Template Licenta Rei 2014nfinal [617300]
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"
FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE
BRAȘOV
LUCRARE DE LICENȚĂ
Absolvent: [anonimizat]:
Prof. Univ. dr. CAMARDA ADINA LIANA
BRAȘOV
2014
UNIVERSIT ATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"
FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE BRAȘOV
SPECIALIZAREA: ECONOMIE ȘI AFACERI INTERNAȚIONALE
CONTRIBU ȚIA HOTELIERILOR
LA DEZVOLTAREA TURISMULUI
MONTAN
Absolvent: [anonimizat]:
Prof. Univ dr. CAMARDA ADINA LIANA
BRAȘOV
2014
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE
INTERNAȚIONALE – BRAȘOV
Specializarea:
ECONOMIE ȘI AFACERI INTERNAȚIONALE
ABSOLVENT: [anonimizat]: FR
Durata studiilor: 3 ani
Promoția: 2014
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ dr. CAMARDA ADINA LIANA
VIZA FACULTĂȚII:
LUCRARE DE LICENȚĂ
1. TITLUL:
CONTRIBUȚIA HOTELIERILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI MONTAN
2. CUPRINS:
I N T R O D U C E R E
1. TENDINȚE ÎN EVOLUȚIA TURISMULUI MONTAN PE PLAN MONDIAL ȘI NAȚIONAL
1.1. Dimensiunea economică a turismului internațional
2. PREZENTAREA POTENȚIALULUI ZONEI BRAN – MOIECIU ȘI IMPACTUL
TURISMULUI MONTAN ÎN ZONĂ
2.1. Profilu l fizico -geografic al comunelor Moeciu și Bran
3. STUDIU DE CAZ. COMPLEXUL CHEILE GRĂDIȘTEI
3.1. Date de identificare
4. CONCLUZII SI PROPUNERI
B I B L I O G R A F I E
3. BIBLIOGRAFIE:
1.Cristureanu, Cristiana – Economia și politica turismului internaț ional , Editura C.H. Beck,
București, 2006
2.Minciu Rodica –Economia turismului, Ed. a II -a revăzută, Editura Uranus, București, 2003
3.Țigu Gabriela – Turismul montan , Editura Uranus, București, 2001
4.Stănciulescu Gabriela, Micu Cristina – Economie și g estiune în turism, Editura C.H. Beck,
București, 2009
4. APRECIEREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ
Lucrarea de licență este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu rezolvă
problemele enunțate în temă, este/nu este de nivel științific rid icat/mediu/satisfăcător/ nesatisfăcător,
conține/nu conține contribuții și interpretări personale, nu este/este copiată după o altă lucrare
similară, și în consecință poate/nu poate fi susținută în fața comisiei de licență.
Nota acordată are la bază următo arele criterii de apreciere:
Nr.
crt. Criterii de apreciere Calificative / Note acordate*
Foarte bine Bine Satisfă –
cător Nesatis –
făcător
10 9 8 7 6 5 4
1. Actualitatea, complexitatea și originalitatea temei lucrării
de licență
2. Documentarea din literatura națională și internațională
3. Documentarea practică pentru realizarea studiului de caz
4. Utilizarea unor surse statistice din țară și din străinătate
5. Prelucrarea și sistematizarea informațiilor din literatura de
specialitate
6. Prezentarea informațiilor și rezultatelor în tabele statistice
și sub formă grafică
7. Elaborarea și fundamentarea economică a propunerilor
8. Concluziile finale ale lucrării și contribuția personală a
autorului
9. Utilizarea surselor bibliografice și modul de trimitere la
sursele bibliografice
10. Modul de tehnoredactare a lucrării și utilizarea
diacriticelor
Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:
Suma totală a notelor acordate:
Nota acor dată**:
Semnătura conducătorului științific:
* Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunzător calificativului și notei acordate.
** Nota acordată de conducătorul științific se calculează cu relația: Suma totală a notelor acordate / 10
5. Declarația pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de licență
Subsemnatul / subsemnata ……………………………………………………………………………………………
declar pe proprie răspundere, sub re zerva sancțiunilor legale și morale, că la redactarea
lucrării mele de licență nu am folosit decât sursele bibliografice menționate în text și în
bibliografia de la finalul lucrării de licență. Declar că nu am mai prezentat aceast ă lucrare în
fața unei alt e comisii de examen de licență.
Semnătura absolventului:
LUCRARE DE LICENȚĂ
C U P R I N S
I N T R O D U C E R E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 1
1. TENDINȚE ÎN EVOLUȚIA TURISMULUI MONTAN PE PLAN MONDIAL ȘI
NAȚIONAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
1.1. D imensiunea economică a turismului internațional ………………………….. ………………….. 3
1.1.1 Caracteristicile indicatorilor în turismul internațional ………………………….. ………………………… 3
1.1.2. Sistemul de indicatori ai turismului internațional ………………………….. ………………………….. …… 4
1.1.3. Particularități ale înregistrării fluxurilor turistice internaționale ………………………….. ……………. 7
2.2. Măsurarea impactului economic al turismului internațional ………………………….. ….. 11
1.2.1. Multiplicatorul turisti c ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 11
1.2.2. Tendințe ale turismului mondial și european ………………………….. ………………………….. ……….. 14
1.2.3. Contextul extern al turismului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 14
1.3. Tendințele privind consumatorii de produse turistice ………………………….. ……………. 20
1.4.Tendințe în evoluția turismului montan la nivel național și internațional ……………… 22
1.5. Aspecte ale cererii și motivației în turismul montan ………………………….. ……………….. 25
1.6. Locul turismului montan în economia locală și națională ………………………….. ………. 28
1.7. Turismul romanesc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 29
1.7.1. Rolul și locul turismului în economia națională ………………………….. ………………………….. ……. 29
1.7.2 Scurt istoric al turismulu i rural și agroturismului în România ………………………….. ……………… 32
1.7.3 Legislația românească în domeniul turismului rural și agroturismului ………………………….. ….. 36
1.7.4. Forme actuale de organizare a turismului rural ………………………….. ………………………….. …….. 38
1.7.5. Promovarea activitatii de turism rural si agroturism ………………………….. ………………………….. 39
2. PREZENTAREA POTENȚIALULUI ZONEI BRAN – MOIECIU ȘI IMPACTUL
TURISMULUI MONTAN ÎN ZONĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. 40
2.1. Profilul fizico -geografic al comunelor Moeciu și Bran ………………………….. …………….. 40
2.1.1. Factorii naturali ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 43
2.2. Bogăția cultural -istorică a zonei Bran -Moeciu ………………………….. ……………………….. 44
2.3 Impactul complexului „Cheile Gradiștei” asupra turismului montan …………………… 46
2.3.1 Impactul economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 46
2.3.2 Rețeaua de cazare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 47
2.2.3 Potențialul turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 49
2.3.4 Impac tul social și cultural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 53
LUCRARE DE LICENȚĂ
2.3.5 Impactul asupra mediului înconjurător ………………………….. ………………………….. …………………. 54
2.3.6 Impactul amenajărilor hoteliere asupra dinamicii circulației turistice ………………………….. …… 55
3. STUD IU DE CAZ – COMPLEXUL CHEILE GRĂDIȘTEI ………………………….. ………………… 58
3.1. Date de identificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 60
3.1.1 Compartimente de conducere și administrare ………………………….. ………………………….. ……….. 63
3.1.2 Organigrama departamentului de cazare ………………………….. ………………………….. ………………. 65
3. 2. Trasee turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 65
3.3. Analiza situației existente ………………………….. ………………………….. ………………………….. 66
3.3.1 Auditul extern ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 66
3.3.2 Analiza pieței ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 69
3.4 Auditul intern ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 70
3.4.1 Evaluarea intreprinderii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 70
3.4.2 Analiza vânzărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 71
3.4.3 Cota de piață și cota relativa de piață în fu ncție de concurență ………………………….. …………….. 71
3.5 Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 72
3.6 Program de marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 73
3.6.1 Obiective de marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 73
3.6.2 Strategia de produs ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 74
3.6.3 Strategia de preț ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 76
3.6.4 Politica de distribuție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 77
3.6.5 Strategia de promovare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 77
4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 79
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 81
LUCRARE DE LICENȚĂ
1 I N T R O D U C E R E
"Turismul este ansamblul rela țiilor și fenomenelor ce rezult ă din deplasarea și sejurul
persoanelor în afara locului de re ședință, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate
de o stabilire permanent ă sau o activitate lucrativ ă oarecare."
W. Hunziker
Importanța zonei montane în cererea de vacanțe, a generat preocupări ale specialiștilor
în scopul exploatării pentru turism a acestei destinații într -un mod eficient, pentru a satisface
diversitatea și complexitatea nevoilor turiștilor. Astfel, amenajarea în scopuri turistice a zonei
montane are o existență de peste un secol, perioadă în care s -au manifestat opinii și contribuții
importante la valorificar ea resurselor naturale și a bogățiilor socio -culturale ale acestei
destinații turistice.
Problemele actuale ale turismului sunt cele legate de protejarea mediului, printr -o
exploatare a acestuia pe baza principiilor dezvoltării durabile, principii care tr ebuie avute în
vedere și în amenajarea turistică a zonelor montane.
Din punct de vedere al potențialului natural, România dispune de suficiente resurse
care pot răspunde cerințelor de dezvoltare a turismului montan,atât pentru practicarea
schiului, dar și pentru sezonul estival. Cu toate acestea,în prezent, trăsătura principală a ofertei
montane românești este diferența dintre valoarea și atractivitatea potențialului turistic și
gradul de valorificare redus,atât cantitativ cât și calitativ.
Dintre masivel e montane cel mai bine dezvoltate din țara noastră se pot enumera:
Bucegi, Piatra Craiului, Postăvarul, Făgăraș, Ceahlău, Parâng și Cindrel (aici a fost construită
prima stațiune montană din România – Păltiniș).
Printre stațiunile remarcate pentru practic area turismului montan se află: Sinaia,
Bușteni, Predeal, Păltiniș, Poiana Brașov, Borșa, Semenic, Stâna de Vale, Durău și altele.
Se poate afirma că în țara noastră există posibilități de dezvoltare a turismului montan
atât prin amenajarea unor masive în că neintroduse în circuitul turistic, dar și prin
îmbunătățirea ofertei actuale. Dacă la cele anterioare se alătură și o activitate intensă de
promovare, se poate ca în viitor să se atingă ritmuri superioare ale sosirilor și încasărilor care
implicit vor c onduce la satisfacerea cerințelor turiștilor și creșterea eficienței activităților
specifice.
Pe parcursul lucrării se va urmării prezentarea turismul montan românesc din punct de
vedere al locului și rolului acestuia în cadrul pieței turistice românești, al tendințelor în
LUCRARE DE LICENȚĂ
2 evoluția capacității de cazare în funcțiune și al dezvoltării stațiunilor montane în contextul
practicării unui turism durabil.
LUCRARE DE LICENȚĂ
3 1. TENDIN ȚE ÎN EVOLUȚ IA TURISMULUI MONTAN PE PLAN
MONDIAL ȘI NAȚ IONAL
1.1. Dimensiunea economic ă a turismu lui interna țional
Turismul internațional reprezintă, în opinia majorotății specialiștilor, componenta cea
mai dinamică a circulației turistice.1
1.1.1 Caracteristicile indicatorilor în turismul interna țional
Circulația turistica internațională se impune a fi ana lizată cel puțin din perspectiva
evoluției și distribuției teritoriale .2
Turismul internațional este analizat și urmărit în evoluție printr -un sistem de indicatori
bazați pe o metodologie de calcul statistic uniformizată pe plan mondial.
Acești indicatori3 sunt utilizați la următoarele activități:
• cercetare turistică;
• urmărirea comportamentului și evoluției unor mărimi turistice individuale ori
integrate;
• planificarea sectorială la nivel general, regional sau local;
• politica de amenajare turisti că teritorială;
• acțiuni și activități de marketing;
• orientarea și concretizarea politicii de credite;
• organizarea unor programe de pregătire profesională;
• urmărirea evoluției prețurilor precum și realizarea unui anumit nivel de competitivitate
a produselor turistice;
• evaluarea și cuantificarea incidențelor socio -economice ale activității desfășurate în
sectorul turistic asupra altor sectoare ale economiei naționale.
Pentru a calcula indicatorii turismului internațional sunt necesare următoarele surse
de informații:
• registrele și statisticile intrărilor turistice la frontieră;
1 Albu Al. D (coord.) – Cooperarea economică internaționlă, tehnici, situații, oportunități, Editura Expert,
Bucuresti, 1998, pag. 29
2 Adina Camarda – Economia Turismului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2008, pag. 36
3 Cristureanu, Cristi ana – Strategii ș i tranzac ții în turismul interna țional, Editura C.H. Beck, București, 2006 ,
pag. 18
LUCRARE DE LICENȚĂ
4 • registrele și statisticile capacităților de cazare;
• registrele și statisticile ofertei turistice pe categorii de întreprinderi;
• rezultatele anchet elor specifice privind cheltuielile turistice ale fiecărei
categorii de consumatori;
• rezultatele anchetelor asupra turiștilor străini la locul destinației turistice;
• rezultatele anchetelor asupra agenților economici ce -și desfășoară ac tivitatea în turism;
• recensământul populației;
• balanța de plăți și balanța legăturilor între ramuri.
Este important de subliniat faptul că elaborarea indicatorilor turismului internațional
trebuie efectuată folosind întotdeauna informații st atistice adecvate și suficiente, actualizate
și ritmice, care să facă referiri directe la fiecare dintre variabilele turistice4.
1.1.2. Sistemul de indicatori ai turismului interna țional
Înaltul grad de complexitate al indicatorilor turismului5 impune d epartajarea lor în
două mari categorii:
• indicatori simpli sau elementari care se obțin pornindu -se direct de la seriile statistice,
și care sunt formulați ca medii, structuri procentuale, frecvențe etc.
• Indicatori sintetici care pornesc de la o serie de date asupra cărora se aplică metode de
prelucrare mai complexe; acești indicatori fac referire la aspecte globale și cuprind factorii ce
generează fenomenul turistic urmărit.
Este foarte important ca indicatorii turismului internațional să se sprijine p e noțiunile
și definițiile oficiale cu conținut unitar cuprinse în documentația tehnică a O.M.T. :
1. Vizitator străin sau vizitator din exterior – o persoană indiferent de naționalitate care are
reședința în exteriorul țării pe care o viziteaz ă, pentru orice alt motiv decât cel
de a exercita o activitate remunerată în această țară.
1.a. Turist străin sau turist din exterior – vizitatorul străin ce sejurează în țara vizitată
minim 24 de ore și petrece minim o noapte;
1.b. Excursionist străin sau excursionist din exterior – vizitatorul străin ce sejurează în țara
vizitată mai puțin de 24 de ore și nu înnoptează.
4 Minciu Rodica –Economia turismului, Ed. aIIa revăzută, E ditura Uranus, 2003 , pag. 29
5 Cristurea nu, Cristiana – op. Citată, pag. 20
LUCRARE DE LICENȚĂ
5 2. Turist național – o persoană indiferent de naționalitate care are reședința în interiorul țării
și care căl ătorește spre o anumită destinație, alta decât cea de reședință, pentru o durată de
minim 24 de ore (o înnoptare), pentru orice alt motiv decât exercitarea unei
activități remunerate.
2.a. Turist național în străinătate – o perso ană rezidentă în interior ce călătorește în
străinătate și sejurează în țara sau țările vizitate cel puțin 24 de ore sau minim o noapte;
2.b. Excursionist național în străinătate – o persoană rezidentă în interior care
călăt orește în străinătate și sejurează în țara sau țările vizitate maxim 24 de ore
și nu înnoptează.
Clasificarea sistemului de indicatori ai turismului internațional este următoarea:
1. Indicatori principali – sunt indicatorii ce fac referire directă la cerere și ofertă și au
drept scop evoluția și modificarea tendințelor acestor mărimi;
2. Indicatorii corelației dintre diversele laturi ale pieței turistice;
3. Indicatori ai efectelor economice directe ale turismului internațional as upra economiei
naționale pe ansamblu sau pe sectoare de activitate;
4. Indicatori ai utilizării forței de muncă care reflectă situația, repartizarea și evoluția
ocupării forței de muncă pe activități distincte și pe nivele profesionale.
Ca urmare a acest ei clasificări se obține următorul sistem de indicatori ai turismului
internațional:
A. Indicatorii cererii turistice globale, externe și interne
Durata medie de sejur = nr de zile turistice / nr de turi ști prezen și pe un teritoriu
B. Indicatorii ofertei turistice : hotel, alte unități de cazare, agenții de
voiaj sau alte întreprinderi turistice
Ponderea activităț ii hoteliere în total activitate de cazare = (activitate hotelier ă/ total
activitate de cazare) × 100
C. Indicatorii relației cerere – ofert ă și ofert ă – cerere
Gradul de ocupare al hotelurilor = [nr de înnoptări /(nr locuri la hotel × nr zile ale
ofertei turistice)]× 100
D. Indicatori ai efectelor economice
Cheltuiala medie pe turist = chelt uiala turistic ă totală/ nr de turi ști la un moment dat
încasări valutare din turism
Indicele particip ării turismului la încasările valutare ale țării = (venituri valutare totale/
venituri valutare totale) × 100
LUCRARE DE LICENȚĂ
6 Indicele de acoperire a importurilor t otale prin încasări din turism = ( încasări din turism/
import total) × 100
Indicii raportului dintre soldul turistic și soldul balanței comerciale și de plăți
a ) (ST/ SBC) x 100 unde
ST = soldul turistic, iar
SBC = soldul balanței comer ciale
b ) (ST/ SBP) x 100 unde
SBP = soldul balanței de plăți
c ) [ST/( SBP – ST)] X 100
– această variantă de indice arată că SBP este “curățat” de rezervele valutare ale activității
turistice simulând situația în care a ctivitatea turistică aproape că nu există în economia țării
respective.
E. Indicatorii densității turistice reprezintă de fapt pragul de toleranță
turistică a populației sau a teritoriului.
Densitatea popula ției = total turi ști care intr ă / popula ția țării
– arată pragul de toleranță turistică a populației adică receptivitatea socială a populației țării
față de populația turistică
Densi tatea teritoriului = total turiș ti care intr ă / suprafa ța țării
– indic ă pragul d e toleranță turistică a teritoriului, respectiv receptivitatea mediului
înconjurător la populația turistică. O suprapopulare turistică pe unitatea de teritoriu
duce nemijlocit la efecte negative asupra mediului înconjurător.
F. In dicatorii potențialului turistic al piețelor
Intensitatea turistică reprezintă principalul indicator al acestei categorii, el
reprezentând gradul de antrenare turistică.
Intensitatea net ă = nr de plec ări în strain ătate/ populaț ia țării x100
Intensitatea brută = nr de voiaje/ popula ția țării x100
Dacă intensitatea netă are valori apropiate cu intensitatea brută, aceasta duce la
concluzia că piața turistică a țării respective este mai puțin saturată, respectiv are șanse reale
de dezvoltare și extindere.
Cheltuiala turistica / locuitor = cheltuiala turistica totala / populatia tarii
Ponderea cheltuielii turistice în PIB = procentul din PIB cheltu it pentru consum
turistic = cheltuiala turistica totala/ PIB x100 G.
Indicatorii oc upării forței de muncă ocupată în turism:
LUCRARE DE LICENȚĂ
7 Dintre aceștia amintim câțiva: indicatorul importanței turismului internațional ca
furnizor de locuri de muncă, indicatorul utilizării temporare a forței de muncă în
turism, indicatorul re partiției, evoluției și dinamicii necesarului de forță de muncă în turism
etc.
1.1.3. Particularit ăți ale înregistr ării fluxurilor turistice interna ționale
La nivelul anului 2011, tabelul de mai jos oferă o perspectivă detailată privind
sursa și destinația fluxurilor turistice internaționale:
În orice regiune a globului, cel mai mare procent din sosiri este deținut de fluxurile
turistice provenite din aceeași regiune (există o singură excepție: Asia de Sud unde sosirile
intraregionale reprezi ntă doar 24% din sosirile în zonă);
Europa este regiunea care depinde cel mai mult de călătoriile intraregionale cu 86%
din sosirile care provin chiar din Europa. Cu toate acestea, dat fiind numărul
mare de sosiri înregistrat în Europa, în valori absolute, Europa va rămâne cea mai
vizitată destinație dintre toate zonele lumii;
Mai mult de ¾ din sosirile în zona Asia de Est / Pacific provin din alte zone ale lumii.
Europa și cele două Americi reprezintă, de departe, piețele -lider emițătoare de turiști cu 11%
și respectiv 7% din piața mondială.
Turiștii cazați și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,
pe țări de reședință a turiștilor, în anul 201 1
Tabel nr. 1
Turiști cazați (număr) Înnoptări (număr)
TOTAL 6072757 16051135
Români 4756414 13284554
Străini 1346343 5766581
EUROPA 1083435 2221410
U.E./E.U. 94842 6 1921633
Austria 61435 107867
Belgia 23787 45745
Bulgaria 24615 45759
Cipru 5454 10326
Danemarca 11148 25222
Estonia 1341 2955
Finlanda 6383 13328
LUCRARE DE LICENȚĂ
8 Franța 99417 190658
Germania 184986 429369
Grecia 35855 72084
Irlanda 7707 15305
Italia 145421 297839
Letonia 1601 3143
Lituania 1932 3957
Luxemburg 1051 2215
Malta 654 1515
Olanda 38091 76523
Polonia 37338 69567
Portugalia 8702 19899
Regatul Unit 1820 138663
Republica Cehă 17237 31073
Slovacia 7781 15409
Slovenia 5761 10718
Spania 60749 109292
Suedia 10589 20389
Ungaria 77568 162723
Elveția 16951 30772
Federația Rusă 14900 34594
Serbia 6727 12972
Muntenegru 424 949
Norvegia 7496 14972
Republica Moldova 1490 54327
Turcia 24965 50118
Ucraina 10018 20719
Alte țări din Europa 32038 80324
ASIA 117058 268045
China 2952 18088
Israel 71683 164614
Japonia 13298 22432
Alte țări din Asia 26125 62911
AMERICA 105210 198914
Canada 12198 154613
S.U.A. 84385 154613
LUCRARE DE LICENȚĂ
9 Mexic 1536 3356
Țări din America de Sud 7091 15692
AFRICA 8875 23488
AUSTRALIA, OCEANIA 8336 15781
Țări și teritorii especificate 23429 38493
Sursa: Anuarul Statistic 2013
05000001000000150000020000002500000
Turisti cazați ÎnnoptăriEuropa
Asia
America
Africa
Australia, Oceania
Pentru cele două Americi, procentul călătoriilor intraregionale este mai mic de ¾.
Pentru aceste regiuni, Europa (18%) și zona Asiei de Est/Pacific (7%) reprezintă principalele
piețe emițătoare de turiști.
Pentru Africa, procentul sosirilor intraregionale se ridică la 42%. Cu toate acestea,
există o mare deosebire între subregiunile acestei zone: de la nord spre sud proce ntul
sosirilor provenind din Europa descrește, iar procentul călătoriilor intraregionale crește.
Africa de Nord primește 57% din fluxurile turistice provenind din Europa și doar 9%
din cele provenind din regiunile autohtone, î n timp ce Africa de Sud însumează ¾ din
fluxurile turistice intraregionale și 15% din cele provenind din Europa.
Orientul Mijlociu înregistrează cele mai multe sosiri din Europa (35%) și 38% din
propria zonă. Aproape ½ din sosirile din Asia de Sud provin d in Europa. Procentul fluxurilor
intraregionale este de 24%, iar cel provenind din zona Asia de Est/Pacific este de 12%.
Scurtă retrospectivă asupra evoluției turismului internațional
Acumulările cantitative și calitative realizate în activitatea de turism internațional fac
din acesta unul dintre cele mai remarcabile fenomene economice și sociale ale secolului
trecut.6
6 Fr. Vellas, Becherel L – International Tourism. An Economic Perspective, Mac Millan Press Ltel, London,
LUCRARE DE LICENȚĂ
10 Numărul sosirilor internaționale de turiști a înregistrat o tendință de creștere continuă,
pornind de la 25 milioane de sosiri în 19 50 la 699 milioane în 201 0 corespunzător unei rate
medii anuale de creștere de 7%. În aceeași perioadă, încasările din turismul internațional
(evaluat în prețuri curente și excluzând costurile transporturilor internaționale) a înregistrat o
rată medie anua lă de creștere de 11.
Turismul internațional contemporan se caracterizează printr -o dezvoltare completă,
solidă și prin noi tendințe, noi orientări manifestate la nivel mondial de a se
vizita noi destinații, de diversificare a producției turistice precum și de creștere a
competiției dintre destinații. Noile destinații au ocupat procente în continuă creștere din
piața mondială
. Această dispersie a turiștilor în continuă ascensiune, la nivel de r egiuni, este
ilustrată prin creșterea anuală peste medie a sosirilor de turiști în Asia de Est/Pacific, Asia de
Sud, Africa și Orientul Mijlociu, și printr -o creștere anuală sub medie a sosirilor spre
tradiționalele regiuni receptoare: Europa și cel e două Americi. Există la nivel mondial,
exemple de noi destinații turistice cu o evoluție extrem derapidă în ultimii ani. Cu toate
acestea, noile destinații apărute se deosebesc a fi (de multe ori) mai vulnerabile decât cele
consacrate – tradiționa le – vis-à-vis de climatul economic sau politic și deci pasibile de a -și
degrada imaginea pe piețele emițătoare. Aceasta explică alternarea perioadelor de creștere
rapidă cu altele de încetinire sau chiar reducere a dezvoltării. Totuși turismul se
dovedește a fi un domeniu al activității economice extrem de elastic. 7
Europa și cele două Americi rămân principalele continente receptoare de turiști. Din
1950 până în 201 0, sosirile de turiști în aceste regiuni au crescut cu o rată medi e anuală
cuprinsă între 6,6% și respectiv 5,9%. Asia de Est/Pacific este regiunea care a beneficiat
din plin de transformarea pieței turistice. Cronologic vorbind, datele statistice arată că această
regiune a experimentat cea mai ridicată rată de cr eștere, reușind un procent de 16% din piața
mondială de turism în anul 201 0. Dacă în anii 1997 -1998 sosirile în regiune au înregistrat
ușoare descreșteri ca rezultat al crizelor financiare, în anii 2005 -2010 s-a înregistrat o revenire
spectaculoasă, așa cu m am mai arătat mai sus.
1995, pag 64
7 Cristureanu Cristiana – Economia si politica turismului internațional, Editura Abeona, București, 1992, pag. 48
LUCRARE DE LICENȚĂ
11 2.2. Măsurarea impactului economic al turismului internaț ional
Turismul internațional reprezintă un factor important al dezvoltării economiilor
naționale ale țărilor lumii și totodată îndeplinește un rol multiplicator în cir cuitul economic ale
unei țări.
1.2.1. Multiplicatorul turistic
Dacă transformările social -economice din epoca contemporană au creat și dezvoltat
turismul internațional transformându -l, în anumite țări de pe glob, într-o adevărată sursă de
venituri, la rândul ei, această ramură economică stimulează prin obiectul activității sale,
dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale, ca de exemplu industria, agricultura,
transporturile, construcțiile etc.8
Turistul reprezintă un consumator de bunuri și servi cii; așa cum precizează O. Snak
„din mijloacele financiare rezultate din activitatea întreprinderilor aparținând industriei
turismului (transporturi, cazare, alimentație publică, alte servicii), o parte revin direct
acestor unități, sub formă de beneficii și de fonduri bănești pentru plata retribuțiilor
lucrătorilor ocupați în întreprinderile respective, altă parte intră în bugetul statului sub formă
de impozite, taxe, cote – părți, de amortisment etc., iar a treia parte este transmisă divers elor
ramuri ale economiei naționale pentru plata produselor livrate și a serviciilor prestate de
aceste sectoare pentru necesitățile industriei turismului”.
Prin cele prezentate anterior, am anticipat prezentarea „teoriei multiplicatorului
turistic” care are la bază teoria lui Keynes.
Cuantificarea influențelor generale ale cheltuielilor turiștilor străini asupra unor
economii naționale poartă denumirea de „efectul multiplicator al turismului”.
Studierea efectului turismului asupra dezvoltăr ii economice a unei țări (teritoriu,
regiuni etc.) se manifestă prin valențe multiple și duce la constatarea existenței a trei efecte
multiplicatoare importante:
a) efectul multiplicator al turismului în general – respectiv incidența unei unități de che ltuială
bănească a turistului din punctul de vedere al creării de noi venituri în economia națională;
8 Angelescu C, Jule D – Timpul liber, condiționări și implicații economice, Editura Economică, București, 1997,
pag. 31
LUCRARE DE LICENȚĂ
12 b) efectul multiplicator al investițiilor turistice;
c) efectul multiplicator al comerțului exterior – adică exportul vizibil al unei anumite părți a
producției de mărfuri, consumate de turiștii străini în țara vizitată.
Explicația primului efect multiplicator al turismului se regăsește în cunoașterea
incidenței globale a cheltuielilor turiștilor străini asupra ansamblului economiei naționale.
…”Banii cheltuiți de vizitatorii străini afectează profund economia unei țări De
exemplu: când un vizitator achită nota de plată la hotel, direcția hotelului va utiliza banii
pentru a achita diversele datorii pe care le-a contractat sau pentru a realiza noi inves tiții de
care va beneficia vizitatorul străin (în echipamente electrice, instalații telefonice, plata
personalului și a altor bunuri și servicii). La rândul lor, beneficiarii vor utiliza banii primiți
pentru a chita propriile lor datorii și pentru a -și acoperi nevoile personale. Banii vizitatorului
pot fi astfel cheltuiți de câteva ori, se repartizează între diferite sectoare ale economiei
naționale provocând de fiecare dată noi venituri, până când o „scurgere” (importuri de
mărfuri, input de capital, i nvestiții în străinătate, procese de mecanizare și tehnologizare etc.)
retrage banii din circulație. Această serie întreruptă de conversia banilor vizitatorului poartă
denumirea de „efectul multiplicator al turismului”.
Cu cât mai mare va fi numărul de mâ ini prin care vor trece acești bani, cu atât mai
favorabile vor fi repercursiunile asupra produsului intern brut și asupra conturilor țării.”
Cu alte cuvinte, multiplicatorul turistic se manifestă ca un „efect de undă” sau ca „o
piatră aruncată într -un lac”, deoarece suma inițială a turistului trece prin numeroase runde,
trece prin mai multe mâini, respectiv se răspândește în cercuri concentrice tot mai
largi, tot mai puțin vizibile.
De exemplu: dacă în circuitul turistic intră 1€ cu o tendință marginală de consum de ¾
(0,75€) se obține următorul coeficient de multiplicare:
K = 1/(1 -0,75) = 4
Aceasta înseamnă că, dacă în țară au intrat 100 de astfel de unități monetare, atunci
efectul lor multiplicator va fi:
100 x 4 = 400
Practic, orice input monetar generează o suită de inputuri reinvestite în toate ramurile
legate direct de ramura în care a avut loc importul inițial. Viteza cu care se propagă investiția
inițială în celelalte ramuri este influențată de tendința marginală de consum L. Acest input
monetar poate fi export de bani, import de capital, economiile populației (din interior).
Efectul multiplicator al turismului este micșorat de „scurgerile” monetare
LUCRARE DE LICENȚĂ
13 din in terior în exterior, adică import de mărfuri, import de capital, investiții de capital
național în străinătate, și mai este influențat de tendința marginală de consum.
Aceasta la rândul ei, este influențată de situația economic ă din țara respectivă,
de rata inflației și de situația valutară (de exemplu: devalorizarea monedei unei țări are
drept efect scumpirea importurilor și ieftinirea exporturilor, respectiv, din punctul de vedere
al turismului internaționa l, aceasta înseamnă că sosirile de turiști vor crește simțitor, deci
devalorizarea monedei duce la creșterea tendinței marginale de consum L).
Coeficientul de multiplicare al încasărilor turistice în circuitul economic depinde de
viteza de scurgere a bani lor spre alte destinații, fenomen ce are loc în perioada efectuării
cheltuielilor conexe.9 Această scurgere a banilor fără caracter economic (ceea ce practic
echivalează cu ieșirea lor din circuitul turistic) este cu atât mai rapidă, cu cât economia unei
țări depinde în mai mare măsură de importul de materii prime și de bunuri de consum. Deci,
cu cât o țară este mai bogată din punct de vedere economic, cu atât incidența economică a
industriei turistice este mai mare.
De exemplu: dacă o țară, are un coefici ent multiplicator al turismului de 3,17 și
încasări din turismul internațional de 2400 mil. €, efectul multiplicator este:
3,17 x 2400 = 7500 mil. €
Multiplicatorul turistic nu trebuie înțeles și privit doar ca un indicator care
evidențiază automat sporul veniturilor, ci, mai curând, ca o reflectare a sumelor care ies din
circuitul economic prin importurile realizate pentru necesitățile industriei turismului, prin
economiile realizate din veniturile obținute din activitatea turistică. Se pornește astfel de a
premisa că, creșterea economică a unei țări, pe linia comerțului internațional, se
realizează atât prin soldul activ al încasărilor rezultate din exportul de mărfuri, cât și din
încasările în valută obținute din comerțul invizibil, unde sunt incluse și încasările provenite de
la turiștii străini.
Aceste influențe îmbracă proporții diferite de la o țară la alta, funcție de gradul de
dezvoltare a turismului internațional și de ponderea pe care o reprezintă în casările valutare
din activitatea turistică în soldul balanțelor de plăți externe.
9 Lanquar R. – Le tourisme international, 5o ed, PUF, Paris, 1992 , pag 71
LUCRARE DE LICENȚĂ
14 1.2.2. Tendințe ale turismului mondial și european
Turismul mondial a suferit schimbări cruciale, pe parcursul ultimilor ani, iar turismul
european este tot mai mult infl uențat de principalele noi tendințe mondiale (“megatrends”).
Comisia Europeană a Turismului (CET), organizație fondată în anul 1948, având ca membrii
organizațiile (oficiile) naționale de turism din 38 de state Europene, atât țări membre ale EU,
cât și alt e țări și care și -a propus să fie o organizație virtuală a Europei, ca destinație turistică,
a realizat, un raport intitulat “Tendințe turistice în Europa” , utilizând recomandările European
Travel of Tourism Action Group (ETAG).10
Acest raport11 cuprinde 3 părți, respectiv:
1. O analiză a contextului extern mondial al turismului: tendințele economice, politice,
sociale și de mediu.
2. Un studiu al tendințelor capabile să influențeze cererea turistică, ținând seama de
schimbările intervenite în stilurile de v iață și în modelele de consum.
3. Un comentariu privind schimbările ce influențează, în mod direct, funcționarea
industriei turistice, cum ar fi tendințele în domeniul vânzărilor, al transporturilor și al
tehnologiei informației.
Având în vedere importanța cunoașterii acestor tendințe în elaborarea politicilor și
strategiilor interne privind turismul, în continuare este prezentat, în sinteză, conținutul acestui
raport. În categoria receptorilor de turisti se remarca țările europene recunoscute prin valoarea
si bogatia atractiilor, dar si prin traditii în organizarea calatoriilor, cum sunt : Grecia, si
Turicia, Franta, Spania, Austria.12
1.2.3. Contextul extern al turismului
Din punct de vedere demografic, în Europa, segmentul de vârstă al “seniorilor”, în
cadrul populației, va continua să crească numeric, pe termen scurt și mediu. Persoanele mai în
vârstă vor continua să aibă o stare bună de sănătate și vor beneficia de planuri de pensii
anticipate și de pensii bine finanțate. Totuși, pe termen lung, există riscul de a interveni un
10 Bari I. – Economia mondială, Editura Didactic ă și Pedagogică, București, 1997, pag. 42
11 Minciu, R. Economia Turismului, București, Editura Uranus, 2001 , pag. 46
12Mincu R. – Op. Citată, pag 52
LUCRARE DE LICENȚĂ
15 declin al fondurilor de pensii și o creștere a vârstei de pensionare, guvernanții având dificultăți
sporite în a finanța aceste pensii.
Astfel, guvernul britanic analizează posibilitatea de creștere a vârstei de pensionare
pentru f emei și bărbați, la 66 de ani, până în anul 2030, la 67 de ani, în 2040 și la 68 de ani, în
2050. De asemenea, Germania intenționează să stabilească vârsta de pensionare la 67 de ani.
Pentru americani, pensia a devenit o “normă socială”, iar turismul de ma să, creșterea
comunităților de pensionari cu pensii “confortabile” și costul relativ redus al transporturilor și
al comunicațiilor cu familia, au făcut să crească interesul pentru pensionare.
Nu trebuie neglijată, însă, nici piața turistică a tinerilor, c are reprezintă peste 20% din
turismul global. Persoanele având între 16 și 35 de ani călătoresc tot mai mult, iar acest
segment de clientelă va fi, de asemenea, foarte important pe piețele emergente din afara
Europei. Pe de altă parte, a crescut numărul pe rsoanelor care trăiesc singure, iar structura
familiilor a evoluat, de asemenea, îndepărtându -se de modelul familial tradițional, compus din
doi părinți și doi copii. Datorită mondializării, multe familii s -au mutat și trăiesc în alte țări,
ceea ce a ampli ficat numărul călătoriilor turistice având ca motivație vizitele la prieteni și
rude.
Pe piețele emițătoare emergente, cum sunt cele din China, India și Rusia, creșterile vor
proveni, pe termen scurt, la început, din partea segmentului persoanelor vârstnic e, dar pe
termen mai lung, datorită progresului economic, tendința se va inversa, urmând a se dezvolta
mai mult segmentul tinerilor care călătoresc în scop turistic.
Consecințele acestor evoluții demografice, pentru sectorul turistic, se estimează că vor
fi , în principal, următoarele:
– este posibil ca “prăpastia” dintre piețele destinate oamenilor care au timp și ale celor
care au bani să se accentueze, în privința turismului. Cei care devin pensionari, cu pensii mari
nu au, în general, nici o constrânge re, în privința timpului liber, pentru a putea călători, ceea
ce oferă oportunități deosebite de dezvoltare a produselor turistice, în perioadele de
extrasezon. Dar, pentru cele mai multe persoane în vârstă de muncă, lipsa crescândă a
timpului liber antren ează voința lor de a cheltui mai mult, pentru a câștiga timp, ceea ce
creează o cerere crescândă pentru serviciile specializate și căutarea flexibilității, în privința
cumpărăturilor și a serviciilor conexe;
– pe ansamblu, timpul liber pare a crește în dim ensiune, dar pentru principalele
LUCRARE DE LICENȚĂ
16 segmente ale populației, în special cel al “bogaților”, presiunea devine mai importantă.
Persoanele vârstnice au mai mult timp, dar, în schimb, persoanele care lucrează au mai puțin
timp;
– în Europa, lipsa timpului liber a r putea implica realizarea unui număr mai mare de
călătorii, dar cu durate mai scurte .Va exista o cerere crescândă pentru mai multe produse, mai
multe experiențe, evenimente culturale și atracții. De -a lungul întregului an, se vor lua vacanțe
mai frecvent e, îndeosebi pe piețele europene. Aceasta conduce către posibilități sporite de
dezvoltare a unor festivaluri și a altor evenimente, în afara sezonului turistic;
– un raport recent arată că, aproape jumătate dintre americani suferea de “lipsa de timp” –
o impresie generalizată că nu au suficient timp pentru a face ceea ce doresc, atunci când
doresc. De aici, alegerea, în privința turismului, a unor produse turistice forfetare, incluzând
mai multe servicii, la un preț global. Consumatorul căruia îi lipsește t impul vrea, în general, să
plătească un preț care să includă transportul, mesele, cazarea și vizitele la diferite atracții.
Aceasta va reduce numărul tranzacțiilor pe care ar trebui să le facă pentru fiecare serviciu
dorit și facilitează planificarea călăt oriei. Totuși, pe unele piețe, flexibilitatea programelor și
călătoriile la alegere sunt foarte căutate;
– lipsa de timp incită pe multe persoane să -și economisească timpul pentru a profita de
acesta, mai târziu. Se profilează o tendință aflată în creștere : așa-numitele “concedii sabatice”,
ce vor deveni călătoria pentru o întreagă viață”. Astfel de călătorii presupun, adesea, existența
unui program personal și includ plimbări, ciclism, cursuri de gastronomie, de pictură sau
vizitarea unor destinații îndepă rtate și izolate. Lipsa de timp a multor oameni va conduce la o
creștere a “turismului creativ”, promovat de turiștii care își dezvoltă calitățile creative, pe
timpul vacanțelor lor. În paralel, destinațiile turistice vor fi dornice să -și îmbunătățească
oferta lor creativă;
– o populație care îmbătrânește și o preocupare crescândă pentru sănătate, stare de bine
și produse pentru “repunerea în formă” vor putea conduce la o creștere a cererii pentru
produse ale turismului de sănătate. De asemenea, va trebui să existe un interes crescând
pentru turismul cultural și pentru programele special create, destinate turiștilor de vârsta a
treia;
– pe de altă parte, piața turismului pentru tineret va căuta produse ale unor vacanțe mai
active, îndeosebi diverse forme al e turismului “de aventură”;
– fiecare dintre aceste tendințe generale vor putea, la rândul lor, să conducă la o cerere
crescândă pentru vacanțe independente, ce antrenează o diminuare relativă a cererii pentru
LUCRARE DE LICENȚĂ
17 vacanțele tradiționale. Destinațiile de lux, i ndividualizate, se așteaptă să se dezvolte în mod
deosebit.
Din punct de vedere al mediului natural, una dintre cele mai importante probleme
căreia industria turismului va trebui să -i facă față, pe termen lung, este cea a schimbărilor
climatice, care poate conduce la declinul multor destinații turistice, a căror activitate este
strâns legată de mediu.13 Multe regiuni costiere joase se află în pericol, datorită creșterii
nivelului mării, așa cum este, deja, cazul Veneției. În ultimele decenii, ploile au fost mai
abundente, în general, în regiunile nordice ale Europei, dar s -au diminuat în cele sudice. În
Europa de Nord, sejururile de scurtă durată vor putea să se dezvolte pentru o perioadă mai
lungă, în condițiile încălzirii climatice.
Consecințele pentru sect orul turistic, ale acestor evoluții privind problemele de mediu,
se estimează că vor fi, în principal, următoarele:
– Prestatorii turistici locali și organizatorii de voiaje vor trebui să evalueze impactul
schimbărilor de mediu pentru industria lor. De ase menea, aceștia vor trebui să dezvolte
metode de gestionare a crizei și sisteme de relansare, altfel se vor expune unor riscuri de
pierderi semnificative.
– Se prevăd variații ale fluxurilor turistice, creșteri ale numărului călătorilor în afara
sezonului d e vară și o popularitate în creștere a vizitării, pe parcursul sezonului de iarnă, a
unor destinații considerate tradiționale pentru turismul de vară.
– Va crește costul prezervării resurselor naturale, precum plajele și alte amenajări
litorale, lacurile, fluviile și al asigurării condițiilor pentru sporturile de iarnă. Aceasta va putea
conduce, probabil, chiar la dispariția unor domenii schiabile, datorită lipsei zăpezii, precum și
la sporirea numărului instalațiilor de producere a zăpezii artificiale.
– Este probabilă o creștere a taxelor de mediu, datorată eforturilor pe care guvernele
încearcă să le facă în vederea limitării emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta va avea
drept consecință creșterea, treptată, a prețurilor la serviciile de transport și cazare turistică.
– Conștientizarea privind fragilitatea spațiilor naturale și a necesității de conservare a
acestora va aduce în prim plan, ca atracții, destinațiile “virgine”.
– Creșterea cererii pentru ecoturism și pentru vacanțele “în natură”, va co nduce la
creșterea numărului acestor produse, pe piață și la “sofisticarea” lor.
– Sporirea volumului și a calității informațiilor privind produsele turistice durabile,
13 Tinard Y – Le tourisme. Economie et Management, 2eed, Ediscience International, Paris, 1994 , pag. 81
LUCRARE DE LICENȚĂ
18 furnizate de prestatorii de servicii turistice și de organizatorii de voiaje, va conduc e la
creșterea conștiinței consumatorilor privind problemele de mediu.
– Acțiunile de marketing vor trebui să promoveze aspectul dezvoltării durabile a
produselor oferite clienților.
• Tendințe macroeconomice
Se prevede o creștere reală a Produsului Intern Brut (PIB) de peste 2% pe an, până în
anul 2015. « Câștigătorii » sunt considerați că vor fi Asia de Est și Occidentul (Europa și
America), iar « perdanții » vor fi Africa și Orientul Mijlociu.
Sporirea fenomenului mondializării va determina o tendință de regionalizare, respectiv
o întărire a rolului regiunilor și o renegociere a relațiilor politico -economice dintre acestea.
Schimburile de bunuri de consum și de servicii vor fi mai importante, iar serviciile, inclusiv
turismul, vor ocupa un loc mai import ant în economia mondială (în privința contribuției la
PIB, la crearea de locuri de muncă și, la realizarea investițiilor etc.)
Consecințele pentru sectorul turistic, ale acestor tendințe, vor fi următoarele :
– se va dezvolta un mediu de afaceri mai concur ențial, cu turiști care vor putea să
găsească mai ales produse ieftine, pe Internet și cu firme de turism ce vor putea acționa mai
liber pe piață, cu mai puține constrângeri vamale;
– economiile emergente vor crea noi destinații turistice, încercând, adese a, să se
folosească de promovarea turismului ca de un instrument de întărire a identităților lor. În
același timp, aceste economii întărite vor crea și noi piețe emițătoare pentru turism;
– Europa trebuie să -și întărească promovarea, ca destinație turistic ă și să -și dezvolte
sinergiile. De asemenea, va trebui să -și dezvolte noi produse turistice și să -și înnoiască
promovarea, repoziționându -și oferta sa tradițională sau prezentându -și produsele tradiționale
în special pe piețele emițătoare emergente;
– mond ializarea crescândă va influența valorile tinerilor și așteptările acestora în
privința călătoriilor. Pentru satisfacerea acestor așteptări este primordial ca informațiile și, în
special, serviciile de cazare asigurate să fie de calitatea adecvată și ca ac estea să fie accesibile
pe Internet și pe ansamblul noilor canale de comunicații;
– totodată, mondializarea va întări rolul « nomazilor » globali (« global nomades»), în
general și mai exact, a celor care s -au instalat și trăiesc în alte țări decât cele î n care s -au
născut. Aceasta va favoriza, de asemenea, vizitele la părinți și la prieteni. Același impact îl
vor avea și « migranții ocazionali », cum sunt studenții « internaționali ». De exemplu, datele
statistice ale OCDE arată că Europa primește, deja, peste 600.000 de studenți străini, iar
LUCRARE DE LICENȚĂ
19 numărul acestora crește cu 5% pe an;
– mobilitatea crescândă va afecta piețele forței de muncă în domeniul turismului, o
proporție mai moderată a locurilor de muncă fiind ocupată de forța de muncă străină. Pe
termen s curt, aceasta va sprijini piața forței de muncă, adesea problematică, pe principalele
destinații turistice. Dar, pe termen lung, se va pune, inevitabil, problema « autenticității »
culturale a serviciilor oferite.
• În privința factorilor politici, guverne le vor mări impozitele, în vederea satisfacerii
nevoilor sociale și a acoperirii cheltuielilor pentru sănătate, educație, pensii, precum și pentru
alte servicii. Alternativa la această măsură, adică diminuarea taxelor și impozitelor, va avea
drept consecin ță o diminuare a veniturilor disponibile pentru turism.14
Anumiți factori politici vor fi legați direct de Uniunea Europeană (UE). Directiva
privind serviciile, adoptată de Uniunea Europeană, va modifica modul de funcționare a
întreprinderilor din UE, după «căderea» frontierelor. Conceptul de « produse naționale » va fi
tot mai puțin pertinent, iar furnizorii vor trebui să găsească noi mijloace pentru a le păstra
locul și pentru ca acestea să mai poată exista pe piețele locale.15
Unele semne de neliniște, exi stă deja, în privința Comerțului electronic, pe Internet și
în privința implicațiilor privind protecția consumatorilor.
Consecințele, pentru sectorul turistic, ale acțiunii factorilor politici, vor fi, în principal
, următoarele :
– Guvernele vor trebui s ă-și coordoneze aducerea la zi a conținutului broșurilor privind
călătoriile și să furnizeze informații cât mai precise în privința siguranței și securității
persoanelor. În același timp, va trebui conceput un sistem de restabilire a situației în urma
crizelor, urmat de acțiuni concrete în acest sens.
– Imaginea țărilor receptoare de turism este legată, din ce în ce mai mult, de problemele
de securitate și de sănătate. Se anticipează că va crește numărul turiștilor care vor utiliza
transporturile lung -curie r și al celor care trebuie să solicite viză de intrare.
– Creșterea pragului vârstei de pensionare va conduce la încetinirea creșterii numărului
călătoriilor efectuate de persoanele de vârsta a treia.
– Va crește nevoia de identificare a mărcii, pentru a p utea fi recunoscută și va crește «
14 Dewailly J. M., Flament E. – Le tourisme, SEDES, Paris, 2000, pag 12
15 Cosmescu I – Economia turismului – servicii turistice, Editura Universutății Lucian Blaga, Sibiu, 1998. pag.
51
LUCRARE DE LICENȚĂ
20 puterea » mărcilor, ca gaj al încrederii consumatorului pentru operatorii internaționali.
– Va avea loc, cu siguranță, o consolidare a ofertelor turistice vândute prin Internet.
• În privința turismului cultural, acesta s e va dezvolta, în Europa, fără a avea suficiente
indicii pentru a trage concluzia că o creștere a pieței festivalurilor, de exemplu, va proveni din
interesul crescând pentru cultură.
Aceasta sugerează că noii consumatori vor veni din regiunile în care educ ația și
sănătatea se vor îmbunătăți, cum ar fi Europa Centrală, Europa de Est sau Asia.
Motivațiile culturale pentru turism se îndreaptă, mai degrabă, către un interes general
pentru cultură, decât pentru scopuri culturale specifice.
În viitor, se va mani festa nevoia de a combina produsele culturale cu cele legate de
agrement și de divertisment.
În ultimii ani, s -a putut constata un sentiment crescut de insecuritate, datorat atacurilor
teroriste asupra turiștilor și a destinațiilor turistice. Această perce pție a pericolului este
intensificată de mass -media. De asemenea, catastrofele naturale par să devină din ce în ce mai
frecvente, acestea constituind un factor de frânare în alegerea destinațiilor.
Totuși, în ambele cazuri, conștientizarea din partea consu matorilor, a acestor pericole
este relativ mai scurtă, ca durată, intervenind o anumită resemnare față de dezastrele ce nu pot
fi evitate, indiferent că te afli acasă ori în altă parte. De altfel, un studiu empiric, realizat în
Olanda, a demonstrat că scăd erile fluxurilor turistice datorate terorismului sau catastrofelor
naturale nu se mențin decât pe o perioadă de 3 luni.
Consecințele asupra turismului, ale acestor tendințe, vor fi următoarele :
– Există o nevoie de coordonare a informațiilor privind impac tul dezastrelor și crearea
unor mecanisme de gestionare a crizei.
– Este necesară o planificare flexibilă, pentru a face față eventualelor reduceri ale
fluxurilor turistice.
1.3. Tendințele privind consumatorii de produse turistice
Oamenii călătoresc ma i mult, devin mai conștienți de cultură și de mediul
înconjurător, în locurile pe care le vizitează, ceea ce se reflectă asupra propriilor lor
experiențe și moduri de viață.16
16 Kotler Ph – Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 2001 , pag. 42
LUCRARE DE LICENȚĂ
21 • Experiențele dobândite în cursul călătoriilor turistice au dovedit că există un decalaj,
pe de o parte, între cauzele externe, determinante, ale dezvoltării călătoriilor (cum ar fi
modificările demografice și climatul) și cauzele interne ale acestora, cum ar fi dorința
dezvoltării de sine și de exprimare a creației lor, din partea tu riștilor. Călătoriile devin mai
bogate în experiențe, dobândite de turiști, iar aceste experiențe le alimentează dorința lor de a
continua să călătorească. Astfel, unele persoane vor deveni călători „de carieră”, care caută
noi experiențe ori experiențe ma i intense, în cadrul comunităților pe care le vizitează. Se
schimbă, de asemenea, raportul dintre gazdă și invitat (oaspete). Turiștii încearcă și realizează
experiențe mai „profunde” și mai „semnificative”, schimbându -si rolul și angajându -se în
ceea ce e ste denumit „turismul voluntar” sau „turismul creativ”.
Cu cât persoanele călătoresc mai mult, cu atât acestea sunt mai respectuoase, mai
tolerante și mai înțelegătoare față de diferențele culturale.
Consecințele acestor tendințe, pentru sectorul turistic, se estimează că vor fi
următoarele:
– Turiștii experimentați sunt implicați în organizarea călătoriilor lor, în rezervările și
sistemele de rezervare utilizate. Aceștia vor solicita, deci, un serviciu de mai bună calitate, la
fiecare nivel al cheltuielilo r.
– Va fi dificil, pentru anumite destinații, să -și fidelizeze clientela, iar unele destinații vor
putea avea dificultăți în a -și lărgi cota de piață, pe noi sectoare și în a combate caracterul
sezonier al activității, dacă nu vor avea un număr de clienț i fideli, pe care să se bazeze.
– Unii turiști vor dori să se debaraseze de „eticheta lor de turiști”, iar comunitățile locale
din bazinele receptoare de turiști ar trebui să țină seama de acest aspect, în promovarea
turistică pe care o realizează pentru d estinațiile respective.
În privința schimbărilor modului de viață al turiștilor, călătoriile vor fi stimulate de
nemulțumirea crescândă a indivizilor „eliberați”, care se gândesc mereu că viața ar fi mai
bună altfel. Totuși, această căutare a unei vieți ma i bune se lovește de unicitatea locurilor
vizitate, iar gradul de diferențiere între locurile vizitate, pe parcursul călătoriei, se diminuează.
Pentru multe persoane călătoria nu mai reprezintă un lux, ci „face parte din viață”, iar în viitor
este de aștep tat ca deciziile de „ultimul minut”, în alegerea călătoriilor, în special a celor de
sejur, să fie tot mai numeroase.17
Faptul că familiile se întemeiază la vârste mai ridicate și corelat cu creșterea
17 Ispas Ana, Onuț E. – Economia turismului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2004, pag. 47
LUCRARE DE LICENȚĂ
22 numărului persoanelor care trăiesc singure vor prelungi posibilitatea acestor persoane de a
călători.
Deoarece serviciile medicale devin tot mai scumpe, în Europa, europenii vor călători,
pentru a beneficia de o serie de servicii medicale, în Asia și în alte destinații cu prețuri
„interesante”. Pe de altă parte , va avea loc o creștere a pieței turismului medical intra –
european.
Cererea pentru turismul „de bună stare”, de sănătate, pentru fitness și produsele legate
de reducerea stresului va crește, în special în țările industrializate, iar concurența va spori, î n
anumite regiuni ale Europei, datorită unor importante capitaluri private, „injectate” în
modernizarea vechilor servicii de sănătate și în stațiunile termale.
Consecințele pentru turism, ale acestor tendințe, vor fi , în principal, următoarele:
– necesi tatea de a dezvolta mai multe produse turistice de nișă, pentru satisfacerea
cererii unor turiști care călătoresc mai liber;
– unele destinații își vor pierde din cotele de piață, în dauna altora, mai atractive;
– consumatorii vor căuta experiențe diferite , cărora vor dori să le dea o intensitate
sporită și un sens mai profund. De aici, riscul de creștere a cererii pentru ofertele de tip „risc
calculat” (cum ar fi, de exemplu, călătoriile pentru aventură și senzații tari) sau dezvoltarea
noilor regiuni turi stice, ce oferă „o experiență controlată”;
– pe de altă parte, va avea loc o creștere a cererii de „produse spirituale”, bazate pe
experiențe interne ale turiștilor. Conștientizarea nevoii de sănătate și de stare de bine este
legată de actualul „boom” al a cestui gen de produse. Astfel, este de așteptat să se dezvolte noi
piețe, specializate pentru asemenea oferte. Produsele de tip sănătate și stare de bine vor fi
asociate, rapid, altor produse turistice, cum sunt produsele forfetare combinate, din domeniul
sănătății și al turismului creativ.
1.4.Tendințe în evoluția turismului montan la nivel național și internațional
În țara noastră, regiunile montane reprezintă o zonă foarte importantă din punct de
vedere economic, și în același timp este o regiune care trebuie protejată. Aceste regiuni au o
economie rurală mixtă, formată din agricultură, exploatarea pădurilor și prelucrarea lemnului,
culesul și prelucrarea fructelor de pădure, precum și diferite întreprinderi mici și mijlocii de
tip industrial sau mește șuguri diferite. În anumite zone montane un loc important în economia
rurală îl ocupă agroturismul.
LUCRARE DE LICENȚĂ
23 În România, condițiile naturale deosebite alături de alți factori, au determinat
dezvoltarea a trei stațiuni – Poiana Brașov, Sinaia și Predeal. Pentru pract icarea sporturilor de
iarnă, aceste stațiuni dispun de o ofertă satisfăcătoare cerințelor turismului internațional.
Turismul montan pentru practicarea sporturilor de iarnă se realizează și în numeroase
alte stațiuni din țara noastră unde, în decursul timpu lui, a fost amenajată o bază materială
adecvată, dar de mai mică amploare, comparativ cu cele trei stațiuni amintite. De exemplu:
Păltiniș, Semenic, Borșa, Durău, Bușteni, etc. Dotările din aceste stațiuni au perspective de a
fi lansate în turismul interna țional prin amenajarea valorosului lor potențial natural.18
În funcție de tradițiile existente și ținând seama de dezvoltarea turismului, în general, a
celui montan, în special, de potențialul turistic al Carpaților românești, de realizările noastre
de până acum în domeniul turismului montan și pentru practicarea sporturilor de iarnă, de
utilizarea resurselor materiale și umane în profil teritorial, se pot desprinde principalele
obiective ale strategiei dezvoltării turismului montan în România după cum urmea ză:
– valorificarea superioară, știintifică a potențialului turistic al întregului lanț carpatic;
– dezvoltarea stațiunilor existente și crearea altora noi, echiparea lor cu dotări de bază
materială de cazare, alimentație publică și agrement în scopul desf ășurării activității turistice
în tot cursul anului;
– extinderea colaborării și cooperării cu firme specializate din țările vecine și din țările alpine
pentru realizarea în comun a unor dotări de bază materială și atragerea de noi segmente ale
cererii tur istice; includerea României în circuite turistice mondiale;
– diversificarea ofertei de programe turistice în scopul creșterii încasărilor; atenuarea
sezonalității activității de turism.
– creșterea volumului încasărilor, în special la încasările valutare, sporirea eficienței
economice a turismului montan.
Lanțul Carpaților Românești formează osatura spațiului românesc. Mulțimea
drumurilor europene transcarpatice, folosite de foarte mulți turiști europeni în cadrul
tranzitului turistic, mulțimea stațiunilor balneare și montane, potențialul natural deosebit
justifică rolul Carpaților în dezvoltarea fenomenului turistic, a turismului montan cu o mare
diversitate de forme care beneficiază de un climat moderat.
Turismul montan este caracterizat de o puternică pi ață concurențială disputată în
special în Europa Occidentală prin lideri deja consacrați (Franța, Austria, Elveția, Italia), cele
18 Gabriela Țigu – Turismul montan, Editura Uranus, București, 2001, pag 56
LUCRARE DE LICENȚĂ
24 mai importante stațiuni fiind cele cu profil diversificat.19
Dacă fluxurile de turiști care reprezintă un segment de piață pest e medie sunt
polarizate de Franța, Italia, Austria, Elveția, în Europa Centrală și de Est, România și Bulgaria
deservesc turiștii amatori de sporturi de iarnă, dar cu venituri reduse, atrăgând puțini schiori
pe an, de pe piețele occidentale.
Având în veder e experiența internațională în domeniul amenajării muntelui și
dezvoltării sporturilor de iarnă (în special în țări europene, ca de exemplu: Bulgaria, Cehia și
Slovacia, Franța ,Austria), se impune amenajarea și dotarea stațiunilor Poiana Brașov, Sinaia
și Predeal cu unități de cazare, alimentație publică, agrement, mijloace de transport pe cablu și
pârtii de schi la nivelul exigențelor turismului internațional competitiv și lansarea lor în
circuitul stațiunilor organizatoare de concursuri de schi cu partic ipare internațioanală.
Din analiza experienței internațioanle (țări europene), în domeniul valorificării
potențialului turistic montan și dezvoltării sporturilor de iarnă, s -au desprins câteva aspecte:
Țările europene (Franța, Elveția, Austria, Italia, Ceh ia, Slovacia, Iugoslavia, Bulgaria), depun
eforturi deosebite pentru dezvoltarea stațiunilor montane pornind în amenajarea turistică a
muntelui, de la o concepție proprie, menită să pună în valoare resursele naturale, tradiția, în
scopul atragerii clientel ei de pe piața internațională a sporturilor de iarnă și creșterii
rentabilității.
În Franța, de exemplu, s -au aplicat o mulțime de programe turistice încă din anii ’60,
la elaborarea lor contribuind specialiștii din cele mai variate domenii (economiști, ge ografi,
arhitecți). În cadrul programului “Plan Neige”, mai multe societăți franceze s -au afirmat în
construcția de stațiuni integrate între care: Les Arcs, La Plagne, Flaine etc. În topul stațiunilor
după numărul de pârtii de schi alpin se află: La Plagne , Alpe d’Huez, Les Arcs, Meribel și
Courchevel. Apariția unor astfel de stațiuni, de mare capacitate, a dus la o intervenție aproape
brutală în mediul geografic ceea ce ridică probleme de protecție a mediului, mai ales în
sezonul de vârf.
Pentru Austria, n oțiunea de “sporturi de iarnă”, în afară de schi, mai cuprinde:
toboganul, bobsleight -ul, schibob -ul, jocuri de iarnă tipice, etc. Din cele mai importante
regiuni turistice remarcăm – Regiunea Voralberg, în partea de vest, cu câteva stațiuni mai
importante ca Bregenz sau Galtur.
19 Adina Camar da – Economia turismului, Editura Universit ății Transil vania, Bra șov, 2008 , pag. 27
LUCRARE DE LICENȚĂ
25 În Elveția peisajul alpin, oferă prin altitudini și forme specifice, un mare potențial de
atractivitate turistică. Datorită altitudinilor mari, sectoare montane înalte prezintă zăpezi
permanente, ceea ce favorizează dezvoltarea schiu lui și vara (pe ghețari).
În ceea ce privește stațiunile pentru sporturi de iarna se disting, în profil teritorial, mai multe
regiuni. O primă regiunue este Valais care cuprinde marele masiv al Maternhornului și
masivul Monte Rosa.
În Italia turismul monta n s-a dezvoltat mai târziu și nu cunoaște aceeași amploare ca în
Franța. Un punct forte în amenajarea acestui spațiu montan îl constituie accesibilitatea.
Norvegia s -a lansat pe piața europeană a sporturilor de iarnă prin dezvoltarea și amenajarea
câtorva stațiuni, dar dotate la nivelul exigențelor marilor concursuri internaționale (Heilo – cea
mai mare stațiune de schi).
În Bulgaria primează concepția potrivit căreia au fost fortificate trei stațiuni de valoare
europeană – Boroveț, Pamporovo și Vitoșa – lansa te puternic în turismul internațional.
Pentru creșterea notorietății stațiunilor bulgare de sporturi de iarnă, acestea s -au oferit
să găzduiască etape și concursuri de schi din Cupa Europei și Cupa Mondială, ca și
Universitatea albă.
1.5. Aspecte ale cer erii și motiva ției în turismul montan
Cererea pentru turismul montan a cunoscut, pe plan mondial, o evolu ție ascendenta
dar si importante schimb ări in ceea ce privește motivaț ia deplas ării, sub influen ță a numero și
factori de ordin economic, social -demog rafic, psihologic, politic etc.
Difuziunea turismului montan în plan social ș i extinderea amenaj ărilor masivelor
montane sunt practic cele doua fenomene principale și interdependente care constituie esen ța
evoluț iei turismului montan. Pentru a înțelege evo luția turismului montan este important ă
descifrarea variabilelor de influență și a sensurilor de ac țiune ale acestora, precum și a
intensit ății cu care fiecare factor a influen țat acest proces.
Veniturile au, f ără îndoiala, o puternica influen ță asupra ce rerii î n turismul montan,
practicarea sporturilor de iarn ă fiind considerat ă o forma scumpă de petrecere a vacan ței.20
Bazinele cererii montane îș i au originea în principalele oraș e ale Europei sf ârșitului de secol
al XIX -lea, unde se concentra popula ția cu cele mai mari venituri. Chiar și în zilele noastre,
20 Rodica Mincu, Ana Ispas – Economia turismului, Universitatea Transilvania, Brașov, 1994, pag. 2 3
LUCRARE DE LICENȚĂ
26 cea mai mare parte a cererii pentru turismul montan se concentreaz ă în aglomer ările urbane
ale Europei industrializate și în regiunile limitrofe Alpilor (Fran ța, Germania, Italia, Austria,
Marea Britanie ). În ultimele decenii însă au ap ărut și alte bazine ale cererii turistice montane,
în țări care au cunoscut un veritabil avâ nt economic (Canada, SUA, Australia, Japonia, Spania
etc). De altfel, pri ncipalele țări emiță toare de turi ști pentru zona montan ă se afla print re
primele î n lume în ceea ce prive ște Produsul Na țional Brut pe locuitor.
Creșterea nivelului de trai î n timp, cu ritmuri mai înalte în țările dezvoltate, a f ăcut
posibil ă participarea la activit ățile turistice montane a tot mai multor persoan e. Acest
fenomen, corelat cu reducerea relativ ă a tarifelor turistice, a condus la a șa-numita socializare a
turismului sau la transformarea acestuia într-un fenomen de mas ă.
Dezvoltarea ofertei turistice montane a condi ționat, de asemenea, cre șterea cereri i.
Aceasta s -a realizat practic pe doua c ăi: prin extindere în jurul siturilor ini țiale și prin
amenajarea unui numă r mare de alte sta țiuni montane, dup ă modele similare .21 Primele
amenaj ări turistice montane se situează în mun ții Alpi, Fran ța și Elve ția nu mărându-se printre
primele țări promotoare ale acestei forme de turism. Astfel, modelul montan elve țian, creat la
sfârșitul secolului al XVIII -lea, a incitat la descoperirea și valorificarea turistic ă a multor
masive care ofereau peisaje similare. Acestea sunt ast ăzi printre cele mai frecventate din
lume: Alpii Dolomiti , Pirineii centrali, Tatra, munț ii Bavarueu, Stâncoș i și Sierra Nevada etc.
Dezvoltarea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarna a fost deosebit de
impetuoasa. În Fran ța, de exemplu, numărul centrelor amenajate pentru sportur i de iarna a
crescut de la 154 î n anul 1936, la 225 în 1956 și la peste 400 ast ăzi; în acela și timp, exist ă
peste 700 de centre în America de Nord, 200 în Japonia, 400 în Norvegia etc. acestea sunt
amenajate în con texte naturale foarte variate și de calit ăți extrem de diferite, astfel încât pot fi
satisf ăcute nevoile multor segmente de turi ști.22
Accesibilitatea este un factor deosebit în dezvoltarea turismului montan; de aceea,
infrastructura a jucat și joac ă un rol hotărâtor. Dintotdeauna, descoperirea și valorificarea
siturilor montane au depins de accesibilitatea lor; aceasta a limitat at ât alegerea de c ătre turi ști
a destina țiilor montane c ât și posibilitatea amen ajării turistice. Dezvoltarea infrastructurii a
influen țat direct costul și durata transportului, doi factori decisivi în alegerea destina ției de
vacan ță. Chiar și astăzi masivele montane mai apropiate de bazinele cererii sunt avantajate de
21 B. Debarbieux – Tourism et montagne, Edit ura Economica, Paris, 1995, pag. 47
22 B. Debarbieux – op. citata , pag. 33
LUCRARE DE LICENȚĂ
27 accesibilitate .
În ultimele decenii t urismul montan a ajuns s ă se asimileze în mai toat e țările lumii, cu
noțiunea de turism p entru practicarea sporturilor de iarn ă, datorita schimbă rilor intervenite
motiva ției cererii turistice. În acest sens, dac ă la începutul secolului muntel e era solicitat
pentru sezonul estival, mo tivația de baza a clientelei concretiz ându-se în dorin ța de a
beneficia de condi țiile climatice p entru odihn ă, pentru tratament sau p entru practicarea
drume ției și satisfacerea unor curiozit ăți, dup ă a 2 a jum ătate a sec 20 se constata o cre ștere
spectacul oasa a numărului amatorilor de sporturi de iarn ă, aceasta c ăpătând tendi nțe de baz ă a
motiva ției circula ției turistice, mai ales în sezonul d e iarnă.
Pe plan mondial dar , în Rom ânia în timp și spa țiu, motiva țiile p entru practicarea
sporturilor de iarn ă s-au amplificat și diversificat necontenit, iar practicarea lor a c ăpătat de -a
lungul anilor noi dimensiuni, datorit ă multiplic ării siturilor p entru sporturile de iarn ă. Astfel,
pe lângă schiul alpin (slalo m și cobor âre) s-au dezvoltat și mai mult și alte pra ctici ca: schiul
nordic, s ărituri cu schiuri, bobul, s ăniușul, patinajul, etc.
Privitor la intensitatea motivaț iilor în turismul montan, potrivit unor anchete realizate
de Institutul de Studii p entru Amenajarea Muntelui din Fran ța în mai multe sta țiuni mon tane
din Fran ța, Italia, Elve ția și Austria, preferin țele turi știlor în cele 2 sezoane se distribuie astfel:
– în sezonul de iarn ă: 80% pr actică schiul, 60% patinajul, 4% alte sporturi de iarn ă și
10% drume ții, alpinism și cunoa ștere;
– în sezonul de var ă: 65% practic ă drume ția, alpinismul și 35% diferite sporturi de
vară, oferite de staț iunile montane.
Actuala diversificare a motiva țiilor și practic ării unor sporturi de iarn ă în zonele
turistice montane ridica speciali știlor probleme tot mai frecvente de a daptare și orientare spre
zonele "ni șe de clientel ă". În acest sens, ultima perioada se carac terizeaz ă printr -o relativ ă
stagnare a sporturilor de iarn ă și creșterea interesului p entru practicarea unor sporturi de var ă
în zonele montane.
De asemenea, prefe rințele turi știlor se îndreapt ă tot mai mult ș i spre zonele montane
rurale, unde, pe lângă motiva ția odihnei sau a practică rii drume ției și a unor sporturi, se mai
manifesta interesul turi știlor p entru integrarea în activit ățile specifice popula ției locale , a
comunic ărilor și schimburilor interculturale.
LUCRARE DE LICENȚĂ
28 1.6. Locul turismului montan î n economia local ă și național ă
Activitatea turistic ă – în general – are implica ții numeroase și foarte dif erite asupra
mediului uman.23 Dacă efectele economice directe sau in directe sunt evidente, cuantificarea și
evaluarea acestora r ămane în continuare extrem de dificil ă.24 Cu toate acestea, în literatura de
specialitate exista unele informa ții relativ sumare, care eviden țiază locul de ținut de turism în
realitate PIB (local) s au impactul activit ății turismului montan deteminat de ac țiunile
recreatoare sau alte activit ăți cu specific turistic.
Între ramurile care beneficiaz ă mai mult de pe urma turismului montan putem
menționa construc țiile și produc ția materialelor sportive de iarnă. De asemenea, rela ția
turismului montan cu agricultura se afl ă într-o continu ă dificultate, pe de o parte, turismului
montan contribuie la accelerarea declinului agricol, datorit ă concuren ței locurilor de munc ă
dar și asupra fondului funciar .
Turismu l montan a contribuit și la relansarea unor me șteșuguri locale, c ând artizanatul
a devenit mai ales în zonele montane un mijloc de ob ținere a unor venituri imp ortante pentru
locuitori, paralel cu intensificarea frecven ței turistice.25
Efectele directe ale turismului t montan se reg ăsesc pregnant și asupra cererii de noi
locuri de munc ă mai ales p entru zonele care favorizeaz ă dezv oltarea turismului montan.
Turismul montan a avut la baz ă crearea unor noi locuri de muncă dar s -au produs și
schimbă ri structurale în ceea ce priveste demografia la nivel local și național.
Prin dezvoltarea tu rismului montan s -au dezvoltat ș i serviciile publice, comerciale,
infrastructura local ă; a condus la cre șterea nivelului de trai iar în acelasi timp a produs și
efecte negativ e privind creș terea pre țului produselor și aglomerarea rutier ă pe că ile de acces
spre zonele montane.
Prin dezvoltarea turismului montan s -au modificat anumite reglui sociale pe plan local
și național, au ap ărut profesii noi iar nivelul de trai al popula ției a crescut at ât material c ât și
cultural.
Dezvoltarea turismului montan depinde de dorin țele ș i nevoile cererii turistice
potenț iale dar și de imaginea și de forma în zona montan ă.
23 Gabriela Țigu – op. citată, pag. 59
24 Rodica Mincu – opera citată, pag. 99
25 B. Debarbieux – opera citată, pag. 68
LUCRARE DE LICENȚĂ
29 Implementarea unei sta țiuni montane reprezin tă o decizie condiț ionat ă de
interdependen ța complex ă dintre cadrul natural, infrastructura general ă și fluxurile turistice.
Aceș ti factori sunt esen țiali în selectarea stilului ce urmeaz ă a fi amenajat și în
elaborarea și realizarea amenaj ării sta țiunilor.
În func ție de caracter isticile georgafice proiectele și solu țiile privind amenajarea
turistic ă precum și gestionarea optim ă difer ă din p unct de vedere geografic și social dar
soluțiile p entru amenajarea acestor zone se iau în considerarea p ărerilor mai multor speciali ști
din d omeniul geografiei, geologiei, urbanismului, construc țiilor și din domeniul economic.
O staț iune montan ă se poate amenaja din punct de vedere turistic în func ție de
analizarea tehnicilor de determinare a capacit ății de cazare existente într-o stațiune ast fel încât
stațiunea turistic ă montan ă să îndeplineasc ă toate func țiunile p entru care a fost creat ă.
1.7. Turismul romanesc
În noianul de transformări produse în viața social -economică după al II -lea război
mondial introducerea automatizării, folosirea c iberneticii și tehnicii de calcul în diverse
sectoare de activitate, industrializarea agriculturii, conturarea științei ca ramura de producție,
modernizarea mijloacelor de transport, societatea omenească, indiferent de forma relațiilor de
producție, de sis temul social -politic existent, s -a industrializat la scara planetară.
1.7.1. Rolul și locul turismului în economia națională
Societățile industrializate, mai mult sau mai puțin dezvoltate, au ca trăsătur ă
definitorie o important ă concentrare a populație i în centre urbane, în cadrul cărora, pe
suprafețe restrânse, se înregistrează aglomerări ale locuitorilor de școlarizare și de munca, ale
căilor și mijloacelor de transport, ale familiilor în blocuri de locuințe.
Societatea industrializată oferă, prin or ganizarea științifică a producției și a muncii,
prin tehnologia modernă și concentrarea întreprinderilor producătoare, posibilități nelimitate
de creștere a productivității muncii, cu multiple efecte pozitive asupra membri lor societății,
între care: creș terea veniturilor și a puterii de cumpărare, sporirea duratei timpului liber, prin
reducerea zilei și a săptămânii de lucru, prin mărirea concediilor, creșterea speranței de viață,
LUCRARE DE LICENȚĂ
30 dezvoltarea și modernizarea mijloacelor de informare.26
Însă, în același timp, societatea industrializată are și efecte negative asupra membrilor
ei, acestea manifestându -se sub forma agresivităților biologice (poluare, lipsa de mișcare),
precum și a celor de ordin nervos (stresul psihic, constrângerile din viața socială și
profesi onală). De aici, și nu numai, dorința și tendința oamenilor societății contemporane de
a-și petrece timpul liber călătorind, căutând sau visând la colțuri liniștite din natura, vizitând
orașe și sate pentru a cunoaște oameni și locuri, sau pentru a -și îngr ijii sănătatea. Și cum
numărul populației a crescut considerabil în majoritatea țărilor, iar influența factorilor
distanța -timp a fost diminuata simțitor prin modernizarea mijloacelor de transport, turismul ca
modalitate de petrecere plăcută și utilă a tim pului liber a cunoscut o "explozie" fără precedent,
constituind una din cele mai remarcabile trăsături ale epocii contemporane.
Turismul reprezintă un fenomen economico -social specific civilizației moderne,
puternic ancorat în viața societății, și ca atare , influențat de evoluția ei. Prin caracterul sau de
masa și conținutul complet, turismul antrenează un vast potențial material și uman, cu
implicații importante asupra evoluției economiei și societății, asupra relațiilor internaționale.
Turismul prezintă t răsăturile unui domeniu distinct de activitate constituindu -se, așa cum
apreciază unii autori, într -o ramură a economiei naționale, ramură. care, prin specificul sau, se
integrează în sectorul terțiar.
Referitor la rolul turismului în cadrul economiei nați onale, literatura de specialitate
eviden țiază faptul că el are "un impact considerabil asupra economiilor, societăților și
culturilor diferitelor țări de referință"
Turismul joacă un rol important în viața economică și socială, acționează ca un
element din amizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii
economice, ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de
educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură și civilizație al oamenilo r. Turismul
prezintă o complexitate în continuă creștere, în plan economic sintetizează rezultatele unui
mare număr de activități, în plan psiho -social, se constituie ca o modalitate superioara de
organizare a timpului liber. Importanța socială a turismulu i poate fi evidențiată sub
următoarele aspecte:27
26 Cormescu I. – Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998, pag. 38
27 Bran F., Marin D, Simion T – Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București,
1998. pag. 52
LUCRARE DE LICENȚĂ
31 Turismul contribuie la menținerea echilibrului biologic și fiziologic al omului
contemporan, pentru care turismul oferă soluții la constrângerile de tot felul la care
acesta este supus.
Turismul apare ca un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultură, de instruire
și civilizație al oamenilor în calitate de turiști, dar și a populației locale aflată în zonele
receptoare de turiști.
Turismul contribuie la menținerea sănătății omului contemporan prin f aptul că -i oferă
acestuia destinderea, refacerea forței de muncă prin odihnă, mișcare, tratamente
balneo -medical.
Turismul influențează calitatea vieții atât în mod direct (determină creșterea calității
vieții) cât și în mod indirect (determină creșterea a ltor ramuri economice care pot
influența pozitiv nivelul calității vieții).
Turismul impune noi relații interumane, facilitează schimbul de idei și consultarea de
opinii ceea ce conduce la desăvârșirea formării intelectuale, la lărgirea orizontului
cultura l, iar pe de altă parte, la mai bună înțelegere între popoare, la apărarea păcii în
lume.
Turismul internațional se afirma cât mai mult ca factor de intensificare a legăturii
dintre națiuni, contribuie la promovarea unei mai bune înțelegeri între popoare.
Rolul turismului nu trebuie privit numai prin consecințele de ordin social, ci și economic,
putând fi subliniate cu următoarele:28
Turismul îndeplinește o funcție economică importantă întrucât contribuie la crearea și
utilizarea venitului național.
Turismul contribuie la ridicarea social -economică a unor zone, asigurând eliminarea
decalajelor interregionale.
Activitatea turistică face posibilă preluarea unei părți a consumului intern casnic si
antrenarea circulației băne ști, determinând atenuarea fenomenului inflaționist.
Turismul valorifică zonele bogate în resurse turistice naturale și antropice neepuizând
"materia prima", valorifică acele elemente care n -ar fi putut fi puse în valoare în cadrul
altei activități.
Turismul prezintă și vocație ecologică întru cât, în strategia dezvoltării turistice, se
28 Nedelea Al. – Piața t uristică, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 2003, pag 48
LUCRARE DE LICENȚĂ
32 impun măsuri de protejare mediului, a valorilor fundamentale a existenței umane, a
peisajului, a apei, a aerului, florei, faunei.
Turismul se constituie într -o importantă sursa de valuta fără a necesita eforturi
deosebite pe plan extern, o sursă de valorificare în condiții mai avantajoase a
resurselor interne cheltuite pentru producerea unor mijloace destinate exportului.
Turismul se manifestă ca un important capitol al exporturilor denumit export intern,
oferind piața de desfacere unei game variate de produse și servicii care, în alte condiții
nu se pot exporta sau se exporta în cantități mai mici, c u eforturi și riscuri mai mari.
Această formă de export, caracterizată prin consum la locul de producție și eterogen itatea
produselor și serviciilor solicitate este și foarte eficientă: Ea presupune costuri mai reduse prin
eliminarea cheltuielilor de transport, promovare, a taxelor vamale, comisioanelor. Turismul
internațional influențează balanța de plăți prin intermed iul balanței valutare a turismului care,
în func ție de natura sa, poate compensa, reduce sau agrava o balanța de plăți deficitare.
Pe lângă efectele economice și sociale directe, turismul determină obținerea unor efecte
indirecte, prin impulsionarea celorl alte ramuri și sectoare ale economiei (industriei,
agricultura, transporturi, etc.), în așa numitul efect multiplicator.
1.7.2 Scurt istoric al turismului rural și agroturismului în Româ nia
În Româ nia turismul rural se practic ă de peste șase decenii – dar î n mod sporadic și
neoficial – prin cazarea la cet ățeni a vizitatorilor ocazionali ai unei a șezări rurale. În mod
organizat, în cadrul re țelei de turism, încă din anii 1967 –1968, s -au realizat primele ac țiuni
turistice în medi ul rural pent ru grupuri de turiș ti pe litoralul rom ânesc al M ării Negre.
Începand cu anul 1972, Centrul de Cercet ări pentru Promovare a Turismului
Interna țional a trecut la identificarea și selectarea unor a șezări reprezentative pentru satul
românesc, pentru a fi lansate și promovate în turism. În urma elabor ării acestor studii s -au
stabilit cataloage pentru 118 localit ăți rurale ca 'sate turistice', cre ându-se astfel, premisele
dezvolt ării oficiale a agroturismului și turismului rural.
Cu data de 16 iuli e 1973, prin Ordinul Ministrului Turismului nr. 744 se declara
experimental 'sate turistice' urmă toarele 13 localit ăți rurale: Lere ști, Ruc ăr, Fundata, Șirnea,
Rășinari, Sibiel, Tismana, Vaideeni, Halmagiu, Bogdan –Vodă, Vatra Moldovi ței, Murighiol
și Sfântu Gheorghe. Se poate men ționa faptul c ă, tot prin acela și ordin, s -a aprobat cadrul de
organizare, func ționare și îndrumare a activit ății turistice, ca și de promovare în turism a
LUCRARE DE LICENȚĂ
33 acestor localit ăți.29
Prin Decretul 225/1974 s -a interzis cazarea tur iștilor str ăini în locuin țele particularilor,
satele turistice devenind ast ăzi nefunc ționale pentru turismul interna țional. Însa, o parte din
satele turistice amintite, au primit derogarea de a fi incluse în programele cu caracter cultural
și folcloric con tractate de c ătre ONT Carpa ți–Bucure ști, cu diferite firme din str ăinătate.
Acestea au fost: Lereș ti, Ruc ăr, Sibiel, Murighiol și Crișan.
Perioada scurt ă cuprins ă între data oficializ ării satelor turistice (iulie 1973) și apariț ia
Decretului 225/197 4 nu a f ăcut posibil ă organizarea activit ății de turism î n satele turistice și
nici amenajarea în mod corespunz ător a acestora. Astfel, înainte de 1989, nu s -a putut
definitiva cadrul de organizare și func ționare a 'satelor turistice', cu toate ca unele di ntre ele
erau cuprinse în circuitul turistic intern și interna țional.
După decembrie 1989, în Rom ânia s -a dezvoltat conceptul de turism rural cu cazare în
pensiuni agroturistice, pensiuni turistice sau alte structuri de primire rurale. Primele
gospod ării înscrise în rețeaua turismului rural au fost cele din zona Moeciu –Bran –Rucăr, apoi,
intr-un ritm mai rapid, peste 3000 de gospodarii raspandite pe meleagurile Barsei, Dornelor,
Maramuresului, Muntilor Apuseni, împrejurimile Sibiului, Clujului etc., si -au deschis portile
pentru primirea turistilor.30
Începand cu anul 1990 i -au nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele
propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în zonele rurale. Una dintre acestea
este Federatia Romana pen tru Dezvoltare Montana (1990), care isi propune sprijinirea sub
toate formele a locuitorilor din zona Montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si
dezvoltarea agroturismului. Urmeaza Agentia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi
propune racordarea ag roturismului romanesc la sistemul international de turism si Asociatia
Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romania ( ANTREC) – 1994 – ,
membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES).31
Din randul acestora, ANTREC este ce a mai viabila si în mare parte a realizat ceea ce isi
propunea la fondare:
identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul satesc
29 Botez G., Lupu N., Indrumator pentru turismul rural, ed. Rentrop si Straton, Bucuresti, 1998 , pag 16
30 Bran F, Marin D, Simion T – Turismul rural. Modelul European. , Editura Economică, București, 1997, pag. 51
31 Nistoreanu P – Turismul rural. O afacere mică cu perspective mari, Editura Didactică și Pedagogică RA,
București 1999, pag 61
LUCRARE DE LICENȚĂ
34 formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de scurta si lunga durata
burse de specializare
schimburi de experien ță în tara si în strainatate
editarea de buletine informative si reviste
înfiintarea unei banci de date
cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tara
si strainatate
campanii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare
participarea la targuri si expozitii nationale si internationale
realizarea unui sistem de rezervari în turismul rural romanesc
Preocupari din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest d omeniu: Ministerul
Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Educatiei Nationale si însusi
Guvernul Romaniei.
Urmare fireasca a interesului general a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor
facilitati pentru dezvoltarea si stemului de turism rural din zona Montana, Delta Dunarii si
litoralul Marii Negre (Ordonanta Guvernului nr 62/24 august 1994) si Ordinul Ministrului
Turismului nr. 20/1995referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor
agroturis tice. Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), reunea la
sfarsitul anului 1995 peste 2000 de membrii, în 15 filiale.
Activitatea turistica s -a desfasurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiuni sau
gospodarii țăranesti), care au atras 18500 de turisti – din care 3500 de turisti straini – cu un
sejur mediu de 4 zile/turist. Urmare a dinamismului activitatii desfasurate de catre ANTREC,
saptamanalul economico -financiar “Capital” a acordat asociatiei premiul OSKAR –
CAPITAL pentru anul 1995, recunoscand si confirmand prin aceasta “initiativa cu cel mai
mare impact social”. Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si
ridicarea nivelului calitativ al echipamentelor, serviciilor si a întregii activitati. Din punct de
vedere calitativ, ANTREC a fost preocupat de ridicarea nivelului pregatirii profesionale a
prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursuri de
tehnica turistica si marketing turistic în mod centralizat sau zonal în regiunile cu circulatie
turistica însemnata (Brasov, Maramures, Bucovina). Pe de alta parte, anul 1996 este punctul
de pornire a programului PROGRAM PHARE pentru turism rural din tara noastra. Cu acest
prilej a fost demarata o puternica activitate de promovare a resurselor turismului rural
LUCRARE DE LICENȚĂ
35 romanesc si au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervari.32
În cel de -al treilea an de existen ță (1997) al ANTREC Romania numarul membrilor sai a
ajuns la aproape 3000, iar cel al filialelor la 28. Asociatia a reusit editarea primului CD -rom,
al primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente
promotionale (targuri si expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupata de realizarea unui
climat de descentralizare a actiunilor sale.
Anul 1998 concretizeaza imaginea ANTREC -ului:
cei peste 2500 de membri, organizati în 30 de filiale judetene;
mai mult d e 1000 de pensiuni turistice si agroturistice – omologate si clasificate
aproximativ 150.000 turisti romani si straini, cu un sejur mediu de 4 zile
Preocuparile actuale vizeaza: editarea celui de -al doilea catalog al pensiunilor turistice si
agroturis tice, finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la
sisteme similare din țările membre EUROGITES, prezenta în paginile INTERNET -ului. O
problema vitala ce se doreste realizata în cel mai scurt timp este cea a implementarii u nui
sistem viabil de asigurari pentru turistii ce practica turismul rural, pentru pensiunile si fermele
turistice, pentru gazdele si pentru gospodariile acestora.
Legat de strategia dezvoltarii turismului rural în tara noastra ANTREC si Ministerul
Turismului au optat mai mult pentru calitate si nu atat pentru cantitate. Pentru solutionarea cu
operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului rural în
Romania a fost constituita, prin ordinal Ministerului Turismului 59/iulie 1995, Comisia
tehnica pentru dezvoltarea turismului rural. Din aceasta comisie fac parte specialisti de la
ministerele si institutiile care -si pot aduce o contributie în acest domeniu: Ministerul
Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretulu i si Sporturilor, Institutul de Cercetare
pentru Turism, Institutul National de Formare Manageriala în Turism, Ministerul Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Educatiei Nationale.
Pe langa cele prezentate pana acum, consideram ca nu lipsita de importan ță este
existenta, în momentul de fa ță, a peste 25 de firme ce desfasoara activitate de touroperatori cu
produse turistice rurale. Dintre acestea amintim doar cateva: “Branimex” si “Ovidiu Tour”
Bran (Brasov), “Trans Tour” Praid (Harg hita), “Dublion” Campulung (Arges), “Daragus”
Balvanyos (Covasna), “Montana Service” Vidra (Vrancea).
32 www.antrec.ro
LUCRARE DE LICENȚĂ
36 1.7.3 Legisla ția româ neasc ă în domeniul turismului rural ș i agroturismului
Principalele acte normative emise dup ă anul 1990, pentru stimular ea dezvolt ării
turismului rural rom ânesc se refer ă la:
• definirea termenilor: pensiune turistic ă și ferm ă (pensiune) agroturistic ă prin Ordonan ța
Guvernului nr. 62 din 24 august 1994, aprobat ă prin Legea nr. 145/1994; ulterior, prin
Ordinul Autori țătii Naționale pentru Turism nr. 61/1999, publicat în Monitorul Oficial nr. 242
bis/1999, s -au reactualizat no țiunile și conț inutul în forma actual ă. Actul legislativ stipuleaz ă
și urmă toarele condi ții pentru organizarea unei pensiuni turistice rurale/agrotur istice:
– amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a
pensiunilor agroturistice trebuie realizat ă în locuri ferite de surse de poluare și
de orice alte elemente care ar pune în pericol s ănătatea sau via ța turi știlor;
– dotările din camere și din grupurile sanitare destinate turi știlor vor fi cu
exclusivitate la dispozi ția acestora. În interiorul camerelor nu se admit obiecte
personale ale proprietarului (articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, bibelouri
sau alte obiecte care a r stânjeni turi știi);
– spațiile pentru prepararea și servirea mesei, în cazul în care sunt destinate și
pentru consumatorii din afar ă, num ărul locurilor la mese fiind mai mare decât
al celor de cazare, dar mai mic de 20 de locuri la mese, se clasific ă simil ar
unităților de alimentaț ie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de
Ministerul Turismului (M. O. 242 bis/1999);
– pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de
campare vor respec ta, pentru montarea corturilor și rulotelor, criteriile privind
echiparea sanitar ă și dimensiunea parcelelor, conform Anexei 1.6. (Criterii
minime privind clasificarea campingurilor, satelor de vacan ță și a popasurilor
turistice; Monitorul Oficial al Rom âniei, partea I, nr. 242 bis/199 9).
• Prin aceleaș i acte normative s -au stabilit și unele facilit ăți pentru dezvoltarea turismului
rural. Între acestea amintim:
acordarea de prioritță i la instalarea de linii p entru telecomunica ții (telefon,
telex, fax);
asisten ță tehnic ă de specialitate – sub toate formele – din partea Ministerului
Turismului și a asocia țiilor profesionale;
consiliile locale pot pune la dispozi ție din terenurile disponibile, în formele șsi
LUCRARE DE LICENȚĂ
37 condi țiile prevazute de lege, suprafe țe de teren necesare construirii, dezvolt ării
si exploat ării de pensiuni și ferme agroturistice;
cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor și pensiunilor agroturistice în
materialele de promovare turistic ă editate de Ministerul Turismului și
ANTREC;
includerea în programele institu țiilor de învățământ cu profil de turism sau
agricol a problemelor specifice a pensiunilor și fermelor agroturistice (ASE
Bucuresti, Centrul de Formare ș i Inovare pentru Dezvoltare în Carpaț i–Dorna
Candreni etc., Tourism, Hotel, Restaurant –Consulting Group etc.).
Prin facilit țăile acordate se creează un cadru favorabil pentru dezvoltarea turismului rural
și agroturismului în zonele men ționate, impun ându-se mediatizarea și aplicarea corectă a
acestor m ăsuri.
• Organizarea ș i desf ășurarea unor activităț i economice pe baza liberei iniț iative, aprobate
prin HGR nr. 364/15.05.1996 în completarea HGR nr. 201/1990 pentru aprobarea Normelor
de aplicare a Decretului Lege nr. 54/1990;
• Aprobarea a doua am endamente la Legea nr. 18/1991 ș i Legea nr. 83/1994, pentru
apararea intereselor locuitorilor zonei montane.
• Stabilirea “Normelor și criteriilor privind clasificarea pe flori (margarete) a pensiunilor
rurale și pensiunilor agroturistice ” aprobate prin ordinul Minis terului Turismului nr. 20/1995
și publicate în Monitoru l Oficial nr. 10/1995. 33
În scopul protec ției calit ății produsului tur istic, activitatea pensiunilor ș i pensiunilor
agroturistice trebuie s ă se desf ășoare cu respectarea actelor normative ce reglementeaz ă
turismul în Româ nia. În acest sens, în funcție de calitatea serviciilor oferite și la nivelul de
dotare, pensiunile turistice din mediul rural sunt clasificate pe flori (mai precis, de la 1 la 4
margarete), iar pensiunile agroturistice de la 1 la 3 margarete.
La activitatea consiliilor tehni ce de clasificare și verificare, alaturi de specialisti din
Ministerul Turismului, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei și Pădurilor pot participa și
reprezentanț ii asocia țiilor profesionale din turism (Federaț ia Rom âna pentru Dezvoltare
Montan ă – FRDM, A sociaț ia Na țional ă pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural –ANTREC,
Asocia ția Cabanierilor, Asocia ția Hotelierilor din Rom ânia), acord ând consultan ță tehnic ă de
33 www. monitoruloficial.ro
LUCRARE DE LICENȚĂ
38 specialitate pentru întocmirea documentaț iei de clasificare.
De altfel, în scopul solu ționării cu operativitate a problemelor privind organizarea și
promovarea turismului rural în Româ nia, la nivelul Ministerului Turismului a fost constituit ă
“Comisia tehnic ă pentru dezvoltarea turismului rural ”, din care fac parte speciali ști de la
ministe rele și institu țiile implicate ș i anume: Ministerul Tineretului și Sportului, Mi nisterul
Agriculturii, Alimentației ș i Pădurilor, Institutul Na țional de Cercetare și Dezvo ltare pentru
Turism, Centrul Naț ional de Învățământ Turistic, Ministerul Apelor și Ministerul Educa ției și
Cercet ării.
1.7.4. Forme actuale de organizare a turismului rural
Punctul de plecare în definirea formelor organizatorice de dezvoltare a turismului rural il
constituie facilitatile create de cadrul legislativ exist ent la un moment dat. Mai precis, prin
efectul Decretului Lege nr. 54/1990 privind organizarea și desfasurarea unor activit ăți
economice pe baza liberei initiative, se creeaza coordonatele înființării agenți lor economici cu
voca ție în desfășurarea de activ ități specifice turismului rural.
Dupa anul 1990, m ăsurile privind constituirea și întărirea cadrul ui organizatoric necesar
stimulă rii dezvolt ării turismului rural s -au concretizat în:
• constituirea – cu sprijinul Ministerului Turismului – a Asocia ției Na țional Turism Rural,
Ecologic și Cultural (ANTREC), care num ăra 31 filiale, respectiv: Alba, Arge ș, Bac ău,
Buză u, Bistri ța-Nasăud, Bihor, Bra șov, Cluj, Cara ș-Severin, Covasna, D âmbovi ța, Dolj,
Giurgiu, Gorj, Galaț i, Harghita, Hunedoara, Ia și, Ilfov, Litoral, Maramureș , Mehedin ți,
Mure ș, Neamț , Prahova, Satu Mare, S ibiu, Suceava, Tulcea, Vrancea ș i Vâlcea, însumând în
prezent peste 3000 de gospod ării;
• constituirea Federa ției Rom âne pentru Dezvoltare Montan ă (FRDM), cu peste 400
locuin țe omologate de Federa ție (pentru turismul rural în zone p ilot); federaț ia nu utilizeaz ă
clasificarea spa țiilor de cazare conform normelor na ționale aprobate prin norme legislative;
• avizarea de c ătre Ministerul Turismului a constituirii altor organiza ții nonguvernamentale
care au ca scop dezvoltarea turismului rural, precum:
Asocia ția “Agroturism Montan ” cu sediul în Cluj Napoca, jud. Cluj;
Funda ția de Agroturi sm “Marea Neagra ”, cu sediul în Constanta;
Asocia ția de Turism Montan Prahova;
Asociaț ia Rural Eco –Tours “Agro –Montan ” (RETAM) cu sediul în Cluj Napoca;
Funda ția Turistic ă “Agro –Tour OSR ” cu sediul în Vadu Izei, jud. Maramure ș;
LUCRARE DE LICENȚĂ
39 Asocia ția de Turism Montan “Carpatina Sud ”, cu sediul în Sibiu s.a.
• înființarea Agen ției Na ționale a Zonei Montane cu 28 de sec ții teritoriale care au în
atribu țiile lor și promovarea agroturismului;
• constituirea Asociaț iei Operation Villages Roumaines (1989);
• crearea primei organiza ții a agricultorilor privaț i, denumit ă “Federaț ia Agricol ă Montana –
Dorna” , care numar ă 1500 de membri în 10 asocia ții comunale;
• înființarea Asociaț iei Turistice “Botiza ”.
1.7.5. Promovarea activit ății de turism rural și agrotur ism
Activitatea de turism rural și agroturism se promoveaz ă prin Asocia ția Na țional ă de
Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) – Bucure ști, care editeaza cataloage și broș uri,
pliante de uz interna țional ș i național.
Cataloagele editate respec tă codificarea EUROGITES privind pictogramele pentru fiecare
pensiune turistic ă și agroturistic ă. Promovarea ofertei turistice rurale se realizeaz ă și prin
intermediul expozi țiilor și Târgului Na țional de Turism din Româ nia, unde ANTREC cu
filialele sale particip ă cu exponate artizanale și meșteșugărești locale. De asemenea, ANTREC
este prezent ă la toate tâ rgurile și bursele de turism interna ționale.
Prin programele PHARE s -au realizat studii de marketing pentru oferta agroturistic ă
româ neasc ă, cu solu ții concrete în organizarea ș i promovarea agroturismului la nivel local
(Vatra Dornei, Bran –Moeciu, Arie șeni–Garda etc.).
Înființarea unor centre de informare și documentare turistic ă în unele arii de dezvoltare a
agroturismului (Suceava, Bra șov, Cluj, Maramureș etc.), ca și a unor dispecerate de cazare
informatizate (Moeciu), conduce la o promovare eficient ă a acestei oferte turistice pe pia ța
turistic ă intern ă și extern ă.
Publicitate isi fac si celelalte asociatii de turism locale prin pliante sau mici monografii ale
satelor respective.34
34 Puiu Nistoreanu, Management in turism,editura ASE, Bucuresti, 2002
LUCRARE DE LICENȚĂ
40
2. PREZENTAREA POTEN ȚIALULUI ZONEI BRAN – MOIECIU ȘI
IMPACTUL TURISMULUI MONTAN ÎN ZON Ă
Atât în practica turistic ă interna țional ă, cât și în literatura de specialitate, se consta tă o
îndreptare a popula ției ora șelor spre recreere c ătre mediul rural. În acela și timp se re marc ă
faptul c ă formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide,
monotone, cu deplas ări dintr -un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglo merat și mai
trepidant) nu mai satisfac aspira țiile, motiva țiile, op țiunile turi știlor, ale unei însemnate p ărți
din r ândul popula ției urbane, ca urmare c ăutarea mediului rural pentru odih nă și recreere este
o tendin ță general ă în practica mondial ă a tur ismului ș i în ultimii ani și în Rom ânia.
Treptat însă, turismul rural a început s ă fie privit ca o posibilitate concret ă de dez vol-
tare a perimetrelor rurale. Aceasta s -a dovedit a fi o șansă reală pentru zonele rurale
defavorizate, dar și pentru toate re giunile rurale: valorificarea unui bogat poten țial natural și
cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbun ătațirea nivelului de trai al
popula ției acestor perimetre, stabilizarea for ței de munc ă local ă prin crearea de noi locuri de
munca în domeniul serviciilor, constructiilor, cresterea rapida a echipamentelor de cazare
datorita cheltuielilor mici necesare dotarii lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la
aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.35
2.1. Profilul fizico -geog rafic al comunelor Moeciu ș i Bran
Comuna Moeciu este situat ă în centrul țării, la extremitatea sudic ă a jude țului Bra șov,
între masivele Piatra Craiului și Bucegi, în culoarul Ruc ăr-Bran. Afla tă la o alti tudine
cuprins ă între 800 și 1200 m, o cupă o suprafa ță de 103,4 km, cu o popula ție de 5.575 locuitori
și dispune de o suprafa ță împădurită de 5482 ha.
Aceas tă așezare a fost ates tată documentar în anul 1405, în cadrul acesteia exist ând ca
monumente istorice de ar tă și arhitectur ă: Biserica or todox ă-româna “Sf. Nicolaie” din sec.
XVIII și “Adormirea Maicii Domnului”, din1818. Comuna Moeciu face parte din unitatea
geografic ă social -economic ă a locali tăților br ănene. Este situa tă la 30 km distan ță de resedin ța
35 www.infomoeciu. ro
LUCRARE DE LICENȚĂ
41 de jude ț – Brașov –, pe DN 73 și are în componență șase sate care au fuzionat în 1968:
Moeciu de Jos, Moeciu d e Sus, Cheia, Drumul Carului, Mă gura și Peștera.36
Accesul în Moeciu din Bucure ști se face pe drumul eu ropean E60, dis tanța între
locali tăți fiind de 182 km. Accesul pe cale a ferată se face fo losind re țeaua Bu curești-Brașov
(166 km) și Brașov-Zărnești (cca. 30 km). C ât prive ște ac cesul cu au tobuzul, aces ta se face
din Autogara II -Bartolomeu, plec ările efectu ându-se zil nic, din 30 în 30 de minute, s âmbata și
dumini ca din or ă în oră, deși nu este foarte con fortabil și circul ă cu vitez ă relativ redus ă.
Profilul de baz ă al comunei este unul agricol, în special zootehnic, și este dat de
ocupa țiile pas torale ale locuitorilor, de altfel vesti ți cresc ători ai ovinelor și bovinelor. De -a
lungul timpului locu itorii acestei a șezări și-au câștigat un bun renume cu produsele lactate
fabricate din re țete str ăvechi. Comuna este slab industrializa tă, sectorul de stat fiind
reprezentat în trecut de trei so cietățti ce activau în domeniul transportului de c ălători,
întreținerii p ășunilor și exploatării fondului forestier.
Cadrul natural prezin tă particulari tăți deosebite, datori tă îmbinării armonioase a
diferitelor forme de relief (munte înalt, platou, forma vă lurită de-a lungul r âurilor și văilor ce
străbat terenul modelat de o re țea hidrografic ă boga tă), toate acestea cre ând un va loros
poten țial economic și turistic, slab exploatat p ână în prezent. Zona montan ă în care este
amplasa tă comuna Moeciu, între cele dou ă parcuri na ționale Bucegi și Piatra Cra iului, creează
condi ții favorabile organiz ării și dezvol tării turismului rural. Ca puncte de at racție pentru
turiști se enumer ă obiectivele: Pe ștera Liliecilor, Cheile Moeciului, Pr ăpăstiile Magurei, etc.
Clima din zona Moeciu este tempera tă de depresiune intramon tana caracteriza tă prin
veri r ăcoroase și ierni reci. Temperatura medie anual ă este de 5°C, iar în zonele ve cine se
înregistr ează valori cuprinse între 4°C (Ruc ăr), 7°C (Bra șov), 8°C (C âmpulung). În luna iulie,
care este cea mai c ălduroas ă din an, temperatura ajunge la 25 -27°C, iar în luna ianuarie
temperatura variaz ă între -10 și -15°C. Zona Moeciu es te boga tă în precipita ții, nu mărul
mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, nu mărul mediu de zile cu
ninsoare este de 60 zile /an, iar grosimea stratului de z ăpadă este de 40 -50 cm. Vâ nturile pre –
dominante în zonă au o vitez ă de 3-5 m/s.
Deschiderea depresiunii c ătre capete condi ționeaz ă permanen ta miș care a maselor de
aer, inversiunile termice fiind prezente pe v ăile ad ânci ale r âurilor. Sunt prezente și brizele de
36 Glăvan V – Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management -Turism, EDEN, București
1996, pag. 71
LUCRARE DE LICENȚĂ
42 munte -vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termic ă redus ă, adăpost de
vânturi puternice, umezeal ă relativ redus ă, strat de z ăpadă bogat și îndelungat, in solație
ridica tă cu valen țe turistice deosebite.
Rețeaua hidrografic ă este boga tă, caracteriza tă în general de prezen ța cursurilor de
apă temporar ă. Întreg teritoriul se încadreaz ă în bazinul hidrografic al r âului Tu rcu, aflu ent al
râului Bâ rsa.
Fauna : pe crestele montane cu deosebire în Bucegi și Piatra Craiului turi știi pot
admira capra neagr ă. Dintre mamiferele cu valoare cinegetic ă amintim: ursul, lupul, vul pea,
mistre țul, veveri ța, că priorul, r âsul, toate fii nd ocrotite.
Avifauna este reprezenta tă de coco șul de munte, acvila de munte, cioc ănitoarea,
mierla, cinteza, pi țigoiul. În apele de munte tr ăiesc p ăstrăvi, scobari.
Flora: altitudinea culoarului încadreaz ă Moeciul în zona p ădurilor de fag, care la
limita inferioar ă se afl ă în amestec cu gorunul , iar la partea superioar ă cu coniferele. P ăduri
compacte de molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Cra iului, Munț ii
Bucegi îndeosebi în versan ții nordici. Ca urmare a popul ării îndelunga te, re giunea a fost
puternic despă durită, pajistile și fânețele lu ând locul codrilor de al tădată.
Dintre plantele medicinale care se g ăsesc în zonă sunt: sun ătoarea, mu șețelul, coada
șoricelului. Pentru iubitorii de zmeur ă și mure, Moeciu este o des tinație ideală . Nu lip sesc nici
livezile de pomi fructiferi: meri, peri, vi șini, cire și.
Localitatea Bran se afla în partea de SV a județ ului Bra șov, la intrarea în culoarul Ruc ăr
– Bran și are altitudini cuprinse între 700 – 900 m. Branul se afl ă la o distan ță de 27 km de
Brașov pe DN 73, 109 km de Pite ști, 57 km de Câ mpulung, 179 km de Bucure ști pe drumul
europ ean E60. Accesul pe calea ferată se face folosind re țeaua Bucure ști – Brașov și Brașov –
Zărnești.
Comuna Bran, atesta tă pentru prima da tă în 1367, este specific ă satului montan
româ nesc și este forma tă din 5 sate: Poart ă, Predelu ț, Sohodol, Ș imon, av ând centrul comunal
în satul omonim.37
Aceas tă regiune are o climă tempera tă de depresiune intramontan ă cu veri r ăcoroase și
ierni reci. Temperatu ra medie anual ă este de 5 grade C, iar în zonele vecine se înregistreaz ă
valori cuprinse între 4 grade (Rucă r), 7 grade (Bra șov), 8 grade (C âmpulung). În luna iulie,
care este cea mai c ălduroas ă din an, temperatura ajunge la 25 -27 grade C, iar în luna ianu arie
37 Colectia Tezaurul Romaniei – Castelul Bran, brosura 1997
LUCRARE DE LICENȚĂ
43
temperatura variaz ă între -10 și -15 grade C. Zona Bran este boga tă în precipita ții, num ărul
mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, num ărul mediu de zile cu
ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de z ăpadă de 40 -50 cm. V ânturile
predominante în zona au o vitez ă de 3-5 m/s.
Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termic ă redus ă, adapost de
vânturi puternice, strat de zăpadă bogat și îndelungat, ceea ce ara tă ca aceas tă zona are valen țe
turistice deosebite.
Rețeaua morfo -hidrografic ă din regiune este desf ășurată conform orien tării reliefului
către bazinul Transilvaniei și spre C âmpia Româ nă. Există ape de adâ ncime și de suprafa ță.
Apele de ad âncime reprezentate de izvoarele afl ate la contactul dintre mun ți și culoarul Ruc ăr
– Bran, ele fiind slab mineralizate și cu o potabilitate bun ă. În cadrul apelor de suprafa ță,
culoarul Ruc ăr – Bran – Dragoslavele, are rol de cumpă nă de ape între bazinul muntean și cel
transilvan. Sunt dou ă râuri colectoare: B ârsa – în sectorul nordic și Dâmbovi ța în sud.
Din punct de vedere al faunei și florei, perimetrul se afla în cadrul p ădurilor de fag ce se
amestec ă la limita inferioar ă cu gorunul și la cea superioar ă cu coniferele. P ădurile c ompacte
de molid sau amestec de fag și brad apar în Mun ții Piatra Craiului, Leaota și Bucegi, în
special la altitudini de 1400 -1700 m, iar la altitudini înalte exis tă jnepeni, ienupari, flora
subalpina. Izolat apar porț iuni de larice, amestecate cu molid, fag, dar din cauza polu ării
pajiștile și fânețele înlocuiesc acum zona de pă dure. Sunt considerate monumente ale naturii:
floarea de col ț, garofi ța Pietrii Craiului, bulbucii de p ădure, s ângele voinicului.
Fauna este reprezenta tă în special în Mun ții Piatra Craiului și Bucegi de exemplare ca:
lupul, capra neagr ă, ursul, mistre țul, veveri ța, râsul, vulpea etc. Avifauna este reprezenta tă de:
coco șul de munte, ierunca, acvila de munte, cioc ănitoarea, cinteza, pi țigoiul etc. În apele de
munte se g ăsesc păstră vi, scobari.
2.1.1. Factorii naturali
Localizate în zona de sud -est a culoarului Rucăr -Bran, fac
parte din tamponul celor două masive muntoase: mas ivul Bucegi
(altitudine maximă în vârful Omu – 2507 m.) ș i masivul Piatra
Craiului (altitudine maxi mă în vârful La Om – 2238 m.). Cele doua
masive fac parte din grupa muntoasă a Bucegilor, care mai cuprinde
următoarele unită ți fizico -geografice: masivu l Leaota cu altitudinea maximă î nregistrată de
LUCRARE DE LICENȚĂ
44
vârful Leaota – 2133 m., Măgura Codlei, precum ș i culoa rul Prahovei.
Grupa muntoasă a Bucegilor este mărginită la vest de Valea Dâmbovi ței, la nord de
Depresiunea Bârsei, la est de culoarul Prahovei, iar la sud de Subcarpa ții de Curbură. Catena
alpină s -a individualizat în timpul neozoicului, înălțându -se în bloc c ompact, cu cca. 1000 m.
la sfârș itul neogenului și începutul cuaternarului.
Zona vestică a masivului Bucegi are în compunere, în afara șisturilor cristaline și o
voluminoasă componentă calcaroasă ce oferă un mediu propice dezvoltărilor carstice.
Relieful carstic este legat de masa calcarelor
de pe latura vestică a rezerva ției, în sectorul
Strunga -Grohoti ș-Guțanu, iar local de unele
blocuri cu dimensiuni mai mari incluse în masa
de conglomerate. Specific este exocarstul cu
Japiezuri în forme și dimensiuni variabile, unele
coline și avene. Dizolvarea se îmbină sezonier
cu înghe țul și dezghe țul, contribuind la dezvoltarea reliefului uniform de pe abruptul calcaros.
2.2. Bog ăția cultural -istoric ă a zonei Bran -Moeciu
Comuna Moeciu păstrează o instala ție tradi țională pentru prelucrarea lânii, o pi vă, un
joagăr, o moar ă, acestea num ărându-se printre pu ținele piese originale r ămase în
România. Satul Pe ștera reprezin tă un alt punct de atrac ție prin existenta “Pe șterei cu li lieci”.
Satul Magura atrage tu riștii prin casa tradi țională Runceanu, construi tă în totalitate din lemn,
în vreme ce satul Șimon este o localitate recunoscu tă prin portul popular, țesături, împletituri
din lână și arta cojoc ăritului.
o Vecinatatea Castelului Bran , precum și toate aces te valori culturale și istorice re pre-
zintă atractive des tinații pentru turi știi ce viziteaz ă zona Bran, iar aceas ta nu a fost
nici un moment în istorie str ăină de practicile turismului rural, însă începând cu anul
1994 ace asta form ă de turism a fost apl icată într-o manier ă organiza tă prin sprijinul
Asociației na ționale de turism rural, ecologic și cultural – ANTREC, în zona Bran –
Moeciu activ ând prin cipal ă filial ă a asocia ției coordona tă de Mioara Stoian.
o Muzeul etnografic în aer liber din Bran este amenajat în parcul din ve cinatatea
Castelului Bran. În acest muzeu au fost adu se și reconstituite unele din cele mai ve –
chi și mai tipice construc ții din zona. Deschis pen tru public în 1961, mu zeul numără
LUCRARE DE LICENȚĂ
45 în 1981, 14 gospod ării țărăneșt i și instala ții tehnice. Monumentele au fost se lecțio-
nate și grupate pe baza cerce tărilor din 1958 -1960.
o Muzeul V ămii, supraveghea trecă toarea care face legă tura între Transilvania și
Mun tenia. Din 1377 -1382 c ând a fost construit, p ână astăzi, el a fo st martorul unor
eveni mente -reper pentru istoria locurilor pentru care, prin pozi ția și rangul s ău, era
pus s ă dea seama.
o Jos, în vale, la baza st âncii, odihne ște simbolic inima Reginei Maria , semn al prețu irii
de care Branul și brănenii s -au bucurat în anii de glorie ai monarhiei rom ânești.
o Case memoriale din zona Bran
Sextil Pu șcariu (1877 -1948) – lingvist, filolog și istoric literar, membru al
Academiei Ro mâne
Dr. Aurel Stoian (1866 -1972) – Președintele Consiliului Na țional Româ nesc
din Bran, sem natar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil
și primar a l loca lității Bran.
Dr. Iosif Puscariu (1889 -1965) – Fondato r al Spitalului de Ochi din Braș ov
Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927 -1994) – om de știință și
neurolog de re nume mondial, membru al Academiei de Științe Medicale.
Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892 -1971) titan al istoriei
medici nei și mem bru al unui num ăr de 23 de societ ăți și academii de științe,
legat de Bran prin ori gine și iubire.
Profesor Un iversitar Dr. Aron Petric (1915 -1981) – decan al Facul tății de
Istorie din Bu cureșsti, cerce tător și dascăl de excep ție, fiu al Branului.
o Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului
o Biserica Adormirea Maicii Domnului construi tă în 1820 și picta tă în 183638
Principalele t ârguri și sărbători din zona Bran
1 ianuarie – obiceiul sorcovitului
martie, aprilie – obiceiuri legate de s ărbătoarea Învierii Domnului
martie – urcarea oilor la munte
25 aprilie – măsurarea laptelui, alegerea cel ui mai bun cresc ător de animale
24 iunie – Olimpiada de var ă Șirnea
20 iulie – Sântilie
38Bebe Negoescu, Geografie economica, editura Teora, 1998
LUCRARE DE LICENȚĂ
46
25-26 iulie – Târgul de var ă de la Moeciu
9 august – Sf. Pantelimon
august – Nedeeia mun ților (Fundata)
25 octombrie – Focul l ui Sumedru
octombrie – răvășitul oilor
8 noiembrie – tărgul de Sf. Arhangheli Mihail și Gavril
24 decembrie – colindatul – Bună diminea ța la Moș Ajun
25 decembrie – Sărbătoarea Cr ăciunului
31 decembrie – Revelion
În decembrie, cu c âteva zile înainte de Cr ăciun, Prim ăria Comunei Moeciu, în
colaborare cu ANTREC Bra șov, și-a propus s ă prezinte turi știlor prezen ți în acea perioad ă la
Moeciu întregul ceremonial legat de tăierea porcului și pregă tirea bucatelor pentru Crăciun,
precum și alte obiceiuri str ăvechi ale zonei. Spectatorii au fost martorii sacrific ării unui porc,
pe care apoi „speciali știi” l -au tran șat și l-au transformat în cârnați, caltabo și, sarmale și în
alte preparate moiecene. În acordurile tarafurilor populare, a avut loc și pomana porcului
(degustarea produselor tradi ționale din porc). Spectacolul nu putea fi complet f ără dansurile
populare din zona Bran – Moeciu, șezătoarea tradi țională, preg ătirea și servirea de gogo și și
cozonaci sau alte demonstra ții ale unor îndeletniciri specifice zonei: tors, țesut, cusut, sfaturi
și pove ști la gura sobei. La Moeciu au venit și americanii: ca țiva specialisti de la USAID au
apreciat în mod deosebit tradi țiile și obiceiurile locale, pentru majoritatea dintre ei fi ind
pentru prima oar ă când au v ăzut a șa ceva.
2.3 I mpactul complexului „C heile Gradi ștei” asupra turismului montan
În timp ce mulți localnici au construit cate o pensiune cu 5 -10 camere care le asigura
încasari suficiente pentru a ramane în aceste zone r urale, cațiva investitori au alocat milioane
de euro pentru dezvoltarea unor zone de lux în această regiune cu mare potențial turistic
2.3.1 Impactul economic
Ovidiu G ârbacea, antreprenorul care a construit complexul Cheile Gradistei, de ține în
prezent n oua vile ce cumuleaza 280 de locuri de cazare, pe o suprafa ță totala de sase hectare.
Complexul este situat la șapte kilometri de Castelul Bran și la 30 de kilometri de ora șul
LUCRARE DE LICENȚĂ
47
Brașov.
Complexul pune la dispozi ția turistilor o p ârtie de schi, terenuri de te nis, sala de
fitness, saune și un restaurant rustic. Complexul ținteste nu doar turi ști care vin în vacan ță, dar
și turiști de business, care solici tă organizarea de evenimente. Astfel, în cadrul complexului
sunt șase s ăli de conferin țe, care cumuleaz ă 800 de locuri.
La sf ârșitul anului trecut complexul Cheile Gradistei s -a extins cu înca o vila și alte
servicii de agrement. De asemenea, urmeaz ă să fie construit un al doilea complex de lux în
Fundata.
Primaria Bran a spus c ă anul trecut au avut aproape 36.0 00 de turi ști, din care 88% au
fost turi ști româ ni, iar restul str ăini.
Dezvoltarea economic ă a complexului a crescut de la an la an dup ă cum se poate
vedea și din situa țiile economice :
Indicatori din Contul
de profit și pierdere 2008 2009 2010 2011 2012
Cifra de afaceri 9.614.784 10.011.151 12.759.152 18.379.588 19.807.041
Total venituri 9.772.179 10.540.031 13.174.061 18.709.373 19.974.556
Total cheltuieli 7.758.944 9.213.898 9.758.032 14.013.802 14.765.960
Profit brut 2.013.235 1.326.133 3.416.029 4.695.571 5.208.596
Profit net 1.676.619 1.122.661 2.898.709 3.965.601 4.400.234
Nr. salaria ți 91 95 102 144 161
2.3.2 Re țeaua de cazare
Cheile Gradistei este un complex de vacan ță situat
într-o loca ție ideala și este format din doua hotelur i și 7
vile rustice, sala de conferinte, restaurant.
Capacitate de cazare:
HOTEL GRADISTEA ****
– 40 camere (8 camere pe fiecare etaj și living)
LUCRARE DE LICENȚĂ
48
– 18 camere cu pat matrimonial
– 17 camere duble cu 2 paturi
– 5 apartamente (pat matrimoni al și canapea extensibila)
MINIHOTEL CHEIA ***
– 27 camere (6 camere pe fiecare etaj și living + sauna)
– 8 camere pat matrimonial
– 7 camere triple (un pat matrimonial și un pat de o persoana)
– 12 camere duble cu paturi separate
VILA OVIDIU ***
– 14 camere + sauna
– 10 camere cu baie proprie și televizor (pat matrimonial)
– 4 camere triple ( pat matrimonial + canapea extensibila)
VILA DORINA ***
– 8 camere + sauna
– 6 camere cu baie proprie, televizor (pat matrim onial)
– 1 apartament cu doua camere, sufragerie și baie
VILA BOGDAN ***
– 6 camere
– 6 camere cu baie proprie, televizor (pat matrimonial)
– 1 apartament cu doua camere, sufragerie și baie
VILA ALEX ****
– 7 camer e +living+sauna
– 7 camere cu baie proprie, televizor (pat matrimonial)
LUCRARE DE LICENȚĂ
49
VILA DE LEMN *****
– 5 camere+living+sauna+2 camere cu jacuzzi
– 5 camere cu baie proprie, televizor (pat matrimonial)
VILA ARON ****
– 15 camere
– 14 camere cu baie proprie și televizor (pat matrimonial)
– 1 apartament ( pat matrimonial și canapea extensibila)
Servicii de masa : restaurantul rustic are o capacitate de 400 de locuri. Alte activita ți: petrece ți
timpul liber într-un mod relaxant prin: piscina,
sauna , tenis, fortbal, loc de joaca pentru copii, schi și
snowboard, plimbari cu ATV -uri, biciclete, trasura
cu cai.
2.2.3 Poten țialul turistic
Sălbăticia naturii și luxul de 5 stele nu se exclud reciproc. Ba mai mult, în culoarul
Rucăr -Bran, conviețuiesc în armonie. După ce dă piept cu muntele și gustă puțin din
sălbăticie, turistul se poate relaxa în partea a doua a zilei la piscină, saună și jacuzzi.
Complexul Cheile Grădiștei este situat la Moeciu, la șapte kilometri de Castelul Bran.
Tot în aceeași zonă s e poate vizi ta Branul, Cetatea Râșnov sau Peștera
Dâmbovioarei.
Drumul prin pădurile din zona vă va purta la cascada numită La
Chișătoare, o cădere de apă spectaculoasă. "Se pare că această apă vine
tocmai de sus de la Fundata. Sunt aproximativ 350 de me tri diferență de
nivel", explică un localnic.
La finalul drumeției, orice turist care se respectă trebuie să se
profite de serciviile complexului Cheile Grădiștei, un complex de cinci
LUCRARE DE LICENȚĂ
50
stele în creierii munților. Aici turiștii își găsesc relaxarea necesară după o zi de umblat pe
munte.
Cascadele Chisatoare
Rezerva ție bio geologica afla tă pe drumul ce
uneste Moeciu de Jos c u Moeciu de Sus. Pe malul
paraului Turcu tasnesc din perete 2 fire de apa care se
revarsa în cascade de 15 -20 m. Iarna, gerul le
impietreste în orgi transparente de ghea ță. Vara, însa,
poienita afla tă nu departe se transforma în camping, cu
inevitabilele g ratare.
Cetatea R âșnov
Una dintre cele mai bine pastrate ce tăți țăranes ti din Transilvania a fost construi tă de
catre locui torii Rasnovului (se pare cu ajutorul celor din Cristian și Vulcan), pentru a se apara
împotriva atacurilor tot mai frecvente ale hoardelor turce și tatare din secolele 13 –
14. Cetatea fiind construi tă de catre țăranii din zona nu are un stil arhitectonic consacrat cel
mai important criteriu în construc ție a fost ca cetatea sa fie cat mai greu de cucerit. Astfel a
fost construit din piatra și caramida pe un deal stancos din apr opierea orasului. Zidurile au un
traseu neregulat, au înalțimi de pana la 5 metri și lațime pe alocuri de 1,5 metrii. Turnurile
cetății și zidurile au fost acoperite cu țigla pentru a preveni eventualele incendiile cauzate de
asediatori .
LUCRARE DE LICENȚĂ
51
Bran
Castelu l Bran se situează la mai pu țin de 30 km de Bra șov, pe
șoseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu și care leagă Bra șovul de
Câmpulung. Castelul Bran este construit pe o stâncă, într -un punct cheie
din punct de vedere strategic. El adăposte ște în acest moment muzeul
Bran, muzeu ce se întinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt
expuse colec ții de ceramică, mobilier, arme și armuri, iar în curtea
castelului se află un mic muzeu al satului, cu case tradi ționale din regiunea
culoarului Rucăr -Bran.
În anul 2000, castelul Bran a fost revendicat de Arhiducele Dominic de Habsburg și de
surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, moș tenitorii castelului. În
luna mai 2006, ace știa au devenit proprietarii castelului și ai domeniului aferent în urma unei
decizii guvernamentale de retrocedare. Statul român a păstrat administrarea castelului pentru
încă 3 ani, până în 18 mai 2009. Înaintea retrocedării, Ministerul Culturii a dispus mutarea
colec țiilor apar ținând statului român de la Cast elul Bran la Vama Medievală. Pentru a putea
redeschide muzeul, familia de Habsburg a remobilat castelul cu obiecte din colec ția personală.
Redeschiderea oficială muzeului s -a realizat la 1 iunie 2009.
În imediata apropiere se afla muzeul
satului branean , conceput ca muzeu în aer
liber, ce prezin tă evolu ția arhitecturii populare
tradiționale din satele zonei Bran, în raport cu
ocupa țiile de baza, cresterea vitelor și lucrul la
padure. Muzeul Satului Branean este un
muzeu organizat în aer liber ce cuprinde case,
principalele tipuri de gospodarii și chiar stane
ciobanesti tipice acestei zone.
Arhitectura interioara ale caselor branene se caracterizeaza prin tavanul din lemn, cu
grinzi aparente, pe care întalnim decorul crestat, cu elemente geometrice și flora le stilizate
precum și inscrip ția cu numele mesterului și anul în care a fost ridica tă construc ția. Pereții
sunt lipi ți cu lut și varui ți, iar pardoseala este din scandura de brad.
LUCRARE DE LICENȚĂ
52
De asemenea, la intrarea în Bran, cum veni ți dinspre
Moeciu, se afla capela unde a fost depusa inima Reginei Maria.
Capela Inima Reginei Maria este o micu ță capela de langa
Castelul Bran. Acesta este al doilea loc preferat al Reginei Maria,
dupa resedinta regala din Balcic, Bulgaria. Capela "Inima Reginei
Maria" de la Bran este o copie a Capelei Stella Maris, din Balcic,
loc unde a fost pusa caseta din argint și pietre pre țioase cu inima Reginei, într-un sarcofag de
marmura. Balcic -ul este o sta țiune situa tă pe țărmul Marii Negre, în Bulgaria, la aproximativ
60 de kilometri de Vama Veche.
Vis-a-vis este Muzeul V ămii, al treilea
muzeu important din Bran care are o stransa
legatura cu castelul și acesta era un important
punct va mal dintre vechile provincii Tara
Romaneasca și Transilvania. Casa Vamii este un
momument istoric situat în partea de Sud a
castelului Bran, la poalele acestuia, chiar langa
drumul Brasov – Campulung.
Muzeul a fost inaugurat pentru prima da tă în 1987 cand s-a amenajat expozi ția "Vama
Bran " la parterul pavilionului central, iar recent a suferit un amplu proces de conservare și
restaurare. Vama Medievala iși propune prezentarea documentelor istorice ale castelului, ale
relațiilor de comert și transport desfas urate în acea perioada.
Peștera Dâmbovioarei
Peștera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a
Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii
Dâmbovicioara (afluent al Dâmbovi ței), la 1 km nord de satul
Dâmbovicioara, jude țul Arge ș. Pe ștera s -a format datorită
acțiunii apelor pârâului Dambovicioara, care au tăiat în
calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului.
Complexului turistic Cheile Gradistei
Punctul forte al complexului turistic Cheile Gradistei, restaurantul este
renumi t pe plan interna țional, dupa difuzarea documentarului
LUCRARE DE LICENȚĂ
53
Discovery Channel.
Restaurantul rustic are o capacitate de 400 de locuri. Prin
mijlocul restaurantului curge un rau de munte. Apa lui
curgatoare pune în miscare o mica moara de lana.
Aici este locul unic unde se poate savura vinuri vechi sau
gustă din platourile cu mancare tradi ționala romaneasca.
2.3.4 Impactul social și cultural
Turismul are și o profundă semnificație socio -umană. El ac ționează, prin natura sa,
atât asupra turiștilor în mod direc t, cât și asupra populației din zonele vizitate. De asemenea,
efectele turismului se răsfrâng și asupra calității mediului, a utilizării timpului liber și nu în
ultimul rând asupra legăturilor dintre națiuni.
Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizează comunicarea, schimbul de
idei, de informații, stimulând lărgirea orizontului cultural cu efect asupra formării intelectuale.
Una dintre cele mai importante funcții ale turismului constă în rolul său reconfortant, în
calitatea sa de a contri bui la regenerarea capacității de muncă a populației, atât prin formele
de odihnă, cât și prin formele de tratamente balneo -medicale. Totodată, turismul reprezintă un
mijloc de educație, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură și civilizație a oam enilor.
Pe lângă efectele pozitive în plan social, turismul poate genera și efecte negative :
Supraaglomerarea – un aflux de turiști în vârful de sezon deranjează rezidenții de la
activitățile lor zilnice, fapt ce poate conduce chiar la resentimente și osti litate, fiind o
problemă presantă mai ales în comunitățile rurale mici, lipsite de infrastructura și serviciile
necesare pentru satisfacerea cerințelor consumatorilor.
Standardizarea – intervine în procesul de satisfacere a dorințelor turiștilor pentru ca
sejurul să se desfășoare în condiții cât mai familiare. Deși peisajul, cazarea, alimentația
trebuie să satisfacă așteptările turiștilor pentru noutate și necunoscut, totuși nu trebuie să fie
foarte noi și foarte ciudate pentru că puțini turiști sunt în că utarea lucrurilor complet noi.
Distorsionarea și manipularea obiceiurilor și artei locale. Acesta este un efect
cultural negativ întâlnit și sub alte formulări, cum ar fi "pierderea de autenticitate a culturii
locale", "trivializarea culturii locale", "vu lgarizarea" acesteia.
LUCRARE DE LICENȚĂ
54 Tendința de imitație sau "efectul de demonstrație" – creează mari satisfacții și
frustrări în rândul localnicilor care se confruntă cu persoane cu stiluri de viață, standarde,
valori, ambiții și niveluri materiale total diferite de a le lor. Turiștii le apar localnicilor bogați,
plini de succes, interesanți și sofisticați, ceea ce cauzează, mai ales în rândul tinerilor dorința
de imitație.
Creșterea criminalității și a altor manifestări antisociale ale localnicilor . Turismul
de masă e ste adesea acompaniat de creșterea criminalității. Prezența unui mare număr de
turiști cu foarte mulți bani de cheltuit, cu bunuri de valoare( camere video, bijuterii),
reprezintă adesea o atracție pentru criminali și hoți.
Fragmentarea comunităților . Ariile turistice care se dovedesc foarte populare pentru
turiști vor deveni reședințe secundare pentru cei care -și permit să plătească prețuri ridicate
pentru case și terenuri.
Conflicte în utilizarea resurselor . Deposedarea populației locale se extinde și l a alte
aspecte cum ar fi lipsa de acces la resursele naturale proprii( apă, energie) datorită dezvoltării
turismului; supărătoare este și degradarea mediului și creșterea costurilor de utilizare a
infrastructurii pentru localnici, cum ar fi creșterea costu rilor pentru furnizarea apei sau a
facilităților sanitare.
Iritarea localnicilor datorită comportamentului turiștilor. Ignoranța și lipsa de
grijă a turiștilor care nu înțeleg să respecte obiceiurile și valorile morale ale localnicilor
provoacă iritarea a cestora, transformând o atitudine inițială de ospitalitate într -una de
antagonism și ostilitate.
2.3.5 Impactul asupra mediului înconjurător
Reprezentând un mijloc de valorificare a resurselor, implicațiile economice ale
turismului cuprind și elemente c are vizează o valorificare superioară a resurselor implicate în
derularea activității turistice, în special a celor naturale dar și antropice, turismul fiind pentru
multe dintre acestea singura modalitate de valorificare. Valorificarea resurselor turisti ce însă
trebuie să țină cont de principiul dezvoltării durabile, în sensul conservării patrimoniului
natural și cultural. În acestăordine de idei, legea turismului asigură managementul durabil al
resurselor și practicarea unui turism controlat în ariile p rotejate. Acest proiect instituie
principiul dezvoltării durabile și neagresive a turismului în vederea conservării și revalorizării
mediului, în derularea oricăror activități legate de turism. Astfel, sunt instituite măsuri în
LUCRARE DE LICENȚĂ
55 vederea planificării utiliz ării eficiente a spațiului și a terenului precum și controlul dezvoltării
urbanistice și amanajare a teritoriului în zonele de interes turistic. Totodată sunt prevăzute
obligații ale autorităților administrației publice pentru inventarierea resurselor turi stice
precum și stabilirea condițiilor și limitelor de exploatare a patrimoniului turistic natural și
antropic. În același timp, este reglementată necesitatea unei abordări globale și integrate a
gestionării resurselor naturale prin inițierea și promov area unor programe de conservare și
valorificare durabilă a resurselor naturale, în special a celor cu efecte sanogene și terapeutice,
a unor planuri de dezvoltare a stațiunilor turistice și a parcurilor naționale sau a rezervațiilor
naturale.
2.3.6 Impac tul amenajărilor hoteliere asupra dinamicii circulației turistice
Ca activitate ce permite încasari în moneda na ționala precum și în valuta, și care
contribuie la dezvoltarea comunita ților locale creand noi locuri de munca, turismul poate avea
influente a tat pozitive cat și negative.
Impactul pozitiv este reprezentat de:
• cresterea numarului de unita ți de cazare, îndeosebi în asezarile urbane și rurale defavorizate;
• sporirea numarului de unita ți de alimenta ție publica, prin sprijinirea ini țiativelor locale
pentru valorificarea bucatariei tradi ționale și utilizarea produselor locale specifice (vinuri,
branzeturi, produse de carne, legume și fructe, etc.);
• crearea condi țiilor de agrement -divertisment adecvat și diversificat, care de asemenea p oate
pune în valoare resursele locale (cai, calesti, sanii, barci, instala ții tradi ționale de agrement,
tarafuri, orchestre și fanfare, etc.);
• dezvoltarea unui comert specific cu produse de artizanat, albume, pliante, har ți, ghiduri,
diapozitive, CD -uri, etc.;
• modernizarea principalelor cai de comunica ție și de acces spre punctele de interes turistic;
• activita țile turistice pot interveni în asigurarea unor servicii care sa se integreze ambiental și
situate la preturi rezonabile;
• ofera sansa cresteri i pregatirii profesionale, prin specializarea personalului din turism,
îndeosebi a ghizilor, cu ridicat nivel cultural, buni cunoscatori de limbi straine;
• crearea condi țiilor ca, prin multitudinea formelor de turism, acestea sa se poata practica pe
tot parcursul anului, cu evitarea aglomera ției din sezonul turistic;
• cresterea veniturilor locale și generale, prin încurajarea de noi investi ții în turism.
LUCRARE DE LICENȚĂ
56 Impactul negativ este determinat în primul rand de ac țiunea distructiva a turistilor asupra
resurselor turistice. Acțiunile distructive – în multe cazuri inconstiente, datorata în special
lipsei de educa ție turistica și ecologica – pot fi numeroase, mai ales în zonele sau la
obiectivele la care se contureaza o evidenta concentrare turistica și în condițiile în care
dotarile și amenajarile turistice nu corespund cerintelor de protec ție a mediului.
Ele sunt provocate de:
– circula ția turistica necontrolata mai ales în afara traseelor marcate, prin distrugeri asupra
solului, vegeta ției, perturb arii faunei. Alte prejudicii sunt aduse prin declansarea de incendii,
impiedicarea refacerii ecologice, practicarea braconajului, ducand pana la dispari ția unor
specii. Circula ția turistica necontrolata, în grupuri mari, are influente negative și asupra
obiectivelor culturale;
– lipsa unor amenajari specifice, destinate popasurilor, instalarii corturilor, în zonele și traseele
de mare interes turistic. Produce fenomenul de degradare a peisajului, prin acumulari de
deseuri, gunoaie, etc.;
– exploatarea inten siva a resurselor naturale cu valente turistice (ape minerale, namoluri, gaze
de mofeta, plaje, apa lacurilor sarate s.a.). Se impune limitarea exploatarii acestor resurse în
raport cu valoarea rezervelor omologate, cu asigurarea unei exploatari ra ționale. Un rol
important il are respectarea perimetrelor hidrogeologice și a normelor sanitare de protec ție a
hidrozacamintelor cu valoare balneara;
– structurile turistice de primire, alimenta ție publica nu prezinta dotari de folosire a energiei
alternative, a r eciclarii și epurarii apelor utilizate, a depozitarii și compostarii gunoaielor.
În condi țiile dezvolt ării activit ăților turistice într-un ritm rapid, fenomenul de impact
negativ poate fi exprimat și prin:
o tendin ța de extindere a structurilor și serviciilo r turistice, în loc de utilizare
complex ă a dot ărilor existente;
o creșterea gradului de urbanizare a localit ăților;
o afluxul extins de turi ști conduce la suprasaturarea infrastructurilor turistice
existente și diversificarea formelor de poluare.
În acest con text, în special în zonele turistice care au statut de rezerva ții și parcuri
naționale, se pune problema dezvoltarii unui turism controlat și dirijat (ecoturism).
Activita țile turistice într-o arie naturala protejata trebuie sa fie în concordan ță cu
capacitatea de încarcare ecologica și cu particularita țile ecosistemelor existente. Amenajarea
și valorificarea turistica adecvata și prudenta, ca și gestionarea eficace trebuie sa devina
LUCRARE DE LICENȚĂ
57 punctul forte pentru pastrarea integrita ții ecologice a unor ast fel de resurse.
Principiul director al dezvoltarii turismului într-o astfel de zona protejata trebuie sa fie
acela de exploatare echilibrata a tuturor resurselor naturale, umane și culturale, într-un mod
care sa asigure satisfac ții deosebite tur istilor și posibilita ți de dezvoltare echilibrata și durabila
a asezarilor turistice aferente. De și la prima vedere activita țile turistice sunt poate cel mai
puțin poluante, totu și în timp ele conduc treptat și la poluarea mediului înconjurator.
Pe primul loc se situeaza dezvoltarea excesiva pe orizontala sub influenta directa a
cresterii popula ției și a cresterii mediului urban, cu dispari ția terenurilor naturale și a
padurilor, și nu în ultimul rand a terenurilor agricole prin extinderea infrastruc turii. În al
doilea rand, circula ția turistica intensa, cu vehicule particulare, în exces de viteza, genereaza
mai multe forme de poluare (a aerului, sonora, tasarea solului, s.a.).
Evaluarea impactului turismului asupra cadrului natural se trad uce prin prezentarea
principalelor efecte nedorite care se pot produce și care influenteaza echilibrul ecologic, al
ecosistemelor componente.
De asemenea, nu trebuie uitat ca turismul este legat în dezvoltarea sa – în virtutea
efectului multipli cator al activita ților turistice – de industrie și agricultura, care practicate
în/sau apropierea ariilor protejate conduce la modificari ireversibile asupra mediului
înconjurator. Încercarile de reducere a impactului negativ, respectarea cerintelor de pro tecție a
mediului, acordarea unui sprijin real unor astfel de activita ți, realizarea unor colaborari
multidisciplinare pot deschide calea dezvoltarii durabile a oricarei forme de turism.
Turismul este rareori o prioritate independenta întrucat este, de ob icei asociat cu
strategii mai vaste de sprijinire a competititvita ții, diversificand activita țile productive cu
zonele în declin, etc.
În ceea ce priveste tipologiile de interven ție, predomina înca investi țiile fizice și în
infrastructura care vizeaza cresterea ofertei de locuinte și imbunata țirea accesibilita ții unei
zone, mai curand decât interven țiile nefizice referitoare la furnizarea de servicii, marketingul
teritorial sau în general la diversificarea ofertei turistice. Cun toate acestea, dovezile par sa
arate ca, în general, politicile regionale privind turismul în noua perioada de programare
avanseaza în direc ția unei abordari mai calitative și mai integrate concentrata pe reducerea
tensiunilor în zonele de coasta și oferirea unui set mai dezvolta t de activita ți și de distrac ție.
În ciuda faptului ca nu vizeaza în mod specific turismul, politicile privind accesibilitatea și
protec ția mediului pot contribui în mod indirect dar semnificativ la dezvoltarea acestuia.
LUCRARE DE LICENȚĂ
58
3. STUDIU DE CAZ
COMPLEXUL CHEIL E GR ĂDIȘTEI
Pe drumul de la Bran spre Pitești, în dreptul localității Moeciu de Jos, se face la stînga
pentru a ajunge la Moeciu de Sus. Este o zonă în care agroturismul s -a dezvoltat enorm în
ultimii zece ani. După cinci kilometri parcurși pe un drum pli n de hîrtoape, în vale, pe
dreapta, după un podeț, răsare complexul Cheile Grădiștei. Cele zece hoteluri și vile cu o
arhitectură identică ascund în spate o pîrtie de schi pentr u începători. Drumul însă nu se
termină aici. El continuă prin pădure, pe versantul muntelui. După o serie de serpentine
abrupte, care se încolăcesc pe o distanță de 5,5 kilometri, și pe un asfalt neted ca -n palmă,
totul se luminează. Priveliștea de jur -împrejur copleșește. Se văd Masivul Piatra Craiului,
Munții Bucegi, iar cînd cerul e senin se observă și Postăvarul. Alte hoteluri și vile, identice cu
cele din vale, compun complexul Fundata -Cheile Grădiștei.
Este locul pe care multe loturi sportive l -au pr eferat pentru stagiile de pregătire pe
timp de iarnă. Canotoarele, echipele naționale și unele de club, precum Oltchim Rîmnicu –
Vîlcea, de volei, rugby sau fotbal au fost aici în cel puțin un cantonament. Mai nou, locul este
rîvnit și de loturile de biatlon și de schi fond.
LUCRARE DE LICENȚĂ
59 Ovidiu Gârbacea a anticipat încă din 1990 potențialul turistic al zonei. Fiu de țăran,
student, sportiv și antrenor de schi. Astăzi, om de turism cu un business care val orează peste
50 de milioane de euro. Casa Ovidiu, Casa Dorina, Casa Alex, Casa Bogdan și alte case –
hotel, toate albe și cu balcoane de lemn. Fost antrenor al lotului olimpic de biatlon, fost
antrenor de schi fond la clubul armatei din Brașov, Gârbacea a dus o viață de sportiv, însă cu
funcție de locotenent. Sportiv fiind, a călătorit mult și -a fost cazat la pensiuni turistice cochete
din Alpii țărilor unde concura cu schiorii.
Casa bătrânească a fost transformată într -o pensiune cu 7 dormitoare chiar la
începutul anului 1990. De Crăciun au sosit și primii turiști, care au plătit un tarif de 100 de
dolari pe noapte, pentru toată vila. De atunci și până astăzi, Ovidiu Gârbacea spune că în toate
weekendurile camerele au fost ocupate 100%. “Eu nu am camere li bere în niciun weekend, de
19 ani”, spune Gârbacea. 10 milioane de euro pentru al doilea complex Când a început
Gârbacea să cumpere teren prin Moeciu și Fundata, prețurile erau foarte mici. “Pe atunci am
luat teren cu 2 dolari metrul pătrat, iar astăzi cos tă și 200 de euro metrul”, spune patronul de
la Cheile Grădiștei. De la frați, de la mătuși, de la vecini, Gârbacea a cumpărat în total 6
hectare de teren la Cheile Grădiștei și alte 20 de hectare la Fundata, unde deja a demarat
construcțiile pentru cel de -al doilea complex turistic. “La Fundata o să fac un resort, așa cum
există în străinătate, unul de cinci stele.
Investiția este mare, dar merită. Voi construi și un stadion cu pistă de alergare, o sală
de sport, pârtie de schi, va fi cu adevărat un resor t mare de lux”, spune Gârbacea. Tot la schi îi
stă gândul, și doar atunci când vorbește despre sportul pe care l -a făcut timp de 25 de ani îi
zâmbește și fața. Business de milioane de euro fără niciun credit
În ultimii trei ani, Ovidiu Gârbacea a investi t în complexul turistic de la Cheile
Grădiștei peste 20 de milioane de euro. A fost scutit de impozit timp de 10 ani, iar profitul a
fost mereu reinvestit. Astfel, omul de afaceri a reușit să -și consolideze businessul fără a
împrumuta de la bănci niciun le u. “Prin anii ’90 am împrumutat de la o bancă vreo 4.000 de
mărci și a fost cumplit. Cu o dobândă de 150%, m -am străduit și am returnat banii în câteva
luni. De atunci, nu am mai făcut niciun credit”, spune Gârbacea. Brașoveanul este pasionat de
sport, pen tru că îi place competiția, de călătorii și de cărți.39
39 adevarul.ro/economie/imobiliare/a -deschis -pensiune -moeciu -1_50aca8747c42d5a66387c589/in dex.html
LUCRARE DE LICENȚĂ
60
3.1. Date de identificare
Denumire : CHEILE GRADISTEI S.R.L.
Adresa: Str. VLAD TEPES 14 BRASOV
Judetul: BRAȘOV
Numar de înmatriculare la Registrul Comertului: J08 /11 /1993
Telefon: 02684139 17
Stare societate: ÎNREGISTRAT din data 04 February 1993
Contact: Tel/fax:+40 -(0)268.237.419
Mobil:+40 -(0)-723.315.582
Web www.cheilegradistei .ro
www.moeciu.com
Centrul SPA
Centrul SPA din cadrul complexului Resort Fundata stă l a
dispozi ția turiștilor cu urmă toarele facilit ăți:
Pișcina (dimensiune 20 m x 10 m – 1.5 m adâncime)
Jacuzzi cu sistem de cromoterapie
Saun ă usca tă
Saun ă umed ă (cu aburi)
Vestiare și dușuri
Masaj
Cafe -Bar *
Tarifele de acces în centrul SPA sunt: 50 lei / adult / zi, 25 lei / copil / zi.
LUCRARE DE LICENȚĂ
61
Conferințe
În complexul Cheile Gradistei Fundata se pot organiza întâlniri de afaceri, simpozioane,
conferin țe. Sălile stau la dispozi ție cu toate dot ările
tehnice necesare.
Săli de conferință Resort Fundata :
1 sala de conferinț e pentru 250 persoane:
Sala Bucegi
Situare: la baza restaurantului;
Dotari: videoproiector , ecran de proiec ție, flipchart.
Preț î nchiriere: 500 lei/zi/sala
1 sal ă de conferin țe pentru 200 persoane: Sala Piatra Craiului
Situare: la ultimul nivel al restaurantului;
Dotari: videoproiector , ecran de proiec ție, flipchart.
Preț închiriere: 500 lei/zi/sala
1 sala de conferin țe pentru 40 persoane
Situare: în cadrul Hotelului Sport;
Dotari: videoproiector , ecran de proiec ție, flipchart.
Preț închiriere: 250 lei/zi/sala
1 sala de conferin țe pentru 300 persoane: Sala Polivalenta
Situare: lângă Hotel Sport;
Dotări: videoproiector , ecran de proiec ție, flipchart.
Preț închiriere: 700 lei/zi/sala
Preturi închiriere videoproiector: 240 lei/zi
În complexul Resort Moeciu , puteți găsi urmă toarele săli de conferin ță:
1 sală de conferin ță pentru 150 – 600 persoane
1 sală de conferință pentru 120 persoane
1 sală de conferință pentru 45 – 50 persoane
1 sală de conferință pentru 20 – 25 persoane
Agrement
În complexul hotelier Resort Fundat a pute ți să practicaț i diferite activit țăi de
agrement. Unele din activit ăți se pot practica și în echipă . Centru de închiriere echipamente
sportive stă la dispozi ție cu o gam ă de echipamente: s ăniuțe, schiuri, snowboard, rachete de
tenis, biciclete și ma șini de teren.
LUCRARE DE LICENȚĂ
62
Prețurile informative pentru aceste activit țăi sunt:
Tur off road cu maș ini Land Rover: 390 lei + TVA/tur/ma șină de 2-3 ore
Teren tenis: 20,00 lei/ora, rachet ă tenis: 12,50 lei/rachet ă/ora
Teren volei și miniteren de fotbal: incluse în costu l cazării (Resort Moeciu)
Paintball – 0,30 bani/bil ă + tva
Tir cu arcul: 300 lei/arc x 3 arcuri = 900 lei + tva, nelimitat
Pub: – băuturi, billiard 20 lei/ora, ping pong 15 lei/ora
Terenuri Tenis, Fotbal și Streetball
Relaxare prin practicarea unor sporturi în aer liber:
minifotbal pe iarb ă, tenis de câ mp, streetball.
În complexul Resort Fundata se pune la dispozi ție:
2 terenuri de tenis, 1 teren de fotbal, teren de
streetball.
Parc de Aventur ă
În complexul turistic Resort Fundata, în septembrie 2012 s –
a deschis un parc de aventur ă, cu jocuri de alpinism prin
copaci.Sunt dispo nibile 3 trasee pentru adolesc enți și
adul ți, cu grade de dificultate diferite și 1 traseu pentru
copii .
Sala de Fitness
La demisolul Hotelului Sport va sta la dispozi ție o sala
de for ța și de fitness ultramoderna.
Mountain biking
Puteți închiria biciclete mountainbike marca TREK (all-
mountain, cross country, downhill). Există trasee de downhill și
cross country și o pist ă asfaltat ă de 1,7 km
Tururi Off -road
Explora ți vecin ătățile complexelor turistice Cheile
LUCRARE DE LICENȚĂ
63
Gradi șei în tururi off -road cu ma șini Land Rover .
Tarifele: 390 lei + TVA/tur/ma șină de 2-3 ore.
Propunere inedita : Excursii off-road cu ma șini Suzuky Jimny :
Echitaț ie
Panou de c ățărare
Pârtie de schi
Pârtia din complexul turisitic Resort Fundata are o lungime
de 400 de metri , diferen țe de nivel: 30 de metri . Pârtia este
dotată cu instala ție pe cablu teleski și instala ții pentru
zăpadă artificial ă. Gradul de dificultate al p ârtiei este:
"mediu".
3.1.1 Compartimente de conducere și administrare
În complex funcționează următoarele departamente:
• Contabilitate , condus de directorul economic sau contabilul -șef, având ca
responsabilitat e activitățile de casierie, facturare, controlul încasărilor, debitorii, furnizorii și
trezoreria (verificarea finală a încasărilor hotelului), cuprinzând și resursele umane.
• Aprovizionare ,condus de șeful responsabil cu aprovizionarea, care transmite
comenzi furnizorilor și gestioneaza stocurile. Serviciul de aprovizionare centralizează toate
comenzile emise de către diferitele servicii ale hotelului, fiind singurul în masură care poate
să transmită comenzile furnizorilor.
• Front -office , activitățile s ale specifice desfășurându -se la nivelul holului de intrare,
LUCRARE DE LICENȚĂ
64 condus de șeful de recepție care are în subordine ceilalți angajați.ai acestui departament
(recepționer, lucrător rezervări, telefonistă, casier, facturier, bagajist și lucrătorii de noapte);
• Cazare , condus de directorul de cazare care are în subordine șeful de recepție,
guvernanta generală și administratorul șef. Cazarea turiștilor în hotel se face la orice oră, în
limita locurilor disponibile (în acest sens lucrătorii de la recepție trebuie să cunoască foarte
bine starea permanentă a camerelor pentru evitarea surprizelor neplăcute) și în funcție de
rezervările și contractele facute anterior și confirmate. Hotelul este dotat cu camere pentru
handicapați și nefumători dotat cu cele mai moderne facilități, având următoarea structură:
single, double, French -cu pat de mijloc, suite și apartamente.
• Alimenta ție, condus de directorul de alimentație care are în subordine șeful de
restaurant, responsabilul cu banchetele și reuniunile și directorul ex ecutiv din departamentul
de alimentație. Restaurantul oferă într -o ambianță deosebită preparate culinare cu specific
românesc, tradi țional,iar Snack Barul oferă gustări calde și reci, precum și o gamă variată de
băuturi și cockteiluri. Salonul restaurantul ui se încadrează Normelor aprobate prin Ord. M.T.
NR.56/1995, și anume: 1,3m*m/loc la masă;
• Resurse umane , ale cărui atribuții sunt: angajarea, recrutarea, promovarea, pregătirea
angajaților; remunerația angajaților; analiza și evaluarea posturilor.
• Tehnic, foarte util pentru buna funcționare a echipamentelor tehnice și electronice,
necesare pentru desfățurarea eficientă în hotel. Personalul acestui departament este format din
electronist, electrician, mecanic, decorator, ei având un statut de colaborat ori cu hotelul.
• Alte servicii , folosite datorită faptului că majoritatea clienților acestui hotel sunt
oameni de afaceri, iar premisele de bază ale unei afaceri de succes sau ale unei întâlniri de
afaceri sau în interes de serviciu sunt aparatura perform anta în domeniu și ambianța, astfel,
serviciile oferite de hotelul Gradistea stau la dispoziția clienților în Business Center și
Meeting Room. Pentru relaxare și menținerea formei fizice, centrul de întreținere pune la
dispozi ția clienților: saună, masaj, coafură, frizerie.
LUCRARE DE LICENȚĂ
65
3.1.2 Organigrama departamentului de cazare
Fig. 3.1 Organigrama departamentului de cazare
3. 2. Trasee turistice
Rasnov ( 675 m ) -Malaiesti ( 1720 m ) – Varful Omu ( 2505 m )
MARCAJ : Banda albastra; DURATA : 5 ore pana la Malaiesti , 8 ore pana la Cabana
Omul
Bran ( 760 m ) – Poarta – Culmea Clincea – Muchia Țiganesti – Hornul Scarii –
Varful Scara ( 2422 m ) – Saua Hornurilor (2315 m ) – Varful Omu ( 2505 m )
LUCRARE DE LICENȚĂ
66 MARCAJ : Banda ro șie; DURATA : 7 ore ; traseu nerecomandat iarna
Bran ( 760 m ) -Valea Ciubotea – Varful Scara ( 2422 m ) – Varful Omu ( 2505 m )
MARCAJ : Triunghi galben ; DURATA : 7 ore ; traseu dificil și periculos iarna
Bran ( 760 m ) – Valea Gaura – Cabana Omu ( 2505 m )
MARCAJ : Cruce ro șie; DURATA : 7 ore ; traseu dificil și periculos iarna
Bran ( 760 m ) – Poarta – Culmea Țiganesti ( 2195 m ) – Valea Țiganesti ( 2050 m ) –
Malaiesti ( 1720 m )
MARCAJ: Banda ro șie/Banda galbena; DURATA : 6 ore ; nerecomandat iarna
Bran ( 760 m ) – Simon ( 800 m ) -Plaiul lui Lam – Poiana Gutanului ( 1460 m ) -Saua
Strunga ( 1909 m ) – Cabana Padina ( 1525 m )
MARCAJ : Banda ro șie; DURATA : 7 ore ; nerecomandat iarna
Moeciu de Sus ( 950 m ) – Poiana Gutanului ( 1460 m ) – Saua Batrana ( 2181 m ) –
Hotel Pestera ( 1610 m)
MARCAJ : T riunghi ro șu; DURATA : 8 ore ; periculos și dificil, nerecomandat iarna
Moeciu de Sus ( 950 m ) – Valea Bangaleasa – Saua Strunga ( 1909 m ) – Cabana
Padina ( 1520 m )
MARCAJ : Cruce ro șie; DURATA : 7 ore ; traseu nerecomandat iarna
3.3. Analiza situa ției existente
3.3.1 Auditul extern
Factorii mediului extern
Factorii naturali – sunt unii dintre cei mai importan ți factori care influenteaza
activitatea unui hotel. Nu toate zonele din tara sau străinătate sunt favorabile turismului. Zona
de munte este foarte propice turismului deoarece în ori ce sezon al anului cererea este foarte
crescuta, în schimb zonele cu deschidere la mari sau oceane sunt cerute numai vara.
Complexul Cheile Gradistei este situat în Moeciu de Jos, la 30 km de Brasov într-o zona cu
peisaj montan și cu privelisti panoramice. Iarna, ocuparea complexului este în propor ți de
100% iar vara 75%.
De asemenea activitatea hotelului mai este influentata și de activita țiile de agrement
care se pot practica aici: plimbari cu bicicleta, plmbari cu ATV -ul, iar iarna aici se poate
practica ski -ul pe partia de langa complex.
Clarul, spa țiosul, func ționalul și confortul sunt calificative care definesc cu exactitate
LUCRARE DE LICENȚĂ
67 acest complex.
Factorii demografici – mediul demografic influenteaza activitatea unei firme d eoarece
trebuie cunoscute strategiile care fac o firma sa func ționeze. Trebuie cunoscuta structura
pietei poten țiale din punct de vedere al varstei, sex, reziden ți, structura pe varste, grupele
standard de varsta și daca se folosesc strategii diferite pen tru femei și barba ți. De asemenea
mai trebuie cunoscute aspectele legate de densitatea popula ției, mortalitate, natalitate și sporul
demografic..
Nivelul de pregatire și de educa ție al consumatorilor determina modul de manifestare a
cererii turistice. Oame nii de stiin ță din domeniul turismului au ajuns la concluzia ca
participarea la activita țile recreative tind sa creasca odata cu nivelul educa ției, deci și educa ția
constituie o motiva ție la practicarea turismului.
Factorii economici – sunt considera ți de către mul ți specialisti un criteriu fundamental
în funcție de care firma va lua o anumita hotarare provind piata ținta.
Produsul Intern Brut al României estimat pentru anul 2013 a fost de 631,1 miliarde lei
prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 3,5% față de anul 2012, potrivit datelor
Institutului Na țional de Statistică. Rata somajului înregistrat în luna octombrie 2013 a fost de
5.7% fa ță de 6.1% în luna octombrie anului anterior. Rata somajului înregistrat la femei a fost
de 5.2% iar la bar bați de 6.1%.
O pia ță trebuie s ă creasc ă într-un ritm normal, aceasta crestere trebuind sa fie cuprinsa
între 0-10%.
Concurenta este de asemenea și ea un factor foarte important deoarece multe firme
concureaza între ele direct și indirect dorind sa ocup e locul de lider pe pia ță.
Sporirea veniturilor disponibile este asociata, de obicei, cu o putere de cumparare mai
mare, deci cu posibilitatea de a cumpara produse turistice mai des, de a prelungi durata
calatoriei și a sejurului, de a efectua un circuit m ai lung.
Factorii socio – culturali – mediul socio -cultural impune studierea asa numitelor
comportamente de pia ță. Comportament organiza țional nu au toate firmele, aceste trebuind
gandit de fiecare în parte. Obiectivele urmarite de către firma sunt: crestere a cotei de pia ță,
satisfacerea clien ților, etc. Practic firma nu are cum sa cunoasca piata daca nu ia în calcul
tipologia nevoilor și dimensiunea comportamentala.
Este foarte important ca o firma sa cunoasca carei nevoi i se adreseaza: nevoi
materiale și nevoi fiziologice.
Acest mediu eviden țiaza dorintele clin ților, nivelul de educa ție al acestora, cultura lor,
LUCRARE DE LICENȚĂ
68 tradițiile, obiceiurile, convingerile dar și interesele acestora, de aceea s -a recurs la
personalizarea ofertei turistice.
Cererea turistica se ma ifesta în perioadele în care popula ția dispune de suficient timp
liber, acesta fiind un rezultat al civiliza ției moderne. Volumul de timp liber și forma în care
acesta este disponibil determina destina țiile turistice care pot fi vizate, modalitatea de
transport ce poate fi utilizata și activita țile care pot fi efectuate la locul de destina ție și pe
parcursul circuitului.
Factorii tehnologici – în Romania turismul nu este foarte dezvoltat. Chiar daca
Romania este o tara foarte mare aflata în centrul Europei și are multe obiective turistice foarte
importante, nu s -a gasit înca metoda cea mai eficienta de a o face remarcata printre celelalte
țări.
Branul este o sta țiune montana foarte importanta în care se poate practica turismul pe
toata perioada anului. De și turismul începe din ce în ce sa se modernizeze, aproape toate
hotelurile din stațiune încearcă sa satisfaca cat mai bine nevoile clien ților oferindu -le servicii
de ce mai mare calitate și foarte variate.
Turismul pentru tara este un element cheie, în Roman ia începand încetul cu încetul sa
se dezvolte vanzand pachete promo ționale la preturi atractive, turnarea unor filme, venirea de
personalita ți în tara etc.
Interesant este faptul ca la ora actuala pe piata mondiala specifica progresului tehnic,
doar 5% sun t ofertanți, ceea ce a permis cresterea permanenta a nivelului preturilor aplicate.
De asemenea factorii tehnologi pot influenta în sens pozitiv activitatea unei hotel,
doarece datorita retehnologizarii se poate dezvolta sistemul informatic, interentul, re zervariile
online etc.
De remarcat este dezvoltarea sistemelor globale de rezervare computerizata, ceea ce
usureaza accesul consumatorilor poten țiali la diferitele produse turistice oferite pe pia ță.
Factori politici – exista legi care reglementeaza ca fie care unitate de hotelarie sa de țina
diverse avize de func țioare. De asemenea legea 510/2002 reglementeaza categoria de hotel
din care face parte, Complexul Cheile Gradistei avand unita ți de cazare de 5*,4* dar și de 3*.
În România mediul politic este unul foarte instabil deoarece s -au determinat turbulente
și mari dezechilibre economice. Practic au fost permise forme specifice concurentei ilegale
fiind îndeparta ți investitorii corec ți.
LUCRARE DE LICENȚĂ
69
3.3.2 Analiza pie ței
Segmente deservite
Segmetul cl ientelei de afaceri cuprinde totate sejururile în interes de serviciu, inclusiv
participarea la conferinte și targuri. Clientela de afaceri se dovedeste foarte sensibila la
eficacitatea sistemelor de rezervare și la confortul oferit de echipamentele disponibile.
Principalele caracteristici ale poten țialilor nostri clien ți sunt:
Media de varsta caruia noi ne adresam este de 35 – peste 70 ani, deoarece aceasta
medie de varsta nu mai pune asa de mult accentul pe distrac ție ci pe relaxare, numarul de ore
de munca crescand;
Sex: p e aceasta categorie de segmentare nu se pune accentul pentru ca un produs
turistic se adresează atât persoanelor de sex feminin cat și de sex masculin;
Venit: este o categorie foarte importanta, în medie produsele turistice sunt scumpe, o
persoana care dor este sa se cazeze trebuie sa dispuna de un venit în medie, mai mare 1500
lei/luna brut
Educa ție: nu este o categorie de segmentare foarte importanta, deoarece pentru a face
turism nu este nevoie de o cultura foarte mare. Turism poate face și o persoana cu 10 clase dar
și o persoana cu facultate.
Ocupa ție: este o caracteristica importanta atat timp cat hotelul practica turism de
afaceri. Complexul efectuează acest tip de turism, dispunând chiar de sali de conferinta și de
diverse servicii legate de acest ti p de turism;
Majoritatea turistilor care se cazeaza la Complexul Cheile Gradistei sunt cei care
închireaza camerele prin intentermediul rezervarilor on -line facute pe saitul complexului.
020406080100120140160
Evoluția ocupării camerelorTuriști prin agenții
Oameni de afaceri
Turiști pe cont propriu
sursa: Evidențele Complexului “Cheile Grădiștei ”
LUCRARE DE LICENȚĂ
70 Datorita cererii foarte mari, turistii prefera sa -și rezerve camerele on -line sau prin
agen țiile de turism cu care Complexul are încheiate contracte decât sa ajunga la unitate și sa
observe ca nu mai sunt camere libere.
De aceea acestia se s itueaza pe primul loc în randul în randul consumatorilor
poten țiali, urma ți de oamenii de afaceri care se cazeaza în interes de afaceri , participand la
diferite reuniuni, sau la diferite activita ți recreative cum ar fii teambuilding.
3.4 Auditul intern
Complexul Cheile Gradistei este situat la 7 km de Castelul Bran și la 30 de km de
orasul Brasov. La început, dezvoltarea acestui complex a fost foarte lenta, prima Vila
construita fiind Vila Ovidiu urmata la puțin de Vila Dorina.dupa 7 ani de existență
Complexul a ajuns sa numere 9 vile și hoteluri calificate la 4 și 5 margarete, un
restaurant, un pub, terenuri de joaca pentru copii, terenuri de tennis și de volei, piscina
acoperita, partie de sky și multe altele.
3.4.1 Evaluarea int reprinderii
Complexu l Cheile Gradistei este situat la 7 km de Castelul Bran și la 30 de km de
orasul Brasov. La început, dezvoltarea acestui complex a fost foarte lenta, prima Vila
construita fiind Vila Ovidiu urmata la pu țin de Vila Dorina.dupa 7 ani de existen ță Complexul
a ajuns sa numere 9 vile și hoteluri calificate la 4 și 5 margarete, un restaurant, un pub,
terenuri de joaca pentru copii, terenuri de tennis și de volei, piscina acoperita, partie de sky și
multe altele.
Produsul turistic al complexului este reprezentat de ansamblul serviciilor sau
presta țiilor turistice oferite prin intermediul celor 9 unita ți de cazare care alcatuiesc acest
complex: Hotel Gradistea 4*, Minihotel Cheia 3*, Casa Ovidiu 3*, Casa Dorina 3*, Casa
Bogdan 3*, Casa Alex 4*, Casa de lemn 5*, Cas a Ana 5*, Casa Aron 4*.
LUCRARE DE LICENȚĂ
71 3.4.2 Analiza v ânzărilor
Luna Volumul vanzarilor (RON) în 2013
Ianuarie 40.924
Februarie 38.698
Martie 37.689
Aprilie 39.823
Mai 46.157
Iunie 48.145
Iulie 49.158
August 47.156
Septembrie 48.359
Octombrie 67.895
Noiembrie 86.536
Decembrie 97.356
TOTAL 647.896
3.4.3 Cota de pia ță și cota relativa de pia ță în func ție de concuren ță
Concurent Cifra de afaceri
(EURO) Cota de pia ță % Cota Relativa de
piață
Complex Cheile Gradistei 200000 50.0 1.57
Complex Craiasa Mu nților 127100 31.78 0.64
Pensiunea Regina Mun ților 24000 6 0.12
Vila Montana 10000 2.5 0.05
Alte Pensiuni 3900 0.97 0.02
Complexul Cheile Gradistei se afla pe locul I atat la cota de pia ță cat și la cota relativa de
piață.
LUCRARE DE LICENȚĂ
72 Raportul Calitate -pret
Concuren ții Pret Calitatea serviciilor
Mai mic Comparabil Mai Mic Mai slaba Comparabil Mai buna
Vila Lumini țitei – – x – – x
Pensiunea Regina
Mun ților – x – x – –
Vila Montana – x x – x –
Pensiunea Preda
Nicoleta – – x – x –
Din tabelul de mai sus rezuta ca societatea se confrunta cu numero și poten țiali
concuren ți, dar în momentul de faza Complexul Cheile Gradistei se afla liderul pe iata
turist ica din Bran dar mai ales din Moeciu de Jos.
3.5 Analiza SWOT
O societate pentru a ști unde , ce strategie de margeting s ă implementeze aceasta
trebuie s ă-și cunoasc ă punctele tari, punctele slabe, oportunit ățile dar și amen țințările
Complexul Cheile Gră diștei are urm ătoarea analiza SWOT:
Puncte tari:
-numărul mare de servicii oferite clien ților
-activit ăți de agrement diversificate
-prețuri foarte atr ăgătoare ,
-renumele Castelului Bran
-restaurantul complexului
-dezvoltarea continu ă a complexului
-prom ovarea Complexului Puncte slabe:
-infrastructura relativ slab ă
-amplasarea anumitor camere prezint ă
anumite dezavantaje
Oportunită ți :
-extinderea complexului
-forță de munc ă calificat ă
-posibilitatea de a intra pe noi pie țe turistice
Amenin țări:
-conc urența destul de mare
-dezvoltarea tot mai intens p a Branului poate
duci la o supraaglomerare
-slaba imagine a Româ niei pe plan extern
LUCRARE DE LICENȚĂ
73
În urma analizei SWOT se obser vă că societate a are mai multe puncte tari decâ t
puncte slabe, nu degeaba fiind considera ta ce -a mai importanta societate turistica din zona
Bran -Moeciu.
Complexul Cheile Gradistei sta bine din toate punctele de vedere, atat ca produse
oferite, ca tarife practica, calitatea serviicilor oferite dar și ca promovare.
Clien ții
Pe perioada extra s ezomului complexul primeste multe oferte din partea multor firme
pentru organizarea de întruniri de afaceri.
Principalele categorii de clien ți care se cazeaza la complex sunt atat de na ționalitate
romana cat și de alte na ționalita ți, majoritatea venind ai ci cu motiv de recreere.
Concurenta
Pentru hoteluri, pensiuni,vile și restaurante concuren ții sunt urmatorii:
Vila Bran (complex turistic)
Popasul Reginei (pensiune)
Vraja Muntelui
Craiasa Mun ților
Pensiunea Andra
Pensiunea Casa Tohaneana
Pensiunea Mir
Satul de vacan ță „Select Holiday Villas”
Taverna Lupilor (restaurant)
Concuren ța din zona este foarte mare, pe zi ce trece apar noi unit ăți de cazare care pot
pune în pericol activitatea Complexului. Datorit ă renumelui c âștigat de Complexul Cheile
Gradistei puțin firme reusesc s ă-și câstige renumele.
3.6 Program de marketing
3.6.1 Obiective de marketing
Obiectivele noastre de marketing sunt de a atrage c ât mai mul ți turisti și satisfacerea
deplin ă a nevoilor acestra. De asemenea obiectivul nostru mai este acela de a ob ține profit și
de a ne dezvolta în continuare, at ât ca gama de servicii dar și ca extindere.
LUCRARE DE LICENȚĂ
74
3.6.2 Strategia de produs
Analiza BCG
Produsul
turistic Volumul
vanzarilor
(2012) Valoarea vanzarilor în 2013
Cheile
Gradistei Craiasa
Mun ților P. Montana P.Regina
Mun ților
1.Cazare 87.500 93.000 54.870 3.780 3.000
2.Alimenta ție 79.000 86.000 67.940 10.000 7.260
3.Intermedieri
servicii 6.900 8.000 2.000 1.000 720
4.Baza
agrement 2.300 2.800 1.988 212 200
Cota relativ ă de pia ță
– În compara ție cu Craiasa Mun ților
1. Cazare 93.000/54.870=1,69
2. Alimenta ție 86.000/67.940=1,26
3. Intermediere servicii 8.000/2.000=4
4. Baza agrement 2.800/1.988=1,40
– În compara ție cu P.Montana
1.Cazare 93.000/3.780=24,60
2.Alimenta ție 86.000/10.000=8,6
3.Intermediere servicii 8. 000/1000=8
4.Baza agrement 2.800/212=13,20
Ritmul de crestere a pietei (%)
1. [(93.000+54.870+3.780+3000)/144.000]·100 -100=7,39 %
2. [(86.000+67.940+10.000+7240)/163.000]·100 -100=5,01 %
3. [(8.000+2.000+1.000+720)/10.000]·100 -100=17,2 %
4. [(2.800+1.988+212+200)/4.4 00]·100 -100=18,18 %
LUCRARE DE LICENȚĂ
75
Ciclul de via ță al produselor
Gamele de servicii în turism au o durata de via ță mai lunga și se uzează mai greu fa ță
de alte game de servicii sau de produse din alte categorii de activita ți.
Ciclul de via ță al unui produs este cel mai bine pus în eviden ță de evoluția vânzărilor
și profiturilor.
În timpul lansării unui produs turistic este cel mai greu introducerea acestuia pe piața,
încercând sa se ofere servicii cat mai diversificate pentru a se diferenția de ceilalți concurenți.
De asemenea a avea succes un produs turistic este nevoie de o promovare cat mai riguroasa a
imaginii acelui produs. La momentul incipient a unei game de servicii acestea ar trebui
promovate prin oferirea lor gratuita adăugata acelei game de servicii mai vechi . De exemplu
unitatea Cheile Gradistei a introdus serviciile de sauna, masaj, fitness,jacuzzi, hidromasaj ele
fiind un adagiu la serviciile de cazare. Și serviciul de transport poate fi considerat în stadiul de
lansare, deoarece este relativ nou pe pia ță, fiind și acesta un serviciu suplimentar deoarece nu
toti clien ții solicita acest tip de serviciu.
Faza de creștere a produsului turistic este reprezentata prin apariția concurentei,
„lupta” pentru a castiga „războiul” dintre pensiunile și hotelurile din B ran, fiecare încercând
sa ofere servicii cat mai diversificate, de o calitate cat mai superioara, la costuri cat mai
reduse. Serviciile de cazare, alimenta ție și agrement sunt foarte solicitate, acest lucru
observandu -se în numarul mare de clien ți și din p rofitul relativ mare. Și serviciul salilor de
conferin ță este și acesta foarte solicitat deoarece în Romania a început sa se dezvolte în
ultima perioada turismul de afaceri, ei imbinand utilul cu placutul.
Faza de maturitate – este cea mai utilizata dintre toate celelalte faze ale ciclului vie ții
unui produs turistic În cadrul acestei faze se face diferen țierea dintre serviciile oferite de
diverse hoteluri, fiecare încercand sa acapareze cat mai multa clientela. Pentru a atrage mai
mulți clien ți complexul C heile Gradistei i și promoveaza serviciile prin:
-targuri de turism organizate -site Internet;
-reclama și publicitate.
Declinul unui produs turistic apare atunci cand veniturile și profiturile scad drastic.
Atunci când un produs turistic intra în declin a cesta va trebui re înoit.În momentul de fa ță
complexul Cheile Gradistei nu de ține nici un serviciu care se alfa în faza de declin.
LUCRARE DE LICENȚĂ
76 3.6.3 Strategia de pre ț
De obicei preturile sunt direct propor ționale cu gama de servicii care alcatuieste acel
produs dar și cu calitatea acestora.
Preturile oferite de com plexul Cheile Gradiste se pot găs i anterior la prezentarea
hotelurilor și vilelelor.
Prturile practicate de catre resturant sunt:
Mic dejun – aprox. 25 Ron / persoana – bufet suedez
Dejun – aprox. 50 Ron / persoana
Cina – aprox. 50 Ron / persoana
Cina festiva – aprox. 60 Ron / persoana
Pauza de cafea – aprox. 14,50 Ron / persoana
Include: suc, cafea, ceai, apa minerala, prajituri de casa
Piscina este cu uz intern iar tarifele la aceasta sunt:
-30,00 lei / adult
-15,00 lei/ copil
Accesul la ternul de tenis costa:
-pentru persoane care au rachete de tenis – o ora – 20,00 lei
-pentru persoane care nu au rachete de tenis – o ora – 30,00 lei
Închirieri ATV -uri:
-o ora o persoana – 60,00 lei
-o ora doua pers oane – 75,00 lei
Abonament teleski -30,00 lei/ persoana/zi
Închirieri echipamente ski – 30,00 lei/ persoana/zi
Strategia preturilor promo ționale:
Unitatea Cheile Gradistei oferă reduceri de pret pentru persoanele cazate în hoteluri și vile. De
asemenea se fac oferte speciale la cazare pentru grupurile mai mari de 15 persoane.
Strategia preturilor orientate spre valoare
Complexul îmbina foarte bine calitatea serviciilor oferite cu preturile practicate. Aceasta
strategie este una dintre cele mai avantajoas e, dar gradul de informare a clienților trebuie sa
fie ridicat, astfel turiștii vor ști de ce preturile sunt așa de ridicate.
Existe anumite servicii fara plata care sunt incluse în tarifele de cazare, cum ar fi:
LUCRARE DE LICENȚĂ
77 -depozitarea și păstrarea echipamentelor de schi
-păstrarea și restituirea obiectelor uitate
-comenzi taximetre
3.6.4 Politica de distribu ție
Complexul Cheile Gradistei oferă produse turistice atât prin canal de distribuție direct cat
și prin cel indirect scurt:
Canal de distribuție direct este oferit în momentul în care turistul ajunge la hotel și iși
comanda pachetul de servicii cat mai accesibil lui. Dar totuși exista un inconvenient în
cadrul acestui tip de canal de distribuție, acesta este ca, atunci când turistul ajunge la
hotel sa sesizeze ca nu mai exista camere libere, toate fiind ocupate; Cel mai des se
întâmpla de obicei de sărbători sau în momentul sezoanelor de vârf (sezon estival și
sezon de iarna).
Canal de distribuție indirect scurt , alegere produsului turistic se face prin intermediul
internetului. Acest canal de distribuție oferă numai avantaje, acestea ar fi: reduceri de
preț grupurilor de persoanelor care i și comanda produsul turistic prin acest mijloc de
distribuție și lipsa de griji, turistul știind ca are produsul asigurat.
Strateg ia de distribuție a complexului este aceea în functei de flexibilitatea sistemului,
strategia elastica. Acest tip de oferta se adaptează permanent la cerințele și nouta țile pieței.
Tot timpul cei care se afla la conducerea hotelului trebuie sa știe cerințe le și tendințele
segmentului de piața căruia i se adresează.
3.6.5 Strategia de promovare
Cea mai buna metoda de promovare a unui produs turistic este aceea de a -i face
publicitate prin: distribuirea de pliante, reclama televizata etc.
Cheile Gradistei a loca cca. 3% din pofitul firmei pentru promovarea imaginii fotelului.
Cpmlexul i și promovează produsele turistice prin târguri de turism, cum ar fi:
Interna țional Tourism Fair, Expo Sport și Agrement și Romhotel, reclama și publicitate, site –
uri Internet. Una dintre cea mai importanta cale de promovare a unui produs turistic este cea
televizata, deoarece tot mai multe persoane urmăresc porturile de televiziune naționale și
internaționale, și astfel i și pot face o imagine despre oferta turistica de servicii . De asemenea
LUCRARE DE LICENȚĂ
78 și impar țirea de pliante este o cale de promovare foarte eficace.
Punctul forte al complexului turistic Cheile Gradistei, restaurantul este renumit pe plan
interna țional, dupa difuzarea documentarului Discovery Channel. Prin mijlocul restaur antului
curge un rau de munte. Apa lui curgatoare pune în miscare o mica moara de lana.
LUCRARE DE LICENȚĂ
79
4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Pe parcursul lucrării s -a urmărit prezentarea turismul montan românesc din punct de
vedere al locului și rolu lui acestuia în cadrul pieței turistice românești,al tendințelor în
evoluția capacității de cazare în funcțiune și al dezvoltării stațiunilor montane în contextul
practicării unui turism durabil.
Apărut în zonele cu potențial natural și economic bogat, tu rismul montan a cunoscut în
ultimele decenii o evoluție spectaculoasă, atât în planul ofertei,cât și al cererii,sub influența a
numeroși factori. Dintre aceștia,un impact deosebit l -au avut creșterea veniturilor, dezvoltarea
ofertei turistice montane,prin crearea unor situri de referință și multiplicarea lor în foarte
multe țări ale lumii, dezvoltarea infrastructurii,difuziunea socială a practicilor turistice
montane,etc.
Astfel putem vorbi astăzi despre o "colonalizare a spațiului montan",destinat
satisfa cerii unei varietăți de nevoi și desfășurării unei largi palete de activități, cu efecte
pozitive importante în plan economic și social, dar adeseori negative pentru mediul montan și
general fragil,ceea ce a dus la conștientizarea necesității unei promovăr i a dezvoltării durabile
în zona montană și a intensificării măsurilor de protecție.
Tendințele actuale de pe piața turismului montan relevă o relativă stagnare a pieței
sporturilor de iarnă și în același timp creșterea interesului pentru practicarea unor sporturi de
vară în zonele montane și pentru petrecerea vacanțelor în mediul rural montan, fiind preferate
acele destinații care oferă o bună acesibilitate pentru principalele centre urbane emițătoare și o
mare atractivitate turistică corespunzătoare prin cipalelor motivații (contemplarea peisajelor,
drumeție,sporturi de vară, schi, etc.)
Acestor tendințe, promoterii turismului le -au răspuns prin adoptarea unor strategii de
amenajare și dezvoltare a zonelor montane care să corecteze greșelile din trecut, c aracterizate
printr -un interes mai mare acordat mediului natural dar și celui uman, prin abordarea
amenajării montane într -o concepție unitară, în perfectă armonie cu celelalte activități
economice(agricultura, silvicultura, prelucrarea lemnului), prin ac ordarea colectivităților
locale a mijloacelor de control al beneficiilor amenajării, prin susținerea mai ales a dezvoltării
stațiunilor mici și mijlocii, care aduc avanteje economice mai mari populației locale și nu
conduc la degradarea mediului, prin eval uarea capacității de primire a teritoriului sub aspect
fizic, ecologic, social -perceptiv și psihologic, în vederea unei dezvoltări durabile a turismului
montan, prin promovarea pe o scară mai largă a turismului social, prin urmărirea creșterii
LUCRARE DE LICENȚĂ
80 rentabilităț ii și calității serviciilor turistice prestate în stațiunile montane, prin coordonarea
permanentă a concepțiilor regionale și locale cu concepția turistică națională de amenajare și
dezvoltare a zonei montane, etc.
Toate acestea trebuie să își găsească ut ilitatea pentru țara noastră, în sensul că
România poate adopta o strategie de dezvoltare a turismului montan folosind experiența altor
țări, valorificând oportunitățile pieței internaționale și exploatând avantajele sau punctele forte
ale zonei noastre mo ntane. Carpații românești oferă nenumărate posibilități de valorificare în
concordanță cu noile preferințe ale clientelei turistice.
Efortul de îmbunătățire a echipamentelor și serviciilor turistice trebuie să fie însă
ridicat, pentru a putea satisface ac este preferințe.
Interesul autorităților naționale pentru dezvoltarea turismului montan și a turismului în
general va trebui să sporească. Recenta strategie națională de dezvoltare economică a
României pe termen mediu evidențiază, printre altele, necesita tea continuării privatizării, a
îmbunătățirii mediului de afaceri și a dezvoltării sectorului terțiar, precum și situarea între
obiectivele prioritare ale economiei naționale a celui legat de valorificarea eficientă a
potențialului turistic.
Acest lucru e ste de natură să ne dea speranțe în ceea ce privește implicarea mai
profundă și cu mai bune rezultate a statului român în dezvoltarea și promovarea turismului, ca
o ramură strategică, așa cum este considerat de foarte multe țări.
LUCRARE DE LICENȚĂ
81
BIBLIOGRAFIE
1. Albu Al. D (coord.) – Cooperarea economică internaționlă, tehnici, situații,
oportunități, Editura Expert, Bucuresti, 1998
2. Angelescu C, Jule D – Timpul liber, condiționări și implicații economice, Editura
Economică, București, 1997
3. B. Debarbieux – Touris m et montagne, Editura Economic ă, Paris, 1995
4. Bari I . – Economia mondială, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
5. Botez G., Lupu N -, Indrumator pentru turismul rural, ed. Rentrop si Straton,
Bucuresti, 1998
6. Bran F, Marin D, Simion T – Turismul rural. Modelul European., Editura
Economică, București, 1997
7. Bran F., Marin D, Simion T – Economia turismului și mediul înconjurător, Editura
Economică, București, 1998
8. Camarda Adina – Economia turismului, Editura Universității Transilvania, Brașov,
2008
9. Cormescu I. – Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura Economică,
București, 1998
10. Cosmescu I – Economia turismului – servicii turistice, Editura Universutății Lucian
Blaga, Sibiu, 1998
11. Cristureanu Cristiana – Economia si politica turismului interna țional, Editura
Abeona, București, 1992
12. Cristureanu, Cristiana – Strategii și tranzacții în turismul internațional, Editura
C.H. Beck, București, 2006
13. Dewailly J. M., Flament E . – Le tourisme, SEDES, Paris, 2000
14. Fr. Vellas, Becherel L – International Touri sm. An Economic Perspective, Mac
Millan Press Ltel, London, 1995
15. Glăvan V – Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management –
Turism, EDEN, București 1996,
16. Ispas Ana, Onuț E . – Economia turismului, Editura Universității Transilvania,
Brașov, 2004
17. Kotler Ph – Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 2001
18. Lanquar R . – Le tourisme international, 5o ed, PUF, Paris, 1992
19. Minciu Rodica –Economia turismului, Ed. aIIa revăzută, Editura Uranus, 2003
20. Minciu, R . Economia Turismului, B ucurești, Editura Uranus, 2001
21. Mincu Rodica, Ispas Ana – Economia turismului, Universitatea Transilvania,
Brașov, 1994
22. Nedelea Al. – Piața turistică, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 2003
23. Negoescu Bebe – Geoografie economica, editura Teora, București, 1998
24. Nistoreanu P – Turismul rural. O afacere mică cu perspective mari, Editura
Didactică și Pedagogică RA, București 1999,
25. Nistoreanu Puiu – Management in turism, Editura ASE, Bucuresti, 2002
26. Tinard Y – Le tourisme – Economie et Management, 2ee d, Ediscience International,
Paris, 1994
27. Țigu Gabriela – Turismul montan, Editura Uranus, București, 2001
28. Colectia Tezaurul Romaniei – Castelul Bran, brosura 1997
LUCRARE DE LICENȚĂ
82 29. adevarul.ro/economie/imobi liare/a -deschis -pensiune –
moeciu _50aca8747c42d5a66387c589/index.html
30. www. monitoruloficial.ro
31. www.antrec.ro
32. www.infomoeciu.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Template Licenta Rei 2014nfinal [617300] (ID: 617300)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.