Tendinte ale Pietei Turstice In Judetul Caras Severin

Capitolul 1

Elemente teoretico – metodologice

1.1.Turismul – concepte și tendințe pe plan mondial și național

Turismul este acel fenomen de recreere alături de alte activități și diverse formule de petrecere a timpului liber. Izvorât din nevoia de etalare a “bunelor maniere” a claselor sociale elevate, turismul ca mijloc de utilizare în mod plăcut și în condiții de confort, a timpului liber a cunoscut o dezvoltare explozivă și o continuitate remarcabilă, mai ales în a doua jumătate a secolului XX, pe măsură ce caracterul său de masă s-a conturat tot mai pregnat (Cocean, Dezsi, 2009, p. 9).

Deși este considerat de cei mai mulți dintre specialiști ca un fenomen propriu perioadei contemporane, turismul s-a cristalizat la sfârșitul secolului XIX și ca atare primele încercări de definire și caracterizare ale acestuia datează din acea perioadă.

Prin natura lui turismul se prezintă ca o activitate economică situată la interferența altor ramuri, cea ce determină o serie de dificultăți în definirea acestuia. Pornind de la premisa că fiecare ramură economică reprezintă locul unei producții de bunuri și servicii care sunt consumate într-un mod specific, turismul are ca obiect o producție și un consum de bunuri eterogene care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor (Cândea et al., 2000, p. 22).

Strategia dezvoltării durabile pornește de la practica politicilor generale și a sectoarelor de dezvoltare și anume planificarea durabilă și echilibrată, descentralizarea, parteneriatul.

Județul Caraș-Severin este una dintre unitățile teritoriale- administrative cu o desfășurare dinamică pe toate planurile societații umane, are un nivel mediu de dezvoltare economică și un nivel ridicat sub aspect cultural și spirirtual.

In județul Caraș- Severin situat în partea de sud –vest a României se mențin aceleași limite spațiale și propria istorie. Poziția geografică, dominanța mediului natural deosebit reprezentat prin diversitatea și calitatea resurselor naturale, județul a beneficiat de dezvoltarea mai multor activități economice: economia din ultimii 50 de ani s-a bazat foarte mult pe ramurile industriale, iar în ultimii ani datorită schimbărilor survenite la nivel național, economia a consemnat multe restructurări.

O chestiune majoră a declinului este prezența unui important număr de unitați industriale cât și tehnologii și echipamente care au scăderi mari de producție, apărând chiar șomajul, iar celelante sectore economice și anume agricultura, sivicultura, serviciile au și ele ritmuri reduse de creștere.

În sectorul turismului din Caraș-Severin, elaborarea unor acțiuni orientate și a unor obiective prioritare pot să conducă la dezvoltarea și promovarea acestei zone.

In concluzie definim turismul ca un fenomen social –economic în continuă expasiune, generat de nevoia umană de cunoaștere, recreere și recuperare fizico- psihică în condițiile unei civilizații solicitante dar cu posibilități materiale superioare pentru majoritatea populației (Cocean, Dezsi, 2009, p.19).

1.1.1. Tendințe în turismul mondial și european

În timpul istoriei de la începuturile civilizației umane, mediul înconjurător a început să sufere transformări din dorința omului de a exploata tot mai multe resurse și de a-și crea condiții de viațăa mai bune.

Perfecționarea accentuată a principalelor sectoare economice a condus în timp și spațiu la evidențierea procesului de poluare și a altor tipuri de impact asupra mediului natural și antropic.

Tendințe regionale în turismul european

Regiunea turistică europeană oferă o puternică industrie a ospitalități și conține multe țări cu o mare experiență în turism.

Nivelul de dezvoltare economică și patrimoniul turistic prin valoare istorică, arhitectural – artistică, și o serie de produse și servicii turistice, infrastructură modernă, au făcut ca bătrânul continent să dețină o poziție privilegiată comparativ cu alte regiuni turistice de pe glob.

Un număr mare de sosiri prezintă Europa, în anul 1999 a avut 392,5 milioane de turiști, având un procent de 2,3 % față de anul precedent, cu 9 milioane de vizitatori mai mulți, în care majoritatea provin din țările de pe continentele: America, Asia de Sud și Pacific, Africa și Australia.

Țările din estul și centrul european prezintă o creștere de 17% în Federația Rusă fața de anul 1998, tendință care continuă în momentul de față și în: Cehia, Polonia, Țările Baltice, Georgia, iar 326 de călătorii au fost desfășurate în Europa cu o creștere de 6% față de anul precedent.

Cel mai utilizat mijloc de transport este avionul,cu 52% autoturism 32%, autocarul 12%, iar următorul mijloc de transport este pe cale fluvială și maritimă.

Cele mai solicitate destinații de europeni sunt: Italia, Germania, Franța, Spania, Austria, Grecia, majoritatea tipurilor de vacanță dețin procente egale, marea și plaja ocupă o ușoara supremație.

Țările emitente de turiști sunt: Olanda, Belgia, Franța, Marea Britanie, iar Spania se află abia pe locul 9.

Cel mai frecventat turistic continent a fost Europa, în anul 2002 cu o cotă de piață de 58%, în cadrul căruia Spania, Grecia, Italia dețin împreună 20%.

Creșteri importante pentru fluxurile de sosiri turistice în 2002 sunt înregistrate în Turcia cu 13%, Croația cu 1,6%, Anglia 3,1%, Bulgaria cu 7,8% și Franța cu 2%.

Sursa: Strategia de dezvoltare integrata a turismului in zona Caras Severin-Vrsac-Banatul de sud

1.1.2. Starea actuală în turismul românesc

Poziția sa geografică, situația politică, etnică, istorică, economică și culturală determină ca Romania să aibă un deosebit și valoros potențial turistic care stabilește multiple forme de exploatare și valorificare în plan economic.

Principalele elemente turistice sunt: sporturile de iarnă și drumețiile, varietatea geologică altitudinală, prezența unui climat temperat cu nuanțe relativ moderate, numeroase izvoare cu ape minerale importante, râuri, fluviul Dunărea, Delta Dunării, litoralul Mării Negre, obiective turistice alcătuite din mănăstiri, biserici, centre istorice, muzee, case memoriale.

În ultimul deceniu, 1989-2002, turismul românesc prezintă următoarele însușiri care îl detașează în sens negativ față de alte țări din Europa Centrală și de Est:

Reducerea cu 22,7% a numărului de locuri de cazare turistică de la 353.000 locuri în 1989 la 273.000 în 2002

Atenuarea cu 65,1% a numărului de turiști și 32% a românilor veniți în stațiunile și localitațile turistice, de la 6,5 milioane în 1990 la 4,8 milioane.

Păstrarea unui număr de sosiri turistice mai mare față de plecările de turiști români în străinatate.

Descreșterea duratei medii a sejurului de la 4,2 zile / turist în 1990 la circa 3,5 zile / turist.

Reducerea lentă dar aproape continuă a coeficientului de utilizare a capacității de cazare de la 57,8% în 1990 la 34,6% în 2002.

Aceste procese prezente în industria ospitalității au ca explicație scoaterea din circuitul turistic a mai multor unitați de cazare.

Noile investiții deosebite din turism s-au centrat pe construcții modeste precum: popasuri, campinguri, tabere școlare, cabane și vile situate în zone recunoscute pentru activitatea turistică.

În anul 2002 conform datelor statistice se poate face o scurtă prezentare a turismului românesc și anume:

Prezentarea unui mumăr de 4,8 milioane de vizitatori străini și 5,8 milioane plecări în străinătate

Formarea PIB-ului redus cu 25% în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est

Doar 67,5% din locurile de cazare existente și în funcțiune sunt de categoria 2 stele și 1 stea deoarece prestațile turistice sunt de calitate modestă.

Volumul redus de investiți directe și indirecte.

Din punct de vedere al unităților de cazare, al locurilor în funcțiune, a celor de alimentație pentru turism, România se află încă în urma unor țări precum: Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Croația.

Sursa: Strategia de dezvoltare integrata a turismului in zona Caras Severin -Vrsac-Banatul de Sud

1.2. Piața turistică-definire, modele de reprezentare

Piața turistică reprezintă sfera economică de interferență a ofertei turistice materializată prin producția turistică, cu cererea turistică materializată prin consum (Nedelea, 2003, p. 8).

Deoarece locul ofertei coincide cu locul consumatorului, dar nu și cu locul de formare a cererii, interferența se va transforma în suprapunerea în timp și spațiu a celor două componente prin intermediul consumului turistic (Nedelea, 2003, p. 8).

Piața turistică, la rândul ei cuprinde:

Oferta turistică (produse turistice)

Cererea turistică (este o expresie variabilă în timp și spațiu dată de relația eternă dintre consumatori turistici și necesitățile lor recreative).

Dimensiunile unei piețe turistice sunt date de:

Structura pieței- structura cererii, îndeosebi ducând chiar la o segmentare a pieței în funcție de vârstă, clasă socială, sex, stil de viață, locul de proveniență al turiștilor.

Aria pieței- determină tipologii spațiale diferite ale funcției turistice care pot fi locală, zonală, națională și internațională.

Capacitatea pieței- redă exemplar raportul la un moment dat între cerere și ofertă și a locului deținut de fiecare pe piață turistică. În funcție de capacitate, piața turistică se clasifică în piața turistică teoretică, piața turistică potențială și piața turistică efectivă.

a. Oferta turistică

Oferta turistică reprezintă deci totalitatea bunurilor și serviciilor care satisfac la un moment dat cererea turistică și putem afirma că fără excepție majoritatea componentelor ofertei turistice (resurse turistice naturale, antropice, produse turistice, infrastructura, forță de muncă) justifică motivația deplasării turistului spre o anumită destinație turistică.

Produsul turistic sinonim noțiunii de ofertă reprezintă totalitatea bunurilor și servicilor oferite de către o firmă de profil sau cu alte cuvinte tot ceea ce cumpără turiștii (transport, cazare, masă, agrement) limitat ca număr doar de creativitate.

Orice ofertă sau produs turistic are un caracter efemer (oferta fiind fermă), cu un ciclu de viață (adică acel interval temporar dintre apariția și dispariția acestuia de pe respectiva piață turistică) ce cuprinde: crearea, lansarea, creșterea, maturitatea și declinul (Kotler, 1997), etape care sesizează tendința produsului turistic în relație cu întreaga piață turistică și cu segmentul ei, în scopul evaluării cererii viitoare a pieței turistice (Iahoda, 1983).

Oferta turistică grupează oferta turistică primară si cuprinde ansamblul resurselor atractive aparținând cadrului natural și valorile atractive de proviniență antropică și oferta turistică secundară cuprizând baza tehnico– materială, ambele alcătuind oferta turistică potențială a unui teritoriu.

Elementele componente ale ofertei turistice mai pot fi grupate în două categorii:

Elemente atractive: acestea cuprind resurse naturale, socio- culturale, umane și tehnologice

Elemente funcționale: formate din baza tehnico-materială, echipamentele și serviciile care facilitează desfășurarea optimă a actului turistic, și implicit producția turistică. Sursa: Alexandru Nedlea, anul, 2003

b. Cererea turistică

Cererea turistcă este formată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii (Niță, Niță, 2008, p. 51).

Cererea turistică poate fi exprimată prin consumul turistic alcătuit din cheltuieli efectuate pentru obținerea unor servici și bunuri, determinate de motivația turistică, consumul se poate efectua prin mai multe etape și anume:

Înainte de plecare spre locul de destinație turistică (procurarea echipamentului)

În timpul deplasării spre locul de destinație (transport turistic)

Locul de destinație și anume cazare, masă, agrement, tratament

Cererea turistică decurge:

Din motivațiile turistice, adică oamenii doresc să caute locuri de odihnă, tratament, vizite la rude și prieteni, călătorii de afaceri, participări la manifestări științifice, culturale

Timpul liber al persoanei care depinde din punct de vedere al finanțări

Din veniturile personale, o parte din acestea sunt destinate pentru satisfacerea uneia sau mai multor motivații turistice.

1.3. Resurse turistice folosite pe piața turistică

1.3.1. Resurse turistice naturale

Resursele atractive aparținând cadrului natural au caracteristicile lor intrinseci, constituind factorul determinant al dezvoltării turismului într-un teritoriu și jucând deopotrivă rolul predominant în determinarea valorii potențialului turistic al teritoriului în cauză (Cocean, Dezsi, p.51).

Gradul de activitate al resurselor care alcătuiesc potențialul turistic natural sunt conferite de trăsăturile care individualizează componentele acestuia și poate fi definit prin (Cândea et al., 2003, p. 49):

Valoarea peisagistică a unităților de relief prezente în teritoriu

Diversitatea deosebită a tipurilor genetice și formelor de relief precum piscuri, cratere vulcanice, forme carstice și endocarstice

Trăsăturile terapeutice ale unor factori climatici care se identifică prin tipurile de bioclimat

Particularitatea elementelor hidrografice (lacurile și râurile pentru activități de agrement, cascade, izvoare minerale și termale și litorale însorite pretabile curei heliomarine)

Biodiversitatea floristică, faunistică (diferite asociații vegetale și specii de animale sălbatice).

Resurse atractive ale reliefului

Importanța reliefului în turism se manifestă sub următoarele aspecte (Cocean, Dezsi, 2009, p. 12):

Resursa atractivă de vârf

Noțiune de bază în crearea decorului specific fiecărui sit turistic în situația în care relieful este elementul cel mai vizibil din alcătuirea oricărui peisaj turistic

Sprijin fizic al infrastructurii și activităților turistice

Elementele estetico-peisagistice, de desfășurare activităților recreative, de alt tip de atracție.

Relieful se institue în cea mai bogată și variată resursă atractivă a globului terestru alcătuind coloana vertebrală a oricărui peisaj căruia îi creonează personalitatea. Totodată, îi conferă acestuia, factori complementari de atractivitate, devenind astfel principala componentă a potențialui turistic al unui teritoriu (Cocean, Dezsi, 2009, p. 54).

Avantajele majore ale reliefului rezultă din faptul că față de alte resurse turistice, atracțiile pe care le generază cu excepția celor valorificate prin intermediul sporturilor de iarnă nu impun amenajări scumpe în vederea valorificărilor turistice, iar pericolul suprasolicitat este mai micșorat în condițiile în care majoritatea resurselor de acest tip nu sunt consumate efectiv.

Elementele naturale cu posibilitați atractive pot fi văile. și circurile glaciare, abrupturile, văile carstice și ponoarele, peșterile și avenele, văile și crestele montane, cheile, defileele, canioanele, țărmurile, câmpurile cu dune sau doline, meandrele, pasurile și trecătorile.

Dintre elementele provenite din asocierea unor astfel de forme se evidențiază atractivitatea celor specifice reliefului și anume glaciar, carstic, vulcanic, litoral, eolian, etc.

1. Relieful glaciar cuprinde o extindere în zonele montane înalte unde tipul de modelare climatic s-a manifestat abuziv, relieful glaciar progresează în mod evident gradul de atractivitate al acestor concepții prin varietate și diversitate deosebită a peisajului și anume prin descrierea formelor caracteristice și anume creste, custuri, circuri glaciare și văi glaciare.

Crestele și vârfurile montane reprezintă din punct de vedere fizionomic, linii și puncte de intersecție a unor versanți adesea extrem de înclinați ce populează vaste regiuni montane și le atribuie un aspect de bază morfologic plin de frumusețe și spectaculozitate (Cocean, Dezsi, 2009, p. 55).

În peisaj cu cât vârfurile sunt mai înalte și mai izolate cu atât se impun și atrag atenția turiștilor.

Crestele formate dintr-o grupare de forme de relief caracterizate în munți înalți din Asia, America, Europa și inclusiv din masivele carpaților românești. Crestele cu muchii ascuțite corespund de regulă, interfluvilor detașate prin acțiune de eroziune exercitată de ghețarii cuaternari, din proximitate de exemplu Vânătoarea lui Buteanu, Creasta Arpășelui (Cocean, Dezsi, 2009, p. 56).

Cele din urmă se împart în diferite categorii:

Unitare și alungite bine caracterizate în peisaj și anume Piatra Craiului, Colții Trascăului

Întrerupte și separate de curmături, întâlnite în Parâng, Rodna, Godeanu, Capățâni

Masive izolate și anume Piatra Craiului din Munții Trascăului, Piatra Singuratică din munții Hăghimaș

Vârfurile și piscurile montane au o importantă activitate direct proporțională cu modul lor de caracterizare în teritoriu.

În mai multe cazuri principale vârfurile montane impresionează atenția turiștilor devenind ținte predilecte pentru drumeție și alpinism conferindu-le dimensiuni deosebite atât ca lungime și altitudine de exemplu Mont Blanc- 4807 m, Moldoveanu – 2544 m, Omu -2505 m, etc.

Vârfurile și crestele montane joacă roluri diferite în procesul recreativ, dacă piscurile montane joacă rolul unor puncte de vedere foarte căutate, crestele muntoase devin obiectul predilect al drumețiilor pietonale (Cocean, Dezsi, 2009, p. 58).

Văi glaciare sunt efectul procesului de intensă eroziune exercitate de sectorul terminal al ghețarilor cuaternari și celor actuali în masivele muntoase cu altitudini ce depășesc limita zăpezilor permanente.

Lungimea văilor glaciare sunt cuprinse între sute de metri și zeci de km lățime și adâncimi variabile.

În Carpații Românești văile glaciare se găsesc pe versanții nordici ai Munților Retezat, Făgăraș, Parâng, Bucegi.

Relieful pe calcare, dolomite și conglomerate

Acest gen de relief se caracterizează printr-o întindere teritorială azonală și o mare varietate de forme și anume platouri carstice, abrupturi calcaroase, cascade, câmpuri de lapiezuri, doline și peșteri.

Abrupturi muntoase impresionate găsim în structura unor masive cristaline respectiv a defileelor sau cheilor, majoritatea apărând în cadrul arealelor calcaroase și anume Piatra Craiului, Culmea Bedeleului etc. Acestea atrag o categorie de turiști și anume alpiniștii.

Integrarea abrupturilor în circuitele turstice se realizează difernțiat în funcție de importanța lor estetico- peisagistică și implicit gradul lor de atractivitate la care se adaugă poziția lor în cadrul regiunii turstice, gradul de accesibilitate, infrastrucutură generală și turistică existentă (Cocean, Dezsi, 2009, p. 60).

Relieful Carstic constitue rezultatul acțiuni de dizolvare a apei meteorice încărcate cu dioxid de carbon asupra rocilor solubile și anume calcare și dolomite pe o perioadă mare de timp în condiții morfologice, litologice și tectonice, particulare dând apariția unui contur pitoresc care atribuie peisajului o varietate deosebită.

Formele reliefului carstic se poate grupa în doua categorii și anume

Exocarstice ( de suprafață): platourilor calcaroase joase, dolinele și asociațiile de doline, chei, defilee

Endocarstice (de adâncime): peșteri

Relieful Eolian este caracteristic regiunilor aride și montane, peisajul zonelor desertice sunt acumulate de nisip și sub diferite tipuri de dune.

Relieful Litoral este reprezentat prin acumulări nisipoase de-a lungul litoralelor mărilor și oceanelor din regiunile intertropicale și temperate ale Pământului, plajele nu constitue un obiectiv turistic de sine stător. Elementele de bază în amenajarea turistică a sectoarelor litorale sunt: adâncimea apei la țărm și tipul acestuia, calitatea nisipului, din punct de vedere granulometric, stabilitatea naturală a plajelor și posibilitatea practicării diferitelor sporturi nautice.

Resursele climatice și rolul lor în turism

Climatul generează atmosferă favorabilă sau nefavorabilă actului recreativ.

Clima poate fi un factor catalizator al turismului dar și un element inhibitor chiar în contextul realizări tuturor cerințelor turistice, clima participă în două moduri la actul turistic:

Prin creionarea atmosferei de derulare a activităților turistice

Ca resursă atractivă propriu-zisă în procesul recreerii și tratamentelor balneclimatice și climaterice, formând totodată un factor capital în impunerea unor tipuri și forme de turism (Cocean, Dezsi, 2009, p. 78).

Noțiunile climei presupun nebulazitatea, precipitațile, temperatura aerului și vântul.

Precipitațiile împiedică turismul, ploile torențiale rețin desfășurarea recreeri în aer liber. Durata precipitaților evită anumite forme de turism și anume drumețiile, turismul cinegetic sau pescuitul sportiv.

Temperatura aerului este un element important pentru definirea condiților climatice având un rol selectiv în procesul turistic, în general există un confort termic favorabil pentru activitățile recreative care sunt cuprinse între 15o-25o C.

Resursele atractive hidrografice

Hidrografia constitue alături de relief o componentă a cadrului natural cu participare la alcătuirea resurselor turistice globale ( Cocean, Dezsi, 2009, p. 88).

Trăsăturile atractive ale hidrografiei sunt:

Rețele hidrografice de suprafață și subterane

Caracteristicele fizico-chimici

Valoarea peisagistică deosebită relevată

Rețelele hidrografice de suprafață sunt valorificate prin turismul de scurtă durată, la sfârșit de săptămână, fiind eficient din punct de vedere recreativ.

Lacurile prin dimensiune, calitatea apelor, conținutul de săruri și integrarea în peisaj, prezintă o valoare turistică remarcabilă (Cândea et al., 2000, p. 63).

Originea acestor lacuri poate fi :

Naturală

Antropică

Izbucurile sunt izvoare care au un debit bogat în cadrul unor abrupturi laterale ale văilor sau cheilor.

Resursele atractive biogeografice

Caracteristicile învelișului biogeografic sunt vegetația și fauna alături de relief și hidrografie.

Vegetația și fauna ridică prin propria prezență atractivitatea peisajelor și contribuie la susținerea fenomenului turistic pentru a elabora anumite forme de turism.

Funcția atractivă a învelișului vegetal este caracterizată prin următoarele aspecte și anume:

Asociațiile vegetale majore: reprezintă trăsăturile atractive unui teritoriu. Pădurea reprezintă ecosistemul natural dominant de învelișul vegetal care ocupă suprafețe întinse din zona de câmpie până în zona montană la 1600- 1800 m (Cândea et al., 2000, p. 88).

De exemplu pădurile au o funcție recreativă și se clasifică în 5 tipuri diferite:

Tipul cinegetic sunt pădurile caracterizate printr-un fond cinegetic valoros iar vânătoarea reprezintă o modalitate de recrere

Tipul pisicicol, pădurile din apropierea lacurilor sau râurilor cu o mulțime de pești

Tipul recreativ, zonele ce oferă turiștilor o ambianță de recreere, prin deplasări pe trasee turistice mai lungi și anume de drumeție etc.

Tipul cadru pentru campinguri sunt pădurile care sunt dotate cu echipamente și instalații specifice și anume (campinguri, sate de vacanță)

Tipul de agrement, sunt pădurile din împrejurimile centrelor urbane care oferă un mediu ambiant favorabil odihnei, destinate plimbărilor de scurtă durată și pentru populația urbană din orașele limitrofe.

Funcția atractivă a faunei. Din toate componentele mediului natural, elementul cel mai mobil este fauna. Fauna impresionează prin varietate, densitate și valoarea trofeelor și anume, importanța turistică se distinge prin valoarea sa estetică, recreativă, cinegetică și științifică. Fauna constitue de asemenea învelișul vegetal pe etaje altitudinale, individualizându-se mai multe asociați faunistice specifice și cu numeroase specii de interes cinegetic.

1.3.2. Resurse turstice antropice

Spre deosebire de resurse atractive aparținând cadrului natural care sunt un dar al naturi, zestrea turistică, antropică reprezintă o însumare de elemente cu funcție recreativă create de omul însuși (Cocean, Dezsi, 2009, p. 106).

Principalele elemente ale componenetelor antropice prin care acestea își definesc atractivitatea sunt:

Vechimea

Unicitatea

Ineditul

Dimensiune

Semnificația

Funcția

Edificii și elemente cu funcție turistică

Resursele cultural artistice și edificile istorice au pătruns treptat în aria de interes turistic, elementele din această categorie constitue partea integrată a activității turistice moderne fapt dovedit de proporția în continuă creștere a celor atrași de muzee, concerte, festivaluri, spectacole etc. (Cocean, Dezsi, 2009, p. 133).

Obiectivele culturale artistice și istorice emit fluxuri turistice inegale pe distanțe diferite, avantajate pe centrele culturale majore de exemplu, marile capitale ale lumi civilizate, locații istorice, locațile unor festivaluri de film.

Obiective istorice însumează o gamă variată de construcții prezente îndeosebi în regiunile de afirmare a marilor civilizați (Cocean, Dezsi, 2009, p. 113). Obiectivele istorice cuprinde următoarele categorii și anume: perioada antică, civilizația romană, castelele fortificate, cetățile, turnurile.

Edificile religioase

Obiectivele din această grupare sunt foarte variate în funcție de varietatea religiilor tradiționale și gradul de dezvoltare socio- economică și spiritual artistică a societați, dar și vechimea și intensitatea populării. Edificiile turistice religioase sunt răspândite pe toate continentele și toate statele cu număr ridicat, acestea sunt sanctuarele, templele, bisericile, catedralele, mănăstirile, stupele, piramidele, cimitirele.

Acestea pot fi grupate în doua categori și anume;

Edificii practicări cultului religios: biserici, mănăstiri

Edificii cu rol funerar și memorial: stupele, tumuli, mausoleele, piramidele, cimitirele, statuile.

Edificile turistice cu funcție culturală și sportivă

Elementele atractive ale edificilor culturale sau sportive rezultă din arhitectura lor, adesea diferite, cât și din exercitarea funcției lor inițiale. Acestea categorie de edificii sunt teatrele, operele, muzeele, bibliotecile, universitățile, casele memoriale.

Edificiile destinate afacerilor și congreselor

Turismul de afaceri și congrese s-a dezvoltat în ultimile decenii, prevederile pentru următoarea perioadă stabilesc continuarea creșterii în ritmuri menținute a numărului reuninilor.

Practicanți acestui turism sunt oamenii de afaceri, sportivii, artiștii, oamenii de știință care pleacă frecvent folosind timpul liber pentru activități cu specific turistic, motivate de recreere sau dorința de percepție și cultură.

Importanța acestui tip de turism are mai multe aspecte și anume:

Nu depinde de sezonul turistic local având la origine o activitate de recreere practicată de persoanele în scop, după ce și- au incheiat activitatea profesională.

Instabilitatea si preferința pentru orașe mari și stațiuni renumite care dețin structuri de cazare moderne ale unor dotări adecvate derulării activităților specifice și anume palate de congrese

Petrecerea timpului liber la manifestări culturale, vizitarea obiectivelor naturale și culturale ale zonei de destinație.

Din punct de vedere al spațiilor verzi, acestea se împart în două categorii:

Spații verzi interioare-grupând compozițiile de spații verzi care vizează funcții de odihnă, destindere și refacere fizică și psihică

Spații verzi exterioare sunt zonele de agrement și anume pădurile- agrement, pădurile-parc și alte categorii verzi situate în afara localității.

Activitățile sociale cu funcție turistică, manifestările culturale și paraculturale

Principalele activități și manifestări culturale și paraculturale sunt:

Târgurile și expozițiile

Festivaluri artistice

Carnavalurile

Hramurile și perelinajele religioase, nedeile

Competițiile sportive

Resurse turistice de natură etnografică

Elemente atractive de origine etnografică, cele mai dominante pentru fenomenul turistic sunt:

Ocupațiile și meșteșugurile

Obiceiurile tradiționale

Portul, jocurile și cântecele populare

Arhitectura și instalațile tehnice țărănești

Vânătoarea este ocupație importantă pentru unele colectivității umane aflate într-un stadiu inițial al evouluției civilizației sau pentru anumite regiuni lipsite de alte resurse, vânătoarea rămâne o ocupație primară.

Pescuitul ca atracție turistică este dată de gama uneltelor și tehnicilor folosite de exemplu în zonele litorale, pescuitul devine o activitate principală.

CAPITOLUL 2

ANALIZA SOCIO- ECONOMICĂ A JUDEȚULUI

CARAȘ- SEVERIN

2.1. Localizarea geografică a județului Caraș-Severin

Județul Caraș-Severin este situat în partea de sud-vest a României și este încadrat de următoarele puncte extreme:

NORD-Vf. Rusca

45o 40’ 10’’ latitudine nordică

22o 26’ 15” latitudine estică

EST –Vf Scărisoara

45o 25’ 10’’ latitudine nordică

22o 43’ 30’’ latitudine estică

SUD-Dealul Căprior

44o 35’ 20’’ latitudine nordică

29o 9’ 10’’ latitudine estică

VEST-localitatea Lam

45o 1’ 10’’ latitudine nordică

21o 21’ 40’’ latitudin estică

Județul Caraș- Severin are o suprafață de 8519,76 km2, fiind al treilea ca mărime dintre județele țării, ocupând 26,59% din suprafața totală a Regiuni de Vest, din care face parte alături de județele Timiș, Arad și Hunedoara.

Caraș-Severin se învecinează la nord-vest cu județul Timiș, la nord-est cu județul Hunedoara, la sud-est cu județul Mehedinți, în partea de sud- vest cu Serbia, granița de stat având o lungime de 134 km, iar graniță fluvială având o lungime de 64 km, reprezentată de fluviul Dunărea (fig. 2.1).

Fig 2.1 Localizarea geografică a județului Caraș-Severin la nivel național și

la nivel de regiune de dezvoltare

(sursa: www.caveman.ro și ADR Vest)

Județul Caraș- Severin este alcătuit din 77 unități-administrativ teritoriale și anume din 6 orașe, 2 municipii, 69 de comune și 287 de sate.

Sursa: Strategia de dezvoltare integrata a turismului in zona Caras Severin- Vrsac-Banatul de sud

2.2.Cadrul natural

2.2.1. Relieful

Relieful județului Caraș-Severin este format dintr-o mare varietate de forme: munți-65,4%, depresiuni-16,5%, câmpii-7,3% și dealuri-10,8%. Munții sunt reprezentați de Munții Banatului ce aparțin Carpaților Occidentali și de Munții Țarcu, Godeanu, Cernei din Carpații Meridionali.

Altitudinele cresc de la vest spre est, munții Godeanu-Țarcu având înalțimi între 1600-2200, iar munții Semenic, Almăj, Dognecea, Locvei și Aninei având înălțimi între 600-1400m (fig. 2.2).

Fig. 2.2 Treptele de relief din cadrul județului Caraș-Severin

(sursa: Regiunea de Dezvoltare Vest)

Relieful are un aspect influențat de tectonica și structura de rezistență la eroziune a diverselor tipuri de roci și de existența suprafețelor de eroziune. O particularitate geomorfologică importantă a Munților Banatului este prezența reliefului carstic.

Munții Banatului situați aproape în întregime în limitele județului, apar delimitați în zonele joase și dau aspectul unui bloc montan cu altitudini de 600-800 m. Între acestea o zonă aparte este Depresiunea Almăjului, cu, culmi nu prea înalte și care este traversată de râul Nera.

În vest, zona muntoasă se termină cu un relief deluros unde pot fi delimitate dealurile Oraviței, Doclinului, Sacoș-Zăgujeni.

Cea mai joasă treaptă de relief este câmpia, care ocupă o suprafață restrânsă din Câmpia Timișului și cuprinde următoarele subunități: Câmpia Sipetului, între râurile Pogăniș și Bârzava, Câmpia Moraviței la sud de râul Bârzava și Câmpia Carașului traversată de râul omonim.

Județul Caraș-Severin este caracteristic structurilor geologice ce aparțin orogenului Carpaților Meridionali și sunt formați din două unitați geotectonice principale:

Autohtonul Danubian

Cristalinul Getic

Autohtonul danubian este situat în partea sudică și sud-estică a județului formând unele dintre nucleele vechi ale cristalinului carpatic.

Cristalinul getic este dominant în zona nordică și nord-estică a județului și este format din două serii cristaline: seria mezocatazonală de Semenic si seria epizonală de locva din Poiana Ruscă.

Sursa: Strategia de dezvoltare integrata a turismului in zona Caras Severin- Vrsac-Banatul de sud

2.2.2. Clima

Județul Caraș-Severin are o climă continental moderată, potrivită subtipului bănățean cu nuanțe submediteranene. Temperatura medie multianuală este de 10o-12oC în zonele de câmpie, în Munții Dognecei, Dealurile Vestice și în Munții Poaina Ruscă și Semenic temperaturile sunt cuprinse între 9o și 40C iar în Munții Țarcu și Godeanu fiind de 0oC.

În zonele joase, precipitațiile medii anuale cresc de la 700-800 mm/mp, iar în Munții Țarcu și Godeanu precipitațiile ajung până la 1400 mm/mp.Vântul predominant este cel din vest și nord-vest, relieful montan provocând modificări locale ale circulației atmosferice.

Climatul continental cu influențe mediteraneene determină o deosebire între zonele umede de pe malul Dunării și zona umedă Balta Nera și Insulele Ostrav.

2.2.3. Hidrografie

Județul Caraș-Severin are o rețea hidrografică cu densitate ridicată și debit bogat, lungimea totală a cursilor de apă fiind de 3273 km. Cel mai important dintre râurile bănățene este Timișul având o lungime de 87 km adunând ogașe din unitățile de relief ale Banatului.

Pe versanții nord-vestici ai Munților Semenic, râul Bârzava își are izvorul, pe cursul său superior sunt lacurile artificiale: Văliug, Brezov și Secu. Râul Nera își strânge apele din Masivul Semenic, străbate apoi Depresiunea Almăjului pentru a intra apoi în cheile sale, cele mai lungi din țară.

Din Munții Aninei izvorăște râul Caraș și străbate trei zone de relief și altitudini. Cerna a luat naștere pe versanții sud-vestici ai Munților Godeanu, cursul său superior fiind format din lacul de acumulare Valea lui Iovan, iar în amonte Herculane. Limita sudică a județului este Dunărea pe o lungime de 64 km.

Lacurile naturale sunt în număr foarte mic. Cel mai mare lac carstic este lacul Dracului din cheile Nerei având o suprafață de 700 mp. În Munții Aninei este situat Lacul Ochiul Beiului având o suprafață de 284 m.

Există și lacuri glaciare precum: Lacul Iezerul, Țarcu, Pietrele albe în Munții Țarcu și Lacul crio-nival Baia Vulturilor din Munții Semenic, dar și lacuri artificiale de baraj efectuate în scopul alimentării cu apă și pentru producerea energiei: Trei Ape (pe Timiș), Lacul Mare și Lacul Mic (pe Caraș), Poiana Mărului (pe Bistra), Porțile de fier (pe Dunăre), Herculane (pe Cerna).

În județul Caraș-Severin stratul freatic al apelor subterane folosit în mediul rural ca apă potabilă –fântâni, este în special în zonele de câmpie ale spațiului din Banat.

Resursele de apă subterană sunt foarte importante din punct de vedere calitativ și cantitativ fiind necesare pentru nevoile populației și ramurile economice.

2.2.4. Vegetația

Începând de la câmpie și până la golurile alpine se află răspândite speciile și structura floristică care este formată din următoarele zone de vegetație:

– Regiunea de Câmpie Gătaia și Berzovia și golful de câmpie ocupă suprafețe restrânse drenate de apele Carașului și Nerei, iar pajiștile au folosit înlocuite cu plante de cultură. Suprafețele de pajiști sunt formate din asociații de: Festuca Vallesiacă, Festuca suecata, Bramus inermis, Stipa Copilata. Luncile râurilor vegetează specii de sălcii: Salix albă, Salix fragilis, Salix triandra și plopi, Populous alba.

– Regiunea de deal și munte este formată din:

zona pădurilor este bine formată și etajată. În zonele de pădure există diferite specii și grupe de specii cum ar fi: 53,5% fag, 14,6% rășinoase (brad, molid), 13% stejari (cer, gârniță, gorun) și 3,5 % diverse specii moi (plopi, tei).

zona alpină cuprinde două etaje: subalpin și alpin.

Etajul subalpin este situat între limita superioară a pădurilor 1700-1800 m altitudini și este format din asociații de graminee în care domină pajștile și iarba câmpului (Agnotis sp), păiuș roșu, țepoșica (Nardus stricta), firuța (Poa violacea, Poa alpina).

Etajul alpin este format din asociații de graminee, pajiști de iarba vântului (Agnostis rupestris), Păiuș roșu (Festuca rubra). Conform studiilor de fundamentare a parcurilor naționale și naturale, ciupercile cuprind 297 taxoni (Sphaerothecă erodii), iar lichenii cuprind 17 taxoni. De-a lungul timpului se evidențiază diminuarea numărului de specii ori indivizi, precum și reducerea rezistenței la unii factori abiotici și biotici dăunători. Așa se explică că multe specii se află într-o stare de amenințare cu dispariția. Speciile pe cale de dispariție sunt: Ruscus hiploglossum (cornișor), feritillaria meleagris (Laleaua pistriță), Anntenaria dioica (Floarea Semenicului).

Sursa: Strategia de dezvoltare integrata a turismului in zona Caras Severin- Vrsac-Banatul de sud

2.2.5 Fauna

Fauna este caracterizată de bogația și originalitatea ei, aici fiind limita nordică a arealului de răspândire pentru multe specii. Este formată din numeroase specii de câmpie joasă, de stepă, de zăvoaie și numeroase zone colinare, dar și regiuni carstice și montane.

Din cercetările efectuate munții Aninei reprezintă un refugiu din timpul glacițiunilor care a permis supraviețuirea unor specii terțiare ca: Amphimellania halandrii dintre nevertrebate și Cobitis eloganta dintre vertebrate.

Fauna reptilelor este formată din elemente termofile, multe dintre acestea fiind însă vulnerabile și rare cum sunt: Lacerta murali, Emys orbicularis.

Fauna mamiferelor este formată în principal de zece specii commune tuturor catenelor muntoase din țara noastră, dintre care multe specii trăiesc în partea de sud –vest a țării noastre.

Principalele specii de animale care habitează teritoriul județului nostru sunt:

Urs, cerb, capră neagră, mistreț

Vulpe, pisică salbatică, nevăstuică, vidră

Cocoș de munte, fazan, prepelițe, rațe, gâște

Fauna de nevertrebate este formată din caleoptere și aplianide, arahnee, chilopode, izopode, larve de diptere. Unele gasteropode ca: Carpaticha lang Zenobiella, umbroasa suntendemice, iar dintre plectapere au în vedere că sunt endemisme carpatice, Neumora carpaticha.

În concluzie, spațiul geografic al județului, prin fenomene carstice, forme de relief, sructura geologica deosebită, climă cu nuanțe meditereane au determinat menținerea unei biodiversitați variate și bogate.

2.3. Cadrul socio- cultural al județului Caraș- Severin

În urma analizei cantitative a datelor statistice preluate de la INS, s-au prelucrat grafic câțiva indicatori relevanți privind populația, educația și sănătatea din județul Caraș-Severin.

În ceea ce privește aspectele demografice datele statistice din fig. 2.3. ne relevă evoluția populației din perioada 1990-2013, ovservându-se valori constante pe întreaga perioadă analizată, fiind urmată de scăderi în 2013.

Figura 2.3. Evoluția numerică a populației din județul Caraș-Severin

(sursa: prelucrare date INS, 2015)

Conform graficului din figura 2.3. observăm că numărul cel mai mare de locuitori se înregistrează în 1990, de la 400 000 locuitori, scăzând în 2013 la 300 000 locuitori.

O analiză a natalității și mortalității din județ relevă faptul că natalitatea este scăzută în perioada analizată și pe fondul scăderii numerice a populației, datorate în mare parte migrației din județ a populației adulte (fig. 2.4.).

Figura 2.4. Evoluția natalității în județul Caraș-Severin

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

Mortalitatea în perioada 1990-2013 are un ritm oscilatoriu, cu un nivel mai ridicat în 1990, 1995, 2005 pe fondul scăderii nivelului de trai și îmbătrânirii demografice (fig. 2.5.).

Figura 2.5. Evoluția mortalității în județul Caraș- Severin

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

Cel mai mic nivel este înregistrat în anul 2013 cu aproximativ 4000 persoane decedate.

Astfel sporul natural este negativ pe fondul unei natalități în scădere și a unei mortalități ridicate.

O analiză a unităților sanitar-medicale din județul analizat a fost efectuată în perioada 1990-2013 pe baza datelor oferite de INS (fig. 2.6.).

Figura 2.6. Evoluția unităților sanitare în județul Caraș- Severin

(sursa: prelucrare date INS, 2015)

Se remarcă un număr ridicat al spitalelor și cabinetelor stomatologice în 2004, 2009 și 2013, deoarece acestea sunt prezente în marile orașe; de asemenea laboratoarele medicale au valori ridicate în 2009 și 2013, fiind urmate de farmacii. Toate celelalte unitați sanitare au un nivel foarte scăzut.

O analiză a unităților școlare relevă o scădere numerică a acestora în intervalul 1992 -2013 (fig. 2.7.).

Figura 2.7. Evoluția unităților școlare in Caraș Severin

(sursa: prelucrare date INS, 2015)

Până în anul 2000, se remarcă o creștere a numărului unităților școlare datorită unui nivel al natalității susținut și a unei populații școlare însemnate. După acest an are loc un declin al acestora prin restrângerea activității școlare datorate scăderii numărului de elevi, caracteristică națională a fenomenului.

2.4. Cadrul economic

În cadrul sectoarelor economice, un loc important în județ este ocupat de agricultură și servicii, industria fiind în declin. O analiză a datelor statistice relevă următoarele aspecte economice:

Agricultura

Conform datelor statistice, repartiția terenurilor agricole pe tipuri de folosințe între 1994-2013 indică faptul că cea mai mare suprafață de teren agricol este ocupată de fânețe și pășuni în toți anii de studiu, iar cea mai mică suprafață o reprezintă viile și pepinierele viticole, pomicole și livezile (fig. 2.8.).

Figura 2.8. Repartiția terenurilor agricole pe tipuri de folosințe în județul Caraș Severin (sursă: prelucrare date INS, 2015)

Evoluția suprafețelor cu diferite tipuri de culturi relevă faptul că suprafețele întinse cultivate sunt cele cu porumb, cartofi, grâu și legume, pentru toți anii analizați, iar cu un nivel scăzut al suprafețelor sunt floarea-soarelui și sfecla de zahăr pentru toți anii de studiu (fig. 2.9.).

Figura 2.9. Evoluția suprafețelor agricole pe tipuri de culturi

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

În cea ce privește producțiile totale pentru principalele culturi, recolta de porumb boabe și sfecla de zahăr scade în toții ani analizați, iar cultura de grâu și secară, floarea soarelui, cartofi, legume are o producție ridicată în toți anii analizați (fig. 2.10.).

Figura 2.10. Evoluția producției agricole pentru principalele culturi în

județul Caraș- Severin

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

Conform datelor statistice, cantitate de îngrașăminte folosită în agricultură este naturală, în toți ani analizați, iar îngrășămintele chimice: azotoase, fosfatice, potasice s-au aplicat în cantități mici în toți cei 6 ani (fig. 2.11.).

Figura 2.11. Cantitatea de îngrășăminte folosite in agricultură în județul Caraș Severin

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

Cu privire la dotarea parcului de mașini și utilaje agricole din perioada 1994-2013 se obsevă o ușoară scădere a următoarelor utilaje și anume vândrove pentru furaje, mașini de stropit și prăfuit cu tracțiune mecanică, mașini de împrăștiat îngrășăminte chimice, combine autropropulsate pentru recoltat furaje (fig. 2.12.).

Figura 2.12 Evoluția parcului de mașini și utilaje agricole în județul Caraș Severin

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

La prima vedere se poate spune că cele mai folsite sunt plugurile pentru tractoare, tractoarele agricole fizice.

Evoluția efectivelor bovine si porcine în toți ani analizați este într-o ușoară scădere, iar efectivele de ovine și păsări sunt în creștere (fig. 2.13.).

Figura 2.13. Dinamica șeptelului în perioada 1991-2003 în județul Caraș- Severin (sursă: prelucrare date INS, 2015)

Apreciem că potențialul de creștere a animalelor este mult superior față de cât este în prezent.

După cum observăm, producția de lapte de vacă și producția de lână în anii 2000, 2004, este în creștere și greutatea în viu a animalelor și producția de ouă are un nivel foarte scăzut (fig. 2.14.).

Figura 2.14. Evoluția producțiilor agricole în județul Caraș- Severin

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

Industria

Conform datelor statistice, evoluția cifrei de afaceri în principalele sectoare de industrie relevă că aceasta a crescut în luna iune 2008 și luna iunie 2011, după cum se vede în graficul de mai jos, cea mai dezvoltată a fost cea ale activităților extractive, industria metalurgică si industria prelucrătoare (fig. 2.15.).

Figura 2.15. Indicele valorii cifrei de afaceri din unitățile industriale din Caraș- Severin (sursă: prelucrare date INS, 2015)

Referitor la evoluția principalelor produse industriale se remarcă că producția de oțel și laminate finite si cherestea se află într-o creștere. Producția a scăzut de asemene la placaje din lemn.

Figura 2.16 Producția principalelor produse industriale

(sursă: prelucrare date INS, 2015

Capitolul 3

Oferta turistică a județului Caraș- Severin

3.1. Accesibilitatea turistică

Județul Caraș-Severin are o mare varietate de peisaje naturale și are un potențial turistic bogat bine reprezentat atât în mediul rural cât și în cel urban.

Accesibilitatea turistică se efectuează prin următoarele căi de comunicații (fig. 3.1.):

– Magistrala de cale ferata electrificată: București-Craiova-Caransebeș-Timișoara; în județ are o lungime de 110 km; căile ferate Caransebeș-Bauțar, Caransebeș și Reșița, Reșița-Gătaia, Oravița-Anina.

Figura 3.1. Căile de comunicații în Regiunea de Dezvoltare Vest

(sursa: ADR Vest)

Drumurile comunale care pot avea acces spre stațiunile turistice sunt:

DC 26- DJ 582 (Km 33,5) – Gărâna- 0,5 Km

DC 92- Stațiunea Secu (DJ 582 B)- Văliug ( DJ 582)- 19 Km

Lungimea totală a rețelei de drumuri comunale este de 50 de Km.

3.2. Resurse turistice naturale

Poziționarea geografică în partea de sud-vest a țării îi conferă județului Caraș- Severin o varietate a formelor de relief, cu atarctivitate pentru turism.

Relieful se definește printr-o mare varietate de munții, dealuri, câmpii. Munții sunt reprezentați de Munții Banatului, Munții Țarcului, Munții Godeanu, Munții Cernei. Relieful are altitudini ce cresc de la vest spre est, muntele Țarcu- Godeanu cuprinde înălțimi între 1600-2200, față de grupul Aninei, Almăj, Semenic, Dognecea și Locvei cu altitudini între 1600-1400 m (fig. 3.2.).

Figura 3.2. Resursele turistice naturale din județul Caraș-Severin conform PATN

Sursa: PATN, Secțiunea VI-Zone turistice

Munții Banatului sunt situați aproape în întregime în limitele județului și sunt limitați de zone joase care au un aspect de bloc montan cu altitudini între 600- 800 m.

Munții Almăjului sunt situați în partea de sud-est a județului însoțind Defileul Dunării, Munții Almăjului sunt dominații de culmea Svincei și vârful Svincea Mare 1224 m. Pe marginea dinspre fluviu sunt deosebit de fragmentați și au aspect de munți sălbatici.

Munții Aninei este o regiune cu cea mai dezvoltată suprafață calcaroasă din Munții Banatului, un adevărat „muzeu natural’’ și cuprinde anumite fenomene și forme carstice de exemplu: Apele Nerei, Carașului, Minusului Buhului.

Obiective interesante din această zonă sunt: Peșterile Buhui, Popovaț, Comarnic, Lacul Ochiul Beiului, Cascadele Beușniței, Cheile Nerei, Minușului.

Munții Cernei cuprind culmi prelungi cu altitudini de 1000-1200 m iar vârful Dobrii atingând 1923 m, cuprinde o varietate peisagistică; sunt formați din șisturi cristaline, conglomerate și formațiuni calacaroase.

Munții Dognecei prezintă șisturi cristaline aparținând domeniului getic, sunt bine împăduriți și ușor accesibili.

Munții Godeanu prezintă șisturi cristaline au relief glaciar, o largă desfășurare, au culmi netede și un aspect de plaiuri întinse, altitudinea maximă fiind de 2.291 m.

Munții Poiana Ruscă alcătuiți din șisturi cristaline și intercalații de calcare cristaline, marmură de Rușchița de calitate superioară, altitudinele maxime sunt în Vârful Padeș (1.374m) și vârful Rușca (1.355 m), văile acestor munți sunt înguste și au aspect de chei.

Munții Semenic au un grad de masivitate înalt din arealul Munților Banatului și prezintă în mare parte șisturi cristaline, altitudinele maxime sunt vârfurile Piatra Goznei, Semenic. Munții Semenic au un relief de natură periglaciară.

Obiectivele din Munții Semenic sunt: Baia Vulturilor, Lacurile Trei Ape, Văliug, Breazova. Cazarea se poate face în staținile Semenic, Crivaia.

Munții Țarcu sunt cei mai înalți din județul Caraș-Severin, înălțimea maximă fiind vârful Pietrei 2.192 m. Acești munți prezintă șisturi cristaline, granite și roci sedimentare.

Stațiunea de pe Muntele Mic oferă și o bază de cazare unde se practică drumeții, sporturi de iarnă.

Defileul Dunării de la Porțile de Fier este una dintre cele mai lungi și impresionante văi transversale din Europa. Relieful defileului cuprinde versanți abrupți, sectoare cu bazine intens umanizate dar și sectoare înguste ce poartă numele de clisuri.

În Defileul Dunării pe un substrat cu mult calcar se găsește o floră submeditereană cu specii de origine ilirică cum ar fi cărpinița, alunul turcesc.

Depresiunea Almăjului este o depresiune intramontană și nu prea are culmi înalte traversate longitudinal de râul Nera.

În vest se află o zonă muntoasă care are un relief deluros unde pot fi delimitate dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zăgujeni.

Clima se încadrează în subtipul bănățean, temperatura multianuală este de 10oC și 11oC în zonele de câmpie și dealurile vestice și Munții Dognecei, și de 9oC și 4oC în Munții Poiana Ruscă și Semenic iar în munții Țarcu și Godeanu este de 0 o C.

Precipitațiile medii anuale cresc de la 700-800 mm în zonele joase, iar la altitudini de 1200 m în Munții Aninei, Munții Semenic, Poiana Ruscă, Munții Țarcu și Munții Godeanu, atingând o valoare de 1100 m.

Vântul bate din vest și nord-vest, având relief muntos provocând modificări locale circulației atmosferice.

Hidrografia. Timișul, Bârzava, Carașul, Nera și afluenții lor reprezintă artere hidrografice importante în județ. Timișul este un râu important din cadrul râurilor bănățene și adună toate apele din unitățile de relief ale Banatului. Carașul izvorăște din Munții Apuseni. Bârzava își are proveniența pe versanții nord-vesticii ai Muntelui Semenic, iar pe cursul său superior există lacuri artificiale precum Văliug, Brezova și Secu.

Râul Cerna își are originea pe coasta sud-vestică a Masivului Godeanu, având caracter de vale montană, iar pe cursul său superior există un lac antropic: Valea lui Iovan.

Rezervații naturale

La nivelul regiunii de dezvoltare Vest au fost identificate principalele arii protejate și stațiuni. În cadrul acesteia, județul Caraș-Severin concentrează o parte însemnată a acestora (fig. 3.3.).

Figura 3.3. Arii protejate și stațiuni în județul Caraș-Severin

(sursa: ADR Vest)

Principalele arii protejate din județul studiat sunt redate mai jos:

Figura 3.4. Arii protejate în județul Caraș-Severin

(sursa: ADR Vest)

1. Rezervația naturală Bigăr are 175 ha localizată în Cheile Minișului (Izbucul și Cascadele Bigărului). Izbucul Bigăr este cel mai mare izvor carstic din Banat.

2. Rezervația naturală Cheile Carașului – obiectiv turistic major întâlnit în Munții Banatului: peisaj floristic, faunistic, carstic, peșteri.

3. Rezervația naturală Cheile Gârliștei are 517 ha și o lungime de 9 km; prezintă un relief carstic, de o frumusețe deosebită.

4. Rezervația naturală Cheile Nerei- Beușnița sunt cele mai lungi din țară cu o lungime de 20 km, au un farmec deosebit, aici ca de altfel și în Bazinul Beușniței pe un substrat calcaros, se găsesc specii de plante de origine mediteraneană, balcanică, euro-asiatică, atlantică, care sunt alcătuite din asociații vegetale și care constitue elemente de o deosebită atracție turistică.

Elementele deosebite ale rezervației sunt Lacurile Dracului, Ochiul Beiului, și cele trei cascade ale Beușniței care sunt pe stuf calcaros, peșteri și izbucuri.

5. Rezervația naturală Domogled este cea mai veche rezervație din județ, importanța acestei rezervații este bogația de plante endemice, arbori și arbuști care sunt liliacul, alunul, pinul negru.

Această rezervație cuprinde și o bogată faună alcătuită din diverse animale: scorpion, vipera cu corn, broasca țestoasă și de uscat.

6. Rezervația naturală Izvoarele Nerei este situată în masivul Semenic la obârșiile Nerei și Nergăniței, aici se întâlnesc păduri de făgete din Europa.

7. Rezervația naturală Valea Mare de lângă Moldova Nouă (399,8 ha).

3.3. Resurse turistice antropice

Din punct de vedere antropic, județul Caraș-Severin reprezintă o zonă etnografică, folclorică încă vie, cu populația românească alături de care conviețuiesc și maghiari, sârbo-croați.

Județul Caraș- Severin este reprezentat de mai multe zone etnografice si anume: valea Bistrei, valea Sebeșului, valea Timișului, Culoarul Timiș-Cerna și Clisura Dunării.

Figura 3.5. Resurse turistice antropice în județul Caraș-Severin conform PATN

Zona valea Bistrei este alcatuită prin specificul ei din obiective de cercetare și obiective etnografice. Secole de-a rândul ocupația de bază a locuitorilor acestei zone a fost păstoritul, creșterea vitelor, agricultura, pomicultura.

În zona clisurii Dunării ce ține de la Baziaș la Orșova, locuitorii au practicat păstoritul îmbinat cu agricultură montană. Ocupațiile de bază sunt și în prezent pescuitul, pomicultura, viticultura.

În județul Caraș- Severin există 6 vetre folclorice:

Valea Bistrei a Timișului

Valea Almăjului

Valea Dunării, ce cuprinde cântece și dansuri populare

Valea Cernei cu obiecte unice de tehnică populară, morile cu ciutură

Valea Carașului-vechi tradiții culturale

Valea Bârzovei- port popular și ceramică

Localități și obiective turistice importante

Reșița. Municipiul reședință a județului Caraș-Severin este un centru urban modern, cu o puternică industrie și anume Combinatul Siderurgic și înterprinderea constructoare de mașini.

Acest oraș cuprinde Muzeul Locomotivelor, Rezervația Arheologică, Vestigii Medievale în cartierul Moroasa, Muzeul Banatului montan, Piața Republici-loc istoric unde sunt organizate diferite evenimente.

Excursii care se pot efectua în împrejurimi sunt: Cheile Carașului, Peștera Comarnic, Stațiunile Secu, Lacurile Secu, Breazova.

Anina este o veche așezare minieră și un centru al industriei energetice prin realizarea primei centrale termo-electrice.

Împrejurimile acestui oraș sunt Lacul și Peștera Buhui, Stațiunea și Lacul Mărghitaș, Izvoarele Carașului, și Cheile Minișului.

Băile Herculane este o stațiune balneoclimaterică permanentă de interes național localizată pe Valea Cernei; factorii naturali de cură sunt: ape minerale, termale, sulfuroase, sodice, calcice, hipotone, clorurate, cu un climat blând cu influențe submediterane.

Această stațiune mai cuprinde o rezervație arheologică, Peștera Hoților dar și monumente de arhitectură: Izvorul Hygea, Baia Romană, cu Basorelieful lui Hercule, dar și expoziția permanentă de istorie a stațiunii alcătuită din piese arheologie și piese de lapidariu.

Mai cuprinde și monumente de arhitectură, monumente de artă plastică și anume Monumentul Pro Patria (1912), Statuia Generalului Ion Dragalina.

Carașova cuprinde port și sărbători tradiționale, Ruinele cetății Carașului, Cheile Carașului-Parcul național Cheile Carașului- Sărbătoarea liliacului- este o sărbătoare folclorică care are loc în fiecare an la începutul lunii mai.

Dognecea cuprinde monumente de istorie a industriei miniere, Parcul Dognecea.

Crivaia- stațiune climatică permanentă de interes național localizată la poalele Munților Semenic, în sudul lacului de acumulare Văliug.

Factorii terapeutici sunt: climă blândă de adăpost, unde se practică sporturi nautice de iarnă, drumeții, pescuit.

Excursiile din împrejurimi sunt la: Lacurile Văliug și Breazova, Peșterile Comarnic și Popovăț, Cheile Carașului.

Giurgiova cuprinde vestigii dacice.

Grădinari cuprinde monumente de arhitectură- Pod de piatră cu arcade.

Lacul Dracului este o rezervație naturală din zona Cheile Nerei cu o adâncime de 9,3 m, fiind cel mai mare lac carstic din județ. Mai cuprinde monumente de artă plastică: Statuia lui Hercule, Bustul lui Mihai Eminescu și rezervația naturală mixtă –Vârful lui Stan.

Parcul Național Domogled -Valea Cernei cuprinde arbori seculari, ocrotiți și anume Arborele Mamut (wellingtonia gigntea), Tisa (taxus boccata).

Excursiile din împrejurimi se fac la: Rezervația naturală Domogled, Valea Cernei, Peștere Hoților (rezervație arheologică).

Brezovia cuprinde păduri de tipul solurilor bănățene, Castrul Roman, acesta este o rezervație forestieră de peste 250 ha.

Bocșa este un important centru industrial în domeniul construcților metalice, cuprinde rezervații arheologice: Cracul de aur, Buza Țurcului, lacuri legate de istoria mișcării muncitorești, Poiana Groza.

Barloveni vechi (comuna Prigor) cuprinde o rezervație mixtă, Izvoarele Nerei.

Bozovici monumente ridicate în memoria Eroilor căzuți în timpul primului și celui de-al doilea război mondial, Rezervația naturală Bigăr, Statuia lui Eftimie Murgu.

Brezon – Cheile Ciornovațului, alcătuite din roci cristaline.

Bucova – obiectiv turistic Poarta de Fier a Transilvaniei.

Caransebeș este al doilea oraș ca mărime din județ și cuprinde muzeul județean, de etnografie al regiunii de graniță care cuprinde portul popular, textile, unelte, ceramică provenind din zonă, colecți numismatice.

Mehadia la 5 km nord de sat cuprinde Castrul Roman Praetorium, Piatra de mormânt a cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg (1750-1832).

Mehadica – Muzeul Sătesc alcătuit din piese arheologice.

Muntele Mic la 1525 de m este o stațiune climaterică de inters local din nord- vestul Munților Țarcului.

Factori naturali sunt: bioclimat tonic, aer lipsit de alergeni, factori pentru recreere și agrement; vara se practică drumețiile, iarna sporturile specifice. Se pot face și anumite trasee turistice pitorești spre Pietrele lui Scorilo, Stațiunea Poiana Mărului, Vârful Țarcu (2 190 m).

Oravița cunoscută ca centru minier și cu deosebite tradiții culturale; are cel mai vechi teatru din țară- construcție în stilul baroului vienez, bustul lui Mihai Eminescu, barajele Lacului mare și mic (Monumente de Istoria Tehnici).

Excursii în împrejurimi: Complexul de arhitectură medievală de la Ilidia, Rezervațiile naturale Valea Ciclovei și Beușnița din Parcul Național Cheile Nerei- Beușnița.

Oțelu Roșu este un centru siderurgic de pe valea Bistrei unde se produce oțel și laminate.

Excursii în împrejurimi se fac în: Munții Poiana Ruscă, Stațiunea Poiana Mărului.

Obiective turistice religioase:

Palatul Episcopiei ortodoxe sârbe

Catedrala Mitropolitană a fost construită în secolul XVIII, e cea mai veche biserică ortodoxă din Vârșeț

Biserica Sfântului Gerhard construită în anul 1963, este o biserică Romano- catolică

Biserica Sfântului Teodor

Mănăstirea Mesic- cea mai veche mănăstire din Banat, pe lânga numărul mare de icoane se zice că ar fi o mănăstire făcătoare de minuni.

3.4 .Oferta de cazare turistică

Infrastructura turistică de la nivelul județului Caraș-Severin va fi analizată prezentând analiza cantitativă a structurilor de primire turistică și a numărului de locuri de cazare, de asemenea și unitățile de tratament și agrement din zonă.

Conform PATN există o gamă diversificată a infrastructurii turistice așa cum este prezentată în fig. 3.6.

Figura 3.6. Infrastructura turistică din județul Caraș-Severin conform PATN

În ceea ce privește numărul unităților de cazare se observă în graficul de mai jos o pondere ridicată a pensiunilor turistice și hotelurilor în ani de referință analizați 1995-2010 și cea mai scăzuă pondere având-o popasurile turistice, în anul 1995 (fig. 3.7.).

Figura 3.7 Evoluția numarului structurilor de primire turistică în județul Caraș- Severin

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

Pentru a realiza o analiză a numărului locurilor de cazare pe structuri de primire turistică s-au prelucrat indicatorii capacității de cazare turistice existente și în funcțiune în perioada 1990-2013.

În ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă se constată o pondere ridicată a numărului locurilor de cazare în hoteluri și vile turistice (fig. 3.8.).

a

b.

Figura 3.8. Capacitatea de cazare turistică existentă în Caraș- Severin

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

Analizând datele din cadrul capacitați de cazare turistice în funcțiune (locuri-zile) din Caraș-Severin se observă că hotelurile au o pondere ridicată în ceea ce privește numărul locuri-zile (fig. 3.9.).

Figura 3.9 Capacitatea de cazare turistică țn funcțiune în Caraș Severin

(sursa: prelucrare date INS, 2015)

3.5. Oferta de tratament și agrement

Structurile de tratament

Sunt situate în stațiunea Băile Herculane de interes național și în stațiunile montane pentru sporturi de iarnă Semenic, Crivaia, și Muntele mic și pentru sporturi nautice Trei ape, Secu.

Stațiunea de tratament Băile Herculane cuprinde baze hoteliere de tratament, instalații de tratament în vile turistice, ștranduri pentru cură externă în aer liber etc.

Degradarea bazei vechi de cazare și anume Hotelurile Decebal și Traian, unele clădiri din piața lui Hercules și Baia Neptun au dus la renovări în unitățile de cazare de tip hotel din stațiune.

Stațiunea Băile Herculane aparține în prezent unei societăți cu capital privat astfel încât toții factori de la nivel județean trebuie să ajute la revitalizarea stațiunii.

Structurile de agrement

Din punct de vedere al agrementului, acesta este foarte important pentru că oferă condiții pentru petrecerea timpului liber. În stațiunile turistice acesta oferă o modalitate de recreere și anume se referă la săli de cinema și expoziții, prezența caselor de cultură, cluburi, discoteci, jocuri mecanice.

La aceste structuri de agrement se mai adaugă și domeniul schiabil din stațiunile Semenic și Muntele Mic cu posibilități de drumeție în zona montană, apoi sporturi nautice pe lacurile Trei ape, parțial și pe Văliug.

Este redus numărul de terenuri de sport în aer liber, jocuri de societate, parcurile speciale de joacă pentru copii.

Capitolul 4

Cererea TuristicĂ ÎN județul CaraȘ –Severin

4.1.Dinamica sosirilor și înnoptărilor turistice

Cererea turistică se concretizează la nivelul spațiului prin circulația turistică, respectiv prin dispunerea spațială a fluxurilor turistice. Evaluarea cantitativă a acestor fluxuri se realizează prin prelucrarea a doi indicatori, colectați de Institul de statistică, și anume sosirile și înnoptările de turiști.

Analiza cantitativă a acestora pentru perioada 2001-2013 pe structuri de primire turistică relevă urmăatoarele tendințe:

În ceea ce privește sosirile se observă o scădere a numărului de turiști cazați în cabane turistice, vile turistice, hanuri, moteluri, case turistice, etc. în intervalul analizat datorită calității tot mai scăzute a serviciilor, dar și datorită competitivității globale a destinațiilor turistice, mulți turistici alegând alte zone turistice din țară mai cunoscute sau din străinătate.

Se observă o creștere în cadrul sosirilor în unitățile de cazare de tip pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, hoteluri și moteluri (fig. 4.1.).

a.

b.

Figura 4.1 Evoluția sosirilor de turiști în județul Caraș-Severin

(sursa: prelucrare date INS, 2015)

Datele din aceste grafice arată că evoluția sosirilor turistice din județ au valore descendentă, fiind un semnal de alarmă pentru crearea unei oferte turistice concrete și promovate corespunzător care să fie în concordanță cu cerințele turiștilor români dar și străini.

Unele din cauze ar fi:

Degradarea din punct de vedere fizic al bazei de cazare și un management neperformant, nemodernizarea echipamentelor balneare și de cură

Unitățile de cazare precum taberele de elevi și preșcolari au fost închise

Dezvoltarea turismului neorganizat, absența popasurilor turistice, imposibilitatea turiștilor de a monta corturi.

În ceea ce privește dinamica înnoptărilor de turiști conform datelor statistice prelucrate se observă că cele mai multe înnoptări s-au înregistrat în cadrul hotelurilor, motelurilor, caselor turistice, dar și în pensiunile turistice în anul 2011 (fig. 4.2.).

a.

b.

Figura 4.2. Dinamica înnoptărilor turistice în județul Caraș-Severin pe tipuri de structuri turistice

(sursa: prelucrare date INS, 2015)

După cum se observă în graficele de mai sus turiștii preferă cel mai mult unitățile de cazare de tip hoteluri, moteluri, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice, datorită condițiilor oferite, iar în celelalte unități de cazare au o valoare descendentă deoarece serviciile turistice oferite clienților nu sunt destul de atractive și nu respectă raportul calitate-preț.

4.2. Analiza indicatorilor cererii turistice

Pentru o evidențiere mai clară a cererii turistice este necesară calcularea câtorva indicatori ai cererii turistice precum indicele de utilizare netă a capacitățiii de cazare, durata medie a sejurului și sezonalitatea turistică.

Sezonalitatea turistică a fost calculată la nivelul anului 2013 prin analiza la nivel lunar a numărului de turiști înregistrați de INS.

După cum se observă în fig. 4.3. perioada de vară, lunile iunie, iulie, august sunt mai active din punct de vedere turistic în județ datorită concediilor și vacanțelor plătite din această perioadă, fiind favorizat și de elementele climatice existente în zonă.

Figura 4.3 Sezonalitate turistică în județul Caraș-Severin în anul 2013

(sursă: prelucrare date INS, 2015)

Iarna reprezintă un sezon cu activitate turistică redusă prin prisma condițiilor climatice în cea mai mare parte a județului cu excepția stațiunilor de munte destinate sporturilor de iarnă. În afara celor două sezoane, specifice climatului temperat, activitatea turistică este extrem de slab reprezentată.

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare a fost calculat ca raport între numărul înnoptărilor și numărul turiștilor din județ în perioada 2001-2013 pe tipuri de structuri de primire turistică.

Conform datelor statistice valoarea indicelui este ridicată în unitățile turistice de tip pensiuni turistice în anul 2007, 2011, 2013 și în popasurile turistice în anul 2007, urmate de hoteluri în anul 2003, 2007, 2013, și de hoteluri pentru tineret și hanuri în anul 2007 (fig. 4.4.).

a.

b.

Figura 4.4. Evoluția indicelui de utilizare netă a capacității de cazare în

județul Caraș-Severin

(sursa: prelucrare date INS, 2015)

Indicele este scăzut în celelalte categorii de unități turistice: campinguri, popasuri turistice din cauza ofertei efective care nu este destul de competitivă.

Un alt indicator calculat la nivelul județului în intervalul 2001-2013 pe tipuri de structuri de primire turistică este durata medie a sejurului ca raport între înnoptări și capacitatea de cazare în funcțiune (fig. 4.5.).

Figura 4.5. Evoluția duratei medii a sejurului în județul Caraș-Severin

(sursa: prelucrare date INS, 2015)

Conform datelor statistice se observă că durata medie a sejurului turiștilor sosiți în unitățile de cazare este mai ridicată în hoteluri, campinguri în anul 2011, 2013, iar durata medie a sejurului este scăzută în celelalte categorii de unități turistice cum ar fi case turistice, bungalouri, vile turistice etc.

4.3. Segmentarea pieței turistice

Valoarea cantitativă și calitativă a ofertei potențiale și valorificarea acesteia în timp și spațiu determină dezvoltarea mai multor tipuri și forme de turism.

În județul Caraș- Severin există următoarele tipuri și forme de turism:

Turismul de odihnă și recreere fizică și psihică

Turismul balnear predominant în stațiunea Băile Herculane

Turismul montan în stațiunile: Muntele Mic, Semenic, Trei Ape, Crivaia, Poiana Mărului, se practică drumețiile montane, sporturile nautice.

Ecoturismul în parcurile naționale și în arealele naturale protejate

Turismul cultural se caracterizează prin mai multe subforme cuvenite diversități de bunuri culturale și anume istoric, religios, pelerinaj, muzeal, memorial

Turismul rural și agroturismul, care se practică în satele din spațiul montan, colinar.

Turismul industrial care exploatează patrimoniul industrial tehnic, extraordinar de bogat și valoros al zonei

Turismul de pescuit și vânătoarea sportivă care reprezintă fondul piscicol și anume lacurile de acumulare, râuri și conținut cinegetic din zona montană de câmpie și deal

Turismul de sfârșit de săptămână care s-a extins mai puternic în ultimii ani ca efect al micșorării veniturilor eventualilor turiști

Turismul de reuniuni științifice: conferințe, afaceri care se desfășoară în municipiul Reșița, Caransebeș, Crivaia, Văliug și stațiunea Băile Herculane

Turismul etnic suprafața cu mai multe etnii

Speoturismul cuprinde o varietate mare de peșteri

Turismul de aventură cu o muțime de subforme

Județul Caraș-Severin este vizitat de turiști vârstnici și tineri, adulți, cu un venit mediu și ridicat.

Capitolul V

Tendndințe și direcți de dezvoltare a pieței turistice din județul Craș- Severin

1. Dezvoltarea de circuite și trasee turistice tematice

Circuit turistic tematic:

Recreerea și vizitarea obiectivelor turistice

Ruta: Plecare din Craiova- Filiași- Strehaia- Drobeta Turnu Severin- Caraș- Severin și retur

Cazare: 5 nopți

Km parcurși: 270 km

Mijloc de transport: autocar cu 20 de persoane

Condiții de participare: persoane cu vârste cuprinse între 20 – 40 ani cu un venit de 1800 de ron/ persoană.

Ziua 1, Luni ora 07:00 întâlnire în fața teatrului Marin Sorescu, ora 07:30 plecarea din Craiova pe ruta Craiova- Filiași- Strehaia- Drobeta Turnu Severin- Caraș Severin. Popas în Drobeta Turnu Severin, servire masă la terasă, vizitarea Porțile de fier și Cazanele Dunării, după continuarea drumului până la Caraș Severin, cazare la Pensiunea Valeria.

Ziua 2, Marți ora 08:00 mic dejun; ora 10:00 plecarea cu autocarul și vizitarea Parcului Național Semenic, Cheile Carașului și după vizitarea Rinele cetății Mehadia, la ora 20:00 cina.

Ziua 3, Miercuri ora 08:00 mic dejun; la ora 10:00 plecarea cu autocarul și vizitarea Mănăstiri Almăj Putna situată în satul Putna comuna Prigor ora 13:00 prânz după vizitarea Parcul Național Cheile Nerei Beușnița, ora 20:00 cina

Ziua 4, Joi ora 08:00 micu dejun; plecarea cu atocarul în orașul Reșița, vizitarea Muzeul Banatului Montan ora 13:00 prânz după efectuarea traseului de la Muzeu spre Cetatea Ladislău ora 21:00 cina.

Ziua 5, Vineri ora 08:00 mic dejun; la ora 11 plecarea cu autocarul spre pârtile din muntele mic care se aflș la poalele versantului sudic al Munților Țarcu unde turiști vor avea parte de o zi minunată pe pârtie ora 20:00 cina.

Ziua 6, Sâmbătă ora 08:00 mic dejun la ora 10:00 plecarea de la pensiune, popas în Băile Herculane, vizitare Grotha Haiducilor și Peștera Topolniței la ora 16:00 plecarea spre Craiova.

Tabel 5.1 Produs turistic- circuit tematic

2. Managementul si marketingul produselor turistice din județ

Turismul din Caraș -Severin are resurse turistice valoroase care permite dezvoltarea funcție turistice în majoritatea localităților rurale și urbane.

Conceputul de dezvoltare durabilă a turismului

La nivel mondial în cele două milenii de dezvoltare s-au dezvoltat o serie de modificări comune și anume:

Modificări fundamentale în peisajele naturale care au suportat un puternic desfășurare de antropizare

Valorificarea sporită a principalelor resurse economice ale plantei

Apariția unor schimbări climatice și reacționează prin activarea unor factori de risc distructivi

Micșorarea treptată a biodiversități floristice și faunistice și pierirea multor specii

Teoria dezvoltării durabile a apărut la începutul deceniului V111 al secolului. În domeniul turismului conceptul de durabilitate a început să fie dialgoat și încă din anul 1988 de Organizația Mondială a Turismului.

Din punct de vedere se poate declara ca în dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul și marketingul turistic trebuie să satisfacă integritatea naturală, socială, economică, a mediului înconjurător.

Strategia și oportunitățile de dezvoltare a produselor

Elaborarea unei strategii de dezvoltare a turismului au gamă extinsă de produse turistice se poate constitui prin alcătuirea unui sistem de zone de dezvoltare turistică pe baza unor regiuni cu caracter separat și distinct.

Pentru fiecare zonă de dezvoltare turistică este necesară să aibă un centru sau o structură de regiuni turistice sau circuite turistice, în fiecare situație trebuie susținută de un proiect sau o atracție reprezentativă.

Este folositor o abordare strategică pe care să se bazeze dezvoltarea turismului,

Orașe sau locații care au o infrastructură, căi de acces și puncte de interes turistic corespunzător

Zone, atracții și facilități turistice

Se intuiește că turismul cultural din regiune precum Banatul Montan sau Vârșeț care se amplifică printr-un șir de trasee și circuite. Turistul poate alege un singur circuit sau poate reuni două sau mai multe circuite. De exemplu trasele și circuitele po fi întemeiate în Reșița, Caransebeș, Băile Herculane, Bozovici, Anină în care turiști aleg o vizită scurtă sau lungă.

Procesul CIDA

Marketingul și promovarea fiecărui produs sau serviciu trec prin niște etape care pot fi denumite procesul CIDA conștientizare, interes, dorință, acțiune în etapa finală posibili clienții trebuie să fie informați cu vedere la oferta, apoi avantajul acestora trebuie treuie să fie susținut de afla mai multe și în închiere dorința de a cumpăra produsul și de a se bucura de el.

Fiecare etapă din produsul CIDA necesită un mixt de marketing diferit și metode diferite de proovare în care relațile publice sunt mai importante în fazele inițiale și promovarea este treptată către încurajarea cumpărări cu obiectivul principal al acțiunii la sfârșitul spectrului.

Consultanții au o concentrare asupra activității de marketing și promovarea adică privind resursele turistice ale zonei și atracțile usor alcătuiesc prin dezvoltarea mărci comerciale și imagini toate având un interes pentru vizitarea județului Caraș- Severin.

Marca turistică poate fi definită prin producere și menținere unui raport avantajos între județul Caraș- Severin și o grupă de consumatori de produse turistice.

În defiirea brandului pentru a obține beneficii maxime în dezvoltarea turismului este important și necesar să se aleagăcu atenție elementele definitorii, cum ar fi natura, oamenii, valorile, tradițile, aptitudinile realizările care pot fi în conbinație prezentate într-un mod coerent și convingător

3.Mangementul și strategiile de dezvoltare durabilă a destinațiilor turistice din județ

Drumul Fierului cai ferate care ne unesc

Noțiunea de turism pe cale ferată este bine fixată ca regiunea produselor de firidă cu mai multe exemple internaționale de produse turistice și anume Orient Eepress.

O rețea desfășurată de trasee pitorești și o adunare de locomotive cu abur cunoscund valoarea și potențialul turistic al acestora care sa reprezentat compania de turism Căile Ferate Române.

Principale rute sunt:

Linia Caransebeș- Drobeta Turnu Severin prin Munții Semenic

Linia de cale ferată Oravița- Anina prin Munții Semenic

Drumul pe care realizează rețeaua de căi ferate din România și concentralizată asupra principalelor centre turistice și anume Sibiu, Brașov, Târgu Mureș, Suceava etc.

Căi ferate care se îmbină:

Calea ferată Orăvița-Baziaș 1854, Orăvița-Anina

Calea ferată Anina- Orăvița Biserica Albă- Vârșeț având legături cu Timișoara, Budapesta, Viena sau de la Voiteni- Orăvița se închide circuitul feroviar care se poate realiza un obiectiv turistic antropic de mare atractivitate.

Strategia de marketing turism feroviar

Elementele de segmentare și segmente de piață țintă;

Piața turistică internă și anume bănățeni, olteni, sârbi, germani, etc

Produsul turistic

Calea ferată o infrastructură fixată și anume gări, anexe, sisteme de semnalizare, poduri

Locomotiva și vagoanele după timpuri mijlocul secolului al X1X lea

Misiune turistică specifică turismului de epocă

Gările să fie amenajate ca în secolul X1X-lea mai ales la exterior

Vizitarea unor obiective turistice din principalele orașe de pe porțunea caii ferate și anume Anina, Oravița, Biseica Albă-Vârșeț

Vizitarea Parcului Național Cheile Nerei Beușnița

Vizitarea Mănăstirilor și bisericilor din zonă

Vizitarea Parcului Natural Porțile de Fier

Promovarea produsului

Distribuție prin posturi de distribuție și comunicare și anume presa locală, pliante, afișe, indicatoare, televiziunea națională.

Promovarea reclamă, relevă valoarea istorică, turistică a căii ferate potențialul turistic antropic și naturalal arealului turistic. Oferirea materialelor informative gratuite și cu plată din trecut si caracteristicile regiuni si al căi ferate, acestea înaintează î mod specific turistului în calitate de trăsături și pregătirea unui episod de cai ferate.

Participarea cu materiale promoționale și anume târguri naționale de turism , casete audio, video, pliante ,hărții.

Destinații Europene de Excelență

Banatul Montan și Banatul de sud

Defileul Dunării, Băile Herculane și Valea Cernei ,Godeanu,Valea Bistriței, Munții Aninei și Semeni care cuprinde un turism european de excelență.

Sinteza și analiza diagnostic a destinației

Frumusețea și varietatea pisajelor naturale

Asociații locale prezintă o mulțime de șanse favorabile având o relație cu natura,pentru a retrăi trecutul datorită intâmplărilor sale, pentru a folosi rețele nascute dintr-o experiență gastronomică

Trăsăturile de particularitate și originalitate

Capacitatea de cazare ,infastructură, servicii turistice oferite turiștilor

Alcătuirea de evenimente deosebite care pun bază pe cultura locală

Bunuri industrial- tehnic bogat, vechi și diversificat

Legende și istorie

Areale protejate care cuprinde parcuri naturale și naționale

Chorema turistică a zonei turistice Banatul Sudic

Destinații Balneare Analiza Swot

Puncte tari

Turism balnear in Băile Herculane

Obiceiuri vaste tratamentelor balneare

Diversitatea și varietatea izvoarelor termale și minerale cu consecință balneară ți de cursă

Cadrul natural Munții Mehedinții in apropiere de Dunăre 20 km sectorul Porțile de Fier, Valea Cernei

Climat blând de adăpost cu influențe sub mediteranene

Circuite și tresee de alpinism cu diferite grade de importanță

Numărul variat de peșteri

Areale naturale protejate care cuprinde Parcul Naționa Domoglred Valea Cernei și Parcul Național Porțile de Fier ,ambele parcuri cu rezervații naturale

Prezența in stațiune și in apropierea unor obiective de mare interes turistic

Frumusețea și bogăția speciilor floristice și faunistice

Personsl medical balneologic cu pregătire bună

Tratamente câu o calitate bună

Capacitate de cazare mare

Unitați turistice care cuprind săli de conferință, congrese .reuniuni

Existența bsazelor de tratament in interiorul unităților de cazare

Spectacole internaționale și naționale Hercules,Pinul Negru de Banat

In sezonul de vară se află un numar variat de turiști

Puncte slabe

Baza materială parțial foate veche și deteriorată ,mai ales in suprafața rezervației de arhitectură

Mentalitate inapoiată a personalului și a unei părți de conducere societătii și formelor de turism

Absența de pregătire a personalului angajat in domeniul terțiar și cel al serviciilor

Inexsistența unui sistem informatic incadrat in gestiune folosit la unitățile hoteliere din stațiuni

Diminuarea diversificări servicilor

Sezonalitate evidențiată

Lipsa unor asezări de terenuri de sport

Degredarea unor unități turistice de cazare care au decurs din circuitul turistic

Oportunității

Modificarea structurilor de primire a turiștilor la sistematizarea europeană

Realizarea unei rețelei de ghizi turistici și ecoturistici

Innoirea și difersificarea ofertei de tratament si mai ales pentru categoriile țintă cu venituri peste medie

Solicitarea intreprinzătorilor români și străini in turism și alte sectoare

Pregătirea unor excursii și oferirea unor colete de programe turistice a tractive pentru turiști români și străini instalați in stațiune excursi aranjate in județul Caraș- Severin sau in județele limtrofe.

Aranjarea unor tipuri de agrement in interiorul hotelurilor in perioadele de extrasezon

Prezența unor hoteluri cu capacități mari de primire a turiștilor

Amenințări

Absența unei avansări sigure in special pe piața turistică eoropeană și internațională

Criza economică care cuprinde diminuarea veniturilor populației somajul ridicat in unele județe

Absența fondurilor pentru investire

Competinția din partea destinatarilor de turism intern și extern

Absența unui procedeu la nivel național cu privire la turismul balnear

Degredarea si mai mare a bazei materiale in situația lipsei de fonduri

Sezonalitate relevată

Concluzii

Lucrarea de fată îi propune să prezinte piata turistica a judeului Cara- Severin, zona situata în sud- vestul României, fiind înconjurat de lan?uri muntoase impunătoare ?i anume Mun?iii Banatului, Mun?ii ?arcu, Godeanu si Mun?ii Cernei.

Valen?ele aplicative ale conceputului de piata turistica au fost individualizate în cadrul studiului de caz efectuat la nivelul jude?ului Cara?- Severin, în care s-a urmărit pe de o parte realizarea unui model de abordare geografică a ofertei si cererii turistice iar pe altă parte identificarea ?i testarea unor circuite si produse turistice tematice la nivelul judetului care sa determina posibilitati de dezvoltare a turismului.

In ansamblu lucrarea este structurată simetric în cinci capitole.

În primul capitol se prezintă elementele teoretico-metadologice, esen?a prezentării acestui capitol face referire la turism, concepte precum resursele folosite pe pia?ă turistică, definirea pie?ei turistice etc.

În al doilea capitol se prezintă unui din obiectivele principale ale lucrării ?i anume cadrul natural, cadrul ecomomic ?i cadrul socio-cultural al jude?ului, mai precis s-au dezvoltat elemente legate de terminologie, evolu?ie, caracteristici, structură.

Cadrul natural prezintă unele particularitati care pot fi valorificate turistic ?i anume: din punct de vedere hidrografic, hidrografia este bogată ?i diversificată prin prezenta râurilor Timi?, Nera, Bârzova. Clima este favorabilă oferind condi?iile necesare practicării turismului în toate sezoanele. Implica?ile condi?ilor climatice pentru practicarea sporturilor de iarnă au fost eviden?iate cu ajutorul principalilor parametri climatici de care este legată si sezonalitatea turistica.

Capitolul 3 ?i capitolul 4 prezintă elemente legate de oferta turistică ?i cererea turistică.

Jude?ul Cara?- Severin prin condi?iile naturale ?i prin pozi?ionarea geografică prezintă un poten?ial turistic ridicat. Elementele naturale ?i cele antropice se întrepătrund ducând la formarea unui patrimoniu turistic impresionant care să ofere turi?tilor o gamă largă de elemente turistice.

În ultimul capitol se prezintă dezvoltarea unor circuite ?i trasee turistice iar ultimele două subpuncte confirmă semnifica?ia managementului ?i strategiilor de dezvoltare durabilă a destina?ilor turistice din jude? ?i marketingul produselor turistice. Pe fondul analizei datelor rezultatele s-au individualizat cateva rute tematice si s-a propus un produs turistic tematic. După cum se observă ?i în lucrare se pot practica multe tipuri ?i forme de turism ?i anume turismul balnear, predominant în Băile Herculane, turismul de odihnă ?i recreere, turismul rural ?i agroturismul, montan, de aventura etc., deoarece zona este foarte atractivă ?i are un poten?ial ridicat.

În concluzie lucrarea de fa?ă prin con?inutul ?i rezultatele sale releva inca o data poten?ialul turistic ridicat datorită numeroaselor obiective turistice naturale si antropice. Dacă s-ar crea circuitele turistice temtice care au fost propuse in studiile anterioare pe fondul dezvoltarii infrastructurii, zona ar deveni cu certitudine una dintre destinatiile importante pe harta turistica a tarii.

După cum se poate remarca, piatele turistice se confruntă in permanenta cu noi provocari printre care competivitatea globală a destinatiilor, ele fiind nevoite să lupte pentru resurse, investi?ii, turi?ti încercând să- ?i satisfacă si proprii reziden?i printr-o calitate ridicată a stilului de via?ă. Noile directii de cercetare se pot concentra pe procesele de analiza si evaluare a implementarii actiunilor trasate in cadrul lucrarii si in cadrul strategiilor elaborate de actorii publici judeteni.

Bibliografie:

Alexandru Nedlea, ( 2003), Piata turistica, Editura Didactica si pedagogica, R.A Bucuresti

Melinda Candea, George Erdeli, Tamara Simion, (2000), Rommania-Potential turistic si turism, Editura Universitatii, Bucuresti

Pompei Cocean, Stefan Dezsi, (2009), Geografia turismului, Editura Presa Universitara Clujeana.

Strategia de dezvoltare integrata a turismului in zona Caras Severin-Vrsac-Banatul de sud

Alexandru Nedlea, (2003), pag 8

Candea Erdeli, Simion Peptenatu, (2003), pag 49

Melinda Candea, George Erdeli, Tamara Simion, (2000), pag 22

Pompei Cocean, Stefan Dezsi, (2009), pag 9

Iahoda, (1983)

Ilie Nita, Constantin Nita, (2008), pag 51

Kotler. L, (1997)