Tendinte In Evolutia Datoriei Publice Externe A Romaniei [626935]

CUPRINS :

INTRODUCERE ………………………………………………………………………… …..2
CAPITOLUL I : CONSIDERATII GENERALE PRIVIND DATORIA PUBLICA
EXTERNA …………………………………………………………………………………..4
1.1. Clasifi carea datoriei publice : extern ă si intern ă……………………………………… ..4
1.2. Factorii de influență ai datoriei publice externe ……………………………………….11
1.3. Cadrul juridic al datoriei publice externe ………………………………………………14
CAPITOLUL II : MODIFICARI IN DINAMICA SI STRUCTURA DATORIEI PUBLICE
EXTERNE A ROMANIEI IN PERIOADA 2011 -2017 ……………………………………16
2.1. Indicatori statistici utiliza ți in analiza datoriei publice externe ………………………..16
2.2. Analiza dinamicii datoriei publice externe …………………………………………….18
2.3. Analiza structurii datoriei publice externe …………………………………………….24
CAPITOLUL III : MANAGEMENTUL SI PE RSPECTIVELE EVOLUTIEI DATORIEI
PUBLICE EXTERNE A ROMANIEI ……………………………………………………..28
3.1. Importan ța si continutul managementului datoriei publice ……………………………28
3.2. Masuri de solutionare a crizei datoriei externe ………………………………………..31
3.3. Previziunea datoriei p ublice externe in perioada 2018 -2022 ………………………….34
CONCLUZII ……………………………………………………………………………….41
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………43

2
INTRODUCERE
Pentru multe țări , datoria externă face parte în economia contemporană , dintre
resursele exogene ale dezvoltării si nu este un fenomen negativ atâta timp cât se pot achita
anuitățile la scadență. În ultimii ani însă, foarte multe țări s -au confruntat cu datorii externe
acute. C auzele sunt diverse , deși au aceeași problemă . În unele cazu ri, problema datoriei
provine dintr -o utilizare și un control ineficient a fondurilor împrumutate de către țările
debitoare. De exemplu, profiturile din investițiile realizate nu reușesc să acopere nici măcar
costurile serviciului datoriei, pentru mulți de bitori , iar pentru alții o politică inadecvată de
gestionare a datoriei a dus la o acumulare a datoriei externe care s -a dovedit a fi excesiv de
mare pentru capacitatea țării de a o rambursa.
Opțiunea mea pentru alegerea temei lucrării de licență a fost de terminată de
perpetuarea datoriei externe în România și de evoluția sa ascendentă, mai accentuată în
ultimii ani, precum și de necesitatea asigurării deficitului extern și a sustenabilității
acesteia.
Economia mondială nu se află deloc într -un echilibru st abil la momentul actual, ci
într-o stare volatilă ale cărei probleme par a se adânci din ce în ce mai mult, sistemul politic
și economic internațional fiind caracterizat de confuzie , nesiguranță și instabilitate. Dintre
toate problemele, datoria externă pr in incontestabila sa importanță și actualitate a generat
cele mai multe controverse decât orice altceva pe parcursul dezvoltării sistemului
internațional.
Nevoia de credite publice, extene sau interne este o realitate întalnită în tot mai
multe țări, dator ia conducerii politice la nivel central este de a folosi aceste împrumuturi în
mod special pentru creșterea capitalului productiv, din profitul căruia să se restituie atât
dobânzile aferente, cât și împrumutul.
Criza datoriilor externe înregistrat ă în mai multe țări ale lumii, îndeosebi a țărilor cu
un nivel mediu și în curs de dezvoltare, dovedește necesitatea restructurării majore a
relațiilor internaționale. Acest aspect se conjugă și cu alte crize care se manifestă în
economia mondială: criza a limentară , crize de m aterii prime, criza ecologică , criza
petrolieră , deteriorând climatul general al relațiilor dintre state cu diferite puteri și inegale
din punct de vedere financiar , tehnologic, demografic, militar .

3
Statul recurge la împrumuturi dacă sporirea cheltuielilor publice nu este însoțită de
creșterea concomitentă a veniturilor , astfel generând datorie publică. Atunci când datoria
publică crește, impozitele cresc , deficitul bugetar sporește , cheltuielile publice pentru
servicii și bunuri scad ( atunci cand veniturile fiscale nete rămân constante) iar serviciul
datoriei se majorează corespunzător.
Prezenta lucrare este structurată pe trei capitole ce vin să detal ieze subiectul lucrării
cu introducere si concluzii, ce conferă o înțelegere mai bună și o reflectare a problemei
datoriei externe.
Împrumutul extern este un element indispensabil atunci cand vorbim de o economie
deschis ă. Insuficiența resurselor proprii a unei țări pentru asigurarea creșterii economice
condiționează apelarea la mijloa ce obtinute din exterior.
Majoritatea țărilor care au tranziția spre economia de piață sunt constra nse de astfel
de circumstanțe și sunt nevoite s ă apeleze la surse externe de finanțare pentru acoperirea
cheltuielilor curente, finanțarea deficitului bugeta r, susțin erea cursului monedei naționale .
Contractarea împrumuturilor externe pentru dezvoltarea economică , pe plan
international, este considerată ceva normal, însă este necesar să se țină cont de faptul că
impactul creditării externe asupra economiei naț ionale apare in general, în funcție de
condițiile , destinația , volumul , și modul de utilizare a acestor resurse.
În condițiile unei gestiuni a resurselor neadecvate, folosirii neraționale a fondurilor
primite din exterior sau a unei lipse de prevedere care condițioanează apelarea în exces la
împrumuturi , costisitoare aceste fluxuri financiare se transformă doar în mică măsură, într –
un ajutor efectiv.
Un subiect de maximă importanță pentru Romania , este studierea și cercetarea
problemelor legate de politica împrumuturilor exter ne, deoa rece din cadrul acestor re surse
se preconizează asigurarea creșterii economice durabile în ciuda insuficiențe i de fonduri
proprii.
Pe baza analizei efectuate în cele trei capitol din aceasta lucrare , în încheiere au fost
contura te atat concluziile , cat și recomandările autorului cu privire la măsurile de
soluționare a problemei împrumuturilor externe și eficientizare a acesteia, utilizând
metodele recomandate de organismele financiare internationale și specifice economiei de
piață care, se ocupă de studiul aprofundat a domeniului în cauză.

4
CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND DATORIA
PUBLICA EXTERNA
1.1. CLASIFICAREA DATORIEI PUBLICE : EXTERNA SI INTERNA

Datoria publică reprezintă totalul obligațiilor juridice bănești, care revin statului, la
un moment dat, în virtutea împrumuturilor făcute până la moment ul respectiv de orice alt
subiect de drept .
Datoria publica a Rom âniei reprezintă totalitatea obliga țiilor financiare interne si
externe ale statului, la un moment dat, ce provin din împrumuturi contractate direct sau
garantate d e Guvern, prin Ministerul Finan țelor Publice, sau de autorita țile administra iei
publice locale, de la diversi creditori, persoan e fizice sau jurid ice, rezidente sau nerezidente
în România . (Pirvu, 2008 ).
Datoria publică internă reprezintă acea parte din datoria publică totală care
reprezintă totalitatea obligațiilor financiare ale statului, ce provin din împrumuturi
contractate dir ect sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente în
România, în lei sau în valută.
Datoria publică externă este alcătuită din partea din datoria publică totală care
re[rezint ă totalitatea obligațiilor financiare ale statului, proveni nd din împrumuturi
contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice , nerezidente în
România.
Datoria publică internă reprezintă totalitatea obligațiilor statului, ce provin din
împrumuturi contractate direct sau garantate de stat , de la persoane fizice sau juridice, în lei
sau valută, de pe piața internă, inclusiv sumele primite d in sursele Trezoreriei Statului, iar
datoria publică externă reprezintă totalitatea obligațiilor statului, provenind din
împrumuturi de pe piața externă, contractate direct sa u garantate de stat (Văcărel,
Bistriceanu, Anghelache, Bodnar, Bercea, Moșteanu, Georgescu, 2007)
Legătura dintre cele două tipuri de datorie poate fi influențată de factori politici,
precum: proiectele mari de investiții publice prin implicarea importurilor de tehnologie
avansată. (Moșteanu, Postole, Gherghina , 2010)

5
In sistemul relațiilor economice internaționale con temporane, asistența financiară
externă pentru dezvoltare , reprezintă o instituție relativ recentă. Ea a apărut ca o expresie
a extinderii și a adâncirii permanente a cooperării economice dintre țările lumii, pe fondul
reconstrucției economice a țărilor afectate de cel de -al doilea război mondial.
Ulterior, asistența financiară externă s -a concentrat tot mai mult p e problema
lichidării subdezvoltării, a surmontării decalajului existent intre țările bogate și cele sărace.
Ca instrument economic, analiza și definirea asistenței externe trebuie realizate in
contextul mai larg al surselor exogene ale dezvoltării, surse care nu au menirea de a înlocui,
ci de a completa factorul intern care este și va rămane elementul esențial al creșterii
economice a fiecărui stat.
Datoria publică totală reprezintă totalitatea obliga țiilor ale statului (guvern, insti tutii
publice, financ iare, unită ți administrativ -teritoriale) la un moment dat, care sunt rezultate
din împrumuturi interne și externe (în lei și în valută ) contr actate pe termen scurt, mediu și
lung, precum și obligatiile statului catre trezoreria proprie, pentru sumele avansate temporar
în scopul acoperirii deficitului bugetar.
Aceas ta poate fii reprezentată grafic astfel :

Grafic. 1.1.1. Formele de manifestare ale datoriei publice

În general, noțiunea de datorie publică cuprinde totalitatea sumelor datorate de către
stat (respectiv de către unitățile administrativ -teritoriale , administrația centrală de stat, și de
unele instituții publice), la un moment dat, creditorilor săi interni și externi, reprezenta ți de
persoane fizice și juridice. Datoria public ă totală
Datoria public ă intern ă Datoria public ă extern ă
Flotant ă Consolidat ă
ăa Flotant ă Consolidat ă

6
Conform legislației din România, datoria publică este reprezenta tă de totalitatea
obligațiilor la un moment dat, rezultate din împrumuturi, în lei și în valută, pe termen scurt,
mediu și lung, contractate de stat în nume propriu sau garantate de acesta, precum și
obligațiile statului către trezoreria proprie, pentru su mele avansate temporar în vederea
acoperirii deficitelor bugetului de stat.
Datoria public ă flotant ă reprezint ă datoria public ă pe termen scu rt și cuprinde în
special împrumuturile contractate, pe perioade de pân ă la un an, în scopul acoperirii
golurilor d e casa generate de neconcordan ță în timp, a veniturilor cu cheltuielile bugetare.
Datoria public ă consolidat ă cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din
împrumuturile de sta t contractate pe termen mediu și lung, precum si a celor rezultate din
prelungir ea termenelor de rambursare a împrumuturilor pe termen scurt, pe perioade de
timp mediu si lung.
Împrumuturile externe permit unei țări să investeasc ă și să consume peste limita
capacit ății sale interne de produc ție și, prin urmare, s ă finanteze formarea de capital nu
numai prin mobilizarea economiilor interne, ci si prin atragerea de resurse din țările cu
surplus de capital.
Pentru a defini datoria publ ică extern ă, se va porni de la definirea datoriei externe,
ca fiind suma in valut ă datorat ă, la un moment dat, de o țară altor țări sau institutii
finanaciare interna ționale in ba za creditelor primate de stat și de int reprinderi private, dar
cugaran ția sta tului, precum și de firme sau pers oane particulare și care urmeaz ă a fi achitat ă
intr-o perioad ă mai mare de un an. (Ceausu, 2000)
Noțiunea de datorie externă este un termen complex, anume din acest motiv
mulți autori îl interpretează de cele mai multe ori, diferit.
Datoria externă , numită și angajamente externe, reprezintă totalitatea obligațiilor ce
le avem de plată, la un moment dat, către alte țări, ca urmare a operațiunilor externe curente
și de capital, comerciale și necomerciale, a activității decomerț exterior, disponibilități
de valută , credite pe dobânzi, etc. ( Băcescu -Cărbuna ru, 2008 )
Datoria externă, în sens general, reunește într -o sumă unică datoriile pe termen
scurt, mediu cu cele pe termen lung, astfel asigurând riscul de neplat ă prin stabilirea unui
nivel al rezervelor valutare în țara debitoare drept prag de limit ă care nu poate fi niciodată
depășit de nivelul datoriilor externe scadente pe termen scurt.

7
Aspectul respectiv face ca datoria externă pe termen scurt să nu fie agregată de
regulă în conceptul pragmatic și metodologic al datoriei externe totale sau datoriei externe
brute. Când acest concept acoperă toate tipurile de credite angajate de rezidenții unei
economii în raporturile lor cu restul lumii, indiferent dacă există sau nu gara nția statului, se
face, o mențiune specială de tipul „inclusiv datoria pe termen scurt ”, în lucrările specific e
de analiză financiară unde sunt incluse și sumele aferente datoriilor pe termen scurt. (Korka
M. Tușa E.2004 )
Datoria externă a unei țări este formată din operațiuni de împrumuturi și creditări
primite de către o țară sau de către agenții economici privați din aceea țară, în relațiile
internaționale pe care aceasta le desfășoară. (Popa, 2010)
Datoria extern ă brută în sens larg înglobeaz a sumele datorate de stat, unităti
administr ative -teritoriale și alte entitătii de drept public, agenți economici cărora statul le
garanteaz ă datoria sau nu, unor organ isme internaționale, guverne, bănci si altor instituții
publice străine, unor bănci private, firme si altor creditori. Aceste datorii provin din
imprumuturi contractate pentru achizitii de bunuri, execut ări de lucrări și prest ări de
servicii, pentru investi ții directe de capit al sau în scopul îndepl inirii altor obligatii ce deriv ă
din contracte sau diverse reglement ări. (Vacarel, 2004)
Defin itia datoriei externe consacrat ă la nivel interna țional în urma cercet ărilor
efectuate de către alte organisme interna țional e, care au ca obiect princ ipal de activitate
creditarea țărilor cu prbleme in asigurarea necesitatilor financiare, prezint ă datoria extern ă
brută la un moment dat ca fiind suma totală a pasivelor contractuale utilizate și neachitate
ale reziden ților fată de nereziden ți și obligatia reziden ților de a rambu rsa ratele de capital,
cu sau fără doband ă, sau de a achita dobanda ,cu sau fără ratele de captal. Astfel, datoria
extern ă insumeaz ă obliga țiile unei țări față de creditorii din străinatate și cuprinde datoria
statului și datoria contractat ă de beneficiari priva ți, adică persoane fizice sau juridice.
Datoria externă a fost pusă în eviden ță in graficul următor :

8

Grafic. 1.1.2. Datoria extern ă totală si datoria public ă extern ă

In Rom ânia, Legea Datoriei publice nr.31 3/2004 definește datoria public ă
guvernamental ă extern ă ca fiind partea din datoria public ă guvernamental ă ce reprezint ă
totalitatea obligațiilor financia re ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct
sau garantate de la persoanele fizice sau juridice nerezidente in Rom ânia.
Datoria public ă extern ă este un parametru fundamental pentru evaluarea stării
finantelo r publice, ea putând fi definit ă și ca o consecin ță a următoarelor aspect e
macroeconomice (Gaftoniuc, 2000) :
 Capacitate de producție reduse, în raport cu consumul, investițiile și
cheltuielile publice;
 Economisir ea intern ă insuficient ă, față de investiții si deficitul bugetar ;
 Deficit al balanței conturilor curente prea ridicat, comparativ cu intrările
nete de fonduri (datoria fiind exceptat ă);
 Ieșiri de capital excesive, sub form ă investițiilor directe sau chiar “scur geri
de capital” în afara granițelor.
Rolul datoriei publice externe este acela de a suplimenta resursele naționale
contribuind la majoritatea invetstițiilor și a tuturor chelt uielilor interne si poate fi ințeles
prin prisma avantajelor pe care contractarea de credite le presupune.
Prin majorarea produsului intern brut, mai ales prin majorarea investițiilor, capitalul
extern accelereaz ă ritmul creșterii econom ice, in funcție de mărimea intrărilor de capital și
de eficiența cu care este utilizat. Deci, un prim avantaj const ă in accelerarea creșterii
economice. Datoria extern ă totală
Datoria public ă extern ă Datoria extern ă privat ă negarantat ă
de stat
Direct ă, a statului Privat ă, garantat ă de stat

9
Capital ul extern contribuie in cazul țărilor mai putin dezvoltate la suplimentarea
procesului intern de acumulare a capitalului, situate in aceste țări la un nivel relativ redus.
Apelarea la credite externe poate contribui la ridicarea general ă a nivelului calitativ
al unei activit ăți economice, dacă este utilizat in sensul moderniz ării economice si al
diversific ării exporturilor. Participarea capitalului extern la dezvoltarea unor ramuri
moderne, evoluția pe termen lung a raportului de schimb și restructurarea exporturilor sunt
indicatori care pot fi utilizați în aprecierea rolului capitalului extern la întărirea poziției
competitive a țării respective pe plan internațional.
Fondurile ce constituie datoria public ă extern ă permit e claisificarea acesteia in
funcție de destinație, asfel (Anghelache, Beleanu, 2005) :
 Pentru susținerea balanței de plăți;
 Pentru consolidarea rezervei valutare a statului;
 Pentru realizarea unor proiecte de investiții, finanțarea exporturilor,
mobilizarea si dezvoltarea unor domenii prioritare ale economiei;
 Petru realizarea unor reforme sectoriale;
 Pentru realizarea unor importuri stabilite de guvernul statului;
 Pentru finanțarea si refinanțarea deficitului bugetului de stat.
In funcție de perioada pentru care se acord ă (dupa scadență), creditele ce intră sub
incidența datoriei publice externe se pot acorda :
 Pe termen scurt (1-2 ani);
 Pe termen mediu (3-5 ani);
 Pe termen lung (peste 5 ani).
Privite din punctual de vedere al beneficiarului, acest a doreste ca termenul de
rambursare să fie destul de indep ărtat pentru a-i permite procurarea disponibilit ăților
necesar e restituirii creditului si plații dobanzilor și altor cheltuieli aferente.
Daca imprumutul extern are o destinatie productiv ă, atunci ramb ursare a trebuie
stabilit ă in functie de momentul punerii in functiune a obiectivului respectiv.
In cadrul termenului final al unui imprumut extern, se pot evidenția trei perioade
diferite :
 Perioada de utilizare a creditului respectiv ;

10
 Perioada de gratie, pe parcursul acesteia nu se fac plăți ce duc la
rambursarea creditului ;
 Perioada propriu -zisă de rambursare a creditului.
Dacă suma imprumutat ă se acord ă dintr -o dată, iar rambursarea se face intr-o
singur ă tranșă, in cazul acesta beneficiarul creditului dispunde de aceasta pe intreaga durat ă
a creditului.
In schimb, dacă suma respectiv ă se ramburseaz ă și se prime ște in mod eșalonat,
atunci termenul mediu al creditului va fi mai scurt decât cel pentru care s-a contractat.
Acest termen al creditelor se stabile ște in funcție de destinația acestora, de practica
internațional ă, de rentabil itatea obiectivului, de legislația existent ă in țara beneficiarului și a
creditorului.
In funcție de natura creditelor, datoria publică externă poate fi clasificată și astfel :
 Creditori oficiali, aceștia sunt reprezentati de organisme financiare
internațional e, care acord ă asistență publică pe baze multilaterale, reprezentate de credite
financiare si de guverne care acorda asistență bilaterală ;
 Creditori privați, aceștia sunt reprezenta ți de alte instituții financiare și de
bănci care acord ă credite pe baze bilaterale, intreprinderi furnizoare si invetsitori privați.
Dator ia public ă extern ă se manifest ă intr-o anumit ă form ă in fiecare țară, cu toate
acestea, ponderea sa in totalul datoriei publice externe este diferti ă de la un grup de țări la
altul sau de la o țară la alta. În țările dezvoltate, ponderea datoriei publice externe in totatlul
datoriei publce este relativ scăzută din punct de vedere economic, pe când, în țările in curs
de dezvoltare, ponderea este relativ ridicat ă, deoarece aceste țări sunt nevoite să apeleze la
resurse externe de finan țare.
Astfel, optiunea țărilor in ceea ce priveste imprumuturile externe si interne, este
dependent ă de mărimea pieței interne a capitalului de împrumut, raportul dintre importul si
exportul care compun comertul exterior si volumul come rțului exterior.

11
1.2. FACTORII DE INFLUENTA AI DATORIEI PUBLICE EXTERNE

Factorii esențiali care au alimentat dator ia publică a României , au fost: finanțarea
deficitului bugetar consolidat, finanțarea datoriei publice interne directe care este generat ă
de activele neperformante ce sunt preluate de stat la datoria publică pe baza unor legi
speciale, finanțarea proiectelor sau activităților de importanță prioritară pentru România sau
pentru alte destinații stabilite ce sunt aprobate de Guvern, prin emiter ea garanțiilor pentru
împrumuturi interne acordate de stat în baza legilor special, precum și a garanțiilor de stat
pentru creditele interne în lei și valută, finanțarea deficitului balanței de plăți externe,
consolidarea rezervei valutare a statului, f inanțarea unor proiecte social – economice, sau a
altor necesități, din surse externe, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Asumarea d e către state a unor sarcini din ce în ce mai complexe și mult mai ample ,
sub constrângerea a numeroase necesități economico -sociale și pe măsura evoluției lor , a
determinat o creșterea vizibil ă a volumului resurselor bănești ce sunt necesare pentru
acoperirea tuturor cheltuielilor publice. (Negrea, 1994).
Astfel, veniturile obținute de la stat mai ales din taxe și impozite , precum și de la
proprietățile sau întreprinderile sale, s -au dovedit a fi insuficiente raportate la necesitățile
de resurse bănești și in acest mod , a apărut deficitul bugetar, care impune apelul statelor la
alte categorii de resurse, acestea fiind denumit e generic extraordinare pentru a arăta că, spre
deosebire de celelalte , utilizarea acestora nu se încadreaz ă în limitele unei evoluții normale.
(Stefura, 2005).
Deficitul bugetar , ca formă a dezechilibrului bugetar , este expresia decalajului dintre
fluxuri le de intrare și cele de ieșire ale fondurilor bugetare, ca și dimensiune a resurselor
mentionate . El se concretizează prin soldul negativ dintre suma veniturilor curente sau
obișnuite (mai mici) și cea a cheltuielilor public e de acoperit ( mai mari ).
Cauzele de ficitelor bugetare ale României, se regăsesc în evoluția deloc favorabil ă a
economiei reale, ce este reflectată în special în evoluția produsul ui intern brut , luat ca bază
a prelevărilor fiscale.
Scăderilor anuale vaste și repetate ale PIB le cor espunde reducerea destul de
considerabilă a veniturilor bugetare , precum și adâncir ea deficitului bugetar .

12
Pe de alt ă parte , perioadelor de creștere a PIB , le corespund și creșteri ale veniturilor
bugetare, astfel se creeaz ă condițiile ce corespund reducerii deficitului bugetar.
Prin legislația în vigoare , două surse principale au sunt admise în România , în
vederea finanțării deficitului bugetului de stat : disponibilitățile corespunz ătoare Trezoreriei
și împrumuturile interne și cele externe.
În cazul în care , economia națională nu are o perspectivă de a ajunge la o constantă,
chiar și de un nivel foarte scăzut, se acumulează o datorie publică internă pentru a face față
cerințelor tot mai mari în e xecuția bugetară.
În contextu l în care ar exista o pr ognoză, chai și pe termen scurt sau mediu,
creșterea datoriei publice a României , nu ar reprezenta o proble mă greu de rezolvat.
În condițiile de acum insă, în care veniturile la buget sunt depășite de cheltuielile
stabilite prin bugetul de stat, singura solutie este recurge rea la echilibrarea bugetului prin
creștere a datoriei publice interne și a celei externe.
Această datorie publică internă este purtătoare de dobânzi, iar acest lucru va
conduce la creșterea cheltuielilor de la bugetul de stat și va avea ca efect scumpirea vieții
populației țării.
În momentu l actual , datoria publică a ajuns la un nivel destul de ridicat, pentru care
Guvernul trebuie sa pl ătească și dob ânzile aferente.
Guvernul, prin Ministerul de Finanțe, nu are altă rezolvare decât să împrum ute în
continuare de la bănci sau să atragă monetar de la populație prin emisiu ni de certificate de
trezorerie, p entru a putea face față nevoii de a plăti întreaga datorie internă
Acesta este mecanismul folosit de Guvern, prin acesta putand s ă răspund ă cerinței
de surse pentru a putea fi acoperi te cheltuielile de la bugetul statului.
Avand in vedere aceste informa ții, nivelul datoriei publice interne pe care îl deține
România în prezent este destul de mare, în condițiile în ca re veniturile pop ulației au ajuns la
niveluri greu de suportat.
Principalele cauze care au condus la acumularea datoriei publice externe în
majoritate a statelor sunt multiple, implicând atât factori politici , sociali, militari sau
economici .
Printre cele mai importante cauze prezentate în literatura de specialitate a u fost
menționate următoarele (Trotman – Dickenson , 1996) : finanțarea conflictelor militare,

13
adoptarea unor politici de stimulare a cererii de inspirație Keynesistă, fina nțarea po liticilor
sociale ale s tatului, creșterea deficitelor bugetare , cât și a deficitelor din structura balanței
de plăți externe , acestea ap ărând ca urmare a recesiunii sau inflației economice.
Diversele șocuri ce au fost înregistrate în economia mondială, de la șocur ile
petroliere, la fluctuațiile valute lor utilizate pe piața internțională, au contribuit destul de
semnificativ la creșterea problemelor legate de gestionarea datoriei publice a tuturor
statelor. În acela și timp , ritmul susținut de creștere a par ticipării economiilor la schimburile
internaționale de bunuri și servicii, care s -a menținut peste ritmul de acumulare a
lichidităților international, a condus la majorarea datoriei externe. (Ciobanu, 2004)
Creșterea soldului da toriei externe, o povară mai ales pentru țările în curs de
dezvoltare, a fost determinată de factori de natură internă și de factori legați de conjunctura
internațională. Între factorii interni sunt mai i mportanți următorii: utilizarea unor credite
internaționale, mai ales din rațiun i politice, realizarea unor investiții neproductive care nu
au posibilitatea de a produce bunuri competitive în ceea ce prive ște piața externă și, astfel,
să conducă la refacerea tuturor rezervelor interna ționale, respectiv managementul resurselor
împrumutate de către sistemul național.
Supraîndatorarea este o problem ă atât a țărilor debitoare, cât și a celor creditoare,
ambele trebuind să depună eforturi semnificative pentru depășirea unor situații de criză. În
condițiile în care un cre ditor solicită din partea unui debitor achitare cât mai repede posibil
a datoriilor restante, aceasta se va reflecta printr -o scădere a eficienței economice a țării
debitoare, având consecințe severe asupra creșterii economice și asupra ramburs ării ratelor
scadente în perioadele următoare. Cererea excesivă pentru a se efectua rambursarea datoriei
externe din partea țării creditoare sau a organismelor financiare internaționale poate
determina mai ales instabilitate socială și politică, toate eviden țiindu -se într-o scădere a
investițiilor, astfel afectând procesul creșterii economice. Ca urmare , reducerea datoriilor
externe prin metoda negocierilor va putea avea anumite efecte benefice asupra țării
debitoare, de aceea este important să se continue măsurile adoptate de Fondul Monetar
Internațional și Banca Mondială în ceea ce prive ște reducerea datoriilor țărilor sărace ce
sunt îndatorate și așezarea lor pe o traiectorie a scendentă privind creșterea economic ă.

14
1.3. CADRUL JURIDIC AL DATORIEI PUBLICE EXTERNE
Datoria publică guvernamentală externă este definită prin Legea nr. 313/2004 a
datoriei publice ca parte a datoriei pu blice a statului care reprezintă totalitatea obligatiilor
financiare externe ale statului provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de
Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare
externe.
Datoria publică este datoria publică guvernamentală la care se adaugă datoria
publică locală. În scopul evaluării datoriei publice a României, orice obligație, exprimată în
valută, este calculată în monedă națională, utilizându -se cursul valutar comunicat de Banca
Națională a României, valabil în ultima zi din perioada pentru care se face raportarea.
Datorie publică guvernamentală externă reprezinta partea din datoria publică
guvernamentală reprezentând totalitatea obligațiilor financiare ale statului, provenind din
împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice
nerezidente în România .
Datorie publică locală externă – partea din datoria publică locală reprezentând
totalitatea obligațiilor financiare ale autorităților administrației publice locale, provenind
din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau
juridice nerezidente în România .
Legea datoriei pub lice nr.313/2004 a fost abrogat ă si inlocuit ă cu Ordonanta de
urgenta 64/2007, unde da toria publica a inregistrat urm ătoarele modific ări.
Datorie publică reprezint ă totalitatea obligațiilor de natura datori ei publice
guvernamentale și locale .
Datorie publ ică guvernamentală este definit ă ca totalitatea obligațiilor statului la un
moment dat, provenind din finanțările rambursabile angajate pe baze contractuale sau
garantate de Guvern prin Ministerul Economiei și Finanțelor, conform dispozițiilor
prezentei ordonanțe de urgență .
Datorie publică locală reprezint ă totalitatea obligațiilor unităților administrativ –
teritoriale, la un moment dat, provenind din finanțările rambursabile angajate pe baze
contractuale sau garantate de către autoritățile administrației publice locale, conform
dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență și ale Legii nr. 273/2006 privind finanțele
publice locale, cu completările ulterioare .

15
Conform articol ului 11 din ordonanta de urgent ă 64/2007, n erespectarea obligațiilor
de raportare de către beneficiarii de împrumuturi care constituie datorie publică, conform
normelor emise în acest scop în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, constituie
contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei.
Cresterea an de an a datoriei publice externe are loc pe baza unei fundament ări
riguroase a criteriilor de recurgere la contractarea de credite externe si in limite care sa nu
depaseasc ă capacitatea tarii de a -i asigura serviciul, res pectiv de a rambursa ratele de
capital precum si de a plati dobanzile si comisioanele aferente. In acest scop, anual se
stabileste plafonul de indatorare publica externa, care este transmis spre aprobare
Parlamentului Romaniei.
Din definitia datoriei publi ce externe asa cum apare in Legea Datori ei publice nr.
313/2004, rezult ă că aceasta se prezint ă sub dou ă forme, in functie de debitor (de
beneficarul creditului extern) :
 Contractat ă direct de stat, adic ă insumeaz ă obligatiile externe contractate
prin debitori publici, inclusive guvernul national, serviciile sale si organismele publice
autonome, si apare in urma manifest ării unui dezechilibru al finantelor publice, anterior
prezentat ;
 Garantat ă in numele si contul statului, care reprezint ă obligatiile externe
contractate prin debitori private pentru finantarea unor proiecte de investitii de amploare, a
caror rambursare este garantat ă de stat, aceasta urmand s ă acopere incapacitatea total ă sau
partial ă a beneficiarul ui imprumutului, dobanzii si a altor costuri aferente, cu recuperarea
lor ulterioara de la debitor.
De mentinut c ă, in al doilea caz, proiectele de finantat ale intreprinderilor vor trebui,
in consecint ă, sa fie analizate cu atentie si in amanunt, prin int ocmirea unui studio de
fezabilitate, pentru a se vedea daca vor fi capabile sa genereze profitul anticipat.
De asemenea, va fi necesar ă studierea situatiei financiare a intreprinderii deoarece,
in timp ce proiectul poate parea realizabil, profit abilitatea si situatia lichidit ătilor
intreprinderii ar putea fi insa mult prea slabe pentru a sustine rambursarea creditului.

16
CAPITOLUL II
MODIFICARI IN DINAMICA SI STRUCTURA DATORIEI PUBLICE
EXTERNE A ROMANIEI IN PERIOADA 2011 -2017
2.1. INDICATORI STATISTICI UTUILIZATI IN ANALIZA DATORIEI
PUBLICE EXTERNE
Principal ele grupe de indicatori utiliza ți in analiza da toriei publice externe sunt
următoarele : indicatorii absoluti (ai nivelului) datoriei publice externe, indicatori ai
dinamici i si indicatori ai structurii.
Indicatorii absoluti sau de nivel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori
absoluti : (yi…yn). Nivelul totalizat al termenilor se calculează doar atunci c ând termenii
seriei cronologice sunt însumabili. Acesti indicatori sunt utili zați pentru cuantificarea
valorii publice externe la diverse momente de timp. (Mosteanu, 2008 )
In aceasta grup ă se include :
-Datoria public ă extern ă totală (DPE t) care se calculeaz ă cu formula :

DPE t = DPE d + DPEg

Unde :
DPE d – datoria public ă extern ă a statului ;
DPEg – datoria public ă extern ă garantat ă de stat.
-Serviciul datoriei pub lice externe, care se calculeaz ă cu aju torul formulei :

SDPE =RDPE + D DPE

Unde :
RDPE – valoarea totala a r atelor scadente într-o anumit ă perioa dă de timp ;
DDPE – valoarea total ă a dobanzilor si comisioanelor aferente s umelor împrumutate
pe o perioad ă de timp.
Indicatorii dinamicii exprim ă creșterea sau descre șterea volu mului datoriei publice
externe într-o anumită perioad ă de timp. În aceast ă grupă se includ : modificarea absolut ă,
indicele dinamicii si ritmul de dinamic ă.
Modificările absolu te sunt cu baza fix ă sau cu baz ă in lan ț. Aceasta cre ște sau
descre ște și se calculeaz ă in valoare monetar ă.
Modificarea absolut ă a datori ei publice exter ne se calculeaz ă cu formula :

Δ DPE n/0 = DPE n – DPE 0
Unde :
DPE n – datoria publica extern ă înregistrat ă in ultimul an al perioadei analizate ;

17
DPE 0 – datoria public ă extern ă înregistrat ă in primul an al perioadei analizate.
Indicele de dinamic ă al dat oriei publice externe poate cre ște sau descre ște și se
calculeaz ă in procente. Acesta se calculeaz ă cu formula :

IDPEn/0 = (DPE n / DPE 0) * 100

Atât modificarea absolut ă cât și indicele de dinamic ă se pot calcula at ât pe tota lul
datoriei publice externe c ât și pe componente ale acesteia.
Un alt indicator este r eprezentat de ritmul de dinamic ă al datoriei publi ce externe.
Acesta se calculeaz ă, de asemenea in procente, utiliz ând formula :

RDPEn/0 = IDPEn/0 * 100 %

Indicatorii structurii datoriei publice externe permi t determinarea ponderii de ținută
în datoria publica extern ă totală de catre fiecare com ponent a acesteia. Se calculeaz ă
utiliz ând formula urm ătoare :

GDPEi = (DPE i / DPE t) * 100

Tot in categoria indicatorilor de s tructur ă ai datoriei public e externe pot fii inclu și și
următorii indicatori : pon derea datoriei publice externe în produsul interne brut, ponderea
servic iului datoriei publice externe în produsul intern brut si ponderea datoriei publice
exter ne in totalul datoriei publice într-un an.
Ponderea datoriei p ublice externe în PIB reprezint ă cât din produsul intern brut este
rezervat pentru plata datoriei publice externe.
Acesta se calculeaz ă utiliz ând formula :

G DPE/PIB = (DPE/PIB) * 100

Ponderea servic iului datoriei publice externe în prod usul intern brut care reprezint ă
cât trebuie pl ătit într-o perioad ă de timp determinat ă, cum ar fi un an sau o lun ă.
Aceasta se calculeaz ă utiliz ând formula :

G SDPE/PIB = SDPE/PIB * 100

În aceast ă categorie sunt inclu și și indicatorii de intensita te. Ace știa constau în
compararea datoriei publice externe cu al ți indicatori economici.
Cel mai important indicator este datoria publica extern ă pe cap de locuitor și se
calculeaz ă cu formula urm ătoare, unde t este anul pentru care s -a efectuat calculul :

DPE loc = DPE t / Pt

18
2.2. ANALIZA DINAMICII DATORIEI PUBLICE EXTERNE
Analiza dinamicii a datoriei publice ext erne a Rom âniei a fost calculat ă după
principalii indicatori de dinamic ă și anume : modificarea absolut ă, indicele si ritmul.
S-a realizat o scurt ă analiz ă și în ceea ce priveste datoria public ă extern ă pe cap de
locuitor, dar și datoria public ă extern ă in produsul intern brut.
Analiz ând tabelul 2.2.1 , unde a f ost reprezentat ă datoria public ă extern ă a
Rom âniei, se constat ă că aceasta a înregs itrat o cre ștere consta ntă in perioada analizat ă și
anume intre anii 2011 si 2017.
Cei mai importan ți indicatori analiza ți ai daroriei publice exter ne au fost scaden ța
reprezentat ă de datoria pe termen scurt și datoria pe termen lung, dator ia dup ă instrumente
reprezentat ă de titlurie de stat și împrumuturi și nu în ultimul r ând, valuta , unde au fost pu și
in eviden ță leul, euro și dolarul deoarece au de ținut cea mai m are pondere in perioda
analizat ă.

Tabel 2.2.1. Evolu ția datoriei publice externe a Rom âniei in perioada 2011 – 2017
mil.lei.
Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Total DPE 92.871,8 111.258,9 130.144,3 136.465,7 132.920,5 137.147,1 146.010,7
1.Dupa
scadenta 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
-termen scurt 7.998,0 4.616,5 1.573,7 879,5 69,100 427,5 319,9
-termen
mediu si lung 84.873,8 106.642,5 128.570,6 135.586,3 132.851,4 136.719,6 145.690,8
2.Dupa
instrumente 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
-titluri de stat 25.483,2 42.074,0 61.670,9 73.038,8 74.287,4 81.684,3 95.716,3
-imprumuturi 67.388,6 69.185,0 68.473,4 63.427,0 58.633,2 55.462,8 50.294,4
3.Dupa
valuta 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
-Lei 4.978,5 3.962,8 19.258,7 21.955,4 21.391,4 22.475,2 24.284,2
-Euro 69.234,6 82.465,0 87.639,4 88.223,0 86.675,5 89.425,2 99.079,9
-USD 5.503,0 12.183,8 16.091,0 23.038,4 24.240,4 23.281,6 20.735,4
-Altele 13.155,7 12.647,3 7.155,3 3.248,9 613,2 1.965,1 1.911,1
Sursa : Raportul Ministerului de Finan țe privind datoria publică externă a României
Creșterea relativ constantă înregsitrată in perioada 2011 – 2017 a fost reprezentată în
graficul urmă tor pentru a se putea observa c u ușurință că datoria publică externă a
României a evoluat pe parcursul perioadei analizate.

19

Grafic 2.2.1. Evolu ția datoriei publice externe a Rom âniei in perioada 2011 – 2017

În urma analizei valorilor ce reprezint ă datoria public ă extern ă, se constat ă că cea
mai mare datorie public ă extern ă a fost înregistrat ă în anul 2 017, în valoare de 146.010,7
mil lei, iar cea mai mic ă a fost înregistrat ă in anul 2 011, în valoare de 92.871,80 mil lei. Se
constata o diferen ță de 53.138,9 mil lei între cei doi ani.
De asemenea, se observ ă o cre ștere intre anii 2011 – 2014, precum și între anii 2015
– 2017, diferen ța vizibil ă este constatat ă intre anii 2 014 si 2015, c ând dator ia public ă
extern ă a scăzut cu 3.545,2 mil lei.
Indicatorii de dinamic ă exprim ă creșterea sau descre șterea volumului datorie i
publice externe într-o anumit ă perioad ă de timp, în cazul de fa ță în perioada 2011 -2017.

92,871.80111,258.90 130,144.30 136,465.70
132,920.50 137,147.10 146,010.70
0.0020,000.0040,000.0060,000.0080,000.00100,000.00120,000.00140,000.00160,000.00
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

20
Tabel 2.2.2. Analiza dinamicii datoriei publice externe in perioada 2011 – 2017

Anii Datoria publica
externa total
Mld lei Modificarea
absoluta
Mld lei Indice % Ritm %
2011 92.9 – 100.0 –
2012 111.3 18.4 119.8 19.8
2013 130.1 37.2 140.0 40.0
2014 136.5 43.6 146.9 46.9
2015 132.9 40 143.1 43.1
2016 137.1 44.2 147.6 47.6
2017 146.0 53.1 157.2 57.2
Sursa : Raportul Ministerului de Finante privind datoria public ă extern ă a Rom âniei si I nstitutul
național de statistic ă.
În acest tabel se constat ă că datoria public ă extern ă a Rom âniei a crescut cu o
valoare d e 53.1 mld lei în anul 2017 fat ă de anul 2011, înregistr ându-se o dat orie public ă
extern ă în valoare de 92.9 mld lei în anul 2011 si 146.0 mld lei în anul 2017.
De asemena , se observ ă că in perioada analizat ă, datoria public ă extern ă a Rom âniei
a crescu t cu 57.2% în perioada analizat ă.
Chiar dac ă se constat ă o cre ștere a datoriei între 2011 și 2017, în anul 201 5
Rom ânia a înregsitrat o u șoară scădere în ceea ce prive ște datoria public ă extern ă
comparativ cu anul 201 4. Acest lucru este eviden țiat în analizarea anului 2014 c ând s-a
înregistrat o valoare de 136.5 mld lei, iar în anul 2015 o valoare de 132.9 mld lei. Aces t
lucru înseamn ă că datoria public ă extern ă a înregistrat o sc ădere între ace ști ani în valoare
de 3.6 mld lei.

21
Tabel 2.2.3. Evolu ția datori ei publice externe pe persoane în perioada 2011 – 2017

Indicator Datoria public ă
extern ă
Mld lei Poupula ție (mil.pers.) DPE
Mii.lei/pers
2011 92.9 20.2 4.6
2012 111.3 20.1 5.5
2013 130.1 20.0 6.5
2014 136.5 19.9 6.9
2015 132.9 19.9 6.7
2016 137.1 19.8 6.9
2017 146.0 19.6 6.4
Sursa : Raportul Ministerului de Fin anțe privind datoria public ă extern ă a Rom âniei si I nstitutul
național de statistic ă.
Cum datoria public ă extern ă a Rom âniei a înregistrat o cre ștere relativ ă în perioada
analizat ă, acest lucru este evident și în cazul datoriei publice pe cap de locuitor. Se con stată
că datoria a crescut de la o val oare de 4.6 mii lei pe persoan ă în anul 2011 la o valoare de
6.4 mii lei pe pers oană în anul 2017. Asta inseamn ă o cre ștere de 1.8 mii lei a datoriei pe
cap de locuitor în perioada 2011 – 2017.
Aceste modific ări sunt vizibil e și în graficul urm ător :

Grafic 2.2.2. Evolu ția datoriei publice externe pe persoane în perioada 2011 – 2017
4.65.56.56.9 6.7 6.96.4
012345678
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Mii lei/pers

22
De asemenea , analiz ând graficul, se con stată că datoria extern ă pe cap de locuitor a
înregistrat o valoare constant ă de 6.9 mii lei pe persoan ă în anii 2014 si 2015, deoarece
aceasta în ace ști ani a înregistrat o sc ădere.
În urma analizei efectuate asupa tabelului 2.2.3. se constat ă că popula ția a sc ăzut cu
o valoare de 600 mii de locuitori în perioada analziat ă. Acest fapt s -a datorat ratelo r de
natalitate si mortalitate înregsitrate în perioada 2011 – 2017, dar mai ales faptului c ă forța
de munc ă reprezentat ă de popula ția activ ă se desfa șoară in afara Rom âniei.
Popula ția Rom âniei a scăzut cu aproximativ 3% între anii 2011 si 2017.

Tabel 2.2.4.Ponderea datoriei publice externe in PIB
Ani Datoria public ă
externă
Mld. lei PIB
(mld lei) (DPE/PIB)*100
2011 92.9 562.1 16.5
2012 111.3 595.4 18.7
2013 130.1 637.5 20.4
2014 136.5 668.1 20.4
2015 132.9 712.7 18.6
2016 137.1 762.4 18.0
2017 146.0 858.3 17.0
Sursa : Raportul Ministerului de Finanț e privind da toria publica extern ă a Româ niei

În tabelul anterior se constat ă că în anul 2011 trebuie plătit din produsul intern brut
o valoare de 16.5 %, iar î n anul 2017 o valoare de 17%.
Aceast ă constatare indic ă faptul c ă este evident ă o creș tere de 5% a datoriei publice
extern e a Româ niei care trbuie platit ă din produsul intern brut î n perioada analizat ă 2011 –
2017.
Schimb ările înregistrate î n perioada analizat ă, sunt constatate și în graficul u rmător :

23

Grafic 2.2.3. Ponderea datoriei publice externe in PIB

De asemenea, se constat ă că în această perioad ă, valoarea produsului intern brut a
înregsitrat o creș tere continu ă. Produsul intern brut a avut o v aloare de 858.3 mld lei î n anul
2017, adică o creștere î n valoare de 34.5 % faț ă de anul 2011 câ nd val oarea a fost de 562.1
mld lei.
Totusi, datoria externă a României este un nivel mic comparativ cu țările
occidentale, unde datoria externă depășește și de câteva ori PIB -ul.
Aceast ă datorie a ajuns la acest nivel deoarece România suferă de lipsă de capital
investit pe termen lung în infrastructură, în șosele, în școli și spitale moderne.

16.518.720.4 20.4
18.6 18
17
0510152025
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
%

24
2.3. ANALIZA STRUCTURII DATORIEI PUBLICE EXTERNE
Din categoria indicatorilor de structur ă ai datoriei publice externe fac parte:
-Structura pe scaden ță ;
-Structura pe instrumente ;
-Structura pe valut ă.
Acești indicatori au fost calcula ți procentual pentr u a se putea observa cu u șurință
diferențele dintre valorile înregis trate în perioada analizat ă 2011 – 2017.
Pentru calculul acestor indicatori am utilizat datele din tabelul în care este eviden țiată
structura datoriei public e externe, respectiv tabelul 2.2.1 . Rezultatele ob ținute sunt trecute
în tabelul urm ător :

Tabel 2.3.1. Evolu ția dator iei publice externe a Rom âniei în perioada 2011 – 2017
în procente
%
Indicatori de
structur ă 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
1.Dup ă scade ntă 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
-termen scurt 8.6 4.2 1.2 0.6 0.1 0.3 0.2
-termen mediu
si lung 91.4 95.8 98.8 99.4 99.9 99.7 99.8
2.Dup ă
instrumente 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
-titluri de stat 27.4 37.8 47.4 53.5 55.9 59.6 65.5
-imprumuturi 72.6 62.2 52.6 46.5 44.1 40.4 34.5
3.Dup ă valut ă 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
-Lei 5.4 3.6 14.8 16.1 16.1 16.4 16.6
-Euro 74.6 74.1 67.3 64.7 65.2 65.2 67.9
-USD 5.9 10.9 12.3 16.9 18.2 16.9 14.2
-Altele 14.2 11.4 5.5 2.3 0.5 1.4 1.3

25
Analiza structurii d atoriei publice a fost realiz ată după scadent ă, dup ă instrumente și
după valut ă. In tabelul urm ător a fost eviden țiată structura dup ă scaden ță in perioada
analizat ă :
Tabel 2.3.2. Structura dup ă scaden ță în anii 2011 si 2017
2011 2017
Mld. lei % Mld.lei %
Total 92,9 100,0 146.0 100,0
Termen scurt 7,2 8.6 3,2 0.2
Termen mediu
si lung 84,9 91.4 145,7 99.8

În urma analizei structurii dup ă scaden ță a datoriei publice externe a Rom âniei se
constată o scădere pe termen scurt în valoare de 4 mld lei, observ ând că în anul 2011 s -a
înregis trat o datorie de 7.2 mld lei, iar in anul 2017, o datorie de 3.2 mld lei.
În ceea ce priveste scaden ța pe termen lung, se constat ă o cre ștere a datoriei de 60.8
mld lei, observ ând că în anul 2011 s -a înregistrat o datorie de 84.9 m ld lei, iar în anul 2017
de 145.7 m ld lei.
Acest fapt a fost pus în eviden ță, în procente, in graficul urm ător :

Grafi c 2.3.1. Structura dup ă scaden ță pe termen scurt în anii 2011 si 2017
Se ob servă că datoria public ă extern ă pe termen mediu și lung de ține po nderea cea
mai mare în total at ât în anul 2011, c ât și în anul 2017, adica peste 80%. Mai mult, ac easta
a crescut de la 84.9 mld în 2011 la 145,7 mld în anul 2017. 8.60% 0.20%91.40%99.80%
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
2011 2017Pe termen mediu si lung
Pe termen scurt

26
Analaiza structurii datoriei publice externe dup ă instrumente a înregistrat valori ce
au fost puse în eviden ță în graficul urm ător. Aceasta a fost studiat ă în func ție de titluri de
stat și împrumuturi .
Tabel 2.3 .3. Structura dup ă instrumente în anii 2011 si 2017
2011 2017
Mld. lei % Mld.lei %
Total 92,9 100,0 146.0 100,0
Titluri de stat 25,5 27.4 95,7 65.5
Împrumuturi 67,4 72.6 50,3 34.5

În tabelul 2.3.3. se constat ă o cre ștere în cazul titluril or de stat în valoare de 70.2
mld lei, înregistrandu -se o datorie de 25.5 m ld lei în anul 2011 și respectiv, o datorie de
95.7 m ld lei în anul 2017.
În ceea ce prive ște împrumuturile, se observ ă o scădere de 17.1 m ld lei între anii
2011 și 2017, înregistrandu -se o datorie de 67.4 m ld lei in 2011 și respectiv, de 50.3 m ld lei
în anul 2017.
Acest fapt a fost repreze ntat procentual în graficul urm ător :

Grafic 2.3.2. Structura dup ă instrumente în anii 2011 si 2017
In urma analizarii graficului, se constata ca datoria pe imprumuturi a scazut de la
72.6% in anul 2011 la 34,5% in anul 2017, in timp ce datoria privind titlurile de stat a
crescut de la 27.4% in anul 2011 la 65.5% in anul 2017. 27.40%65.50%72.60%34.50%
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
2011 2017Imprumuturi
Titluri de stat

27
In ceea ce priveste structura dupa valuta, s -au studiat in principal valorile
integsitrate de leu, euro si USD. Acestea au fost puse in evidenta in tabelul urmator :

Tabel 2.3.4. Structura dupa valuta in anii 2011 si 2017
2011 2017
Mld. lei % Mld.lei %
Total 92,9 100,0 146.0 100,0
Lei 4.9 3.6 24,3 16.6
Euro 69.2 74.1 99,1 67.9
USD 5.5 10.9 20.7 14.2
Altele 13.2 11.4 1.9 1.3

In urma analizei se constata ca in anul 2011 cea mai mare valoare a datoriei pe
valuta a fost inregistrata de euro si anume 69.2 mld lei Aceasta a fost urmata la o diferenta
considerabila de USD, 5.5 mld lei si de leu 4.9 mld lei.
In anul 2017, cea mai mare valoare a fost in regsitrata tot de euro si anume 99.1 mld
lei. Insa, constatam ca spre deosebire de 2011 urmatoarea valoare a fost inregsitrata de catre
leu, 24.3 mld lei, USD inregsitrand o valoare de doar 14.2 mld lei.
Acest fapt a fost pus in evidenta calculat procentu al, in graficul urmator :

Grafic 2.3.3. Structura dupa valuta in anii 2011 si 2017
In urma analizarii graficului, se constata ca atat in anul 2011, cat si in anul 2017,
datoria in euro a inregsitrat valorile cele mai mari si anume : 74.1% in 2011 si 67 .9% in
2017. 3.60%16.60%74.10%67.90%10.90%14.20%11.40% 1.30%
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
2011 2012Altele
USD
Euro
Lei

28
CAPITOLUL III
MANAGEMENTUL SI PERSPECTIVELE EVOLUTIEI DATORIEI
PUBLICE EXTERNE A ROMANIEI
3.1. IMPORTANTA SI CONTINUTUL MANAGEMENTULUI
DATORIEI PUBLICE

Managementul datoriei publice este procesul de stabilire si aplicare a unei strategii
pentru gestionarea datoriei guvernamentale, de colectare de fonduri necesare, de reglare a
costului /obiectivelor de risc, de indeplinire a oricăror altor obiective de gestionare a
datoriei publice stabilite de gu vern, cum ar fi dezvoltarea si menținerea unei piețe eficiente
si lichide a titlurilor de stat. ( Postole, 2012)
Intr-un context mai larg in ceea ce priveste politica publică, guvernele ar trebui să
caute să se asigure că atat nivelul, cat si rata de crestere a datoriei publicesunt, in mod
fundamental durabile in timp si pot fi intreținute in conformitate cu o gamă largă de situații
in contextul in care costul si obiectivele de risc sunt atinse. Managerii datoriei
guvernamentale impărtăsesc aceeasi preocupare ca si consilierii politicilor monetare si
fiscal bugetare in ceea ce priveste indatorarea sectorului public la un nivel sustenabil pe
termen lung prin aplicarea unei strategii credibile de reducere a nivelurilor excesive ale
datoriei publice.
Problema cheie legată de managementul datoriei externe es te sustenabilitatea sa pe
termen mediu. (Loser, 2009)
Managerii datoriei publice ar trebui să se asigure că autoritățile fiscale sunt
constiente de impactul pe care il au condițiile finanțării guvernamentale si nivelul datoriei
publice asupra costurilor asociate datoriei publice. Exemple de indicatori care să abordeze
problema sustenabilității dat oriei publice, pot fi rata serviciului datoriei sectorului public si
ponderi ale datoriei publice in PIB, venituri fiscal, exporturi, etc.
Problemele managementului datoriei publice pornesc adesea de la lipsa de atenție a
decidenților cu privire la benefic iile unei strategii prudente de gestionare a datoriei si
asupra costurilor unui management macroeconomic slab si a nivelurilor excesive ale
datoriei publice. In primul caz, autoritățile ar trebui să acorde atenție beneficiilor ce rezultă

29
din folosirea unei strategii prudente de management al datoriei publice si a politicilor care
sunt coordonate cu un cadru macroeconomic complet. In cel de -al doilea caz, politicile
fiscal – bugetare, monetare sau de schimb valutar neadecvate situației economice
generează i ncertitudine pe piețele financiare in ceea ce priveste randamentul viitor al
investițiilor exprimate in moneda locală, fapt ce va induce solicitarea de către investitori a
unor prime de risc mai ridicate. In special pe piețele emergente sau dezvoltate, de bitorii si
creditorii, deopotrivă, apeland la angajamente pe termen lung pot sufoca dezvoltarea
piețelor financiare si pot impiedica sever eforturile managerilor datoriei publice de a proteja
guvernul de riscurile de refinanțare si de schimb valutar.
Reali zarea unui management adecvat al datoriei publice orientat pe asigurarea
sustenabilității fiscale pe termen lung implică si existența unui cadru legal si instituțional
adecvat. (Androniceanu, 2004)
Un cadrul juridic, clar este necesar pentru a face aranjam ente instituționale adecvate
pentru sectorul public. Acest lucru ar trebui să acopere legislația pentru imprumuturi
guvernamentale, ale instituțiilor de stat si ale băncii centrale, si inclusiv partea de
reglementare sau monitorizare a imprumuturilor exter ne ale sectorului privat. Legislația
trebuie să fie sprijinită de reglementări si proceduri care stabilesc expres rolurile diferitelor
agenții implicate in toate etapele liniei de creditare, pentru fiecare categorie de debitor in
parte. De asemenea, legisl ația trebuie să vizeze si problema acordării garanțiilor
imprumuturilor guvernamentale (de obicei de către Ministerul Finanțelor), fiind necesare
criteriile de acordare, procedurile de aprobare si de monitorizare a acestora.
Practica internațională a arăta t că din punctul de vedere al unui management eficient
al datoriei publice este mai bine ca gestionarea imprumuturilor contractate si garantate de
stat să se realizeze de către entități publice sau private distincte axate pe minimizarea
costurilor si riscu rilor asociate datoriei publice. Aceste agenții guvernamentale sau chiar
private au responsabilitatea pentru o parte sau pentru intreaga linie de creditare cu privire la
imprumuturile interne si externe, precum si pentru funcțiile de gestionare a datoriilo r.
Există in plus, agenții care implementează proiecte si programe pentru care
fondurile au fost imprumutate. Reglementările organizaționale bine definite si mecanismele
transparente de coordonare intre diferitele agenții sunt necesare pentru un managemen t al

30
datoriei publice eficient. Cadrul instituțional adoptat de o țară ar trebui să faciliteze
procesul de creditare si utilizarea eficientă a fondurilor imprumutate.
Organizarea funcțională pentru managementul datoriei publice in țările in curs de
dezvolt are este similară cu cea a unei instituții de investiții. In timp ce agențiile
responsanile pentru managementul datoriei poate nu sunt structurate ca in aceste instituții,
trei birouri operaționale pot fi organizate să corespundă cu cele trei categorii de funcții de
gestionare a datoriei. Aceste birouri se regăsesc sub numele de “Front Office”, “Middle
Office” si “Back Office”.
“Front Office” va fi responsabil de mobilizarea resurselor si de luarea de decizii
majore asupra imprumuturilor externe si interne, pe baza dobanzii aferente creditului
aprobat in plan. Isi va asuma, de asemenea, responsabilitatea pentru creditarea din fonduri
atrase si pentru operațiunile de garantare, pentru tranzacțiile derivate ale guvernului.
“Middle Office” va fi responsabil pentru analiza cu privire la credit si la riscul de
creditare. Acesta ar trebui să efectueze o analiză de portofoliu, să elaboreze o strategie de
gestionare a riscurilor, să dezvolte scenarii cu privire la imprumut si să compare indicatori i
noii datorii cu obiectivele de referință convenite.”Front Office” ar trebui să formuleze o
strategie pentru punerea in aplicare a planului de imprumut prin mobilizarea resurselor din
surse interne si externe, cu sprijinul a “Middle Office”. (Mosteanu, 20 05)
“Back Office” va fi responsabil de Sistemul de Management al informațiilor si
decontării. Acesta va face plăți cu serviciului datoriei pe baza facturilor creditorului, care
sunt verificate cu propria bază de date si, de asemenea, să fie responsabil pen tru
monitorizarea utilizării si pregătirii contabilității si a altor rapoarte cerute de creditori si de
guvern. Păstrandu -le neuter, toate cele trei birouri vor forma un grup juridic a căror funcție
principală va fi aceea de a sprijini activitățile Front s i Back Office. Cele trei birouri vor fi
interdependente si isi vor controla soldurile reciproc, in interesul transparenței si
responsabilității.
Managementul datoriei publice trebuie să elaboreze politici menite să reducă
vulnerabilitatea piețelor de capit al volatile și eventuala criza finanaciară. În contextul
economic actual se discută tot mai des despre problema sustenabilității datoriei publice.
(Zaman, Georgescu , 2010)

31
3.2. MASURI DE SOLUTIONARE A CRIZEI DATORIEI EXTERNE

Masuri de solutionare a crize i datoriei externe a Romaniei pot fii urmatoarele :
1.Extinderea duratei medii rămase pentru datoria în moneda națională : g estionarea
expunerilor față de riscul de refinanțare ce caracterizează datoria în moneda națională
folosind mai multe instrumente de nominate în lei cu maturități pe termen mediu și lung este
tot mai favorabil ă, având în vedere nivelurile re lativ scăzute ale randamentelor titlurilor de
stat pe perioada de analiză. In aceste condiții, co stul aferent extinderii duratei medii rămase
este r elativ mic din perspectiva ponderii datoriei în P IB și a ponderii plăților de dobânzi în
PIB. Prin urmare, analiza scenariului susțin e strategiile care cresc durata medie rămasă,
deoarece majorarea de cost este relativ m ică comparativ cu îmbunătățirea profilului
rambursărilor/răscumpărărilor de datorie și pr otecția pe care o oferă față de creșterea
neașteptată și susținută a ratelor de dobândă pe termen scurt.
Această strategie poate să contribuie la dezvoltarea pieței, prin creșterea lichidității
titlurilo r de stat cu impact asupra dezvoltării pieței secundare. Îmbunătățirea lichidității
poate veni atât prin creșterea ponderii titlurilor de stat românești în indicii regionali de
referință, cât mai ales prin introducerea de către MFP a platformei electronice de
tranzactionare pe piața secundară și utilizarea instrumentelor de piață secundară
(răscumpărări anticipate și preschimbari de titluri) după definitivarea cadrului necesar
utilizării acestor instrumente împreună cu BNR.
2.Reducerea riscului de refinanța re prin refinanțarea certificatelor de trezorerie
scadente în lei prin titluri de stat denominate în Euro: Gestionarea expunerilor față de riscul
de refinanțare a datoriei în moneda națională prin finanța re în Euro este avantajoasă din
perspectiva costului datoriei. Astfel, când indicatorul pond erea plăților de dobândă în PIB
este utilizat ca indicator al costului, strategiile cu o finanțare preponderentă în E uro au un
cost comparabil, însa au risc asociat mai redus. Analiza din perspectiva diferențialului de
risc răspunde la faptul că ratele dobânzilor de pe piața int ernă sunt mult mai volatile. Cu
toate acestea, dacă analiza se axează pe stocuri, riscul valut ar predomină, iar majorarea
ponderii datoriei în Euro amplifică expunerea portofoliului l a o posibi lă corecție a monedei
naționale.

32
3.Structura portofoliului în valută: Rezultatele simulării arată o preferință clară
pentru finanțarea în Euro față de cea în USD. Analiza cantitativă arată faptul că, din
perspectiva curbelor de randament curentă si forward , finanțarea în USD presupune
creșterea atât a costului, cât și a riscului în comparație cu finanțarea în Euro. Acest fapt
reflectă estimarile privind ratele dobânzilor mai mari în USD, precum și un curs de schimb
leu/USD semnificativ mai volatil decât cel leu/Euro, în condițiile aprecierii monedei
americane comparativ cu Euro, așteptările pieței pentru sfârșitul anului 2016 fiind de o
paritate de 1:1.
Deși piața în USD este mult mai lichidă și permite României să se împrumute cu
maturități foarte lungi (pâ nă la 30 de ani) la care se adaugă și diversificarea bazei de
investitori, condițiile favorabile de pe piața în Euro care au permis extinderea maturității
titlurilor de stat românești până la 20 de ani constituie un argument suplimentar pentru
emiterea de euroobligatiuni preponderent pe piața în Euro. Totuși, în cazul existenței unor
oportunități prin prisma raportului cost/maturitate la emiterea de euroobligatiuni
denominate în alte valute, coroborat cu administrarea riscului expunerii la aceste valute,
prin utilizarea instrumentelor de swap valutar, se pot avea în vedere astfel de instrumente în
același timp menținând principala expunere în Euro.
În vederea utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar și pe rată de
dobândă), pentru crearea c adrului procedural și tehnic MFP urmează să beneficieze de
asistență tehnica din partea Băncii Mondiale în cadrul unui proiect pentru care s -a solicitat
finanțare din fonduri europene (POCA) pe o perioada de 18 luni.
Următoarele principii vor sta la baza d eciziilor de finanțare :
1. Finanțarea netă preponderent în monedă națională, care să faciliteze în continuare
dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat și totodată s ă sprijine diminuarea
expunerii la riscul valutar ținând cont în același timp de cap acitatea de absorbție a pieței
interne și, în general de cererea pentru instrumentele de datorie în lei.
2. Realizarea unui profil cât mai uniform al rambursării d atoriei, evitând pe cât
posibil c oncentrarea rambursărilor de rate de capital/refinanțăril or de titluri de stat pe
termen scurt.

33
3. Atenuarea riscului de refinanțare și a riscului de lichiditate prin menținerea unei
reserve în valută și eventual prin alte instrumente în funcție de condițiile și termenii
acestora.
4. Menținerea prezenței pe piețele internaționale de capital prin emisiuni de
euroobligațiuni predominant în EURO și accesarea oportunistă a piețelor
international de capital în USD sau în alte valute, avându -se în veder ea extinderea
maturității medii a portofoliului de datorie guvernament ală, ținându -se con t de raportul
cost/risc asociat acesteia, precum și de diversificarea bazei investiționale.
5. În procesul de finanțare externă se va avea în vedere contractarea de datorie
preponderent în EURO.
6. Emisiunile pe piata interna in Euro pot fi avute în vedere doar în contextul
conjunctural al unor rambursari/refinantari a unor instrumente simil are emise pe piata
interna, respectiv în conditiile unui surpus de lichiditate în Euro pe piața internă, a unei
cereri foarte mari și a unor costuri f oarte avantajoase.
7. Menținerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă prin limitarea
ponderii datoriei care își modifică rata dobânzii într -un an și a perioadei medii până la
următoarea modificare a ratei de dobândă pentru întregul portofoliu de datorie.
8. Utilizarea instrumentelor de finanțare oferite d e către instituțiile financiare
internaționale pentru a beneficia de termenii și co ndițiile avantajoase oferite de acestea.

34
3.3. PREVIZIUNEA DATORIEI PUBLICE EXTERNE IN P ERIOADA
2018 -2022

Metoda previzională este un mod de cercetare si cunoastere a realitătii pentru a
anticipa o actiune viitoare pe baza unor criterii de rationalitate, de optim si reprezintă o
componentă a procesului de cunoastere, arătând calea sau căile de urmat, ca rod al
transformării enuntului teoretic privind dinamica economică în modalităti si procedee
practice asupra felului cum trebuie procedat. (Anghelache, Anghel , Manole, Lilea, 2016)
Ansamblul metodelor folosite în domeniul previziunii, integrat e într -o conceptie
generală unitară, constituie metodologia previzională.
Tinând seama de practica planificării si prognozării economico -sociale, metodele
previzionale folosite pot fii : fundamentale, de previziune pe elemente, structurale, de
stabilire în perspectivă a unor sisteme informatice, intuitive si de echilibrare.
Sintezele economico -sociale sunt instrumente indispensabile ale managementului si
previziunilor macroeconomice, constituind premisa necesară a exprimării optiunilor si
adaptării deciziil or de importantă natională.
În cadrul analizei (interpretării) sistemice, activitatea previzională presupune o serie
de obiective, dintre care amintim: proiectarea indicilor de performantă pentru starea dorită
pe traiectoria dintre perioada de bază si oriz ontul previziunii; stabilirea algoritmilor de
determinare a variantelor convenabile; introducerea în sistem a variabilelor de intrare si a
parametrilor de decizie, precum si obtinerea variabilelor de iesire, cu luarea în considerare a
fluuxurilor intermedi are si optimizarea functionării sistemului (a variantelor formulate).
Extrapolarea constă, în esentă, în prelungirea în viitor a evolutiei constatate în
trecut.
În raport de datele disponibile si de specificul problemei analizate se utilizează
diferite pro cedee de extrapolare si anume extrapolarea analitică, extrapolarea
fenomenologică, extrapolarea prin curbă înfăsurătoare. Extrapolarea analitică porneste de la
ipoteza unei evolutii ai cărei parametrii se determină astfel încât să se obtină cele mai mici
erori de estimare. Aceasta se poate aplica unor serii cronologice sau unei functii de
corelatie. Extrapolarea analitică cu ajutorul seriilor cronologice presupune determinarea
trendului unei variabile după ce variatia sezonieră a fost eliminată (printr -o me todă

35
oarecare) sau dacă nu este afectată de variatia sezonieră. Extrapolarea de acest gen se poate
realiza, în problemele simple, cu ajutorul sporului mediu (absolut), cu alte cuvinte a ratiei
medii, sau cu ajutorul ritmului mediu anual.
Extrapolarea cu aj utorul sporului mediu (absolut) anual, adică a ratiei medii
calculată cu ajutorul seriei dinamice statistice. În cazul extrapolării mecanice, se determină
mai întâi sporurile cu baza în lant (pentru fenomenele care au tendinta de evolutie sub
forma unei pr ogresii aritmetice) si apoi se stabileste sporul mediu. Pentru extrapolare se
foloseste relatia (Anghelache, Panait, Marinescu , Nită, 2017) :

yt = y 0 + n 0xΔy

Unde:
yt = variabila extrapolată pentru orizontul “t” al previziunii;
y0 = valoarea variabilei în anul de bază;
n0 = numărul de ani de după cel de bază până la orizontul “t” al previziunii;
Δy = sporul mediu anual.
În cazul unei extrapolări euristice se modifică parametrul Δ y, devenind Δ y*, cu
ajutorul produsului dintre sporul mediu si coeficientul k, ce poate fi mai mare sau mai mic
decât 1, după cum estimează specialistii că se va modifica tendinta evolutiei. Dacă k<1 se
reduce sporul mediu calculate pe baza datelor din perioada expirata, iar daca k>1 acest
lucru se amplifica . Deci se aplică relatia :

yt = y 0 + n tΔyk = y 0 + n t Δy*

Extrapolarea cu ajutorul ritmului mediu anual, presupune mai întâi, determinarea
indicilor de evolutie cu baza în lant si calcularea indicelui mediu al evolutiei (pentru
fenomenele care au tendinta de a evolua sub forma unei progresii geometrice). Pentru
extrapolarea mecanică se foloseste relatia :

yt = y 0(1+/-r)t

36
Unde:
r = ritmul mediu anual al sporului, sub formă de indice;
t = numărul de ani de după cel de bază, până la orizontul previziunii (ceilalti termeni
au aceeasi semnificatie ca mai sus).

Tabel 3.3.1. Evolutia datoriei publice externe in perioada 2011 – 2017

Anii Datoria publica externa
Mld.lei.
2011 92.8
2012 111.3
2013 130.1
2014 136.5
2015 132.9
2016 137.1
2017 146.0

Ajustarea pe baza sporului mediu este folosită atunci când, prelucrând datele din
serie, se obțin sporuri individuale cu baza în lanț apropiate ca valoare unele de altele.
Aceasta corespunde, în fapt, unei creșteri a nivelurilor caracteristicii studiate sub forma
unei progresii aritmetice cu rația egală cu sporul mediu. (Anghelache, 2008)
Dacă se admite că abaterile în plus și minus ale sporurilor individuale față de sporul
mediu sunt minime și se compensează reciproc, devin:

Yn = y 0 + n Δ

Pe baza relațiilor respective se pot scrie pe rând toți termenii progresiei aritmetice.
Se consideră timpul dintre cei doi termeni extremi ai seriei ca o variabilă statistică, cu
valori de la t 1 … tn.

37
În teoria și practica statistică se obișnuiește ca termenii ajustați să se noteze cu Y
pentru a -i deose bi de termenii seriei empirice care se notează cu y. Folosind acest procedeu
se obține:

Yti = y0 +ti Δ

Unde:
y0 = termenul considerat ca bază de ajustare;
ti = variabila de timp luată în raport cu baza de ajustare folosită.
Modificarea absoluta s -a calculat folosind formula :

Δ = (y n-y0) / (n -1) = (146.0 – 92.8) / 6 = 8.86

y2018 = y 2017 + 1 * Δ = 146.0 + 1 *8.86 = 154.86 mld lei
y2019 = y 2017 + 2 * Δ = 146.0 + 2 * 8.86 = 163.72 mld lei
y2020 = y 2017 + 3 * Δ = 146.0 + 3 * 8.86 = 172.58 mld lei
y2021 = y2017 + 4* Δ = 146.0 + 4* 8.86 = 181.44 mld lei
y2022 = y2017 + 5 * Δ = 146.0 + 5* 8.86 = 190.3 mld lei

Tabel 3.3.2. . Previziunea evolutia datoriei publice externe in perioada 2018 – 2022
calculata dupa modificarea absoluta

Ani Datoria publica externa
Mld.lei.
2018 154.86
2019 163.72
2020 172.58
2021 181.44
2022 190.30

38
Vaolrile obtinute in previziunea efectuata pentru perioada cuprinsa intre anii 2018 si
2022 indica o crestere a datoriei publice externe. Se observa ca in anul 2018, Romania va
avea o datorie teoretica de 154.86 mld.lei si in anul 2022 va avea o datorie in valoare de
190.30 mld lei, ceea ca indica o deiferenta de 35.44 mld.lei.
Aceste valori sunt reprezentate grafic astfel :

Grafic 3.3.1. Previziunea datoriei publice externe a Romaniei in anii 2018 – 2022

O crestere constanta este obseravata si in graficul realizat in urma calculului
efectuat anterior. Se obsera ca valoarea datoriei publice externe a Romaniei va creste
teoretic cu aproxim ativ 18.62 % in anul 2022 fata de primul an analizat si anume 2018.
Ajustarea pe baza indicelui mediu de crestere este folosită atunci când termenii au
tendință de creștere sub forma unei progresii geometrice, în care rația poate fi considerată
ca egală cu indicele mediu de creștere ( I ).
Ajustarea se bazează pe relația dintre primul termen, indicii de creștere cu baza în
lanț și ultimul termen. Dacă ultimul termen se scrie în funcție de primul, atunci va fi egal cu
primul termen multiplicat succesiv cu in dicii cu baza în lanț.
154.86 163.72172.58 181.44190.3
020406080100120140160180200
2018 2019 2020 2021 2022
Mld lei

39
Dacă indicii cu baza în lanț au valori apropiate, valorile pot fi substituite cu valoarea
indicelui mediu de creștere. Aceasta se bazează pe relația dintre indicii cu baza în lanț și
valoarea medie a lor. Se obține:
yn = y0 * In

Indicele mediu absolut s -a calculat folosind formula :

I = √yn/𝑦0𝑛−1 = √146.0−92.86 = 1.08

Y2018 = 146.0 * 1.08 = 157.68 mld lei
Y2019 = 146.0 * 1.17 = 170.82 mld lei
Y2020 = 146.0 * 1.26 = 183.96 mld lei
Y2021 = 146.0 * 1.36 = 198.56 mld lei
Y2022 = 146.0 * 1.47 = 214.62 mld lei

Tabel 3.3.3. Previziunea evolutia datoriei publice externe in perioada 2018 – 2022
calculata dupa indicele mediu absolut

Ani Datoria publica externa
Mld.lei.
2018 157.68
2019 170.82
2020 183.96
2021 198.56
2022 214.62

In urma analizarii valorilor iobtinute in urma calculului efectuat in functie de
indicele mediu se constata o crestere de 56.94 mld lei pe durata perioadei analizate. Se
observa ca evolatia datoriei publica a Romaniei va avea o valoare teoretica de 157.68 mld
lei in anul 2018 si o valoare de 214.62 mld in anul 2022.

40
Aceste valori sunt reprezentate grafic astfel :

Grafic 3.3.2. Previziunea datoriei publice externe a Romaniei in anii 2018 – 2022

In urma analizarii graficului obtinuet se obsera ca valoarea datoriei publice externe
a Romaniei va creste teoretic cu aproximativ 26.54 % in anul 2022 fata de primul an
analizat si anume 2018.
In urma analizei efectuate atat pe baza modificarii medii absolute, cat si pe baza
ritmului mediu absolut se constat o die ferenta de 24.32 mld lei. Prin prima metoda se
observa ca Romnania va avea o datorie publica externa in valoare de 190.30 mld lei si prin
a doua, o valaore de 214.62 mld lei, adica o diferenta de 11.33 %.

157.68170.82183.96198.56214.62
050100150200250
2018 2019 2020 2021 2022
Mld lei

41
Concluzii

Romania, duce o lipsă acută de investiții importante, iar îndatorarea financiară este
unicul mijloc de acoperire a lor, în cazul unor posibilități extrem de limitate ale populației
autohtone.
Imprumuturi externe sunt utilizate pentru acoperirea deficitului de cont curent, deci,
sunt din nou axate spre consum. Astfel, se remarcă că Romania nu știe să -și gestioneze într
-un mod eficient datoria publică externa , motiv pentru care politica datoriei externe este
prinsă într -un cerc vicios, cel al consumului.
Se constată că datoria publică a manifestat o tendința de creștere continuă, ceea ce a
atras după sine în mod inevitabil sporirea dobânzilor aferente, precum și a cheltuielilor
publice totale.
S-a constatat că politica împrumuturilor externe a statului nu p oartă un caracter
ciclic, ci este un proces continuu. În cadrul elaborării și executării acesteia nu se ia în
considerare doar un an de gestiune, ci se corelează cu situația deja existentă și perspectivele
de viitor. De aceea la luarea deciziei de a contra cta un împrumut autoritățile nu trebuie să
mizeze doar pe soluționarea problemelor pe termen scurt, dar să fie conștienți de faptul că
povara acestui împrumut își va avea efectul pe parcursul unei perioade de timp îndelungate
în viitor. Beneficierea de un împrumut presupune elaborarea unei politici în domeniu, care
ar permite în viitor efectuarea plăților în contul deservirii datoriei fără a limita utilizarea
resurselor disponibile pentru dezvoltarea economică.
Datoria externă nu trebuie privită mereu ca f iind negativă, ea trebuie interpretată
doar în contextul economic și politic al fiecărei țări. Creșterea în cifre absolute a datoriei
externe și a serviciului datoriei externe nu reprezintă neapărat un fapt negativ, dacă aceste
credite sunt folosite în ret ehnologizări sau investiții profitabile, ele pot deveni adevărate
motoare ale dezvoltării economice, amplificând resursele și capacitățiile creatoare ale unei
țări.
În urma analizei efectuate în lucrarea de fa ță, se constat ă că datoria public ă externă
a Ro maniei a crescut cu 53.138,9 mil le i in perioada 2011 – 2017, adic ă 36.4%. Acest lucru
reiese din faptul c ă Romania a avut o datorie public ă extern ă de 92.871,8 mil lei în anul
2011, respectiv de 146.010, 7 mil lei în anul 2017.

42
Cresterea datoriei a fost ev identiata si in urma analizei efectuate in raport cu
populatia tarii, obtinandu -se o valoare de 6.4 mii lei/persoana in anul 2017, adica o valoare
cu 28.1% mai mare fata de anul 2011 unde s -a inregistrat o datorie de 4.6 mii lei/persoana.
În urma analizei efectuate asupra indicatorilor de structura se observa evolutia in
ceea ce priseveste scadenta, instrumenetele si valuta.
În ceea ce priveste scadenta, datoria externa pe termen mediu si lung, detine
ponderea cea mai mare, atat in anul 2011, cat si in anul 2017, adica peste 80%. Acesta
crescand de la 84.9 mld lei (91.4%) in anul 2011 la 145.7 mld lei (99.8%) in anul 2017.
Pe de alta parte, studiul realizat asupra instrumentelor, scoate in evidenta faptul ca
ponderea cea mai mare a fost detinuta de imprumutu ri in anul 2011 cu o datorie in valoare
de 67.4 mld lei (72.6%), iar anul 2017 a fost detinuta de titlurile de stat cu o valoare de 95.7
mld lei(65.5%).
În cazul datoriei publice externe in valuta, ponderea ce mai mare a fost detinuta atat
in anul 2011, ca t si in anul 2017 de Euro, mai exact 74.1% in anul 2011, respectiv 67.9% in
anul 2017. Diferenta consta in faptul ca pe locul al doilea in ceea ce priveste ponderea a
fost USD in anul 2011 cu o pondere de 10.9%, iar in anul 2017 a fost Leul, cu o pondere d e
16.6%.
Datoria publica externa a Romaniei a inregsitrat o crestere in perioada analizata si
anume 2011 – 2017, mai putin in anul 2015 cand se constata o scadere de 2.6%, tinand cont
de faptul ca in 2014 datoria publica externa a inregistrat o valoare de 136.5 mld lei, iar in
anul 2015, o valoare de 132.9 mld lei.
Astfel, analizele datoriei externe trebuie să evidențieze costurile și avantajele care ar
putea rezulta din recurgerea la capitalul străin pentru soluționarea unor situații imposibil de
abordat d oar cu mijloacele proprii pentru că așa cum am văzut acestea presupun și plata
unui sacrificiu de suveranitate.
Pentru a sintetiza analiza realizată în această lucrare, se poate spune că datoria
externă se dovedește un instrument de politică macroeconomică indispensabil în zilele
noastre.

43
BIBLIOGRAFIE

1. Androniceanu, A.(2004), Managementul Proiectelor cu Finanțare Internațională ,
Editura Universitară, București .
2. Anghelache, C. (2008), Tratat de statistică teoretică și economică , Editura
Economică, București
3. Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A., Lilea, F.P.C. (2016). Modelare
economică, financiar -monetar -bancară si informatică, Editura Artifex , Bucuresti
4. Anghelache, C., Panait, M., Marinescu, I.A., Ni tă, G. (2017 ). Modele si indicatori
utilizati în prognoza macroeconomică / Models and indicators used in
macroeconomic forecast , Romanian Statistical Review, Supplement, no. 3
5. Băcescu -Cărbunaru A(2008), Dicționar de macroeconomie , Editura C.H.Beck,
București.
6. Ceausu I. (2000), Dictionar enciclopedic m anagerial , Editura Academica de
Management, Bucuresti
7. Ciobanu , G. (2004), Tranzacții Economice Internaționale , Cluj -Napoca
8. Loser, C. (2009), External Debt Sustainability: Guidelines for Low and Middle
Income Countries , Research papers for the Intergovernmental Group of Twenty –
Four on International Monetary Affairs, New York.
9. Gaftoniuc, S. (2000), Finante internationale , Editura Economica, Bucuresti
10. Mosteanu, T. (2008 ), Finante publice : note de curs si aplicatii pentru seminar,
Editura Univer sitara, Bucuresti
11. Moșteanu, T., Postole M. A., Gherghina R. (2010), The analysis of external and
internal public debt in Romania , 11th International Conference Financial and
Monetary Stability in Emerging Countries.
12. Negrea E. (1994), Finanțele întreprinder ilor de comerț și turism , Ed.Metropol,
București
13. Pirvu D. (2008), Finante , Editura Universitatìi din Pitesti, Pitesti
14. Popa, I. (2010), Romania's public debts and their consequences upon the economy ,
Munich Personal RePEc Archive.

44
15. Postole M.A. (2012), Managementul datoriei publice. Experiente Comparate ,
Editura Universitara.
16. Korka, M. Tușa, E.(2004), Statistică pentru afaceri internaționale ,Ed.ASE,
București
17. Ștefura G. (2005), România și problemele integrării europene , Editura Univers itară
Alexandru Ioan Cuza, Iași
18. Trotman – Dickenson,D.I.(1996) Economics of the public sector , Ed. MacMillan,
London
19. Văcărel I. (2004), Finante publice , Editura didactica si pedagocica, Bucuresti.
20. Văcărel I. Bistriceanu Gh, Anghelache G, Bodnar M, Bercea F, Moșteanu T,
Georgescu F. (2007), Finanțe publice , Editura Didactică și Pedagogică.
21. Zaman, G, Georgescu, G. (2010), Romania’s External Debt Sustainability Under
Crisis Circumstances, Romanian Jour nal of Economics.