Tendinte Majore Privind Piata Resursei Umane In Corelatie cu Dezvoltarea Turismului la Nivel European

Introducere

Turismul, ca mijloc de utilizare în mod plăcut și în condiții de confort a timpului liber, a devenit în zilele noastre o activitate social-culturala și economică de mare importanță, în numeroase cazuri fiind un factor esențial în balanță de venituri ale țărilor. El reprezintă totodată și un loc de muncă pentru cei care se ocupă cu organizarea, transportul, cazarea și alte forme de servire a turiștilor.

Lucrarea de față, își propune să prezinte tendințele majore privind piața resursei umane la nivel European. Lucrarea cuprinde un studiu de caz pe Croația și Grecia.

Lucrarea este împărțită în 4 capitole, fiecare fiind foarte important pentru înțelegerea tendințelor legate de resursele umane și de ocuparea forței de muncă, în mod special ne interesează turismul.

În primul capitol se prezintă o analiză a Europei din perspectiva angajabilitatii în industria turismului. Acest capitol începe cu o prezentare a resurselor turistice naturale și antropice ale Europei și continuă cu prezentarea economiei la nivel european în perioada 2006-2011. În ultima parte a capitolului 1 am ales să prezint angajările în Europa pe diferite nivele de activitate.

În al doilea capitol se prezintă corelația resurselor umane cu dezvoltarea turismului la nivel European. Aici am ales să prezint resursa umană din turism șiș a fac o analiză a angajărilor din domeniul turismului pentru fiecare țară din Europa.

Al trei-lea capitol conține o analiză a Croației și Greciei din perspectiva amabilității în industria turismului. În prima parte a capitolului 3 am ales să prezint mai întâi resursele turistice naturale și antropice din Croația și din Grecia iar apoi să fac analiza economiei celor două state între 2006 și 2010 și totodată angajările pe diferite nivele de activitate.

Ultimul capitol conține o prezentare a planurilor strategice de dezvoltare a resurselor umane în Croația și în Grecia și o analiză SWAT a Croației și a Greciei. Din planurile strategice ale celor 2 state am format un Plan de dezvoltare și aplicare, în România, a unui model strategic existent în Croația și în Grecia

Tema cercetării ține de studierea resurselor umane. Obiectul studiului la constituit Croația și Grecia. Această studiere a resurselor umane este foarte importantă pentru a putea elabora cele mai bune strategii de îmbunătățire acestora.

Capitolul 1. Analiza Europei din perspectiva angajabilității în industria turismului

Turismul, ca mijloc de utilizare în mod plăcut și în condiții de confort a timpului liber, a devenit în zilele noastre o activitate social-culturala și economică de mare importanță, în numeroase cazuri fiind un factor esențial în balanță de venituri ale țărilor. El reprezintă totodată și un loc de muncă pentru cei care se ocupă cu organizarea, transportul, cazarea și alte forme de servire a turiștilor.

1.1. Resursele turistice naturale și antropice

Inventarul turistic din Europa este considerabil. El cuprinde un variat și bogat patrimoniu al atracțiilor turistice, determinat de varietatea peisajului montan, colinar și de litoral, de numeroasele vestigii istorice, de tezaurul artei populare, de particularitățile așezărilor urbane.

Europa este abundent bogata in resurse turistice naturale și la fel de activa în ceea ce privește protejarea acestora. For such a populated continent Europe has an amazing array of huge open spaces, some of which are remarkably unspoilPentru un astfel de continent populat, Europa are o serie uimitoare de spatii mari deschise, dintre care unele sunt extrem de virgine. There is increasing numbers of people involved in protecting them as well, as issues over climate change and natural resources rage. Pe zi ce trece numărul persoanelor implicate în protejarea naturii este tot mai mare, de asemenea, si problemele naturii sunt tot mai multe datorita schimbărilor climatice. În total, sunt aproximativ 359 parcuri naționale din Europa. The number keeps changing because every year, each country has the potential to open a new national park, in order to preserve another particularly beautiful and fragile area. Numărul se schimbă, deoarece în fiecare an, fiecare țară are potențialul de a deschide un nou parc național cu scopul de a păstra o altă zonă deosebit de frumoasă și fragilă.

Parcuri naționale din Europa, oferă vizitatorilor o mare varietate de peisaje. The vast range of parkland terrain makes possible an equally varied selection of outdoor activities. Walking and hiking are the most popular ways to visit the parks in an environmentally-friendly manner. Gama larga de teren din parcuri face posibilă o selecție la fel de variată de activități în aer liber. Mersul pe jos și drumețiile sunt cele mai populare moduri de vizitare a parcurilor într-un mod ecologic. However, some parks provide bicycles as an alternative means of non-polluting exploration, and some even offer equestrian trails and rides in horse carriages.Cu toate acestea, unele parcuri ofera biciclete ca un mijloc de alternative non-poluante de explorare și unii oferă chiar și trasee ecvestre și plimbări în vagoane de cai. In the more mountainous areas, you can try rock climbing, or take to the water for fly fishing, rafting and canoeing, or even a steamboat (such as on the Elbe river in Germany ). În mai multe zone montane se poate încerca alpinismul, pescuit, rafting si canoe.

The Europarc Federation is the umbrella organisation of Europe's protected areas.Federatia Europarc este o organizatie umbrela a zonelor protejate din Europa. It unites national parks, regional parks, nature parks and biosphere reserves in 38 countries, with the common aim of protecting Europe's unique variety of wildlife, habitats and landscapes. Acesta unește parcuri naționale, parcuri regionale, parcuri naturale și rezervații ale biosferei din 38 de tari, cu scopul comun de a proteja varietatea unică în Europa a animalelor sălbatice, habitatelor și peisajelor.Certain European National parks are classified as UNESCO World Heritage Sites , whose mission is the protection and preservation of our world heritage, both cultural and natural. Anumite parcuri naționale europene sunt clasificate ca UNESCO World Heritage Sites , a căror misiune este protecția și conservarea patrimoniului lumii noastre, atât cultural și natural.

Holland lists 20 national parks, in Friesland, Gelderland, Utrecht, Seeland, and the Northern Brabant. Olanda cuprinde 20 de parcuri naționale, în Friesland, Gelderland, Utrecht, Seeland, și de Nord Brabant. Drenst-Friese Wold National Park combines woods, moors, and sandy terrain over an area of 6,100 hectares/23.5 square miles. Drenst-Friese Wold Parcul National combină păduri, mauri și terenul de nisip pe o suprafață de 6.100 de kilometri patrati.

Upper Sûre Natural Park spreads between Belgium and Luxembourg , in the Luxembourg Ardennes Parcul Natural Sûre se intinde între Belgia și Luxemburg, în Ardennes Luxembourg. The two countries share a joint project to develop this cross-border area, basing themed visits on local legends. Cele două țări au un proiect comun pentru a dezvolta această zonă transfrontalieră, bazându-se pe vizite tematice pe legende locale.Among Estonia 's five national parks, the most well-known are Lahemaa and Karula.

In Estonia ", din cele cinci parcuri naționale, cel mai cunoscute sunt Lahemaa și Karula. Lahemaa's principal attractions are its sandy beaches, immense pine forests, 200 species of birds and more than 900 species of plants. Atracții principale din Lahemaa sunt plajele sale nisipoase, padurile imense de pin, cele 200 de specii de păsări și peste 900 de specii de plante.

Germany presents visitors with a choice of fourteen national parks offering marvellously preserved, outstanding scenery, from the high mountains of Berchtesgaden to the beech forests of Eifel and the mudflats of Hamburg, Lower Saxony, and Schleswig-Holstein.Germania prezintă vizitatorilor o gamă de paisprezece parcuri naționale care oferă minunatii conservate, peisaje deosebite, de la munții înalți de la Berchtesgaden, pădurile de fag de Eifel și Terase mlăștinoase din Hamburg, Saxonia Inferioară, și Schleswig-Holstein.

Austria 's seven national parks cover more than 2,356 km2/909 square miles and include alpine massifs, alluvial forests, valleys and steppes.

Austria are șapte parcuri naționale care acoperă mai mult de 2,356 km2 si include masivi alpini, păduri aluviale, văi și stepe.

Bulgaria 's three national parks are Central Balkan National Park, Rila National Park, and Pirin National Park.Bulgaria are trei parcuri naționale, Balcani Central National Park, Parcul National Rila, și Parcul Național Pirin.

Montenegro possesses four national parks: Durmitor, listed by UNESCO, with seventeen glacial lakes including the famous Black Lake, the fascinating Ice Cave, and Tara Canyon, the deepest canyon in Europe .Montenegro are patru parcuri naționale: Durmitor, de pe lista UNESCO, cu șaptesprezece lacuri glaciare, inclusiv faimosul Lac Negru, fascinanta Peștera de gheața și Canyon Tara, cel mai adânc canion din Europa.

Serbia can be proud of its five national parks: Djerdap National Park is an assortment of valleys, gorges, and canyons, crossed by the Danube;Serbia poate fi mândra de cele cinci parcuri nationale, Parcul Național Djerdap este un sortiment de văi, chei, canioane si traversat de Dunăre.Among the ten national parks of Hungary , Hortobágy National Park, with its 52,000 ha/200 square miles of plains and swamps, is the largest in Hungary.

Printre cele zece parcuri naționale din Ungaria, Parcul Național Hortobágy se intinde pe o suprafata de 52.000 de ha si este format din câmpii și mlaștini, fiind cel mai mare parc din Ungaria.

Poland is rich in national parks with twenty-three to its credit, each of them representative of its region and the natural beauty of Poland.Polonia este bogata în parcuri naționale, aceasta avand douăzeci și trei de parcuri, fiecare dintre ele reprezinta regiunea sa și frumusețea naturală a Poloniei.

Norway is extremely and justly proud of its twenty-five national parks of vastly differing character, including high mountains, glaciers, evergreen forests, and lakes.Norvegia este extrem de mândră de cele douăzeci și cinci de parcuri naționale cu caractere diferite, acestea inclus munți înalți, ghețari, păduri veșnic verzi și lacuri.

Spain 's thirteen national parks are excellent representatives of the regions in which they are located.Spania are treisprezece parcuri naționale ce sunt reprezentate excelente de regiunile în care acestea sunt situate.

Portugal has thirteen natural parks and one national park.Portugalia are treisprezece parcuri naturale și un parc național. The splendid Peneda Geres National Park is where the Iberian wolf and the royal eagle live in a world of contrasting granite and lush vegetation.Splendida Peneda Geres National Park este parcul in care lupul Iberică și vulturul regal trăiesc într-o lume de granita contrastanta și vegetație luxuriantă.

Italy's twenty-three national parks are considered a rich endowment in Europe. Italia are douăzeci și trei de parcuri nationale ce sunt considerate o dotare bogată în Europa.Finland is sometimes called the 'land of a thousand lakes', but that is an understatement.

Finlanda este uneori este numită "țara celor o mie de lacuri", dar este o afirmație. We counted them, and there are a total of 187,888. Există un total de 187,888 de lacuri. Protecting nature is one of the main functions of national parks in Finland . Protejarea naturii este una din funcțiile principale ale parcurilor naționale din Finlanda. The national parks are protected areas for the more valuable and characteristic habitats and land forms in the country, such as the archipelago, lakes, forests, peat lands and fells. Parcurile naționale sunt zone protejate pentru habitate valoroase și caracteristice pentru formele de terenurilor de la țară, cum ar fi arhipelagul, lacurile, padurile, terenurile de turbă și de lacuri.

Dintre resursele naturale cu un ridicat potential si flux turistic in Europa, unde se insiruie cele mai renumite statiuni de vilegiatura dotate cu echipamente moderne hoteliere si balneare, mentionam: Alpii ( Valea Aosta, Chamionix-Mont Blanc), Pirineii (Andorra la Vella), Carpatii (Valea Prahovei, muntii Bucegi, Ceahlau), rivierele franceza, spaniola, italiana, litoralul Marii Negre, insulele Canare, fordurile si ghetarii din Peninsula Scandinavia si Islanda.

In aceasta categorie se includ celebrele muzee din Europa (Luvru din Paris- de mare interes istoric, arhitectural si artistic, British Museum din Londra, muzeele Ermitaje din Sankt Petersburg, Galeria Tretiakov si Kremlinul din Moscova) sau diferitele monumente arhitectonice, vestigiile istorice din Roma (Foro Romano, Colosseum), din Viena (Castelul Schonbrunn din sec.XVII-XVIII, Opera de stat din 1861-1869), orasele Italiei, veritabile tezaure de arta (Roma, Venetia, Florenta, Milano, Siena, Palermo), castelele renascentiste de pe Valea Loirei din Franta, orasele universitare engleze (Oxford, Cambridge).

Resursele turistice antropice contemporane cuprind mari muzee, monumente arhitectuarale si de arta, noi edificii publice, obiective industriale din marile metropole ale lumii. Semnificative, din acesata categorie de resurse, sunt: Parly 2, oras construit pe 100 ha in apropierea Parisului, prevazut numai cu cartiere rezidentiale, complexe comerciale , piscine, cinematografe, teatre, centru hipic, parking; Palatul Natiunilor din Geneva (construit in 1936 si extins dupa 1969), unde picturile din Sala Consiliului evoca etapele succesive ale progresului umanitatii.

1.2. Economia la nivel european 2006-2011

Europa este cea mai bogată regiune și dezvoltata regiune din lume[1][2], insa nu este un spatiu omogen din punct de vedere economic, țările europene nu sunt toate tari dezvoltate, Ucraina și Republica Moldova sunt excepție și sunt clasificate drept țări cu o dezvoltare medie. L' Europe de l'Ouest et l' Europe du Nord très prospères contrastent avec certaines régions moins riches d' Europe centrale (comme certaines régions de Pologne), d' Europe de l'Est (Moldavie, Ukraine, certaines régions de Roumanie, Russie) et d' Europe du Sud (Albanie, Serbie, Macédoine, certaines régions de Bulgarie, Italie du Sud, certaines régions d'Espagne, de Grèce et du Portugal). Europa de Vest și Europa de Nord sunt cele mai de succes, în contrast cu părțile mai puțin bogate din Europa Centrală (cum ar fi parti din Polonia), Europa de Est (Moldova, Ucraina, părti din România, Rusia) și Europa de Sud (Albania, Serbia, Macedonia, Bulgaria, părți din sudul Italiei, parti din Spania, Grecia și Portugalia). La mégalopole européenne constitue le cœur économique de l'Europe.Megalopolisul european este inima economică a Europei.

L' Union européenne , principal ensemble de la région, est la première puissance économique du monde [ 3 ] . Uniunea Europeană are cea mai mare economie din lume[3]. Tous ses pays membres commercent entre eux librement grâce au Marché commun , et quinze de ses pays ont accentué leur collaboration au sein de la zone euro .Toate țările membre au facut comerț intr-un mod liber prin intermediul pieței comune și cincisprezece dintre țările sale au crescut cooperarea lor în cadrul zonei euro. Des accords de libre-échange ont également été passés avec des pays partenaires, comme la Suisse [ 4 ] . Acorduri de comerț liber, de asemenea, au fost încheiate si cu țările partenere, cum ar fi Elveția [4]

Țările din sudul Europei (Spania, Italia, Grecia, Croația), unele țări din Europa Centrală (Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria), precum și Irlanda și Estonia, au beneficiat, prin intrarea lor în Uniunea Europeană de un accelerator major al dezvoltării economice.

Les campagnes furent longtemps les réservoirs de main-d'œuvre pour les villes industrielles du centre de l'Europe. Campaniile au fost mult timp rezervoare de forță de muncă pentru orașele industriale din Europa Centrală. Partout, la modernisation est en cours : la part de l' agriculture dans la population active et dans le PIB a fortement diminué après 1945 , cette évolution n'étant pas encore achevée à l'Est : en 2001, 26 % de la population active de la Pologne est employée dans le secteur agricole, ce taux atteint 36,8 % en Roumanie [ 5 ] . Pretutindeni, modernizarea este în curs de desfășurare: o parte a agriculturii este în forța de muncă, această tendință nefiind completă încă în Est: în 2006, 26% din forța de muncă a Poloniei a fost angajată în agricultură, această rată a atins cota de 36,8% în România [5] .

Les pays d' Europe centrale et d' Europe de l'Est qui ont adhéré à l'UE connaissent une croissance rapide, et leur niveau de vie se rapproche progressivement de celui du reste de l' UE . Țările din Europa Centrală și din Europa de Est care au aderat la UE sunt în creștere rapidă, precum și standardul lor de viață se apropie treptat de cea a restului UE.

Elveția, Norvegia, Islanda, trei țări foarte bogate din Europa, au ales (prin referendum) de a nu adera la UE, în parte din cauza economica, economia Norvegiei , una dintre cele mai bogate din lume, are rezerve importante de petrol. L' économie de la Suisse repose en grande partie sur son secteur bancaire. Economia elvețiană se bazează în mare parte pe sectorul său bancar. L' économie de l'Islande est également particulière pour la pêche (la récente crise économique qui frappe ce pays l'a cependant récemment amené à réexaminer sa position en faveur d'une prochaine adhésion ). Economia Islandei este, de asemenea, speciala pentru pescuit (recenta criză economică in această țară a determinat-o să-și reconsidere poziția în favoarea unei aderări viitoare.

Les micro-États d'Europe ( Monaco , Liechtenstein , Saint-Marin , Vatican ) ainsi qu' Andorre , prospères, ne sont pas non plus membres, mais entretiennent des liens étroits avec l'UE. Cele Statele micro din Europa (Monaco, Liechtenstein, San Marino, Vatican), și Andorra nu sunt membri, dar au legături strânse cu UE.

Economia Europei generează un PIB de peste € 12.629 mii de miliarde (US 17578 miliarde dolari în 2011) în conformitate cu Fondul Monetar Internațional (FMI), ceea ce face cea mai mare economie din lume.

Mai jos este un tabel, respectiv, PIB-ul trecut si viitor la preturile de piata (milioane euro) (ANEXA 1). This can be used as a rough gauge to the relative standards of living among member states, with Luxembourg the highest and Bulgaria the lowest. Eurostat , based in Luxembourg , is the Official Statistical Office of the European Communities releasing yearly GDP figures for the member states as well as the EU as a whole, which are regularly updated, supporting this way a measure of wealth and a base for the European Union's budgetary and economic policies. Acest lucru poate fi folosit ca un indicator dur la standardele relative de viață între state, ca Luxemburg (cea mai mare) și Bulgaria (cea mai mica).

Sursa: Lista țărilor după PIB-ul trecut și viitor, http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_ by_past_and_future_GDP_(nominal), accesat la 28.04.2012.

Figura 1.1:Population and GDP per capita of EU member states and some candidates. Populația și PIB-ul pe cap de locuitor din Europa

Sursa: Economia Uniunii Europene, http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_European_ Union, accesat la data de 28.04.2012.

The EU's share of Gross world product (GWP) is stable at around one fifth. [ 16 ] Cota Europei din produsul mondial brut (GWP) este stabilă, la aproximativ o cincime. The twelve new member states of the European Union have enjoyed a higher average percentage growth rate than their elder members of the EU. Slovakia has the highest GDP growth in the period 2005-2010 among all countries of the European Union (See Tatra Tiger ). Slovacia are cea mai mare creștere a PIB în perioada 2007-2011, in special statele baltice au realizat o creștere a PIB-ului, cu Letonia in frunte (11%), aproape ca China, liderul mondial cu 9% crestere a PIB în medie pentru ultimii 25 de ani. Reasons for this massive growth include government commitments to stable monetary policy , export-oriented trade policies, low flat-tax rates and the utilisation of relatively cheap labour. Motivele pentru această creștere include angajamentele guvernamentale stabilite pentru politica monetară, orientarile spre politici comerciale, platile fiscale și ratele de utilizare a forței de muncă relativ ieftine. For the last year (2010), Sweden had the biggest GDP growth from all the states in EU (5,7%). Pentru anul 2010, Suedia a avut cea mai mare creștere a PIB-ului dintre toate statele Europei, o crestere de 5,7%.

The current map of EU growth is one of huge regional variation, with the larger economies suffering from stagnant growth and the new nations enjoying sustained, robust economic growth.Although EU27 GDP is on the increase, the percentage of Gross world product is decreasing due to the emergence of economic powers such as China, India and Brazil.Deși PIB-ul Europei este în creștere, procentul din produsul mondial brut este în scădere ca urmare a apariției unor puteri economice, cum ar fi China, India și Brazilia. In the medium to long term, the EU will be looking forward to increase GDP growth in Italy and the UK in order to stabilise growth in European Union states.Europa va fi stimulata de o creștere a PIB-ului în Italia și Regatul Unit si va avea ca scop stabilizarea economiei. Acest lucru ii va asigura prosperitatea si sustinerea economica.

Tabelu 1.2. Ratele de creștere a PIB-ului

Sursa: Lista țărilor după PIB-ul trecut și viitor, http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_ by_past_and_future_GDP_(nominal), accesat la 28.04.2012.

O rata de crestere negativa s-a inregistrat in multe tari din Europa in anul 2009, datorita efectelor negative ale crizei economice incepute in 2007. România a prezentat in 2009 o rata de crstere a PIB-uui negativa de -6.6 insa au fost tari cu o valoare si mai mare, precum Letonia cu -17.7, Lituania cu -14.8 sau Estonia cu -14.3. Desi Letonia a avut cea mai mare rata negativa de crestere in perioada analizata, -17.7 in 2009, in 2010 aceasta valoare a crescut pana la -0.3, devenind astfel cea mai mare crestere a ratei de crestere a PIB-ului dintre toate tarile Europei.

Grecia prezintă cea mai mică rată de creștere economică anuală din Europa, avand valoarea de -8.4. Creșteri reduse au mai înregistrat Italia cu -0.6, Portugalia cu 0.7 sau Irlanda cu 0.8. Pe de altă parte, creșterile cele mai mari au fost în Polonia cu 27.9 si in Slovacia cu 27.2. A existat și o stagnare în Portugalia in 2008 cand PIB-ul nu a crescut.

Turism. The European Union is a major tourist destination , attracting visitors from outside of the Union and citizens travelling inside it. Europa este o importantă destinație turistică, atrage multi vizitatori din afara continentului cat si cetățeni care călătoresc în interiorul acestuia. Internal tourism is made more convenient for the citizens of some EU member states by the Schengen treaty and the Euro. Turismul intern se face mult mai convenabil pentru cetățenii unor state membre UE, prin tratatul Schengen și Euro. All citizens of the European Union are entitled to travel to any member state without the need of a visa . Toți cetățenii Uniunii Europene au dreptul de a călători în orice stat membru, fără a fi nevoie de o viză. France is the world's number one tourist destination for international visitors, followed by Spain, Italy and the United Kingdom at 2nd, 5th and 6th spots respectively. Franța este numărul unu din lume ca destinație turistică pentru vizitatori internaționali, urmată de Spania, Italia și Regatul Unit.It is worth noting however a significant proportion of international visitors to EU countries are from other member states.

1.3. Angajarile in Europa pe diferite nivele de activitate

În ultimul deceniu numărul persoanelor angajate s-a dezvoltat foarte diferit în principalele sectoare economice, industrie, construcții, comert si servicii (Figura 2.1). In industry the number of persons employed dropped – with very few exceptions – constantly from one quarter to the next. În industrie numărul de persoane angajate a scăzut, cu foarte puține excepții, în mod constant de la un trimestru la altul. In the second half of 2008 this decrease even gathered momentum as a result of the financial and economic crisis and only in the last quarter of 2010 and the first quarters of 2011 a very moderate increase of the industrial employment index could be observed. În a doua jumătate a anului 2008 această scădere a adunat chiar impulsuri, ca urmare a crizei financiare și economice și numai în ultimul trimestru din 2010 si in primele trimestre ale anului 2011,s-a observant o creștere foarte moderată a indicelui ocupării forței de muncă industriale.

Figura 1.2. Numarul persoanelor angajate in industrie, constructii, comert si servicii, ajustate sezonier

Sursa: Indicatorii fortei de munca in Europa, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ index.php/Labour_input_indicators_overview, accesat la data de 05.04.2012.

In construction employment rose rapidly and peaked in the second quarter of 2009 after several years of stagnation (between 2000 and 2004).

Ocuparea forței de muncă în construcții a crescut rapid și a atins în al doilea trimestru al anului 2009 cel mai inalt nivel, după mai mulți ani de stagnare (între 2000 și 2004), Afterwards an equally rapid decline set in which at the date of the latest statistical records was still continuing.dupa care a urmat declin la fel de rapid si numarul persoanelor angajate in constructii a sazut semnificativ.In trade and in services the development was less volatile.

În comerț și în servicii dezvoltarea a fost mai puțin volatila. Employment in trade (wholesale trade, retail trade and trade and repair of motor vehicles) displayed a steady increase until the second quarter of 2008 and then decreased for six consecutive quarters to stabilise again at the level which it had had around 2006. Ocuparea forței de muncă în comerț (comerț cu ridicata, comerțul cu amănuntul și repararea autovehiculelor) a avut o creștere constantă până în al doilea trimestru din 2008 și apoi a scăzut timp de șase trimestre consecutive si s-a stabilizat din nou la nivelul pe care ar fi avut în jurul valorii de 2006. SiIn (other) services the economic crisis became visible in the employment data of the second quarter but the decline lasted only one year and a month and afterwards a still continuing steady increase set in. in alte servicii, criza economică a devenit vizibilă în datele ocuparii forței de muncă si din al doilea trimestru al anului 2008 a avut loc un declin care a durat doar un an și o lună și apoi o creștere constantă care inca mai continua.

The impact of the financial and economic crisis and the extent of any subsequent recovery varied greatly between European Member States. Impactul crizei financiare și economice și gradul de recuperare ulterioară a variat foarte mult între statele Europene. Table 1 provides an overview of annual rates of change for the last four calendar years and thus represents the effects of the crisis and its aftermath. Tabelul 1.3 oferă o privire de ansamblu asupra ratelor anuale de schimbare pentru ultimii patru ani calendaristici și reprezintă, astfel, efectele crizei și urmările acesteia. In 2009 and 2010 every EU Member State recorded a fall in industrial employment. În 2009 și 2010, fiecare stat european a înregistrat o scădere a ocupării forței de muncă în industrie. In general the biggest losses were recorded in 2009, exceeding 10 % in the Baltic countries, the Czech Republic, Spain, Hungary, Romania, Slovakia and Sweden. În general, cele mai mari pierderi au fost înregistrate în 2009, depășind 10% în țările baltice, Republica Cehă, Spania, Ungaria, România, Slovacia și Suedia. In 2011 only 11 countries experienced a decline in industrial employment while in 12 countries industrial employment increased (no data available for Ireland, Greece, Italy, the Netherlands). În 2011, doar 11 țări au prezentat un declin în ocuparea forței de muncă in industriale, în timp ce în 12 țări ocuparea forței de muncă industrială a crescut (nu există date disponibile pentru Irlanda, Grecia, Italia, Țările de Jos).

Construction employment also declined in most Member States in both 2009 and 2010, the exceptions being Estonia and Portugal where increases were recorded in both years. Ocuparea forței de muncă in construcții, de asemenea, a scăzut în majoritatea statelor europene, atât în ​​2009 cat și in 2010, excepțiile fiind Estonia și Portugalia, unde au înregistrat creșteri în ambii ani. The reductions were particularly strong (ie higher than 10 % in both years) in the Czech Republic, Ireland, Greece, France, Lithuania, Luxembourg and Slovenia. Scaderile au fost deosebit de puternice (de exemplu mai mare de 10% în doi ani) în Republica Cehă, Irlanda, Grecia, Franța, Lituania, Luxemburg și Slovenia. In 2012 reductions were recorded in 13 countries and increases in 10 (no data available for Greece, Spain, Cyprus and Austria). În 2012, scaderile au fost înregistrate în 13 de țări și creșteri din 10 (nu există date disponibile pentru Grecia, Spania, Cipru și Austria).

Employment in trade fell in most countries in 2009 and 2010 with the exceptions of Portugal where a slight increase was recorded in 2009 and in Sweden and the United Kingdom where increases were observed in 2010. Ocuparea forței de muncă în comerț a scăzut în majoritatea țărilor în 2009 și in 2010, cu exceptie Portugalia caz în care o creștere ușoară a fost înregistrată în 2009 și în Suedia și Regatul Unit, unde s-au observat creșteri în 2010. However, the negative rates were in general much more moderate than in industry or construction. Cu toate acestea, ratele negative au fost, în general, mult mai moderate decât în ​​industrie sau construcții.

In services (ie other services than trade) declining rates of employment in both years, 2009 and 2010, were only observed in 10 countries and the recovery from the crisis started relatively early. În sectorul serviciilor (de exemplu, servicii altele decât comert) ratele de scădere a ocupării forței de muncă în doi ani, 2009 și 2010, au fost observate numai în 10 țări și recuperarea din criza a început relativ devreme. In 2011 only 6 countries showed a negative development in employment and in 14 countries employment in services increased (no data available for Spain, Italy, Hungary, the Netherlands, Austria, Poland and Finland). În 2011, doar 6 țări au arătat o evoluție negativă în ocuparea forței de muncă iar 14 de țări au aratat o crestere (nu există date disponibile pentru Spania, Italia, Ungaria, Olanda, Austria, Polonia și Finlanda).

Tabelul 1.3. Ocuparea fortei de munca, ratele de schimbare in industrie, comert, constructii si servicii

Sursa: Indicatorii fortei de munca in Europa, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained /index.php/Labour_input_indicators_overview, accesat la data de 05.04.2012.

Capitolul 2. Resursele umane în corelație cu dezvoltarea tursimului la nivel European

Industria turismului oferă locuri de muncă pentru milioane de persoane. Despite global recessions, terrorist attacks and other catastrophes this is likely to remain unchanged in the long-term. În ciuda recesiunii globale, atacurilor teroriste și alte catastrofe, este probabil va rămâne neschimbat, pe termen lung.Resilience of this nature helps tourism remain a major global employer in both developed and emerging economies. Reziliența de această natură ajută turismul să rămână un angajator important la nivel mondial atât în ​​economiile dezvoltate și cat si in cele emergente. The important role played by tourism workers cannot be overstated; some argue that they actually define the product on offer. Rolul important jucat de către lucrătorii de turism nu poate fi exagerată, unii susțin că acestea definesc de fapt produsul pe oferta. Accordingly, mediocre or poor performance gives rise to an unremarkable service experience or one to which customers would not return willingly. În consecință, performanța mediocră sau slabă dă naștere la o experiență sau un serviciu cufundat în care clienții nu se va întoarce de bună voie. The inextricable link between the calibre and performance of staff and service delivery is a key issue for human resources management. Legătura indisolubilă între calibrul și performanța de livrare a personalului și a serviciilor este un aspect cheie pentru managementul resurselor umane. This challenge is further complicated by a number of structural characteristics including: dominance of unaffiliated small to medium-sized organisations; high levels of labour turnover; and a heterogeneous workforce with individuals having a wide variety of cultural differences and employment aspirations. Această provocare este în continuare complicată de o serie de caracteristici structurale, inclusiv: poziția dominantă a organizațiilor neafiliate mici și mijlocii; niveluri ridicate ale cifrei de afaceri a muncii și o forță de muncă eterogenă, cu persoane cu o mare varietate de diferențe culturale și aspirații la ocuparea forței de muncă.

2.1. Resursa umană în turism

Înțelegerea mediului în care turismul evolueaza ajută la înțelegerea problemelor cu care se confruntă resursele umane (proprietari, manageri și angajați). Mais quand les ressources humaines deviennent elles-mêmes l'objet d'un enjeu majeur, c'est toute l'industrie qui est interpellée! Dar, în cazul în care resursele umane devin o problemă majoră, întreaga industrie este contestata.

Le monde change!A. A. Les ressources humaines en tourisme: le contexte Resursele umane în turism, contextul.

Compréhension des marchés Înțelegerea a piețelor.L'industrie touristique évolue dans un environnement turbulent. Industria turismului evoluează într-un mediu turbulent:

Terrorisme, catastrophe naturelle, bouleversement climatique, épidémie fragilisent l'industrie.Terorism, dezastre naturale, perturbări climatice, epidemia submina industria.

La sécurité joue un rôle important.Securitate joacă un rol important.

En perte de vitesse à l'échelle internationale, le Canada doit structurer et repositionner son offre touristique et regagner des parts de marché sur l'échiquier mondial. La concurrence internationale s'accentue – de nouvelles destinations émergent, certaines prennent du galon; plusieurs destinations investissent massivement dans les infrastructures et les campagnes promotionnelles.Concurența internaționala este în creștere, destinații noi sunt în curs de dezvoltare, unele tari au multe destinații și investesc masiv în infrastructură și în campaniile de promovare.

La connaissance du voyageur se complexifie. Cunoașterea călătorilor devine mult mai complexa:

Les changements sociodémographiques influencent les comportements de voyage et les produits.Elementele socio-demografice influențează comportamentul calatorilor și produselor de călătorie.

De nouveaux modèles d'affaires s'installent. Noile modele de afaceri sunt instalate.

Au tournant du présent millénaire, les transporteurs low cost faisaient figure de marginaux dans le secteur aérien alors que maintenant ils font plier les genoux aux transporteurs réguliers et grugent leur part de marché. Se mareste numarul calatorilor care aleg sa calatoreasca la low cost.

Internet a complètement révolutionné la quête d'information de même que les modes de réservation et de distribution. Internetul a revoluționat complet in căutarea informațiilor, precum și a modurilor de rezervare și de distribuție.

Qualité de l'expérience touristique Calitatea experienței de turism. Le voyageur constitue une clientèle exigeante. Călătorul este o clientelă solicitanta:

Profil type du touriste: instruit, revenu élevé et expérimenté, il est en mesure d'évaluer les prestations. Profilul tipic al unui turist: venituri inalte, educat, cu experiență, capabil să evalueze beneficiile.

Il désire bénéficier pleinement et agréablement de son temps de repos. El vrea să profite din plin de timpul său petrecut in calatorii.

Le voyageur ne veut pas juste voir, il veut participer. Călătorii nu vor numai sa vada ci sa si participle la diferite activitatii in calatorii.

Il recherche une expérience, de l'authenticité, de l'inédit.L'accueil d'une clientèle étrangère exige des connaissances additionnelles: langue, compréhension de leur culture, etc. Recepția cliențiilor străini necesită cunoștințe suplimentare: limba, cultura înțelegerea lor, etc.

Les produits de niche se développent en parallèle au tourisme de masse.Produsele de nișă sunt dezvoltate în paralel cu turismul de masă.

Un milieu largement concurrentiel nécessite la recherche constante de nouveauté et le besoin de se démarquer. Turismul este un mediu competitiv care are nevoie permanenta de noutate și se caracterizeaza prin necesitatea de a iesi in evidenta.

Dans le but de satisfaire une clientèle hétérogène, l'offre se fragmente et se spécialise. În scopul satisfacerii unei clientele diverse, oferta este fragmentată și de specialitate.

Le produit et le service prennent une nouvelle orientation: la personnalisation. Produse și servicii trbuie să ia mereu o nouă direcție: personalizarea.

Le concept d'expérience va au-delà de la simple notion de service. Le développement durable s'inscrit à l'ordre du jour. Dezvoltarea durabilă este parte din ordinea de zi.

L'intégration des concepts de développement durable devient un impératif tant pour sauvegarder le produit que pour prioriser les emplois locaux et accorder l'importance qui revient aux ressources humaines. Integrarea conceptelor de dezvoltare durabilă a devenit un imperativ pentru salvarea produsului si acordarea prioritatii ocuparii forței de muncă locale și are în vedere resursele umane.

Une nouvelle perception du rôle et de la responsabilité de l'entreprise dans la société oblige cette dernière à se comporter en citoyenne responsable. O nouă percepție a rolului și responsabilității afacerilor în societate impune un comportament adecvat.

B. B. Les ressources humaines en tourisme: la situation Resursele umane în turism, situația.

Valorisation, promotion et recrutement Superioritate, promovare și recrutare.Mythe ou réalité, les métiers du tourisme se conjuguent mal avec stabilité d'emploi. Mit sau realitate, locurile de muncă din turism se combina prost cu stabilitatea ocupării forței de muncă.

La précarité des emplois touristiques demeure problématique – horaires atypiques, temps partiel, caractère saisonnier, rémunération peu élevée. In turism nesiguranța locului de muncă rămâne problematică – ore suplimentare, part-time, sezonier, slab plătit.

Le prolongement des saisons touristiques s'amorce lentement. Extinderea sezonului turistic începe încet.

Les emplois dans le secteur touristique sont souvent considérés comme des boulots de transition vers un autre emploi. Locuri de munca in turism sunt adesea văzute ca tranziție de locuri de muncă în alte locuri de muncă.

Le taux de roulement élevé des employés nuit à la compétitivité du secteur. Cifra de afaceri mare subminează competitivitatea sectorului.

La pénurie de main-d'oeuvre annoncée sera problématique au sein de l'industrie touristique. Lipsa forței de muncă este o problema mare în cadrul industriei turismului.

La concurrence entre les différents secteurs d'activité pour attirer la main-d'oeuvre compliquera le recrutement en tourisme. Concurența din diferite sectoare complica recrutare resurselor umane in turism. Les employeurs devront courtiser la clientèle potentielle. Angajatorii vor trebui să atragă potențialii angajati.

Le vieillissement de la population entraînera des départs massifs à la retraite et une perte d'expertise. Îmbătrânirea populației va provoca un exod în masă la pensionare și o pierdere de expertiză.

La difficulté de recruter du personnel qualifié en région s'accentuera et l'exode des jeunes vers les grands centres complique d'autant la situation. Dificultăți în recrutarea personalului calificat vor aparea și exodul tinerilor de la centrele mari complică situația.

Soutien et encadrement en gestion des ressources humaines Sprijin și îndrumare în managementul resurselor umane.Les gestionnaires des PME (majoritaires en tourisme) sont pris dans le tourbillon des opérations. Managerii de IMM-uri din turism, sunt:

Les dirigeants sont constamment en mode réaction. In modul de reacție.

Ils subissent la pression des investisseurs. Sub presiune din partea investitorilor.

Ils manquent de temps et d'outils pour gérer efficacement leur entreprise. Nu au timp și instrumente pentru gestionarea eficienta a activitatii lor.

Peu de gestionnaires maîtrisent le processus d'embauche – recrutement, sélection, etc. Puțini manageri au însușit procesul de angajare, de recrutare, selectie, etc.

Ils relèguent au second plan l'intégration, l'encadrement et le soutien des employés et, pourtant, ceux-ci constituent leur matière première. Ei au retrogradat fondul de integrare, supraveghere și sprijinire a angajatilor, desii acestia sunt materia primă.

Développement des compétences et formation des gestionnaires et des employés Dezvoltarea abilităților și formarea profesională a managerilor și a angajaților. La complexité et les changements de l'environnement de l'entreprise exigent compréhension et suivi. Complexitatea și schimbările mediului de afaceri necesită o înțelegere și o monitorizare.

L'information considérable et toujours plus complexe à gérer, la compréhension des changements structurels et leurs impacts sur l'industrie de même que la progression du milieu du travail rendent difficile la mise à niveau des connaissances. Informațiile considerabile și din ce in ce mai complexe pentru gestionarea, înțelegerea modificărilor structurale și impactul acestora asupra industriei, precum și progresia la locul de muncă este dificil de inteles.

Le décalage entre les connaissances acquises dans les institutions d'enseignement et les besoins de l'entreprise nécessite une formation supplémentaire des employés. Diferența dintre cunoștințele dobândite în instituțiile de învățământ și nevoile mediului de afaceri necesită o pregătire suplimentară a angajatului.

Le rythme des développements technologiques et Internet bousculent les façons de faire dans toutes les sphères de l'industrie. Ritmul de evoluție tehnologica și modalitățile oferite de internet ofera acces in tpate industriile.

Daca în trecut resursele umane si modul în care erau utilizate acestea nu erau considerate foarte importante, în prezent, capitalul uman este plasat în centrul tuturor politicilor de dezvoltare ale unei firme, în special în domeniul turismului.

Desi multe locuri de munca din industria turismului nu solicita un nivel ridicat al aptitudinilor, dezvoltarea destinatiilor turistice foarte solicitate de catre turisti implica existenta unui numar din ce în ce mai mare de persoane specializate cu aptitudini manageriale si tehnice deosebite.

Lucratorul din turism este prima si ultima impresie, primul si ultimul contact pe care turistul poate sa îl aiba, de aceea trebuie luate masuri de educare, antrenare si specializare a acestora în aceasta sfera de activitate. Lucratorii care intra în contact direct cu turistii trebuie sa aiba un nivel ridicat de pregatire, sa cunoasca minim o limba de circulatie internationala, pentru a oferi clientilor straini informatiile necesare, de asemenea, trebuie sa aiba un comportament civilizat, elegant, o tinuta impecabila, deoarece în cele mai multe situatii acesta se indentifica cu imaginea firmei în care îsi desfasoara activitatea. Acest contact direct al angajatului cu clientul constituie pentru unii angajati un aspect atractiv al muncii în turism.

Rolul capitalului uman creste pe masura exigentelor consumatorilor fata de calitatea serviciilor, a participarii la miscarea turistica a unor segmente tot mai largi si mai diverse ale populatiei.

Turismul implica un consum superior de munca vie datorita faptului ca natura activitatilor din acest domeniu presupune existenta omului, turistii dorind ca macar pentru perioada vacantei sa evadeze din lumea automatelor.

Lucratorul în turism are un rol important în stimularea cererii, cererea unei atmosfere de destindere, formularea deciziei de cumparare, formarea si mentinerea interesului pentru un anumit produs turistic sau destinatie de vacanta etc., la acestea se adauga raspunderea materiala si morala datorata bunurilor si valorilor avute în grija, gestionate si manipulate, si datorita cerintelor, atât cantitative cât si calitative, solicitate de catre turisti.

Aptitudinile necesare unui actual sau viitor angajat din industria turismului se refera la:

placerea de a fi în contact cu oamenii;

capacitatea de a întelege toate tipurile de oameni;

capacitatea de a lucra în echipa;

capacitatea de a gasi munca sub tensiune stimulativa;

dorinta de a lucra la ore si conditii deosebite;

calitati administrative;

abilitatea de a executa o sarcina fizica sau mentala si de a demonstra o secventa de comportament optima pentru situatia respectiva.

Competentele la care raspunde un lucrator în turism se refera la:

serie de cunostinte necesare angajatului pentru a atinge obiectivele muncii sale;

aptiudinile necesare pentru munca depusa;

atitudinile si valorile angajatului;

caracteristicile fizice si psihice ale angjatului;

motivatia muncii;

rolul social în organizatie.

2.2. Angajările din domeniul turismului pentru fiecare țară din Europa

În medie, 1,1% din persoanele angajate în Europa lucrează în sectorul de cazare turistică. În 2011, mai mult de 9 milioane de persoane au fost angajate în hoteluri, restaurante și în sectorul de catering (HORECA) (a se vedea tabelul 2.1), care este echivalentul a 4,2% din totalul persoanelor ocupate. În acest sector, cel mai mare număr de locuri de muncă a fost observat în Spania (1450000) și în Germania (1,43 milioane).

Tabelul 2.1. Numărul de persoane angajate, în funcție de activitatea economica in 2011

Figura 2.1. Ponderea persoanelor angajate in functie de activitatea economică, pe sexe și full-time-part-time

Sursa: Ocuparea fortei de munca in turism, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ index.php/Tourism_employment, accesat la data de 05.04.2012

Cu toate acestea, atunci când se iau în considerare dimensiunea pieței forței de muncă, cele mai mari părți angajate în sectorul HORECA au fost găsite în Malta (8,3%), Spania (7,1%), Grecia (6,9%), Austria (6,4%) și Cipru (6,3%).

Aproximativ unul din patru persoane angajate în sectorul HORECA lucrează într-o întreprindere furnizoare de cazare turistică (hoteluri și unități de cazare similare, precum și locuri de campare, etc). Acest lucru oferă un total de 2,3 milioane angajați în 2011. La înălțimea sezonului turistic, adică în al treilea trimestru al anului, numărul de persoane angajate a crescut cu încă 10% la o valoare estimată de 2,5 milioane. În termeni relativi, acest lucru înseamnă că 1,1% din totalul persoanelor angajate în Europa lucrează în sectorul de cazare turistică. Statele membre cu cea mai mare parte a ocupării forței de muncă în cazare turistică au fost Malta (5,3%), Cipru (3,2%) și Austria (2,3%). Nu este surprinzător, acestea sunt, de asemenea, primele trei state membre, în termeni de intensitate a turismului și anume numărul de nopți în cazare turistică colectiva împărțit la numărul de locuitori.

Statistici pe sexe.

Cota de ocupare a femeilor în sectorul de cazare turistică este ridicat la 60% (ANEXA 2). Figura 2 arată că ponderea full-time de ocupare a forței de muncă în sectorul de cazare turistică nu este cu mult diferită de cota pe întreaga economie a Europei. În ambele cazuri, aproximativ patru din cinci persoane sunt angajate pe bază de full-time. În hoteluri și în sectorul restaurantelor numai 72% din persoanele angajate lucrează full-time.

Figura 2.2. Ponderea persoanelor angajate in functie de activitatea economică și full-time-part-time

Sursa: Ocuparea fortei de munca in turism, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ index.php/Tourism_employment, accesat la data de 05.04.2012

Datele țărilor (a se vedea tabelul 2.2.) arată variații mari. Rezultatele variază de la aproape nici o ocupare a forței de muncă cu timp parțial în sectorul de cazare turistică, în Bulgaria sau România, la o rată de 60% în Țările de Jos. În general, cifrele pentru acest sector reflectă ruptura dintre full-time și part-time în ocuparea forței de muncă în întreaga economie. Țările cu o pondere ridicată a ocupării forței de muncă cu timp parțial sunt Țările de Jos și Danemarca (44%), Norvegia (38%), Germania (32%) și Suedia (30%) (ANEXA 2). Aceste țări au o valoare de 25% sau mai mult, lucrători cu timp parțial pe piața forței de muncă, în comparație cu media Europei de 18%.

Tabelul 2.2. Ponderea persoanelor angajate in functie de activitatea economică și full-time/part-time in 2011

Sursa: Ocuparea fortei de munca in turism, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ index.php/Tourism_employment, accesat la data de 05.04.2012

Sectorul de cazare turistică reprezintă un angajator important pentru femei (Figura 1). În medie, 60% din forța de muncă a Europei în acest sector sunt lucrătorii de sex feminin care alcătuiesc doar 45% dintre persoanele angajate în toate activitățile economice ale Europei. În ceea ce privește crearea de oportunități de locuri de muncă pentru femei, scorurile din cazare din sector sunt mai bune decât cele din sectorul hoteluri și restaurant, în cazul în care ocuparea forței de muncă feminină se situează la 56%.

Diferențele din Europa sunt relativ mici, deși este ușor mai pronunțată decât în economia în ansamblu, în care, în aproape fiecare țară ponderea ocupării forței de muncă a femeilor se abate de la media Europei de 45%, cu câteva puncte procentuale.

Printre țările pentru care datele sunt disponibile, mai mult de două din trei persoane angajate în sectorul de cazare turistică sunt de sex feminin în România (72%), Norvegia (71%), Polonia (70%), Finlanda (70%) și Germania (69%).

Malta (38%) și Italia (49%) sunt singurele țări în care femeile nu sunt în majoritatea locurilor de muncă din sectorul de cazare turistică. Dar, împreună cu Grecia, aceste două țări au, de asemenea, cea mai scăzută rată de participare a femeilor în economie. Proporția femeilor care lucrează full-time este mult mai mare în sectorul de cazare (75%) decât în ​​restul economiei (68%) sau, mai precis, decât în ​​hoteluri și în sectorul restaurante (64%).

Printre oamenii care lucrează în acest sector, 90% au un contract cu normă întreagă, acest procent fiind puțin mai mic decât media globală a Europei pentru bărbați (92%). Pe de o parte, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă a femeilor în part-time în sectorul de cazare turistică, singurele țări în care există sunt semnificativ mai multe femei care lucrează cu timp parțial decât în ​​economie; aceste țări sunt Danemarca (50% versus 36%), Suedia (51% versus 42%) și Finlanda (27% versus 19%) Pe de altă parte, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă cu normă întreagă de sexul feminin, se întâlnește în general în țările cu o proporție semnificativ mai mare a femeilor care lucrează cu normă întreagă decât în ​​economie; aceste țări sunt Austria (69% versus 59%), Portugalia (96% versus 83%) și Elveția (59% versus 41%).

În Europa, cea mai scăzută rată a ocupării forței de muncă cu normă întreagă poate fi observată în Țările de Jos, pentru ambele sexe, masculin (59%) și femei (28%), dar acest stat membru are, de asemenea, cea mai scăzută rată medie globală în Europa, atât pentru bărbați cât și pentru femei.

Se poate observa că mai puțin de 20% din persoanele angajate în muncă pe bază part-time, atât în ​sectorul de cazare turistică cât și pe piața forței de muncă au un ansamblu de 19% și respectiv 18%. În ambele cazuri, femeile reprezintă aproximativ 80% din aceste locuri de muncă part-time. Prezentarea rezultatelor în alt fel arăta ca din 100 de persoane angajate în Europa, doar patru bărbați lucrează part-time în timp ce 14 femei lucrează part-time. În mod similar, în sectorul de cazare turistică, pentru fiecare 100 de muncitori doar patru bărbați lucrează part-time și 15 femei lucrează part-time.

Situația cu normă întreagă de muncă este mult mai pronunțată. Femeile ocupă 56% din locuri de muncă full-time în sectorul de cazare. Într-adevăr, în acest sector în Europa, în medie, pentru fiecare 100 de persoane angajate, 81 lucrează full-time, dintre care 45 sunt femei și 36 sunt bărbați. În economie, în medie, femeile reprezintă doar 37% din ocuparea forței de muncă cu normă întreagă.

Statistici pe varsta.

43% din cei angajați în sectorul de cazare turistică sunt sub 35 de ani. Atât hotelurile cât și sectorul de restaurante și sectorul de cazare turistică oferă oportunități de locuri de muncă pentru o forță de muncă tânără. Într-adevăr, 48% din persoanele ocupate în hoteluri și restaurante și 43% în cazare turistică au mai puțin de 35 de ani. Ambele sectoare au un profil de vârstă mult mai tânără decât restul pieței forței de muncă a Europei, în cazul în care doar aproximativ unul din trei angajați are sub 35 de ani (a se vedea figura 3.2.(ANEXA 2).

Figura 3.2. Ponderea persoanelor angajate in functie de activitatea economică și pe grupe de varsta

Sursa: Ocuparea fortei de munca in turism, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ index.php/Tourism_employment, accesat la data de 05.04.2012

Această observație în ceea ce privește Europa, de asemenea, se aplică în majoritatea statelor membre, în cazul în care datele sunt disponibile, pe profilul de vârstă în cazare turistică. În cele mai multe dintre aceste țări, ponderea celor două grupe de vârstă mai mici, luate împreună, este de 10 puncte procentuale său mult peste ponderea medie a ocupării forței de muncă în întreaga economie. Sub 35 de ani sunt mai mult de jumătate din angajații din sectorul de cazare turistică în Slovacia (58%), Țările de Jos (56%), Suedia (56%) și Norvegia (56%). În toate cele patru țări, acest procent depășește media pentru întreaga economie cu aproximativ 20 de puncte procentuale.

Cipru este singurul stat membru în cazul în care profilul de vârstă a angajaților în cazare turistică este mai mare. Aici, sub 35 de ani sunt 28% din locurile de muncă în unitățile de cazare turistică și 33% în sectorul Horeca, în timp ce ponderea lor în ansamblul economiei cipriote se situează la 37%. Doar în Grecia și Spania, două țări cu o industrie de turism mare, profilul de vârstă, în sectorul de cazare nu pare să fie în mod semnificativ diferit față de cea observată în toate activitățile economice, luate împreună.

La celălalt capăt al scalei de distribuție pe vârste, oportunitățile de angajare pentru persoanele cu vârsta de peste 55 tind să fie mai limitată în cazarea turistică (11%) decât în ​​piața forței de muncă totală (14%). Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că datele fiabile sunt disponibile doar pentru câteva țări, în parte datorită probabilității scăzută a persoanelor în vârstă, inclusiv în acest sector, în probă de sondaj utilizată pentru colectarea date.

Statistici in functie de nivelul de educație.

Mai mult de o treime din angajații din cazare turistică o au un nivel mai scăzut de educație. Datele din secțiunile anterioare au relevat faptul că, cazare turistică, în special, are două grupuri socio-demografice: tineri și femei. Un al treilea grup puternic reprezentat în acest sector sunt oameni cu un nivel de educație mai scăzută, adică persoanele care au nivel de învățământ de la secundar la inferior.

Figura 4 arată că 36% din angajații din sectorul de cazare turistică nu au încheiat un învățământ secundar superior, în comparație cu media generală a Europei pe piața forței de muncă care este de 25%. În toate țările în care datele ocupării forței de muncă sunt disponibile pot fi separați lucrătorii cu un nivel de învățământ superior, cu concluzia că sectorul de cazare turistică are oameni cu un nivel mai scăzut de educație.

Figura 4.2. Ponderea persoanelor angajat in functie de activitatea economică și de nivelul educațional

Sursa: Ocuparea fortei de munca in turism, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ index.php/Tourism_employment, accesat la data de 05.04.2012

În cazarea turistică, cele mai mari abateri de la media economiei pot fi observate în Elveția, unde cota de oamenilor educați este mai mult decât dubla pondere a lor în piața forței de muncă în ansamblu (36% versus 16%). Alte țări în care, în comparație cu întreaga economie, acest sector oferă locuri de muncă mai ales pentru oamenii mai puțin educați sunt Germania, Suedia, Norvegia și Danemarca. Singurele țări în care nu pare să existe nici o diferență vizibilă sunt Portugalia (71%), Cipru (24%) și Ungaria (14%) (ANEXA 2).

În Europa, Portugalia are cea mai mare pondere a salariaților care au un nivel scăzut de educație. Aceste constatări sunt în acord cu statisticile privind tehnologia informației și comunicațiilor de utilizare în întreprinderi (a se vedea figura 5.2). Acestea indică faptul că sectorul de cazare turistică nu are nevoie de un nivel ridicat de aptitudini de la personal. În schimb, doar 36% din angajații din acest sector utilizează calculatoarele în activitatea lor de zi cu zi, comparativ cu aproape unul din doi angajați (49%), atunci când se analizează toate activitățile economice.

Figura 5.2. Ponderea angajatilor care folosesc calculatoarele în activitatea lor de zi cu zi in functie de tipul de activitate economica

Sursa: Ocuparea fortei de munca in turism, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ index.php/Tourism_employment, accesat la data de 05.04.2012

Printre sectoarele vizate de anchetele comunitare privind utilizarea TIC în întreprinderi, numai unul, sectorul de construcții, are o rată de penetrare mai mică pentru TIC la locul de muncă decât la hotel și în sectorul de cazare.

Statistici in functiei de starea locurilor de muncă.

O mare parte a locurilor de muncă sunt temporare și există o medie scurtă de ședere cu același angajator. Figura 5.2 arată că sectorul de cazare nu diferă în mod semnificativ de restul economiei, în ceea ce privește separarea dintre full-time și part-time a lucrătorilor. Cu toate acestea, având în vedere durată locurilor de muncă și de ședere medie cu același angajator, acest sector pare să ofere locuri de muncă mai puțin stabile decât restul pieței forței de muncă.

Proporția celor care au un loc de muncă temporar, mai degrabă decât unul permanent (a se vedea figura 6.2) este de două ori mare în sectorul de cazare turistică (în cazul în care 30% din locurile de muncă sunt temporare) decât în ​​întreaga economie (14%).

Figura 6.2. Ponderea salariaților, pe activitățile economice și durata locurilor de muncă

Sursa: Ocuparea fortei de munca in turism, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ index.php/Tourism_employment, accesat la data de 05.04.2012

În toate țările sectorul de cazare este relativ slab (a se vedea tabelul 3.2.). Cele mai mari discrepanțe între acest sector și întreaga economie se poate observa în Grecia (59% locuri de muncă permanente față de 89% în întreaga economie), Italia, Suedia și Bulgaria. O disponibilitate mai limitată a locurilor de muncă permanente poate fi legată de caracterul sezonier al turismului. Într-adevăr, aceste patru țări, de asemenea, par să aibă cea mai mare variație a numărului de persoane angajate în cartierele mai înalte și în cele mai mici. Discrepanță în ceea ce privește cota de locuri de muncă permanente dintre sectorul de cazare turistică și întreaga economie este deosebit de mică, nu mai mult de 3 puncte procentuale, în Ungaria, Finlanda, Danemarca și Spania.

Tabelul 3.2. Ponderea salariaților care au un loc de muncă permanent, de domeniul de activitate economic in 2011

Sursa: Ocuparea fortei de munca in turism, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ index.php/Tourism_employment, accesat la data de 05.04.2012

Cele mai mici părți de locuri de muncă permanente în sectorul de cazare turistică pot fi găsite în Polonia (58%), Grecia (59%) și Suedia (61%). În cazul Poloniei acest lucru nu este excepțional deoarece acest stat are, de asemenea, cel mai mic procent de locuri de muncă permanente în economie în ansamblu (72%).

Un alt indicator al stabilității ocupării forței de muncă este medie șederii cu același angajator. Tabelul 4.2. arată că numărul personalului este mult mai mare în sectorul de cazare, cu o medie a șederii cu același angajator de puțin peste șase ani (76 luni), decât în ​​toate activitățile economice luate împreună (121 de luni, în alte cuvinte, peste 10 de ani). Comparând sectorul de cazare, cu restul economiei, șederea medie este mai puțin de jumătate în Grecia și Suedia. Pe de altă parte, diferența pare să fie mai mică în Portugalia și Spania. Variația sezonieră Sectorul de cazare turistică are o puternică componentă de sezon. Activitatea de turism variază puternic pe tot parcursul anului. În fiecare stat, ocuparea cazării colective (exprimată ca numărul înnoptărilor turiștilor sau nopților turistice) este de cel puțin două ori mai mare în luna turismului de vârf ca în luna mai silențioasă.

Tabelul 4.2. Medie a șederii cu același angajator (în luni) in functie de activitatea economic in 2011

Sursa: Ocuparea fortei de munca in turism, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ index.php/Tourism_employment, accesat la data de 05.04.2012

În mod logic, țările cu un sezon turistic scurt au, de asemenea, cea mai mare variație sezonieră în nopți turistice. În Grecia și Croația, numărul de nopți petrecute în cazarea colectivă este de 13 respectiv și 35 de ori mai mare în ​​luna august decât în sezonul scăzut din luna ianuarie. Numărul nopților în turism este de 2,5 ori mai mare în trimestrul al treilea (cel mai înalt) al anului decât în ​​primul trimestru (cel mai mic).

Cu un raport de 1.2 a ocuparii forței de muncă în acest sector tinde să fie mult mai puțin afectată de influențele sezoniere. În medie, variația sezonieră este doar pe jumătate la fel de pronunțată ca în hoteluri, în sectorul restaurante și în subsectorul de cazare turistică. Ocuparea forței de muncă în subsectorul acesta din urmă pare să fie mai puțin volatila, pe parcursul anului decât în ​​sectorul HORECA, în numai patru țări: Republica Cehă, Danemarca, Țările de Jos și Norvegia.

În întreaga economie, fluctuațiile sezoniere sunt relativ limitate, dar acest agregat robust poate, desigur, ascunde variații sezoniere puternice în anumite sectoare economice. În cadrul sectorului de cazare turistică, cele mai mari fluctuațiile sezoniere ale ocupării forței de muncă se observă în Grecia și Croația. În ambele țări, nivelul ocupării forței de muncă, în cel mai mare trimestru al anului este aproape dublu față de nivelul cel mai scăzut în trimestru și este de la 30% la 35% mai mare decât media anuală. La celălalt capăt al spectrului, nu există o variație semnificativă în ocuparea forței de muncă sezoniere, în Danemarca, Țările de Jos și Norvegia. Cu toate acestea, în aceste trei țări, numărul de nopți petrecute de turiști este de două până la trei ori mai mare în sezonul de vârf decât în ​​extrasezon.

Totalul locurilor de muncă. Industria turismului din Europa ocupă aproximativ 13 de milioane de oameni. Contribuția adusă de către industria turismului pentru ocuparea forței de muncă variază în total de la 3,4% în Republica Cehă la aproape 10% în Slovenia. În Spania, industria turismului reprezintă aproape unul din fiecare opt locuri de muncă (12,0%) în economia lor. Pe baza datelor agregate pentru 10 state, cota industriei turistice din totalul ocupării forței de muncă pare să fie în jur de 6,2%. În conformitate cu tabelul 1.4, ocuparea forței de muncă în sectorul de cazare este în jurul valorii de 1,1% din piața forței de muncă, sau aproximativ 2,3 milioane de locuri de muncă.

Capitolul 3. Analiza Croației și Greciei din perspectiva amabilității în industria turismului

3.1. Resursele turistice naturale și antropice din Croația și Grecia

Resursele turistice naturale și antropice din Croația

Croația aparține de macro-regiunea Europa Centrală și de Est și de mezoregionu Europa, care este o zonă cu o tipologie mezoregionova de dezvoltare intensivă a turismului. In continuarea voi prezenta cele mai importante resurse turistice naturale cât și antropice din Croația (vezi ANEXA 3).

Gornji Grad este nucleul medieval din Zagreb și se traduce Orașul de Sus. Este format din două orașe separate, Kaptol și Gradec. Orașele au fuzionat în 1770 pentru a forma partea de nord a istoricului Zagreb. Punctul focal al Gornji Grad este pătratul din jurul bisericii Sf. Marcu, biserica parohială din Vechiul Zagreb.

Basilica Euphrasian din secolul al 6-lea este atracția a Poreč, un oraș vechi de 2000 ani din Istria. Este unul din cele mai bune exemple de arhitectura bizantină timpurie din regiunea mediteraneană și, pentru cea mai mare parte, și-a păstrat forma inițială, deși accidentele, incendiile și cutremurele au modificate câteva detalii. Basilica a fost construită pe locul unei basilici mai vechi în timpul perioadei episcopului Euphrasius. Mozaicurile murale au fost executate de meșteri bizantin și mozaicurile de pe podea de experți locali.

Insula Mljet este una dintre cele mai mari insule din largul coastei de Sud a Croației. 72% din insulă este acoperită de păduri și restul punctată de câmpuri, vii și sate mici, Mljet este un loc perfect pentru relaxare. Insula conține două lacuri sărate și Malo Jezero Veliko, care sunt situate la capătul vestic al insulei. În mijlocul lui Veliko Jezero, există o insulă mică, cu o mănăstire benedictină veche.

Palatul lui Diocletian din Split, a fost construit de către împăratul roman Dioclețian, în curs de pregătire pentru pensionare. După ce romanii au abandonat site-ul, Palatul a rămas gol mai multe secole. În secolul al șaptelea locuitorii din apropiere au fugit la palatul fortificat pentru a scăpa de barbari invadatori. De atunci, palatul a fost ocupat, cu rezidenții care fac casele lor și a întreprinderilor în subsolul palatului și direct în zidurile sale.

Pula Arena este cea mai mare arena a supraviețuitor romani și unul din cele mai conservate monumente romane din Croația. Pula Arena a fost construită în jurul secolului 1 și ar putea găzdui peste 26.000 de spectatori. În secolul 15 multe pietre au fost luate de la amfiteatru pentru a construi case și alte structuri în jurul arenei, dar, din fericire această practică a fost oprită înainte ca întreaga structură să fie distrusă. Astăzi este o atracție populară Croația și este utilizată pentru găzduirea unei varietăți de festivaluri și spectacole în lunile de vară.

A șasea cea mai mare insula croată, Korcula este separată de continent printr-o strâmtoare îngustă. Capitala insulei este numită, de asemenea, Korcula. Poreclit "Micul Dubrovnik", acest oraș vechi este printre cele mai frumoase orașe de pe coasta croată și este cunoscut pentru arhitectură să unică. Una dintre principalele atracții este casa în care se presupune că s-a născut Marco Polo. Clădirea cea mai mare și cea mai frumoasă din Korcula este Catedrala Sf. Marco, construită în stil gotic-renascentist și renovată în secolul 15.

Rovinj este unul dintre orașele cele mai pitorești din Mediterana. Aici casele sunt colorate cu culori pastelate și sunt grupate pe străzi abrupt formând un loc minunat. Rovinj este încă un port de pescuit activ, iar vizitatorii pot merge cu barca în larg la minunatele insulele. Zona din jurul Rovinj este ca o "minune scenică remarcabilă", din cauza frumuseții pure a liniei de coastă indentata cu pădurilor sale.

Insula Hvar și în special orașul Hvar este una dintre cele mai populare atracții din Croația. Plantații de măslini, livezi de fructe, și câmpuri de lavandă fac o mare parte a peisajului agricol. Orașul Hvar este un port popular pentru iahturile de navigație din jurul Marii Adriatice, în special în lunile de vară. Starigrad, cel mai vechi sat de pe insulă, Jelsa, precum și o mulțime de sate mici din interiorul luxuriantei insule compun, de asemenea, o priveliște care merită o vizită.

Lacurile Plitvice sunt considerate a fi una dintre destinațiile cele mai frumoase și naturale din Europa. Datorită frumuseții sale naturale, acest sistem de 16 lacuri interconectate cu un complex de păduri mari au fost retrase din circuitul agricol, fiind transformat într-un parc național în 1949. Frumoasele lacuri Plitvice sunt renumite pentru culorile lor unice, inclusiv azuriu, verde, albastru și gri. Zona din jurul lacurilor este casa unei varietăți extrem de largi de specii de animale și păsări. Fauna rară, cum ar fi ursul brun european, lupul, vulturul, bufnița și râși pot fi găsiți aici, împreună cu mai multe specii comune.

Poreclit "Perla Adriaticii", Dubrovnik este una dintre atracțiile turistice mediteraneene, cele mai importante din Croația. Cetatea a fost construită din comerțul maritim. În Evul Mediu a devenit singurul oraș-stat din Marea Adriatică pentru a rivaliza cu Veneția și a atins un nivel remarcabil de dezvoltare în secolele 15 și 16. Dubrovnik este cufundat în arhitectura uimitoare și detalii sculpturale, și se mândrește cu spectaculoase biserici, mănăstiri, muzee, fântâni și ziduri celebre, care înconjoară orașul vechi.

Resursele turistice naturale și antropice din Grecia

Grecia este una dintre cele mai populare destinații turistice din lume. Cu peste șaizeci de insule locuite, site-uri istoric, care se întind pe patru milenii, plaje idilice și zonele înalte de munte există o mare varietate de atracții turistice din Grecia. Și, în ciuda crizei datoriilor, cu scăderile de credit și protestele zilnice, Grecia ca destinație de călătorie este la fel de populară. În continuare voi prezenta cele mai importante resurse turistice naturale cât și antropice din Grecia (vezi ANEXA 3).

Muntele Athos este un munte și o peninsulă din nordul Greciei. Peninsula, estică este "piciorul" peninsulei Halkidiki unde întâlnim casele unor călugări și mănăstiri ortodoxe. Fiind sub protecția unui stat autonom sub suveranitate greacă, intrarea în Muntele Athos este strict controlată de bărbații.

Situat în apropiere de Sparta antică, Mystras a servit drept capitala Pelopones, în secolele 14 și 15, condusă de rudele împăratului bizantin. Site-ul a rămas locuit pe parcursul perioadei otomane, dar a fost abandonat în 1832, lăsând în picioare doar ruinele medievale impresionante.

Lindos este un sat medieval de pe insula Rhodos, care este alcătuit dintr-o rețea de străzi pietruite, printre case albe. Deasupra orașului se ridica Acropolis din Lindos, oferind vederi spectaculoase ale porturilor din jur coastei. Plajă Lindos și Plaja Saint Pauls sunt la doar o scurtă distanță de centrul orașului.

Cheile Samaria este un canion lung de 16 km din sud-vestul Cretei. Plimbările în Cheile Samaria sunt extrem de populare și mai mult de un sfert de milion de turiști fac acest lucru în fiecare an. După mersul pe jos de la 4 la 7 ore și trecea prin pădurile de pini și chiparoși vechi se taie apoi stâncile verticale pentru a ieși la Agia Roumeli de lângă marea libiana.

Situat în partea de nord-vest de Kefalonia, Myrtos Beach este celebră în întreaga lume pentru culorile magice ale apei. Culorile albastru și turcoaz ale mării fac un contrast puternic cu albul strălucitor al pietricele de marmură netede după plajă. Munții abrupți și stâncile înalte din spatele plajei Myrtos se adauga la frumusețea acesteia.

În antichitate Delphi a fost site-ul cel mai important în religia veche greacă. Teatrul antic din Delphi a fost construit pe un deal, oferind spectatorilor o imagine a întregului sanctuar și peisajul spectaculos de mai jos. Aceasta a fost inițial construit în secolul al 4-lea și ar putea găzduii 5.000 de spectatori. Astăzi este una dintre atracțiile turistice de top din Grecia.

Meteorei este situat în centrul Greciei și este o colecție de șase mănăstiri spectaculoase aflate în partea de sus a mai multor piloni de piatră. Prima mănăstire din Meteorei a fost fondată în secolul al 14-lea. Accesul la mănăstiri este dificil și care necesită fie scări lungi sau plase de mari dimensiuni utilizate pentru transportul atât a mărfurilor cât și a persoanelor.

Mykonos este o destinație cosmopolită între insulele grecești și recunoscută ca fiind unul dintre cele mai bune obiective turistice din Grecia. Mykonos Town este un oraș uimitor, pitoresc cu un labirint de străzi mici. Este cunoscut și pentru plajele sale de nisip și pentru viața de noapte intens evidențiată de numărul mare de baruri și cluburi de noapte.

Parthenon este situat în partea de sus a Acropolei și este unul dintre cele mai renumite atracții turistice din Grecia iar o vizită la Atena nu este completă fără o vizită la acest templu. Construcția Parthenonului a început în 447 î.Hr., prin înlocuirea unui vechi templu, care a fost distrus de către perși, și finalizată în 432 î.Hr.. În timpul vieții sale pe Parthenonul a servit ca un templu, o cetate, o biserică, o moschee și chiar ca o revistă de pulbere.

Santorini este o insulă vulcanică din grupul Ciclade din insulele grecești. Este renumit pentru vederile sale dramatice, apusurile de soare uimitoare, casele alb-spălate, dar și pentru vulcanul sau foarte activ. Fira este capitala lui Santorini.

3.2. Economia la nivelul celor două state între 2006 și 2010

Economia Croației este o economie bazată pe servicii, sectorul terțiar reprezentând 70% din totalul produsului intern brut (PIB). PIB Croației în 2010 a fost de 335.5 miliarde kuna croată și a scăzut cu 1,4% fata de anul 2009 (a se vedea tabelul 1.3.). Deși economia croată a arătat semne de revenire în ultimul trimestru al anului 2010 și a ieșit oficial din recesiune în primul trimestru al anului 2011, indicatorii economici sugerează că recuperarea poate fi lentă, iar economia este de așteptat să crească cu 1.5-1.8% în 2011. (ANEXA 4)

Tabelul 1.3. Indicatorii economici ai Croației

Sursă: Indicatorii economici ai Croației, http://www.indexmundi.com/croatia/ gdp_real_growth_rate.htm, accesat la 10.04.2012.

În ciuda destul de lentă de recuperare post-recesiune, în termeni de venit pe cap de locuitor Croația este încă în fața unor state ale Uniunii Europene, state membre precum Bulgaria, România, Letonia și Lituania. Estimat PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC), în 2010 a fost în jurul valorii de 19754 dolari sau 63,3% din media UE pentru același an.

Sectorul industrial, cu exporturi de peste 1 miliard de € anual, este dominat de construcțiile navale, care reprezintă peste 10% din mărfurile exportate. Prelucrarea produselor alimentare și industria chimică, sunt porțiuni semnificative ale producției industriale și ale exporturilor. Sectorul industrial reprezintă 27% din producția economică totală în timp ce agricultura reprezintă 6%. Sectorul industrial este responsabil pentru 25% din PIB-ul Croației, iar agricultura, silvicultura și pescuit contribuie pentru restul de 5% din PIB-ul croat.

Croația subzistă din sectorul exporturilor de pește de apă albastră, care, în ultimii ani a cunoscut o creștere extraordinară a cererii, în principal, din Japonia și Coreea de Sud. Croația este un producător notabil de alimente ecologice și mare parte din ea este exportată în Uniunea Europeană. Vinurile croate, ulei de măsline și levănțica sunt deosebit de căutate. Turismul este în mod tradițional o sursă de venit notabil, în special în timpul lunilor de vară, dar, de asemenea, mai recent, în timpul lunilor de iarnă, precum și din cauza creșterii în popularitate a sporturilor de zăpadă, cum ar fi schiatul.

Cu peste 10 milioane de turiști străini anual, turismul generează venituri de peste € 7 miliarde de euro. Croația este clasată printre primele 20 de destinații turistice cele mai populare din lume, și a fost votată de destinație turistică de top din lume în anul 2005 de Lonely Planet.

Comerțul joacă un rol important în producția economică croată. În 2007, exporturile Croației au fost evaluate la 12.84 miliarde USD (24.7 miliarde inclusiv exporturile de servicii). Croația are o economie de piață stabilă însoțită de o monedă puternică și stabilă, Kuna. Problemele economice persistente rămân în continuare și includ o rata destul de mare a șomajului (9,6% în 2007) și progresul lent al reformelor economice necesare. De interes special este puternicul sistem judiciar combinat cu ineficiente administrației publice, în special problemele de proprietate asupra terenurilor și a corupției în sectorul public.

Șomajul este la nivel regional inegal: este foarte mare în părțile de est și de sud ale țării, aproape 20% în anumite domenii, în timp ce relativ scăzut în nord-vest și în orașele mari, unde este între 3 și 7%. Rata șomajului a fost în mod constant în scădere cu 5% în ultimii 7 ani.

Table 2.3. Indicatorii economici ai Croației

Țara a crescut mai repede, deoarece creșterea economică și pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană a fost cel mai important partener comercial. După Acordul de stabilizare și de asociere cu Uniunea Europeană, Croația se avansează spre statutul de membru deplin al UE. Țara se așteaptă la grave impulsuri pozitive economice și rațe ridicate de creștere în anii următori. În prezent, dezvoltarea sa economică este afectată de un deficit de export pe mare și o datorie mare, dar de gestionat. Croația se așteaptă la un boom major în investiții, în special de tip greenfield de investiții.

Economia Greciei este pe locul 32 din 37 cele mai mari din lume. În plus, Grecia este a 15 din 27 cele mai mari state membre al Uniunii Europene. În ceea ce privește venitul pe cap de locuitor, acesta este de 27.875 dolari și 27.624 dolari pentru PIB nominal și paritatea puterii de cumpărare.(ANEXA 4)

O țară dezvoltată, economia Greciei, în principal se învârte în jurul sectorul serviciilor (85,0%) și industriei (12,0%), în timp ce agricultura reprezintă 3,0% din producția economică națională.

Industriile importante din Grecia numără și turismul (cu 14.9 milioane turiști internaționali în anul 2010, Grecia fiind astfel cotata că a 7 cea mai vizitata din Uniunea Europeană și a 16 în lume, de către Organizația Națiunilor Unite Organizația Mondială a Turismului). O altă industrie importantă este transportul comercial în timp ce țara este, de asemenea, un producător agricol considerabil (inclusiv pescuit), în cadrul Uniunii. Ca cea mai mare economie din Balcani, Grecia este, de asemenea, un investitor important pe plan regional.

Tabelul 3.3. Indicatorii economici ai Greciei

Sursa: Indicatorii economici ai Greciei, http://www.indexmundi.com/grecee/gdp_real_growth_ rate.htm, accesat la 10.04.2012.

Economia greacă este clasificată ca un sistem avansat cu venituri ridicate și de un fost membru fondator al Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE) și Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). Grecia este, de asemenea, un membru al Fondului Monetar Internațional și Organizația Mondială a Comerțului, și este pe locul 34 pe Globalizarea Index.

Economia țării a fost devastată de al Doilea Război Mondial, precum și niveluri ridicate de creștere economică care a urmat. Grecia a văzut niveluri ridicate de creștere a PIB peste media zonei euro, ajungând la 5,5% în 2006. Din cauza crizei financiare din ultimii ani și criza datoriei suverane europene, economia Greciei a văzut o rate de creștere de -4,5% în 2010, -2% în 2009, 2,9% în 2008, 4% în 2007 și 4,2% în 2006 (a se vedea tabelul 2.3.). Datoria publică a țării în PIB s-a situat la 165.3% din produsul intern brut nominal din 2011.

Grecia se bucură de un înalt standard de viață, indicele dezvoltării umane situându-se pe locul 29 în lume în 2011 și pe locul 22 în Economist în 2006. Conform datelor publicate de Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor, în standardul puterii de cumpărare (PPS) a fost de 94 la sută din media UE în 2008. Principalele industrii ale Greciei sunt turismul, transportul maritim, produse industriale, produse alimentare și de prelucrare a tutunului, textile, produse chimice, produse metalice, miniere și petroliere. Economia Greciei se confruntă, de asemenea, cu probleme importante, inclusiv nivelurile de creștere rapidă a șomajului, o ineficientă a sectorului public, birocrația, evaziunea fiscală, corupția și nivel mondial de competitivitate scăzut.

După ani consecutivi de creștere economică, Grecia a intrat în recesiune în 2008. O indicație de tendința a supra-creditelor din ultimii ani este faptul că raportul creditelor acordate de economii a depășit 100% în prima jumătate a anului.

Până la sfârșitul anului 2009, economia greacă (pe baza datelor revizuite la 15 noiembrie 2010, în parte datorită reclasificării de cheltuieli) s-a confruntat cu cel mai mare deficit bugetar și datorie publică pentru PIB în UE. Deficitul bugetar pentru 2009 s-a situat la 15,4% din PIB. Acest lucru, precum și creșterea nivelului datoriei (127% din PIB în 2009) a condus la creșterea costurilor îndatorării, rezultând într-o gravă criză economică.

Forța de muncă greacă, totalizează aproximativ 5 milioane de euro. Grecia a fost țara a cărei muncitori au lucrat la mai multe ore/an în rândul națiunilor europene, grecii au lucrat o medie de 1.900 ore pe an, urmat de spanioli (medie de 1.800 ore pe an). Ca urmare a crizei economice în curs de desfășurare, producția industrială în țară a scăzut cu 8% între martie 2010 și martie 2011.

Unele din cele mai puternice afectate sectoare au fost industria de îmbrăcăminte, timp ce volumul activității de construcții au cunoscut o reducere de 73,1% între 2010 și 2011. În plus, cifra de afaceri din vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere de 9% între 2010 și 2011.

Între 2006 și 2011, șomajul a crescut foarte mult, de la o generație scăzuta de 7,2% în trimestrele al doilea și al treilea din 2006 la un nivel record de 21,7% în luna februarie 2012, lăsând peste un milion de șomeri. În același timp, timp, șomajul în rândul tinerilor a ajuns la 53,8%.

Tabelul 4.3. Indicatorii economici ai Greciei

3.3. Angajările în Croația și Grecia pe diferite nivele de activitate

Ocuparea forței de muncă în industrie reprezintă numărul de angajați care lucrează în sectorul industrial, iar în tabelul 5.3. este prezentată ocuparea forței de muncă în industrie în termeni de procent din totalul ocupării forței de muncă din Croația iar în tabelul 6.3 din Grecia. În plus față de locurile de muncă din producție, acest sector include, printre altele, mineritul, construcțiile și locurile de muncă din serviciile publice, cum ar fi angajații care lucrează la energia electrică, la gaze și la apă.

Ocuparea forței de muncă din agricultură reprezintă numărul angajaților din sectorul agricol. Evoluția procentului angajaților din agricultură pentru Croația este prezentată în tabelul 5.3 iar pentru Grecia în tabelul 6.3. Ocuparea forței de muncă din sectorul agricol cuprinde și angajații care lucrează în vânătoare, pescuit sau silvicultura.

Angajații din sectorul serviciilor, în procente din totalul forței de muncă, pentru Croația, se poate vedea în tabelul 5.3. Iar pentru Grecia în tabelul 6.3. Serviciul este un lucru intangibil produs pentru consum. În această categorie intră comerțul cu ridicată și cu amănuntul, serviciile de asigurări, de catering, de ospitalitate, de transport, de depozitare, de comunicații, etc.

Tabelul 5.3. Ocuparea forței de muncă pe sectoare în Croația în perioada 2006-2010

Sursa: Ocuparea forței de muncă pe sectoare în Croația, http://perspective.usherbrooke.ca/bilan/servlet/BMTendanceStatPays?langue=fr&codePays=HRV&codeTheme=8&codeStat=ȘL.IND.EMPL.ZS, data de acces 10.05.2012.

Figura 1.3. Evoluția ocupării forței de muncă din Croația

După cum se poate vedea și în figura 1.3., în Croația, sectorul cu cel mai mare număr de angajați este sectorul serviciilor, iar cel mai mic număr de angajați se găsește în sectorul agricultură. În perioada analizată, 2006-2010, atât sectorul serviciilor cât și celelalte 2 sectoare, industrie și agricultură, au avut o evoluție și de creștere și de scădere, însă diferențele de la an la an fiind foarte mici, astfel că valorile înregistrate în 2006 cu cele înregistrate în 2010 sunt aproape egale diferența fiind de -3.17% în sectorul industriei, 0,35% în sectorul agriculturii și 0,12% în sectorul serviciilor.

Tabelul 6.3. Ocuparea fortei de munca pe sexe in Croatia in perioada 2006-2010

Sursa: Ocuparea fortei de munca pe sexe in Croatia, http://perspective.usherbrooke.ca/bilan/ servlet/BMTendanceStatPays?langue=fr&codePays=HRV&codeTheme=8&codeStat=SL.IND.EMPL.ZS, data de acces 10.05.2012.

Figura 2.3. Evoluția ocupării forței de muncă pe sexe din Croația

Din analiza tabelului 6.3 și a figurii 2.3 reiese că numărul bărbaților angajați în Croația este mai mare decât numărul femeilor, pe toată perioada analizată, diferențele dintre 2006 și 2010 fiind aproape egale cu 0.

Tabelul 7.3. Ocuparea fortei de munca pe nivelul de studii in Croatia in perioada 2006-2010

Sursa: Ocuparea fortei de munca pe nivelul de studii in Croatia, http://perspective.usherbrooke.ca/ bilan/servlet/BMTendanceStatPays?langue=fr&codePays=HRV&codeTheme=8&codeStat=SL.IND.EMPL.ZS, data de acces 10.05.2012.

După cum putem vedea în tabelul 7.3, ponderea persoanelor cu studii medii reprezintă mai mult de 60% din totalul persoanelor angajate din Croația, iar ponderea persoanelor cu studii superioare este aproximativ egală cu ponderea persoanelor cu studii inferioare.

Din analiza figurii 3.3 observăm că evoluția persoanelor cu studii superioare este pozitivă, însă foarte mică, însă se observă o evoluție negativă a persoanelor cu studii inferioare ce influențează evoluția persoanelor cu studii medii, în a crește, atât cât cealaltă scade. Această situație se prezintă astfel datorită faptului că marea majoritate a persoanelor angajate în Croația, care au studii inferioare, doresc să își continue studiile.

Figura 3.3. Evoluția ocupării forței de muncă pe nivelul de studii din Croația

Tabelul 8.3. Ocuparea fortei de munca pe sectoare in Grecia in perioada 2006-2010

Sursa: Ocuparea fortei de munca pe sectoare in Grecia, http://perspective.usherbrooke.ca/ bilan/servlet/BMTendanceStatPays?langue=fr&codePays=HRV&codeTheme=8&codeStat=SL.IND.EMPL.ZS, data de acces: 10.05.2012.

În Grecia situația se prezintă în unele cazuri aproximativ la fel cum se prezintă și în Croația. De exemplu, ponderea persoanelor angajate în sectorul serviciilor este aproape egală, diferența observându-se în celelalte 2 sectoare, agricultură și industrie. În tabelul 6.3 sunt prezentate ponderile persoanelor angajate în Grecia pe diferite sectoare de activitate. Sectorul cu ponderea cea mai mică este agricultura urmata de industrie.

Figura 4.3. Evoluția ocupării forței de muncă din Grecia

În figura 4.3 putem observa evoluția ponderii persoanelor angajate în Grecia pe diferite sectoare de activitate. Putem vedea că sectorul industrie a avut o evoluție ușor negativă, diferența dintre 2006 și 2010 fiind de -6.33%, în cazul sectorului agriculturii diferența fiind de -0.25% iar în cazul sectorului serviciilor de 2,23%

Tabelul 9.3. Ocuparea fortei de munca pe sexe in Grecia in perioada 2006-2010

Sursa: Ocuparea fortei de munca pe pe sexe in Grecia, http://perspective.usherbrooke.ca/ bilan/servlet/BMTendanceStatPays?langue=fr&codePays=HRV&codeTheme=8&codeStat=SL.IND.EMPL.ZS, data de acces: 10.05.2012.

Figura 5.3. Evoluția ocupării forței de muncă pe sexe din Grecia

Ponderea bărbaților angajați în Grecia este mai mare decât ponderea femeilor angajate, diferența fiind de 18,86 procente în 2006, 18,74 în 2007, 18,92 în 2008, 18,68 în 2009 și 18,72 în 2010.

Tabelul 8.3. Ocuparea fortei de munca pe nivelul de studii in Grecia in perioada 2006-2010

Sursa: Ocuparea fortei de munca pe nivelul de studii in Grecia, http://perspective.usherbrooke.ca/ bilan/servlet/BMTendanceStatPays?langue=fr&codePays=HRV&codeTheme=8&codeStat=SL.IND.EMPL.ZS, data de acces: 10.05.2012.

Figura 6.3. Evoluția ocupării forței de muncă pe nivelul de studii din Grecia

Din analiza tabelului 8.3 și a figurii 6.3 rezultă că ponderea cea mai mare o dețin persoanele angajate cu studii medii. Un aspect bun este acela că ponderea persoanelor cu studii inferioare a scăzut simțitor în perioada analizată, cu o diferență de 4,47 procente. Ponderea persoanelor cu studii medii a crescut cu un total de 0,67 procente, iar ponderea persoanelor cu studii superioare a crescut cu 3,8 procente.

Capitolul 4 Planuri strategice privind creșterea angajabilității resurselor umane în Croația și Grecia

4.1. Planuri strategice existente la nivel european

Dezvoltarea resurselor umane îmbunătățește calitatea vieții oamenilor, prin:

punerea în valoare a capitalului uman,

realizarea unor niveluri ridicate de ocupare,

îmbunătățirea productivității,

accesul la educație de înaltă calitate și de învățare continuă,

consolidarea incluziunii sociale. This means: to invest in people so that they acquire new knowledge and skills, strengthen the practice for lifelong learning aimed at professional realization during the whole active life; to guarantee to all adequate participation in the society and the right to decent work and as a result of all purpose-oriented actions – to achieve economic and social cohesion.

Aceasta înseamnă:

a investi în oameni, astfel încât să dobândească noi cunoștințe și competențe,

consolidarea practicii pentru învățarea pe tot parcursul vieții vizează realizarea profesională în timpul vieții, pentru a garanta participarea adecvată în societate și dreptul la muncă decent.

În urma tuturor acțiunilor orientate, unicul scop este acela de a realiza coeziunea economică și socială.

4.2 Planuri strategice de dezvoltare a resurselor umane în Croația și în Grecia

Dezvoltarea resurselor umane in Croatia.

Următoarele trei sub-secțiuni ilustrează modul în care unele dintre problemele-cheie ale Croatiei in cazul resurselor umane, might be tackled, and where the responsibility for action lies. ar putea fi abordate, precum și planurile strategice de dezvoltare a acestora.

Improving basic skills Îmbunătățirea competențelor de bază.

Croatia has recognised that the country has a major problem of lack of literacy. Croația a recunoscut că țara are o problemă majoră a lipsei de alfabetizare. The reduction of Reducerea illiteracy is a national strategic goal, the aim being that all citizens of Croatia should hanalfabetismului este un obiectiv strategic național, ca toți cetățenii din Croația să aibă education up to the end of primary schooleducație până la sfârșitul școlii primare. Just recently, the Education Minister proposed thaRecent, Ministrul Educației a propus ca compulsory education be extended up to reaching the first (labour market) qualification. învățământul obligatoriu să fie extins până ce se obtine prima calificare. His Propunerea luiproposal was prompted by the fact that between 8 000 and 10 000 secondary school students a fost determinata de faptul că între 8.000 și 10.000 elevi de liceufail to complete secondary education nu reușesc să finalizeze învățământul secundar.

O nouă problemă is that many people also lack numeracy skills and, even more likely, new types of basic skillseste aceea ca mulți oameni nu au, de asemenea, abilități numerice și, chiar mai probabil, noile competențe de bazăsuch as computer literacy and problem solving. cum ar fi calculatorul.Lack of basic skills is particularly evident among Lipsa de competențe de bază este evidentă în mod special în rândulthe unemployed and the long-term unemployed. Șomerilor.Employers will be most reluctant to hire such Angajatorii sunt mai reticenti în a angaja astfel deindividuals, not only because they may not be able to do currently available jobs but also persoane fizice, nu numai pentru că acestia nu pot fi capabili pentru locurile de muncă disponibile, ci sibecause lack of basic skills may prevent the acquisition of further skill. lipsa de competențe de bază pot preveni achiziționarea de calificare pe mai departe.

The long-term aim ough

Strategiile Strategiile pe termen lung ar trebuito be to move towards the key competences identified in the EU Reference Framework for Key sa se indrepte spre dezvoltarea competentelor resurselor umane Competences, namely communication in the mother tongue and a foreign language spre imbunatatirea competetelor resurselor și anume comunicarea în limba maternă și intr-o limbă străină,mathematical literacy and basic competences in science and technology, ICT skills, learning-to- alfabetizarea matematică și competențe de bază în știință și tehnologie, competențe în domeniul TIC, competențe interpersonale și civice, spirit antreprenorial și sensibilizarea culturii.

The responsibility for dealing with the lack of basic skills among unemployed people and the Responsabilitatea acestei strategii de imbunatatire a competentelor resurselor umane sit totodata obligatia de finantarefunding of the remedy clearly lies with Government., o are in mod clar Guvernul Croat. In some senses it reflects the failure of theAngajatorii nu au nici interes si nici resursele necesare pentru cresterea nivelului de calificare al somerilorunemployed and the individuals themselves do not have the resources or knowledge to acquire și a persoanelor fizice. Serviciul ocuparii fortei de munca sunt datori sa se ocupe atat de somerii inregistrati cat si de cei neinregistrati. Un prim pas al Oficiului de muncă este identificarea celor cu deficiente de calificare si stabilirea nivelului actual de calificare si tipul de formare suplimentar care ar fi cel mai benefic.

Skills for the market economy 2. Competențe pentru economia de piață.

Most people who become unemployed need more than basic skills training.

They may not have a clear idea of what they would like to douniUnele persoane nu pot avea o idee clară a ceea ce ei ar dori să facăand would therefore need advice based on their capabilities and potential. și, prin urmare, ar fi nevoie de sfaturi bazate pe capacitățile și potențialul fiecaruia. OOne possible sourc posibila sursăof such counselling would be the employment service, but there may be other sources of de consiliere, ar fi serviciul de ocupare al forței de muncă, dar pot exista si alte surse de counselling, which could be used, through private training and recruitment organisations, or in consiliere, care ar putea fi folosite, prin intermediul organizațiilor private de formare și de recrutare, sau înemployers' associations or NGOs. asociațiile patronale și ONG-uri. It is important to recognise that in a modern economy many skills are not the highly technicaEste important să se recunoască faptul că într-o economie modernă multe abilități nu sunt extrem de tehnice pentru toatetypes which require long training. tipurile de formare profesională.

As the service sector expands, more and more jobs needThe general approach in most European countries is that employers should be responsible foAbordarea generală în majoritatea țărilor europene este faptul că angajatorii ar trebui să fie responsabili pentrutraining their own employees, since they know best what the training needs are and since the instruirea angajaților proprii, deoarece ei știu cel mai bine care sunt nevoile de formare al angajatilor. This approach has, howeverCele mai multe Croatian companies do not do as much training as required, preferring to try to attract trainedcompanii croate nu fac antrenamentul necesar, preferând să încerce să atragă lucrători instruitiworkers from the labour market or other firms. de pe piața forței de muncă. Unii nu apreciaza necesitatea și valoarea of training; and some have, under serious cost pressures, cut back training budgets as ade formare profesională, și chiar sunt sub presiuni grave ale costurilor, reducea bugetelor de training si evitarea cheltuielilor.Bigger and international firms are more likely to appreciate the Firmele mai mari și internaționale sunt mult mai susceptibile in a aprecianeed for employee development, but there are problems particular to the numerous SMEs in nevoia de dezvoltare a angajaților, dar există probleme specifice pentru marea majoritate a IMM-urilor dinCroatia. Croația. They are less aware of the importance of employee development; they are unlikely t

Possible approaches to government intervention in company training could include: Abordări posibile de intervenție a guvernului în formarea companiilor pentru remedierea problemei prezentate anterior ar putea include:

a.Croatia has a law requiring firms to allow employees paid leave for a certain number of – Croația are o lege ce impune firmelor sa permita angajaților concediu plătit pentru un anumit număr dedays for training. zile pentru pregătire.However, effects of this law are considered marginal. Cu toate acestea, efectele acestei legi sunt considerate marginale. The point is that, Ideea este că,without detailed regulation, and potentially burdensome and costly implementation fără reglementări detaliate, si, posibil, greoaie și costisitoare punerea în aplicare a acestor mecanisme devine greu de aplicat.Another problem is that there is no way of O altă problemă este că nu există nici o modalitate deensuring that the training is appropriate to the individual's or the economy's needs. asigurare a faptului că formarea este oportuna nevoilor economiei.

b. – Subsidies for company training, in particular management training, exist, but they aSubvenții pentru formarea companiei, în special pentru formarea managementului, există, dar ele suntgeneral. generale. Acestea They are not targeted at specific disadvantaged firms or particular kinds onu sunt orientate spre anumite societăți dezavantajate sau anumite tipuritraining, which is very costly. de formare si sunt foarte costisitoare.

– The issue of deadweight has not yet been analysed,c. Fezabilitatea de stimulente fiscale pentru a încuraja (co-) investițiile în formarea profesională. Un punct este legat de faptul că sistemul de impozitare nu ar trebui să hamper the acquisition of skillsîmpiedice dobândirea de competențe. For example, learners at People's Open Universities De exemplu, studenții de la universitățile popularehave to pay full VAT at 22%, which is a considerable disincentive to participation. trebuie să plătească TVA-ul complet de 22%, care este un obstacol considerabil pentru multi dintre studenti.

– dIntroducerea de taxe și sisteme de finanțare nu a fost luat în considerare până acum. These impose a levy on employers and give a grant to those who train in requireAcestea impun o taxa angajatorilor și acorda o subvenție pentru cei care se antreneaza pentru imbunatatireaskills. competențelor.There is some evidence that certain kinds of intervention can influence the training market; Există unele dovezi că anumite tipuri de intervenție pot influenta piata de training. Stimulentele financiare ar putea fi foarte utile pentruprovide a clear signal to enterprises of the importance of training, even if they are not designed furnizarea unui semnal clar pentru întreprinderile care dau importanța formării, chiar dacă acestea nu sunt proiectateto be long-term instruments but simply a pump-priming device. pentru a fi pe termen lung, ci pur și simplu dispozitive de pompa de-amorsare. Where there is clear evidence

Training of managers 3. Formarea managerilor.

This is a particularly important area in Croatia. Acesta este un domeniu deosebit de important în Croația. The disciplines involved in managing companies Disciplinele implicate în societățile de administrarein the past are very different from those required of private companies operating in a market din trecut, sunt foarte diferite de cele solicitate de companiile private care operează pe piața si economy and faced by increasingly severe international competitioncare se confruntă cu o economie și o concurența internațională din ce în ce mai severă. In the previous industrial În sectorul industrial anterior structures managers did not have to concern themselves unduly with increasing productivity ormanagerii structuri nu trebuiau să se preocupe în mod nejustificat, cu creșterea productivității sautraining their workers for new tasks. formarea lucrătorilor pentru noi sarcini. Many owners of newly private companies were notCompaniile mari au developing good systems of management training, and higher education institutions aredezvoltat sisteme bune de formare în management, precum și instituțiile de învățământ superior ajuta la developing business education studies leading to diplomas or MBAs, though there may be dezvoltarea studiilor in afaceri. For SMEs there may be greater problems, for the

Managerii IMM-urilor au o gamă largă de responsabilități si de aceea why they needed broader training.au nevoie de instruire mai larga. But it may be impossible for such a manager to take time Consiliul Național pentru Competitivitate a criticat calitatea managementului în ceea ce privește oobjective of improving competitiveness and suggested that management training be givebiectivul de îmbunătățire a competitivității și a sugerat că formarea managementului ar trebuii sa primescaspecial attention. o atenție mai specială. There are several possible action points, which might be pursued. Există mai multe puncte posibile de acțiune, care ar putea fi urmărite.

– •An assessment should be undertaken of the formal management education course O evaluare ar trebui să fie întreprinsa la cursurile de educație formală a învățământului superior pentru a se asigura că ofertele lor suntin line with best practice in other more developed economies. în conformitate cu cele mai bune practici ale unor economii mai dezvoltate.

– Ar trebuii stabilite link-uri de legatura intre•Links should be established between Croatian institutions and those in other countrie instituțiile croate și celelalte țări. Such links already exist to some extent, but management education expertise isCroația ar trebui să profite de progresele pe care alte țări le-aumade. făcut.

– •Consideration should be given to establishing centres for management education a •Networks of companies (including 'clusters') involved and interested in managemRetelele companiilor implicate și interesele de formare a managementuluitraining should be established at regional or local level. ar trebui să se reuneasca la nivel regional sau local. This would fall naturally to the Acest lucru ar putea fipossible for larger enterprises which have in-house management training programmes to posibil pentru întreprinderile mari, care au in-house, programe de formare în domeniul managementului si astfel potact as “mentors” for other companies who are less advanced, and in particular for SMEs, to acționa în calitate de "mentori" pentru alte companii, care sunt mai puțin avansate, și, în special pentru IMM-uri, pentru aencourage and guide them in their efforts to improve. încuraja și ghida eforturile lor de îmbunătățire.

Dezvoltarea resurselor umane in Grecia

Investiția în resursele umane va fi una dintre pârghiile principale ale creșterii economiei naționale in Grecia.

Educația, formarea profesională inițială și continuă, precum și cercetarea, vor trebui să contribuie la întregului proces investițional în resursele umane, astfel încât ele să poată sprijinii o manieră reală a capacitattii economiei naționale, și implicit a resurselor umane, de a face fată presiunilor competitive crescânde de pe piața unică europeană și de pe cea globală.

Această viziune integrată va contribui la atingerea obiectivelor actuale la nivel național și a obiectivelor Uniunii Europene privind politica de coeziune, ocuparea forței de muncă și învățarea pe parcursul întregii vieți, așa cum ele sunt definite în cadrul Strategiei Lisabona și sunt reflectate în politicile care privesc învățământul preuniversitar, învățământul tehnic și profesional, învățământul superior și educația adulților.

Obiectivele strategice integratoare și strategiile specific pentru dezvoltarea resurselor umane în Grecia sunt următoarele:

Crearea unui sistem funcțional de evaluare a nevoilor reale și de definire a direcțiilor de dezvoltare a resurselor umane, în contextul actual al pieței europene și globale prin:

Creșterea capacității de analiză și evaluare a schimbărilor survenite pe piața muncii;

Înțelegerea nevoilor de pe piața muncii din perspectiva cererii și ofertei;

2. Asigurarea unor sisteme de formare inițială de calitate pentru copii și tineri prin:

Formarea competentelor de bază pentru toți (copii, tineri);

Formarea profesională inițială de calitate.

Dezvoltarea profesională ca suport pentru o ofertă de forță de muncă pe piața muncii, flexibilă și articulată cererii potențiale de muncă prin:

Ajustarea ofertei de formare continuă pentru DRU;

Creșterea calității sistemului de formare continuă a personalului;

Dezvoltarea unei rețele integrate, performante și flexibile de gestionare a nevoilor de formare în raport cu evoluțiile de pe piața muncii;

Crearea unor mecanisme de evaluare a serviciilor de FCA.

Valorificarea pe piața muncii a competentelor și potențialului fiecărui individ/grup cu risc de excluziune social prin:

Îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competentelor profesionale persoanelor excluse social;

Asigurarea oportunităților egale în formare și acces pe piața muncii;

Dezvoltarea cu prioritate a resurselor umane care lucrează cu grupurile vulnerabile pentru furnizarea unor servicii sociale de calitate

4.3. Evaluarea impactului punctelor forțe și slăbiciunilor interne, a oportunităților și a amenințărilor ce provin din mediul extern

Evaluarea Croației.

Puncte tari:

Ponderea ridicată a populației tinere în totalul populației tarii;

Croatia are un spor natural pozitiv;

Numărul ridicat atât al unităților de învățământ, cât și al elevilor în raport cu media internațională;

Un număr de școli de arte și meserii;

Existența centrelor universitare în care funcționează nuclee de cercetare (un sfert din numărul total la nivel național) ce cuprind 175.399 de studenți;

Existența Centrului de consiliere pentru femei și copii supuși violenței domestice.

Puncte slabe:

Ponderea ridicată a populației concentrate în mediul rural (49,23%);

Nivel al sărăciei ridicat;

Absența unei redistribuiri a populației ocupate dinspre agricultură spre servicii și industrie;

Lipsa unor spații adecvate și a dotărilor necesare procesului de instruire, în special în școlile profesionale și de ucenici care să țină pasul cu nevoile mereu în schimbare ale pieței forței de muncă,

Rată ridicată a mortalitații infantile;

Nivelul insuficient de centre de consiliere și de ajutorare a femeilor și copiilor supuși violenței domestice;

Insuficiența unor centre de servicii integrate de consultanță pentru persoane ce se întrețin singure.

Oportunitati:

Elaborarea Planului National de Acțiune pentru Învațământul Profesional și Tehnic (PRAI) 2009 – 2020;

Posibilitatea ca infrastructura sociala existentă prin modernizări și reabilitări să servească drept spații pentru dezvoltarea de servicii integrate pentru categoriile dezavantajate.

Amenintari:

Migrația forței de muncă calificate spre alte state;

Numărul mare de salariați din întreprinderile mari care prin restructurare ar putea exercita presiuni pe piața muncii;

Slaba capacitate a firmelor de consultanță din tara, cu efecte negative asupra cheltuirii fondurilor comunitare;

Creșterea infracționalității din cauza nepregătirii și neutilizării corespunzătoare a forței de muncă prin programe de integrare pe piața muncii.

Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii specifice au o influență benefică directa asupra populației existente în tara, iar pe de altă parte reprezintă o premisă fundamentala pentru planificarea progresului în toate sectoarele sociale și economice și, implicit, asupra dezvoltării durabile.

Modernizarea structurală a economiei, dezvoltarea performanțelor și a capacității de competitivitate nu pot fi implementate fără o ridicare considerabilă a nivelului de calificare a populației și dezvoltarea atitudinii sale în favoarea înclinației antreprenoriale, a abilității de adaptare la economia de piață. Obiectivele Croatiei sunt:

Îmbunătățirea pregătirii forței de muncă în scopul de a răspunde cât mai bine cerințelor de pe piața regională a muncii;

Dezvoltarea spiritului antreprenorial și îmbunătățirea calității managementului în regiune;

Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural;

Pregatirea resurselor umane pentru meserii specifice, deja cerute pe piața muncii.

Măsurile propuse pentru atingerea acestor obiective sunt:

1. Îmbunătățirea deprinderilor practice ale elevilor;

2. Pregatirea continuă a forței de muncă angajate și reconversia profesională a șomerilor pe termen lung;

3. Instruirea populației ocupate și neocupate în vederea dezvoltării spiritului antreprenorial și al afacerilor;

4. Îmbunătățirea managementului national;

5. Instruirea specifică a comunităților rurale;

6. Instruire specifică pentru turism;

7. Instruire privind conservarea și ocrotirea mediului.

Rezultatele așteptate sunt:

formarea unor specialiști în management, marketing, resurse umane;

îmbunătățirea performanțelor în domeniul organizării IMM-urilor;

promovarea participării tinerilor la problemele practice ale vieții comunității;

sprijinirea elevilor în alegerea unei cariere în concordanță cu vocația fiecăruia;

îmbunătățirea indicatorilor de ocupare a forței de muncă;

dezvoltarea spiritului antreprenorial;

creșterea calității serviciilor turistice;

identificarea aptitudinilor vocaționale;

schimbarea mentalității și a modului de a acționa față de mediul înconjurător.

Evaluarea Greciei.

Puncte tari:

Forța de muncă ieftină, disponibilă și calificată;

Existența unui sistem educațional la nivel universitar și a unui procent ridicat al persoanelor cu studii superioare precum și cunoașterea de limbi străine;

Existența unui cadru instituțional pentru dezvoltarea cunoștințelor profesionale;

Existența unor mari centre urbane în tara, cu potențial de ocupare a forței de muncă;

Potențial ridicat pentru dezvoltarea activităților din turism, industrializarea produselor agricole, a produselor forestiere, piscicole și în sectorul serviciilor;

Existența unui cadru legislativ acceptabil care să motiveze angajații și angajatorii în scopul creșterii ratei de ocupare a forței de muncă;

Încurajarea antreprenoriatului prin credite ne/guvernamentale/granturi;

Conviețuirea pașnică a minorităților.

Puncte slabe:

Lipsa unui învățământ obligatoriu și a unor centre de instruire în zonele rurale;

Distribuția neechilibrată a activităților de instruire în tara, care favorizează centrele urbane;

Lipsa unor programe în conformitate cu noile tehnologii;

Lipsa unor programe de instruire potrivite care să satisfacă nevoile specific precum: instruirea instructorilor, instruirea managerilor, reinstruirea șomerilor pe termen lung.

Conștientizare slabă în rândul salariaților cu privire la programele de instruire, generată de lipsa fondurilor și a culturii organizaționale;

Sprijin insuficient acordat șomerilor din partea statului prin instruire profesională conform nevoilor pieței muncii;

Nivel ridicat al șomajului de lungă durată (rata șomajului în regiune este în medie de 10 %);

Lipsa unei prognoze pe termen mediu/lung. Agenții economici nu pot trimite informații cu privire la anticiparea tendințelor de dezvoltare a diferitelor sectoare economice. În felul acesta nu există posibilitatea unei analize sigure a pieței muncii;

Incompatibilitate între oferta și cererea de instruire, în special pentru instruirea în tehnologii modern;

Lipsa echipamentelor moderne de instruire folosind cele mai noi tehnologii și răspunzând nevoilor estimate.

Lipsa interesului manifestat de firme de a oferi condiții pentru o practica reală și o eficientă instruire a tinerilor în diferite sectoare de activitate;

Incoerența între opțiunile șomerilor și cursurile organizate în mod gratuit de instituții;

Cursuri insuficiente de calificare pentru șomeri (absolvenți, tineri șomeri, șomeri pe termen lung, persoane cu dizabilități);

Lipsa de cunostințe în domeniul tehnologiei informației pentru o bună parte a forței de muncă din mediul rural o exclude de la posibilitatea de a beneficia de oportunitățile potențiale de ocupare a unor posturi moderne.

Lipsa programelor de învățământ la distanță în mediul rural datorită absenței echipamentului adecvat și lipsei motivației pentru specialiștii din sectorul IT de a deveni instructori.

Oportunitati:

Domenii deschise de aplicare a noilor tehnologii și mijloace de instruire (Internet) care fac învățământul la distanță foarte eficient din punct de vedere al costului;

Adaptarea învățământului și a instruirii profesionale la necesitățile pieței muncii;

Modernizarea bibliotecilor pentru a oferi acces forței de muncă la informațiile/ cunoștințele moderne aplicate;

Întărirea capacității și pregătirii administrației publice în scopul acordării de consultanță prevocațională absolvenților, șomerilor pe termen lung și grupurilor vulnerabile pe plan social (femei, minorități, persoane cu handicap, etc.)

Crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea de noi întreprinderi și servicii în activități direct legate de: sectorul de turism, hoteluri și restaurante (centre de turism, centre de informare), industrie artizanală, produse tradiționale, produse de marcă etc., IMM-uri care industrializează produse agricole (conserve de legume și fructe), produse ale industriei forestiere, piscicole;

Acces usor la informațiile privind munca la domiciliu – Internet.

Intensificarea relațiilor de colaborare dintre Agențiile Județene de Ocupare si Formare Profesionala și instituțiile internaționale care au ca obiectiv creșterea performanțelor în domeniul Managementului Resurselor Umane;

Lansarea unor programe speciale care încurajează “plasarea studenților în firme” prin oferirea unor avantaje specific potențialilor angajatori.

Amenintari:

Oportunitățile vagi și limitate de ocupare a forței de muncă combinate cu standardul de viață scăzut au ca rezultat migrarea tinerilor instruiți;

Motivație scăzută pentru șomerii aflați în șomaj de lungă durată pentru urmarea cursurilor de instruire, conform nevoilor de pe piața muncii;

Declinul demografic semnificativ lipsește piața muncii de forța de muncă calificată;

Creșterea economică nu este suficient de intensă pentru a conduce la crearea de noi locuri de muncă în măsură să echilibreze balanța cererii și ofertei de forță de muncă;

Subvenții guvernamentale direcționate mai mult înspre contracararea efectelor sociale generate de disponibilizările masive decât spre economia performantă.

Dezvoltarea pieței negre a forței de muncă are un impact negativ semnificativ asupra pieței muncii legitime, mărind astfel nesiguranța acesteia.

Dezvoltarea resurselor umane in Grecia se va face urmarid urmatoarele masuri:

Măsura 1. Dezvoltarea învățământului de bază, profesional și continuu și sprijinirea angajaților și a șomerilor pe termen lung. Scopul și obiectivele acestei masuri sunt:

Îmbunătățirea resurselor umane prin extinderea educației inițiale către toți copiii;

Aplicarea unei instruiri profesionale selective orientată către sectoarele cu potențial ridicat de dezvoltare (turism, tehnologii noi și servicii în sectorul informatic);

Extinderea procesului de învățare continua către cât mai multe grupuri sociale, prin programme de instruire pentru șomerii aflați în șomaj de lungă durată;

Îndrumarea profesională preliminară a șomerilor, în special a șomerilor aflați în șomaj de lungă durată;

Programe de sprijin legate de instruirea instructorilor;

Sprijinirea angajaților în vederea însușirii de către aceștia a abilităților specifice și astfel adaptarea mai bună a acestora la schimbările rapide din mediul socio-economic;

Sprijinirea șomerilor de lungă durată prin furnizarea către aceștia a abilităților profesionale necesare pe piața forței de muncă.

Măsura 2. Sprijin social și protecție acordate grupurilor vulnerabile și îmbunătățirea accesului lor la piața forței de muncă. Scopul si obiectivele acestei masuri sunt:

Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la piața muncii prin prevederea calificărilor necesare și prin lupta împotriva excluderii sociale;

Îmbunătățirea coeziunii sociale;

Îmbunătățirea serviciilor existente și crearea unor servicii noi adresate grupurilor social vulnerabile.

Măsura 3. Consolidarea instituțională a serviciilor de sănătate și protecție social. Scopul și obiectivele acestei masuri sunt:

Întărirea capacității și îmbunătățirea eficienței operaționale a instituțiilor furnizoare de servicii sociale și de sănătate.

4.3. Propuneri de dezvoltare și aplicare, în România, a unui model strategic existent în Croația și în Grecia

Pentru România, atingerea performanțelor economice și de ocupare a forței de muncă la nivel național, corelate cu un sistem social echitabil, este crucială pentru dezvoltarea durabilă a societății, motiv pentru care format un plan de strategii de dezvoltare a resurselor umane, inspirat din politicile strategice de dezvoltare a resurselor umane din Croației și Greciei. Creșterea muncii în România se poate face prin:

Asigurarea unei funcționări a pieței muncii favorabilă creării locurilor de muncă, reducerii fenomenului muncii nedeclarate și a managementului adecvat al schimbării la nivelul întreprinderilor și lucrătorilor;

Îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru grupurile vulnerabile;

Promovarea competitivității pe piața muncii, în special prin mai buna corelare dintre sistemul educațional și de formare, pe de o parte, și cerințele pieței muncii, pe de altă parte.

România va avea o forță de muncă calificată și flexibilă în contextul pieței europene și globale doar dacă se va face dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o pistă a muncii modernă, flexibilă și inclusiv a 1.650.000 de persoane. Pentru atingerea acestui obiectiv, am stabilit un set de șapte obiective specifice, aflate și ele în diferite grade de superpozare cu cele ale strategiei prezente:

promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițială și continuă, inclusiv a învățământului superior și a cercetării;

promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității muncii;

facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;

dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive; promovarea (re) inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;

îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă;

facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

Țintele strategice ale României pentru anul 2020 sunt:

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 de ani) să crească de la aproximativ 59%, în 2010, la 65%, în 2020;

Rata de activitate a populației în vârstă de muncă să crească de la aproximativ 64% în 2010, la 70-75%, în 2020;

Rata de participare a copiilor în vârstă de 4 ani la educație timpurie să fie de minim 90%;

Ponderea tinerilor de 15 ani care obțin rezultate scăzute privind alfabetizarea funcțională să fie de maxim 15%;

Părăsirea prematură a sistemului de educație de către tineri, grupa de vârstă 18-24 ani, să fie de până la maxim 10%;

Ponderea populației de 22 de ani care a absolvit nivelul de învățământ secundar superior să fie de minim 85%;

Creșterea participării adulților, grupa de vârstă 25-64 ani, la educație și formare până la nivelul de minim 12%;

Numărul de participanți la programele de calificare sau recalificare destinate grupurilor vulnerabile să crească de la 6.487 în 2010 la 170.000 în 2020;

Numărul participanților la programele de formare dedicate specialiștilor în domeniul incluziunii sociale să crească de la 4.795 în 2010 la 20.000 în 2020.

Concluzii

Inventarul turistic din Europa este considerabil. El cuprinde un variat și bogat patrimoniu al atracțiilor turistice, determinat de varietatea peisajului montan, colinar și de litoral, de numeroasele vestigii istorice, de tezaurul artei populare, de particularitățile așezărilor urbane. Europa este cea mai bogată regiune și dezvoltata regiune din lume[1][2], insa nu este un spatiu omogen din punct de vedere economic, țările europene nu sunt toate tari dezvoltate, Ucraina și Republica Moldova sunt excepție și sunt clasificate drept țări cu o dezvoltare medie. L' Europe de l'Ouest et l' Europe du Nord très prospères contrastent avec certaines régions moins riches d' Europe centrale (comme certaines régions de Pologne), d' Europe de l'Est (Moldavie, Ukraine, certaines régions de Roumanie, Russie) et d' Europe du Sud (Albanie, Serbie, Macédoine, certaines régions de Bulgarie, Italie du Sud, certaines régions d'Espagne, de Grèce et du Portugal). Europa de Vest și Europa de Nord sunt cele mai de succes, în contrast cu părțile mai puțin bogate din Europa Centrală (cum ar fi parti din Polonia), Europa de Est (Moldova, Ucraina, părti din România, Rusia) și Europa de Sud (Albania, Serbia, Macedonia, Bulgaria, părți din sudul Italiei, parti din Spania, Grecia și Portugalia). La mégalopole européenne constitue le cœur économique de l'Europe.Megalopolisul european este inima economică a Europei.

Economia Europei generează un PIB de peste € 12.629 mii de miliarde (US 17578 miliarde dolari în 2011) în conformitate cu Fondul Monetar Internațional (FMI), ceea ce face cea mai mare economie din lume. În medie, 1,1% din persoanele angajate în Europa lucrează în sectorul de cazare turistică. În 2011, mai mult de 9 milioane de persoane au fost angajate în hoteluri, restaurante și în sectorul de catering care este echivalentul a 4,2% din totalul persoanelor ocupate. În acest sector, cel mai mare număr de locuri de muncă a fost observat în Spania (1450000) și în Germania

Economia Croației este o economie bazată pe servicii, sectorul terțiar reprezentând 70% din totalul produsului intern brut (PIB). PIB Croației în 2010 a fost de 335.5 miliarde kuna croată și a scăzut cu 1,4% fata de anul 2009 (a se vedea tabelul 1.3.). Deși economia croată a arătat semne de revenire în ultimul trimestru al anului 2010 și a ieșit oficial din recesiune în primul trimestru al anului 2011, indicatorii economici sugerează că recuperarea poate fi lentă, iar economia este de așteptat să crească cu 1.5-1.8% în 2011.

Economia Greciei este pe locul 32 din 37 cele mai mari din lume. În plus, Grecia este a 15 din 27 cele mai mari state membre al Uniunii Europene. În ceea ce privește venitul pe cap de locuitor, acesta este de 27.875 dolari și 27.624 dolari pentru PIB nominal și paritatea puterii de cumpărare. O țară dezvoltată, economia Greciei, în principal se învârte în jurul sectorul serviciilor (85,0%) și industriei (12,0%), în timp ce agricultura reprezintă 3,0% din producția economică națională.

Dezvoltarea resurselor umane îmbunătățește calitatea vieții oamenilor, prin punerea în valoare a capitalului uman, realizarea unor niveluri ridicate de ocupare, îmbunătățirea productivității, accesul la educație de înaltă calitate și de învățare continuă și consolidarea incluziunii sociale. This means: to invest in people so that they acquire new knowledge and skills, strengthen the practice for lifelong learning aimed at professional realization during the whole active life; to guarantee to all adequate participation in the society and the right to decent work and as a result of all purpose-oriented actions – to achieve economic and social cohesion. Aceasta înseamnă: a investi în oameni, astfel încât să dobândească noi cunoștințe și competențe, consolidarea practicii pentru învățarea pe tot parcursul vieții vizează realizarea profesională în timpul vieții, pentru a garanta participarea adecvată în societate și dreptul la muncă decent. În urma tuturor acțiunilor orientate, unicul scop este acela de a realiza coeziunea economică și socială.

Planul strategic de dezvoltarea resurselor umane in Croatia cuprinde:

Îmbunătățirea competențelor de bază.

Competențe pentru economia de piață.

Formarea managerilor.

Obiectivele strategice integratoare și strategiile specific pentru dezvoltarea resurselor umane în Grecia sunt următoarele:

Crearea unui sistem funcțional de evaluare a nevoilor reale și de definire a direcțiilor de dezvoltare a resurselor umane, în contextul actual al pieței europene și globale;

Asigurarea unor sisteme de formare inițială de calitate pentru copii și tineri;

Dezvoltarea profesională ca suport pentru o ofertă de forță de muncă pe piața muncii, flexibilă și articulată cererii potențiale de muncă;

Valorificarea pe piața muncii a competentelor și potențialului fiecărui individ/grup cu risc de excluziune social.

Pentru România, atingerea performanțelor economice și de ocupare a forței de muncă la nivel național, corelate cu un sistem social echitabil, este crucială pentru dezvoltarea durabilă a societății, motiv pentru care format un plan de strategii de dezvoltare a resurselor umane, inspirat din politicile strategice de dezvoltare a resurselor umane din Croației și Greciei. Creșterea muncii în România se poate face prin:

Asigurarea unei funcționări a pieței muncii favorabilă creării locurilor de muncă, reducerii fenomenului muncii nedeclarate și a managementului adecvat al schimbării la nivelul întreprinderilor și lucrătorilor;

Îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru grupurile vulnerabile;

Promovarea competitivității pe piața muncii, în special prin mai buna corelare dintre sistemul educațional și de formare, pe de o parte, și cerințele pieței muncii, pe de altă parte.

ANEXA 1

ANEXA 2

Ocuparea fortei de munca in Europa in 2011

Statistici pe sexe

Statistici pe varsta

Statistici in functie de nivelul de educație

ANEXA 3

Atractii turistice din Croatia

Gornji Grad

Basilica Euphrasian

Insula Mljet

Palatul lui Diocletian din Split

Pula Arena

Korcula

Rovinj

Insula Hvar

Lacurile Plitvice

Dubrovnik

Atractii turistice din Grecia

Muntele Athos

Mystras

Lindos

Cheile Samaria

Myrtos Beach

Delphi

Meteorei

Mykonos

Parthenon

Santorini

ANEXA 4

Economia Croației

Economia Greciei

Bibliografie

A. Manolescu, Managementul resurselor umane, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1995.

A. Gheorghilas, Geografia turismului international, Editura Universitara, Bucuresti, 2008.

C. Origet du Cluzeau, P. Origet Cluzeau, P. Viceriat, « Le tourisme des années 2020 : des clés pour agir », La Documentation Française, 2009.

D. Firoiu, Resursele Umane în Turism, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003.

D. Stabler, A. Papatheodorou, T. Papatheodorou, T. Sinclair, « The economics of tourism », Routledge, 2009.

R. Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2000.

R. Emilian, Conducerea resurselor umane, Ed. Expert, 1999.

T. Simon, M. Candea, E. Bogan, A. Tataru, Turism urban, Editura Transversal, Bucuresti, 2009.

V. Petrovici, Managmentul Resurselor Umane, Editura Muntenia, Bucuresti, 2007.

Ghid turistic Croatia, Croatia ghid turistic, Editura Ad Libri, Bucuresti, 2007.

Ghid turistic Grecia, Grecia ghid turistic, Editura Ad Libri, Bucuresti, 2007.

Surse electronice:

http://ArhivaTravel.ru/Croația/OUG/climat/

http://ArhivaTravel.ru/Croația/OUG/Natura/nationalparks/

http://www.cia.gov//library/publicagtions/the-world-factbook/geos/gr.html

http://croatia-Tour.ru/OUG.php

http://www.dae.gov.ro/articol.php?id=2221

http://www.dl.bsu.by/mod/book/view.php?id=8049

http://www.dzs.hr/Hrv_Eng/StatInfo/pdf/StatInfo2006.pdf

http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_European_Union

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_past_and_future_GDP_(nominal)

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/GDP_per_capita,_consumption_per_capita_and_comparative_price_levels

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Labour_input_indicators_overview

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Tourism_employment

http://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89conomie_de_l'Europe

http://graphics.eiu.com/files/ad_pdfs/eiuForesight2020_WP.pdf

http://www.indexmundi.com/croatia/gdp_real_growth_rate.htm

http://perspective.usherbrooke.ca/bilan/servlet/BMTendanceStatPays?langue=fr&codePays=HRV&codeTheme=8&codeStat=ȘL.IND.EMPL.ZS

http://www.touropia.com/tourist-attractions-in-croatia/

http://veilletourisme.ca/2007/02/14/les-ressources-humaines-en-tourisme-le-contexte-et-la-situation/