Tendinte ale Dezvoltarii Durabile a Turismului In Africa de Sud

Introducere

Capitolul I.

Aspecte generale privind geografia, economia și turismul în Africa de Sud …………..5

1.1. Scurtă prezentare a caracteristicilor fizico-geografice ……………………………………5

1.2.Aspecte socio-economice ……………………………………………………………………………6

1.3.Centre turistice importante ………………………………………………………………………….7

1.3.1. Cape Town ………………………………………………………………………………………7

1.3.2. Johannesburg…………………………………………………………………………………..10

1.3.3. Pretoria ………………………………………………………………………………………….13

1.4.Implicațiile economice ale industriei turismului și călătoriilor …………………………15

1.4.1.Contribuția directă și totală a turismului și călătoriilor asupra angajărilor……………………………………………………………………………………………..15

1.4.2Nivelul investiților ……………………………………………………………………………15

1.4.3.Contribuția directă și totală la PIB a industriei turismului și călătoriilor..17

1.4.4.Nivelul cheltuielilor înregistrate cu turismul ……………………………………18

1.4.5.Nivelul consumului …………………………………………………………………………19

Capitolul 2.

Analiza principalilor indicatori ai circulației turistice din Africa de Sud……………….20

2.1.Numărul sosirilor de turiști ……………………………………………………………………….20

2.2.Durata medie a sejurului …………………………………………………………………………..28

2.3.Competitivitatea turismului sud-african pe piata mondiala……………………………..29

Capitolul 3.

Aspecte privind organizarea și desfășurarea turismului durabil în Africa de Sud…34

3.1. Resurse pentru dezvoltarea turismului durabil …………………………………………….35

3.2. Organizatii de promovare a turismului durabil………….. ………………………………..38

3.3. Programe de certificare a turimului durabil in Africa de Sud ………………………40

3.4. Rolul guvernului in dezvoltarea turismului durabil ……………. …………………….42

Capitolul 4.

STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DURABIL IN AFRICA DE SUD

4.1.Strategii si programe de dezvoltare a turismului durabil in Africa de Sud ………..44

4.2 Propuneri de dezvoltare a turismului in Africa de Sud …………………………………..48

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………….52

Anexe………………………………………………………………………………………………………………………..53

INTRODUCERE

Lucrarea ce urmează are ca scop principal prezentarea tendințelor dezvoltării durabile ale turismului ce au loc în Africa de Sud la momentul actual.

În primul capitol au fost prezentate aspectele generale asupra culturii, economiei și a turismului în Africa de Sud, precizând câteva centre turistice importante precum: Cape Town, Johannesburg sau Pretoria. De asemenea, în primul capitol sunt analizate nivelurile investițiilor, ale consumului și cheltuielilor înregistrate cu turismul, dar și contribuția directă a industriei turismului asupra produsului intern brut.

În capitolul 2, am analizat pe rând: numărul sosirilor de turiști, durata medie a sejurului, precum am prezentat și competitivitatea turismului sud-african pe piață mondială.

Capitolul 3 este dedicat aspectelor privind organizarea și desfășurarea turismului durabil în Africa de Sud, precizând resursele avute pentru dezvoltarea unui turism durabil.

De asemenea, capitolul 3 prezintă organizațiile de promovare a turismului durabil, precum și programele de certificare a turismului durabil în Africa de Sud.( Fair Trade Tourism, The Heritage Environmental Management Company, African Safari Lodge Foundation, Levelle Perspectives Open Africa, Regional Tourism Organization of Southern Africa, Serendipity Africa)

În ultimul capitol sunt evidențiate strategiile actuale de promovare a turismului durabil în Africa de Sud, precum și ce implică acestea și propuneri pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung, respectiv construirea unui Disneyland Green, eco-friendly, precum si promovarea eco-turismului, in vederea cresterii nivelului de trai si a popularitatii Africii de Sud in randul turistilor.

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND GEOGRAFIA, ECONOMIA ȘI TURISMUL ÎN AFRICA DE SUD

Africa de Sud, o țară greu de generalizat, dat fiind faptul că locuitorii sai vorbesc 11 limbi oficiale, o țară cu orașe zgomotoase, asaltate de mall-uri și hoteluri luxoase, o țară cu cartiere sărace, desprinse din lumea a treia, o țară în care întâlnești laolaltă safari-uri și munți acoperiți de păduri luxuriante, este un stat străbătut de un spirit al renașterii, în care milioane de oameni, până în 1994 excluși, au astăzi acces la educație, locuințe, clinici medicale, electricitate și apă potabilă, dar cel mai important, dreptul la vot.

1.1 Scurtă prezentare a caracteristicilor fizico-geografice

Africa de Sud are o suprafața totală de 1.221.037 km², fiind o țara așezată la extremitatea sudică a continentului Africa, având 2798 kilometri de coastă maritimă la Oceanul Atlantic și Oceanul Indian. Se învecinează la Nord cu Namibia, Botswana și Zimbabwe, cu Mozambic și Swaziland la Est, iar Lesotho, un stat independent, este înconjurat complet de Africa de Sud.

Din punct de vedere al reliefului, Africa de Sud se împarte în două zone. Prima este formată în principal din podișuri predominante în roci bazaltice, cu altitudini medii de 600-1000m, iar a două este formată dintr-o unitate montană, alcătuită din sistemul muntos Great Escarpment.

În interiorul țării, clima este caldă și umedă vară, secetoasa și blândă iarnă, pe când în zonă Cape Town, verile sunt calde și secetoase, iar verile calde și umede. Umiditatea crește spre est și nord-est, datorită caracterului musonic pe care îl îmbracă alizeul de sud-est, ce bate în timpul verii australe dinspre Oceanul Indian.

Rețeaua hidrografică a Africii de Sud este slab dezvoltată. Principalele cursuri de apă sunt Limpopo, care se varsă în Oceanul Indian, și fluviul Orange (1860 Km), cu afluentul Vaal(1128 Km) care debusează Oceanul Atlantic. Acestea au repezișuri și cascade, ca urmare, un potențial energetic ridicat.

1.2. Aspecte socio-economice

Cele mai importante industrii în Africa de Sud sunt mineritul și industria manufacturiera, precum și finanțele, asigurările și turismul. Minele din Johannesburg furnizează 30% din totalul mondial de aur, Africa de Sud ocupând prima poziție în topul producției de aur.

Africa de Sud exportă aur, diamante, metale, fructe, lâna și produse chimice, și importă piese de mașini, autovehicule, produse alimentare și produse textile, având un produs intern brut de 124.200.000.000 USD.

Din cauza lipsei zăcămintelor de petrol ale țării, în 1950, guvernul a investit puternic în tehnologii care să permită obținerea de petrol din rezervele abundente de cărbune ale țării și, ulterior, din gaze natural. Compania rezultată, SASOL, parțial deținută de stat, a fost ani întregi o povară pentru contribuabili, dar datorită creșterii rapide a prețului petrolului petrecută în noul mileniu, tehnologia să unică a devenit profitabilă.

În 1993, țara exportă 24.6 milioane de litri de vin. Până în 2008, cifra a crescut la peste 300 de milioane de litri, dintre care aproximativ 50% ajung în Marea Britanie.

Astăzi, Africa de Sud, cu excelentă să infrastructura de transport, comunicații și finanțe, este motorul economic al continentului African. Companiile locale de minerit, construcții, servicii bancare, hoteluri, telecomunicații și lanțuri de magazine, s-au extins rapid către nord, constituind o prezența puternică în restul Africii.

Economia sud-africană este în proces de creștere rapidă: începând cu ultima jumătate a lunii septembrie 2006, capitalizarea de piață a bursei din Johannesburg era la 579,1 miliarde de dolari, situand-o pe locul 16 între cele mai mari burse de mărfuri din lume.

Datorită istoriei sale, Africa de Sud are o populație incredibil de diversificată. Populații de vânători și culegători, cunoscută sub numele de boșimani, încă se găsesc în partea de nord-vest a țării. Populații precum nguni, ndebele, sotho, venda încă sunt întâlnite pe teritoriul țării.

Data fiind diversitatea populației, creatorii noii Constituții a țării au fost confruntați de o problemă: care ar trebui să fie limba oficială a Africii de Sud? S-a ajuns până la urmă la un compromis. Toate cele 11 limbi vorbite pe teritoriul țării au devenit oficiale: afrikaans, engleza, isindebele, sesotho, sepedi, siswati, setswana, xitsonga, tshivenda, isiXhosa, isiZulu.

Populația totală a africii de Sud este estimată la aproximativ 49 milioane de persoane, alcătuită în felul următor: africani 79,8%, descendentă europeană- 9%, de culoare -€“ 8,8%, descendentă indiană/asiatică – 2%. Numărul imigranților ilegali nu este cunoscut.

1.3 Centre turistice importante

1.3.1. Cape Town

Orașul mamă va cuceri cu siguranță inimile tuturor vizitatorilor. Munții și oceanul care îl mărginesc îl transformă într-o fascinantă panoramă, iar cei peste 300 de ani de istorie a coloniștilor, transformă Cape Town într-o atracție culturală și istorică de neegalat.

Sofisticat, frumos, plin de culorile moștenirii sale multiculturale, este un oraș care nu trebuie ratat. Cu atracții precum Table Mountain, din vârful căruia panoramă este de-a dreptul spectaculoasă,cu renumită zonă de cumpărături Victoria & Alfred Waterfront, care este o destinație obligatorie, Cape Town nu poate fi trecut cu vederea de către amatorii de călătorie.

Turistii se pot îmbarca într-un feribot până pe Robben Island, insulă pe care a fost întemnițat Nelson Mandela. Zonă viticola Cape Winelands este o adevărată încantare, și nu doar datorită deliciilor gustative, ci și pentru priveliștile excepționale. O vizită la Kirstenbosch Național Botanical Gardens, cunoscută drept una dintre cele șapte grădini botanice magnifice ale lumii, este obligatorie.

Cape Town are un aeroport internațional fiind, astfel, ușor accesibil, iar un zbor până la Johannesburg nu durează decât două ore.

Castle Of Good Hope

Pentru a se ajunge în inima orașului Cape Town, acolo unde începe istoria, locul de unde trebuie să pornești este Castle Of Good Hope(Castelul Bunei Speranțe), ce a fost construit în secolul al XVII-lea, la cererea Companiei Indiilor de Vest. Acesta este o construcție greoaie, pentagonală, sumbră și impunătoare, așezată în apropierea drumului principal care mărginește zona costala. Clădirea a rezistat timp de 3 secole și este moștenirea unor vremuri nu prea sigure.

Inițial, castelul era un mic fort(Fort de Goede Hoop), cu o structură simplă, construită din lemn și pământ, cu patru bastioane și un șanț de apărare. Cum războiul dintre olandezi și englezi reprezenta o amenințare constantă, olandezii au decis construirea unui fort mai puternic, rezultând castelul din prezent, fiind cea mai veche structură de acest fel din Africa de Sud.

În castel se intră printr-o poartă încununată de Bell Tower, terminat în 1684. Clopotul imens, bate zi și noapte pentru a anunța ora exactă, dar și înmormântările unor persoane importante. Clopotul a fost turnat la Amsterdam, iar sunetul glasului său s-a auzit prima oară în 1697, la 13 ani după construire.

Houses of Parliament

Houses of Parliament(Clădirile Parlamentului) reprezintă centrul capitalei legislate obligatorie.

Cape Town are un aeroport internațional fiind, astfel, ușor accesibil, iar un zbor până la Johannesburg nu durează decât două ore.

Castle Of Good Hope

Pentru a se ajunge în inima orașului Cape Town, acolo unde începe istoria, locul de unde trebuie să pornești este Castle Of Good Hope(Castelul Bunei Speranțe), ce a fost construit în secolul al XVII-lea, la cererea Companiei Indiilor de Vest. Acesta este o construcție greoaie, pentagonală, sumbră și impunătoare, așezată în apropierea drumului principal care mărginește zona costala. Clădirea a rezistat timp de 3 secole și este moștenirea unor vremuri nu prea sigure.

Inițial, castelul era un mic fort(Fort de Goede Hoop), cu o structură simplă, construită din lemn și pământ, cu patru bastioane și un șanț de apărare. Cum războiul dintre olandezi și englezi reprezenta o amenințare constantă, olandezii au decis construirea unui fort mai puternic, rezultând castelul din prezent, fiind cea mai veche structură de acest fel din Africa de Sud.

În castel se intră printr-o poartă încununată de Bell Tower, terminat în 1684. Clopotul imens, bate zi și noapte pentru a anunța ora exactă, dar și înmormântările unor persoane importante. Clopotul a fost turnat la Amsterdam, iar sunetul glasului său s-a auzit prima oară în 1697, la 13 ani după construire.

Houses of Parliament

Houses of Parliament(Clădirile Parlamentului) reprezintă centrul capitalei legislative a Republicii Sud-Africane și au o mare importanță istorică, printre altele și datorită miracolului care a făcut ca trecerea de la un regim rasist către democrația reprezentativă să se realizeze în mod pașnic.

Clădirile Parlamentului au servit guvernanților coloniali britanici, continuând cu scurta sesiune parlamentară a Uniunii Sud-Africane de după devastatorul Război al Burilor, care a unificat cele două republici Bure plus Natal și Colonia Capului, apoi anii de apart-heid ai guvernului naționalist dintre 1947 și 1994, până la National African Congress.

Clădirile, terminate în 1885, sunt minunate exemple de arhitectură civilă engleză în stil neopalladian, având impresionante coloane corintice, porticuri largi și o cupolă monumentală. Construirea acestora nu a fost lipsită de piedici. Charles Freeman, arhitectul inițial, a fost concediat din cauza unor erori de calcul al fundației, proiectul fiind finalizat de Henry Greaves. În 1910, Sir Herbert Baker, arhitect imperial britanic prin excelență, a construit corpul adițional al House Assembly(Adunarea Reprezentativă) în cel mai pur stil neoclasic.

Company’s Gardens

Li se spune simplu, The Gardens, sunt pline de calm și liniște, cu alei străjuite de stejari. Aflate inițial sub grija lui Jan vaan Riebeeck ca livezi și grădini de legume, al căror scop era aprovizionarea cu apă și hrană a navelor aparținând VOC, grădinile din centrul orașului s-au transformat în parc public și grădină botanică. Chiar la intrare, pe partea stângă poți vedea Houses of Parliament, National Gallery, primul muzeu de artă din Africa de Sud, Jewish Museum Complex, acoperit cu calcar de Ierusalim.

În partea superioară a grădinilor se află South African Museum, cu o expoziție excelentă de istorie naturală, precum și Planetarium-ul local, ce oferă spectacole vizuale și auditive cu totul speciale.

Kirstenbosch National Botanical Garden

Situată pe pantele estice ale Table Mountain, și considerată una dintre cele mai frumoase grădini botanice din lume, Kirstenbosch beneficiază de cea mai spectaculoasă panoramă cu putință. Înființate în 1913, grădinile englezești amenajate pe 36 de hectare, etalează flora variată a Africii de Sud.

Pe pantele cu floră spontană, acoperind 528 de hectare, cresc cu precădere fynbos(tufiș frumos), complex de plante rezistente, cu frunze mici, endemic pentru munții și câmpiile costiere ale Capului de Sud-Vest, și pădure afromontana, dominată de copaci veșnic verzi, cu frunze late.

În Kirstenbosch cresc 6700 dintre cele 20000 de specii sud-africane indigene. Acestea își ating maximul de frumusețe primăvara și între lunile august-octombrie. Pe partea superioară a pantelor, denumită Cycad Amphitheatre, cresc neobișnuitele specii de cicade, denumite fosile vii, în timp ce în Protea Garden, poți găsi o multitudine de plante din familia Protea, ciulini și rărițați precum specia amenințată a arborilor argintii.

Victoria & Alfred Waterfront

Această zonă se află pe malul Oceanului Atlantic și este dedicată plimbărilor și cumpăturilor. Nu vei găsi chiar complexuri comerciale aici, însă există câteva magazine care îți vor atrage atenția.

Zona Victoria & Alfred este centrul comercial și cultural al orașului Cape Town, casă a foarte multe muzee, restaurante, teatre și magazine. În acest loc vei întâlni cei mai mulți turiști de alte naționalități, nu din Africa de Sud, pentru că toată lumea știe cât este de frumoasă zonă.

Istoria locului pornește de la Prințul Alfred, cel de-al doilea copil al Reginei Victoria, care a început construcția portului Cape Town în 1860. Victoria & Alfred Waterfront este denumirea actuală a zonei, deoarece atunci când a fost construit portul, se numea simplu a€œport”. Ceea ce doresc autoritățile africane să facă în această zonă este să mențină pentru cât mai mult timp acest aer turistic pe care îl are locația. De aceea se și investește foarte mult în dezvoltarea portului și a locației în sine. Spre exemplu, în ultimii ani s-a creat aici o marină foarte frumoasă, care permite celor care au yachturi sau alte ambarcațiuni să vina fără probleme cu acestea în Cape Town. De altfel, cei care nu au yachturi pot beneficia de marină, pentru că din acest port pleacă de mai multe ori pe zi, câte un vaporaș în croaziere scurte pe malul Oceanului Atlantic.

1.3.2. Johannesburg

Johannesburg a fost contruit pe visuri de averi fabuloase și, chiar și astăzi, lăcomia născută din descoperirea aurului în secolul al XIX-lea conduce încă cel mai rapace oraș al Africii de Sud. Există o anumită cruzime care este asociată cu Johannesburg, și care nu se manifestă doar în zona afacerilor nemiloase de la nivel înalt, ci și în statisticile criminalității, care aici sunt incredibil de mari. Astăzi, Gauteng este cea mai bogată provincie din Africa de Sud, putându-se lăuda cu cea mai mare economie din Africa subsahariana.

Johannesburg este cel mai mare oraș din Africa de Sud, cu o populație de 3.225.812 de locuitori și capitala provinciei Gauteng. Orașul este poreclit de localnici „Jo'burg”, „Jozi” sau „eGoli”. Deși Johannesburg nu este capitala Africii de Sud, este sediul Curții Constituționale, cea mai înaltă curte din republică. Este printre cele mai noi orașe principale ale lumii, și printre singurele orașe mari din lume care nu sunt situate la coastă sau pe malurile unui râu principal.

Cu o populație de aproape 8 milioane de persoane în zona metropolitană, Johannesburg este între primele 40 mari zone metropolitane din lume. Johannesburg este înfrățit cu Birmingham, Regatul Unit și New York, SUA.

Pe baza rezultatelor recensământului național din 2001, populația Johannesburgului este de 3.225.812 de locuitori, care trăiesc în 1.006.930 de gospodării. Dintre acestea, 86% au WC-uri moderne și 91% beneficiază de servicii municipale de gunoi. 86% din toate locuințele au acces la apă curentă, iar 80% folosește electricitatea ca sursă principală de energie. 22% din populația orașului trăiește în locuințe simple.

73% din populație este compusă din negri. Minoritatea semnificativă este formată din albi (16%), minoritate mixtă – alb+negru (6%) și asiaticii (4%). 42% din populație este sub vârsta de 24 de ani și doar 6% are peste 60 de ani.

Rata șomajului este de 37%, 91% din șomeri fiind negri. Femeile formează 43% din forța de muncă.

34% din locuitorii orașului vorbesc limba nguni acasă, 26% vorbesc limba sotho, 19% vorbesc engleză și 8% vorbesc afrikaans. 29% din adulți au absolvit și o școala secundară, iar 14% sunt absolvenți ai unei facultăți. 93% din populație știe să scrie și să citească.

67% dintre locuitori sunt creștini, iar 24% sunt atei. Alte religii includ islamul (3%), iudaismul (1%) și hinduismul (1%).

Districtul Central de Afaceri

Există două districte centrale de afaceri: vechiul CBD, situat în centrul orașului, și cel nou, un CBD care funcționează normal și care se află în Sandton, una dintre cele mai bogate suburbii din nordul Johannesburgului.

Această dedublare a CBD-urilor, este rezultatul uriașei revoluții sociale ce se petrece în Africa de Sud în acest moment. Sub regimul de apartheid, vechiul CBD era considerat zonă exclusivă pentru albi, ceea ce însemna că negrii puteau munci în oraș, dar nu aveau voie să locuiască acolo. Când a fost abolită Legea Zonelor Grupate(1991), negrii săraci au inundat centrul orașului, în unele cazuri ocupând cu forța clădiri întregi. Rata criminalității a crescut foarte mult în acea perioadă.

Vechiul CBD are un puternic farmec african, punând vizitatorii orașului în fața unui set de contradicții de o impertinență specifică locului și care frizează uneori bizarul. Zgârie-nori de sticlă se ridică deasupra bazarurilor indiene pline de arome, în care miroase dulceag a schinduf și cardamom. Reprezentanțele marilor firme expun costume extravagante în vitrinele magazinelor, aflate lângă prăvălii muti(medicinale) africane, în care vindecătorii tradiționali împart sfaturi și ierburi de leac.

Chinatown

Așa cum există două CBD(Central Business District), în Johannesburg sunt și două Chinatown: unul pe Comissioner Street, în apropiere de vechiul CBD, celălalt pe Derrick Avenue din Cyrildene.

În secolul XX, Primul Chinatown” s-a dezvoltat la capătul Comissioner Street, unde locuiau imigranții chinezi din provincia Guangdong și unde își deschiseseră băcanii, spălătorii, magazine alimentare, ceainării și excelente restaurante.

Treptat, comunitatea s-a mutat în a€œAl doilea Chinatown”, aflat în Cyrildene, ce era cândva o zonă predominant evreiască, dar între timp mandarina a luat de mult locul limbii idiș drept lingua franca locală, rezultatul fiind șirul de restaurante și magazine exotice de pe Derrick Avenue. Pe ambele părți ale străzii se înghesuie saloane de frumusețe, centre de închirieri video țipător colorate, vânzători de plante medicinale, magazine alimentare asiatice și restaurante cât se poate de simple și lipsite de pretenții. Te poți delecta cu delicatese din Canton și Shanghai, poți gusta din sum și friptură crocantă de piept de rață, felii de carne de porc aromate și prăjite, tăieței cu sos și o mulțime de feluri de mâncare cu creveți și cu pește absolut delicioase.

Apartheid Museum

Turistii nu pot înțelege cu adevărat Africa de Sud de astăzi, dacă nu realizeaza clar impactul pe care l-a avut apartheid-ul asupra întregii țări. Apartheid Museum este înființat exact cu acest scop, de a clarifica acest aspect.

Deschis în 2001, muzeul se găsește în interiorul parcului Gold Reef City, în care ocupă 7 hectare. Muzeul a fost conceput de către un consorțiu de arhitecți, iar expoziția a fost realizată de un grup de curatori, oameni de film, istorici și designeri. Este așezat într-o grădină făcută să arate exact ca savana sud-africană.

Încă de la intrarea în clădire, vizitatorii întâlnesc o primă mostră din realitatea apartheidului, când angajații muzeului încep să îi trieze în funcție de rasă și de culoarea pielii, proces cu adevărat revelator, și cumva stânjenitor.

Obiectele din muzeu, răspândite în 22 de zone de expoziție, descriu scene de viață cotidiană din timpul apartheidului în timp ce pe monitoarele televizoarelor apar imagini ale Luptei împotriva regimului. Expozițiile duc vizitatorii într-o călătorie emoționantă și dureroasă, care redă povestea acestui sistem de opresiune rasială susținut de stat, încheind-o cu o privire asupra Africii de Sud postapartheid.

Una din cele mai răsunătoare exponate este alcătuită din 131 de lațuri care atârnă din plafon, fiecare laț reprezentând unul dintre prizonierii politici care au fost spânzurați sau a€œau murit în detentie” în timpul perioadei de apartheid. Alte exponate surprind cunoscutul Masacru din Sharpeville, Procesul Trădării din Rivonia, Revolta din Soweto și demolarea Districtului 6.

1.3.3. Pretoria

Pretoria este una dintre cele 3 capitale ale Africii de Sud, cea administrativa, alaturi de Cape Town, capitala legislativa si Bloemfontein, capitala judiciara. Pretoria a fost fondata in anul 1885 de catre Marthinus Wessel Pretorius.

Pretoria este situată la aproximativ 50 de km nord de Johannesburg, în nord-estul Africii de Sud, la o altitudine de circa 1350 de metri, într-o vale fertilă înconjurată de culmile munților Magaliesberg. Climatul este subtropical-umed, cu veri lungi și fierbinți, ierni scurte și răcoroase. Temperatura medie anuală este de 18,7 °C, destul de ridicată pentru altitudinea la care se află. În perioada post-apartheid, după înființarea unor noi structuri municipale în Africa de Sud (în anul 2000), a fost adoptată denumirea de Tshwane pentru zona metropolitană care cuprinde Pretoria și orașele din jur. Fiind capitala adminisrativă a Republicii Africa de Sud, Pretoria este sediul Guvernului, a principalelor ministere și agenții guvernamentale. Deoarece este capitala de facto a țării, Pretoria găzduiește și misiunile diplomatice străine. Este un important centru comercial și industrial. Principalele ramuri industriale sunt: siderurgia, metalurgia neferoasă (turnătorii de cupru), industria constructoare de mașini (automobile, material rulant, utilaj greu).

Pretoria Art Museum

În această galerie aflată în Arcadia Park, din zona estică a orașului, găsești colecții de artă sud-africană care se schimbă mereu. Accentul cade pe așa-numiții Old Masters, adică Pieter Wenning, JH. Pierneef, Frans Oerder, Anton van Wouw, Hugo Naudé, Irma Stern și Maggie Loubser. Arta internațională de aici se axează pe stampe grafice din Europa și Statele Unite, fiind organizate și tururi cu ghid însoțitor.

Gradina Zoologica Nationala Sud-Africana

Denumită și Pretoria Zoo, aceasta este cea mai mare grădină zoologică din Africa de Sud, și singura cu statut național. Colecția de animale a grădinii a început modest, în 1899, cu doar 46 de animale, printre care un serval, o viperă pufaitoare și doi parși gri. Într-adevăr, un început timid pentru un complex care astăzi se întinde pe un teren de 85 hectare, și se bucură de aprecieri internaționale.

Grădina zoologică națională s-a dezvoltat într-atât, încât astăzi adăpostește 202 specii de păsări, 93 specii de reptile, 209 specii de mamifere, 4 speci de nevertebrate și 7 specii de amfibieni, totalizând peste 9000 de animale de pe aproape toate continentele. Primul rinocer alb născut în captivitate, a venit pe lume la Pretoria Zoo.

Grădina zoologică se mândrește cu cel mai mare acvariu din zona de interior a țării, unde poți vedea de aproape rechini-de-nisip, țipari electrici, pești piranha și meduze. Peștii tropicali care țâșnesc printre recife de corali multicolore, sunt o atracție îndrăgită.

Mina de diamante CULLINAN

A treia dintre minele sud-africane, de patru ori mai mare decât Big Hole din Kemberly, această mină complet funcțională din demodatul oraș Cullinan, oferă tururi de vizitare la adâncime sau la suprafață. Poți întâlni aici replici ale diamantelor renumite, inclusiv pe cea a diamantului Taylor-Burton. Casa în stil victorian a fostului director de mină, Oak House, a fost transformată în casă de oaspeți cu grădină de ceai.

1.4. Implicatiile economice ale industriei turismului si calatoriilor

Subcapitolul de față are rolul de a prezenta informații despre contributiile turismului si calatoriilor asupra angajarilor, nivelul investitiilor si a exportului de turisti, contributiile aduse produsului intern brut si aspecte privind rata somajului din Africa de Sud.

1.4.1. Contribuția directă și totală a turismului și călătoriilor asupra angajărilor

În 2013, industria turismului și a călătoriilor a furnizat în Africa de Sud 645 500 locuri de muncă, reprezentând 4.6% din totalul locurilor de muncă. Se preconizează o creștere cu 2.9% în 2014.

Tabelul 1.1

Sursa:http://www.wttc.org

1.4.2. Nivelul investitiilor si exportului de turisti

Investițiile de capital în industria turismului și călătoriilor au fost în anul 2013 de aproximativ 56.8 mld ZAR, pentru anul 2014 fiind estimată o creștere de 1,1 %. Se observă că ritmul a fost ascendent în cazul celor trei ani analizați.

Tabelul 1.2. Nivelul investițiilor și exportul de turiști

Sursa: http://www.wttc.org

Exportul de turiști este o componentă cheie a contribuției directe a turismului și a călătoriilor. În 2013, Africa de Sud a generat 97.8 mld ZAR din exportul de turiști. În 2014, este preconizată o creștere de 5.7%, iar țara este de așteptat să primească 10.273.000 sosiri internaționale.

Tabelul 1.3

Cu un ritm de crestere de 2,94 procente, numarul exportului de turisti a crescut in Africa de Sud din 2012 in 2013, tara fiind intr-un trend ascendent al dezvoltarii interne.

Figura 1.1- Nivelul investitiilor de capital si exportului de turisti

1.4.3. Contribuția directă și totală la PIB a industriei turismului și călătoriilor

Contribuția directă a turismului și călătoriilor la PIB-ul național a fost în 2013 de aproximativ 10,7 mld $. Se așteaptă ca în anul 2014 să fie înregistrată o creștere cu 4,3%. Acest lucru reflectă activitatea hotelierilor, agențiilor de turism și a companiilor de transport (inclușiv cel aerian), dar include și activitățile industriei de alimentație și agrement, suportate în mod direct de turiști.

Tabelul 1.4. Contribuția la PIB

Sursa: www.wttc.org

În ceea ce privește contribuția totală pentru anul 2013, aceasta a fost de 30,52 mld US$, pentru anul 2014 previziunile aratand o creștere de 3,6%.

Figura 1.2 Contributia la PiB

1.4.4. Nivelul cheltuielilor inregistrate cu turismul

Tabelul 1.4. Nivelul cheltuielilor (ZAR mld)

Sursa: www.wttc.org

Nivelul cheltuielilor înregistrate cu turismul, a crescut de la 120,6 mld. ZAR în 2012, la 123,7 mld. ZAR în 2013. Pentru anul 2014, se estimează o creștere a nivelului investițiilor până la 127,1 mld. ZAR.

1.4.5. Nivelul consumului

Tabelul 1.5. Nivelul consumului (mld. ZAR)

Sursa: www.wttc.org

Analizând tabelul precedent, se observă o scădere a nivelului consumului în 2011, față de 2010, urmând ca apoi acesta să crească din nou începând cu 2011, până la nivelul de 221,5 mld. ZAR în 2013. Pentru anul 2014, se estimează ca nivelul consumului să atingă pragul de 230,5 mld.ZAR.

Figura 1.4 Nivelul Consumului

Din figura precedenta, se observa o crestere a nivelului consumului din 2013 in 2014, dar si trendul ce se anunta ascendent pentru viitor.

CAPITOLUL II

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULATIEI TURISTICE DIN AFRICA DE SUD

Capitolul II are sarcina de a analiza baza tehnico-materiala a Africii de Sud, nivelul de dezvoltare a acesteia si masura in care aceasta poate face fata fluxurilor de turisti. Va fi de asemenea analizata si circulatia turistica la nivelul tarii.

2.1. Numarul sosirilor de turisti

Tabelul 2.1.: Numarul sosirilor de turisti

sursa: www.wttc.org

În ceea ce privește numărul de turiști, din tabelul de mai sus se poate observa o creștere continuă a numărului de vizitatori între anii 2010-2014.

Față de anul 2011, în 2012 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de turiști, de 11,2%, iar în anul 2013, numărul vizitatorilor a fost cu 3,8% mai mare decât în 2012. Pentru anul 2014, se preconizează o creștere cu 8,2% a numărului de turiști, până la 118 milioane.

În 2010, Africa de Sud a găzduit Campionatul Mondial de Fotbal. În acel an, 309.554 turiști au venit în Africa pentru a urmări meciurile. 38% din vizitatori au provenit din Africa, 24% din Europa, 13% din America Centrală și America de Sud, în timp ce 11% au venit din America de Nord.

Cei mai mulți turiști i-a trimis SUA, 30.175, urmați de Mozambic și Anglia. Turiștii au cheltuit 390 milioane euro, rezultând o medie de 1300 euro/turist. Din aceștia, 30% s-au cheltuit pe cumpărături, 20% pe hoteluri, 19% pe mâncare și băutură, 16% pe distracții, 11% pe transport și 4% alte cheltuieli.

Guvernul african a estimat că economia țării a crescut cu 0,5% în 2010, prea puțin având în vedere amploarea evenimentului.

În 2013, turiștii de leisure, au avut o contribuție la Pib de 64,5%, mai exact de 13,81 mld USD, în timp ce turiștii de business doar 7,64 mld USD, reprezentând 35,5%.

Figura 2.1

Din punct de vedere al cheltuielilor turiștilor, cei domestici au adus în 2013, 55,8% contribuție la Pib, față de 44,2% cât au contribuit cei externi.

Pentru 2014, se preconizează o creștere cu 2,7% a cheltuielilor turiștilor domestici, ajungând la 12,35 mld USD și o creștere cu 5,7% a cheltuieilor turiștilor externi, până la 10,02 mld USD.

Figura 2.2. Evolutia numarului de turisti

Tabelul 2.2.: Sosiri pe calea aerului dupa aeroport, ale rezidentilor sud-africani

Total: 3 133 475

Tabelul 2.3.: Sosiri pe cale rutiera dupa tara de provenienta, ale rezidentilor sud-africani

Total: 25 050

Tabelul 2.4.: Sosiri pe cale marina dupa port, ale rezidentilor sud-africani

Sosiri pe cale nespecificata, ale rezidentilor sud-africani: 5

Total: 3 480 855

Tabelul 2.5. Sosiri pe cale aeriana, dupa aeroport, ale strainilor

Total: 10 275 728

Tabelul 2.6.: Sosiri pe cale rutiera, dupa tara de provenienta, ale strainilor

Total: 38 374

Tabelul 2.7.: Sosiri pe cale marina, dupa port, ale strainilor

Sosiri ale strainilor pe cale nespecificata: 573

\

Figura 2.3.

Din punct de vedere al mijlocului de sosire în țară ale străinilor, majoritatea turiștilor sosesc pe cale rutieră, Africa de Sud beneficiind de o infrastructură bună, în timp ce un sfert din aceștia ajung în țară cu avionul. Pe cale marină, turiștii ce sosesc reprezintă un procent nesemnificativ.

Tabelul 2.8.: Numarul de sosiri ale strainilor, in functie de scopul calatoriei

Figura 2.3

Tabelul 2.10: Numarul de turisti straini, in functie de tara de provenienta

Figura 2.4

Tabelul 2.11.: Numarul de sosiri, in functie de varsta

Figura 2.5

Din figura de mai sus, reiese faptul că cea mai întâlnită grupă de turiști, este cea a persoanelor cu vârste între 14 și 65 de ani, reprezentând peste 75% din turiști, restul de procente impartindu-se între persoanele cu vârste între 0-14 ani și peste 65 de ani.

Creșterea numărului de sosiri în Africa de Sud, comparată cu creșterea numărului de turiști în alte regiuni ale lumii. Figura 2.6

2.2 Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului a scăzut de la 8.5 nopți/turist în 2010, la 7.6 nopți/turist în 2012, fapt cauzat de declanșarea crizei economice.

Figura 2.7

Sursa: 2012/13 Annual Report – South African Tourism Portfolio

Din figura de mai sus, se poate observa faptul că turiștii care sosesc pe calea aerului, au tendința de a prelungi durata sejurului, rezultând o medie de 11.6 nopți în 2012, pe când cei ce sosesc pe cale rutieră, obișnuiesc să stea mai puțin cazați, cu o medie de 5.4 nopți.

2.3. Competitivitatea turismului sud-african pe piața mondială

La nivel internațional, World Economic Forum a lansat Indicatorul Competitivității în industria turismului și a călătoriilor, pentru 140 de țări.

Indicatorul WEF, a fost calculat folosind date statistice puse la dispoziție de WTO (World Tourism Organisation), WTTC (World Tourism and Travel Council) și IATA (International Air Transport Association).

Acesta a fost întocmit în funcție de 3 sub-indicatori, la baza cărora stau 14 pilari. calculați pe baza datelor brute și a celor măsurate, acestea din urmă variind de la 1 la 7, 7 fiind nota maximă.

Sumar al clasamentului ocupat de Africa de Sud, in toate cele 14 pilare:

In functie de normele politice: locul 29, nota 5.0

In functie de durabilitatea mediului: locul 52, nota 4.7

In functie de siguranta turistului: locul 117, nota 3.8

In functie de sanatate si igiena: locul 87, nota 4.2

In functie de prioritatea sectorului turismului si calatoriilor: locul 62, nota 4.5

In functie de infrastructura aeriana: locul 43, nota 4.0

In functie de infrastructura terestra: locul 63, nota 3.8

In functie de infrastructura turismului: locul 54, nota 4.5

In functie de infrastructura ITC: locul 81, nota 2.8

In functie de competitivitatea preturilor: locul 71, nota 4.6

In functie de resursele umane: locul 132, nota 3.4

In functie de afinitatea la turism si calatorii: locul 44, nota 4.9

In functie de resursele naturale: locul 17, nota 5.1

In functie de resursele culturale: locul 58, nota 2.7

Locul ocupat de țările Sud-Africane la nivel regional și global, clasamentul WEF al Indicatorului Competitivității Industriei turismului și a călătoriilor, 2013

\Sursa: www.weforum.org,

Locul ocupat la nivel global in 2013, comparat cu 2011

Sursa: www.weforum.org

Clasamentul în funcție de infrastructură și mediul de afaceri

Sursa: www.weforum.org

Clasamentul în funcție de resurse naturale, culturale și umane

Clasamentul in functie de infrastructura aeriana

Sursa: www.weforum.org

Clasamentul in functie de siguranta turistului

Sursa: www.weforum.org

Analizând datele oferite de weforum.org, se poate constata că Africa de Sud este departe de a fi între țările dezvoltate ale lumii, ocupând locuri mediocre în clasamente. Cu toate acestea, urmează un trend ascendent al dezvoltării, urmând ca pe viitor, situația țării să fie una mai bună.

Concluzionând, Africa de Sud este o țara cu un important potențial, atât natural cât și antropic, care deține resurse naturale exploatabile, cu un rol foarte important în economia țării. Africa de Sud poate fi considerată un obiectiv turistic important, datorită culturii sale diversificate și climei exotice, fiind ajutată și de infrastructura sa aeroportuară foarte bine pusă la punct.

CAPITOLUL III

ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA TURISMULUI DURABIL ÎN AFRICA DE SUD

În capitolul ce urmează, voi analiza aspectele privind organizarea și desfășurarea turismului durabil din Africa de Sud, arătând resursele avute de țară, organizațiile care le promovează, cât și programele de certificare ale turismului durabil, precum și ce rol are guvernul în promovarea turismului durabil.

Turismul durabil poate fi definit ca o industrie care încearcă să aibă un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător și culturii locale, dar în același timp să sprijine creșterea veniturilor, reducerea șomajului și conservarea ecosistemelor locale.

Turismul durabil îndeplinește simultan mai multe caracteristici:

– sprijină integritatea locului

– stimulează ca litatea, nu cantitatea

– nu abuzează produsul

– este informativ și îi sprijină pe localnici

– este profitabil pentru membrii societății

– conservă resursele, respectă cultura locală

O altă definiție, folosită foarte des și acceptată la nivel internațional, consideră dezvoltarea durabilă ca fiind:”o dezvoltare care satisface nevoile prezente, fără a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a satisface nevoile lor.”

Dacă nu se va începe realizarea unui progres real în ceea ce privește reconcilierea acestor contradicții, întreaga populație, indiferent de regiunea în care trăiește, va avea un viitor care este mai puțin sigur decât cel pe care l-a avut în ultimii cincizeci de ani.

3.1. Resurse pentru dezvoltarea turismului durabil

Unesco apără drepturile culturale, științifice și educaționale din întreaga lume. Începând cu 1954 și până în prezent, peste 900 de situri și monumente antropice sau naturale din întreaga lume au intrat sub protecția acestei organizații.

În Africa de Sud există 4 monumente culturale UNESCO, precum și 3 zone naturale.

Siturile fosilifere cu hominizi de la Sterkfontein

Situl fosilifer Sterkfontein, este locul în care, în 1924, a fost găsit un exemplar al speciei Australopithacus africanus, numit Taung. Situl fosilifer de la Sterkfontein este recunoscut în lume pentru faptul că aici se găsesc dovezi ale evoluției datând de peste 3.3 milioane de ani,

Locație: Sterkfontein

Data la care a fost inclus în patrimoniul UNESCO: 1999

Criterii de clasificare: (iii)(iv)

Criteriul (iii) -“ l-a dobândit datorită faptului că aici se găsesc dovezi foarte vechi ale evoluției umanității

Criteriul (iv) -“ l-a dobândit datorită faptului că aici s-au conservat foarte bine fosile umane și animale, reprezentând astfel o bază informațională vastă, de care savanții spun că sunt legături ale prezentului cu cele mai vechi perioade ale umanității

Parcul Național Mapungubwe

Situat la granița nordică a Africii de Sud, cu o suprafață de 29 169 ha, Parcul Național Mapungubwe, găzduiește o minunată priveliște asupra savanei. Faptul pentru care acest Parc Național a fost inclus pe lista monumentelor UNESCO, este acela că aici există dovezi ale primului trib indigen în Africa de Sud. Mapungubwe avea să se dezvolte ca cel mai mare regat, până în secolul al XIV-lea, când a fost abandonat.

Locație: Provincia Nordică a Africii de Sud

Data la care a fost inclus în patrimoniul UNESCO: 2003

Criterii de clasificare: (ii)(iii)(iv)(v)

Criteriul (ii) – Aici există dovezi ale schimbului de valori umane, care au dus la o dezvoltare a Africii de Sud între anii 900-1300 AD.

Criteriul (iii) – Mapungubwe a cunoscut o dezvoltare remarcabilă ca și regat, dar și un remarcabil declin al celui mai mare regat din interiorul Africii de Sud.

Criteriul (iv) – A contribuit la dezvoltarea legăturilor între Africa de Sud, Arabia și India.

Situl Richtersveld

Cu o suprafață de 160.000 ha, situl Richtersveld suprinde o întinsă suprafață de deșert muntos, ce susține traiul pastoral semi-nomadic, conservând aici obiceiuri ale nomazilor vechi de peste 2000 de ani. Este singura zonă unde pastorii Nama, încă respectă tradițiile vechi, culeg plante medicinale și realizează medicamente ca acum 2 milenii.

Locație: Northern Cape

Anul în care a fost inclus în patrimoniul UNESCO: 2007

Criterii de clasificare: (iv) (v)

Criteriul (iv) + (v) – Aici se conservă obiceiuri și tradiții vechi de peste 2000 de ani ale pastorilor Nama, reprezentând o parte importantă a istoriei Africii de Sud

Robben Island

Robben Island, a fost folosit, în diferite perioade între secolele 17 și 20, drept închisoare, spital pentru grupuri neadaptate în societate și bază militară. Ultimele clădiri construite, la sfârșitul secolului 20, sunt percepute drept martori ai triumfului democrației asupra opresiunii și rasismului.

Locație: Western Cape Province

Anul în care a fost inclus pe lista monumentelor UNESCO: 1999

Criterii de clasificare: (iii) (iv)

Criteriul (iii) – Clădirile sunt dovezi clare are istoriei Africii de Sud

Criteriul (iv) – Robben Island reprezintă dovada triumfului democrației asupra opresiunii.

Cape Floral

Cuprinzand 8 zone protejate, acoperind 553 000 ha, Cape Floral este una dintre cele mai bogate zone pentru plante din intreaga lume. Reprezinta, ca si suprafata doar 0,5% din teritoriul Africii de Sud, dar cuprinde mai mult de 20% din flora totala a statului. Aici creste specia Fynbos, unica in lume.

Locatie: Western Cape Province

Anul in care a fost inclus pe lista monumentelor UNESCO: 2004

Criterii de clasificare: (ix) (x)

Criteriul (ix) – Aici cresc specii unice in lume, reprezentand o adevarata valoare ecologica si biologica.

Criteriul (x) – Cape Floral este una dintre cele mai diversificate zone, cu peste 9000 de specii de plante, majoritatea endemice

iSimangaliso Wetland Park

Zona costala iSimangaliso, cu o suprafata de 239 556 ha, include o vasta gama de estuare, plaje, zone de corali, dune costale, ce reprezinta habitatul pentru multe specii de animale atat de savana cat si marine, incluzand pasarile Flamingo si Broastele Testoase.

Locatie: KwaZulu

Anul in care a fost inscris pe lista UNESCO: 1999

Criterii de clasificare: (vii)(ix)(x)

Criteriul (vii) – Una dintre cele mai bogate zone ale lumii in fauna si flora

Criteriul (ix) – Acest sit are destula capacitate de a conserva un ecosistem

Criteriul (x) – Aici cresc aproximativ 500 de specii amenintate cu disparitia in Africa de Sud

Vredefort Dome

Situat la 120 km in sudul Johannesburgului, datand de 2 023 milioane de ani, este cel mai vechi crater creat de un meteorit pe Pamant, cu un diametru de 190 km. Acest loc este martorul a celei mai mari eliberari de energie cunoscuta pe Pamant, provocand foarte multe schimbari ecologice.

Locatie: Northwest Province

Anul in care a fost inscris in patrimoniul UNESCO: 2005

Criteriul de clasificare (viii)

Criteriul (viii) – Este cel mai vechi si cel mai mare crater facut de un meteorit pe Pamant.

3.2. Organizatii de promovare a turismului durabil

Africa de Sud este una dintre cele mai responsabile state din lume, în ceea ce privește turismul durabil. Africa de Sud, s-a angajat în respectarea unor standarde în turism: evită risipa și supraconsumul, folosește resursele locale într-o manieră responsabilă, menține și încurajează diversitatea economică, socială, naturală și culturală, includ membrii comunităților locale în luarea decizilor, se asigură de faptul că atât ei, cât și comunitățile locale sunt incluse și beneficiază de pe urma turismului.

Acest lucru nu era posibil fără existența unor organizații care să promoveze și să sprijine dezvoltarea turismului durabil.

3.2.1. African Safari Lodge Foundation

ASLF este o organizație non-profit, ce operează în special în Africa de Sud, Namibia și Mozambique, și este membră a unor rețele ce implementează un program conceput pentru a arăta adevărata contribuție a safari-urilor în dezvoltarea durabilă.

Misiunea organizației este de a facilita creșterea economică, dezvoltarea abilităților și crearea de locuri de muncă prin promovarea unor forme responsabile ale turismului.

3.2.2. Levelle Perspectives

Levelle Perspective oferă servicii de dezvoltare a afacerilor în Africa, care să sprijine principiile recunoscute la nivel global de turism durabil. Organizatia Levelle Perspectives, lucreaza cu partile interesate pentru a gasi solutii astfel incat nevoile de afaceri sa fie echilibrate cu nevoile locale, iar astfel sa beneficieze atat intreprinderile cat si comunitatile locale.

3.2.3. Departamentul National al Turismului

DNT, impreuna cu SANAS ( Sistemul National de Acreditare al Africii de Sud), au creat un standard minim al turismului responsabil.

Acest standard are 3 scopuri principale:

stabilirea unei intelegeri comune pentru redactarea criteriilor minime pentru turismul durabil

sa promoveze turismul responsabil in domeniul turismului actual, acest lucru incluzand hotelurile, spitalele, sistemul national de transport, precum si altor organizatii din domeniul turismului.

sa stabileasca un sistem de certificare a organizatiilor ce se ocupa cu dezvoltarea durabila

3.2.4. Open Africa

Open Africa este o intreprindere sociala, care foloseste turismul ca o platforma economica pentru crearea locurilor de munca in zona rurala a Africii de Sud, promovand excursiile neplanificate ale turistilor, fara o destinatie anume, ci doar vizitarea minunatiilor culturale ale Africii de Sud.

3.2.5. Regional Tourism Organization of Southern Africa ( RETOSA )

Scopul acestei organizatii, este de a promova o identitate proprie fiecare regiuni turistice din Africa de Sud.

3.2.6. Serendipity Africa

Cu sediul in Cape Town, Serendipity Africa este o organizatie ce dispune de o vasta gama de specialisti in turism durabil, oferind pregatire in acest domeniu. Aceasta companie non-profit, realizeaza proiecte de dezvoltare a turismului responsabil in Africa de Sud, si planifica strategiile de imbunatatire a destinatiilor turistice.

3.2.7. South African Tourism (SAT)

SAT, este agentia nationala de turism, responsabila cu promovarea Africii de Sud ca destinatie internationala si domestica. Scopul ei este de a face ca turismul sa fie principalul sector economic in Africa de Sud si de a sustine dezvoltarea economica durabila, creand locuri de munca, crescand volumul de turisti inbound cat si durata medie a sejurului, majorand contributia turismului la PiB.

3.3. Programe de certificare a turismului durabil in Africa de Sud

3.3.1. Fair Trade Tourism South Africa

FTTSA este o inițiativă de pionerat, care promovează dezvoltarea turismului echitabil și durabil în Africa de Sud, printr-o serie de activități, inclusiv campanii de sensibilizare și este primul program de certificare de turism din lume.

Întreprinderile de turism din Africa de Sud care îndeplinesc criteriile specifice de durabilitate, bazate pe standardele globale de comerț echitabil și chestiuni relevante la nivel local, cum ar fi dezvoltarea competențelor, dreptul la proprietate și de gestionare a HIV/SIDA.

FTTSA a fost stabilit în conformitate cu guvernul din Africa de Sud în 2001, că un proiect-pilot pentru a testa relevanța comerțului echitabil în contextul post-apartheid. Începând cu anul 2004, FTTSA funcționează că o organizație independentă non-profit în Africa de Sud. Până în prezent, FTTSA a certificat aproximativ 70 de unități de turism din Africa de Sud. O mare varietăți de unități s-au calificat pentru eticheta FTTSA, inclusiv hoteluri, cabane de safari, cabane, pensiuni backpacker, excursii culturale și activități eco-aventură.

Multe dintre aceste produse sunt mici, emergente și afaceri bazate pe comunitate, care sunt deținute total sau parțial de către comunitățile rurale negre, private de drepturi civice de apartheid.

FTTSA asigură salarii bune și condiții de muncă bune pentru personal, respectarea drepturilor omului, respectarea culturii și a mediului înconjurător. FTTSA certifica întreprinderile de turism, cum ar fi: hoteluri, activități și atracții, față de un set de standarde legate de criteriile de la nivel mondial de comerț echitabil. Cei care se califică, ajung să poarte logo-ul FTTSA.

Cele 6 principii ale FTTSA

1. Cotă-parte echitabilă

2. Corectitudine: toți participanții implicați într-o activitate de turism ar trebui să aibă dreptul și posibilitatea de a participa la luarea deciziilor

3. Respect: atât gazda, cât și vizitatorul, ar trebui să aibă respect pentru drepturile omul, cultură și mediul înconjurător, respectiv: condiții de muncă sigure, protecția lucrătorilor tineri, promovarea egalității între sexe, înțelegere și toleranță a normelor socio-culturale, reducerea consumului de apă și energie, reutilizarea deșeurilor, conservarea biodiversității și a resurselor naturale.

4. Transparență: întreprinderile de turism ar trebui să stabilească mecanisme de responsabilitate, cum ar fi dreptul de proprietate asupra întreprinderilor de turism trebuie să fie definite în mod clar; angajații și alți participanți ar trebui să poată accesa informații care îi privesc în mod direct;

5. Încredere: serviciile oferite turiștilor trebuie să fie fiabile și coerente, să aibă asigurată siguranța de bază atât pentru gazdă cât și pentru vizitator

6. Durabilitatea: întreprinderile de turism ar trebui să se străduiască să fie durabile. Acestea trebuie să utilizeze mai eficient resursele disponibile prin crearea de rețele și parteneriate; reducerea scurgerilor prin cumpărare la nivel local și ocuparea forței de muncă

3.3.2. The Heritage Environmental Management Company

HEMC a fost înființată în 2001, ca o inițiativă de evaluare de mediu pentru industria ospitalității din Africa de Sud. Primul certificat emis de HEMC a fost acordat Centrului de Convenții Sandton în 2002, pentru a coincide cu Summit-ul Pământului, ce a avut loc la Johannesburg, Africa de Sud.

De atunci, compania și-a extins categoriile sale de certificare și gama de produse pentru a le oferi soluții de certificare pentru toate aspectele industriei de servicii, inclusiv hoteluri și cazare, cabane și stațiuni de aventură, grădini zoologice și acvarii, întâlniri și evenimente, terenuri de golf, proprietăți rezidențiale, bănci, afaceri de vânzare cu amănuntul și servicii de afaceri. HEMC este în curs de aplicare de către peste 150 de inteprinderi din opt țări africane și este recunoscut ca liderul mărcilor de certificare în Africa.

Standardele HEMC sunt bazate pe sustenabilitate și sunt recunoscute la nivel internațional de către inițiativele de afaceri responsabile, incluzând ISO 9001, ISO 14001 și ISO 20121. Fiecare membru al rețelei, suferă o revizuire pe site-ul HEMC cel puțin o data la 12 luni, și i se acordă unul dintre cele 3 niveluri de recunoaștere, în funcție de performanțele lor, durabilitate și practicile de afaceri responsabile.

HEMC permite dezvoltarea durabilă a întreprinderilor și îmbunătățirea continuă a mediului în sectorul serviciilor, prin punerea în aplicare a sistemelor de management la nivel global, a procedurilor și practicilor operaționale.

3.4. Rolul Guvernului in dezvoltarea turismului durabil

Facilitare și implementare: stabilirea siguranței, a stabilității, securității, furnizarea de stimulente pentru investiții, alocarea de finanțe de promovare și dezvoltare a turismului.

Coordonare: cu guvernele internaționale, regionale și provinciale, în ceea ce privește dezvoltarea turismului; coordonare a eforturilor guvernului cu eforturile instituțiilor de dezvoltare a turismului

Planificarea și elaborarea de politici: formularea, monitorizarea și actualizarea unei politici naționale de turism și a unei strategii; dezvoltarea de planuri naționale de turism integrate.

Reglementarea și Monitorizarea: aplicarea principiilor de mediu în utilizarea terenurilor; propuneri de dezvoltare pentru a facilita folosirea durabilă a resurselor; formularea de orientări și reglementări pentru a facilita dezvoltarea durabilă și responsabilă.

Promovarea: dezvoltarea echitabila a tuturor destinatiilor cu potential turistic; promovarea implicarii comunitatii.

CAPITOLUL IV

STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DURABIL

IN AFRICA DE SUD

Dat fiind faptul că din ce în ce mai mulți turiști încearcă să găsească opțiuni de petrecere a timpului liber într-un mediu cât mai aproape de natură, devenind o tradiție pentru unii turiști efectuarea unor călătorii în medii protejate, adoptarea practicilor de management durabil a devenit o urgență atât pentru structurile de cazare, cât și pentru cele de agrement și alimentație din Africa de Sud.

4.1. Strategii si programe de dezvoltare a turismului durabil in Africa de Sud

În ceea ce privește mediul și capacitatea sa de a susține modelele noastre actuale de consum să crească, la nivel global, trecerea spre o dezvoltare durabilă devine din ce în ce mai urgentă. Este evident faptul că resursele pământului nu sunt infinite. Confruntându-se cu amenințarea reală a schimbărilor climatice, dezvoltarea durabilă devine o prioritate în rândul organizațiilor de turism din Africa de Sud și mondiale.

Cercetările indică faptul că baza de resurse naturale din Africa de Sud este sub o presiune severă, cu multe ecosisteme deja degradate sever, și se confruntă cu realitatea că țara este foarte probabil să fie afectată de schimbările climatice. Acest lucru, împreună cu marile consumatoare de energie ce activează în Africa de Sud, duce la concluzia că în prezent statul nu este pe o cale de dezvoltare durabilă.

Summit-ul mondial pentru dezvoltare durabilă, a avut loc în Africa de Sud în 2002, fiind însărcinat cu revigorarea angajamentului global pentru dezvoltare durabilă, și a emis o serie de rezultate-cheie, incluzând o declarație politică: “Planul de implementare de la Johannesburg”, precum si o serie de initiative de parteneriat.

Paragraful 162(b) din PIJ prevede ca: “Statele ar trebui să ia măsuri imediate pentru a face progrese în formularea și elaborarea de strategii naționale de dezvoltare durabilă și să înceapă implementarea acestora până în 2005”.

În urma Summit-ului Mondial, a fost mandatat de către Cabinetul Turismului și cel al Afacerilor Externe, în iunie 2008, Cadrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, care se bazează pe o serie de iniative existente de afaceri, ONG-uri, medii academice și alți actori-cheie.

Cadrul Național pentru Dezvoltare Durabilă vizează promovarea și administrarea eficientă a resurselor naturale, sociale și economice ale statului și oferă un pas important în definirea principiilor-cheie de dezvoltare durabilă a țării, fiind în același timp conștient de provocările globale.

Având în vedere considerațiile de dezvoltare complexe, care includ creșterea îngrijorătoare a decalajului dintre bogați și săraci din țară, o abordare simplă a€œtriple bottom line” la dezvoltarea durabilă este insuficientă.

Primul document emis de noul cabinet oferă strategia și planul de acțiune pentru a sprijinii punerea în aplicare a cadrului național de dezvoltare durabilă. Prin urmare, conține o foaie de parcurs strategic de dezvoltare durabilă la nivel înalt. Acest document este destinat să ofere îndrumare organizațiilor din sectorul public și privat, în propria lor planificare pe termen lung și pentru dezvoltarea de strategii specifice disciplinei și planurilor de acțiune.

În Africa de Sud, durabilitatea presupune durabilitatea ecologică, care recunoaște în primul rând, că menținerea ecosistemelor sănătoase și a resurselor naturale, sunt condiții necesare pentru bunăstarea oamenilor și, în al doilea rând, că aceste resurse sunt epuizabile.

Strategia marchează începutul unui parteneriat național pentru dezvoltare durabilă și este un punct de referință într-un proces continuu de dezvoltare a turismului durabil.

Strategia națională de dezvoltare durabilă conține trei faze.

Faza 1: a avut loc între anii 2003-2008, fază în care au fost efectuate analize ale tendinței economice, sociale și de mediu, pe termen lung, dar și inițiativele politice aferente

Faza 2: între anii 2009-2010, a doua fază a strategiei de dezvoltare durabilă, a implicat elaborarea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru perioada 2010-2014, pentru a facilita punerea în aplicare a vizunii, a obiectivelor și priorităților strategice. Aceasta a inclus propuneri pentru un cadru instituțional de conducere a strategiei de dezvoltare durabilă, și propuneri pentru un proces de monitorizare și evaluare a progresului.

Faza 3: din 2011 în 2014, au fost puse în aplicare multe activități aferente strategiei de dezvoltare durabilă, însoțite de o monitorizare continuă și evaluări ale progresului, cele din urmă oferind un feedback pentru un sistem de management adaptiv. Tot în faza 3, s-a discutat începerea unei noi strategii de dezvoltare, între 2015-2020.

Viziunea Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila este: “Africa de Sud aspiră să fie un stat durabil, prosper din punct de vedere economic, și care protejează democrația, prin gestionarea ecologică și responsabilă a resurselor, necesare generațiilor actuale și viitoare”.

Obiectivele Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă sunt:

Dezvoltarea și promovarea de noi obiective sociale și economice, bazate pe sustenabilitatea ecologică

Construirea unei culturi care să recunoască că sistemele socio-economice sunt dependente și încorporate în cadrul ecosistemelor.

Cresterea gradului de conștientizare și de înțelegere a valorii servicilor ecosistemelor pentru bunăstarea umană.

Asigurarea unei colaborări eficiente între toate sectoarele turismului.

Monitorizarea, evaluarea și raportarea performanțelor și progreselor înregistrate, în ceea ce privește sustenabilitatea ecologică.

Strategia este fondată pe mai multe priorități strategice, și anume:

sisteme de consolidare pentru planificarea și implementarea integrată

sustinerea ecosistemelor și utilizarea eficientă a resurselor naturale, spre o economie verde

construirea unor comunități durabile și de a răspunde în mod eficient la schimbările climatice

Au fost identificate obiective principale în conformitatea cu fiecare prioritate strategică. De exemplu, în conformitate cu schimbările climatice, obiectivele sunt: o contribuție echitabilă la efortul global de a realiza stabilizarea concentrațiilor de GES în atmosferă, la un nivel care previne interferențele antropice periculoase cu sistemul climatic și să se adapteze în mod eficient și de a gestiona schimbările climatice inevitabile și potențial dăunătoare.

Sub prioritatea strategica “Catre o economie verde”, obiectivul este o tranziție spre o gestionare eficientă a resurselor, emisii reduse de carbon și spre o creștere a ocupării forței de muncă. În urma adoptării cabinetului, Africa de Sud, alături de cele mai multe țări, a fost într-o recesiune economică, ca urmare a crizei financiare globale. Acest lucru a exacerbat multe dintre problemele socio-economice. De exemplu, a existat o creștere semnificativă a raței șomajului, cu rapoarte de până la 1 milion de locuri de muncă pierdute în Africa de Sud. În plus, se pune problema tot mai gravă a deficitului de apa, respectiv a petrolului, problema creșterii emisiilor globale și a crizei de energie electrică cu care se confruntă Africa de Sud. Acestea reprezintă o amenințare la adresă realizării unei societăți durabile pe termen lung, precum și la capacitatea guvernului de a îndeplini obiectivele lor socio-economice pe termen scurt.

În fața multiplelor crize internaționale, Program Națiunilor Unite pentru Mediu, a propus un “Global Green New Deal”, care recomanda ca țările să vadă criza financiară ca pe o oportunitate de a schimba economiile lor în conformitate cu sustenabilitatea ecologică. Global Green New Deal a fost urmată ulterior de o “Green Report”, ce sugereaza o economie ecologica.

Acestea, împreună cu activitățile multor alte agenți și ale guvernului, sunt setate pentru a informă o viziune de dezvoltare durabilă reînnoită pentru secolul următor.

În prezent, dezvoltarea economică din Africa de Sud se bazează în principal pe maximizarea creșterii economice, măsurată prin produsul intern brut, în special prin activități agricole, miniere și de fabricație. Acest lucru a dus la o economie de consum de energie și o erodare a bazei de resurse, o situație care este în mod clar nesustenabilă.

Necesitatea de a pune în aplicare noi obiective socio-economice, în special în jurul problemei de echitate, este în mod clar un element central al politicilor guvernului democratic.Mai recent, a existat o oarecare recunoaștere a necesității pentru o redefinire radicală a căii dezvoltare, accentul fiind pus pe economia verde.

Încercările de a schimba comportamentul trebuie să fie susținute prin furnizarea de oportunități adecvate. Societatea trebuie să facă alegeri durabile, cum ar fi reciclarea și utilizarea transportului public.

Procesul de dezvoltare a strategiei de dezvoltare durabilă este condus de către Departamentul Afacerilor de Mediu. Există deja o serie de sectoare care au, într-o măsură mai mare sau mai mică, încorporate criteriile de durabilitate, în unele sau în toate politicile lor, legislațiile, strategiile și planurile de acțiune.

Pentru a rămâne în contextul predominant și flexibil, prioritățile strategice au fost reformulate. De exemplu, schimbările climatice și economia verde au fost ridicate la un nivel de prioritizare mai mare.

Abordarea care va fi folosită pentru planificarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și raportarea cu privire la progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de durabilitate, vor fi aliniate cu sistemul de monitorizare și evaluare la nivel guvernamental existent.

Această aliniere se va asigura că practica dezvoltării durabile devine integrată în activitatea de rutină a guvernului și a performanțelor în raport cu obiectivele, devenind obiectul unor sisteme contabile stabilite.

Departamentul va stabili și va supraveghea Comisia Interguvernamentală pentru Dezvoltare Durabilă ( IGCSD ) si alte structuri sa se implice in societatea civila, in sectorul privat si in mediul academic.

Elementele relevante ale strategiei naționale de dezvoltare durabilă, inclusiv obiectivele, indicatorii și programele, vor fi reflectate în planurile strategice ale acestor instituții și organizații, prin implementare, monitorizare și evaluare.

Este nevoie de măsuri urgente pentru a direcționa calea de dezvoltare a țării față de durabilitate, în special în lumina potențialelor consecințe ale schimbărilor climatice, recesiunii financiare, pierderii locurilor de muncă și scăderii resurselor naturale.

Este recunoscut la nivel internațional că persoanele cele mai sărace și vulnerabile sunt susceptibile de a fi cele mai afectate de schimbările climatice. Din acest motiv este obligatoriu ca intervențiile active și viitoare, să se asigure de realizarea obiectivelor sociale si de directionarea resurselor naturale, astfel incat acestea sa aiba o calitate si o durata de viata cat mai mare.

4.2. Propuneri de dezvoltare a turismului în Africa de Sud

Africa de Sud ar trebui să se bazeze pe o dezvoltare a turismului durabil, un turism care să protejeze natura și mediul înconjurător, elaborarea de campanii de promovare a zonelor mai slab vizitate de către turiști, precum și pe eco-turism si turism de aventura.

4.2.1. Green Disneyland Park – Johannesburg

Imaginea Disney World in lume este legendara, de la amenajarea fara greseala a spatiului de activitate, pana la zambetele angajatilor.

Conceptul de Disneyland a început într-o duminică, atunci când Walt Disney a fost în vizită la Griffith Park cu fiicele sale Diane si Sharon. În timp ce ele făceau o plimbare la Merry-go-round, el a venit cu ideea de a crea un loc în care adulții și copiii lor ar putea merge să se distreze împreună. De asemenea Walt Disney a fost influențat de amintirile tatălui său din timpul Expoziției Columbiene Mondiale din 1893, din Chicago (tatăl său a lucrat la expoziție). Plaisance Midway include o serie de atracții, reprezentând diferite țări din întreaga lume și altele, reprezentând diferite perioade de timp ; ea a inclus, de asemenea, multe plimbări, inclusiv prima roată Ferris, "o cursă în cer", un tren de pasageri care a înconjurat perimetrul, și un spectacol Wild West.

Disneyland Park a fost deschis pentru public pe 18.7.1955 cu numai 20 de atracții. Cu toate acestea, o conferință de presă internațională specială a avut loc duminică, 17/07/1955, care a fost deschisă doar pentru invitați și mass-media. Evenimente speciale de duminică, inclusiv dăruirea, au fost televizate la nivel național și au ancorat trei dintre prietenii lui Walt Disney de la Hollywood: Arta Linkletter, Bob Cummings, și Ronald Reagan. ABC a difuzat evenimentul live pe rețeaua sa; în timp, a fost una dintre emisiunile cele mai mari și mai complexe trăite vreodată.

În ziua de astăzi, accentul se pune tot mai mult pe construirea de afaceri profitabile, dar cu un impact cât mai scăzut asupra mediului înconjurător.

În opinia mea, o idee ce ar putea ajută turismul din Africa de Sud, ar putea fi construirea de către Disney World, a unui parc Green, în Johannesburg, realizat astfel încât impactul asupra mediului să fie cât mai mic.

Walt Disney World Resorts este deja membră EPA (a€œEnergy Star Partner”), folosind echipamente care consumă cât mai puțină energie, și având personal instruit să economisească.

Toate semnalele luminoase din interiorul parcului, ar trebui să folosească becuri LED. În prezent, Disneyland Park din Anaheim, folosește LED-uri pentru 98% din luminile din interiorul parcului, dar Green Disneyland Park Johannesburg, dorește a fi primul Disneyland 100% LED.

Sistemele de irigare din interiorul parcului, urmează a utiliza numai apa reciclată.

O altă modificare ce ar trebui adusă, să urmeze trend-ul a€œgreen”, ar fi mâncarea servită în interiorul parcului. În prezent, junk-food-ul vândut la Disneyland, nu se integrează în ideea de “eco-friendly”.

4.2.2. Ecoturismul, agroturismul si turismul rural in Africa de Sud

În prezent. tot mai mulți turiști aleg vacanțele “in natura”, aceștia renunțând la hotelurile luxoase, în favoarea pensiunilor rurale.

Agroturismul este acea forma de turism în care persoana (sau grupul) se deplasează, cazează și își desfășoară activitatea într-un cadru natural, în mediul rural.

Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească prin implicarea turiștilor în viața gospodăriei și furnizarea acestora de servicii si activități (masă, cazare, interacțiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei țărănești, fără a-i conturba acesteia specificul.

Turismul rural îmbrățișează toate activitățile turistice derulate în mediul rural, având drept scop valorificarea potențialului natural și uman al satelor.

Una dintre definiții spune: "Turismul rural înseamnă un turism local, intenționat și controlat de către săteni, turism care facilitează întâlnirea omului cu natura, ale cărui argumente solide sunt bogăția pământului, frumusețea naturii și ospitalitatea localnicilor .

Mai mult de jumătate din populația Africii de Sud trăiește sub pragul internațional de sărăcie stabilit. Cu toate acestea, turismul poate deveni o afacere profitabilă pentru oamenii din unele zone ale națiunii.Ecoturismul reprezintă ideea de a aduce turismul într-o țară, fără a afecta economia naturală a țării, prin promovarea și sprijinirea biodiversității.

Ideea unui safari a€œfotografic” ar trebui promovată pentru a atrage o clientelă mai a€œeco-friendly”, acest lucru conservând resursele naturale ale națiunii, reprezentând în același timp o imagine mai plăcută pentru străini. Ecoturismul poate contribui la conservarea biodiversității și la reducerea sărăciei din Africa de Sud, prin creearea de locuri de muncă locale. Pentru acest lucru, trebuie un management adecvat și planificare, atât la nivel local cât și regional.

Ecoturismul are potențialul de a reduce sărăcia în Africa de Sud, prin aducerea de bani în economie și crearea de locuri de muncă. Diferența dintre ecoturism și turism durabil este că în ecoturism, moștenirile culturale ale zonei sunt respectate și conservate. Prin ecoturism, localnicii care trăiesc în sărăcie, sunt capabili de a avea un cuvânt de spus.

Turismul în Africa de Sud se află în expansiune, și cunoaște cea mai rapidă creștere a economiei. World Wildlife Fund consideră că parcurile stabilite în mod responsabil pot fi mari generatoare de locuri de muncă, venituri și niveluri de trai mai ridicate.

4.2.3. Turismul de aventură

Turismul de aventură este un tip de turism, care implică explorarea și călătoriile cu risc perceput, care necesită competențe de specialitate și de efort fizic. Turismul de aventură este într-o creștere rapidă, deoarece turiștii caută experiențe noi când vine vorba de modalități de a-și petrece vacanță, iar pe asta trebuie să se bazeze și Guvernul Africii de Sud, pe dorință turiștilor de a experimenta necunoscutul. Ministerul Turismului ar trebui să promoveze agresiv această nișă a turismului, deoarece Africa de Sud deține multe locații unde se poate practică cu succes turismul de aventură.

Turismul de aventură în Africa de Sud este o nișă de piață înfloritoare. Turiștii de business deseori vin în Africa de Sud participând la convenții și conferințe, căutând apoi modalități de relaxare. Datorită potențialului natural și antropic pe care Africa de Sud îl deține, aceștia pot alege de la scufundări în cușcă printre rechini, la curse cu balonul cu aer cald sau bungee-jumping.

Excursiile de aventură ar fi de asemenea o opțiune excelentă pentru delegații de afaceri ce vizitează Africa de Sud, aceștia putând alege între Mpumalanga, Big Five Safari, și de asemenea practicarea ciclismului, canotajul pe râurile rapide ale Africii sau alpinism.

Kwazulu-Natal oferă distracție în soare, cu aventuri superbe, cum ar fi excursii în baldachin în Karkloof, înot cu rechinii-tigru la Aliwal Shoal, precum și o serie de activități în Drakensberg Park World Heritage Site.

Vacanțele de aventură din Northern Cape includ trasee 4×4, activități extreme la Augrabies Falls, și scufundări de-a lungul coastei.

Concluzionând, în urma situației existente analizate în Africa de Sud, se observă că Africa de Sud este o țară cu un potențial de dezvoltare a turismului imens, datorită resurselor atât naturale cât și antropice deținute.

Dacă strategiile de turism actuale vor fi duse la capăt, iar cele noi vor fi implementate, turismul din Africa de Sud va cunoaște o expansiune majoră, ajutat fiind de calitățile pe care Africa de Sud le deține că și națiune, făcând referire la clima exotică și biodiversitatea existentă, turiștii fiind dornici să cunoască experiențe noi.

Africa de Sud este o țara cu un important potențial, atât natural cât și antropic, care deține resurse naturale exploatabile, cu un rol foarte important în economia țării. Africa de Sud poate fi considerată un obiectiv turistic important, datorită culturii sale diversificate și climei exotice, fiind ajutată și de infrastructura sa aeroportuară foarte bine pusă la punct.

Bibliografie

Mihălcescu C., Sion B., Bazele informaticii. Ghidul utilizatorului în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2010

Firoiu D., Gheorghe C., Dodu P., Dridea C., Industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2010

Dodu P., Patrichi I., Dezvoltarea durabilă a turismului, Editura ProUniversitaria, București, 2010

Firoiu D., Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, “Industria turismului și a călătoriilor”, Editura Pro Universitară, 2010, ediția a III-a, modificată și adăugită.

Patrichi I., Turismul durabil – o nouă perspectivă, Editura ProUniversitaria, București 2012.

Firoiu D., Gheorghe C., Dodu P., Dridea C., Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2006

Dinu Mihaela, Geografia turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005

Gheorghe Camelia, Transporturi turistice aeriene și ticketing, Editura Pro Universitaria, București, 2010

Zaharia M., Stan R., Vădineanu C., Busuioc M., Economia serviciilor – Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București, 2004

www.pmg.org.za/report/20120606-briefing-south-african-tourism-sat-strategic-plan-and-annual-performa

www.southafrica.net/za/en/top10/entry/top-10-attractions-in-south-africa

http://www.enviropaedia.com/topic/default.php?topic_id=251

http://www.fairtrade.travel/travel-trade

About Fair Trade Tourism

http://www.gauteng.net/campaigns/uploads/gallery/Tourism_RT_Responsible_Tourism_Manual.pdf

http://www.sustainabletourismalliance.co.za/our-members/countries-in-the-alliance/south-africa/

http://wttc.org/site_media/uploads/downloads/south_africa2014.pdf

http://www.statssa.gov.za/publications/Report-03-51-02/Report-03-51-022012.pdf

http://www.heritagesa.co.za/#!who_we_are/c1n8o

http://whc.unesco.org/en/statesparties/ZA/

National Geographic Traveler, editura Adevarul, 2014

ANEXE

Bibliografie

Mihălcescu C., Sion B., Bazele informaticii. Ghidul utilizatorului în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2010

Firoiu D., Gheorghe C., Dodu P., Dridea C., Industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2010

Dodu P., Patrichi I., Dezvoltarea durabilă a turismului, Editura ProUniversitaria, București, 2010

Firoiu D., Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, “Industria turismului și a călătoriilor”, Editura Pro Universitară, 2010, ediția a III-a, modificată și adăugită.

Patrichi I., Turismul durabil – o nouă perspectivă, Editura ProUniversitaria, București 2012.

Firoiu D., Gheorghe C., Dodu P., Dridea C., Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2006

Dinu Mihaela, Geografia turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005

Gheorghe Camelia, Transporturi turistice aeriene și ticketing, Editura Pro Universitaria, București, 2010

Zaharia M., Stan R., Vădineanu C., Busuioc M., Economia serviciilor – Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București, 2004

www.pmg.org.za/report/20120606-briefing-south-african-tourism-sat-strategic-plan-and-annual-performa

www.southafrica.net/za/en/top10/entry/top-10-attractions-in-south-africa

http://www.enviropaedia.com/topic/default.php?topic_id=251

http://www.fairtrade.travel/travel-trade

About Fair Trade Tourism

http://www.gauteng.net/campaigns/uploads/gallery/Tourism_RT_Responsible_Tourism_Manual.pdf

http://www.sustainabletourismalliance.co.za/our-members/countries-in-the-alliance/south-africa/

http://wttc.org/site_media/uploads/downloads/south_africa2014.pdf

http://www.statssa.gov.za/publications/Report-03-51-02/Report-03-51-022012.pdf

http://www.heritagesa.co.za/#!who_we_are/c1n8o

ANEXE

Similar Posts