Tendintele Constituirii Resurselor Bancare de Catre Bancile din Romania In Lumina Recomandarilor Comite~0docx

=== Tendintele constituirii resurselor bancare de catre bancile din Romania in lumina recomandarilor comite~0 ===

Tendințele constituirii resurselor bancare de către băncile din România în lumina recomandărilor Comitetului de la Basel

Amalia Elena Solniță, grupa 1C, specializarea Bănci și Asigurări

Abstract . Basel III represents a fundamental overhaul of the regulatory framework and supervision of the banking industry, its aim is to strengthen financial system stability. The purpose of this article is to analyze the impact of introducing Basel III on the romanian banking system. If at a european level, a substantial shortage of capital and liquidity is estimated, with significant impact on profitability indicators, the impact of Basel III on the banking system in Romania is considered to be limited. Measures that credit institutions could adopt to mitigate the impact of aligning with the new standards are adjusting the business model and restructuring of bank balance sheets.

KEYWORDS: Risk Management, Banking system, Basel III, Capital requirements

Coduri JEL: G28, M48.

Introducere

Criză economică și financiară prelungită a fost o provocare pentru instituțiile financiare, chiar dacă cele din România au fost mai puțin afectate întrucât nu au fost expuse la active toxice, dar și datorită măsurilor prudențiale și administrative adoptate de către Banca Națională a României.

În urma declanșării crizei economice și financiare din spațiul Uniunii Europene din toamnă anului 2008, sistemul bancar românesc s-a cnfruntat la fel ca și sistemele din țările member ale Uniunii Europene cu consecințele ingreunării puterii de cumpărare, cu scăderea nivelului de trăi, cu decalajele și întârzierile la plata intervenite în zona clienților corporate.

Acordul Basel III are drept obiectiv consolidarea stabilității sistemului bancar și reprezintă revizuire a cadrului de supraveghere și de reglementare a sistemului bancar pe viitor, se consideră a fi limitat impactul Acordului Basel III asupra sistemului bancar românesc. Acest articol fiind structurat în 2 părți vom analiza aspectele generale ce stau la baza introducerii Acordului Basel III și cea de-a doua parte analizează impactul introducerii Acordului Basel III.

Pe masura ce jucatorii din mediul de business se cnfrutau cu problemele din ce in ce mai accentuate intervenite in derularea parteneriatelor de afaceri, impactul crizei economice s-a manifestat asupra sistemului bancar.

2. Aspecte generale, motivație și cerințe introducere BASEL III

Întrucât Acordurile Basel I și ÎI au contribui prin cerințele emise la o mai bună capitalizare a băncilor, s-a simțit nevoia implementării unui nou accord Basel III, așa cum se precizează și în figură 1.

Fig. 1 Reprezentarea diferențelor dintre Acordurile BASEL II și BASEL III

Sursă:http://www.moodysanalytics.com/~/media/Insight/Regulatory/Basel-III/Thought-Leadership/2011/11-01-03-MA-Basel-III-FAQs.pdf

Acordul Basel III a început să se contureze ca urmare a crizei financiare internaționale, fiind consecința frământărilor determinate de profunzimea, amploarea și extinderea geografică a crizei. Acest accord presupune revizuirea esențială a nivelului de suppraveghere și de reglementare a sectorului bancar, scopul fiind consolidarea și îmbunătățirea gradului de stabilitate a sistemului financiar- bancar.

Considerentele următoare au stat la baza introducerii acordului Basel II:

Efectele negative ale crizelor bancare: conform literaturii de specialitate,în perioada de precriza pierderile de aproximativ 60% din PIB la nivelul producției economice au reprezentat efectul crizelor financiar-bancare;

Frecventa crizelor bancare: întrucât după anul 1985 au existat peste 30 crize în sectorul financiar- bancar al statelor member ale Comitetului de la Basel, exista o probabilitate de 5% să intervină o criză la un moment dat la nivelul oricărui stat membru;

Întrucât stabilitatea sistemului bancar sta la baza unei dezvoltări durabile a economiei beneficiile acordului Basel III sunt superioare implementării.

Noile standarde impuse de acordurile BASEL III impun cerințe de capital superioare și de o calitate mai bună, având în vedere o perfecționare a sistemului de management al riscurilor, precum și o creștere a cerințelor de transparență și publicare ale societăților bancare (instituțiilor de credit).

Aceste măsuri impun cerințe privind lichiditatea, efectul de pârghie și cerințe superioare pentru bănci în ceea ce privește adecvarea capitalului. Reducerea efectelor negative la nivelul economiei al crizelor financiare reprezintă obiectivul principal al acestor măsuri.

Sfera de cuprindere a măsurilor în cadrul Basel III vizează atât nivelul microprudențial (riscurile individuale ale băncilor) cât și macroprudențial (ansambul ansamblului bancar). La nivel microprudențial, măsurile au în vedere:

Consolidarea calității bazei de capital prin majorarea cerinței minime de capitaluri proprii (acțiuni ordinare, rezultat financiar reportat și rezerve) și a cerinței minime de fonduri proprii de nivel 1 (capitaluri proprii și instrumente hibride), precum și prin reconsiderarea criteriilor de eligibilitate pentru instrumentele avute în vedere la determinarea fondurilor proprii de nivel 1;

Creșterea accentului pe riscurile evidențiate în perioada crizei: portofoliul de tranzacționare (tradingbook), riscul de credit al contrapartidei (CCR), expuneri securitizate și poziții din securitizare;

Introducerea unor standarde internaționale de lichiditate, prin care să se asigure rezistența la șocuri de lichiditate pe termen scurt (30 zile), iar pe termen lung (1 an) un nivel ridicat al lichidității structurale.

La nivel macroprudențial, măsurile înregistrează un caracter anti-ciclic și au în vedere următoarele :

Introducerea unui amortizor de capital anticiclic în scopul protejării sistemului financiar de apariția eventualelor riscuri sistemice care pot fi associate majorării nesustenabile a creditului (2,5% peste cerințele minime de capital – fonduri proprii de nivel I formate din reserve, acțiuni ordinare și rezultat reportat) dar și unui amortizor fix de conservare a capitalului avand drept scop acoperirea eventualele pierderi atunci când instituția de credit se confruntă cu probleme de ordin financiar. Amortizorul de capital anticiclic se calculează în baza raportului credit/PIB și este direct proporțional cu riscul sistemic;

Calculul unui efect de pârghie, în perioadele de boom obiectivul principal este limitarea volumului datoriei la nivelul sistemului bancar;

Instituțiile de credit care au importanța sistemică, preocupările sunt orientate spre diminuarea probabilității precum și a impactului eventualului faliment al acestora, reducerea costului intervenției sectorului public și impunerea anumitor condiții de concurența egale. Comitetul are în vedere și o eventuală introducere a unor taxe suplimentare de capital (capitalsurcharges) pentru aceste societăți bancare.

În scopul consolidării stabilității sistemului financiar reformele aduc noi lecții de micro și macroeconomie în ceea ce privește criza. La nivel mondial este prioritară implementarea cerințelor acordului Basel III având în vedere respectarea strictă a termenilor stabiliți după cum urmează în figură 2, responsabilitatea în ceea ce privește aceste termene o au atât organismele de reglementare cât și managerii de risc ai instituției de credit și cei din zona auditului, având un rol deosebit în revizuirea disciplinată și independent a eforturilor de administrare la nivelul societăților bancare.

Figura 2 Evoluția reglementării capitalului bancar

Sursa: Basel Committee on Banking Supervision (November 2010), HerveHannoun: The Basel III Capital Framework: a decisive breakthrough, pag. 2.

3. Măsuri de aliniere și impactul Acordului Basel III asupra sistemului bancar din România

Chiar dacă impactul cerințelor Acordului Basel III asupra instituțiilor de credit din România se consideră a fi limitat, au fost propuse anumite măsuri pe care instituțiile de credit trebuie să le adopte în vederea alinierii la cerițele noi:

Restructurarea elementelor bilanțiere ale societăților bancare. Acordul BASEL III pune accentul pe managementul integrat al finanțării, al capitalului și al activelor, pentru instituțiile de credit neexistând posibilitatea optimizării nivelului activelor și pasivelor în mod independent. La nivelul societăților bancare un nivel semnificativ al impactului BASEL III derivă din deducerile de capital. Noile cerințe de calitate a capitalului se diferențiază de BASEL II prin faptul că la nivelul societăților bancare este necesar să se deducă :

În cazul în care capitalul filialelor de asigurări depășește 10 % se scade astfel posibilitatea în activitatea bancară a entității în cauză de a mai reutilize o mare parte din capitalul respective;

Se specifică valoarea fiecărui beneficiu definit al activelor fondului de pensii;

Investițiile realizate în cadrul instituțiile financiare neconsolidate să nu fie mai mari de 10 %.

Revizuirea indicatorilor de profitabilitate. În timp ce societățile bancare vor lua măsuri pntru optimizarea lichidității bancare și a capitalului vor fi nevoite să-și reproiecteze serviciile și produsele bancare oferite clienților, putând lua astfel măsuri în următoarele direcții:

Se va analiza nivelul de satisfacere a diferitelor necesități ale clienților de către serviciile și produsele ce le sunt oferite;

Pentru a performa în relația cu clienții se are în vedere îmbunătățirea parametrilor serviciilor și a produselor bancare care arata un grad de satisfacere a acestora sub nivelul clienților;

Pentru a avea loc eficientizarea activității bancare se apelează la creșterea ponderii serviciilor și a produselor bancare numai dacă acestea au un grad ridicat de profitabilitate în relația cu clienții;

Pentru a genera o atragere de fonduri atât de la persoanele juridice cât și de la persoanele fizice are lor promovarea și lansarea unor produse care combina factorul de economisire cu creditarea.

O mai bună guvernantă corporativă la nivelul societăților bancare. Criza resimțită în sectorul financiar bancar a pun în evident deficient la nivelul guvrenantei corporative. Aceasta a demonstrat că nu au fost atinse principiile guvernantei corporative în sectorul bancar fiind determinate de:

Deoarece sfera de cuprindere era prea vastă a lăsat un grad de iterpretare mare la nivelul societăților bancare, astfel principiile fiind implementate doar la nivel declarative;

Nu s-a impus o obligație legală de implementare și de asemenea s-a constatat lipsa unei sancțiuni care să îi determine să renunțe la încălcarea acesteia.

Rolurile și responsabilitățile nu au fost clar definite în interioarul societății bancare.

4) Creșterea încrederii în sistemul bancar. Încrederea pe care o au parteneri din domeniul de afaceri asupra sistemului bancar este foarte importantă, întrucât este o valoare intangibilă de care dispune fiecare societate bancară și care la final are impact asupra nivelului de profitabilitate al societății bancare.

De asemenea, la nivelul instituțiilor de credit o atenție deosebită este acordată nivelului riscurilor la care se expun acestea în mediul de afaceri. O analiză a nivelului de expunere la riscurile derivate din activitatea de creditare este foarte importantă, cum de altfel este necesară și analiaza riscurilr de mediu, riscurilor de contrapartida și nu în ultimul rând a riscurilor de lichiditate. În vederea stabiliri acestor analiza un rol important îl au specialiștii din zona de management a riscurilor, acestora le revine sarcina de a gestiona, de a identifica și bineînțeles de a își lua toate măsurile necesare diminuării riscurilor la care se expun instituțiile de credit.

Concluzii

Într-o perioadă în care atât instituțiile de credit cât și ecoomia în general se confrunta cu diferite șocuri ale crizei financare principalul obiectiv al Acordului Basel III este de a accentua și de a menține profitabilitatea la nivelul sistemului bancar. Cerințele impuse de acest accord au rolul de a îmbunătății capacitatea societăților bancare de a face față acestor șocuri prin intermediul unei gestionari a riscurilor la care sunt supuse și în condiții de transparentă ridicată.

La nivelul fiecărei instituții de credit este bines a se ia măsuri având drept scop:

alinierea proceselor interne ale instituției de credit cu reglementările impuse prin Acordul Basel III;

pentru a optimiza procesele de management al riscurilor și asigurării conformității instituției de credit cu aceste reglementări este necesară implementarea cerințelor Acordului Basel III;

la nivelul fiecărei societăți bancare se are în vedere optimizarea procesului de verificare a gradului de adecvare a capitalului.

De asemenea, în paralel cu preocuparea instituțiilor de credit pentru gstionarea eficientă a lichidității, îndeplinirea cerințelor minime de capital, diminuarea expunerii la riscuri, cea mai mare atenție trebuie acordată guvernantei corporative, aceasta trebuind să asigure premisele unei dezvoltări eficiente și durabile la nivelul sectorului bancar. Dacă reglementările sunt bine concepute și nu sunt prea rigide pot să reducă probabilitatea apariției unei noi crize și , dacă totuși acest lucru se întâmplă aceste reglementări pot să-I confere rezistenta necesară sistemului financiar de a-i face față.

Acordul Basel III are rolul să scoată la lumina efectele crizei financiare și prin expunerea cazului unor țări, cum ar fi Cipru și Grecia, aceasta a determinat falimentul în sistemul bancar și apariția efectului de contagiune. A fost remarcată necesitatea stabilirii măsurilor necesare reconsiderării băncilor petru impactul de faliment al acestora și reducerea probabilității. Direcțiile de reformă aduse în lumina de Acordul Basel III au rolul de a reduce șansele apariției unei noi crize bancară în viitor.

Bibliografie:

Basel III: A global regulatory framework for more resilient banks and banking systems, Bank for International Settlements.

Bunea Mariana (2013) The Corporate Governance Impact On Banking Performance Increase, Cross-Cultural Management Journal Volume XV, Issue 3

Harle Philipp et all (2010), Basel III AND European banking: Its impact, howbanksmightrespond AND thechallenge of implementation, EMEA Banking

National Bank of Romania, Financial StabilityReport, 2011

Walter S. (2010),Basel III and Financial Stability, Speech at the 5th Biennial Conference on Risk Management and Supervision, Financial Stability Institute, Bank for International Settlements,Basel, 2010, http://www.bis.org/speeches/sp101109a.htm

Walter S. (2011), Basel III: Stronger Banks and a More Resilient Financial System, Conference on Basel III, Financial Stability Institute, Basel, 2011

http://www.moodysanalytics.com/~/media/Insight/Regulatory/Basel-III/Thought-Leadership/2011/11-01-03-MA-Basel-III-FAQs.pdf