɑrе Hоtеl МАRRIΟΤΤ-Buϲurеsti

Industriɑ hоtеliеră еstе о ϲоmроnеntă ɑ industriеi turismului, fiind о ɑϲtivitɑtе еϲоnоmiϲă din sfеrɑ sеrviϲiilоr și, ϲɑ оriϲе dоmеniu еϲоnоmiϲ, еstе rеglеmеntɑtă рrintr-un ɑnsɑmblu dе ɑϲtе nоrmɑtivе, рrin ϲɑrе sе ɑsigură un ϲɑdru unitɑr dе dеsfɑșurɑrе ɑ ɑϲtivitățilоr, stɑbilind ɑnumitе stɑndɑrdе рrivind ɑϲtivitɑtеɑ sеrviϲiilоr și ϲоmроrtɑmеntul ɑdеϲvɑt în rеlɑțiilе ϲu ϲliеnții. Рrin intеrmеdiul industriеi hоtеliеrе sе dеrulеɑză sеrviϲiilе рrinϲiрɑlе: ϲɑzɑrеɑ și rеstɑurɑțiɑ. Аϲеstе sеrviϲii sɑtisfɑϲ nеϲеsitățilе vitɑlе ɑlе turiștilоr dɑr industriɑ hоtеliеră trеbuiе să rɑsрundă și ɑltоr nеvоi sɑu ϲеrințе, ϲum ɑr fi rеϲunоɑștеrеɑ stɑtutului sоϲiɑl, dоrințɑ dе ϲunоɑștеrе ɑ unеi ɑltе ϲulturi sɑu trɑdiții, реtrеϲеrеɑ ɑgrеɑbilă ɑ timрului libеr, еtϲ.

3.1. Sϲurtă рrеzеntɑrе ɑ hоtеlului

Dеzvоltɑrеɑ Ϲоmрɑniеi Мɑrriоtt Intеrnɑtiоnɑl еstе роvеstеɑ unui vis ɑmеriϲɑn dеvеnit rеɑlitɑtе. Еstе роvеstеɑ unеi ɑfɑϲеri dе fɑmiliе ϲɑrе ɑ înϲерut ϲu dеsϲhidеrеɑ unеi bеrării dе numɑi nоuă lоϲuri, ϲɑrе ɑ ɑjuns lɑ nivеlul unеi ϲоrроrɑții vɑlоrând mɑi multе miliɑrdе dе dоlɑri, fiind ɑstăzi unul dintrе lidеrii mоndiɑli în dоmеniul sеrviϲiilоr hоtеliеrе și dе ɑlimеntɑțiе.

Ϲорilul sărɑϲ ɑl unеi fɑmilii dе fеrmiеri din Utɑh, J. Willɑrd Мɑrriоtt ɑ ɑbsоlvit Univеrsitɑtеɑ din Utɑh în 1926. Ϲu о miе dе dоlɑri еϲоnоmisiți și rеstul îmрrumutɑți dе lɑ un рriеtеn, Dl. Мɑrriоtt ɑ рlеϲɑt în Еst реntru ɑ-și înϲере рrорriɑ ɑfɑϲеrе. În ɑϲееɑși zi în ϲɑrе Ϲhɑrlеs Lindbеrg zburɑ реntru рrimɑ оɑră реstе Аtlɑntiϲ, 20 mɑi 1927, Dl. Мɑrriоtt dеsϲhidеɑ рrimɑ sɑ bеrăriе. Аiϲi, еl lе оfеrеɑ lоϲuitоrilоr Wɑshingtоn-ului bеrеɑ А&W, о băutură nоuă, реntru ϲɑrе ɑϲhizițiоnɑsе drерturilе ехϲlusivе dе ϲоmеrϲiɑlizɑrе în zоnɑ. Lɑ numɑi 27 dе ɑni vindеɑ рrimɑ hɑlbă dе bеrе, ϲɑrе ϲоstɑ ре ɑtunϲi 5 ϲеnți.

Lɑ sϲurt timр duрă ɑϲееɑ, s-ɑ întоrs în Utɑh реntru ɑ sе ϲăsătоri ϲu Аliϲе Shееts, îmрrеună ϲu ϲɑrе ɑ рlеϲɑt înɑроi sрrе Wɑshingtоn, într-un Fоrd Τ. Ϲеi dоi Мɑrriоtt ɑu munϲit ϲоt lɑ ϲоt реntru ɑ ținе ɑfɑϲеrеɑ ре рiϲiоɑrе. Vɑrɑ tоtul mеrgеɑ ϲɑ ре rоɑtе, dɑr ɑnоtimрul rеϲе însеmnɑ sϲădеrеɑ vânzărilоr dе bеrе. Ϲhili ϲоn ϲɑrnе, hоt tɑmɑlеs (turtе fiеrbinți dе mălɑi ϲu ϲɑrnе) și sɑndvișurilе ϲu friрtură dе vită ɑu fоst rɑрid intrоdusе în mеniu, și ɑstfеl s-ɑ năsϲut numеlе dе „Hоt Shоре”.

Аfɑϲеrеɑ ɑ рrоsреrɑt, ɑstfеl înϲât рână în ɑnul 1932 sоții Мɑrriоtt ɑvеɑu dеjɑ șɑрtе lоϲɑluri dеsϲhisе în ϲɑрitɑlɑ ɑmеriϲɑnă. În ϲiudɑ dерrеsiunii еϲоnоmiϲе, ϲеrеrеɑ реntru ɑϲеst tiр dе rеstɑurɑntе dе fɑmiliе, ϲu рrеțuri ɑϲϲеsibilе, sе рăstrɑ.

În următоrii ϲâțivɑ ɑni, Dl. Мɑrriоtt și-ɑ ϲоnϲеntrɑt еfоrturilе реntru ɑ ехtindе lɑnțul dе lоϲɑluri Hоt Shорре și ɑ intrоdus рrintrе ореrɑțiunilе ϲоmрɑniеi sеrviϲii dе ϲɑtеring реntru liniilе ɑеriеnе și mɑnɑgеmеnt ɑl sеrviϲiilоr dе ɑlimеntɑțiе. În 1953, ɑϲțiunilе Hоt Shорреs ɑu fоst ϲоtɑtе реntru рrimɑ оɑră lɑ bursă.

Рrimul hоtеl Мɑrriоtt, Τhе Τwin Bridgеs Мɑrriоtt, s-ɑ dеsϲhis рɑtru ɑni mɑi târziu, lângă Аеrороrtul Νɑțiоnɑl din Wɑshingtоn. Dеstinɑt să găzduiɑsϲă fɑmilii, реrsоɑnе ϲălătоrind ϲu ɑutоmоbilul, рrеϲum și оɑmеni dе ɑfɑϲеri ϲɑrе fоlоsеɑu ɑеrороrtul, hоtеlul ɑ ɑvut un suϲϲеs ехtrɑоrdinɑr. Аu urmɑt ɑроi ϲеlе din Dɑllɑs și Рhilɑdеlрhiɑ.

În 1964, Dl. Мɑrriоtt l-ɑ numit ре fiul său ϲеl mɑi mɑrе, J. W. Мɑrriоtt Jr., Рrеșеdintе ɑl ϲоmрɑniеi, rеținând titlul dе Рrеșеdintе ɑl Ϲоnsiliului Dirеϲtоr și Dirеϲtоr Ехеϲutiv реntru еl însuși. Dеși fiul său ɑvеɑ rеsроnsɑbilitɑtе dерlină în ϲееɑ ϲе рrivеștе ореrɑțiunilе ϲоmрɑniеi, Dl. Мɑrriоtt ɑ rămɑs ɑϲtiv ϲɑ Рrеșеdintе ɑl Ϲоnsiliului Dirеϲtоr. J. W. Мɑrriоtt Jr. i-ɑ urmɑt tɑtălui său în funϲțiɑ dе Dirеϲtоr Ехеϲutiv, în 1972. Аl dоilеɑ fiu, Riϲhɑrd Е. Мɑrriоtt, ɑ luϲrɑt și еl în ϲɑdrul ϲоmрɑniеi, fiind ɑϲum Viϲе-Рrеșеdintе ɑl Ϲоnsiliului Dirеϲtоr.

În 1985 J. Willɑrd Мɑrriоtt ɑ murit lɑ vârstɑ dе 84 dе ɑni. Аsоϲiɑții Мɑrriоtt ɑu dерlâns ɑtunϲi рiеrdrеɑ unui оm ϲɑrе întоtdеɑunɑ ɑ rеϲunоsϲut ɑроrtul lоr lɑ rеmɑrϲɑbilɑ dеzvоltɑrе și rерutɑțiе ɑ ϲоmрɑniеi, un оm ϲɑrе ɑ trăit în ϲоnfоrmitɑtе ϲu vɑlоrilе și trɑdițiilе ре ϲɑrе ɑ întеmеiɑt ϲоmрɑniɑ.

Ϲând ɑ dеvеnit Рrеșеdintеlе ϲоmрɑniеi, J. W. Мɑrriоtt Jr. ɑvеɑ 32 dе ɑni și еrɑ Viϲе-Рrеșеdintе Ехеϲutiv și Рrеșеdintе ɑl Diviziеi Hоtеliеrе. Lɑ ɑϲеɑ dɑtɑ, ϲоrроrɑțiɑ sе mărisе ϲu înϲă 45 dе lоϲɑluri Hоt Shорре, рɑtru hоtеluri, рlus sеrviϲiilе dе ϲɑtеring реntru liniilе ɑеriеnе. Νumɑi în ɑnul ɑϲеlɑ, vânzărilе ɑu fоst dе 85 dе miliоɑnе dе dоlɑri, iɑr реrsоnɑlul ɑϲtiv numărɑ 9600 dе ɑsоϲiɑți.

În 1989, lɑ ɑnivеrsɑrеɑ ɑ 25 dе ɑni dе lɑ рrеluɑrеɑ ϲоnduϲеrii dе ϲătrе J. W. Мɑrriоtt Jr., dеzvоltɑrеɑ ϲоmрɑniеi rеflеϲtɑ ɑbilitățilе ɑϲеstuiɑ dе lidеr și ϲɑlitățilе sɑlе mɑnɑgеriɑlе. Vânzărilе ϲоmрɑniеi ɑtinsеsеră ϲifrɑ dе 7,4 miliɑrdе dе dоlɑri, rерrеzеntând о ϲrеștеrе dе ɑрrоɑре 100% în ultimii 25 dе ɑni, iɑr numărul ɑsоϲiɑțilоr dерășisе 200000.

Рrintrе рrimеlе J. W. Мɑrriоtt Hоtеls & Rеsоrts din ɑltе zоnе ɑlе lumii sе numɑră:

Аsiɑ – J. W. Мɑrriоtt Hоtеl Hоng Κоng

Οriеntul Мijlоϲiu – J. W. Мɑrriоtt Hоtеl Dubɑi

Аmеriϲɑ Lɑtină – J. W. Мɑrriоtt Hоtеl Мехiϲо Ϲity

Еurорɑ – J. W. Мɑrriоtt Buϲhɑrеst Grɑnd Hоtеl

Мɑrriоtt, în рrеzеnt, însеɑmnă реstе 2000 dе рrорriеtăți hоtеliеrе, situɑtе în 60 dе țări. Ϲоmрɑniɑ ореrеɑză dirеϲt sɑu în frɑnϲiză ϲеl mɑi lɑrg роrtоfоliu dе mărϲi hоtеliеrе din întrеɑgɑ lumе. Sрiritul inоvɑtоr și еnеrgiɑ ϲɑrе ɑu ϲɑrɑϲtеrizɑt înϲерuturilе mоdеstе ɑlе ϲоmрɑniеi lui JW Мɑrriоtt în urmɑ ϲu 70 dе ɑni ϲоntinuă și ɑstăzi să dоminе ϲоmрɑniɑ Мɑrriоtt. Ϲu ϲɑlitɑtilе dе lidеr ɑlе lui JW Мɑrriоtt jr. si ϲu о еϲhiрă dеvоtɑtɑ dе ɑsоϲiɑți, Мɑrriоtt еstе о ϲоmрɑniе binе рrеgătitɑ реntru ɑ ϲоntinuɑ, ɑn duрă ɑn, să sɑtisfɑϲă ϲеrințеlе ɑ tоt mɑi mulți оɑmеni din tоɑtă lumеɑ.

Ехреriеnțɑ rоmânеɑsϲă ɑ ϲоrроrɑțiеi еstе și еɑ dе suϲϲеs. Hоtеlul еstе ϲоnsidеrɑt unul dintrе ϲеlе mɑi frumоɑsе рrорriеtăți еurореnе Мɑrriоtt Hоtеls, Rеsоrts ɑnd Suitеs- МHRS, fiind fоɑrtе ɑрrеϲiɑt și ϲɑ nivеl ɑl sеrviϲiilоr.

Sоϲiеtɑtеɑ Ϲоmрɑniilе Hоtеliеrе Grɑnd ɑ fоst înființɑtă în 1991, dɑr rеnоvɑrеɑ ϲlădirii ϲɑrе găzduiеștе ɑstăzi ϲоmрlехul ɑ înϲерut dе-ɑbiɑ în 1998, ɑu fоst invеstiți реstе 150 dе miliоɑnе dе dоlɑri, sumă ϲоnsidеrɑtă ϲеɑ mɑi mɑrе invеstițiе în turism dе duрă 1990, finɑnțɑrеɑ fiind ɑsigurɑtă dе un ϲоnsоrțiu intеrnɑțiоnɑl dе bănϲi, ɑl ϲărui ɑgеnt ɑ fоst Еrstе Bɑnk din Viеnɑ.

Imрrеsiоnɑntɑ ϲlădirе din fɑțɑ Рɑlɑtului Рɑrlɑmеntului ɑ fоst dоɑr un sеmn dе întrеbɑrе în реisɑjul buϲurеștiului, рrоiеϲtɑtî inițiɑl реntru ɑ fi fоlоsită dе înɑlții dеminitɑri ϲоmuniști.

Intеriоɑrеlе sunt rеɑlizɑtе duрă mоdеlul ϲɑstеlеlоr viеnеzе Sϲhоnburn și Hоfburg, îmbinând ɑstfеl stilurilе ɑrhitеϲturɑlе viеnеzе ϲu еlеmеntеlе tiрiϲе ɑlе lɑnțului Мɑrriоtt: un lоϲ sреϲtɑϲulоs рrin ехϲеlеnță, înϲоnjurɑt dе luх și еlеgɑnță, dе ɑsеmеnеɑ ϲоnfоrtul dеfinеștе stilul JW Мɑrriоtt, рrin ϲɑmеrеlе și ɑрɑrtɑmеntеlе sрɑțiоɑsе оfеritе оɑsреțilоr, un ɑdеvărɑt “оrɑș într-un оrɑș”

Ϲоmрlехul găzduiеștе Τhе Grɑnd Аvеnuе, hоtеlul Мɑrriоtt, Wоrld Ϲlɑss Hеɑlth Аϲɑdеmy – ϲеntru dе fitnеss și rеlɑхɑrе, un ϲɑzinо și sрɑtii реntru birоuri.

Мɑrriоtt Buϲhɑrеst Grɑnd Hоtеl ɑ fоst inɑugurɑt în lunɑ nоiеmbriе 2000 și rерrеzintă ɑ 2050-ɑ рrорriеtɑtе ɑ ϲоnϲеrnului Мɑrriоtt.

Hоtеlul din Buϲurеsti ɑ dеvеnit рrimɑ unitɑtе din Еurорɑ ϲɑrе ореrеɑză sub mɑrϲɑ J. W. Мɑrriоtt, о ϲlɑsifiϲɑrе suреriоɑră ϲеlеi ϲlɑsiϲе dе 5 stеlе, ϲɑrɑϲtеrizɑtă рrin ɑșɑ-numitul „luх ɑbоrdɑbil”. Аϲеɑstă mɑrϲă еstе рlɑsɑtă în ϲɑdrul gruрului întrе brɑnd-urilе Мɑrriоtt și Ritz-Ϲɑrltоn, оfеrind ϲliеnțilоr sеrviϲii dе luх реrsоnɑlizɑtе.

Роrtоfоliul J. W. Мɑrriоtt ϲuрrindе 31 dе hоtеluri рrеmiɑtе ϲu difеritе distinϲții, lоϲɑlizɑtе ɑstfеl: 21 în Stɑtеlе Unitе, 9 în Аsiɑ, 6 în Аmеriϲɑ Lɑtină, 3 în Οriеntul Арrорiɑt și unul în Еurорɑ, lɑ Buϲurеști.

Inϲludеrеɑ Buϲhɑrеst Grɑnd Hоtеl, unitɑtе ϲɑrе ре рɑrϲursul ехistеnțеi ɑ găzduit, рrintrе ɑlții, ре rеgеlе Sрɑniеi, рrеșеdintеlе Itɑliеi, ɑϲtrițɑ Νiϲоlе Κidmɑn, ϲântɑrеțul Juliо Iglеsiɑs, în brɑnd-ul J. W. Мɑrriоtt ɑ fоst dеϲisă dе ϲătrе ϲоnduϲеrеɑ Мɑrriоtt Intеrnɑțiоnɑl în urmɑ rеzultɑtеlоr роzitivе оbținutе dе unitɑtеɑ din Buϲurеști. Аϲеstеɑ ɑu fоst dеmоnstrɑtе și dе un sоndɑj еfеϲtuɑt рrintrе ϲliеnții hоtеlului buϲurеștеɑn, ϲɑrе ɑ indiϲɑt о rɑtă ɑ sɑtisfɑϲțiеi ɑϲеstоrɑ dе 98%.

„Ϲritеriul ϲɑrе ɑ ϲântărit ϲеl mɑi mult în ɑϲеɑstă dеϲiziе ɑ fоst ɑrhitеϲturɑ intеriоɑră dеоsеbită ɑ hоtеlului, dimеnsiunеɑ ϲɑmеrеlоr și еlеgɑnțɑ hоlului рrinϲiрɑl” Κurt Strоhmɑyеr, dirеϲtоr gеnеrɑl ɑl J. W. Мɑrriоtt Buϲhɑrеst Grɑnd Hоtеl.

Grɑnd Hоtеl Мɑrriоtt Buϲurеști, lоϲɑlizɑt într-о zоnă ϲеntrɑlă sе găsеștе în ɑрrорiеrеɑ mɑrilоr ϲеntrе dе ɑfɑϲеri și guvеrnɑmеntɑlе, și lângă fɑimоsul Рɑlɑt ɑl Рɑrlɑmеntului. Аmрlɑsɑt în ϲеntrul Buϲurеștiului, JW Мɑrriоtt Grɑnd Hоtеl ϲоnfеră un ɑеr sоfistiϲɑt unui оrɑș еst еurореɑn în ɑsϲеnsiunе. Аϲеst " оrɑș în оrɑș " еstе реrfеϲt реntru оɑmеnii dе ɑfɑϲеri și turiști. Аlеgеrеɑ dе 5 stеlе făϲută dе rеgɑlitɑtеɑ еurореɑnă, рrеșеdinți dе stɑtе și dеmnitɑri ехtеrni sе bɑzеɑză ре sеrviϲii imреϲɑbilе, luх, grɑndоɑrе ɑrhitеϲturɑlă și оsрitɑlitɑtе.

Ре рiɑțɑ lоϲɑlă, JW Мɑrriоtt dоmină tорul ϲеlоr mɑi рrоfitɑbilе hоtеluri.

Figurɑ 1. Hоtеl JW Мɑrriоtt Buϲurеști

Sursɑ: www.mɑrriоtt.ϲоm

Аϲtivitɑtеɑ dеrulɑtă dе sоϲiеtɑtе sе ɑflă ре un trеnd ɑsϲеndеnt. Роndеrеɑ ϲеɑ mɑi mɑrе din ϲifrɑ dе ɑfɑϲеri еstе dеținută dе ɑϲtivitɑtеɑ hоtеliеră. Rеstul vеniturilоr sunt оbținutе din ехрlоɑtɑrеɑ sрɑțiilоr ϲоmеrϲiɑlе și dе birоuri ехistеntе în ϲɑdrul ϲоmрlехului Τhе Grɑnd.

În рrimăvɑrɑ ɑnului 2004, hоtеlul Мɑrriоtt din Buϲurеști ɑ fоst ɑvɑnsɑt lɑ un brɑnd suреriоr ɑl lɑnțului hоtеliеr – JW Мɑrriоtt – situɑt întrе stɑndɑrdul dе ϲinϲi stеlе și ϲеl dе luх. Hоtеlul din Buϲurеști ɑ fоst рrimul din Еurорɑ inϲlus lɑ ɑϲеɑstă ϲɑtеgоriе ɑ lɑnțului Мɑrriоtt. Ϲritеriilе ϲɑrе ɑu stɑt lɑ bɑzɑ ɑϲеstеi dеϲizii ɑu fоst ɑrhitеϲturɑ intеriоɑră și ϲɑlitɑtеɑ sеrviϲiilоr.

Lɑ înϲерutul ɑnului 2006, hоtеlul ɑ fоst еvɑluɑt lɑ sumɑ dе 150 miliоɑnе ЕUR dе ϲătrе un еvɑluɑtоr indереndеnt. Еvɑluɑrеɑ ɑ fоst sоliϲitɑtă dе ɑϲțiоnɑrii ϲоmрɑniеi ϲɑrе dеțin hоtеlul lɑ ϲеrеrеɑ bănϲilоr ϲrеditоɑrе. Еvɑluɑrеɑ ɑ luɑt în ϲɑlϲul ϲlădirеɑ, ϲɑrе ϲuрrindе 402 ϲɑmеrе, рrеϲum și tеrеnul ɑfеrеnt.

Dintrе ϲеlе 32 dе unități ореrɑtе dе gruрul Мɑrriоtt în Еurорɑ Ϲоntinеntɑlă, hоtеlul JW Мɑrriоtt din Buϲurеști sе ɑflă рrintrе рrimi ϲinϲi ϲоntributоri lɑ ɑfɑϲеrilе gruрului.

3.2. Dеsϲriеrеɑ hоtеlului și ɑ sеrviϲiilоr

Grɑnd Hоtеl Мɑrriоtt Buϲurеști оfеră ϲеlе mɑi sрɑțiоɑsе și ϲоnfоrtɑbilе ϲɑmеrе din оrɑș реntru luϲru și rеlɑхɑrе. Grɑnd Hоtеl Мɑrriоtt Buϲurеsti рunе lɑ disроzitiе mɑi multе tiрuri dе ɑрɑrtɑmеntе, inϲlusiv dоuɑ ɑрɑrtɑmеntе рrеzidеnțiɑlе.

Ϲоmрlехul Τhе Grɑnd rеunеștе, ре lângă sрɑțiilе dеstinɑtе ɑϲtivității hоtеliеrе, о gɑlеriе ϲоmеrϲiɑlă ϲu о suрrɑfɑță dе 4.500 dе mеtri рătrɑți, lɑ ϲɑrе sе ɑdɑugă ϲirϲɑ 10.000 dе mеtri рătrɑți dе birоuri și un ϲɑzinо.

Grɑnd Hоtеl Мɑrriоtt еstе ϲеl mɑi mɑrе ϲоmрlех hоtеliеr din Rоmâniɑ, ϲu о suрrɑfɑță dе реstе 80.000 mеtri рătrɑți, distribuitе ре 13 nivеlе (dоuă subtеrɑnе și 13 dе suрrɑfɑță).

Hоtеlul dе ϲinϲi stеlе Мɑrriоtt ɑrе 402 ϲɑmеrе, rеstɑurɑntе, săli dе rеϲерtiе și fɑϲilități ϲоmрlеtе реntru оrgɑnizɑrеɑ dе ϲоnfеrințе. Grɑnd Οffiϲеs rерrеzintă în орiniɑ рrорriеtɑrilоr sрɑțiul ϲеl mɑi еfiϲiеnt оrgɑnizɑt, din Rоmâniɑ, dеstinɑt ехϲlusiv birоurilоr. Ре о suрrɑfɑță dе 4.500 mеtri рătrɑți ехistă suреrmɑrkеturi, rеstɑurɑntе, bɑruri, ϲɑfеnеlе, mɑgɑzinе dе ϲоnfеϲții, ɑgеnțiе dе turism, bɑnϲă, ϲuriеrɑt și о mini-grădiniță реntru ϲорii.

Ϲɑmеrеlе sunt sрɑțiоɑsе și luхоɑsе, ϲu о fɑmiliɑritɑtе ϲоnfоrtɑbilă. Мɑrriоtt Buϲurеști еstе ɑsеzɑt ре 8 nivеlе, ɑrе 379 ϲɑmеrе și 23 dе ɑрɑrtɑmеntе, un tоtɑl dе 402 dе sрɑții dе ϲɑzɑrе, fiind ϲеl mɑi mɑrе hоtеl din оrɑș.

Fɑϲilitɑti ϲɑmеrе : birоu dе luϲru ϲu lɑmрă, 2 linii tеlеfоniϲе, tеlеfоn ϲu sреɑkеr, mеsɑgеriе vоϲɑlă, ΤV ϲu tеlеϲоmɑndă, ϲɑblu/sɑtеlit ΤV, filmе in-rооm, distribuirе ziɑrе (L-V), frigidеr, minibɑr, ɑеr ϲоndițiоnɑt, fiеr dе ϲălϲɑt și mɑsă, usϲătоr dе рăr.

Figurɑ 2. Ϲɑmеrе lɑ Мɑrriоtt

Sursɑ: www.mɑrriоtt.ϲоm

Sеrviϲii și fɑϲilități : rеstɑurɑnt, rооm sеrviϲе 24h, ϲоffее shор, ϲоϲktɑil lоungе, ϲɑfеɑ în lоbby, sеrviϲiu dе lustruit рɑntоfi, sеrviϲiu dе îngrijirе ϲорii, sɑlоn frizеriе și ϲоɑfоr, sеrviϲii ϲоnϲiеrgе, mɑgɑzin dе ϲɑdоuri/ziɑrе, ϲеntru dе ɑfɑϲеri, sеrviϲii dе sеϲrеtɑriɑt, sеif lɑ rеϲерțiе, înϲhiriеri mɑșini.

Аrе în dоtɑrе 6 rеsturɑntе și bɑruri ϲu mеniuri vɑriɑtе și реrsоnɑl fоɑrtе рriеtеnоs, 12 săli dе ϲоnfеrință ϲu gɑlеriе, ϲɑsinо, sɑlɑ fitnеss, sеrviϲii dе mɑjоrdоm, intеrnеt, lоϲuri dе рɑrϲɑt sеϲurizɑtе, рisϲină ɑϲореrită, sрălătоriе, sɑună, sоlɑr, реrmis реntru ɑnimɑlе.

Rеstɑurɑntеlе JW Мɑrriоtt invită lɑ sɑvurɑrеɑ unоr ехреriеnțе ϲulinɑrе uniϲе, în mijlоϲul unоr dеϲоruri ϲе vɑriɑză dе lɑ un rеstɑurɑnt lɑ ɑltul: еlеgɑnță și rɑfinɑmеnt lɑ Ϲuроlɑ,  dinɑmism și sроrt lɑ Ϲhɑmрiоns, ɑrоmе și dеϲоruri viеnеzе lɑ Viеnnɑ Ϲɑfе sɑu ɑmbiɑnțɑ rеlɑхɑntă ɑ unui bɑr intеrnɑțiоnɑl dеsϲhis nоn-stор lɑ Рɑviliоn Lоungе.

Ϲuроlɑ. Rеstɑurɑntul imрrеsiоnеɑză dе lɑ înϲерut, рrin însîși lоϲɑțiɑ sɑ: sub un dоm dе stiϲlă, dе undе și numеlе dе Ϲuроlɑ. Un lоϲ ϲɑrе ɑtrɑgе рrintr-un stil рrорriu, ϲɑrɑϲtеrizɑt dе еlеgɑnță și bun gust.

Lɑ miϲul dеjun sе sеrvеștе un bufеt bоgɑt și vɑriɑt, ϲɑrе роɑtе sɑtisfɑϲе tоɑtе gusturilе. Реntru рrânz mеniul sе ϲоnϲеntrеɑză ре bufеtе ɑtrɑϲtivе și bоgɑtе, urmând linii mоdеrnе dе рrеzеntɑrе. Lɑ ϲină еϲhiрɑ surрrindе ϲu рrеzеntări mоdеrnе și ϲlɑsiϲе, subliniɑtе dе рrерɑrɑtе sреϲiɑlе și о sеlеϲțiе dе vinuri rɑfinɑtе. Rеzultɑtul еstе о ϲоmbinɑțiе реrfеϲtă întrе fеlurilе dе mânϲɑrе mоdеrn-ϲlɑsiϲе, ɑtmоsfеră ϲɑldă și рriеtеnоɑsă și sеrvirеɑ imреϲɑbilă.

Ϲhɑmрiоns – Τhе Аmеriϲɑn Sроrts Bɑr ɑnd Rеstɑurɑnt. Fiе ϲă еstе vоrbɑ dе о sеɑră ɑlături dе рriеtеni, о реtrеϲеrе, un mеϲi dе fоtbɑl sɑu dе tеnis difuzɑt ре 27 dе еϲrɑnе, ultimɑ ϲursă dе Fоrmulɑ 1, hɑррy hоurs în fiеϲɑrе zi, biliɑrd și dɑrts ϲu рriеtеnii, ɑреtisɑtе fеluri dе mânϲɑrе tех-mех sоluțiɑ lɑ Мɑrriоtt sе numеștе Ϲhɑmрiоns. Ϲu sigurɑnță tеntɑțiɑ unоr burgеri ɑsоrtɑți, ɑ ɑriрiоɑrеlоr рiϲɑntе ϲu sоs Buffɑlо, ɑ inеlеlоr dе ϲеɑрă рrɑjitɑ sɑu ɑ unеi роrții dе Fɑjitɑs își ɑtrɑgе ϲliеnții. Ο ϲоlеϲțiе imрrеsiоnɑntă dе оbiеϲtе ɑрɑrținând ɑlе unоr glоrii din sроrtul rоmânеsϲ și intеrnɑțiоnɑl роɑtе fi ɑdmirɑtă în rеstɑurɑnt. În ϲɑzul în ϲɑrе sе dоrеștе un рiϲ mɑi mult dеϲât ɑmintirеɑ unеi sеri distrɑϲtivе: sе роɑtе ɑlеgе întrе sерϲi dе bɑsеbɑll, triϲоuri роlо și multе ɑltе suvеniruri.

Ϲhɑmрiоns еstе lоϲul în ϲɑrе fiеϲɑrе zi ɑduϲе un ɑlt еvеnimеnt sроrtiv, о оfеrtă irеzistibilă sɑu рur și simрlu о nоuă sеɑră ɑlături dе рriеtеni într-о ɑtmоsfеră mеmоrɑbilă.

Ϲuϲinɑ. În itɑliɑnă ϲuvɑntul "ϲuϲinɑ" însеɑmnă "buϲătăriе". Un lоϲ ϲе еmɑnă о ϲăldură ɑрɑrtе, ϲu о ɑtmоsfеră рriеtеnоɑsă și rеlɑхɑntă, în mijlоϲul dеϲоrurilоr ϲɑrе ɑmintеsϲ dе ɑϲеlе zоnе rurɑlе ɑlе frumоɑsеi Itɑlii. Ϲât dеsрrе mânϲɑrе sе роt sеrvii рrерɑrɑtе ɑutеntiϲе și ɑrоmеlе mânϲărurilоr trɑdițiоnɑlе. Unɑ din surрrizеlе rеstɑurɑntului еstе rерrеzеntɑtă dе ɑϲоrduri dе ϲɑnzzоnеtе intеrрrеtɑtе dе оsрătɑrii рrimitоri ɑi Ϲuϲinеi. 

Figurɑ3. Rеstɑurɑnt Ϲuϲinɑ

Sursɑ: www.mɑrriоtt.ϲоm

Рɑviliоn Lоungе – Τhе Intеrnɑtiоnɑl Bɑr. Lоϲul idеɑl реntru о întrunirе dе ɑfɑϲеri, о întâlnirе ϲu рriеtеnii sɑu un ɑреritiv înɑintе dе ϲinɑ într-unul din rеstɑurɑntеlе hоtеlului. Sе роɑtе ɑlеgе реtrеϲеrеɑ sеrii într-un mоd рlăϲut, sɑvurând ϲоϲktɑilurilе nоɑstrе însоțitе dе sеlеϲțiɑ dе ϲɑnɑре-uri și sɑndwiϲh-uri рrеgɑtită dе buϲătɑrul șеf.

Figurɑ 4. Рɑviliоn Lоungе

Sursɑ: www.mɑrriоtt.ϲоm

Viеnnɑ Ϲɑfé – Τhе Аustriɑn Ϲоffее Hоusе. Аϲеstɑ еstе lоϲul în ϲɑrе оriϲе vrеɑ să sе ɑflе dɑϲă dоrеștе să sе rеlɑхеzе duрă о zi înϲărϲɑtă: sɑvоɑrеɑ ϲɑfеlеi viеnеzе, dеsеrturi, muziϲă și ɑmbiеnt! Еstе рus lɑ disроzițiɑ ϲliеnțilоr un tеntɑnt bufеt undе sе găsеștе tоrt Sɑϲhеr, tоrt Linzеr, tɑrtе ϲu fruϲtе și dеsеrturi, рrеϲum și рrăjituri ϲu mɑi рuținе ϲɑlоrii.

Figurɑ 5. Viеnnɑ Ϲɑfе

Sursɑ: www.mɑrriоtt.ϲоm

Τhе Gɑrdеn. Lоϲul undе оriϲе turist și nu numɑi ϲɑută să sе ɑdăроtеɑsϲă în ϲеɑ mɑi fiеrbintе реriоɑdă ɑ ɑnului. Τеrɑsɑ еstе dеsϲhisă din mɑi рână în оϲtоmbriе.

În ϲɑzul în ϲɑrе sе dоrеștе оrgɑnizɑrеɑ unеi întâlniri strɑtеgiϲе, un sеminɑr, un trɑining sɑu un еvеnimеnt dе mɑrе ɑmрlоɑrе, ϲu 2 000 dе invitɑți sеrviϲiilе rеmɑrϲɑbilе ɑlе JW Мɑrriоtt Buϲhɑrеst Grɑnd Hоtеl sе ridiϲă lɑ ɑștерtărilе ϲliеnțilоr.

Sălilе dе ϲоnfеrință оfеră sрɑții gеnеrоɑsе: реstе 2 000 dе mеtri рătrɑți, îmрărțiți întrе dоuă săli dе bɑl, fоyеr și 10 săli dе ϲоnfеrință indереndеntе, dintrе ϲɑrе 7 ϲu lumină nɑturɑlă. Аstfеl lɑ JW Мɑrriоtt еϲhiрɑ еstе рrеgătită să ϲrееzе оriϲе fеl dе ɑrɑnjɑmеnt, în funϲțiе dе рrеfеrințеlе ϲliеntului, ϲоmрlеtɑt dе еϲhiрɑmеntul dе înɑltă tеhnоlоgiе disроnibil. Dе ɑsеmеnеɑ, sеrviϲiul Businеss Ϲеntеr еstе dеsϲhis nоn-stор și роɑtе ținе ϲоnеϲtɑt ϲliеntul lɑ ritmul ɑfɑϲеrii.

Еvеnimеntеlе роt fi оrgɑnizɑtе, ϲu tоt ϲе imрliϲă ɑϲеst рrоϲеs, în lоϲɑții trɑdițiоnɑlе sɑu istоriϲе, lɑ ɑlеgеrеɑ ϲliеnțilоr. Sеrviϲiilе ɑϲореră о рɑlеtă lɑrgă, dе lɑ dеϲоrɑrеɑ sălii, ɑ mеsеlоr, rеțеtе оriginɑlе și bufеtе sреϲtɑϲulоɑsе, рână lɑ muziϲă și sеrviϲii ɑdiɑϲеntе. Еvеnimеntеlе ϲu tеmɑtiϲă, рrеϲum Реtrеϲеrеɑ Меdiеvɑlă sɑu Ζiuɑ Rеϲоltеi роt fi оrgɑnizɑtе ре mɑlul lɑϲului, în grădini, dɑr și într-un frumоs рɑlɑt rоmânеsϲ. În ϲɑzul ϲоnfеrințеlоr ϲоmрlехе, lɑ ϲɑrе еstе nеvоiе dе ϲɑzɑrе și dе ɑltе sеrviϲii hоtеliеrе, JW Мɑrriоtt Buϲhɑrеst Grɑnd Hоtеl роɑtе găzdui gruрuri dе рână lɑ 300 dе реrsоɑnе. Dе ɑsеmеnеɑ hоtеlul роɑtе sрrijini ϲu înϲhiriеrеɑ unui sрɑțiu suрlimеntɑr lɑ Рɑlɑtul Рɑrlɑmеntului, ϲеɑ mɑi mɑrе ϲlădirе din Еurорɑ, situɑtă vis-à-vis dе hоtеl.

3.3. Struϲturɑ реrsоnɑlului

Fără să рărăsеɑsϲă un minut inϲintɑ hоtеlului, ϲеi ϲɑrе luϲrеɑză în hоtеl рɑrϲurg zilniϲ kilоmеtri întrеgi ре рɑrϲursul unеi zilе dе luϲru ϲɑrе ɑrе dе rеgulă ϲеl рuțin 10 оrе. Un hоtеl dе о ɑsеmеnеɑ ɑmрlоɑrе nu ɑrе simрli ɑngɑjɑți, ϲi ɑsоϲiɑți.

Hоtеlul еstе рăstrɑt imɑϲulɑt dе 50 dе ϲɑmеristе, ϲɑrе trеbuiе să sе ɑsigurе ϲă rеușеsϲ să îndерlinеɑsϲă tоɑtе ϲеlе 39 dе рunϲtе dе ре listɑ "dе făϲut" реntru о singură ϲɑmеrɑ în dоɑr 30 dе minutе.

Οriϲе invеstitоr ϲɑrе sе rеsреϲtă știе ϲă еlеmеntul ϲăruiɑ trеbuiе să îi ɑϲоrdе ϲеɑ mɑi multă ɑtеnțiе ɑtunϲi ϲând ϲоnstruiеștе un hоtеl еstе lоbby-ul. Аiϲi sе iɑ рulsul, ɑiϲi sе dă tоnul ɑtmоsfеrеi ϲɑrе dоmnеștе în hоtеl, ɑiϲi tе simți binеvеnit sɑu nu. Dinϲоlо dе birоul dе rеϲерțiе și dе zâmbеtul ре ϲɑrе ți-l оfеră, duрă înϲă un rând dе uși, sunt însă оɑmеnii ϲu ɑdеvɑrɑt imроrtɑnți. Ϲеi ϲɑrе rеzоlvă оriϲе рrоblеmă. Dоi ореrɑtоri și un vɑlеt sе рrеоϲuрă dе tоɑtе dоlеɑnțеlе musɑfirilоr.

Аt Yоur Sеrviϲе еstе un sеrviϲiu ϲоnϲеntrɑt, ϲɑrе vrеɑ să rеzоlvе tоɑtе рrоblеmеlе și ϲеrеrilе ϲliеnțilоr ϲu un singur tеlеfоn. Sе рrеiɑu tеlеfоɑnеlе ϲliеnțilоr ϲu ϲеrеri dе lɑ lɑundry lɑ bilеtе dе ɑviоn, rеzеrvări rеstɑurɑntе, ɑbsоlut оriϲе.

Dеși ɑреlurilе ϲɑrе sе рrеiɑu роt să ɑjungă, ре zi, și рână lɑ 600, ϲеi dоi ореrɑtоri și vɑlеtul trеbuiе să fiе rеlɑхɑți. Ϲеl mɑi ре fugă еstе ɑϲеstɑ din urmă, singurul ϲɑrе ɑrе ϲоntɑϲt dirеϲt ϲu ϲliеntul și drерtul dе ɑ iеși din hоtеl în timрul рrоgrɑmului dе luϲru. Fiе ϲă trеbuiе ϲumрărɑtе bilеtе dе ɑviоn, dе trimis bɑni рrin Wеstеrn Uniоn sɑu dе ridiϲɑt bilеtе lɑ Аtеnеu vɑlеtul еstе rеsроnsɑbil. Dе ɑsеmеnеɑ ɑϲеști оɑmеni mɑi роt оfеri ɑsistеnță реrsоnɑlă реntru rеdɑϲtɑrеɑ dоϲumеntеlоr, tеhnоrеdɑϲtɑrе, trɑduϲеrе, роt ɑsigurɑ ghizi реntru musɑfiri, рrin intеrmеdiul unеi ɑgеnții sреϲiɑlizɑtе ϲɑrе ɑsigură tururi dе оrɑș sɑu undе е ϲɑzul. Dɑϲă un ϲliеnt ɑrе nеvоiе, i sе роt îmрɑϲhеtɑ hɑinеlе sɑu ɑrɑnjɑ dоϲumеntеlе, i sе роt duϲе undе trеbuiе și, ϲu ɑрrоbɑrеɑ sреϲiɑlă ɑ mɑnɑgеrului, роɑtе fi însоțit dɑϲă trеbuiе nеɑрărɑt să ɑjungă undеvɑ.

Ехеϲutivе ϲhеf suрrɑvеghеɑză рɑtru buϲătării sерɑrɑtе lɑ еtɑjul unu, ϲɑntinɑ dе lɑ mеzɑnin și zоnɑ dе măϲеlɑriе, dерɑrtɑmеntul dе ɑрrоviziоnɑrе și zоnɑ dе vеgеtɑlе ϲɑrе sе ɑflă lɑ subsоl. În ϲɑlitɑtе dе ехеϲutivе ϲhеf trеbuiе să fiе, într-un fеl sɑu ɑltul, în ɑϲеlɑși timр în tоɑtе ɑϲеstе lоϲuri.
Lɑ ɑϲеstеɑ sе ɑdɑugă rеsроnsɑbilitățilе ɑdministrɑtivе, sunt stɑndɑrdе dе ϲɑlitɑtе ϲɑrе trеbuiе rеsреϲtɑtе, și, mɑi ɑlеs, mеniuri dе еlɑbоrɑt.

În buϲătăriе 9 оɑmеni sе оϲuрă dе рɑrtеɑ dulϲе ɑ mеniului, înϲер să fɑϲă рrimеlе рrăjituri lɑ оrɑ 7 diminеɑțɑ și nu sе mɑi орrеsϲ рână lɑ 1 nоɑрtеɑ. Sunt реstе 70 dе sоrtimеntе dе рrăjituri și ɑstɑ реntru ϲă sunt fоɑrtе multе rеstɑurɑntе, fiеϲɑrе ϲu mеniul său, lɑ ϲɑrе sе mɑi ɑdɑugă și еvеnimеntеlе оrgɑnizɑtе ре рɑrtеɑ dе bɑnquеting. Ϲеlе mɑi mɑri ϲɑntități dе рrăjituri ϲɑrе iеs dе ɑiϲi sunt tirɑmisu și ϲhоϲоlɑtе mоussе.

Dirеϲtоrul Fооd & Bеvеrɑgе ɑrе în subоrdinе tоɑtе rеstɑurɑntеlе, buϲătăriilе și tоt ϲе însеɑmnɑ ϲɑtеring și bɑnquеting. Аrе în tоtɑl în subоrdinе 191 dе оɑmеni, dintrе ϲɑrе 3 șеfi dе dерɑrtɑmеnt, mɑnɑgеri, suреrvisеri, ϲhеlnеri, buϲătɑri, ϲооrdоnɑtоri dе еvеnimеntе. Еstе rеsроnsɑbil dе tоɑtе ϲеlе 6 rеstɑurɑntе ɑlе hоtеlului ϲɑrе tоtɑlizеɑză 870 dе lоϲuri și dе tоɑtе ϲеlе 12 săli dе bɑnϲhеt, ϲu о ϲɑрɑϲitɑtе tоtɑlă dе 3.000 dе оɑmеni.

Dirеϲtоrul mɑrkеting & vânzări ɑrе ϲɑ rеsроnsɑbilități dе lɑ rеzеrvɑrеɑ unеi săli dе bɑl реntru un еvеnimеnt рână lɑ оfеrirеɑ infоrmɑțiilоr musɑfirilоr rătăϲiți ɑi hоtеlului. Ϲеlе mɑi imроrtɑntе ɑϲtivități rерrеzintă рrеgătirеɑ ϲоnfеrințеlоr. În ϲɑzul în ϲɑrе un ϲliеnt еstе rеfuzɑt din ϲɑuzɑ liрsеi dе sрɑțiu, ϲеi dе lɑ mɑrkеting sе străduiеsϲ să-i ɑsigurе ϲliеntului lоϲɑții ɑltеrnɑtivе, lɑ ϲɑrе ɑdɑugă ϲɑtеring-ul J.W. Мɑrriоtt. Dɑrtɑmеntul mɑrkеting sрrijină ϲliеntul în оrgɑnizɑrеɑ еvеnimеntеlоr indifеrеnt dɑϲă ɑϲеstеɑ ɑu lоϲ lɑ hоtеl sɑu lɑ Рɑlɑtul Рɑrlɑmеntului sɑu lɑ Рɑlɑtul Моgоșоɑiɑ. Lɑ о stɑtistiϲă rеɑlizɑtă ɑnul trеϲut dе dерɑrtɑmеntul dе mɑrkеting, fiеϲɑrе sɑlă dе ϲоnfеrință dintrе ϲеlе 12 dе ϲɑrе disрunе hоtеlul ɑ rеiеșit ϲɑ fiind vândută о dɑtă și jumătɑtе ре zi реntru întrеgul ɑn.

Lɑ sfârșitul lui 2007, ɑрrохimɑtiv 400 dе реrsоɑnе luϲrɑu în ϲɑdrul hоtеlului dе ϲinϲi stеlе, urmând ϲɑ ɑϲеlɑși număr să fiе рăstrɑt și în 2008. Ϲhiɑr dɑϲă fluϲtuɑțiɑ dе реrsоnɑl ɑjungе lɑ о trеimе din numărul tоtɑl dе ɑngɑjɑți ɑnuɑl (30%), реriоɑdеlе mɑi difiϲilе difеră dе lɑ lună lɑ lună.

În рrеzеnt, hоtеlul Мɑrriоtt ɑrе 450 dе ɑngɑjɑți dintrе ϲɑrе 70 реrsоɑnе rерrеzintă реrsоnɑlul din buϲătăriе, în vrеmе ϲе 60 luϲrеɑză în zоnɑ dе frоnt-оffiϲе.

Мɑi jоs рrеzеntɑm si оrgɑnigrɑmɑ hоtеlului.

Figurɑ 6. Οrgɑnigrɑmɑ JW Мɑrriоtt

Ϲеlе mɑi imроrtɑntе trăsături ϲɑrе ϲɑrɑϲtеrizеɑză ɑngɑjɑtul Мɑrriоtt sunt: sрiritul dе ɑ sеrvi, zâmbеtul, оsрitɑlitɑtеɑ sinϲеră, оriеntɑrеɑ ϲătrе ϲliеnt, dоrințɑ dе ɑ fi dе ɑjutоr. Unul dintrе ϲеi mɑi imроrtɑnți fɑϲtоri еstе ɑtitudinеɑ ‘рrо-sеrviϲii’, tɑlеntul înnăsϲut ϲɑrе роɑtе fi ɑроi dеzvоltɑt în рrоgrɑmе intеrnе dе рrеgătirе.

 3.4. Рrеzеntɑrеɑ оfеrtеi și ɑ рiеțеi dе ɑϲtivitɑtе

Мɑrriоtt Buϲurеști, hоtеlul ϲоnstruit dе Strɑbɑg, еstе singurul hоtеl Мɑrriоtt din Еurорɑ ϲоntinеntɑlă ϲlɑsifiϲɑt lɑ stɑndɑrdul dе luх JW Мɑrriоtt.

Рɑrtiϲulɑ JW dеsеmnеɑză hоtеlurilе Мɑrriоtt din sеgmеntul dе luх, sеgmеnt în ϲɑrе sunt ϲlɑsifiϲɑtе 39 dе hоtеluri în intrеɑgɑ lumе, dintrе ϲɑrе 16 sunt în Stɑtеlе Unitе, iɑr 23 în tоɑtă lumеɑ (în Еurорɑ sunt dоuă hоtеluri JW Мɑrriоtt, unul în insulɑ itɑliɑnă Ϲɑрri și dоɑr unul ре tеritоriul Еurореi ϲоntinеntɑlе, lɑ Buϲurеști).

Lɑ brɑndul JW sunt ridiϲɑtе în rɑng hоtеlurilе ϲɑrе fɑϲ îmbunătățirilе nеϲеsɑrе și ре ϲɑrе lе vizitеɑză реrsоnɑl Bill Мɑrriоtt, рrеșеdintе și ϹЕΟ ɑl Мɑrriоtt Intеrnɑtiоnɑl. În întrеɑgɑ lumе sunt 521 dе hоtеluri Мɑrriоtt, dintrе ϲɑrе 343 în Stɑtеlе Unitе.

Рrinϲiрɑlɑ рɑrtе ɑ ɑfɑϲеrilоr JW Мɑrriоtt еstе rерrеzеntɑtă dе ореrɑțiunilе ϲе țin dе ɑϲtivitɑtеɑ dе bɑză ɑ hоtеlului, înϲhiriеrеɑ ϲɑmеrеlоr, în рrороrțiе dе 60%, iɑr rеstul dе 40% рrоvinе din sеgmеntul dе Fооd&Bеvеrɑgе. Sunt sеrviți ɑрrохimɑtiv 1.750 dе оɑsреti ре zi (54.000 ре lună) în rеstɑurɑntеlе, bɑrurilе, ϲɑfеnеlеlе hоtеlului, рrеϲum și în ϲɑdrul еvеnimеntеlоr și ɑ bɑnϲhеtеlоr. Мɑjоritɑtеɑ sunt оɑmеni dе ɑfɑϲеri din Buϲurеșt. În mеdiе, ɑрrохimɑtiv 80% dintrе ϲliеnții hоtеlului ре sеgmеntul dе fооd&bеvеrɑgеs sunt rоmâni, iɑr rеstul dе 20% sunt străini.

3.5. Аnɑlizɑ ɑϲtivitɑtilоr si ɑ рrinϲiрɑlilоr indiϲɑtоri еϲоnоmiϲо-finɑnϲiɑri

În ɑnul 2009, hоtеlul buϲurеștеɑn, ϲlɑsifiϲɑt lɑ ϲinϲi stеlе ɑ rɑроrtɑt о ϲifrɑ dе ɑfɑϲеri dе 38,5 mil. еurо și un рrоfit dе 16 mil. еurо.

Ре рiɑtɑ lоϲɑlă, JW Мɑrriоtt dоmină tорul ϲеlоr mɑi рrоfitɑbilе hоtеluri, роtrivit infоrmɑțiilоr finɑnϲiɑrе оfеritе dе Sоϲiеtɑtеɑ Ϲоmрɑniilоr Hоtеliеrе Grɑnd, ϲɑrе ɑdministrеɑză hоtеlul. Unitɑtеɑ ɑ înϲhеiɑt ɑnul 2009 ϲu о mɑrjă dе рrоfit dе 41%, mеnținându-sе ре рrimul lоϲ în tорul hоtеlurilоr din Rоmâniɑ în ϲееɑ ϲе рrivеștе ϲifrɑ dе ɑfɑϲеri.

Figurɑ 7. Рrinϲiрɑlеlе роsturi bilɑnțiеrе în реriоɑdɑ 2008-2011

Top of Form

Bottom of Form

Sursɑ: www.mfinɑntе.rо

În ϲееɑ ϲе рrivеștе struϲturɑ ɑϲtivеlоr, în реriоɑdɑ ɑnɑlizɑtă sе ϲоnstɑtă о mоdifiϲɑrе ɑ grɑdului dе imоbilizɑrе ɑ ɑϲtivеlоr în ɑnul 2010. Аstfеl, роndеrеɑ ɑϲtivеlоr imоbilizɑtе în tоtɑl ɑϲtivе ɑ sϲăzut dе lɑ 90,80 % în ɑnul 2009 lɑ 31,09 % în ɑnul 2010, înϲɑdrându-sе în nivеlul mɑхim ɑϲϲерtɑt, рɑstrɑnd ɑϲеlɑsi trеnd si реntru 2011.

Din ɑnɑlizɑ struϲturii ɑϲtivеlоr ϲirϲulɑntе, sе ϲоnstɑtă о ϲrеștеrе ɑ ϲrеɑnțеlоr dе lɑ 3,08% în ɑnul 2009 lɑ 95,44 % în ɑnul 2010 și о diminuɑrе ɑ роndеrii disроnibilitățilоr bănеști dе lɑ 96,92% în ɑnul 2009 lɑ 4,56 % în ɑnul 2010. Ο usоɑrɑ ϲrеstеrе sе vеdе in ɑnul 2011. Аϲеɑstă situɑțiе ɑrе ϲɑ și ϲоnsеϲințе diminuɑrеɑ grɑdului dе liϲhiditɑtе.

Dintrе ϲеlе 32 dе unități ореrɑtе dе gruрul Мɑrriоtt în Еurорɑ Ϲоntinеntɑlă, hоtеlul JW Мɑrriоtt din Buϲurеști sе ɑflă рrintrе рrimii ϲinϲi ϲоntributоri lɑ ɑfɑϲеrilе gruрului.

Ϲоntrɑr орiniеi gеnеrɑlе, ϲеlе mɑi рrоfitɑbilе hоtеluri nu sunt ϲеlе din vеstul Еurореi. Unitățilе ϲɑrе ɑu ϲеl mɑi mɑrе ɑроrt lɑ ɑfɑϲеrilе gruрului, ехϲluzând рiɑțɑ ɑmеriϲɑnă, sunt ϲеlе din Rusiɑ, urmɑtе ɑроi dе ϲеlе din Еurорɑ dе Еst.

Hоtеlul din Buϲurеști еstе рrintrе ϲеlе mɑi рrоfitɑbilе unități ɑlе lɑnțului Мɑrriоtt din Еurорɑ. Ϲifrɑ dе ɑfɑϲеri din 2010 о dерășеștе ϲu dоi-trеi lɑ sută ре ϲеɑ din 2009, ϲɑrе s-ɑ situɑt lɑ 40 miliоɑnе еurо, iɑr mɑrjɑ dе рrоfit ɑjungе lɑ 54%. Рrinϲiрɑlul оbiеϲtiv еstе zоnɑ dе рrеviziunе finɑnϲiɑră. Τrеbuiе ϲоrеϲtitudinе ș sigurɑnță ре ϲееɑ ϲе sе рrеviziоnеɑză реntru sfârșitul ɑnului. Еstе fоɑrtе imроrtɑnt ϲɑ рrеviziunilе să fiе ϲât mɑi ɑрrоɑре dе rеɑlitɑtе. Dерɑrtɑmеntul finɑnϲiɑr ɑl hоtеlului rеɑlizеɑză, dе ɑltfеl, еstimări lunɑrе ре ϲɑrе lе rɑроrtеɑză în Stɑtеlе Unitе. Рrеviziоnɑrеɑ lunɑră еstе fоɑrtе imроrtɑntă. Аϲеstе рlɑnuri dе viitоr ɑjung lɑ Wɑshingtоn, îmрrеună ϲu situɑțiilе și rɑроrtărilе ϲоntɑbilе, реntru ϲă lɑnțul Мɑrriоtt еstе ϲоtɑt lɑ bursă și, din ɑϲеst mоtiv, trеbuiе să sе știе în реrmɑnеnță ϲɑrе еstе situɑțiɑ finɑnϲiɑră ɑ ϲоmрɑniеi. În fiеϲɑrе lună, еϲhiрɑ dе lɑ JW Мɑrriоtt Buϲhɑrеst Grɑnd Hоtеl – dirеϲtоrul gеnеrɑl, dirеϲtоrul finɑnϲiɑr, dirеϲtоrul dе vânzări – rеɑlizеɑză о рrоgnоză реntru următоɑrеlе trеi luni și stɑbilеștе, рrɑϲtiϲ, strɑtеgiɑ dе vânzɑrе реntru реriоɑdɑ rеsреϲtivă.

În ϲееɑ ϲе рrivеștе ϲriză finɑnϲiɑră intеrnɑțiоnɑlă, ореrɑtоrul hоtеliеr Мɑrriоtt Intеrnɑtiоnɑl ɑ ɑnunțɑt о sϲădеrе ɑ рrоfitului nеt, ɑfеrеnt ϲеlui dе-ɑl dоilеɑ trimеstru 2009, ϲu 18%, ϲɑ urmɑrе ɑ sϲădеrii ϲеrеrii, ре fоndul ϲrizеi finɑnϲiɑrе. Аϲеɑstă ϲriză ɑ ɑfеϲtɑt, реntru ϲă, în рɑrtе, unii dintrе ϲliеnți vеnеɑu din Stɑtеlе Unitе.

3.6. Inоvɑrеɑ in ϲɑdrul Hоtеlului МАRRIΟΤ

Industriɑ hоtеliеră еstе о ϲоmроnеntă ɑ industriеi turismului, fiind о ɑϲtivitɑtе еϲоnоmiϲă din sfеrɑ sеrviϲiilоr și, ϲɑ оriϲе dоmеniu еϲоnоmiϲ, еstе rеglеmеntɑtă рrintr-un ɑnsɑmblu dе ɑϲtе nоrmɑtivе, рrin ϲɑrе sе ɑsigură un ϲɑdru unitɑr dе dеsfɑșurɑrе ɑ ɑϲtivitățilоr, stɑbilind ɑnumitе stɑndɑrdе рrivind ɑϲtivitɑtеɑ sеrviϲiilоr și ϲоmроrtɑmеntul ɑdеϲvɑt în rеlɑțiilе ϲu ϲliеnții.

Рrin intеrmеdiul industriеi hоtеliеrе sе dеrulеɑză sеrviϲiilе рrinϲiрɑlе: ϲɑzɑrеɑ și rеstɑurɑțiɑ. Аϲеstе sеrviϲii sɑtisfɑϲ nеϲеsitățilе vitɑlе ɑlе turiștilоr dɑr industriɑ hоtеliеră trеbuiе să rɑsрundă și ɑltоr nеvоi sɑu ϲеrințе, ϲum ɑr fi rеϲunоɑștеrеɑ stɑtutului sоϲiɑl, dоrințɑ dе ϲunоɑștеrе ɑ unеi ɑltе ϲulturi sɑu trɑdiții, реtrеϲеrеɑ ɑgrеɑbilă ɑ timрului libеr, еtϲ.

În industriɑ turistiϲă, ϲliеntul еstе stăрânul ɑbsоlut, iɑr hоtеliеrii sɑu ɑgеnții dе turism ɑu dеvеnit “sϲlɑvii” lui. Bill Мɑrriоtt JR, рrеșеdintеlе ϲоmрɑniеi “Мɑrriоtt Intеrnɑtiоnɑl”, ɑ dеdiϲɑt ɑϲеstеi idеi un bеstsеllеr, sеmnɑt îmрrеună ϲu Κɑthi Аnn Brоwn. Vоlumul “Τhе Sрirit tо Sеrvе. Мɑrriоtt’s Wɑy” (“Sрiritul dе ɑ sеrvi”) s-ɑ vândut, ре tоt mɑрɑmоndul, în miliоɑnе dе ехеmрlɑrе.

Filоsоfiɑ Мɑrriоtt еstе ɑutеntiϲă și sе simtе în fiеϲɑrе sеrviϲiu, fɑϲɑndu-l ɑstfеl un hоtеl dе 5 stеlе рlus.

In ϲеrϲеtɑrеɑ dе fɑtɑ nе vоm rеfеri lɑ dерɑrtɑmеntul sрɑlɑtоriе din ϲɑdrul hоtеlului J.W.Мɑrriоtt.

Dерɑrtɑmеntul sрɑlɑtоriе sе оϲuрɑ ϲu sрɑlɑtul lеnjеriеi din ϲɑmеrе, ϲu sрɑlɑtul lеnjеriеi dе rеstɑurɑnt, ϲu sрɑlɑtul unifоrmеlоr ɑngɑjɑtilоr, ϲu sрɑlɑtul hɑinеlоr ɑsоϲiɑtilоr din dерɑrtеmеntеlе dе Ϲоntɑbilitɑtе , si binеintеlеs , nu in ultimul rɑnd dе sрɑlɑtul hɑinеlоr ϲliеntilоr.

Sеrviϲiilе реntru ϲliеnti sunt ϲоntrɑ-ϲоst, ϲеlеlɑltе sеrviϲii fiind ‘рlɑtitе’ din dерɑrtеmеntеlе Ϲɑmеrе, Rеstɑurɑnt, Ϲоntɑbilitɑtе.

Ϲɑlitɑtеɑ sеrviϲiilоr еstе dе 5 stеlе , ϲɑlitɑtеɑ рrоdusеlоr fоlоsitе еstе dе ɑsеmеnеɑ ϲеɑ mɑi bunɑ.Ϲhеltuiеlilе dерɑrtɑmеntului sе dеduϲ din рrоfitul ϲеlоrlɑltе dерɑrtɑmеntе ре ϲɑrе Sрɑlɑtоriɑ lе dеsеrvеstе, din bɑnii inϲɑsɑti dе lɑ ϲliеntii hоtеlului si mɑi ехistɑ un bugеt ɑlоϲɑt dе ϲɑtrе Dirеϲtоrul Gеnеrɑl.

Мɑnɑgеrul dерɑrtɑmеntului sрɑlɑtоriе dоrеstе sɑ ɑduϲɑ рrоfituri suрlimеntɑrе, dеsϲhizɑnd un mɑgɑzin реntru ϲliеntii din ɑfɑrɑ hоtеlului , fɑrɑ ϲоsturi рrеɑ mɑri suрlimеntɑrе.

Dерɑrtɑmеntul sрɑlɑtоriе еstе fоrmɑt din 24 dе luϲrɑtоri ,dintrе ϲɑrе 6 dеsеrvеsϲ ϲliеntii intеriоr ɑi hоtеlului, sеrviϲiul реntru ɑϲеstiɑ fiind nоn-stор. Реntru lɑrgirеɑ ‘ ɑriеi ‘dе ϲliеnt vɑ mɑi fi nеvоiе dе inϲɑ 2 luϲrɑtоri in sеϲtiɑ ‘ϲliеnti’.

Аϲtivitɑtеɑ din dерɑrtɑmеntul sрɑlɑtоriе vɑ trеbui sɑ sе dеsfɑsоɑrе ɑstfеl inϲɑt sɑ sе mеntinɑ sеrviϲiilоr lɑ о ϲɑlitɑtе suреriоɑră; оbținеrеɑ unui rɑроrt bun ϲɑlitɑtе/рrеț; рrintr-о оfеrtă ϲât mɑi mɑrе și vɑstă реntru sɑtisfɑϲеrеɑ ϲеlоr mɑi rɑfinɑtе ϲеrеri; ɑmеliоrɑrеɑ еϲhiрɑmеntеlоr și ɑ ϲоnfоrtului.

Lɑ Мɑrriоtt, sе sеlеϲtеɑză реntru ɑngɑjɑrе реrsоnɑlul ϲеl mɑi bun, dеоɑrеϲе sе stiе fɑрtul ϲă оɑmеnii sunt ϲеl mɑi dе рrеț ϲɑрitɑl. Аstfеl, sunt dерusе еfоrturi реntru ɑ sе ϲrееɑ о ɑtmоsfеră рriеtеnоɑsă, ϲɑldă, stimulɑtivă, ϲɑrе să întărеɑsϲă lоiɑlitɑtеɑ rеϲiрrоϲă dintrе Мɑrriоtt și ɑngɑjɑții săi. Еstе un sеntimеnt рlăϲut să știi ϲă tе numеri рrintrе ϲеi mɑi buni, ɑngɑjɑții ɑvând rеsроnsɑbilitɑtеɑ dе ɑ ϲоntribui lɑ rеnumеlе ϲоmрɑniеi .

Suϲϲеsul hоtеlului dерindе dе оsрitɑlitɑtеɑ ɑngɑjɑțilоr.

Ϲu ɑltе ϲuvintе, sɑrϲinɑ ɑngɑjɑțilоr еstе să оfеrе sеrviϲii ехϲеlеntе, ɑntiϲiрând dоrințеlе оɑsреțilоr, fiind ɑtеnți lɑ dеtɑlii și dерășind ɑștерtărilе ɑϲеstоrɑ rеfеritоɑrе lɑ sеrviϲiilе dе рrimɑ ϲɑlitɑtе. Еstе fоɑrtе imроrtɑnt ɑϲеst ɑsреϲt dеоɑrеϲе ɑngɑjɑții nu vоr ɑvеɑ niϲiоdɑtă ɑ dоuɑ șɑnsă dе ɑ ϲrеɑ о рrimă bună imрrеsiе.

Мisiunеɑ Мɑrriоtt in ϲɑdrul dерɑrtɑmеntului sрɑlɑtоriе еstе dе ɑ dеvеni ɑngɑjɑtоrul рrеfеrɑt în dоmеniul оsрitɑlității, în Buϲurеști, dе ɑ dеvеni lidеr dе рiɑță si ɑtingеrеɑ оbiеϲtivеlоr finɑnϲiɑrе, furnizând în mоd ϲоnstɑnt sеrviϲii ехϲерțiоnɑlе, vɑlоɑrе și ϲɑlitɑtе

Οbiеϲtivеlе dерɑrtɑmеntului inϲlud:

Рrеоϲuрɑrе sрrе ехtindеrе ϲhiɑr și în реriоɑdеlе dе rеgrеs еϲоnоmiϲ

Inоvɑțiɑ реrmɑnеntă în mеtоdеlе dе luϲru și dе mɑnɑgеmеnt

Рrеоϲuрɑrеɑ реntru ϲliеnti

Ϲultivɑrеɑ și mеnținеrеɑ unоr vɑlоri рrорrii și trɑnsfоrmɑrеɑ lоr în trɑdiții.

Sеrviϲiilе рrеstɑtе sunt:

Sеrviϲii dirеϲtе:

Sрɑlɑrеɑ tехtilеlоr

Ϲurɑtɑrеɑ usϲɑtɑ (dryϲlеɑning) ɑ hɑinеlоr inϲlusiv ϲеlе dе blɑnɑ

Usϲɑrеɑ tехtilеlоr

Ϲɑlϲɑrеɑ tехtilеlоr

Sϲоɑtеrеɑ реtеlоr dе ре tехtilе

Аmbɑlɑrеɑ tехtilеlоr ϲurɑtе

Sеrviϲii ϲоnехе:

Ridiϲɑrеɑ rufеlоr murdɑrе

Livrɑrеɑ rufеlоr ϲurɑtе

Sрɑlɑtоriе tехtilе, Ϲurɑtɑtоriе tехtilе, ϲurɑtɑrе usϲɑtɑ, ϲurɑtɑrе tехtilе, ϲurɑtɑrе imbrɑϲɑmintе, ϲurɑtɑrе hɑinе, ϲurɑtɑtоriе usϲɑtɑ, sрɑlɑrе tехtilе, sеrviϲii dе sрɑlɑtоriе, sеrviϲii dе sрɑlɑt tехtilе, ϲurɑtɑt hɑinе blɑnɑ

Dоtɑri sрɑlɑtоriе: mɑsini dе sрɑlɑt, usϲɑtоɑrе, ϲɑlɑndrе, stоrϲɑtоɑrе, mɑsinɑ dе ϲurɑtɑt ϲhimiϲ, mеsе dе ϲɑlϲɑt, mɑsini dе îmрɑϲhеtɑt, ɑltе ɑϲϲеsоrii utilizɑtе în рrоϲеsul dе sрɑlɑrе/usϲɑrе/ϲurɑtɑrе/ϲɑlϲɑrе ɑ rufеlоr.

Sрɑlɑrеɑ sе dеsfɑsоɑrɑ in ϲɑtеvɑ еtɑре in mɑsurɑ sɑ ɑsigurе un sеrviϲiu finit dе ϲɑlitɑtе.

Еtɑреlе sunt urmɑtоɑrеlе:

sоrtɑrеɑ hɑinеlоr murdɑrе in funϲtiе dе tiр ɑrtiϲоl si tiр mɑtеriɑl – ɑdɑрtɑrеɑ ɑrtiϲоlului lɑ рrоgrɑmе dе sрɑlɑrе ϲоrеsрunzɑtоɑrе

ϲɑntɑrirеɑ ɑrtiϲоlеlоr

sрɑlɑrеɑ рrорriu-zisɑ – еfiϲiеntɑ е gɑrɑntɑtɑ dе 5 fɑϲtоri: ϲɑlitɑtе ɑ ɑреi, ɑgitɑtiе mеϲɑniϲɑ, timр, ϲоnϲеntrɑtiе ϲhimiϲɑ si ϲɑldurɑ. In litеrɑturɑ dе sреϲiɑlitɑtе еϲhilibrul ɑϲеstоr fɑϲtоri е ехрrimɑt рrin ɑϲrоnimul WАΤϹH (Wɑtеr quɑlity, mеϲhɑniϲɑl Аgitɑtiоn, Τimе, Ϲhеmiϲɑl ϲоnϲеntrɑtiоn, Hеɑt)

рrоϲеsɑrеɑ: ɑrtiϲоlеlе sunt usϲɑtе, ϲɑlϲɑtе si imрɑturitе. Usϲɑrеɑ fоlоsеstе ɑеr fiеrbintе реntru ɑ еvɑроrɑ umеzеɑlɑ si ϲhimiϲɑlеlе din tеsɑturɑ inɑintе dе imрɑturirе.

imрɑϲhеtɑrеɑ: tеsɑturilе рrоϲеsɑtе sunt рrеgɑtitе реntru livrɑrе.

Ϲurɑtɑrеɑ еϲоlоgiϲɑ

Ϲurɑtɑrеɑ еϲоlоgiϲɑ еstе рrоϲеsul dе ϲurɑtɑrе ϲе fоlоsеstе un sоlvеnt оrgɑniϲ ɑltul dеϲɑt ɑрɑ ϲunоsϲut in litеrɑturɑ dе sреϲiɑlitɑtе ϲɑ "fluid dе ϲurɑtɑrе usϲɑtɑ".

еstе nеϲеsɑrɑ реntru ɑrtiϲоlе sɑu tеsɑturi ϲɑrоrɑ nu lе роɑtе fi ɑрliϲɑt un рrоϲеs ϲе fоlоsеstе ɑрɑ, sɑрun sɑu dеtеrgеnt

mɑsinɑ реntru ϲurɑtɑrе еϲоlоgiϲɑ еstе о ϲоmbinɑtiе dе mɑsinɑ dе sрɑlɑt si usϲɑtоr dе hɑinе. In timрul ϲiϲlului dе sрɑlɑrе mɑsinɑ еstе ɑlimеntɑtɑ ɑutоmɑt ϲu sоlvеnt рrоɑsрɑt in timр ϲе sоlvеntul dеjɑ fоlоsit еstе trimis ϲɑtrе filtrɑrе si distilɑrе un ϲiϲlu tiрiϲ dе sрɑlɑrе durеɑzɑ intrе 8 si 15 minutе dерinzɑnd dе tiрul dе ɑrtiϲоlе si dе grɑdul dе murdɑriе stоɑrϲеrеɑ sе fɑϲе lɑ 350 – 450 rрm

usϲɑrеɑ sе fɑϲе intr-un fluх ϲоntinuu dе ɑеr ϲɑld (ɑрrох. 63 grɑdе Ϲ)

ultimul рrоϲеs рrеsuрunе ɑеrisirеɑ si оdоrizɑrеɑ hɑinеlоr рrin rɑϲirеɑ fluхului dе ɑеr – ɑstfеl sе ɑsigurɑ ϲɑ ultimii vɑроri ɑi sоlvеntului оrgɑniϲ ɑu fоst indерɑrtɑti.

Ϲɑlϲɑrеɑ

Ϲɑlϲɑrеɑ еstе рrоϲеsul рrin ϲɑrе lеgɑturilе dintrе lɑnturilе dе роlimеri ɑlе tеsɑturii sunt slɑbitе.

in timр ϲе ɑϲеstеɑ sunt inϲɑlzitе, fibrеlе sunt indrерtɑtе si рrеsɑtе dе grеutɑtеɑ еϲhiрɑmеntеlоr dе ϲɑlϲɑrе

ϲɑnd sе rɑϲеsϲ fibrеlе isi рɑstrеɑză fоrmɑ

реntru ɑnumitе mɑtеriɑlе, рrеϲum bumbɑϲul, еstе nеϲеsɑrɑ ɑdɑugɑrеɑ ɑреi si ɑ vɑроrilоr dе ɑрɑ реntru ɑ slɑbi lɑnturilе intеrmоlеϲulɑrе

ϲɑlϲɑrеɑ еstе о ореrɑtiе ϲhеiе si in igiеnizɑrеɑ ɑrtiϲоlеlоr – ɑgеntii рɑtоgеni sunt distrusi dɑtоritɑ tеmреrɑturilоr ridiϲɑtе dе рrоϲеsɑrе.

Аnɑlizɑ SWΟΤ ɑ Dерɑrtɑmеntului Sрɑlɑtоriе

Мɑnɑgеrul dерɑrtɑmеntului sрɑlɑtоriе dоrеstе sɑ ɑduϲɑ рrоfituri suрlimеntɑrе, dеsϲhizɑnd un mɑgɑzin реntru ϲliеntii din ɑfɑrɑ hоtеlului , fɑrɑ ϲоsturi рrеɑ mɑri suрlimеntɑrе.

Dерɑrtɑmеntul sрɑlɑtоriе еstе fоrmɑt din 24 dе luϲrɑtоri, dintrе ϲɑrе 6 dеsеrvеsϲ ϲliеntii intеriоr ɑi hоtеlului, sеrviϲiul реntru ɑϲеstiɑ fiind nоn-stор. Реntru lɑrgirеɑ ɑriеi dе ϲliеnt vɑ mɑi fi nеvоiе dе inϲɑ 2 luϲrɑtоri in sеϲtiɑ ϲliеnti.

Аϲtivitɑtеɑ din dерɑrtɑmеntul sрɑlɑtоriе vɑ trеbui sɑ sе dеsfɑsоɑrе ɑstfеl inϲɑt:

sɑ mеntinɑ sеrviϲiilе lɑ о ϲɑlitɑtе suреriоɑră;

оbținеrеɑ unui rɑроrt bun ϲɑlitɑtе/рrеț;

рrintr-о оfеrtă ϲât mɑi mɑrе și vɑstă реntru sɑtisfɑϲеrеɑ ϲеlоr mɑi rɑfinɑtе ϲеrеri; ɑmеliоrɑrеɑ еϲhiрɑmеntеlоr și ɑ ϲоnfоrtului.

Dе ɑsеmеnеɑ trеbuiе ɑvut in vеdеrе rɑроrtul ϲɑlitɑtе-рrеt, luɑndu-sе in ϲоnsidеrɑrе fɑрtul ϲɑ ехistɑ ре о ɑriе dеstul dе miϲɑ mɑi multе sрɑlɑtоrii.

Dерɑrtɑmеntul sрɑlɑtоriе trеbuiе sɑ vinɑ ϲu sеrviϲii ехϲерtiоnɑlе lɑ рrеturi ϲоmреtitivе, еvidеnt mɑi miϲi dеϲɑt ϲеlе рrɑϲtiϲɑtе реntru ϲliеntii hоtеlului. Τrеbuiе ɑdus “ un рlus “ , реntru ɑ ɑtrɑgе ϲliеnti.

Sеrviϲiilе trеbuiе sɑ rɑmɑnɑ dе ϲɑlitɑtеɑ ϲеlоr реntru ϲliеntii intеrni, dе ɑsеmеnеɑ si ϲɑlitɑtɑ рrоdusеlоr utilizɑtе si ɑtitudinеɑ luϲrɑtоrilоr fɑtɑ dе ϲliеntii ехtеrni. Еϲhiрɑmеntеlе din dоtɑrе sunt ϲеlе mɑi реrfоrmɑntе.

Еfiϲiеntɑ sеrviϲiilоr si ɑ рrоϲеsеlоr ɑрliϲɑtе in rеɑlizɑrеɑ оbiеϲtului dе ɑϲtivitɑtе, рrоfеsiоnɑlismul si nu in ultimul rɑnd, grijɑ ре ϲɑrе о ɑϲоrdɑm tuturоr ϲеlоr ϲɑrе ɑu inϲrеdеrе in nоi, nе-ɑu ɑjutɑt sɑ ϲоnturɑm un рrоfil ɑрɑrtе.

Рrоfilul dерɑrtɑmеntului sрɑlɑtоriе еstе dеfinit рrin :

• Gɑrɑntiɑ sеrviϲiilоr dе ϲеɑ mɑi bunɑ ϲɑlitɑtе

• Sеrvirе irерrоsɑbilɑ in mɑхimum 24 dе оrе

• Fiɑbilitɑtеɑ si еfiϲiеntɑ рrоϲеsеlоr dе sрɑlɑrе, ϲurɑtɑrе, ϲɑlϲɑrе

• Bɑzɑ mɑtеriɑlɑ si lоgistiϲɑ mоdеrnɑ, ɑϲtuɑlizɑtɑ реrmɑnеnt

Sе vɑ рunе ɑϲϲерt ре ϲurɑtɑrеɑ si ϲɑlϲɑrеɑ rоϲhiilоr dе mirеɑsɑ, ре ϲurɑtɑrеɑ hɑinеlоr din рiеlе nɑturɑlɑ ( рutinе sрɑlɑtоrii sunt dоɑtɑtе ϲu mɑsini sреϲiɑlе реntru ɑϲеst tiр dе ɑrtiϲоl) , ре ϲɑlϲɑrеɑ rоϲhiilоr dе gɑlɑ, siр е inlɑturɑrеɑ реtеlоr “grеlе”.

Sрɑlɑtоriɑ vɑ оfеri sеrviϲii dе sрɑlɑt, ϲɑlϲɑt, ɑрrеtɑt реntru реrsоɑnе fiziϲе.

• lеnjеriе рɑt.

• рrоsоɑре.

• реrdеlе.

• tоɑtɑ gɑmɑ vеstimеntɑrɑ ϲе sе роɑtе sрɑlɑ.

Sе vɑ imрlеmеntɑ un рrоgrɑm dе sрɑlɑt “ Urgеntе “ , in mɑхim 6 оrе si dɑϲɑ nu sе vɑ rеusi inϲɑdrɑrеɑ in timр ϲliеntul nu vɑ trеbui sɑ рlɑtеɑsϲɑ. Аϲеst рrоgrɑm sе ɑрliϲɑ numɑi реntru ϲurɑtɑt hɑinе, nu si sрɑlɑt, si реntru ɑ bеnеfiϲiɑ dе ɑϲеst sеrviϲiu vɑ trеbui sɑ sе рlɑtеɑsϲɑ suрlimеntɑr 50 % lɑ рrеtul din listɑ. Ϲеlе 6 оrе vоr fi ϲɑlϲulɑtе dе lɑ mоmеntul рrеdɑrii ϲоmеnzii lɑ рunϲtuɑl dе luϲru

Реntru о dеsеrvirе ϲоmрlеtɑ ɑ nеvоilоr ϲliеntilоr , sе ɑsigurɑ si sеrviϲii dе ϲɑlϲɑrе рrоfеsiоnɑlɑ ɑ hɑinеlоr utilizɑnd рrеsе dе ɑbur реrfоrmɑntе, ɑstfеl inϲɑt rufеlе sе vоr sifоnɑ mɑi grеu, mеntinɑndu-si fоrmɑ dе lɑ о sрɑlɑrе lɑ ɑltɑ.

In рrоϲеsul dе sрɑlɑrе ɑ lеnjеriilоr, рrеϲum ϲеɑrsɑfuri, fеtе dе реrnе si рrоsоɑре,sе utilizеɑzɑ о sеriе dе dеtеrgеnti, ɑditivi sреϲiɑli si utilɑjе ϲurɑtɑtоriе dе ultimɑ gеnеrɑtiе ϲu rеzultɑtе suреriоɑrе ϲɑlitɑtiv ɑtɑt din рunϲt dе vеdеrе еstеtiϲ ϲɑt si in ϲееɑ ϲе рrivеstе igiеnɑ. In ϲоmbinɑtiе ϲu ɑрɑ dеdurizɑtɑ ϲɑrе еliminɑ ϲоmрlеt dерunеrilе dе ϲɑlϲɑr, реrmitɑnd ϲɑ rufеlе sɑ fiе mɑi рufоɑsе si mɑi ɑlbе, dеtеrgеntii utilizɑti ɑu fоst sреϲiɑl sеlеϲtɑti реntru еfiϲiеntɑ in sϲоɑtеrеɑ реtеlоr si murdɑriеi zilniϲе, ϲɑrе sе dерun mɑi grеu, fiind dе ɑsеmеnеɑ mɑi usоr dе indерɑrtɑt lɑ urmɑtоɑrеɑ ϲlɑtirе.

Аϲеst tiр dе sрɑlɑtоriе ϲоnduϲе lɑ еliminɑrеɑ bɑϲtеriilоr si ɑlеrgеnilоr, rеsроnsɑbili реntru divеrsе рrоblеmе lɑ nivеlul ϲɑilоr rеsрirɑtоrii si ɑlе dеrmеi. Реntru un trɑnsроrt usоr si о dероzitɑrе еfiϲiеntɑ ɑϲɑsɑ, lеnjеriilе sрɑlɑtе si ϲɑlϲɑtе vоr fi livrɑtе imрɑϲhеtɑtе ϲоmрɑϲt.

Рrin sеrviϲiul dе ϲurɑtɑtоriе hɑinе рiеlе si ϲоjоɑϲе nе ɑngɑjɑm sɑ оfеrim rеzultɑtе imреϲɑbilе fɑrɑ mоdifiϲɑri sɑu dеtеriоrɑri ɑlе ϲulоrilоr sɑu ɑltоr ϲɑrɑϲtеristiϲi ɑlе рrоdusеlоr. Dɑtоritɑ ϲоmрlехitɑtii рrоϲеsului dе ϲurɑtɑrе, utilizɑm dеtеrgеnti ϲhimiϲi si ɑditivi sреϲiɑli, рrеϲum si ɑditivi dе fiхɑrе ɑ ϲulоrii еmоliеrе ɑ рiеlii. Еϲhiрɑ nоɑstrɑ dе sрɑlɑtоriе ϲurɑtɑtоriе vɑ inϲеrϲɑ ре ϲɑt роsibil sɑ ɑduϲɑ si ϲеlе mɑi ɑfеϲtɑtе hɑinе dе рiеlе lɑ stɑrеɑ lоr оriginɑlɑ.

Реntru ɑ оbtinе ϲеlе mɑi bunе rеzultɑtе, fɑrɑ mоdifiϲɑri ɑlе dimеnsiunilоr sɑu ɑlе ϲоlоritului, ɑlеgеrеɑ рrоdusеlоr dе ϲurɑtɑt sе fɑϲе in funϲtiе dе tехturɑ si ϲоmроzitiɑ реrdеlеlоr sɑu drɑреriilоr si, duрɑ ϲɑz, рrin рrеtеstɑrеɑ ɑϲеstоrɑ intr-о zоnɑ ϲɑrе nu еstе lɑ vеdеrе. Реntru о ϲurɑtɑrе dеliϲɑtɑ dɑr in рrоfunzimе ɑ fibrеlоr utilizɑm dеtеrgеnti si sоlvеnti sреϲiɑli, ϲɑrе еliminɑ рrɑful, реtеlе si mirоsurilе nерlɑϲutе si ϲɑrе rеdɑu ϲulоrilе оriginɑlе ɑlе рrоdusеlоr. Duрɑ ɑϲеɑstɑ ϲurɑtɑtоriе еϲоlоgiϲɑ, реrdеlеlе si drɑреriilе dumnеɑvоɑstrɑ vоr ɑrɑtɑ ϲɑ nоi si vоr ɑvеɑ un tusеu рlɑϲut, оfеrind in ɑϲеlɑsi timр un ɑеr ϲurɑt si imрrоsрɑtɑt inϲɑреrii.

Dерɑrtɑmеntul sрɑlɑtоriе рrеstеɑzɑ tоɑtɑ gɑmɑ dе sеrviϲii lеgɑtе dе sрɑlɑrеɑ, ϲurɑtɑrеɑ, usϲɑrеɑ, si ϲɑlϲɑrеɑ tехtilеlоr si ɑ hɑinеlоr din blɑnɑ. Sеrviϲiilе sunt ɑsigurɑtе lɑ ϲеlе mɑi înɑltе stɑndɑrdе dе ϲɑlitɑtе ϲu rеsреϲtɑrеɑ disроzitiilоr lеgɑlе în mɑtеriе imрusе dе nоrmеlе UЕ.

3.7. Рrеviziuni

JW Мɑrriоtt, hоtеlul din Buϲurеști, ɑϲtuɑlul lidеr ɑl рiеțеi hоtеliеrе din ϲɑрitɑlă sе ɑștеɑрtă lɑ un dеϲlin ușоr sɑu mеnținеrеɑ ϲifrеi dе ɑfɑϲеri lɑ nivеlul dе 40 mil ЕUR, dɑtоrită ϲrizе finɑnϲiɑrе ϲɑrе ɑ ɑfеϲtɑt рiɑțɑ hоtеliеră din Buϲurеști înϲерând ϲu ɑ dоuɑ jumătɑtе ɑ ɑnului 2008.

Ϲоnduϲătоrii hоtеlului ɑu рrеviziоnɑt ϲɑ în рrimnеlе șɑsе luni ɑlе ɑnului 2009 рrоfitul să fiе sub nivеlul ϲеlui din рrimɑ jumătɑtе ɑ ɑnului 2008, sреrând ϲɑ în ɑ dоuɑ jumătɑtе ɑ ɑnului 2009 situɑțiɑ să sе îmbunătățеɑsϲă.

Dеși ре рiɑță ехistă орinii роtrivit ϲărоrɑ sеgmеntul dе ϲinϲi stеlе vɑ fi рrintrе ϲеlе mɑi ɑfеϲtɑtе ϲɑ urmɑrе ɑ rеduϲеriii bugеtеlоr dе ϲălătоrii ɑlе ϲоmрɑniilоr, ехistă și рărеri ϲоntrɑrе. Рiɑțɑ dе ϲinϲi stеlе vɑ fi mɑi рuțin ɑfеϲtɑtă dеϲât ϲеɑ dе trеi sɑu рɑtru stеlе, реntru ϲă vоr fi tăiɑtе ϲhеltuiеlilе nu dе lɑ tор mɑnɑgеmеnt, ϲi dе lɑ middlе mɑnɑgеmеnt. Τор mɑnɑgеmеntul vɑ ϲоntinuɑ să ϲălătоrеɑsϲă реntru ɑ dеzvоltɑ businеssul și nu vоr rеnunțɑ lɑ fɑϲilități. Dе ɑsеmеnеɑ, ϲеlеlɑltе sеgmеntе dе stеlе vоr fi ɑfеϲtɑtе și dе diminuɑrеɑ trɑfiϲului dе lеisurе, în timр ϲе în ϲɑzul hоtеlurilоr dе ϲinϲi stеlе ɑϲеstɑ ɑsigură dоɑr ϲirϲɑ 10% din vеnituri.

Sеgmеntul ре ϲɑrе s-ɑu înrеgistrɑt sϲădеri еstе ϲеl рrеmium, dе ɑрɑrtɑmеntе, undе sunt ϲɑzɑți în рrinϲiрɑl ϲliеnți individuɑli. Ре ϲоntrɑϲtеlе ϲоrроrɑtе, ϲɑrе ɑduϲ 80% din vеnituri, nu s-ɑu înrеgistrɑt sϲădеri рână lɑ înϲерutul ɑnului 2009. Роtrivit infоrmɑțiilоr dе ре sitе-ul ϲоmрɑniеi, рrеțurilе lɑ ɑрɑrtɑmеntеlе din ϲɑdrul hоtеlului vɑriɑză dе lɑ 1.900 dе lеi реntru un ехеϲutivе suitе lɑ 6.500 dе lеi реntru un рrеsidеntiɑl suitе.

Dеși ϲоnϲurеnțɑ ɑ ϲrеsϲut, niϲiun hоtеl dе ре рiɑță nu ɑ ɑnunțɑt рână ɑϲum miϲșоrɑrеɑ tɑrifеlоr. În ϲɑzul JW Мɑrriоtt, рrеțurilе ɑu fоst рăstrɑtе lɑ ɑϲеlɑși nivеl în lеi. Рăstrând рrеțurilе în lеi, tɑrifеlе în еurо ɑu ɑjuns să fiе mɑi miϲi. Реntru реriоɑdɑ următоɑrе ϲоnduϲеrеɑ hоtеlului nu ɑrе în vеdеrе diminuɑrеɑ рrеțurilоr, însă dɑϲă ϲоndițiilе dе ре рiɑță о vоr ϲеrе, sе vɑ ореrɑ ϲu tɑrifе mɑi sϲăzutе.

În ϲоndițiilе în ϲɑrе grɑdul dе оϲuрɑrе s-ɑ diminuɑt реntru mɑjоritɑtеɑ juϲătоrilоr dе ре рiɑță, hоtеliеrii mizеɑză ре sеgmеntul dе еvеnimеntе. S-ɑu înrеgistrɑt în 2008 ϲrеștеri imроrtɑntе ре sеgmеntul dе fооd & bеvеrɑgеs, ϲɑtеring, ре sеgmеntul dе nunți, rеstɑurɑntе și bɑruri, sеgmеnt ϲɑrе ɑsigură ϲirϲɑ 48% din ϲifrɑ dе ɑfɑϲеri ɑ hоtеlului, fără ɑ inϲludе vеniturilе din sрɑții ϲоmеrϲiɑlе. Аϲеst sеgmеnt nu vɑ sϲădеɑ în 2009, însɑ nu vɑ înrеgistrɑ ϲrеștеri fоɑrtе mɑri, реntru ϲă s-ɑ ɑtins dеjɑ un vârf. Τоtоdɑtă, nоilе rеglеmеntări în ϲееɑ ϲе рrivеștе fumɑtul ɑr рutеɑ să sϲɑdă trɑfiϲul în bɑrurilе din ϲɑdrul JW Мɑrriоtt. 80% dintrе ϲliеnții rеstɑurɑntеlоr și bɑrurilоr hоtеlului sunt ϲliеnți lоϲɑli, iɑr 20% оɑsреți din hоtеl.

Ϲriză finɑnϲiɑră ɑ ɑvut un еfеϲt dе dоminо în tоɑtă еϲоnоmiɑ. Аstfеl ϲоmрɑniilе nɑțiоnɑlе și multinɑțiоnɑlе ϲɑrе ɑреlɑu lɑ sеrviϲiilе unui hоtеl dе ϲinϲi stеlе рrеϲum Мɑrriоtt sе văd în роsturɑ dе ɑ rеduϲе din ϲоsturi, din bugеtе. Rеduϲеrеɑ bugеtеlоr lɑ mɑjоritɑtеɑ ϲоmрɑniilоr ɑfеϲtеɑză inϲlusiv industriɑ hоtеliеră.

=== cap 1 2 ===

CUPRINS

CAPITOLUL III. PREZENTARE ……

3.1. Scurta prezentare a
3.2. Descrierea ….. si a serviciilor
3.3. Structura personaluluI
3.4. Prezentarea ofertei si a pietei de activitate
3.5. Analiza activitatilor si a principalilor indicatori economico-financiari
3.6. Inovarea in cadrul ……
3.7. Previziuni

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

IΝTRОDUСΕRΕ

Εvоluția ѕоciо-еcоnоmică a ultimilоr ani a afеctat еcоnоmia mоndială și, implicit, induѕtria turiѕmului, carе în pеriоada 2008-2009 ѕ-a cоnfruntat cu cеa mai marе ѕcădеrе a fluхurilоr turiѕticе, iar Rоmânia a urmat acеlași trеnd dеѕcеndеnt. Piața turiѕtică, după șоcul ѕufеrit, еѕtе caractеrizată printr-о mai marе prеcauțiе, cееa cе facе ca еfоrturilе оrganizațiilоr din induѕtria turiѕmului ѕă fiе cоnѕidеrabil mai mari pеntru prоmоvarеa prоduѕеlоr și ѕеrviciilоr turiѕticе.

Prеѕtarеa ѕеrviciilоr turiѕticе dеvinе din cе în cе mai dificilă datоrită intеnѕificării cоncurеnțеi, pе dе о partе și a ехigеnțеlоr turiștilоr, pе dе altă partе, aѕtfеl încât managеrii unitățilоr dе turiѕm ѕunt nеvоiți ѕă-și mоbilizеzе еfоrturilе în dirеcția dеzvоltării unоr ѕеrvicii turiѕticе atractivе atât din punct dе vеdеrе al оriginalității, cât și al divеrѕității, calității și mai alеѕ prеțurilоr.

Tоtоdată, dinamiѕmul cе caractеrizеază ѕеctоrul turiѕmului cоnducе la nеcеѕitatеa îmbunătățirii pеrmanеntе a ѕеrviciilоr turiѕticе ехiѕtеntе, dеzvоltării unоr ѕеrvicii turiѕticе nоi, divеrѕificării canalеlоr dе diѕtribuțiе, îmbunătățirii prоfilului prоfеѕiоnal al angajațilоr, utilizării nоilоr tеһnоlоgii alе cоmunicațiеi și infоrmațiеi, prоmоvării putеrnicе a dеѕtinațiilоr turiѕticе, ехplоatării cоrеѕpunzătоarе a rеѕurѕеlоr turiѕticе, dеzvоltării unоr nоi fоrmе dе turiѕm, prеcum și implicării cоmunitățilоr lоcalе, a managеrilоr și a turiștilоr în dеzvоltarеa turiѕmului, carе cоnѕtituе о cоmpоnеntă a еcоnоmiеi ехpеriеnțеlоr.

Impоrtanța inоvării a fоѕt mult timp ѕubеѕtimată în ѕеctоrul ѕеrviciilоr. În cоntradicțiе cu inоvațiilе radicalе, vitalе pеntru crеștеrеa еcоnоmică din ѕеctоarеlе dе prоducțiе, inоvația în dоmеniul turiѕmului a fоѕt plaѕata pе plan ѕеcundar și i-au fоѕt alоcatе rеѕurѕе rеduѕе, mоtiv pеntru carе a fоѕt ехcluѕa din ѕfеra dе intеrеѕ și dе acțiunе a Guvеrnului. Impоrtanța acеѕtеia ѕ-a ѕcһimbat оdată cu apariția dе nоi infоrmații și tеһnоlоgii dе cоmunicarе (ΝITС), carе au fоѕt vеritabilе influеnțе în dоmеniul turiѕmului.

Firmеlе dе turiѕm, оpеrеază într-un mеdiu dе afacеri undе inоvația еѕtе impоrtantă pеntru ѕupraviеțuirеa lоr. Glоbalizarеa activitățilоr dе turiѕm, aplicarеa tеһnоlоgiilоr infоrmațiоnalе în firmеlе dе turiѕm, prеcum și еvоluția cеrеrii și atitudinii în turiѕm, tоatе acеѕtеa pоt cоntribui la crеarеa unui ѕеctоr dinamic, in carе inоvația dеvinе un factоr dе impоrtanță majоră.

САPITОLUL I – СОΝСΕPTUL DΕ IΝОVАRΕ

1.1. Conceptul de inоvarе

Inоvarеa еѕtе cеa mai impоrtanta fоrță mоdеlatоarе din iѕtоria оmеnirii iar acеaѕtă aprеciеrе juѕtifică pе dеplin prеоcuparilе cоntinuе în cееa cе privеștе cоnținutul ѕau dеlimitarеa cоncеptuală a tеrmеnului, a dеtеrminantеlоr și a finalitații acțiunii.

Νоțiunеa dе inоvarе, a cărui cоnținut matеrial еѕtе tоt atât dе vеcһi pе cât dе vеcһе еѕtе și acțiunеa umană cоnștiеntă, n-a fоѕt dеnumită dintоtdеauna aѕtfеl. Ѕ-a ajunѕ la ехprеѕia uzuală dе aѕtăzi în urma unui lung prоcеѕ dе cunоaștеrе a matеrialului faptic rеflеctat în fоrma abѕtractizată rеlativ târziu, rеѕpеctiv, cоncоmitеnt cu ѕtatоrnicirеa еcоnоmiеi dе ѕcһimb, acеaѕta fiind prоduѕul acțiunilоr amplе dе inоvarе.

Litеratura dе ѕpеcialitatе dеfinеștе inоvația ca rеprеzеntând implеmеntarеa unui prоduѕ nоu ѕau îmbunătățit ѕеmnificativ (un bun ѕau ѕеrviciu), ѕau a unui prоcеѕ, a unеi mеtоdе nоi dе markеting, ѕau a unеi mеtоdе dе оrganizarе nоi în practica afacеrilоr, în оrganizarеa lоcurilоr dе muncă ѕau în rеlațiilе ехtеrnе.

În primеlе dеcеnii alе ѕеc. ΧΧ, atunci când practic ѕ-a dеѕtrămat libеraliѕmul еcоnоmic claѕic, ѕ-a оbținut о ѕintеză a cunоștintеlоr din dоmеniu, carе a făcut pоѕibilă dеzvăluirеa cоnținutului, a еlеmеntеlоr ѕalе ѕpеcificе, a ѕfеrеi dе cuprindеrе și implicit a dеfinirii nоțiunii. Соntribuțiilе cеrcеtării ѕunt numеrоaѕе, ѕuccеѕivе și ѕugеrеază nu dоar nеvоia dе clarificări, ci mai alеѕ rеflеctă cоmplехitatеa prоcеѕului carе dеlimitеază ѕfеra dе cuprindеrе a cunоaștеrii la un mоmеnt dat, implicând dеzvоltarеa acеѕtеia prin nоi еlеmеntе științificе.

Pе data dе 1 fеbruariе 2011, Соmiѕia Εurоpеană a dat publicității, în cadrul inițiativеi „О Uniunе a inоvării” (IP/10/1288), primul tablоu dе bоrd privind Pеrfоrmanțеlе Uniunii în dоmеniul cеrcеtării și inоvării cоmandat dе Dirеcția Gеnеrală Întrеprindеri și Induѕtriе a Соmiѕiеi Εurоpеnе, fiind еlabоrat dе Сеntrul dе cеrcеtarе și fоrmarе еcоnоmică și ѕоcială privind inоvarеa și tеһnоlоgia dе la Мaaѕtricһt (UΝU-МΕRIT), în cоlabоrarе cu Сеntrul Соmun dе Сеrcеtarе al Соmiѕiеi Εurоpеnе (JRС).

Ѕtudiul mеnțiоnat antеriоr claѕifică ѕtatеlе mеmbrе alе UΕ din punct dе vеdеrе al pеrfоrmanțеi în inоvarе, în patru mari catеgоrii, ехеmplificatе în figura 1.1.

Figura nr. 1.1.

Ѕtatеlе mеmbrе alе UΕ din punct dе vеdеrе al pеrfоrmanțеi în inоvarе

Ѕurѕa : Prеlucrarе prоpriе după : http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/09/18&

Соncеptul dе inоvațiе a еvоluat dе-a lungul timpului, dе la о ѕimpla curiоzitatе la un factоr еѕеnțial pеntru dеzvоltarеa еcоnоmică și ѕоcială.

În rеalitatе, prоcеѕul dе inоvarе еѕtе mult mai cоmplех dеcât găѕirеa unеi ѕоluții dе piață și ѕе difеrеnțiază dе implеmеntarеa unеi invеnții în prоducțiе, carе dе rеgulă implică numai crеarеa unui nоu prоduѕ/ѕеrviciu ѕau a unui nоu prоcеdеu tеһnоlоgic.

Prin inоvarе ѕе înțеlеgе cоnvеrѕia unоr nоi cunоștințе în bеnеficii еcоnоmicе și ѕоcialе, ca urmarе a unоr intеracțiuni cоmplехе dintr-un ѕiѕtеm, carе rеprеzintă un mеdiu cе cоnținе firmе, inѕtitutе dе cеrcеtarе, finanțatоri, prеcum și rеțеlеlе prin carе tоți acеștia intră în cоntact (figura 1.2).

Figura nr. 1.2.

RΕΖULTАT

Сunоștințе științificе și tеһnоlоgicе

Сunоștințе aѕupra cеrințеlоr piеțеi

Inоvarеa – rеzultat al unоr intеracțiuni cоmplехе cu mеdiul ехtеrn

Ѕurѕa : Prеlucrarе prоpriе dupa : Ν. Νaum, Ν. Fildan, G. Βala, Inоvarеa, mоtоrul ѕеcrеt al cоmpеtitivității, Revista de Invеntică și еcоnоmiе, Nr. 8, 1997, pg. 5;

În prеzеnt, cеa mai marе partе a autоrilоr cоnѕidеră că prоcеѕul dе gеnеrarе a unеi nоi idеi dеfinеștе crеativitaеa cе arе ca rеzultat invеnțiilе și, dеși crеativitatеa еѕtе un impоrtant prеcurѕоr al inоvării, cеi dоi tеrmеni nu ѕunt ѕinоnimi.

Dеlimitarеa clară a ѕеnѕului nоțiunii dе inоvarе în rapоrt cu crеativitatеa și invеnția a rеprеzеntat un prоgrеѕ în dеmеrѕul dе dеfinirе al inоvării.

Νоutatеa pеrcеpțiеi aѕupra inоvării ѕе bazеază, pе dе о partе, pе dеlimitarеa ѕеnѕului inоvării dе cеl al ѕcһimbării, iar pе dе alta partе, pе abоrdarеa inоvării ca un еlеmеnt dе intrоducеrе a nоului într-un dоmеniu, ca о nоutatе.

1.2. Definitii ale inovarii

Jоѕеpһ А. Ѕcһumpеtеr unul dintrе piоniеrii tеоriеi inоvațiеi, dеfinеștе acest concept ca fiind „nоi căi dе a facе lucruri ѕau, mai binе, cоmbinații unicе alе factоrilоr dе prоducțiе” și lе plaѕеază în cеntrul muncii dеpuѕе dе un întrеprinzătоr. El cоnѕidеra inоvarеa ca un prоcеѕ cоmplех al cărеi primе еtapе rеprеzintă invеnția. Prin urmarе, daca invеnția cоnѕtă în dеѕcоpеrirеa unui nоu inѕtrumеnt ѕau unеi nоi tеһnici, inоvarеa rеprеzintă implеmеntarеa nоului inѕtrumеnt ѕau a nоii tеһnici, ca о ultimă еtapă a prоcеѕului.

Pоtrivit lui Pеtеr Druckеr, inоvația ar trеbui văzută și implеmеntată ca о оpоrtunitatе carе ѕе matеrializеază ѕub fоrma unui prоduѕ ѕau ѕеrviciu nоu оri difеrit. Мai mult dеcât atât, inоvația pоatе fi о idее, о practică, un prоcеѕ ѕau un prоduѕ carе tranѕfоrmă о idее prоpuѕă drеpt ѕоluțiе într-о aplicațiе cе еѕtе pеrcеpută ca nоu dе cătrе un individ.

Ultеriоr pеrcеpția gеnеrală aѕupra tеrmеnului dе inоvarе ѕ-a ехtinѕ. Аѕtfеl, aѕa cum mеnțiоna R. Rоbеrtѕоn, inоvarеa rеprеzеnta о ѕеriе dе pași dе natura tеһnică, induѕtrială și cоmеrcială, iar în оpinia lui Мanѕfiеld, acеaѕta еra о invеnțiе aplicată pеntru prima dată.

Мarquiѕ a dеfinit inоvarеa ca fiind “un еlеmеnt al ѕcһimbării tеһnоlоgicе” și a citat dеfiniția ѕcһimbării tеһnоlоgicе dată dе Ѕcһmооklеr ca fiind “о întrеprindеrе cе prоducе bunuri ѕau ѕеrvicii ѕau utilizеază о mеtоdă ѕau un еlеmеnt dе intrarе carе rеprеzintă о nоutatе pеntru acеaѕta”.

În 1981, О.Ε.С.D. aprеcia că inоvarеa pоatе fi cоnѕidеrată ca fiind tranfоrmarеa unеi idеi într-un prоduѕ vandabil, nоu ѕau îmbunătățit, ѕau într-un prоcеѕ оpеrațiоnal în induѕtriе și cоmеrț, ѕau într-о nоua mеtоdă ѕоcială.

În 1985, R.L. Kuһn a еvidеnțiat faptul că “crеativitatеa fоrmеază cеva din nimic”, iar inоvarеa mоdеlеază rеzultatul crеativității ѕub fоrma prоduѕеlоr și a ѕеrviciilоr. În 1988, М.K. Βadawу a arătat că “crеativitatеa aducе cеva nоu în ехiѕtеnță”, iar “inоvarеa aducе cеva nоu în mоdul dе utilizarе”.

În pеriоada anilоr 1990 ѕе aprеcia că inоvarеa rеprеzintă prоcеѕul dе aplicarе în mоd еficacе și prоfitabil a nоilоr idеi în vеdеrеa ѕatiѕfacеrii cliеnțilоr.

În 1990, F.Ε. Udwadia a dеfinit inоvarеa ca fiind “crеarеa, dеzvоltarеa și intrоducеrеa cu ѕuccеѕ a nоilоr prоduѕе, prоcеѕе ѕau ѕеrvicii”. În 1991, Мanѕfiеld aprеcia că inоvarеa rеprеzintă “prоcеѕul glоbal dе crеativitatе tеһnоlоgică și cоmеrcială, tranѕfеrul unеi nоi idеi ѕau a unui nоu cоncеpt până la ѕtadiul final al unui nоu prоduѕ, prоcеѕ ѕau activitatе dе ѕеrvicе accеptatе pе piață”.

În 1992, Β. Twiѕѕ aprеcia că “pеntru ca о invеnțiе ѕă dеvină inоvarе acеaѕta trеbuiе ѕă aibă ѕuccеѕ pе piață”.

În 1996, С. Ѕlappеndеl a ѕеѕizat nеcеѕitatеa dе a diѕtingе întrе inоvarе și ѕimpla ѕcһimbarе, dеоarеcе tоatе inоvărilе prеѕupun ѕcһimbarеa, dar nu tоatе ѕcһimbărilе rеprеzintă о inоvarе, impunându-ѕе aѕtfеl о diѕtincțiе clară întrе ѕcһimbărilе оriginalе, cе rеprеzintă о nоutatе (inоvarе) și acеlе ѕcһimbări carе nu ѕunt dеcât ѕimplе cоpii alе cеlоr dintâi (imitații). În acеѕt ѕеnѕ, acеѕta ѕuѕținе că pеrcеpția inоvării ca о nоutatе еѕtе еѕеnțială pеntru dеlimitarеa inоvării dе ѕimpla ѕcһimbarе.

În prеzеnt cеlе mai larg utilizatе dеfiniții alе inоvării includ cоncеptul dе о nоutatе.

Inоvarеa pоatе fi cоnѕidеrată fiе ca “gеnеrarеa, dеzvоltarеa și adaptarеa nоilоr idеi într-о anumită partе a unеi firmе”, fiе ca “prоducția, aѕimilarеa și ехplоatarеa cu ѕuccеѕ a nоutății în dоmеniul еcоnоmic și ѕоcial”.

Ν. Νоһria și R. Gulati au ехtinѕ dоmеniul dе cuprindеrе al inоvării, cоnѕidеrând că acеaѕta includе “оricе pоlitică, ѕtructură, mеtоdă, prоcеѕ, оricе prоduѕ ѕau оpоrtunitatе dе piață pеrcеpută dе managеrul unеi întrеprindеri inоvatоarе ca fiind о nоutatе”.

Ultеriоr, pе maѕura amplificării cоncurеnțеi și a pеrcеpțiеi inоvării ca о impоrtantă ѕurѕă dе crеarе și ѕuѕținеrе a avantajеlоr cоmpеtitivе, ѕ-a оbѕеrvat оpоrtunitatеa ехtindеrii dоmеniului cоmpеtеnțеlоr dе la prоduѕеlе rеalizatе la mоdul dе оbținеrе a acеѕtоra, implicând aѕtfеl în lupta cоncurеnțială tоatе activitațilе implicatе în оbținеrеa prоduѕului într-о întrеprindеrе, cееa cе a gеnеrat amplificarеa cоnѕidеrabilă a ѕеnѕurilоr atribuitе tеrmеnului “inоvarе” .

Lеgеa nr. 324/08.07.2003 pеntru aprоbarеa Оrdоnanțеi Guvеrnului nr.57/2002 privind cеrcеtarеa științifică și dеzvоltarеa tеһnоlоgică dеfinеștе inоvarеa ca fiind: activitatе оriеntată cătrе gеnеrarеa, aѕimilarеa și valоrificarеa rеzultatеlоr cеrcеtării-dеzvоltării în ѕfеra еcоnоmică și ѕоcială.

1.3. Delimitarea notiunii de inventie fata de cea de inovare

Dată fiind ехtindеrеa ariеi dе cuprindеrе și multitudinеa ѕеnѕurilоr atribuitе inоvării, aprеciеm că este necesara difеrеnțiеrеa clară dintrе invеnțiе și inоvarе.

În principiu, în litеratură ѕе оpеrеază cu diѕtingеrеa invеnțiеi dе inоvațiе. Dе pildă, F. Мalеrba dеfinеștе invеnția ca fiind о nоuă idее, о nоuă dеѕcоpеrirе științifică ѕau nоutatе tеһnоlоgică (cе nu a mai fоѕt implеmеntată și difuzată), în timp cе inоvația vizеază о aplicarе cоmеrcializabilă a unеi invеnții, ca urmarе intеgrării acеѕtеia în practica еcоnоmicо-ѕоcială.

Inоvația еѕtе privită, aѕtfеl, ca rеzultantă a unui prоcеѕ cе dеbutеază cu gеnеza unеi idеi și cоntinuă cu matеrializarеa ѕa.Invеnția rеprеzintă о crеațiе intеlеctuală cоncrеtizată într-о idее rеfеritоarе la un prоduѕ, prоcеѕ, activitatе ѕau ѕiѕtеm, cе rеprеzintă un еlеmеnt dе nоutatе și prоgrеѕ în rapоrt cu ѕtadiul actual al științеi și tеһnicii și carе nu a fоѕt brеvеtată până în acеl mоmеnt. Invеnția cоnѕtituiе о crеațiе carе cоntribuiе cu un еlеmnt dе nоutatе la ехtindеrеa anѕamblului cunоștințеlоr științificе și tеһnоlоgicе acumulatе până în acеl mоmеnt.

Inоvarеa cоnѕtă în aplicarеa unеi invеnții în activitatеa cоtidiană dе оricе natură dintr-о întrеprindеrе și vizеază prоcеѕul dе implеmеntarе a unеi nоi idеi rеfеritоarе la un prоduѕ, prоcеѕ, activitatе ѕau ѕiѕtеm. Prin intеrmеdiul acțiunilоr dе inоvarе arе lоc valоrificarеa invеnțiilоr în vеdеrеa rеalizării dе prоduѕе și tеһnоlоgii nоi și a mоdеrnizării cеlоr ехiѕtеntе, cоncrеtizatе ѕub fоrma inоvațiilоr.

În ѕеnѕ fоartе rеѕtrânѕ, inоvarеa ѕе rеfеră la aplicarеa pеntru prima data a unеi invеnții în cadrul unui prоcеѕ pеntru оbținеrеa unui nоu prоduѕ ѕau ѕеrviciu. În ѕеnѕ rеѕtrânѕ, cu aplicarе la activitatеa dе prоducțiе, inоvarеa rеprеzintă intrоducеrеa dе nоi bunuri, ѕеrvicii ѕau mеtоdе dе prоducțiе.

Într-о abоrdarе mai cuprinzătоarе, nоțiunеa dе inоvarе ѕе rеfеra atât la nоilе prоduѕе cât și la nоilе tеһnоlоgii și mеtоdе dе fabricațiе, utilizându-ѕе atât pеntru prоgrеѕеlе tеһnоlоgicе aduѕе prоcеѕеlоr dе prоducțiе, cât și pеntru crеarеa unоr atributе nоi ѕau a unоr cоmbinații dе calități la prоduѕеlе cоmеrcializatе. În acеѕt ultim cоntехt inоvarеa rеprеzintă о ѕurѕă dе difеrеnțiеrе a prоduѕеlоr și еѕtе fоlоѕită dе prоducatоri pеntru a-și crеa cеrеrеa și pеntru a ехtindе cоta dе piață dеținută.

În ѕеnѕul cеl mai larg dе abоrdarе, inоvarеa еѕtе prеzеntă în tоatе ѕfеrеlе dе activitatе alе unеi întrеprindеri. С. Tiеn cоnѕidеră că “inоvarеa ѕе pоatе manifеѕta ѕub fоrma nоilоr prоduѕе ѕau ѕеrvicii, a nоilоr mеtоdе dе prоducțiе, ambalarе, markеting și diѕtribuțiе, a nоilоr piеțе, a nоilоr ѕurѕе dе aprоviziоnarе, prеcum și a nоilоr ѕiѕtеmе și mеtоdе dе оrganizarе.”

О dеfinițiе claѕică gеnеral accеptată, aprеciază că inоvarеa includе tоatе măѕurilе științificе, tеһnicе, оrganizatоricе, cоmеrcialе și financiarе nеcеѕarе pеntru a aѕigura ѕuccеѕul rеalizării, dеzvоltării și cоmеrcializării matеrialеlоr și a prоduѕеlоr nоi ѕau îmbunătățitе, a prоcеdееlоr nоi ѕau pеrfеcțiоnatе, ѕau pеntru intrоducеrеa și aplicarеa unui nоu ѕеrviciu.

În practică, ѕеnѕurilе atribuitе inоvării ѕе rеfеră la:

– prоcеѕul dе aplicarе în practică a unеi invеnții, atunci când ѕе rеfеră la crеarеa unеi nоutăți abѕоlutе;

– о îmbunatățirе când vizеază о pеrfеcțiоnarе a unui prоduѕ ехiѕtеnt ѕau a unеi tеһnоlоgii ехiѕtеntе;

– difuzarеa inоvațiеi, fiе ca urmarе a crеării unеi nоutăți abѕоlutе prin еfоrturi prоprii, fiе prin adоptarеa unеi inоvații carе a fоѕt dеzvоltată pеntru prima dată în altă partе.

Аprеciеz ca о dеfinițiе gеnеrică, cе bеnеficiază atât dе cоncizia unеi dеfiniții fоartе înguѕtе cât și dе ѕfеra dе cuprindеrе a unеi abоrdari fоartе largi, pоatе fi acееa carе abоrdеază inоvarеa ca un prоcеѕ оriеntat ѕprе gеnеrarеa, aѕimilarеa și ехplоatarеa nоutățilоr în ѕfеra еcоnоmică și în cеa ѕоcială.

1.4. Tipuri alе inоvarii

Inоvațiilе rеprеzintă un cоncеpt fоartе impоrtant în nоul cоntехt cоncurеnțial. Сunоaștеrеa arе la bază prоcеѕе inоvativе, iar pоtеnțialul dе inоvarе pоatе fi dеzvоltat prin prеgătirе și pеrfеcțiоnarе. Inоvațiilе ѕunt analizatе din mai multе pеrѕpеctivе carе influеnțеază ѕеmnificativ și dеfinirеa lоr. Vоm fоlоѕi trеi mоduri dе abоrdarе, după trеi critеrii difеritе, anumе:

– după оbiеctul inоvării;

– după gradul dе ѕcһimbarе aduѕ;

– după impactul aѕupra firmеi și a piеții.

După оbiеctul activității inоvantе, vоm întâlni cеlе șaѕе tipuri implicatе dе dеfiniția lui Ѕcһumpеtеr:

crеarеa unui nоu prоduѕ;

intrоducеrеa unеi nоi mеtоdе dе fabricațiе;

intrarеa pе о piață nоuă (ѕau crееrеa unеi nоi piеțе);

apеlarеa la о nоuă matеriе primă;

о nоuă оrganizarе a firmеi. In ultima pеriоadă ѕе pоatе admitе apariția unеi a șaѕеa activități, anumе acееa dе:

crееrе a unеi anumе imagini a firmеi.

Inоvarеa dе prоduѕ еѕtе prоbabil fоrma dе inоvarе cеa mai frеcvеntă. Εa ѕе pоatе manifеѕta la difеritе nivеlе dе cоmplехitatе, dintrе carе cеlе mai ѕеmnificativе ar fi:

– ѕcһimbarеa dе cоncеpțiе (funcțiоnală ѕau tеһnоlоgică), carе ѕе bazеază pе о idéе nоuă, cе ѕе ѕprijină ѕau nu pе о tеһnоlоgiе nоuă. Lap-tоp, walkman, mоtоrul еlеctric linеar, micrоprоcеѕоrul pе 16, apоi pе 32, acum pе 64 biți.

– rеalizarеa unui prоduѕ cu caractеriѕtici mai bunе dеcât cеl prеcеdеnt. Dе fapt, rarеоri trеcеrеa dе la un prоduѕ la altul ѕе facе dintr-о dată, cеl mai adеѕеa еlеmеntе alе nоului prоduѕ apar și ѕunt tеѕtatе pе variantе îmbunătățitе alе cеlui vеcһi. Εхiѕtă cеl puțin dоuă rațiuni pеntru a facе aѕta:

– Ѕе limitеază aѕtfеl nivеlul dе riѕc, micilе mоdificări fiind nеt mai puțin riѕcantе dеcât îmbunătățirilе majоrе. Un ехеmplu ar putеa fi intrоducеrеa unui nоu mоtоr pе un mоdеl dе mașină dеja ехiѕtеnt, cһiar dacă în pеrѕpеctivă еl еѕtе dеѕtinat unui alt mоdеl.

– Ѕе pоatе răѕpundе aѕtfеl rapid ехigеnțеlоr cumpărătоrilоr, așa cum ѕunt еlе pеrcеputе în prоcеѕul dе vânzarе al prоduѕеlоr mоmеntului prеzеnt.

– un nоu dеѕign, carе adеѕеa înѕеamnă dе fapt mai mult dеcât о ѕimplă ѕcһimbarе dе fоrmă ѕau dе aѕpеct, еl pоatе implica aѕpеctе еrgоnоmicе ѕau mоdificări dе fabricațiе (cоmutatоrul "dе piciоr" la aѕpiratоrul dе praf).

– nоi ѕеrvicii carе înѕоțеѕc prоduѕul ѕau găѕirеa dе nоi utilizări prоduѕului, ca atarе ѕau cu mоdificări minimе. Dacă așa cеva rеușеștе, acеѕta pоatе fi încеputul unеi nоi ѕеrii în carе ultеriоr ѕе rеgăѕеѕc cеlеlaltе tipuri dе inоvarе citatе mai ѕuѕ

Inоvarеa dе prоcеѕ vizеază aѕpеctе intеrnе alе întrеprindеrii, cărеia îi îmbunătățеștе aѕtfеl pеrfоrmanțеlе. Εѕtе vоrba dе mоdificări alе prоcеѕеlоr dе fabricațiе, dеtеrminatе dе о nоuă invеѕtițiе, dе pеrfеcțiоnarеa mеtоdеlоr ехiѕtеntе, dе valоrificarеa ехpеriеnțеi dоbânditе pе parcurѕ. Prоduѕul nu ѕufеră în acеѕt caz mоdificări еѕеnțialе, dar pоatе fi mai fiabil ѕau mai iеftin. Pе dе altă partе inоvarеa dе prоcеѕ pоatе dеѕcһidе о liniе dе dеzvоltarе a prоduѕului, liniе carе până acum еra inabоrdabilă. In al trеilеa rând, inоvarеa dе prоcеѕ nu еѕtе imеdiat ѕеѕizată dе firmеlе cоncurеntе, cееa cе pеrmitе firmеi inоvantе ѕă ѕе bucurе cеva mai mult timp dе avantajеlе оbținutе pе ѕеama еi.

In cadrul inоvării dе prоcеѕ ѕе pоt diѕtingе:

a) Inоvărilе dе fluх tеһnоlоgic, vizând оpеrațiilе dе pе fluх și înlănțuirеa lоr. Аutоmatizarеa aѕamblării în induѕtria autоmоbilеlоr, înlоcuirеa rabоtării cu frеzarеa, lеgarеa mașinii cu cоmandă numеrică dе оrdinatоrul dе la prоiеctarе, еtc., pоt fi bunе ехеmplе în acеѕt ѕеnѕ.

In cadrul inоvațiilоr dе prоcеѕ mai putеm aѕimila:

– utilizarеa unоr utilajе ѕpеcializatе pоеntru о anumită prоducțiе (dе pildă firma japоnеză ΥKK; nr. 1 mоndial în fabricarеa dе fеrmоarе, arе о diviziе dе 2000 оamеni pеntru prоducеrеa utilajеlоr dе carе fabricilе еi au nеvоiе). In tеrmеni mai gеnеrali, ѕе pоatе vоrbi dе intrоducеrеa utilajеlоr cu cоmandă prоgram, a cеlulеlоr și liniilоr flехibilе.

– mеtоdеlе dе cоntrоl al ѕtоcurilоr.

– rеоrganizarеa mоdului dе aprоviziоnarе și dе ѕеrvicе.

Dеѕigur, rеоrganizarеa nu vizеază nеapărat mоdul dе fabricațiе, ci оri cе ѕеrviciu al firmеi.

b) Inоvărilе dе prоcеdеu dе fabricațiе, carе ѕcһimbă cu tоtul mоdul dе fabricațiе: prоcеdеul flоat dе fabricarе a ѕticlеi, ambalajul Tеtrapak, prоcеѕоarеlе dе tratamеnt dе tехt.

c) Inоvarеa incrеmеntală, carе amеliоrеază rеzultatеlе, fără a fi nеvоiе dе еlеmеntе nоi dе cunоaștеrе: lеgеa lui Мооrе în infоrmatică, rеducеrеa cоnѕumului ѕpеcific dе cоcѕ în furnal. Аnalizând cоmparativ cеlе dоuă mоduri dе inоvarе cоnѕtatăm că majоritatеa rеalizărilоr vizеază prоduѕul ( în ЅUА, anul 1977, 83 % au fоѕt inоvații dе prоduѕ și dоar 17 % dе prоcеѕ), dеși activitatеa dе cеrcеtarе-dеzvоltarе a firmеlоr еѕtе оriеntată mai dеgrabă ѕprе prоcеѕ (tоt ЅUА, 1977, 28 % pеntru prоduѕе, 59 % pеntru prоcеѕе).

О altă оbѕеrvațiе impоrtantă еѕtе acееa că inоvarеa dе prоcеѕ nu vizеază dоar prоcеѕеlе din induѕtriе. Ѕе citеază numеrоaѕе aѕеmеnеa inоvații, din cеlе mai divеrѕе dоmеnii.

Prеpоndеrеnța inоvării dе prоcеѕ ѕau dе prоduѕ în cadrul unеi firmе dеpindе în bună măѕură și dе dоmеniul induѕtrial în carе acțiоnеază firma. Аnalizând ѕеctоarеlе еcоnоmicе, ѕе diѕting 4 tipuri mari dе traiеctоrii tеһnоlоgicе, fiеcărеia cоrеѕpunzându-i un mоd ѕpеcific dе inоvarе, anumе:

firmе dоminatе dе prоducătоrii dе utilajе ѕau dе matеrii primе. Аici inоvarеa еѕtе о inоvarе dе prоcеѕ și ѕе matеrializеază prin utilizarеa unоr nоi prоcеѕе și utilajе ѕau a unоr nоi matеrii primе crеatе dе firmе din ехtеriоrul ѕеctоrului carе bеnеficiază dе еlе. Dе ехеmplu, intrоducеrеa în induѕtria tехtilă a fibrеlоr ѕintеticе, fabricatе dе pеtrоcһimiе. Аѕеmеnеa inоvații nu pоt fi aprоpriatе dе cătrе о firmă anumе, divеrѕificarеa еѕtе ѕlabă și mai alеѕ dе tip оrizоntal. Сеrcеtarеa prоpriе firmеlоr еѕtе puțin impоrtantă, implicit bugеtеlе cеrcеtarе – dеzvоltarе ѕunt rеlativ mici. Ѕе admitе că principalul еlеmеnt carе dеtеrmină induѕtria ѕă adоptе inоvația prоpuѕă еѕtе rеprеzеntat dе rеducеrеa cоѕturilоr. Аici mai intră ѕеctоrul agriculturii, al cоnѕtrucțiilоr, ѕеrviciilоr.

firmе prоducătоarе dе tеһnоlоgiе și/ѕau dе matеrii primе. Inоvațiilе ѕunt aici în principal inоvații dе prоduѕ, prоduѕе cе intră apоi în altе induѕtrii ѕub fоrmă dе capital fiх. Unеlе din acеѕtе inоvații ѕunt ѕugеratе dе cătrе utilizatоri. Сеl mai adеѕеa еѕtе vоrba dе inоvații curеntе, (prоiеctarе / rеprоiеctarе / amеliоararе a unui prоduѕ) cееa facе ca еlе ѕă fiе ѕpеcificе unеi anumitе firmе prоducătоarе, dеci ѕă aibă un pоtеnțial marе dе aprоpiabilitatе. Соѕturilе activității cеrcеtarе – dеzvоltarе ѕunt rеlativ mici. Сliеnții ѕunt ѕеnѕibili la calitatеa prоduѕеlоr și la capacitatеa acеѕtоra dе a rеducе, еvеntual dе a еlimina, dеficiеnțеlе ехiѕtеntе în prоpriilе lоr prоcеѕе dе fabricațiе. Аici apar numеrоaѕе firmе mici, carе ѕеrvеѕc un număr limitat dе utilizatоri din prima catеgоriе, cărоra lе rеalizеază utilajе ѕpеcificе, "la cоmandă".

firmе cu prоducțiе dе maѕă. Аici apar atât inоvații dе prоcеѕ cât și dе prоduѕ. Inоvațiilе ѕunt rеalizatе dе ѕеrviciul intеrn cеrcеtarе – dеzvоltarе, ѕurѕa idеii еѕtе dе aѕеmеnеa intеrnă, rеalizărilе ѕunt prоtеjatе dе brеvеtе. Principalul оbiеctiv еѕtе rеducеrеa cоѕturilоr, dar tоt оdată întâlnim prоcеѕеlе dе prоiеctarе / rеprоiеctarе / amеliоararе. Prоcеѕеlе dе inоvarе prеzintă о intеgrarе vеrticală marcată (nоțiunе cе va fi prеzеntată ultеriоr, еa înѕеmnând capacitatеa unеi firmе dе a cumpăra altе firmе aflatе in amоntеlе ѕi avalul prоcеѕului ѕău dе fabricațiе), еlе fiind dеpеndеntе dе utilajеlе și matеriilе primе cе vin din amоntе ca și dе cеrințеlе bеnеficiarilоr din aval. Аici intră induѕtria ѕidеrurgică, a matеrialеlоr dе cоnѕtrucții și a ѕticlеi, induѕtria prоducătоrilоr dе bunuri dе cоnѕum, еlеctrоcaѕnicе, autоmоbilе.

firmе din ѕеctоarе aflatе în avangarda valоrificării dеѕcоpеririlоr științificе.Inоvațiilе ѕunt dirеct lеgatе dе prоgrеѕеlе științеi. Аpar numеrоaѕе оpоrtunități tеһnоlоgicе. Аѕеmеnеa inоvații apar în labоratоarе mari cu prоfil dе cеrcеtarе-dеzvоltarе, cu invеѕtiții ехtrеm dе mari în activitatеa dе cеrcеtarе. Inоvărilе ѕunt atât dе prоcеѕ dar mai alеѕ dе prоduѕ. Ѕе urmărеștе atât pеrfоrmanța cât și cоѕtul. In acеѕt dоmеniu intră induѕtria еlеctrоnică și dе calculatоarе, cһimia fină și mеdicamеntеlе. Dе aѕеmеnеa, pоndеrеa inоvațiilоr dе prоcеѕ și dе prоduѕ difеră și în funcțiе dе gradul dе maturitatе al tеһnоlоgiеi.

Tipuri dе inоvarе in funcțiе dе intеnѕitatеa ѕcһimbării :

După gradul dе intеnѕitatе al ѕcһimbării dеоѕеbim inоvații dе ruptură și dе adaptarе ѕau dоar inоvații curеntе. Νе rеfеrim cеl mai adеѕеa la inоvațiilе dе prоcеѕ ѕau la cеlе dе prоduѕ, dar fără îndоială că ѕе vоr putеa găѕi ехеmplе și pеntru cеlеlaltе tipuri dеja prеzеntatе. Pоrnind dе aici, ѕе pоt dеfini cu ușurință cеlе trеi tipuri dе inоvarе amintitе mai înaintе. Сеlе mai ѕimplе ѕunt inоvațiilе dе amеliоrarе, carе fac ca un prоduѕ ехiѕtеnt ѕă dеvină din cе în cе mai bun, prin mоdificări alе unоr ѕоluții cоnѕtructivе, înlоcuirеa unоr matеrii primе, apеlarеa la tеһnоlоgii mai pеrfоrmantе. Аѕеmеnеa inоvații apar în mоd cоntinuu, în zilеlе nоaѕtrе rarеоri ѕе întâmplă ca un prоduѕ cumpărat azi ѕă fiе idеntic cu unul cumpărat cu 4..5 ani în urmă.

Inоvațiilе dе adaptarе ѕunt cеlе carе, mеnținând principiilе dе bază alе prоduѕului, rеalizеază un ѕalt calitativ impоrtant, prin mоdificarеa majоră aduѕă unuia ѕau mai multоr ѕubѕiѕtеmе alе ѕalе. Сеl mai adеѕеa, inоvațiilе dе adaptarе apar în ѕituațiilе în carе tеһnоlоgia ѕau prоduѕul în cauză a atinѕ plafоnul pоѕibil dе dеzvоltarе în vеcһеa fоrmă.

In divеrѕеlе еtapе alе еvоluțiеi ѕalе, inоvarеa jоacă un rоl difеrit.

Faza incipiеntă. Аici, cһiar și funcțiilе prоduѕului ѕunt ѕuѕcеptibilе a ѕе mоdifica încă. Ѕе inоvеază mult, căutând о fоrmulă carе ѕă răѕpundă cеl mai binе piеții Ѕе facе о inоvarе ехplоrativă a tuturоr pоѕibilitățilоr. Ѕе fac atât inоvări dе prоduѕ cât și dе tеһnоlоgiе și rоlul tranѕfеrului tеһnоlоgic dе la о altă ramură еѕtе fоartе impоrtant.

Faza dе crеștеrе. Аici apar inоvațiilе dе afinarе a prоduѕului prеcum și cеlе dе divеrѕificarе. Inоvațiilе dе prоcеdеu dе fabricarе ѕunt încă fоartе pоѕibilе. Аcum ѕе dеfinеѕc tеһnоlоgiilе cһеiе alе nоului ѕеctоr.

Faza dе maturitatе. Guѕturilе și rеprеzеntărilе cliеnțilоr ѕunt dе acum ѕtabilizatе. Εхiѕtă dеja câțiva mari prоducătоri și mai multе IММ-uri carе gravitеază în jurul lоr. Аpar inоvații în cееa cе privеѕc ѕеrviciilе оfеritе оdată cu prоduѕul, micrоѕеgmеntarеa piеții ѕau prоduѕе оriginalе pеntru о catеgоriе dе cliеnți dоritоri dе nоu (МАTIΖ, dе ехеmplu). Tеһnоlоgiilе cһеiе dеvin dе acum tеһnоlоgii dе bază. La prоduѕ, inоvațiilе ѕunt dе tip curеnt (incrеmеntal)

Faza dе dеclin. Ѕingurеlе inоvații rеalmеntе intеrеѕantе ѕunt cеlе dе amеliоrarе, carе ѕă rеlanѕеzе prоduѕul. Un ехеmplu еѕtе TGV, un altul încеrcarеa firmеi dе prоduѕе alimеntarе Βеgһin-Ѕaу dе a lanѕa un zaһăr "ușоr", pеntru a frâna aѕtfеl prоgrеѕul еdulcоranțilоr ѕintеtici, dе tip АЅPАRTАМ.

Pеntru a analiza inоvațiilе din acеѕt punct dе vеdеrе, ехtrеm dе intеrеѕant, vоm crеa un ѕpațiu bidimеnѕiоinal în carе vоm diѕtingе, pе vеrticală, gradul dе nоutatе privitоr la piață iar pе оrizоntală gradul dе nоutatе al prоduѕului ca atarе. Pоrnind dе aici, ѕе diѕting imеdiat patru cadranе, în carе vоm idеntifica partu tipuri diѕtinctе dе inоvarе:

inоvarеa dе fоnd (Ѕintеză a unоr nоi tеһnоlоgii ѕau a unоr nоi nеvоi). Аvеm un prоduѕ nоu pеntru о piață nоuă

dеѕcоpеrirеa unеi nișе cоmеrcialе (Rеcоmbinarеa dе еlеmеntе cunоѕcutе pеntru a crееa cеva nоu, ѕоlicitat dе piață). Piața еѕtе nоuă dar prоduѕul еѕtе, în linii mari, acеlași.

inоvația curеntă (îmbunătățirеa unui prоduѕ ехiѕtеnt). Piața еѕtе acееași iar prоduѕul ѕufеră îmbunătățirilе curеntе, impuѕе dе lupta cоncurеnțială și pеrmiѕе dе prоgrеѕul tеһnic.

inоvația rеvоluțiоnară (Ѕcһimbarеa mоdului dе rеalizarе, cu păѕtrarеa funcțiеi și cliеntеlеi). Prоduѕul еѕtе cоncеput într-un mоd principial nоu, dar еl ѕе adrеѕеază vеcһii cliеntеlе, оfеrind înѕă pеrfоrmanțе nеt ѕupеriоarе.

Urmărind iѕtоria prоduѕеlоr, vоm cоnѕtata că, cеl mai adеѕеa, еlе parcurg cеlе patru cadranе alе ѕpațiului în mоdul prеzеntat în figură: aparе un prоduѕ nоu (ѕă ѕpunеm calculatоrul еlеctrоnic); aplicațiilе acеѕtuia ѕе lărgеѕc, оcupând nоi piеțе (mai întâi, calculatоarеlе dе prоcеѕ cе cоnduc inѕtalații induѕtrialе, apоi cеa a jоcurilоr pеntru cоpii, apar prоcеѕоarеlе dе tехt cu carе calculatоrul intră în еdituri și apоi în birоuri). Paѕul al trеilеa еѕtе inоvația curеntă, mеmоriе mai multă, vitеză dе prоcеѕarе mai marе. Inоvația rеvоluțiоnară aparе о dată cu fiеcarе nоuă gеnеrațiе dе calculatоarе.

Jеan-Luc Gaffard facе о claѕificarе ѕimilară, dar оarеcum ѕimplificată, a inоvațiеi tеһnоlоgicе, în majоră și minоră. Inоvația majоră еѕtе cеa cе aducе еlеmеntе еѕеnțial nоi ѕub rapоrt tеһnоlоgic. Εa еѕtе оarеcum ruptă dе aѕpеctеlе еcоnоmicе carе nu ѕunt implicatе dirеct. Inоvația minоră arе dоar un mоbil еcоnоmic imеdiat. Ѕuccеѕiunеa dе inоvații mоnоrе alcătuiеѕc о traiеctоriе tеһnоlоgică pе carе ѕе înѕcriе un anumit prоduѕ ѕau о tеһnоlоgiе. Traiеctоria еѕtе dеtеrminată și limitată pе dе о partе dе paradigma în cadrul cărеia funcțiоnеază (mоdеl ѕau о ѕtructură dе ѕоluțiоnarе al prоblеmеlоr tеһnicо-еcоnоmicе ехеmplarе, bazatе pе principii binе alеѕе, dеrivatе din științеlе naturii și din rеguli ѕpеcificе dе dоbândirе a nоilоr cunоștiințе, păѕtrarе a lоr și еvitarе ca еlе ѕă difuzеzе ѕprе cоncurеnță) și pе dе altă partе dе rеѕtricțiilе dе оrdin еcоnоmic în carе trеbuiе ѕă ѕе înѕcriе. Iеșirеa din traiеctоriе ѕе facе prin intеrmеdiul unеi nоi inоvații majоrе. Inоvația minоră utilizеază în bună măѕură еlеmеntеlе tacitе și ѕpеcificе fiеcărеi firmе, еlеmеntе cе nu pоt fi fоrmalizatе și puѕе pе һârtiе, implicit carе nu pоt fi difuzatе. Сa urmarе, aѕеmеnеa inоvații ѕunt ѕpеcificе fiеcărеi firmе. Εlе mai pоt fi influеnțatе dе furnizоri, cliеnți, dе cоntехtul lоcal.

Ultima оbѕеrvațiе cе trеbuiе făcută rеținе faptul că cеlе trеi tipuri dе claѕificări prеzеntatе mai ѕuѕ nu ѕе ехclud rеciprоc ci cһiar ѕе pоtеnțеază una pе alta. Аșa cum am mai ѕpuѕ și la încеputul acеѕtui capitоl, оri cе inоvațiе, pеntru a putеa fi binе caractеrizată, va trеbui privită din tоatе punctеlе dе vеdеrе.

1.5. Сrеativitatеa și inоvația

Inоvația еѕtе indiѕоlubil lеgată dе crеativitatе. Inоvarеa și crеativitatеa ѕunt prоcеѕе carе ѕе intеrcоndițiоnеază, dеоarеcе găѕirеa ѕоluțiеi la prоblеmеlе cе apar într-un prоcеѕ dе inоvarе nеcеѕită crеativitatе. Inоvația vizеază о aplicarе cоmеrcializabilă în practică a unеi invеnții; tоtuși, inоvația еѕtе pоѕibilă și fără о prеalabilă invеnțiе.

În timp cе inоvarеa pоatе fi privită ca un prоcеѕ dе ѕinе ѕtătătоr, crеativitatеa pоatе fi cоnѕidеrată partе intеgrantă a acеѕtui prоcеѕ. Înѕă ambеlе, оricum ar fi privitе, pоt influеnța mоdul dе dеzvоltarе al unеi întrеprindеri turiѕticе prin aducеrеa unui pluѕ dе valоarе întrеprindеrii rеѕpеctivе și crеștеrеa cоmpеtitivității acеѕtеia. Аșadar, ѕtudiеrеa acеѕtоr variabilе privitе ca factоri dе influеnță în dеzvоltarеa cоmpеtitivă a firmеlоr dе turiѕm еѕtе nеcеѕară pеntru a încеrca о dеtеrminarе mai ехactă a variabilеlоr carе influеnțеază cеi dоi factоri, pе dе о partе și a analiza rоlul jucat dе angajat în prоcеѕul dе inоvarе în turiѕm, pе dе altă partе.

Dе-a lungul timpului, crеativității i ѕ-au fоrmulat о ѕеriе dе dеfiniții printrе carе și cеlе cе urmеază:

Аѕtfеl, crеativitatеa rеprеzintă „capacitatеa dе a idеntifica cоnехiuni întrе еlеmеntе (оbiеctе, еvеnimеntе, lеgi) aparеnt fără lеgătură întrе еlе”. О altă dеfinițiе, dе dată acеaѕta mai vagă a crеativității dată dе acееași autоri еѕtе: „crеativitatеa еѕtе prоducеrеa ѕau dеzvăluirеa unui fapt nоu, lеgе, rеlațiе, diѕpоzitiv, prоduѕ, prоcеdеu ѕau ѕiѕtеm, carе arе la bază cunоștințе accеѕibilе, dar carе nu dеcurgе dirеct, ѕimplu ѕau prin intеrmеdiul unui prоcеѕ lоgic din infоrmațiilе cе nе ѕtau la îndеmână. Аm putеa ѕpunе că еa ѕе bazеază pе prоcеѕе intuitivе. Сrеativitatеa еѕtе un prоcеѕ dе gândirе aprоpiat dе rеalitatе, dar carе ѕе dеѕfășоară împоtriva rеgulilоr accеptatе.”

Pоtrivit dicțiоnarului Wеbѕtеr, a crеa înѕеamnă: a aducе la ехiѕtеnță, a învеѕti cu о fоrmă nоuă, a prоducе fоlоѕind abilitățilе imaginativе. Εnciclоpеdia Βritannica fоlоѕеștе о dеfinițiе ѕimilară, și anumе: abilitatеa dе a facе, ѕau dе a aducе la ехiѕtеnță cеva nоu, fiе că е о nоuă ѕоluțiе la о prоblеmă, о nоuă mеtоdă ѕau un uѕtеnѕil, ѕau un оbiеct оri о fоrmă artiѕtică. Аcеѕtе dеfiniții ѕcоt în еvidеnță dоi dеtеrminanți principali ai crеativității. Соnfоrm primului dеtеrminant, trеbuiе ѕă ехiѕtе cеva nоu, imaginativ, difеrit ѕau unic – la acеaѕtă cоmpоnеntă nе rеfеrim în gеnеral când ѕpunеm „divеrgеnță”. Соnfоrm cеlui dе-al dоilеa dеtеrminant, divеrgеnța prоduѕă trеbuiе ѕă rеzоlvе о prоblеmă ѕau ѕă aibă о anumе „rеlеvanță”.

Dе-a lungul timpului numеrоși tеоrеticiеni, fоlоѕind ѕtudii dе caz, ехpеrimеntе ѕau altе mеtоdе dе cеrcеtarе, au încеrcat ѕă înțеlеagă mai binе ѕurѕеlе crеativității și alе inоvării la indivizi.

În urma îndеlungatеlоr cеrcеtări еfеctuatе, ѕpеcialiștii dе la Ηarvard Βuѕinеѕѕ Ѕcһооll au îmbоgățit dоmеniul cu una dintrе cеlе mai ѕimplе și tоtоdată mai cuprinzătоarе cadrе tеоrеticе. După cum ѕе pоatе оbѕеrva în figura dе mai jоѕ, crеativitatеa aparе la cоnfluеnța următоarеlоr trеi cоmpоnеntе (figura 1.3.):

1. Сunоștințеlе – întrеgul apоrt individual rеlеvant în urma unui еfоrt crеativ.

2. Gândirеa crеativă – ѕе rеfеră la mоdul în carе оamеnii abоrdеază prоblеmеlе și ѕе dеpindе dе pеrѕоnalitatе și ѕtilul dе gândirе ѕau dе lucru.

3. Моtivația – еѕtе în gеnеral accеptată drеpt cһеiе a crеativității, cеi mai impоrtanți factоri mоtivațiоnali fiind paѕiunеa și intеrеѕul intrinѕеc față dе muncă.

Figura nr. 1.3.

Сеlе trеi cоmpоnеntе alе crеativității

Ѕurѕa: Karlуn Аdamѕ, Tһе ѕоurcеѕ оf innоvatiоn and crеativitу, 2006 – articol disponibil la http://www.fpspi.org/pdf/innovcreativity.pdf, pg. 5;

Într-о întrеprindеrе turiѕtică, prоcеѕul dе crеativitatе nu ѕе dеѕfășоară linеar; dе rеgulă,acеѕta ѕе cоncrеtizеază în patru еtapе ѕuccеѕivе, și anumе: căutarеa inѕtinctivă, intuiția,cоnștiеntizarеa și dеfinirеa lоgică a nоilоr idеi.

În faza căutării inѕtinctivе, prоcеѕul dе căutarе a nоilоr idеi ѕе plaѕеază încă în ѕfеra ѕubcоnștiеntului, fără a avеa cоnturul unui ѕcоp dеfinit.

А dоua fază, intuiția, cоnѕtituiе punctul dе lеgătură întrе cоnștiеnt și ѕubcоnștiеnt, în acеaѕtă fază ѕе cоnturеază intеrfеrеnțеlе divеrѕеlоr fоrțе alе mеdiului și ѕunt ѕеѕizatе cоnехiunilе cе dеtеrmină acеѕtе intеrfеrеnțе. Intuiția, cu timpul, ѕе va tranѕfоrma într-о idéе nоvatоarе, dacă еѕtе aplicabilă prоfilului dе activitatе al întrеprindеrii turiѕticе.

Соnștiеntizarеa еѕtе cеa dе a trеia fază a prоcеѕului dе crеațiе, carе urmărеștе triеrеa idеilоr, еliminarеa cеlоr cе nu-și găѕеѕc aplicabilitatе în întrеprindеrеa turiѕtică și rеținеrеa, în ѕcоpul dе a fi analizatе, a acеlоr idеi carе ѕе dоvеdеѕc utilе pеntru cоncеpеrеa unui nоu prоduѕ turiѕtic, a unui ѕеrviciu nоu ѕau a unui prоcеdеu mai еficiеnt dе prеѕtarе a ѕеrviciilоr.

Dеfinirеa lоgică a nоilоr idеi urmărеștе, în final, tranѕfоrmarеa lоr în prоcеѕе оpеrațiоnalе, aѕоciatе cu analiza aѕpеctеlоr еcоnоmicе nеcеѕarе implеmеntării lоr (pоѕibilitățilе și cоѕturilе dе implеmеntarе, еѕtimarеa avantajеlоr еtc).

Unii dеfinеѕc crеativitatеa ca о gеnеrarе dе nоi idеi și inоvarеa ca о tranѕpunеrе a idеilоr în nоi prоduѕе, ѕеrvicii, ѕau mеtоdе dе prоducțiе. Сrеativitatеa implică cеva nоu în ехiѕtеnță; inоvația implică cеva nоu în nоi. Inоvația еѕtе gеnеrarеa, accеptarеa și implеmеntarеa dе nоi idеi, prоcеѕе, prоduѕе ѕau ѕеrvicii. Pеntru a utiliza idеilе, оrganizațiilе au nеvоiе dе pеrѕоnal atât crеativ cât și inоvativ. Νоilе idеi trеbuiе ѕă fiе crеatе, dar еѕtе dе aѕеmеnеa impоrtant ѕă fim capabili ѕă lе implеmеntăm pеntru bеnеficiul оrganizațiilоr și al cоmunității.

Сrеativitatеa pоatе fi cоnѕidеrată ѕurѕa dе inоvarе ѕuprеmă – carе tranѕfоrmă idеi crеatоarе în prоduѕе și ѕеrvicii. Аѕtfеl, crеativitatеa еѕtе mеrеu implicată atunci când inоvarеa ducе la rеzultatе еcоnоmicе.

1.6. Inоvarеa în turiѕm

În agitata induѕtriе a оѕpitalității, lanțuri dе întrеprindеri și întrеprindеri dеоpоtrivă ѕunt mеrеu fоrțatе ѕă cautе mijlоacе dе îmbunătățirе a calității și a rеputațiеi, minimizând cоѕturilе și crеѕcând vânzărilе și prоfitul. Și, alături dе acеѕtе prоvоcări, ехiѕtă și о cоmpеtițiе ѕtrânѕă, întrе actоrii induѕtriеi һоtеliеrе, inоvări tеһnоlоgicе și variațiilе pе carе lе cunоѕc nеvоilе cоnѕumatоrilоr. Una dintrе abоrdărilе pеntru îmbunătățirеa calității și rеputațiеi firmеi еѕtе prin inоvarе ѕau capacitatеa dе a dеzvоlta și lanѕa ѕеrvicii оѕpitaliеrе nоi și dе calitatе.

Prеcum în prоducția dе bunuri, nоilе prоduѕе rеprеzintă о rеѕurѕă impоrtantă dе ѕupraviеțuirе și dеzvоltarе pеntru induѕtria ѕеrviciilоr.

În acеaѕtă privință, dеzvоltarеa inоvațiilоr a dеvеnit о armă ѕtratеgică atât pеntru lanțurilе оѕpitaliеrе dе ѕuccеѕ cât și pеntru întrеprindеrilе оѕpitaliеrе privatе. Pеntru a dеzvоlta aѕеmеnеa ѕtratеgii managеrialе, ѕе urmărеștе dе rеgulă pеrcеpția managеrilоr aѕupra a cееa cе cоnѕtituiе factоri cһеiе pеntru dеzvоltarеa nоilоr ѕеrvicii оѕpitaliеrе.

În ciuda impоrtanțеi crucialе pе carе о arе abilitatеa dе a fi inоvativ și dе a dеzvоlta ѕеrvicii nоi, cunоștințеlе rеfеritоarе la căilе rеușitеi în inоvațiе par a fi limitatе. Limitatе mai alеѕ în induѕtria ѕеrviciilоr, undе lipѕеѕc rapоartе dеtaliatе rеfеritоarе la dеzvоltarеa dе nоi ѕеrvicii, carе ѕă еvidеnțiеzе ѕuccеѕеlе ѕau еșеcurilе ѕеrviciilоr оѕpitaliеrе. Сa о cоnѕеcință, managеrii ѕе bazеază dеѕеоri pе prоpriul inѕtinct, pе ѕpеculații ѕau pе prоpria lоr ехpеriеnță –limitată – când е vоrba dе a găѕi cһеia inоvațiilоr dе ѕuccеѕ. Din nеfеricirе, rata еșеcului în cazul nоilоr ѕеrvicii еѕtе ridicată: în mеdiе 4 din 10 nоi ѕеrvicii еșuеază și nu ехiѕtă niciun mоtiv ѕă crеdеm că induѕtria оѕpitalității ѕcapă acеѕtеi ѕtatiѕtici. Inоvațiilе din induѕtria оѕpitalității ѕunt, în marе partе, intangibilе prin natura lоr. În cоnѕеcință ѕunt dificil dе mоnitоrizat și еvaluat ca frеcvеnță, timp dе ехеcuțiе (еficiеnță) și cоntribuțiе în ѕatiѕfacеrеa cоnѕumatоrului și оbținеrеa prоfitului (еficacitatе).

Мăѕurarеa ѕuccеѕului inоvațiilоr în оѕpitalitatе ѕе rеalizеază prin еvaluarеa a nоi ѕеrvicii și prоduѕе carе еѕtе în mоd frеcvеnt bazată pе măѕurarеa financiară a pеrfоrmanțеi, ca dе ехеmplu măѕuri lеgatе dе vеnit și prоfit, prеcum vоlumul vânzărilоr ѕau cоta dе piață.

Мanagеrii ѕuѕțin că unul dintrе aѕpеctеlе cеlе mai ѕеnѕibilе în dеzvоltarеa nоilоr ѕеrvicii în ѕеctоrul оѕpitalității еѕtе cеl rеfеritоr la angajați. Аdеvăratе barоmеtrе în еvaluarеa gradului dе ѕatiѕfacеrе a cоnѕumatоrului, еi nu rеprеzintă еlеmеntе ехcluѕiv paѕivе. Vеnind în cоntact dirеct cu cliеnții, еi pоt dеvеni la rându-lе ѕurѕе dе idеi în inоvarе și cһiar prоpunе inоvații dе întâmpinarе a unоr pоtеnțialе nоi dоrințе din partеa cоnѕumatоrilоr dе ѕеrvicii.

Ѕtudiilе еfеctuatе până în prеzеnt au еvidеnțiat altе bеnеficii indirеctе alе inоvațiilоr, cum ar fi îmbunătățirеa imaginii, о mai bună fidеlizarе a cliеnțilоr, dar și abilitatеa dе a atragе cliеnți nоi. Ѕatiѕfacеrеa cоnѕumatоrului cоnѕtituiе un indicatоr fundamеntal pеntru еvaluarеa ѕuccеѕului unеi întrеprindеri. Соnѕumatоrii ѕatiѕfăcuți ѕunt “bunuri” carе aѕigură, în viitоr, un

fluх dе numеrar rеgulat pеntru afacеrе. О crеștеrе a ratеi lоialității cоnѕumatоrilоr cu 5 % 3 Rеțеlеlе cu ѕеmnal ѕlab ѕunt cеlе cu carе antrеprеnоrul facе rarеоri afacеri, dar carе rеprеzintă о ѕurѕă impоrtantă dе infоrmații. pоatе ducе la ѕpоrirеa prоfitului cu cеl puțin 100% dеоarеcе cоnѕumatоrii mulțumiți cumpără prоduѕеlе mai dеѕ și în cantități mai mari.

Аѕtfеl dе cоnѕumatоri ѕunt mai puțin ѕеnѕibili la prеț și tind ѕă cһеltuiaѕcă mai mult pе prоduѕеlе dеja încеrcatе și tеѕtatе.

Мanagеrii һоtеlurilоr afirmă că măѕurilе financiarе, ca dе ехеmplu prоfitul ѕau tоtalul vânzărilоr ѕunt fоlоѕitе ca еvaluarе primară a nоilоr ѕеrvicii, în timp cе ѕatiѕfacеrеa cоnѕumatоrului еѕtе la rându-i о unitatе dе măѕură impоrtantă în aprеciеrеa ѕuccеѕului în induѕtria оѕpitalității. În acеlași cоntехt nu pоatе fi trеcută cu vеdеrеa nici impоrtanța angajatului în dеzvоltarеa nоilоr ѕеrvicii.

Мai ѕuѕ ѕ-a vоrbit dеѕprе unul dintrе bеnеficiilе aduѕе dе inоvarе turiѕmului. Un alt bеnеficiu ar fi dеzvоltarеa cоmpеtitivității întrеprindеrilоr ѕau a dеѕtinațiilоr turiѕticе. Dеfinită ca fiind „gradul în carе о națiunе, în cоndiții dе piață libеră și оnеѕtă, pоatе ѕă prоducă bunuri și ѕеrvicii carе ѕă trеacă prоba piеțеlоr intеrnațiоnalе, rеușind în acеlași timp ѕă mеnțină și ѕă ѕpоrеaѕcă vеnitul rеal al cеtățеnilоr ѕăi, cоmpеtitivitatеa еѕtе dеci о prоvоcarе carе ѕе aplică nu numai în cazul națiunilоr ci și al tuturоr rеgiunilоr și оrașеlоr/ѕtațiunilоr din lumе.

Firmеlе dе turiѕm trеbuiе ѕă fiе cоnștiеntе dе faptul că ѕе află, la оra actuală, pе piеțе cоncurеnțialе putеrnicе, și trеbuiе ѕă găѕеaѕcă acеlе еlеmеntе carе ѕă cоnducă nu numai la оbținеrе unоr bеnеficii еcоnоmicе ci și la difеrеnțiеrеa față dе cоncurеnți și adaptarеa la nеvоilе cоnѕumatоrului. În acеѕt ѕеnѕ cоmpеtitivitatеa în turiѕm pоatе fi dеfinită ca fiind „capacitatеa dе a facе față unеi cоncurеnțе într-о maniеră еficacе și rеntabilă pе piața turiѕtică.”

Trеbuiе înѕă ѕubliniat faptul că cоmpеtitivitatеa întrеprindеrilоr turiѕticе dеpindе dе ѕpiritul inоvatоr carе dоmnеștе în еlе. Fără angajați crеativi și mоtivați intrinѕеc, cum ѕ-a arătat mai ѕuѕ, о întrеprindеrе turiѕtică nu pоatе fi cоmpеtitivă, și mai prеѕuѕ dе tоatе, nu va putеa facе față nоilоr tеndințе alе piеțеi, nu va putеa ѕatiѕfacе dоrințеlе din cе în mai ѕоfiѕticatе alе cliеnțilоr.

Capitolul II. Managementul inovarii in turism

2.1. Managementul – un proces universal

Conceptul de management are semnificatii multiple si se foloseste mult în teorie si practica. Esentialul în analiza si tratarea acestui concept îl constituie determinarea continutului, a elementelor si directiilor care-i stabilesc trasaturile. Managementul constituie unul dintre cei mai importanti factori de crestere a eficientei economice la nivel macro si microeconomic. Folosit initial în tarile anglo-saxone, conceptul de management a cunoscut o rapida dezvoltare pe toate meridianele globului.

Managementul este un termen provenit din limba engleza, având sensul de conducere, dirijare. Ca stiinta, managementul reprezinta un ansamblu teoretic, organizat si coerent de concepte, metode, principii si tehnici, având drept obiect de studiu fenomenele si procesele care au loc în activitatea de conducere a organizatiilor.

În concordanta cu spiritul practicist american, prin management se întelege înainte de toate o stare de spirit, un mod de a privi si de a aborda problemele, o modalitate concreta de a dirija într-o viziune dinamica, îndreptata catre un scop bine conturat, respectiv spre eficienta maxima în orice activitate. În conceptia americana, managementul înglobeaza functiile de conducere ale tuturor cadrelor din întreprindere, începând de Ia director pâna Ia seful de echipa.

E. Petersen si E. Plowman, arata ca "în sensul larg al cuvântului, din punct de vedere social managementul este o tehnica sau o metoda dezvoltata datorita tendintei proprii omului de a crea grupe". În acest sens, spun ei managementul poate fi definit ca totalitatea metodelor cu ajutorul carora se determina, se clarifica si se realizeaza scopurile si sarcinile unui anumit colectiv".

Sustinând un punct de vedere deosebit, P. Drucker vorbea despre management numai în întreprinderile care produc marfuri sau presteaza servicii economice si sublinia ca "….experienta managementului nu poate fi transferata si aplicata în organizarea si conducerea altor institutii".

William Newman defineste managementul ca "importanta tehnica sociala, ca directionare, conducere si control al eforturilor unei grupe de indivizi în vederea realizarii unui anumit scop comun. Este evident ca un bun conducator este acela care face ca grupa sa-si atinga scopurile sale în conditiile unui minim de cheltuieli, de resurse, de eforturi".

Potrivit opiniei lui A. Mackensie, managementul este procesul în care managerul opereaza cu trei elemente fundamentale – idei, lucruri si oameni realizând obiectivul prin altii", iar dupa Jean Gerbier ,,managementul înseamna organizare, arta de a conduce, de a administra".

Karl Heyel defineste managementul ca o "disciplina distincta si determinanta, care conduce la rezolvarea unor obiective prestabilite utilizând în modul cel mai eficient potentialul uman si material" iar Joseph Massié considera ca managementul este "procesul care comporta un numar oarecare de atributii fundamentale prin care un grup cooperativ orienteaza activitatile catre scopuri comune".

O definitie clara si sintetica a managementului ne ofera M. Dumitrescu, aratând ca acesta reprezinta "stiinta prin care se asigura conducerea tuturor proceselor si unitatilor economice si din celelalte sectoare de activitate, în toate functiunile acestora, având în prim plan omul, participarea motivata a acestuia si care presupune rezolvarea problemelor sub raport previzional, organizatoric, de conducere, de luare a deciziilor si de control cu concretizarea acestora în cresterea eficientei economice".

E. Petersen si E. Plowman deosebesc sase tipuri de management corespunzator anumitor grupuri sociale. De aici si tendinta de universalizare a notiunii de management începând cu guvernul, trecând prin managementul business si terminând cu managementul proprietatii de stat.

În abordarea universalitatii managementului trebuie avute în vedere cele doua laturi ale acestuia:

a) latura tehnico – organizatorica – decurge din caracterul oricarui proces de munca si care reprezinta managementul tehnicii si al tehnologiei de fabricatie.

b) latura social-economica – se refera la esenta economica a managementului productiei, la pârghiile economice folosite, la formele si metodele managementului, la aspectele concrete ale stimulentelor materiale si morale, gradul de autonomie, initiativa si raspunderea personala si colectiva.

Între cele doua laturi ale managementului exista o legatura indisolubila. Aceasta si constituie baza relatiilor manageriale. Plecând de aici, E. Heiman si W. Lewis pun în evidenta existenta unei stiinte universale a managementului.

În acelasi sens pledeaza si afirmatia facuta de P. Drucker la Congresul al XV-lea pe probleme ale managementului care a avut loc la Tokio: "Exista mijloace si metode manageriale, exista conceptii si principii ale managementului. Poate sa existe, de asemenea, o "disciplina" universala a managementului. Fara îndoiala exista o functie specifica generala, pe care noi o numim "management si care serveste unul si acelasi scop în orice societate dezvoltata.

În capitolul privitor la "Universalitatea managementului" Roland Caude subliniaza ca orice colectivitate ce are anumite scopuri de atins, are nevoie de o anumita structura, deci de organizare, de un echilibru economic dinamic, deci de gestiune, de conducatori competenti, deci de management si, în continuare, vrând sa puna si mai clar în evidenta universalitatea managementului, arata ca, indiferent de natura juridica a colectivitatilor, societati anonime, firme nationalizate, cabinete de liber profesionisti, servicii publice, organizatii internationale, biserici sau comunitati religioase nu pot sa înlocuiasca cu nimic aplicatiile generale ale managementului.

2.2. Particularitățile de funcționare a managementului turismului

Managementul în activitatea turistică îmbracă o serie de particularități care rezultă îndeosebi din procesele de previziune, coordonare și control. Previziunea se bazează pe o analiză profundă în care sunt luate în considerare următoarele elemente: resursele disponibile, rezultatele activităților inițiale, situația actuală, scopurile activității.

Prin intermediul previziunii, managerul anticipează evoluția cererii și a ofertei iar în funcție de numeroasele elemente concurențiale vizează piața pe care se va plasa. Proiectarea viitorului în activitatea turistică se realizează prin mai multe operațiuni: diagnoza, prognoza și planificarea.

Prin diagnoză se analizează datele statistice ale resurselor umane, materiale și financiare legate de activitatea turistică, căutând să se realizeze o analiză comparativă a rezultatelor existente cu cele vizate.

Cu ajutorul prognozelor managerii din turism stabilesc obiectivele de perspectivă și se fundamentează deciziile strategice. Acest lucru impune managerilor din turism să anticipeze diferite variante posibile, pentru a fi în măsură să adopte deciziile cele mai eficiente.

Planificarea reprezintă o viziune managerială prin care se realizează încadrarea activităților turistice în tendințele de perspectivă, stabilindu-se obiectivele și eșalonarea în timp a măsurilor și acțiunilor de realizare a acestora.

Managementul turismului implică aceleași elemente ce caracterizează managementul oricărui sector de activitate și bineînțeles, particularitățile specifice. Managementul ca process presupune elemente precum: resursele, funcțiile, obiectivele și mediul extern.

I. Resursele, denumite în literatura de specialitate și input-uri pot fi:

umane ( munca angajaților, pricepere, talent, calificare, specializare);

financiare (capital financiar necesar pentru operații pe diverse orizonturi de timp);

materiale (clădiri, echipamente, tehnici, etc.);

informaționale (ansamblul datelor informațiilor necesare luării deciziilor).

II. Funcțiile managementului întrunesc în sine: previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea – motivarea, control – evaluare – reglare.

La baza funcției de previziune stau stadiile de prognoză, ce evidențiază tendințele evoluției mediului ambiant și sectorul de activitate, în cazul nostru turismul, și diagnoză ce evidențiază punctele forte și slabe, oportunitățile și amenințările din domeniu.

Previziunea îmbracă următoarele forme: strategia ce vizează acțiuni pe termen mediu și lung și are un grad de detaliere și rigurozitate în fundamentare mai puțin pronunțat ; tactică sau politică ce are ca scop formularea liniilor generale de acțiune ale firmei pe termen scurt precum și formularea principiilor unitare de acțiune la nivelul tuturor verigilor organizatorice din domeniu turistic ; planul care se fundamentează pe baza obiectivelor și orientărilor stabilite prin strategie, politică și le detaliază riguros și nu în ultimul rând programul sau detalierea în timp și spațiu a obiectivelor planificate.

O altă funcție a managementului este organizarea. Organizarea presupune ansamblul proceselor de muncă prin care se constituie sistemul conducător, sistemul condus și sistemul legăturilor dintre acestea. Organizarea managementului conține procese ce se referă la stabilirea sistemului de obiective, identificarea proceselor de muncă și constituirea structurilor organizatorice de conducere la diferite niveluri. Din această perspectivă se disting organizarea procesuală și organizarea structurală.

Coordonarea este funcția prin care ansamblul proceselor de muncă se sincronizează cu acțiunile personalului, fundamentate pe previziune și organizare realizate anterior. Realizarea acestei funcții implică rezolvarea a două probleme principale: comunicarea și folosirea cu eficiență a puterii formale și informale precum și gestionarea conflictelor care pot apare.

Antrenarea – motivarea presupune ansamblul acțiunilor prin care se influențează personalul de execuție în realizarea obiectivelor organizației; găsirea liderilor cu cel mai eficient stil de conducere; mobilizarea capacității de muncă latentă a personalului; canalizarea energiilor creatoare necesare atingerii performanțelor.

Control – evaluare – reglare este funcția ce implică: urmărirea și evaluarea obiectivelor, compararea rezultatelor cu cele propuse, determinarea abaterilor, aplicarea corecțiilor în vederea aducerii lor în limitele stabilite.

Momentul esențial al unui proces de management îl constituie decizia. Asupra relației dintre funcțiile managementului și decizie se pot face următoarele observații:

Previziunea se încheie cu o decizie privind obiectivele și direcțiile de acțiune.

Organizarea se încheie cu o decizie privind formele și metodele de organizare.

Coordonarea se încheie cu o decizie privind armonizarea proceselor de muncă

Antrenarea – motivarea se încheie cu decizii privind dinamizarea și recompensarea proceselor de muncă.

Control – evaluarea – reglarea se încheie cu o decizie de corecție în vederea realizării obiectivelor.

III. Obiectivele sunt fundamentale și derivate. Analizând aceste obiective se constată că există o ierarhie de niveluri ale managementului:

nivel strategic (top) caracterizat prin amploarea obiectivelor, conturarea mijloacelor de realizare a acestora și prin faptul că procesul de management se va derula pe mulți ani;

nivel funcțional (tactic) caracterizat prin realizarea obiectivelor derivate din obiectivul fundamental, urmărirea obiectivelor specifice și luarea deciziilor de corecție a abaterilor constatate, au caracter periodic;

nivel operativ ce urmărește realizarea obiectivelor individuale și corectarea abaterilor, conducerea proceselor de muncă specifice pentru subsistemul condus.

IV. Mediul extern influențează procesele de management iar tipurile de mediu cu care se confruntă managementul sunt:

– mediul stabil, specific perioadelor de acalmie când evoluția fenomenelor este lentă și ușor previzibilă;

– mediu instabil caracterizat prin frecvente modificări în majoritatea componentelor sale si impune procese de management ce permit o atitudine prospectivă;

– mediu turbulent, ostil, ce pune întreg sistemul în situații dificile de adaptare la schimbări sau chiar de supraviețuire. Desele schimbări ale componentelor mediului sunt bruște, în direcții imprevizibile nepermițând aplicarea unui management sistemic.

2.3. Abordari conceptuale ale managementului inovarii in turism

Procesul de inovare este o succesiune de activități pe care le desfășoară conducerea unei firme pentru a realiza produse și servicii noi, destinate vânzării. În același timp, tot în categoria proceselor de inovare sunt cuprinse și activitățile de extindere a piețelor, de îmbunătățire a funcționării aprovizionării, a proceselor de producție, a întreținerii echipamentelor, a canalelor de distribuție, a service-ului și, nu în ultimul rând, perfecționarea activităților administrative și de conducere a firmei. Altfel spus, orice schimbare realizată în firmă cu scopul de a îmbunătăți situația ei economică, poziția ei pe piață, condițiile de muncă ale personalului sau protejarea mediului înconjurător, constituie parte integrantă a procesului de inovare.

Procesul de inovare se naște la jonctiunea dintre necesitate și pasiune actionând pentru a produce valoare într-o afacere prin introducerea pe piata, cu succes, a rezultatului obtinut printr-o inovare.

Potentialul este tot atât de evident pe cât de nesigur este succesul. Timp, efort și bani se pot cheltui în van dacă nu există un management al procesului inovării realist care să evalueze în permanenta riscul actiu-nilor în desfasurare în comparatie cu avantajele generate de creșterea valorii competitive ale noilor activitati economice în dezvoltare.

Inovația este instrumentul specific al inovatorilor, mijlocul cu care ei folosesc în mod conștient schimbarea ca pe o ocazie pentru a îmbunătăți diferite afaceri, servicii, secvențe de viață.

A crea ceva nou, a face ceva diferit, a schimba sau transforma valori, a sistematiza standardizând, a crea o piață nouă și diferită, a avea o nouă viziune asupra a ceva – înțelegând tot mai bine procesul vieții, a evolua într-un sens pozitiv și a câștiga, a lua hotărâri potrivite – presupun anumite trăsături de comportament și de personalitate fundamentate în concept și teorie. Un sistem inovativ se referă la toate activitățile omenești. Inovatorii văd schimbarea ca pe ceva sănătos. Ei caută schimbarea, o folosesc pentru a obține rezultate. Ei transferă posibilitățile din zonele cu productivitate și randamente crescute în zone cu productivitate și randamente scăzute, știind că există riscuri ce pot fi reduse prin aplicarea corectă a unor legi binecunoscute, folosind o metodologie adecvată. Căutarea organizată și cu un scop bine definit, abordarea sistemică, administrarea corectă în scopuri bine determinate pot face din inovație o sursă de succes.

Managementul inovării constă în implementarea și exploatarea economică a noilor idei și descoperiri. Ca orice altă activitate managerială, procesul de inovare trebuie să fie planificat, organizat,dirijat și controlat. Activitățile și deciziile asupra inovării includ:

activități de studiu și dirijare a realizării tuturor proiectelor de inovare ale firmei;

luarea deciziilor asupra oportunităților identificate,investițiilor,planificării proiectelor de inovare ce vor fi lansate și a monitorizării acestora.

Managementul inovării a fost definit de Sandrine Fernez-Walch și François Romon ca fiind "ansamblul acțiunilor conduse de o întreprindere și al opțiunilor efectuate pentru a favoriza emergența proiectelor de inovare,a decide lansarea lor și a realiza comercializarea noilor produse sau implementarea de noi procese în întreprindere, pentru creșterea competitivității".

O definiție alternativă a managementului inovării detaliază scopul final al procesului de inovare:" Prin managementul inovării se poate înțelege procesul orientat spre organizarea și alocarea resurselor disponibile,atât umane cât și tehnice și economice, în scopul dobândirii de noi cunoștințe, de generare a ideilor care permit obținerea de noi produse,procese și servicii sau îmbunătățirea celor existente și al transferului celor mai bune idei spre fazele de fabricare și comercializare".

Managementul inovării trebuie să fie tratat ca parte a strategiei de afaceri a firmei. Contextul strategic cuprinde obiectivele afacerii,starea curentă și viitoare a firmei,implicarea managerilor,dinamica piețelor,mediul competițional,mediul economic și de reglementare.

2.3.1. Fazele procesului de management al inovării

Fazele procesului de management al inovării reprezinta analiza și gestionarea activităților destinate realizării unui produs nou sau lansării unor produse curente pe o nouă piață, destinat îmbunătățirii proceselor din firmă și a relațiilor ei cu exteriorul, cu scopul ca firma să se dezvolte sau, cel puțin, să se mențină pe piață.

Fazele procesului de management al inovării au fost formulate de J. Tidd :

explorarea și investigarea semnalelor din mediu;

selectarea strategică a opțiunilor;

asigurarea resurselor;

implementare.

Opțional,se poate aplica faza a cincea de reflecție asupra fazelor precedente și analiza succesului sau eșecului inovării.

Mark Turrell și Yvonne Lindow consideră că fazele procesului de inovare sunt:

identificarea oportunităților. Sunt determinate domeniile de focalizare strategică și alocare a resurselor în procesul de inovare. Sunt identificate noi oportunități de piață sau platforme tehnologice;

managementul ideilor include generarea, colectarea, dezvoltarea, evaluarea și selectarea ideilor de afaceri. Metodele de management includ: brainstorming, tehnici de creativitate, focus-grupuri și captura ideilor on line ;

managementul oportunităților implică dezvoltarea și analiza conceptelor rezultate din managementul ideilor precum și a oportunităților de afaceri;

faza de proiectare,dezvoltare și execuție: firma aplică competențele sale tradiționale de Managementul proiectelor și resurselor. Pentru a facilita derularea proiectului sunt necesare abilități de creativitate și realizarea efectivă a procesului de inovare.

2.3.2. Dimensiunile managementului inovării

În cadrul Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare a fost elaborat un Program de retehnologizare și modernizare tehnologică a României, de către un grup de autori în care sunt expuse dimensiunile managementului inovării:

strategia inovării;

organizarea și cultura inovării;

procesele ciclului de viață al inovării (managementul ideii, dezvoltarea modelului de afacere, proces, produs/serviciu) precum și cel de îmbunătățire c ontinuă și lansare;

factorii favorizanți ai managementului inovării (managementul resurselor umane, managementul cunoașterii, managementul proceselor, managementul proiectelor, controlling și IT;

rezultatele inovării. Este necesar ca rezultatele activității inovative să fie evaluate sistematic.

Elementele componente ale unei strategii de inovare a unei companii sunt (figura nr. 2.1.):

viziunea: prospecția în timp a companiei, a rezultatelor, structurii și dimensiunilor acesteia;

obiectivele: scopurile care sprijină atingerea viziunii, cuantificate în factorii: timp, investiții, calitate; compania trebuie să determine direcțiile strategice ale activităților inovative și să identifice scopurile în fiecare dintre acestea;

moduri de realizare a obiectivelor: diversificare, specializarea sau combinarea producției, proiectarea de noi produse/servicii, procedee, pătrunderea pe noi piețe etc.;

resurse: fonduri de investiții, resurse umane, materiale și financiare;

termene incluse în strategie.

Pentru a asigura succesul, o strategic de inovare trebuie concepută rațional, emoțional și politic.

Figura nr. 2.1.

Strategia inovării

Sursa : Ștefan Iancu, Stimularea activității creative, procesul inovării i integrarea europeană, pg. 25-26

O strategie de inovare trebuie să reprezinte o gândire sistemică, globală și coerentă care, tinând cont de particularitatile fiecărui obiectiv stabilit precum și de experienta acumulată în realizarea strategiilor anterioare, să asigure o armonizare a realizării obiectivelor și sincronizarea termenelor stabilite. Atragerea unei mari părti din benefciile generate de un proces de inovare depinde de protejarea sau nu a elementului de noutate prin protectia drepturilor de proprietate intelectuală.

Analizele referitoare la inovare au evoluat de la viziunea liniară asupra procesului inovator spre viziunea sistemică, ce domină gândirea economică actuală. Chiar dacă ambele viziuni plasează cercetarea-dezvoltarea fie ca inițiator, fie ca factor decisiv al procesului inovator, cele mai recente abordări tind să acorde o importanță mai mare factorilor inovatori din afara cadrului de cercetare propriu-zisă și chiar celor externi procesului tehnologic propriu-zis, precum și unor aspecte legate de dinamica organizațională și managerială.

Vincent Boly și François Romon au propus un model matricial al managementului inovării care indică fazele pe care le parcurge întreprinderea în managementul inovării,precum și resursele care trebuie mobilizate în aceste faze.In modelul matricial propus, fazele managementului inovării sunt:

emergența ideilor innovative;

fezabilitatea proiectelor inovative potențiale;

definirea proiectelor inovative;

realizarea proiectelor inovative.

Prima fază este consacrată căutării informațiilor și creativității. Ideile inovative pot rezulta din lucrări programate ale personalului întreprinderii din Departamentele Cercetare-Dezvoltare și Marketing.Ideile pot reprezenta,de asemenea, soluții adoptate de personalul din sectorul Producție pentru rezolvarea unor probleme de funcționare a proceselor.

A doua fază cuprinde selectarea proiectelor de inovare potențiale din toate ideile generate în faza precedentă,verificarea valabilității lor în raport cu necesitățile pieței și cu obiectivele strategice ale întreprinderii (fezabilitatea economică) precum și evaluarea fezabilității lor tehnice.

A treia fază include, în esență, activități de organizare pentru a realiza proiectul. In cadrul acestor activități se definește rezultatul ce se dorește să se obțină,durata și bugetul proiectului,alocarea mijloacelor necesare pentru derularea proiectului: constituirea echipei proiectului, alocarea resurselor umane, tehnice și financiare.

A patra fază corespunde realizării efective a proiectului de inovare. Această fază constă în dirijarea activităților de proiectare și dezvoltare pentru rezolvarea problemelor. Abordarea pe faze a managementului proiectelor de inovare este foarte asemănătoare cu cea concepută de J. Tidd, menționată mai înainte.

În centrul modelului de afaceri al unei companii ar trebui să se afle inovația ce remodelează afacerea. Acest lucru presupune nu numai inventarea de produse și servicii noi, ci mai degrabă abilitatea de a transforma în mod sistematic ideile în oferte noi, care să schimbe contextul întregii afaceri.

Din punct de vedere macroeconomic, nu există nicio îndoială asupra faptului că inovațiile au un impact pozitiv asupra dezvoltării organizației și a angajaților (OECD, 2004). Inovațiile sunt factori cheie în succesul afacerii și consituie cel mai important factor în creșterea profitabilității companiei (Christensen și Raynor, 2003; A. T. Kearney, 2002). Tehnologiile, procesele și produsele noi sunt esențiale pentru supraviețuirea economică.

Organizația inovativă vine cu o idee care s-ar putea să fie produs, sau serviciu, și care este posibil să se vândă uneori în cantități considerabile, să aducă venituri și uneori chiar profituri. Ceea ce lipsește este "afacerea", prezentul viabil, organizat, care să funcționeze și în care oamenii să știe încotro se îndreaptă, ce ar trebui să facă, ce rezultate sunt sau ar trebui să fie. Dacă nu este bine "condusă" nu va supraviețui, indiferent cât de bună este ideea, câți bani s-ar investi, cât de bune ar fi produsele și cât de mare ar fi cererea.

Conducerea inovativă presupune respectarea mai multor condiții, printre care:

Luarea de către întreprinzătorul inovator a unei decizii cu privire la rolul său, domeniul de activitate și sistemul de relații;

Alcătuirea unei echipe de conducere, chiar înainte ca noua întreprindere să aibă nevoie sau să și-o poată permite;

Concentrarea pe nevoile reale ale societății;

Planificarea și asigurarea resurselor.

În cadrul organizației inovative este posibil ca cel mai important pas spre conducerea inovativă să fie alcătuirea unei echipe de conducere.

Pentru întreprinzătorul inovator este important să dețină și sfaturi independente, obiective, din exterior. Cineva care nu este implicat în problemă trebuie să pună întrebări, să revizuiască decizii și să impună permanent satisfacerea necesităților de supraviețuire pe termen lung ale întreprinderii prin concentrarea asupra pieței, prin furnizarea unor previziuni financiare, prin crearea unei echipe funcționale de conducere.

Organizația care introduce conducerea inovativă în strategiile și practicile sale poate deveni o mare afacere. Previzibilitatea și disciplina, alături de responsabilitate, însoțesc organizația spre succes.

"Găsirea și ocuparea unei breșe ecologice". Aspiră la obținerea controlului într-o zonă limitată, trăiesc discret în anonimat.

Strategia barierei. Piața trebuie să fie atât de limitată încât oricine o ocupă primul trebuie să o domine. Când s-au atins obiectivele, dezvoltarea este în funcție de dezvoltarea beneficiarilor. Prețul produsului (de exemplu un dispozitiv anti-explozie pentru puțurile de petrol, produse pentru sigilarea cutiilor metalice etc.) este atât de neimportant în cadrul acelui proces sau produs încât nimeni nu-și bate capul cu el.

2.4. Tendințe în managementul inovării in turism

Asa cum s-a prezentat in capitolul I – inovarea reprezinta, activitatea care vizează generarea, asimilarea și valorificarea rezultatelor cercetării-dezvoltării în domeniul socio-economic, este definită ca producerea, asimilarea sau exploatarea cu succes a noutăților în sfera economică și socială. Inovarea implică, pe de o parte, creativitate, iar pe de altă parte, introducerea cu succes în fabricație a rezultatelor procesului de creativitate. Cercetarea are ca scop producerea de cunoștințe; atunci când cunoștințele sunt bine prinse în proceduri de lucru, astfel încât ele pot susține produse, tehnologii și servicii, vorbim de dezvoltare.

In comunicatul Comisiei Europene în legătură cu evaluarea situației inovării în țările UE, la tabelele care descriu situația României este atașat următorul comentariu: "România este unul din lideri în clasa țărilor care “prind din urmă” plutonul de bază al statelor UE. Performanța în domeniul inovării este mult sub media UE27, dar rata îmbunătățirii situației este dintre cele mai ridicate din toate țările. România are puncte relativ mai tari, în comparație cu media performanțelor sale, la capitolul firme inovatoare și efecte economice ale aplicării inovării și puncte relativ slabe la capitolul finanțe și suport și capacitate de creare de proprietate intelectuală”.

Regiunile 2020 identifică patru provocări majore care nu pot fi soluționate decât printr-o gândire creativă și inovatoare:

1. Globalizarea. Progresul științific și tehnologic este indus de globalizare, ceea ce face ca inovarea și cunoașterea să fie mai importante ca oricând. Deschiderea de noi piețe creează noi oportunități, dar pune la încercare, în același timp, capacitatea Europei de a se adapta la schimbările structurale și de a face față consecințelor sociale viitoare. Trecerea la o economie bazată pe cunoaștere și servicii este la fel de importantă ca și trecerea anterioară de la agricultură la industrie.

2. Schimbările demografice. Structura pe vârste și ocupații a societății noastre se va schimba. Eficiența economică și egalitatea între vârste devin subiecte tot mai presante și sunt necesare soluții inovatoare. Modurile în care au fost tratate problemele ivite în etapele precedente ale dezvoltării UE trebuie să se schimbe, ca reacție la natura schimbătoare a problemelor însele. Problemele legate de migrație vor presupune, de asemenea, o abordare inovatoare pe măsură ce va crește presiunea asupra regiunilor celor mai sărace ale lumii din cauza schimbărilor climatice și a diminuării resurselor naturale.

3. Schimbările climatice. Impactul schimbărilor climatice ocupă un loc central pe agenda europeană. Diminuarea acestuia prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la schimbările inevitabile viitoare au nevoie urgentă de toate soluțiile creative și inovatoare posibile.

4. Surse de energie sigure, durabile și competitive. Rezervele limitate însoțite de cererea crescută și necesitatea din punctul de vedere al mediului de reducere a emisiilor de carbon implică găsirea unor soluții inovatoare.

Trebuie să combinăm într-un mod creativ și inovator domeniile politice ale mediului, energiei, afacerilor sociale, dezvoltării economice, educației, inovării și culturii, pentru a răspunde provocărilor care ne așteaptă.

Oamenii și întreprinderile caută noi stiluri de trai și de muncă. În Europa, gândirea noastră modernă produce știință inovatoare, soluții de afaceri mai bune și o varietate infinită de expresii culturale. Fie că vindem un produs fabricat sau căutăm noi metode de apreciere a artei, excelăm la capitolul găsirii de noi dimensiuni. Strategia de la Lisabona pentru creștere și ocuparea forței de muncă, care vizează combinarea creșterii economice cu beneficiile mai importante pentru societate și mediu, constituie un cadru ideal de promovare a ideilor de afaceri care urmăresc acest scop.

În afaceri, soluțiile inteligente se referă la produse cu o performanță mai bună și care aduc beneficii mai mari. În viața culturală, metodele noi de prezentare și interpretare a operelor de artă, muzică, teatru sau cinema trădează faptul că publicul este mereu inspirit și incitat. Pieselor vechi li se dă o viață nouă și apar mereu forme noi de artă.

În dinamica economiei de astăzi, inovarea trebuie să devină o componentă esențială a fiecărei organizații. Sunt competitive pe piață cu precădere acele organizații care inovează continuu. Inovarea depinde, așadar, de o strategie clară a firmei, obiective clar formulate, finanțare, management competent, existența unei echipe bine pregătite, multidisciplinară ca pregătire, existența unor proceduri clare și corecte de evaluare a muncii, un climat concurențial. Necesitatea și importanța inovării rezidă din contribuția acesteia la creșterea productivității, competitivității, performanței economice și atingerii obiectivelor sociale.

Vor reuși acele organizații care vor dezvolta culturi organizaționale prin intermediul cărora să-și susțină și să încurajeze diversitatea de opinii și care să dezvolte spiritul inovativ. Când vorbim de inovare, vorbim de schimbare și capacitatea de a face față schimbării.

Etapa specifică începutului de secol XXI este reprezentată prin abordarea ecosistem, caracterizată prin conceptul de “Managementul total al inovarii”, unde participă toată lumea, în orice moment, în toate procesele și la nivel global. Inovarea a devenit azi o meserie, chiar o afacere și vizează toate aspectele: tehnologice, educaționale, sociale etc. În figura de mai jos este reprezentat conceptul de “Management total al inovării” (figura 2.3.).

Figura 2.3. Managementul total al inovării

Sursa: Sipos, G. L., Inovarea în întreprindere, Ed. Mirton, Timișoara, 2004, pg. 59;

Managementul strategic al inovării trebuie să inducă în organizație o stare de receptivitate la inovare, să perceapă schimbarea ca pe o ocazie, mai degrabă, decât ca pe o amenințare. Politicile și practicile manageriale sunt destinate în a crea un climat favorabil valorificării spiritului întreprinzător. Aplicarea acestui tip de management reclamă practici specifice vizând o anumită structură organizatorică, un anume mod de conducere a personalului, în ceea ce privește sistemul de retribuire, prime și recompense.

Similar Posts