Tendinte Si Orientari Actuale In Formarea Cadrelor Didactice Pentru Invatamantul Primar In Tarile Uniunii Europene Modelul Francez

TENDINȚE ȘI ORIENTĂRI ACTUALE ÎN FORMAREA CADRELOR DIDACTICE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ÎN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE – MODELUL FRANCEZ

Rezumat

În țările Uniunii Europene, instituțiile cu caracter pedagogic pentru pregătirea cadrelor didactice din învățământul primar funcționează de sine stătător, dar colaborează și cu alte instituții universitare, sau sunt integrate în universități. Aproape integral, țările din Uniunea Europeană aplica modelul simultan de pregătire. În cadrul acestuia, programul integrează pe durata studiilor pregătirea academică, profesională și practica pedagogică.

Pregătirea pentru profesia de cadru didactic se face în unele țări timp de trei ani, iar în altele timp de patru ani. În Franța durata formării este de doi ani (după obținerea licenței).Admiterea în anul I se face pe bază de dosar și interviu, iar în anul II, în urma unui concurs pe bază de lucrări scrise la limba franceza și matematică și a unui memoriu profesional de activitate. Certificarea profesională pentru educatori / învățători (professeurs des écoles), CAPE (Certificat d'Aptitude Professeur des Ecoles), se obține în urma unui concurs național.

Fiecare cadru didactic are dreptul la 36 de săptămâni de formare continua de-a lungul carierei.

Cuvinte cheie

învățământ, instituții pedagogice, IUFM, învățământul primar, formare inițială, formare continuă.

În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, formarea inițială a cadrelor didactice pentru învățământul primar și preșcolar se realizează, de obicei, în instituții de învățământ superior universitar. Excepție face Portugalia, unde pregătirea personalului didactic pentru învățământul primar se face în instituții de învățământ superior non-universitar.

Pregătirea pentru profesia de cadru didactic se face în unele țări timp de trei ani, iar în altele timp de patru ani. În Germania și Finlanda pregătirea se face în

cadrul cursurilor de lungă durată (patru – cinci ani). În Franța durata formării este de doi ani (după obținerea licenței). Pregnantă este alegerea studiilor cu durată medie, de trei – patru ani, pentru formarea cadrelor didactice din

învățământul primar. Acest lucru reflectă concepția legată de rolul cadrului didactic în învățământul primar, recunoașterea valorii educației la vârste mici, pentru a fundamenta bazele personalității viitorilor adulți. Totodată, această tendință reflectă interesul pentru determinarea unei identități profesionale a cadrului didactic pentru învățământul primar, în consens cu actualele exigențe.

Formarea cadrelor didactice pentru învățământul primar se realizează de obicei în instituții de învățământ superior universitar pedagogic. Cadrele didactice din Germania se pregătesc și în colegii pedagogice și în instituții de învățământ superior universitar non-pedagogic (universități tehnice, colegii de arte, muzică și educație fizică). Portugalia pregătește personalul didactic pentru învățământul primar în Școala Superioară de Educație.

În jumătate din țările Uniunii Europene, instituțiile cu caracter pedagogic pentru pregătirea cadrelor didactice din învățământul primar funcționează de sine stătător, dar colaborează și cu alte instituții universitare. În cealaltă jumătate a țărilor din Uniunea Europeană instituțiile care formează această categorie de cadre didactice sunt integrate în universități. Denumirea dată instituțiilor reflectă dominanta programului de formare. Ele se numesc: Colegiu de Educație,

Universitate sau Colegiu de formare a cadrelor didactice, Institut Superior de

Studii și Cercetări Pedagogice, Departament Universitar de formare a cadrelor didactice etc.

Se observă o creștere a numărului celor care se orientează spre învățământ ca profesie. O condiție necesară, ce apare în toate țările, pentru pregătirea cadrelor didactice pentru învățământul primar în instituții de învățământ superior universitar, este absolvirea învățământului secundar superior cu diplomă sau certificat.

Aproape integral, țările din Uniunea Europeană aplică modelul simultan de pregătire. În cadrul acestuia, programul integrează pe durata studiilor pregătirea academică, profesională și practica pedagogică. Faptul că din nouăsprezece țări, șaptesprezece folosesc modelul simultan de pregătire, reprezintă o confirmare a validității acestui model.

În programele de formare a cadrelor didactice pentru învățământul primar din țările Uniunii Europene se îmbină studii academice, pedagogice, studii opționale, practică pedagogică, specializări.

286

TENDINȚE ȘI ORIENTĂRI ACTUALE ÎN …

În Danemarca, în primii doi ani, 20 % din programul de pregătire reprezintă studii pedagogice, iar 10 % practica pedagogică. În ultimii ani de pregătire, practica pedagogică reprezintă la fel de mult ca și studiile pedagogice, adică 20%. În Luxemburg, fiecare din cei trei ani de studiu cuprinde șapte săptămâni de practică pedagogică. Olanda alocă 25% din programul de formare practicii pedagogice, iar Austria 18%. În Portugalia, interesul pentru practica pedagogică este mai mare: 60% din întregul program de formare este destinat acesteia. Finlanda acordă 10% din fiecare an de studiu practicii pedagogice.

În majoritatea statelor există deci o puternică preocupare pentru clădirea competențelor practic-acționale.

O tendință care capătă accepțiuni tot mai largi o reprezintă cea de formare distinctă a cadrelor didactice numai pentru învățământul primar. Această tendință rezultă din complexitatea competențelor funcției de cadru didactic pentru învățământul primar și din importanța deosebită de a realiza o educație de calitate.

Oricare ar fi sistemul de formare inițială a cadrelor didactice ales, indicatorul principal al calității pregătirii învățătorului din orice țară îl constituie rezultatele obținute în școală.

1. Formarea inițială și continuă a institutorilor în Franța1

În cele ce urmează voi prezenta câteva date despre sistemul actual de învățământ din Franța, sistem pus în funcțiune începând din 1988 și aflat într-o continuă schimbare și adaptare, impusă atât de evoluțiile socio-economice complexe, cât și de schimbările politice care au avut loc în această țară, în această perioadă, precum și despre formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru învățământul primar (professeurs des ecoles).

Întregul învățământ francez se sprijină pe „Marile principii generale” înscrise în Constituția Republicii de la 1958. Acestea sunt următoarele:

Liberté de l’ensignement – public et privé (libertatea învățământului public și privat)

1 Informațiile prezentate au fost obținute pe parcursul unei vizite de studiu la IUFM Poitiers, Antenne à Niort, la invitația domnului Director adjunct Daniel Bianchet.

287

Obligation de scolarite de 6 à 16 ans

(obligativitatea studiilor de la 6 la 16 ani)

Gratuité (gratuitate) – pentru învățământul public

Laicité – neutralité (laicitate – neutralitate)

Collation des diplômes et examens

(recunoașterea diplomelor eliberate între sectorul public și cel privat)

În ceea ce privește personalul din învățământul francez, acesta numără 1,2 milioane angajați – funcționari ai statului, din care 950.000 cadre didactice, 67% dintre acestea fiind femei.

Ponderea diferitelor forme de învățământ în sistem este următoarea:

25% învățământ preșcolar

25% învățământ primar

30% învățământ secundar

20% învățământ superior reprezentând un număr de

57 mii școli (grădinițe și școli primare)

7 500 colegii și licee

100 universități și alte instituții de învățământ superior

în care învață 12 milioane de elevi și 3 milioane de studenți – cuprinderea lor în sectorul public reprezentând 85% din numărul total, iar în cel privat 15%.

În privința costurilor educației, reprezentând 7,3% din PIB, adică peste 100 miliarde de Euro, trebuie precizat că ele ocupă primul loc în buget, aceasta reflectând faptul că în Constituție, învățământul este prezentat ca fiind prima prioritate națională.

Proveniența banilor cheltuiți pentru educație este următoarea:

Ministerul Educației Naționale – 57%

Alte ministere – 8%

Colectivitățile teritoriale – 20%

Alte organe administrative – 2%

Întreprinderi – 6%

Familii – 7%

288

TENDINȚE ȘI ORIENTĂRI ACTUALE ÎN …

Structura învățământului preuniversitar francez poate fi redată schematic astfel (figura nr. 1):

Figura nr. 1

După cum se observă, învățământul preșcolar începe de la vârsta de doi ani și este frecventat de toată populația preșcolară începând cu vârsta de patru ani.

Învățământul primar începe la vârsta de 6 ani, durează cinci ani și include cursul preparatoire,și două cicluri a câte doi ani – ciclul elementaire (anii unu și doi) și ciclul moyen (anii unu și doi).

Într-o schemă simplificată, structura organizatorică a sistemului de învățământ este prezentată în figura nr. 2.

Responsabilitățile privind organizarea, finanțarea și controlul activității revin, în funcție și de nivelul de învățământ, următoarelor organisme:

STATUL – prin funcționari numiți de ministru, se ocupă de:

organizarea ciclurilor școlare

programele de învățământ

 gestiunea personalului – salarii

recrutare

formare inițială și continuă

289

COLECTIVITĂȚILE TERITORIALE – prin aleșii locali, se ocupă de:

Consiliul Regional (la nivel de Regiune)

o construcții, întreținere, echipamente – pentru licee o formarea profesională a cadrelor didactice

Consiliul General (la nivel de Departament)

o construcții, întreținere, echipamente – pentru colegii o transport școlar

Consiliul Comunal (la nivel de orașe și comune)

o întreținere, funcționare – școli primare și grădinițe

IEN (Inspectori pentru Educație Națională)

Figura nr. 2

Formarea inițială a educatorilor și învățătorilor (professeurs des ecoles) este aceeași, și se face în IUFM: Institut Universitaire de Formation des Mâitres

– (există câte un IUFM în aria fiecărei Academii, deci în fiecare departament) Condițiile de admitere sunt – posesia licenței (se obține după 3 ani de

290

TENDINȚE ȘI ORIENTĂRI ACTUALE ÎN …

învățământ superior); sau

– posesia diplomei de bacalaureat și nașterea și îngrijirea a trei copii (pentru femei).

Durata studiilor este de 2 ani.

Admiterea se dă pe un număr de locuri pe care absolvenții vor deveni titulari după certificare. Admiterea în anul I se face pe bază de dosar și interviu, iar în anul II, în urma unui concurs pe bază de lucrări scrise la limba franceză și matematică și a unui memoriu profesional de activitate.

Certificarea profesională pentru educatori/învățători (professeurs des écoles), CAPE (Certificat d’Aptitude Professeur des Ecoles), se obține în urma unui concurs național.

Structura pregătirii este următoarea:

Pregătire teoretică

Anul I

Se mai studiază Psihologia și Sisteme educative.

Pregătire practică – în școli și grădinițe de aplicație

Anul I

Două stagii de practică a trei săptămâni :

– un stagiu în grădiniță

– un stagiu în școala primară, ciclul I – CP sau CE (Cours Preparatoire sau Cours Elementaire)

291

Anul II

Un stagiu de trei săptămâni în școala primară în ciclul II – CM (Cours Moyen);

Două stagii în responsabilitate (singuri la clasă) de câte 4 săptămâni în grădiniță și 4 săptămâni în școala primară.

Îndrumarea practicii este făcută de:

I.F.M. (Instituteurs Formateurs de Maitres), institutori din școlile și grădinițele de aplicație care au alocate 9 ore pe săptămână (din 26) pentru activitate în IUFM – 4 ore pentru activități didactice/practice desfășurate cu studenții și profesorii; 5 ore pentru pregătirea individuală. Pentru a deveni IFM se dă un concurs care constă în:

asistarea a două ore la clasă (inspecție), ocazie cu care nota obținută trebuie să fie cel puțin 15 / 20;

susținerea unei lucrări metodico – științifice (care se pregătește timp de 3 luni);

observarea, de către un profesor din IUFM, a lucrului cu stagiarii pe o perioadă dată.

Profesori metodiști din I.U.F.M., care au în normă 2 ore pe săptămână pentru îndrumarea practicii în școlile de aplicație. Aceștia lucrează cu studenții și cu IFM în timpul stagiilor de practică. Ei provin din vechii profesori ai Școlilor Normale, sau din licee, sau sunt profesori universitari.

Norma didactică a cadrelor didactice din IUFM este:

Pentru profesorii universitari – 5 ore/săptămână (160 ore/an) + cercetare științifică obligatorie;

Pentru ceilalți profesori – 12 ore/săptămână (384 ore/an).

Formarea continuă a institutorilor

Obiectivele formării continue sunt:

familiarizarea cu datele cele mai recente din domeniile specifice disciplinelor predate și ale pedagogiei în general;

oferă posibilități de promovare profesională, socială și de lărgire a culturii personale

292

TENDINȚE ȘI ORIENTĂRI ACTUALE ÎN …

Fiecare cadru didactic are dreptul la 36 săptămâni de formare continuă de-a lungul carierei.

În fiecare an se prezintă planul departamental pentru formare continuă, care este distribuit tuturor cadrelor didactice, în care se descriu stagiile, obiectivele, temele, conținuturile și cine sunt formatorii.

Durata unui stagiu este de 1 – 2 săptămâni.

Cei care doresc să participe la un anumit stagiu, se înscriu la un concurs (de dosare). Criteriile de selecție sunt vechimea în învățământ și numărul de stagii efectuate. În timpul stagiului, participanții sunt înlocuiți la catedră de personal special angajat pentru suplinire. Cadrele didactice nu pot fi obligate să participe la stagii și nu au avantaje materiale dacă parcurg stagiile de formare continuă.

Autoritățile organizatoare ale stagiilor de formare continuă sunt Ministerul Educației Naționale (MEN), Rectoratele și Inspectoratele academice

Tipurile de activități de formare continuă includ:

universități de vară

planuri naționale de formare

planuri academice de formare

sejururi lingvistice

burse europene

acțiuni organizate pentru pregătirea unor examene / concursuri administrative

concedii de formare – maxim 3 ani de-a lungul carierei

concedii speciale

Instituțiile care asigură formarea continuă sunt:

IUFM – Institut Universitaire de Formation de Mâitres

CRDP – Centre Régionale de Documentation Pedagogique

Universități

Instituții de învățământ superior

Instituții școlare

293

Evaluarea stagiarilor diferă în funcție de caracteristicile cursurilor și are consecințe diferite asupra carierei participanților.

Studiile efectuate din inițiativă individuală, în cadru unui concediu de formare, sunt evaluate de examinatori competenți și apoi certificate. Aceste studii dau dreptul la titluri științifice, sau profesionale, sau pregătesc pentru concursuri care permit accesul la diferite grupuri profesionale – professeur certifié, professeur agregé, inspecteur etc.

294