Tendințe în Evoluția Comerțului cu Amănuntul pentru Dezvoltarea E -Economiei [603750]

Tendințe în Evoluția Comerțului cu Amănuntul pentru Dezvoltarea E -Economiei

Trends in the Evolution of Retail Towards E -Economics Development

Student: [anonimizat], KISS NOEMI
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”
Facultatea de Management Turistic și Comercial Timișoara

Rezumat: În cadrul circuitului comercial al produselor, un rol important revine comerțului cu
amănuntul, ca verigă intermediară în fluxul relațiilor producător – consumator. În această lucrare am
încercat să surprind tendințele spre care înaintează comerțul cu amănuntul, unul din cele mai
importante fiind comerțul electronic.

Abstract: When discussing the commercial circuit of products, an important role has been assigned to
retail as a link in the flux of relationships manufacturer – consumer. This paper analyses trends in retail,
focusing on e -commerce.

Cuvinte cheie: comerț cu amănuntul, vânzare electronică, media
Key words: retail, on -line sales, media

Introducere

Comerțul se definește ca schimbul de produse prin cumpărarea și vânzarea lor, ramură a
economiei în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor. Cuvântul provine din limba franceză
(commerce) , respectiv latină ( commercium) .
Istoria comerțului începe în antichitate, când oa menii făceau schimburi de produse sau animale.
Acest schimb se numea troc. Mai târziu, pentru a ușura comerțul, oamenii au inventat banii, care aveau
rolul unui intermediar. Atunci bunurile erau comercializate în schimbul unei sume de bani la care bunurile
respective erau evaluate. Acest obicei s -a păstrat până în zilele noastre.
Odată cu trecerea anilor, comerțul se desfășura pe arii tot mai largi. Intâi între locuitorii aceluiaș
oraș, apoi între locuitorii a două sau mai multe orașe diferite. Mai târziu a apărut și comerțul internațional
care a dus la diversificarea ofertei mărfurilor, dând cumpărătorilor dreptul de a alege dintr -o varietate de
produse.
Evoluția economiei mondiale, scoate în evidență că, peste tot în lume, comerțul, în general, și
comerțul cu amănuntul, în special, a devenit, în mod progresiv, un sector economic foarte dinamic,
aparatul comercial cunoscând profunde schimbări pe toate planurile: metode de vânzare, forme de
distribuție, repartiție geografică a managementului întreprinderilor. De asemenea, se constată că
respectiva activitate (comerțul cu amănuntul) ca ultima verigă a lanțului care duce pe producător spre
consumatori, este foarte sensibilă și vulnerabilă la evoluția mediului ambiant, dovedind însă o mare
capacitate de a se adap ta la noile condiții ale pieței.
Economia modernă a generat însă noi exigențe fată de comerțul cu amănuntul, determinându -l ca
alături de vânzarea propriu -zisă, să includă în preocupările sale și realizarea unor servicii care să conducă

la îmbunătățirea si stemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor finali și implicit la
creșterea gradului de satisfacție a acestora. Este vorba atât de servicii pe care le pot realiza insăși
comercianții cu amănuntul, cum ar fi cele de consulting, ajus tajul unor produse, cât și de o serie de
servicii ce sunt asigurate împreună cu alte unități de specialitate cum sunt cele privind asigurarea
transportului mărfurilor la domiciliul consumatorului, instalarea și garanție postcumpărare.
Evoluția de ansamblu a activității comerțului cu amănuntul va fi marcată de încercările
întreprinderilor de a face față unui mediu înconjurător în continuă transformare. Aceste încercări se vor
materializa în dezvoltarea și perfecționarea conceptelor manageriale, precum și în promovarea unor noi
practici și tehnologii comerciale. Cu privire la gradul de independență și mărimea firmelor comerciale
trebuie subliniat faptul că în majoritatea țărilor cu o economie dezvoltată, modernizarea activității
comerciale are loc în cadrul un ui proces de concentrare a activității comerciale prin dispariția a
numeroase firme comerciale mici, familiale și consolidarea unor firme comerciale care dispun de mari
suprafețe de vânzare sau folosesc diverse variante ale comerțului fără magazine.
Concur ența în continuă creștere între diferitele tipuri de comerț cu amănuntul, a dus la scurtarea
ciclului de viață a diferitelor forme de comerț cu amănuntul. Globalizarea pieței a permis și facilitat
apariția detailiștilor gigantici, foarte puternici care, cu ajutorul sistemelor informaționale superioare, sunt
capabili să ofere clienților serioase reduceri de prețuri, creând o accentuată concurență pentru furnizorii și
detailiștii de talie mică.
Detailiștii trebuie să ia în considerare numeroși factori în ten dințele generale de dezvoltare a
comerțului cu amănuntul. De exemplu, în distribuția oferită prin magazine, detailiștii apreciază ca
succesul activității lor depinde de trei factori: amplasarea, amplasarea și iar amplasarea.

Tendințe în evoluția comerțul ui cu amănuntul

Desfășurându -și activitatea în condițiile unui cadru de piață deosebit de complex și în continuă
schimbare, comerțul cu amănuntul a fost nevoit să își concentreze, concomitent, căutările și eforturile,
pentru a găsi, elabora și adopta noi practici și tehnologii comerciale. Între practicile și tehnologiile
comerciale care specialiștii apreciază că se vor constitui în tendințe ale evoluției comerțului cu amănuntul
pot fi consemnate în mod deosebit: îmbunătățirea conceptelor de distribuție exi stente, crearea de noi
concepte de comercializare a mărfurilor, integrarea marketingului în practica comercială cotidiană și
diversificarea continuă a activității comerciale.
Una din cele mai imortante tendințe în evoluția practicilor comerciale cu amănunt ul, care se va
impune în viitor, ca răspuns al comerțului la modificările mediului economico -social, o va constitui
crearea de noi concepte de distribuție. Acestea au apărut și vor apărea, în continuare, fie ca tipuri derivate
din formele existente, fie ca noi creații menite să asigure noi modalități de comunicare cu consumatorii
potențiali1.
S-a impus și se va impune, în continuare, integrarea funcțională a practicilor de marketing în
activitatea comerțului cu amănuntul. Procesul are în vedere, pe lângă or ientarea integratoare de ansamblu
a comerțului în evoluția mecanismului de piață și fundamentarea întregii sale dezvoltări pe baze
științifice, și o serie de elemente specifice, generate de concurență, care obligă la cunoașterea și
satisfacerea diferențiat ă a fiecărui segment de cumpărători.

1 Costea, C., Comerțul en gros și cu amănuntul: tendințe, mutații, strategii , Ed. București 2001

Schimbările vor interveni și în tipologia vânzărilor. Pentru a asigura o mai bună urmărire a
acestor tendințe, ele vor fi structurate cu ajutorul acelorași grupe pe baza cărora a fost analizată anterior
tipologia formel or de vânzare, respectiv: comerțul stabil, comerțul mobil, comerțul fără magazine.
Pentru menținerea și dezvoltarea succesului în comerțul cu amănuntul, în condițiile globalizării
pieței, o constituie adoptarea de tehnologii de comerț prin sistemul IT, pec um și folosirea de mijloace
moderne și rapide de obținere a informațiilor de piață. Detailiștii care nu vor ține pasul cu progresul de
utilizare a calculatoarelor pentru a realiza prognoze economice cât mai eficiente și pentru a realiza
legături prin poșta elctronică între vânzatori și consumatori, precum și transfer electronic de fonduri și de
evidență a stocurilor și nu vor introduce sisteme perfecționate de manipulare a mărfurilor vor avea
dificultăți în menținerea pe piață2.
Comerțul stabil va înregistra, potrivit unor sociologi francezi, cele mai semnificante transformări,
conturând tendințele care întradevăr, vor oglindi necesitățile timpului viitor.
În cadrul comerțului fără magazine, principalele tipuri de comercializare care vor cunoaște
mutații esențiale, sunt vânzările prin corespondență și vânzările electronice. Se remarcă astfel tendințele
următoare: – o modernizare mai accentuată
– împletirea practicilor comerciale ale formelor de vânzare fără magazine cu
metodele de vânzare ale com erțului stabil
– întrepătrunderea metodelor de vânzare caracteristice comerțului fără magazine
În primul caz întreprinzătorii încearcă să realizeze acest lucru printr -o extindere a tehnicilor
computerizate în procesul de primire al comenzilor, tratarea acestora și pregătirea mărfurilor pentru
expediere precum și procesului de decontare și plata de către clienți. Se încearcă perfecționarea proceselor
de vânzare și prin lărgirea posibilităților lingvistice de corespondență sau de dialog între diversele fir me
de specialitate și clientela acestora.
Prin împletirea practicilor comerciale ale formelor de vânzare fără magazine cu metodele de
vânzare ale comerțului stabil a fost introdusă vânzarea pe bază de catalog ca formă activă de
comercializare a mărfurilor în majoritatea marilor magazine din Europa și din continentul nord -american.
Un exemplu în acest sensul întrepătrunderii metodelor de vânzare îl poate constitui penetrarea tot
mai puternică a telematicii (ca metodă de vânzare electronică) în cadrul vânzări lor prin corespondență,
reușindu -se o creștere a operativității acestora din urmă și o valorificare mai eficientă a valențelor
moderne oferite de metoda vânzărilor electronice.
În ultimele decenii au intervenit fenomene interesante cu privire la conectarea activității
comerțului cu amănuntul din fiecare țară la circuitul comercial internațional, asemenea fenomene definind
un pronunțat proces de internaționalizare. Se apreciază astfel, că date fiind condițiile economice și politice
ce caracterizează evoluția lumii contemporane, tendința de internaționalizare a comerțului cu amănuntul,
în general, și cea a comerțului specializat, în mod deosebit, se va accentua puternic în viitori ani, devenind
o trăsătură de profil a comerțului interstatal3.

Forme moderne de vânzare

2 Dinu, V., A vinde cu succes în comerțul cu amănuntu ‟, Ed. Alpha, Buzău, 2002

3. Felea, M ., Dezvoltarea comerțului electronic în condițiile globalizării , Amfiteatrul Economic, București,
2005

În cadrul comerțului stabil una din principalele tendințe ce vor apărea în cadrul procesului de
vânzare, se referă la asigurarea unor acțiuni comerciale de tipul “cumpărare -spectacol”. Prin asemenea
acțiuni firmele comerciale vor încerca să își t ransforme magazinele în centre de atracție ale populației,
deplasarea la cumpărături fiind determinată de noua imagine a respectivelor unități comerciale. O
asemenea imagine va fi creată, prin procese de climatizare artificială, asigurarea unei ambianțe sp ecifice
sortimentelor de mărfuri comercializate, jocuri de ape și lumini etc., ca la un adevărat spectacol astfel
încât, cumpărătorul să resimtă atmosfera folosirii reale a unui anumit produs.
Un tip de vânzare în cadrul comerțului cu amănuntul va forma vâ nzarea așa -zisă tehnico –
informatizată. În cadrul unor asemenea sisteme de comercializare a produselor, o serie de cumpărături vor
putea fi efectuate de acasă, cumpărătorul putând consulta rețeaua televiziunii de specialitate, care va
asigura gama informați ilor de rigoare cu privire la marcă, preț, calitate, mod de utilizare și, la cererea
cumpărătorului, unele demonstrații. Prin intermediul tehnicilor informaționale se va asigura preluarea
comenzilor, onorarea cu maximă promptitudine a comenzilor respective , precum și plata electronică a
contravalorii mărfurilor prin intermediul moneticii.
Vor fi promovate metodele de vânzare practice și rapide. Preocupările vor consta în folosirea unor
metode de vânzare care să transforme magazinele într -un fel de săli de e xpoziție, unde prezentarea
produselor va fi cvasiunitară. Asemenea practici au în vedere ca solicitorul, va introduce secțiunea de
credit într -unul dintre lectorii magnetici instalați în dreptul produsului expus și dorit, iar la ieșirea din
fluxul de cumpă rare se va face plata prin introducerea aceeași cărți de credit într -un lector optic, bancar.
Vânzarea electronică, ca o componentă a comerțului cu amănuntul, fără magazine se realizează
sub forma vânzărilor directe, generate de publicitatea televizată a v ânzărilor prin videotext, a vânzărilor
prin televiziunea cablată și a vânzărilor pe Internet.
Vânzarea directă, generată de publicitatea televizată are în vedere folosirea spotului publicitar ca
suport al tranzacțiilor imediate, realizate cu consumatori. M esajul publicitar informează asupra
caracteristicilor produselor și a avantajelor lor, precum și convingerea telespectatorului de a trece la a
achiziționa produsul.
Între avantajele pe care le oferă, pot fi menționate:
– comanda poate fi făcută la orice oră;
– cumpărarea nu implică deplasarea solicitantului;
– disponibilitatea imediată a produselor.
Unele dezavantaje:
– termenele de livrare sunt în unele cazuri mai lungi;
– lipsa de încredere în cazul unor operațiuni;
– apariția frecventă a unor probleme legate de service -ul de după vânzare.
Vânzarea prin videotext este realizată printr -un sistem interactiv de comunicații care permite
cumpărătorului și vânzătorului să schimbe informații în timp real sau în linie. Acest sistem are în vedere o
colaborare cu televiziun ea în scopul asigurării unui canal disponibil pentru comunicația vânzător -client.
Vânzarea prin televiziunea cablată reprezintă o formă mai recentă de comercializare a produselor,
prin intermediul cărora consumatorul telespectator își poate alege dintr -un sortiment foarte larg de mărfuri
și cumpăra produsele necesare prin intermediul unui telefon și a cărții de credit. Această vânzare se
caracterizează prin următoarele avantaje:
– nu necesită nici un fel de investiții în echipament;
– consumatorul nu plătește a bonament;

– sortimentul propus poate fi foarte larg;
– accesul la serviciile comerciale este permanent;
– sistemul este simplu și prezintă o mare suplețe în procesul de utilizare;
– calitatea imaginii reproduse prin intermediul televiziunii este oferită în mod
obișnuit de orice televizor;
– sistemul este interactiv și nu pasiv.
Vânzrea prin Internet (com erț electronic) se realizează cu ajutorul serviciilor computerizate care
pun în legătură consumatorii cu vânzătorii, prin mijloace electronice. În acest fel cumpărătorii vin în
contact cu numeroase firme care dispun de tehnologia vânzării virtuale și orice punct al lumii va deveni
mai apropiat decât oricare magazin tradițional. Acest avantaj a făcut ca serviciile de vânzare -cumpărare
prin internet din ultimii ani să realizeze un salt spectaculos; ca urmare, acest tip de achiziții a început să
fie considerată drept o aface re de masă.
Dacă prin comerțul clasic se oferă posibilitatea contactului direct cu vânzătorul, dacă produsele
pot fi văzute, atinse, testate, încercate, în comerțul electronic cumpărătorul deține doar informația
transmisă, ce e drept, nealterată dar prin intermediul unui computer. Acesta, putem spune, reprezintă
„vitrina magazinului electronic”. În comerțul clasic, produsul este plătit și ridicat pe loc. Într -un magazin
electronic se apelează la un sistem prin care vânzătorul își primește banii on -line și livrează marfa
cumpărătorului, conform solicitărilor acestuia.
Comerțul electronic are două componente principale: comerțul de tip Business -to-Business, în
cadrul căruia tranzacțiile se desfașoară între firme, și comerțul de tip Business -to-Consumer, car e se
referă la relațiile dintre comercianți și consumatorul final.
Dezvoltarea comerțului electronic impulsionează procesul de globalizare prin depășirea barierelor
comerțului tradițional. Un site de comerț electronic poate fi accesat de către firmele sau consumatorii
finali interesați din orice țară a lumii unde există un calculator conectat la internet.
Comerțul electronic prezintă, fără îndoială, o serie de avantaje , dintre care enumerăm:
– îmbunătățirea comunicării cu clienții. Magazinul electronic, fiind constituit
printr -o pagină de internet, dă posibilitatea cumpărătorilor să se informeze non
stop (24 de ore din 24). În conformitate cu Legea comerțului electronic (Legea
365/2002), este in terzisă trimiterea de mesaje electronice la persoanele care nu
au solicitat să fie înregistrate drept clienți ai magazinului virtual. În conformitate
cu prevederile legale, ofertele și promoțiile magazinelor virtuale se trimit numai
la clienții care au sol icitat, prin mesaje electronice, trimiterea acestor date.
– simplificarea preluării comenzilor de la clienții înregistrați. Clientul intră, pur și
simplu, pe site -ul magazinului, își alege produsele dorite și trimite comanda
primind automat sau manual, pe e -mail, confirmarea acesteia. Prin acest mod, se
realizează o economie însemnată de timp și bani în efectuarea comenzii.
– prospectara pieței. Activitatea de prospectare a pieței, prin magazinul virtual, se
realizează cu informații și date statistice culese fo arte rapid, prin care se
descoperă nevoile cumpărătorilor.
– număr redus de vânzători deoarece informațiile despre produse sunt accesate on –
line.
– dacă marfa se află într -un depozit dintr -o anumită localitate, vânzarea este
accesibilă pe internet și în alte l ocalități.
– cheltuieli reduse de investiții pentru realizarea paginii pe internet, față de o

investiție în realizarea unui magazin tradițional.
Cu toate avantajele descrise, totuși, în activitatea magazinelor on -line putem evidenția și unele
dezavantaje, precum: – cumpărătorii nu pot atinge, nu pot gusta și testa produsele;
– nu există vânzător care să facă recomandări cumpărătorului și să răspundă
la eventualele întrebări privind utilizarea produsului;
– magazinul on -line poate fi prom ovat numai pentru o anumită categorie de
cumpărători, care dispune de calculator și resspectiv posibilitatea efectuării electronice a plății.
Comerțul electronic mondial are o dinamică ascendentă pe măsură ce tot mai mulți consumatori și
tot mai multe afac eri se conectează la web.
Principalele bariere în dezvoltarea comerțului electronic rămân problemele legate de securitatea
plăților și de încrederea manifestată între partenerii de afaceri și promovarea insuficientă în mass -media a
acestui tip de comerț. Pe măsura creșterii numărului de utilizatori casnici de internet, procedurile legate de
autentificare și de criptare a datelor personale capătă o importanță din ce în ce mai mare, de succesul
implementării lor depinzând succesul comercianților de pe web. p romovare insuficientă în mass -media a
acestui tip de comerț.

Evoluția comerțului cu amănuntul din românia

În comerțul românesc, au avut loc, în ultimii ani, importante modificări structurale privind
dezvoltarea activității comerciale. De la evoluția descendentă din anii 1990, situația s -a mai îmbunătățit,
dar cu toate acestea, și la ora actuală, valoarea vân zărilor cu amănuntul/locuitor continuă să fie mai mică
decât în țările europene dezvoltate. Cauza este una generală: o cerere de consum mai mică din partea
populației, ca urmare a unui nivel scăzut al puterii de cumpărare.
Sistemul de comercializare pe pia ța românească se diferențiază prin următoarele caracteristici:
– caracterul fragmentat (conferit de numeroase unități de mici dimensiuni, ca de exemplu
chioșcuri, mici magazine) și de gradul de concentrare redus.
– evoluția comerțului electronic prin pre zența magazinelor virtuale și a cataloagelor on –
line cu ajutorul cărora hipermagazine își promovează produsele comercializate la prețuri
promoționale este mai lent ă în comparație cu țările cu economie mai dezvoltată ;
După anul 1990, în cadrul comerțului c u amănuntul de pe piața românească a crescut considerabil
numărul de unități de vânzare de tip boutique și chioșcurile, acestea reprezentând la acea vreme,
majoritatea punctelor de vânzare. După anul 1993, în activitatea comerțului cu amănuntul românesc au
început să își facă apariția marile lanțuri de magazine deținute de investitorii străini și care au influențat
reducerea numărului de boutique -uri, chioșcuri și magazine de tip mixt. Exemplificăm în acest sens,
supermagazinele și hipermagazinele: Billa, M ega Image, Carrefour, Cora, Kaufland .
Într-o formă sau alta, comerțul electronic este din ce în ce mai prezent și pe piața românească. În
ultima vreme se poate vorbi despre o creștere însemnată a numărului site -urilor cu profil comercial.
Negeneralizarea s istemului de informatizare a sistemului bancar și a sistemului național de decontare a
plăților, insuficienta utilizare a cardurilor și riscul crescut dat de lipsa de securitate a sistemelor IT, sunt
principalele piedici care stau, încă, în calea dezvoltăr ii comerțului electronic din România.
În România, nivelul vânzăriilor și serviciilor on -line crește zilnic, chiar dacă se află sub media
celui din U.E. Potențialul de dezvoltare al comerțului electronic românesc este foarte mare, fapt
demonstrat de volumul și de dinamica tranzacțiilor. Comerțul electronic a început să se dezvolte puternic
în anul 2004, pe portalul www.trafic.ro, fiind înregistrate peste 70 de site -uri care realizau această

activitate și care erau vizitate zilnic de cel puțin 1000 de persoan e. În prezent numărul acestor site -uri și a
vizitatoriilor este considerabil mai mare.
Faptul că românii au început să cumpere tot mai mult prin intermediul internetului se vede și din
vânzările realizate de magazinele on -line. Spre exemplu, firma Spot Di gital, care găzduiește magazine on –
line Digital Word, specializate în vânzarea produselor electronice și IT, a înregistrat în anul 2010 o
creștere a vânzării de aproximativ 20% față de anul anterior. Cel mai bine s -au vândut echipamentele
multimedia, apara tele foto digitale sau cele audio -video.
Magazinele virtuale care se bucură de cel mai mare succes sunt librăriile, site -urile de
calculatoare, electronice și electrocasnice.

Concluzii

Evoluția comerțului în ultimii ani este caracterizată prin diminuar ea unităților de vânzare mici și
apariția comercianților mari, internaționali. Tendința cea mai importantă în comerțul cu amănuntul și
formele sale de vânzare este modernizarea.
Comerțul electronic „business -to-consumer‟ este și în România în continuă asc ensiune, nivelul
vânzărilor și serviciilor on -line crescând zilnic, chiar dacă se află sub media celui din U.E.
Există speranța orientării activității din acest sector într -o direcție bună. Tot mai multe grupuri
străine sunt interesate de piața românească și investesc foarte mult în țara noastră. Acestea sunt premise
favorabile pentru transformarea comerțului cu amănuntul într -unul competitiv.

Bibliografie :

1. Costea, C., Comerțul en gros și cu amănuntul: tendințe, mutații, strategii , Ed. București 2001
2. Dinu, V., A vinde cu succes în comerțul cu amănuntu ‟, Ed. Alpha, Buzău, 2002
3. Felea, M ., Dezvoltarea comerțului electronic în condițiile globalizării , Amfiteatrul Economic, București, 2005
4. http://www.manager.ro