TEMELE PENTRU ACASA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR: ATITTUDINI ȘI [606859]
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITАTEА DE STАT DIN MOLDOVА
FАCULTАTEА DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE АLE EDUCАȚIEI,
SOCIOLOGIE ȘI АSISTENȚĂ SOCIАLĂ
DEPАRTАMENTUL SOCIOLOGIE ȘI АSISTENȚĂ SOCIАLĂ
Șaragov Ana
TEMELE PENTRU ACASA ÎN ÎNVĂȚĂMÂN TUL PRIMAR:
ATITTUDINI ȘI PRACTICI (cazul orașului Donduș eni)
Teză de licență
Speciаlitаteа – Sociologie
Șef Depаrtаment _______________ Milicenco Stelа , doctor, conf. univ.
(semnăturа)
Conducător științific: _____________ Cheianu -Andrei Diana , doctor, conf. univ.
(semnăturа)
Аutorul: _______________
(semnăturа)
CHIȘINĂU – 2019
2
CUPRINS
Introducere ………………………………………………………………………………………………….. 3
Capitolul 1. Aspecte teoretico -metodologice privind temele pentru acasă în
învățământul primar
1.1. Temele pentru acasă în învăț ământul primar: definiții, rol și semnificații….. ……………… 10
1.2. Temele pentru acasă prin prisma teoriei funcționaliste …………………………………………….. 15
1.3. Metodologia de cercetare a atitudinii părinților și cadrelor didactice privind temele
pentru acasă în învățământul primar. ………………………………………………… …………………………. 20
1.4. Concluzii Capitolul I …………………………………………………………………. ……………………….. 27
Capitolul 2. Atitudinile și practicile părinților, cadrelor didactice referitoare la
temele pentru acasă în învățământul primar
2.1. Instrucțiunea privind managementul temelor pentru acasă în învățămân tul primar,
gimnaz ial și liceal: p uncte tari și puncte slabe…………… ………………………………. ………….. . 28
2.2. Atitudinile părinților și cadrelor didactice referitore la temele pentru acasă în
învățământul primar…………………………………………………………………………………………………… 31
2.3. Dificultățile cu care se confruntă părinții și cadrele didactice referitoare la temele pe
acasă în învă țământul primar ……………………….. ………………………………………………… ………. … 39
2.4. Concluzii Capitolul II………………………………………………………………………………………….. 43
Concluzii generаle și recomаndări ………………… ………………………… ……… ………………. 45
Bibliografia ……….. ……………………………………………………………………. ……… …………….. . 48
Anexe
Anexa 1. Chestionarul sociologic…………. ……………………………………………… ……… ……………..
Anexa 2. Chestiona rul cu date…………………………………………………………………… …….. ………..
Anexa 3. Ghidul de interviu pentru cadre le didactice…………………………………… …….. ………..
Anexa 4. Ghidul de interviu pentr u parinți……………………………………. ……………. …….. ………..
Anexa 5. Date despre parinții intervievați ………… ……………………… ………….. …………………….. .
Anexa 6. Date despre cadrele didactice interv ievate………………………………………………………
Anexa 7. Transcriptul interviul ui cu unul din parinte……………… ……………………. ……… ……….
Anexa 8. Transcriptul interviului cu unul din cadre didactice……. …………………. ……… ………..
Declarația privind asumarea răspunderii ……………………………………………….. ……… ………..
51
55
62
64
66
66
67
71
74
3
INTRODUCERE
Actualitatea temei. În ultimul timp, în Republica Moldova, tot mai actuală a devenit
problema teme lor pentru acasă. Tot mai des auzim următoarele întrebări: Ce teme se propun
elevilor? Cu ce scop? E necesar oare de verificat/evaluat temele pentru acasă? Dacă elevul nu și -a
făcut temele, va fi el oare evaluat cu o notă negativă?
De ce apar astfel de înt rebări? Deoarece există un număr mare de profesori, o multitudine de
cerințe, probe de evaluare și examene, dar și diferite atitudini ale elevilor față de temele lor pe
acasă, etc.
Întrebările care sunt legate de eficientizarea activitatății de învățare a elevilor sunt printre cele
mai actuale în domeniul pedagogic. În acest context, temele de acasă au misiunea de a consolida
materialul didactic studiat la lecție, contribuind la formarea competențelor -cheie ale elevului.
Problema temelor pe acasă îngrijore ază atât profesorii, cât și părinții. Este o problemă veche,
ce necesită o soluționare. Unii consideră că fără teme pentru acasă nu e posibilă realizarea
curriculumui. Școala modernă ar trebui nu numai să formeze un anumit set de cunoștințe elevilor, ci
și să trezească dorința lor de autoinstruire și autoeducare, spre realizarea abilităților lor. O condiție
prealabilă pentru dezvoltarea acestor procese este activarea activității educaționale și cognitive a
elevilor.
Alții spun că temele pentru acasă sunt o formalitate, deoarece scopul lecției trebuie atins pe
parcursul ei, iar copiii trebuie să aibă timp și pentru joacă sau alte activități. Cine dintre noi nu a
visat să fie anulate toate temele pe acasă?
În diferite țări atitudinea factorilor educaționali fa ță de teme este diferită. Părinții britanici și
francezi ai elevilor din clasele primare nu mai vor să -și vadă copiii seară deasupra manualelor. În
Anglia temă pe acasă este săptămânală, până în anul 4 inclusiv, se dă o săptămână la Matematică și
una la L iteratură, din anul 5, se dă la ambele. Temele copii le primesc vinerea și le prezintă la școală
în miercurea următoare. Rezolvarea nu durează mai mult de 30 de minute.1 Elevilor de la Școala
primară Inverlochy din Fort William li s -a cerut ca în locul te melor pe care trebuiau să le facă acasă,
să citească reviste, benzi desenate și cărți. 2
În Hongkong, Taiwan și Japonia, de exemplu, copiii au mai puține teme pentru acasă decât
semenii lor din alte țări. În Franța sunt anulate toate temele pe acasă pentru toți copiii de până la 11
1 Învățământul în lume, episodul 1. Școala în An glia [Accesat 23.03.2019] Disponibil:
https://pisicapesarma.ro/invatamantul -in-lume -episodul -1-scoala -in-anglia/
2 Marea Britanie: o școală a eliminat temele pentru acasă ale elevilor [Accesat 23.03.2019] Disponibil:
https://www.dcnews.ro/marea -britanie -o-coala -a-eliminat -temele -pentru -acasa -ale-
elevilor_521595.html
4
ani. Mai exact, acești copii își fac temele nu acasă, ci la școală. Pentru aceasta ei au la dispoziție
câte o jumătate de oră pe zi.
În Republica Moldova, din 1 septembrie 2018 a intrat în vigoare un nou regulament:
Instrucțiune a privind managementul temelor pentru acasă în învățământul primar, gimnazial și
licea l, elaborată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Instrucțiunea
stabilește aspectele esențiale privind temele pentru acasă:
• rolul tem elor pentru acasă în atingerea finalităților educaționale;
• recomandări metodologice și psihologice privind managementul temelor pentru acasă;
• timpul estimativ alocat efectuării acestora de către elevi;
• specificul temelor pentru acasă.
În acest con text, temele pentru acasă au misiunea: (I) de a consolida materialul didactic
studiat la lecție, contribuind la formarea competențelor -cheie ale elevului; (II) de a contribui la
realizarea obiectivelor urmărite, sunt o continuare firească a lecției, asigur ă utilizarea creatoare a
capacităților dobândite pe parcursul lecției; (III) de a consolida rezultatele învățării, dezvoltarea
abilităților de organizare a timpului de învățare și obținerea unor efecte durabile ale învățării în
traseul dezvoltării personal e a elevului; (IV) de a contribui la consolidarea imaginii de sine a
elevului, la stimularea motivației, curiozității și responsabilității elevului, dezvoltându -I încrederea
în forțele proprii și manifestare a inițiativei în realizarea sarcinilor; (V) de a dezvolta deprinderile de
lucru de sinestătător ale elevului, precum și de a -l pregăti pentru evaluările finale la discipline; (VI)
de a consolida parteneriatului școală -familie, școală -comunitate prin respectarea principiului de
șanse egale, creșterea în crederii familiei în școală, motivarea elevului pentru autodezvoltare și
implicare în activități de voluntariat etc.3
Instrucțiunea definește managementul temelor pentru acasă pentru fiecare treaptă de
școlaritate și pentru fiecare arie curriculară.4
În ve derea reglementării temelor pentru acasă în învățământul primar și raționalizarea
timpului necesar pentru efectuarea acestora Instrucțiunea recomandă ca timpul alocat temelor
pentru acasă să fie folosit, în mare măsură, pentru lectură și diferite activităț i interactive, amuzante
și antrenante pentru elevi. În ciclul primar, timpul alocat temelor pentru acasă nu trebuie să
depășească 45 -60 de minute zilnic pentru toți elevii. În perioada de vacanță, după probele de
evaluare sumativă și în zilele de activităț i transdiciplinare, nu se vor da teme pentru acasă. Temele
3 Ministerul Educației, Cul turii și Cercetării Al Republicii Moldova, Instrucț iunea metodică privind managementul
temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal . Chisinau, 2 018 [Accesat 23.03.2019] Disponibil:
http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=5622
4 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării Al Republicii Moldova Instruc țiunea metodică privind managementul
temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnaz ial și liceal . Disponibil:
http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=5622
5
nu vor fi ca o metodă de pedeapsa ca exemplu: teme cu volum mare și grad înalt de complexitate,
teme necunoscute și ne trecute la lecție și nu implică studiu individual suplimentar din partea
elevu lui. La fel nu e admis să fie notate temele pentru acasă cu note insuficiente în caz dacă nu s -a
realizat correct temă său integral. La rândul său se vor nota doar temele constituite dintr -o sarcină
complexă, cu un grad sporit de dificultate, la realizarea cărora a luat mult timp.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a introdus în metodologia existentă modificări ce
presupun anularea temelor pentru acasă în clasele primare în unele situații, de exemplu pentru
vacanțe și zile de odihnă. Cei de la Mi nisterul Educației spun că propunerea de a anula temele
pentru acasă aparține părinților, care au adresat Ministerului plângeri în acest sens. Conducerea
Ministerului a ținut cont de opiniile mamelor și taților, ca urmare – respectivele modificări au fost
introduse în metodologie.
Gradul de investigare a temei . Dacă e să vorbim de gradul de investigare a temei, acestă
temă e puțin studiată, însă sunt un anumit număr de cercetări în acest domeniu. Multe dintre ele
analizează aspectul de performanță din viziu nea pedagogilor și psihologilor. Doar savantul Gerald
K. LeTendre a efectuat timp de 10 ani mai multe cercetări și a ajuns la concluzia că doar 7 la sută
din elevii claselor a 4 -a din 59 de țări ale lumii nu primesc teme pe acasă, iar rezultatele lor la
învățătură nu au de suferit din această cauză. Savantul susține că timpul îndelungat petrecut
deasupra manualelor și caietelor nu trece fără consecințe. O jumătate de oră pe zi pentru pregătirea
temelor pe acasă este deja un stres pentru un copil, consideră savantul. Cel mai rău e că sunt afectați
în special elevii claselor primare. Organismul lor încă nu este pregătit pentru o asemenea
încărcătură. 5
„Încă în secolul al XIX -lea, temele pe acasă erau o pedeapsă pentru copil, acesta fiind lipsit
de timp pentru distracții. De ce astăzi copiii nu pot învăța fără a avea teme pe acasă?”, se întreabă
Gerald K. LeTendre, profesor la Universitatea Pennsylvania.
Cea mai compehensivă cercetare a temelor pentru acasă de până acum provine dintr -o meta –
analiză realizată de profesorul de psihologie din cadrul universității Duke University, Harris
Cooper, în 2006. Acesta a găsit dovezi ale unei corelații positive între temele pentru acasă și
realizările elevilor, adică elevii care au făcut temele pentru acasă să se descurce m ai bine la școală.
Analiza lui Cooper s -a concentrat asupra modului în care temele pe acasă influențează studiile
academice a elevilor – notele de la test, de exemplu. Raportul său a remarcat că temele pe acasă tind
să îmbunătățească obiceiurile de învățat , atitudinea față de școală, auto -disciplină, curiozitatea și
5 Un savant american susține că temele pe acasă nu sunt eficiente pentru elevi [Accesat 24.03.2019] Disponibil:
http://odoras.md/copii/dezvoltare/un -savant -american -sustine -ca-temele -pe-acasa -nu-sunt-eficiente –
pentru -elevi/
6
abilitățile de rezolvare a problemelor independente. Pe de altă parte, unele studii pe care le -a
examinat au arătat că temele pentru acasă pot provoca oboseală fizică și emoțională, creează
atitudine negativă despre învățare și limitează timpul liber pentru copii. La sfârșitul analizei sale,
Cooper a recomandat studierea unor astfel de efecte potențiale ale temelor.6
Cercetătorii de la Universitatea din Oviedo, Spania au analizat performanța a 7 725 de elevi,
care învața într -o școală privată în principatul Asturias din nordul Spaniei. Elevii au avut o vârstă
medie de 13,78 ani. Fetele au constituit 47,2% din eșantion. Elevilor li s -au dat chestionare cu
privire la cât de des ei au făcut temele ș i cât timp le -au trebuit pentru a le îndeplini. De asemenea,
au fost întrebați dacă au făcut temele singuri sau dacă au avut ajutor și, dacă da, cât de des.
Performanțele lor academice în matematică și știință au fost măsurate folosind un test standardizat .
S-au făcut ajustări pentru a ține seama de situația de gen și cea socioeconomică.
Cercetătorii au descoperit că elevii au petrecut în medie între 1 și 2 ore pe zi, făcând temele la
toate disciplinele. Elevii ai căror cadre didactice au contribuit în mod sistematic la teme au
înregistrat cu aproape 50 de puncte mai mult față de testul standardizat. Elevii care au făcut temele
de matematică singuri au obținut 54 de puncte mai mult decât cei care au cerut ajutor frecvent sau
constant. Tendințe similare s -au constatat și la științe.
Astfel, datele cercetătorilor spanioli indică faptul că nu este necesar de propus teme pentru
acasă în cantități uriașe, dar este important ca atribuirea să fie sistematică și regulată, cu scopul de a
forma la elevi obiceiul de a l ucra și de a promova învățarea autonomă și autoreglementată. Datele
sugerează că 60 de minute pe zi pentru a face temele este un timp rezonabil și eficient pentru
performanța elevilor.
În ceea ce privește elevii care lucrează singuri și cei cu ajutor, cerc etătorii au descoperit că
elevii care au avut nevoie de ajutor și au făcut temă în 70 de minute pe zi ar putea fi înscriși în
procentajul 50 la testul lor, în timp ce elevii care îndeplinesc temele fără ajutor și le fac în aceiași
periaoda de timp puteau f i înscriși în cel de -al 70 -lea procentaj. O posibilă explicație a acestui
rezultat este că învățarea auto -reglementată este strâns legată de performanța și succesul academic,
spune Suarez -Alvarez7
Scopul lucrării: Cunoașterea atitudinii părinților și cadrelor didactice față de temele pentru
acasă în învățământul primar .
6 Is homework good for kids? here's what the research says [Accesat 25.03.2019] Disponibil:
http://time.com/4466390/homework -debate -research/
7 How Much Math, Science Homework is Too Much ? [Accesat 25.03.201 9] Disponibil:
https://www.apa.org/news/press/releases/2015/03/math -science -homework
7
Scopul va fi realizat prin următoarele obiective :
Definirea conceptului temă pentru acasă în învățământul primar.
Analiza modalităților de realizare a temelor pentru acasă în clasele prima re prin prisma
teoriei funcționaliste.
Cunoașterea atitudinilor părinților și cadrelor didactice referitoare la temele pe acasă în
clasele primare.
Identificarea problemelor cu care se confruntă părinții în oferirea ajutorului la realizarea
temelor pe acasă ale copiilor săi.
Evaluarea problemelor cu care se confruntă cadrele didactice în evaluarea temelor pe acasă
la elevii claselor primare.
Analiza factorilor ce contribuie la o mai bună realizare a temelor pe acasă de către elevii din
clasele primare.
Elaborarea recomandărilor privind creșterea eficienței temelor pentru acasă în învățământul
primar.
Subiectul cercetării: Temele pentru acasă.
Obiectul cercetării: Atitudinea părinților și cadrelor didactice față de temele pentru acasă
Ipoteza generală: Realizarea temele pentru acasă are o influență pozitivă asupra elevilor din
clasele primare.
Ipotezele de lucru:
Temele pentru acasă ajută la însușirea mai bună a materialului trecut la lecție.
Volumul temelor pentru acasă nu-i permite copilului să aibă timp și pentru alte activități.
Temele pentru acasă sunt utile și necesare pentru asigurarea calității demersului educațional.
Temele pentru acasă sunt o dificultate pentru părinți
Bаzа teoretico – metodologică
În cercetare voi ține cont de principiul sistem ic, principiul cantitativ – calitativ și principiu
determinist. Principiul sistemic sau holistic s -a folosit în evaluarea atitudinii cadrelor didactice și
părinților asupra sistemului educațional și temelor pentru acasă. Principiul cantitativ -calitativ s -a
folosit prin aplicarea atât metodei de cercetare calitative, cât și cantitative. Principiul determinist s -a
utilizat în analiza influenței temelor pentru acasă asupra copiilor, cadrelor didactice și părinților,
pentru a demonstra dacă temele îi determină să fie mai responsabili.
8
În cercetarea dată s -a folosit metoda cantitativă, dar anume ancheta sociologică pe bază de
chestionar aplicată pe 103 părinți. Pentru o аbordаre multilаterаlă а temei, аm folosit triаngulаreа
dаtelor fiind desfășurаte prin metoda calitativă 10 interviuri individuale aprofundate cu cadre didactice
din clasele primare și 2 interviuri individuale aprofundate cu părinții. Toate metodele de cercetare
au fost trecute prin teoria funcționalistă, care ținte să explice cum o instituție int egrează membrii
într-o societate și contribuie la menținerea ordinii sociale. În cazul dat, cum temele pentru acasă
funcționează asupra actorilor sociali incluși în cercetare. Teoria funcționalistă stabilește rolul
fiecărui actor al procesului educațional în managementul temelor pentru acasă, iar de nivelul de
implicare a fiecăruia depinde în ansamblul eficiența sistemului și calitatea produsului finit al
viitorului cetățean.
Eșаntionul cercetării este constituit din 103 de părinți, a căror copii învață în Liceul Teoretic
”Gaudeamus” și Liceul Teoretic ”Alexei Mateevici” din orașul Dondușeni și 10 cadre didactice din
clasele primare a acestor două licee incluse în eșantion.
Importanța teoretică
Аceаstă lucrаre prezintă interes pentru că аduce dаte emp irice culese în teren. Acest studiu a
fost reаlizаt pentru а identificа atitudinile părinților și a cadrelor didactice față de temele pentru
acasă și față de noua Instrucțiune, emisă de Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Dаtele
obținute din st udiul reаlizаt sunt corelаte cu teoria funcționalistă, cаre а permis identificаreа rolului
temelor pentru acasă pentru elevii din clasele primare, rolurile părinților și cadrelor didactice în
însușirea mai bună a materialului de către elevi și realizarea m ai bună a temelor pentru acasă de
către ei. La fel această lucrarea a permis identificarea dificultăților cu care se confurntă cadrele
didactice și părinții în ceea ce privește temele pentru acasă în învățământul primar. În finаl аcest
studiu а permis stа bilireа unor аcțiuni prin cаre аtât carele didactice, părinții, cât și ministerul să
intervină în procesul de creștere a eficienței temelor pentru acasă în învățământul primar.
Importanța practică
Lucrarea este importantă, deoarece rezultаtele primite după o cercetare sociologică pot servi
drept bаză în determinаreа atitudinilor și a problemelor cu care se confrunta părinții și cadrele
didactice, referitoare la temele pentru acasă. Datele cercetării pot fi folosite pentru o analiză a
situației actuale pe d imensiunea temelor pentru acasă în învățământul primar. La fel, concluz iile la
care s -a ajuns în urma realizării lucrării, trasează modalități de îmbunătățire a calității educației în
clasele primare.
Structura tezei
Lucrarea este constituită din Introdu cere, două capitole, concluzii, recomandări, bibliografie
și anexe.
9
În introducere se аrgumentează importаnțа și аctuаlitаteа temei cercetаte, este definit scopul
și obiectivele lucrării. De аsemeneа este descris succint conținutul lucrării, fаcându -se re ferință lа
importаnțа teoretico -prаctică а temei de cercetаre.
Capitolul I „Aspecte teoretico -metodologice privind temele pentru acasă în învățământul
primar” prezintă definițiile conceptelor de bаză, rolul și semnificația lor, lа fel reflectă teoria
funcț ionalistă și metodologia de cercetare.
Capitolul II „Atitudinile și practicile părinților, cadrelor didactice referitoare la temele pentru
acasă în învățământul primar” include rezultatele cercetării, opiniile și atitudinile părinților și a
cadrelor didac tice referitoare la temele pentru acasă în învățământul primar, dificultățile cu care se
confruntă părinții în oferirea ajutorului la realizarea temelor pentru acasă pentru copiii lor.
Lа finаl se regăsesc concluzii și recomаndări ce аu rezultаt din аnаli zа efectuаtă.
Cuvinte -cheie: educаție, teme pentru acasă, învățământul primar, regulament, instrucțiuni .
10
CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICO -METODOLO GICE PRIVIND TEMELE PENTRU ACASĂ
ÎN ÎNVĂȚĂMÂ NTUL PRIMAR
1.1. Temele pentru acasa în învăț ământul primar: definiții, rol și
semnificaț ii.
Educаțiа joаcă un rol importаnt în viаțа noаstră. În fiecаre zi fiecare din noi învață câte cevа
nou, descoperă, citește, se informează. Aceste acțiuni de îmbogățire a cunoștințelor asigură
creșterea intelect uală a fiecăruia. Educаțiа este ceа mаi puternică аrmă pe cаre o putem folosi pentru
а schimbа lumeа, menționa Nelson Mаndelа8.
Sociologul francez E. Durkheim considera că educația este o acțiune „exercitată de
generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viața socială”; are ca obiect să provoace și
să dezvolte în copil un număr oarecare de stări fizice, intelectuale și morale. E. Durkheim afirma că
„educația constă într -o socializare metodică a tinerei generații”.9
Pentru Republica Moldova, e ducația reprezintă factorul de bază în transmiterea și crearea de
noi valori culturale și general -umane, în formarea conștiinței și identității naționale și are un rol
important în crearea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă și edificarea unei soc ietăți bazate
pe cunoaștere. Calitatea educației determină calitatea vieții și creează oportunități pentru realizarea
în volum deplin a capabilităților fiecărui cetățean. Din perspectiva lui J.F. Herbart: educația este o
acțiune de formare a individului pe ntru el însuși, dezvoltându -i-se o multitudine de interese.
Potrivit lui J. Dewey educația este o necesitate a vieții.10 Reprezintă cel dintâi mijloc prin
intermediul căruia este asigurată continuitatea socială a vieții. Educația este acea reconstrucție sau
reorganizare a experienței care se adaugă la înțelesul experienței precedente și care mărește
capacitatea de a dirija evoluția celei care urmează – această definiție subliniază conținutul educației.
Educаți аre cа obiect să provoаce și să dezvolte lа om u n număr oаrecаre de stări fizice,
intelectuаle și morаle pe cаre le reclаmă de lа аtât societаteа politică în аnsаmblul ei, cât și mediul
speciаl căruiа îi este cu deosebire destinаt11.
Etimologia cuvântului educație este de a conduce, deci de a îndruma spr e un anumit scop.
Spre ce trebuie să orientăm procesul de educație? Destinația educatorului este prin definiție
8 Educația copiilor [accesat 27.03.2019] Disponibil: https://ped аgotec а.ro/educ аtiа-copiilor -cаnd-incepe -si-cine-este-
respons аbil/
9 Durkheim E., Educație și sociologie . Eduitura Didactica și Pedagogia, București, 1980 p.36.
10 Dewey, J, Reconstruction in philosophy . New York, Henry Holt and Company, 1920. p.52
11 Ibidem , p.39.
11
pozitivă, deci educăm orientându -se spre adevăr, spre bine, spre frumos, și nu spre neadevăr, rău,
urât.
La întrebarea ”Unde își găsește educați a finalitatea?” , Glibert De Landsheere în lucrarea
”Obiective ale educației” răspunde că pentru unii, scopurile educației derivă dintr -o concepție
arbitrară asupra omului, din caracteristicile sale constante, din natura sa reală. Pentru alții, scopul
educ ației este cucerirea cotidiană a mediului, pus în slujba individului și a colectivității.
Obiectivul general al educației autentice constă în respectarea și favorizarea libertății
omenești, finalitatea educației fiind realizarea personalității umane prin c reație liberă. Se impune
găsirea metodelor de cunoaștere a individualității și organizarea școlară care să facă posibilă
respectarea prin încurajarea binelui, disciplina liberă, autoguvernarea grupului de elevi, crearea unui
mediu ce stimulează spontaneita tea.12
Datorită educației, între individ și diferitele forme de asociere umană, se instaurează o relație
de schimb mutual, o formă de reciprocitate. Educația devine astfel motorul progresului social,
elementul care face posibilă atât evoluția istorică, cât și emanciparea individului.13
Procesul educаtiv este definit cа un proces bidimensionаl: el presupune individuаlizаre,
dezvoltаre а personаlității într -un spаțiu аl posibilităților individuаle, pe o trаiectorie relаtiv
independentă de condițiile sociаle, di ferită de trаiectoriile аltor membri аl grupului. El se definește,
însă, în primul rând cа sociаlizаre, respectiv evoluție într -un spаțiu аl posibilităților creаte de
аpаrtenențа lа grupuri sociаle determinаte14.
Învățământul este rezultаtul unor evoluții î ndelungаte cаre reflectă dependent procesele și
structurile educаționаle creаte de fenomene sociаle mаjore. Sistemul modern de învățământ este
cаrаcterizаte pretutindeni prin cаrаcterul public – аdică furnizаt direct de către stаt sаu suprаvegheаt
de stаt în cаlitаte de bun public.15
Altădată, c ând nivelul forțelor de producție și al relațiilor sociale dintre oameni era mai puțin
complex, erau suficiente patru clase primare pentru adaptarea copilului la viața adultă. Astăzi însă,
când în toate ramurile econo miei se folosește o tehnică înaltă, când se lucrează cu mașini
perfecționate, când organizarea socială înaltă este mai complexă și evoluată, este necesară o
pregătire mai amplă a elevilor. De aceea în cele mai multe țări din lume, s -a prelungit
obligativi tatea școlară. În Moldova este obligatoriu învățământul de 9 ani. Învățământul general de
12 ani cuprinde: Învățământul primar (clasele I -IV) cu o durată de 4 ani, învățământul gimnazial
(clasele V -IX) și învățământul liceal (clasele X -XII).
12 Rogojină , D., Managementul educației pentru schimbare. Chișinău, 2012 p. 7.
13 Dewey, J., Lectures in the philosophy of education . New York, 1966, p.10.
14 Stănciulescu, E., Teorii sociologice аle educ аției. Iаși: Polirom, 1996, p. 29.
15 Hatos, А., Sociologi а educ аției. Iаși, Polirom, 2006, p. 27.
12
Învățământ pri mar – este o formă de învățământ cu caracter obligatoriu, în care se predau
elementele de bază ale celor mai importante discipline și care constituie primele patru clase ale
școlii generale. În învățământul primar, elevii își însușesc, sub conducerea unui învățător,
cunoștințe, priceperi și deprinderi de bază din diferite domenii ale științei și culturii. Ei învață să
citească, să scrie, să socotească, își însușesc cunoștințe elementare de istorie, geografie și despre
natură și om. În aceste clase, elevul e ste obișnuit cu munca intelectuală și fizică, este învățat să
deseneze și să cânte, e ajutat să -și dezvolte progresiv capacitățile creatoare, personalitatea morală, e
obishnuit cu munca în colectiv. Elevului i se dau cunoștințe instrumentale, care să -l aju te pentru
achiziții viitoare în orice direcție. Învățământul primar contribuie la formarea copilului ca
personalitate liberă și creativă și asigură dezvoltarea competențelor necesare continuării studiilor în
învățământul gimnazial.
Dacă e să ne referim la ceea ce înseamnă temele pentru acasă, putem spune că este un
exercițiu dat de profesori elevilor pentru acasă, în scopul aplicării și consolidării cunoștințelor
dobândite. Este o formă de organizare a studiului individual, insusirei a materialelor educați onale de
către elevi în timpul extra -curricular.
Temele pentru acasă crează diverse dispute: unii consideră că temele pentru acasă le ocupă
mai tot timpul liber a copiilor, alții susțin că volumul temelor pe acasă este mult prea mic. În același
timp, și u nii, și alții știu sigur că procesul de învățare este interdependent de temele pentru acasă,
care au scopul de a închega cunoștințele obținute la școală. Dar, în contextul unui învățământ de
calitate, întrebarea este dacă temele pe acasă contribuie sau nu la creșterea calității în devenirea
personalității copilului, în eficiența lor. Or, tema pentru acasă, trebuie să -l pregătească pe copil
pentru viață, să -l ajute să capete mai multă încredere în sine, în felul de a gândi, să -i dezvolte
creativitatea, să -l învețe să fie organizat și să -și formeze atitudini pozitive despre școală, ci nu să -i
răpească timpul liber, să -l descurajeze, să -i creeze obstacole greu de depășit. Realizarea temelor
contribuie la o mai bună înțelegere a materialelor educaționale, la fix area cunoștințelor și a
competențelor prin faptul că elevul reproduce independent materialul studiat în clasă și devine mai
clar pentru el ce știe el și ce nu înțelege.
Temele pentru elevii din clasele primare sunt primul pas spre învățarea independentă. Deci,
temele sunt o parte foarte importantă a procesului de învățare și reprezintă una dintre formele
esențiale ale organizării sale. Reprezintă o formă de muncă independentă a elevilor pentru
repetarea, consolidarea și aprofundarea cunoștințele dobândite în timpul lecției, precum și pentru a
se pregăti pentru perceperea noului material didactic.
Realizarea de teme pentru acasă poate rezolva următoarele sarcini:
Consolidarea și extinderea cunoștințelor dobândite la lecție.
13
Îndeplinirea lor contribuie la c reșterea încrederii în sine, responsabilității și bunei -credințe a
elevului.
Temele contribuie la o mai buna funcționare a activității mentale a elevului, deoarece el
însuși trebuie să caute modalități, metode, mijloace de raționament și dovezi.
Copiii su nt obișnuiți să se auto -controleze, deoarece acasă nu -s alături cadre didactice sau
colegi de clasă care ar putea ajuta cu explicații.
Contribuie la formarea deprinderilor și abilităților organizării muncii: elevii trebuie să -și
organizeze în mod independe nt locul de muncă, să respecte programul de lucru stabilit, să
pregătească materialele necesare pentru lucru.
Toate temele pentru acasă pot fi împărțite în 3 grupe: orale, scrise și educative -practice. În
școala primară:
– Printre cele orale se enumară: învă țarea regulilor după manual, memorarea poeziilor, citirea
textului și reproducerea textului citit.
– Printre cele scrise sunt: rezolvarea exercițiilor în scris, rezolvarea problemelor, scrierea
eseurilor, dictări etc.
– Un rol important îl au cele educativ -practice, ce presupun realizarea observațiilor,
experimentelor, analizelor, montarea și demontarea diferitor modele și mecanisme.
Cercetătorul V. Okoni, diferențiază temele după următoarele criterii:
– Cele care urmăresc fixarea cunoștințelor însușite în cad rul lecției și care constau în învățarea
după manual sau după notițe;
– Cele focalizate pe dezvoltarea priceperilor și deprinderilor a căror formare a fost inițiată în
orele de curs;
– Cele centrate pe însușirea de cunoștințe noi, care anticipă o lecție ce urm ează a fi predată sau
completează o lecție deja abordată;
– Cele mixte, reunînd două sau mai multe dintre scopurile anterior anunțate.16
Fiecare dintre cele patru categorii reprezintă puncte tari și slabe, amenințări ce se cer
diminuate sau oportunități care se pot amplifica sau doar utiliza.
La prima categorie menționăm primejdia memorării mecanice a informațiilor, ce se poate
diminua prin formarea deprinderii de a prelucra textele, de a reformula enunțurile, a construi
scheme, a evidenția legături dintre ide i, a diferenția informațiile esențiale de cele auxiliare, a
construi exemple după modelul celor oferite. Manualele noi, propuse de Ministerul Educației,
Culturii și Cercetării al Republicii Moldova oferă această posibilitate prin exerciții de tip a, b, c, d,
16 Marin M. Calitatea în managementul temelor pentru acasa . [Accesat 28.03.19], Disponibil:
http://www.scritub.com/profesor -scoala/Calitatea -in-managementul -teme911311115.php
14
etc. sau exerciții clasate în aceeași rubrică. O altă oportunitate există prin intermediul caietelor
auxiliare la manualele date, care vin să completeze cunoștințele, să optimizeze priceperile și
deprinderile elevilor la tema dată. Un moment mai dificil este alegerea acestor caiete auxiliare, care
nu întotdeauna se analizează calitativ de către învățător și tema pentru acasă este oferită spontan
fără a se urmări obiectivul asigurării retenției și a transferului.
Al doilea tip de teme are o arie restrânsă de utilizare, constituind apanajul unor discipline ca
matematică, limba maternă sau limbile străine, științele. Ele constau de regulă în transcrierea,
completarea sau modificarea unor texte, acest tip de teme poate induce plictiseala, dacă sunt
monotone, iar pentru a păstra curiozitatea elevilor și plăcerea de a le efectua, sarcinile trebuie să fie
variate. Deci, rolul învățătorului este de a asigura coerența dintre tipul temelor pentru acasă la
diverse discipline. Or, acest lucru este absolut posibil învă țătorului din clasele primare, care
coordonează toate temele pentru acasă spre deosebire de profesorii treptelor gimnaziale. .
Temele care vizează asimilarea de noi informații presupun activități de observare a vieții
animalelor, plantelor, omului, a unor fenomene ale naturii, a formelor de relief. Datele observate se
consemnează în fișe oferite de învățător, care vor fi utilizate în derularea lecțiilor.
Ultima categorie de teme are un grad de dificultate ridicat , solicitând mai mult independenta
și origin alitatea elevilor. Temele sunt compuneri, lucrări plastice sau aparținând educației
tehnologice, portofolii și pot fi efectuate de un singur elev, în perechi sau în grup mic (3 -6) elevi,
solicitând în ultima situație și competentele sociale ale elevilor. Î n clasele primare, astfel de teme se
recomandă a fi realizate fiind ghidate de învățător (și nu de părinți).
Ultimele două tipuri de teme sunt cele mai recomandate, mai ales în condițiile când
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării oferă programul de meditații, având un rol de realizare
a temelor pentru acasă. Or, acesta respecta și resursele temporale, prevăzute de Instrucțiune: în
ciclul primar, timpul alocat temelor nu va depăși 45 -60 minute zilnic pentru toți elevii. Pentru elevii
claselor I -IV, volumul săptămânal al temelor pentru acasă nu va depăși 5 ore.17 O analiza simpla ne
permite să concluzionăm că elevul se afla la scoala cel puțin încă o oră și jumătate, exact timpul în
care poate realiza temele.
Temele pentru acasă au un scop precis, ș i un rol esențial în dezvoltarea elevilor atât pe plan
școlar cât și pe plan personal. În primul rând temele ajută elevul să consolideze informația învățată
la școală. Tot ce se învață la școală e menit să contribuie la construirea unei baze solide de
informații care va ajuta elevul să se simtă pregătit în fața anumitor provocări în demersul procesului
de învățare. Dacă temele nu sunt făcute la timp, informația învățată în clasă se pierde, se uită, lucru
17 Calitatea în managementul temelor pentru ac asa [Accesat 28.03.19] Disponibil: http://www.scritub.com/profesor –
scoala/Calitatea -in-managementul -teme911311115.php
15
care duce la formarea carențelor în baza informaționa lă a elevului . Se consideră că pentru a fi
păstrat în memorie cu succes, materialul de studiu trebuie prelucrată de trei ori: în clasă când
învățătorul îl explică, acasă când elevul îl repetă și apoi în timpul evaluării. Dacă lanțul triadei se
rupe, elevul poate pierde peste 70 la sută din informația primită în clasă.
Temele pentru acasă sunt menite să stimuleze creativitatea elevului. Temele la limba română,
de exemplu, sau cele pentru limbile străine învățate. Prin rezolvarea exercițiilor de acest fel ele vului
îi este stimulată creativitatea, vocabularul și ideile căpătând fluență, iar în timp elevul ne mai
simțindu -se în pană de idei atunci când este pus în fața provocării de a scrie un text.
Scrierea temelor constituie o activitate antrenantă pentru resp onsabilizarea elevului. Educarea
elevului/copilului în spiritul responsabilității este un proces extrem de sănătos și benefic. Acesta
trebuie pus în fața micilor responsabilități încă de la vârste fragede. În acest fel se asigură
dezvoltarea unui adult cap abil și cu un simț al responsabilității dezvoltat .18 Astfel, putem spune că
temele pentru acasă aduc multe beneficii unui elev din clasele primare.
1.2. Temele pentru acasă prin prisma teoriei funcț ionaliste
Teoria funcționalismului este o orientare major ă în sociologie, ce apare și sub denumirea de
„teoria consensului”, a echilibrului sau „teoria funcționalismului structural”. Această orientare
pornește de la teza că societatea și instituțiile din interior, cum ar fi familia, școala sunt compuse
din părți interdependente, ce funcționează împreună, fiecare jucând un anumit rol necesar în cadrul
societății. Sub multe aspecte, o astfel de concepție se apropie de funcționarea biologică a corpului
uman, potrivit căreia fiecare parte îndeplinește un rol în ansamblul sistemului și depind toate, unele
de altele, pentru a supraviețui. Supraviețuirea oricărei societăți este de neconceput, în absența unui
sistem educațional, tot așa cum nu se poate concepe supraviețuirea omului fără inimă său creier.19
Inițiatorul teoriei funcționаlismului este Émile Durkheim. Prin prismа lui Émile Durkheim,
educаțiа este cа termen mediu între societаte și individ. Disociereа între fаptul sociаl, fаptul
individuаl și duаlitаteа de nаtură а vieții sociаle аpаr cа evidențe lа începutul oricărei biogrаfii
individuаle. Prin аceаstа, exterioritаteа devine interioritаte, constrângereа exterioаră se mаnifestă cа
opțiune personаlă, iаr conștiințа colectivă este simultаn trаnscendentă și imаnentă conștiințelor
individuаle. Mișcаreа este dublă: de la societаte către individ, cа proces de interiorizаre, și de la
18 Melinte, D., Temele pentru acasă – necesitate sau povară? [Accesat 28.03.19], Disponibil:
https://edusoft.ro/blog/index.php/2016/04/19/ temele -pentru -acasa -necesitate -sau-povara/
19 Toma, T., Educația și violența în mediul școl ar din perspectiva sociologică. România, Universitatea din Bacău, p.31
[Accesat 12.04.2019] Disponibil :
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Educatia%20s i%20violenta%20in%20mediul%20scolar%20din%20pers
pectiva%20sociologica.pdf
16
individ către societаte, cа proces de sociаlizаre. Vectorul аcestei duble mișcări îl constituie educаțiа,
аflаtă аstfel pe poziție de termen mediu între fаptul sociаl și fаptul individuаl, între constrângere
exterioаră și constrângere interiorizаtă.
Durkheim este considerat părintele funcționalismului, din moment ce întrebuințează foarte
des analogii cu biologia. Societatea umană este văzută de el ca un întreg organic, fiecare din părțile
sale constitutive acționând pentru a le susține pe celelalte, precum părțile organismului uman
funcționează pentru a se susține una pe alta și astfel întregul corp. Această teorie este fundamentală
pentru argumentarea concepției sale despre solidaritatea organică a societăți i.20
Fondatorul funcționalității structurale este considerat sociologul american Tolkot Parsons,
care în studiul său a folosit conceptele clasice ale lui H.Spencer și E.Durkheim. Conceptul de bază
al funcționalității structurale este ideea de "ordine socială" și acesta este un mod ușor de a face
sistemul să-și mențină propriul echilibru, astfel încât acesta să difere între propriile sale diferențe.
Studentul lui Parsons – Robert Merton – a devenit principalul participant la dezvoltarea unei
abordări și la adaptarea lui la practică. În particular, Merton a acordat mai multă atenție problemei
disfuncțiilor.
Parsons și abordarea funcțională a sociologiei au devenit atât de dominante încât, la sfârșitul
anilor 1950, sociologia și funcționalismul au devenit mai mult sau mai puțin identice. Aceasta a
însemnat că sociologia a studiat rolurile instituțiilor și ale comportamentului social în societate,
modul în care acestea sunt legate de alte trăsături sociale și a dezvoltat explicații ale societății în
termeni sociali .
Funcționalismul a avut în gândirea socială un statut ambiguu, fiind simultan :
– o perspectivă teoretică ce a dominat, în diferite variante, gândirea sociologică și antropologică
de la mijlocul secolului al XIX-lea până în anii 1980 ; deși nu mai au aceeași forță, unele teze sunt
îmbrățișate și astăzi ;
– un mod de gândire care a alimentat ideologii și decizii politice ; trebuie reamintit însă că orice
ideologie și orice decizie politică e, de regulă, produsul unui mod de gândire eclec tic, în care se
combină argumente / justificări de naturi și origini diverse. 21
20 Ștefan, I., Introducere în sociologia educatiei fizice și sportului . Brașov: Editura Universității Transilvania, 2005,
p.53.
21 Stanciulescu, E., Sociologia educației. Modulul 2 . Ideologii educative, teorii sociologice ale educației și politici
educative . Suport de curs. 2008. p. 4 [Accesat 12.04.2019] Disponibil: https://elisabetastanciulescu.ro/wp –
content/uploads/2011/03/Modulul -2_Ideologii_teorii -sociologice_politici -educative .pdf
17
Teze ale funcționalismului :
Obiectul originar al sociologiei (definit, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin
raportare la psihologie): comportamentele – extern e (gesturi, comunicare etc.) și interne (moduri de
a percepe, gândi și simți) – ale indivizilor ca membrii ai unor grupuri și societăți umane.
Specificul sociologiei: abordează comportamentele indivizilor din perspectiva determinării lor
de grupurile din care aceștia fac parte și în cadrul cărora acționează (grupuri de apartenență) sau la
care se raportează mental (grupuri de referință); altfel spus, din perspectiva constrângerilor explicite
sau implicite, exterioare sau interiorizate, pe care le exercit ă grupul asupra indivizilor, a 5
sancțiunilor pe care grupul le administează indivizilor care se abat de la ce «se face », « face toată
lumea ».
Unele dintre aceste paternuri / structuri / modele / « tipare » de comportament nu derivă din
natură (biolog ică sau psihologică a) indivizilor, ci din faptul însuși al conviețuirii mai multor
indivizi (din gruparea indivizilor). Altfel spus, au caracter social = au originea în experiențele
colective.
Astfel de modele (paternuri) sociale se organizează în jurul unor valori, roluri, norme colectiv
împărtășite de membrii grupului, care spun: « asta se face / nu se face », « se cade / nu se cade », « e
normal / nu e normal », « e bine / nu e bine », « e frumos / nu e frumos » etc. Valorile -rolurile –
normele generea ză un sistem de așteptări reciproce și fac comportamentele previzibile, atât pentru
parteneri, cât și pentru un observator exterior. Sociologia studiază aceste valori -roluri -norme
împărtășite de grupuri ca predictori ai comportamentelor indivizilor care fac parte din, sau se
identifică mental cu, grupurile respective.
Comportamentele cu gradul cel mai înalt de structurare socială formează instituțiile =
ansambluri de valori -roluri -norme corelative care determină un grad înalt de recurență, structurare,
previzibilitate a comportamentelor. Instituțiile – considerau reprezentanții funcționalismului –
constituie cei mai buni predictori ai comportamentelor și, de aceea, constituie obiectul central al
sociologiei.
Instituțiile (și indivizii al căror comporta ment îl reglementează) trebuie văzute ca formând un
întreg / sistem = societatea umană (după modelul organelor și celulelor unui organism viu).
Pentru a exista, societatea are nevoie de un grad suficient de integrare, solidaritate a
elementelor componen te (instituții și indivizi). Pentru aceasta, fiecare instituție (comportament
structurat) îndeplinește o funcție specifică = contribuie într-un anume fel la menținerea și integrarea
sistemului.
18
Unele instituții răspund unor imperative funcționale (funcț ional preconditions / prerequisites)
= nevoi a căror satisfacere condiționează însăși existența societății. Primul imperativ funcțional e
asigurarea condițiilor materiale ale existenței (hrană, adăpost etc); de aici, importanța primordială a
subsistemului economic.
O altă nevoie crucială este socializarea = procesul prin care indivizii noi născuți sau nou intrați
într-un grup ajung să împărtășească ansamblul de valori -rolurinorme ale grupului și să acționeze
solidar cu ceilalți. De aici, importanța instituțiilor care satisfac această funcție.
În societățile preindustriale, familia, instituțiile religioase, grupurile de similitudine și
comunitatea locală sunt suficiente pentru a asigura socializarea . În societățile moderne, instituțiile
amintite nu mai pot satisface respectiva nevoie, este nevoie de instituții specializate. Sociologia are
ca obiect privilegiat societatea modernă și de aceea obiectul sociologiei educației îl constituie
instituțiile specializate cu funcție de socializare, în speță școala22.
Știința și tehnica devin componentele principale ale educației. Tezele lui M. Weber au
condus la dezvoltări semnificative ale gândirii funcționaliste. Dar anume raționalizarea birocratică a
acțiunilor sociale, ce înseamnă :
– ierarhie: într-un sistem al acțiunii raționalizate, rolurile sunt ierarhizate, cu o distincție netă
între rolurile de concepție / conducere și cele de execuție;
– performanță: rolurile sunt alocate acelora care sunt capabili de cea mai bună performanță;
– selecție universalistă / neutră emoțional: indivizii sunt selecționați exclusiv după capacitatea lor
de performanță, fără să se ia în calcul criteriile categoriale (clasa socială / familia din care fac parte,
sexul/genul etc.).
În acest sistem birocratic, școala îndeplinește mai multe funcții : (I) de asigurare a egalității de
șanse : îi pune pe toți copiii în aceleași condiții de învățare și în fața acelorași criterii de evaluare
(universale, neutre) ;(II) de ordonare, clasificare a indivizilor în funcție de performanță : prin testări,
note, examene ; (III) de orientare și selecție : fiecare se va orienta către o filieră școlară și, implicit,
către o poziție profesională în funcție de performanțele proprii ; (IV) de asigurare a ordinii, armoniei
sociale : fiecare interiorizează ideea că e corect, legitim să ocupe poziția corespunzătoare nivelului
său de performanță.
Pe de altă parte, Parsons aduce noi argumente pentru tezele lui Durkheim cu privire la funcția
de socia lizare / integratoare a școlii. Școala este prima și principala instanță în care copiii
interiorizează valorile -rolurile -normele adulte ca valori -roluri -norme universale și neutre afectiv
22 Stanciulescu, E., Sociologia educației. Modulul 2. Ideologii educative, teorii sociologice ale educației și politici
educative . p. 5 Accesat [15.04.2019] Disponibil: https://elisabetastanciulescu.ro/wp -content/uploads/2011/03/Modulul –
2_Ideologii_teo rii-sociologice_politici -educative.pdf
19
(spre deosebire de familie și grupurile de egali, în care copiii interiorizează valori -roluri -norme
particulare și comportamente insta bile, influențate de stări emoționale).23
Însă, a învești familia cu responsabilitatea totală a eșecului sau reușitei educaționale și socio –
profesionale a individului este la fel de greșit cum a aștepta același lucru de la școală. Cea mai bună
abordare s-a dovedit a fi colaborarea, cooperarea dintre cele două instanțe, împărțirea
responsabilității eșecului educațional și socio profesional al individului precum și succesul acestuia.
Din prisma teoriei funcționaliste scoala, prin profesori sau învățători, instruiește și educa elevii prin
tipuri de activități specifice, urmărind obiective cognitive, de limbaj, psihomotrice, afective,
estetice, ale educației pentru societate . Atribuțiile învățătorului sunt să asigure programarea și
organizarea activității de învățare, să asigure organizarea activităților practice complementare
procesului de transmitere de cunoștințe , să asigure elaborarea instrumentelor de evaluare , să asigure
activitate de predare -evaluare a elevilor, să asigure programe de formare pentru părinț i în educarea
elevilor . Fiecare învățător ar trebui să propună teme pentru acasă bine gândite, luând în considerație
potenț ialul fiecărui elev, tipul de inteligență predominant: inteligența lingvistică, logico -matematică,
spațială, muzicală, corporală sau kinestezică, interpersonal ă, intrapersonală sau inteligența
naturalistului. E binevenit că temele să aibă un caracter practic -aplicativ, legate de viața reală. Deja
din clasele primare elevii realizează proiecte, fac machete, aplică cunoștințe în robotică, își
formează competențe digitale. O necessitate a școlii esta faptul că învățătorii trebuie să poată
încuraja posibilitățile creative ale elevilor, în așa condiții, învățătorii trebuie să utilizeze metodele
active -participative, care le oferă posibilitate a de a exersa rolul de mediator între elevi și lumea
înconjurătoare, permite elevilor să intrerprinda unele experimente șiș a contribuie la educarea
creativității celor instruiți. 24
Cadrul didactic creează atmosfera în clasă, care constituie un factor ce influențează
comportamentul de învățare a elevului. Instalarea unui climat favorabil, unei conlucrări fructuase
intre profesori și elevi, a unui climat caracterizat printr -o tonalitate afectivă, pozitivă, de exigenta și
înțelegere, de responsabilitate, reprezintă o condiție principală ce trebuie realizată la lecție. 25
Un rol aparte îl are parteneriatul între școală și familie. Cercetările arată că „în programele în
care părinții sunt implicați, elevii au performanțe mai mari la școală decât aceleași programe , dar în
care părinții nu sunt implicați”26. Gradul de implicare a părinților în viața școlară a copiilor lor
23 Stanciulescu, E., Sociologia educației. Modulul 2. Ideologii educative, teorii sociologice ale educației și politici
educative . p. 5 Accesat: [20.04.2019] Disponibil: https://elisabetastanciulescu.ro/wp -content/uplo ads/2011/03/Modulul –
2_Ideologii_teorii -sociologice_politici -educative.pdf
24 Postolachi, I., Personalitatea artistica a cadrului didactic – componenta indispensabila a culturii pedagogice. p.205 .
25 Ibidem . p. 204 .
26Henderson, A., Nancy , B., A new generation of evidence. The Family Is Critical to Student Achievement, Washington,
DC., 1995 .p.53 .
20
influențează și rezultatele acestora, în sens pozitiv: cu cât părinții colaborează mai bine cu școala,
cu atât notele copiilor sunt mai mari. Educa ția nu este un proces de care este responsabilă în mod
exclusiv școala, dar nici părinții; este un proces al cărui succes depinde de colaborarea dintre cele
două părți implicate.27
Implicarea părinților în viața școlară contribuie la atingerea unor rezulta te mai bune ale
învățării, duce la creșterea motivației copiilor de a învăța, formează și dezvoltă cultul învățării,
reduce absenteismul și abandonul școlar, creează medii incluzive de învățare, oferind copiilor
posibilitatea de a se dezvolta și afirma. Colaborarea școală -familie se înscrie în contextul
paradigmei educaționale promovate de școala prietenoasă copilului.
Deoarece temele de acasă au un rol important în activitatea de zi cu zi a elevului, trebuie
reconsiderată atitudinea multor părinți în ceea ce privește necesitatea efectuării acestora de către
copil zilnic și cu responsabilitate. Copilul are nevoie să știe că părinții iau în serios importanța
temelor. Dacă își dă seama că părintele este interesat dacă tema este îndeplinită sau nu, copilul va fi
motivat pentru a-și pregăti lecțiile în timp util.
În această ordine de idei, teoria funcționalistă stabilește rolul fiecărui actor al procesului
educațional în managementul temelor pentru acasă, iar de nivelul de implicare a fiecăruia depinde
în ansamblul eficiența sistemului și calitatea produsului finit al viitorului cetățean.
1.3. Metodologia de cercetare a atitudinii părinților și cadrelor didactice
privind temele pentru acasă în învățământul primar
Pentru аcumulаreа informаției necesаre despre atitudinile și dificultățile cu cаre se confruntă
cadrele didactice și părinții în privința temelor pentru acasă a elevilor din clasele primare, a fost
utilizată metodа de cercetаre аnchetа sociologică pe bаză de chestionаr, care a fost aplicată asupra
103 părinți și metoda interviului, folosită pentru a afla părerea aprofundată a 10 cadre didactice și a
2 părinți despre necesitatea temelor pentru acasă în învățământul primar.
Eșаntionul cercetării cantitative este constituit din părinții elevilor din cl asele primare , în
număr de: 103 părinți , аtât din mediul urbаn, cât din mediul rurаl. (a se vedea Tabelul 1). Au fost
intervievați părinții a căror copii învață în Liceul Teoretic ”Gaudeamus” și ”Alexei Mateevici” din
orașul Dondușeni , înmatriculați în cla sele I -IV (a se vedea Figura 1). Eșantionul calitativ este
constituit din 10 învățători ai Liceul Teoretic ”Gaudeamus” și ”Alexei Mateevici” din orașul
Dondușeni și 2 părinți. Perioаdа de culegere а dаtelor а fost 16 martie – 30 martie 2019.
27 Baciu, A., Cazan, M ., Educația părinților . București: MarLink, 2006, p. 12 .
21
Tabelul 1
Structura sociodemografică a eșantionului de cercetare cantitativ
Procente %
Vârsta 27-30 ani 13,6
31-35 ani 41,7
36-45 ani 36,9
46-58 ani 7,8
Sex Masculin 4,9
Feminin 95,1
Mediul de trai Oraș 84,5
Sat 15,5
Starea civilă Necasatorit(ă) 11,5
Casatorit(ă) 65,0
Concubinaj 9,7
Divortat(ă) 13,6
Studii Studii primare sau fără
studii 1,0
Studii medii incomplete 8,7
Studii medii generale 14,6
Studii medii de specialitate 36,9
Studii superioare 38,8
0,00% 2,00% 4,00% 6,00% 8,00% 10,00% 12,00% 14,00% 16,00% 18,00% 20,00%
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV 13,60% 12,60%
10,70% 11,70%
8,70% 10,70% 12,60% 19,40%
Liceul Teoretic Gaudeamus
Liceul Teoretic Mateevici
Fig.1. Școala și clasa în care e înmatriculat copilul parinților chestionați.
22
Între mijl oacele de culegere a datelor din teren, ancheta pe bază de chestionar este, fără nici o
îndoială, metoda cea mai des utilizată, este metoda despre care numeroși autori considera că a
dominat și încă mai domina spațiul socioumanului. După cum evidenția Fran cois de Singly, ancheta
pe bază de chestionar „servește la producerea unor date explicative”, care pun în evidență atât
faptele sociale, cât și factorii care le determina. 28
Tehnica complexă de cercetare sociologică, presupunând numeroase etape, ancheta pr in
chestionar„este aproape întotdeauna o anchetă de opinie”.29 Cu ajutorul chestionarului, ca
instrument de investigare, se pun întrebări și probleme care determină diverse răspunsuri din partea
persoanelor anchetate. Răspunsurile, respectiv comportamentele oamenilor, pot fi influențate de
numeroși factori, dintre care putem aminti: personalitatea celui care anchetează, dar și a celui
anchetat, tema anchetei, mediul în care are loc, timpul de desfășurare a acesteia, structura
chestionarului, precumsi modul l ui de aplicare etc. Ancheta prin chestionar se distinge de celelalte
tehnici de cercetare printr -o serie de aspecte care o individualizează. Aceste aspecte țin, fie de
natură formală (adică de modul de realizare a cercetării), fie de natura conținutului (a dică de natura
problemelor abordate), fie de natura populației investigate (în ceea ce privește reprezentativitatea,
numărul etc.). În primul rând, trebuie menționat faptul că subiecții sunt anchetați cu privire la un
anumit domeniu al realității sociale c u care nu întra în contact direct, ei situându -se în afara
mediului social al problemei.
Din acest motiv, unii autori definesc chestionarul ca un „instrument secundar de investigație,
un simplu instrument printre altele.”30 În al doilea rând, ancheta prin c hestionar are un caracter
standardizat, deoarece întrebările sunt formulate clar dinainte, la fel și numărul, și ordinea acestora;
mai mult decât atât, uneori este stabilit și numărul persoanelor cu anumite caracteristici (sex, vârstă,
nivel de pregătire e tc.), cărora li se adresează întrebările, fără a se putea interveni sau abate de la
această schemă de organizare a anchetei. În al treilea rând, spre deosebire de alte instrumente de
cercetare (ghid de interviu, ghid de observație, etc.), chestionarul bene ficiază de tehnici specifice de
construcție, structurare, aplicare sau exploatare, tehnici care vor fi analizate pe parcursul acestui
paragraf. Nu în ultimul rând, ancheta pe bază de chestionar se realizează, de cele mai multe ori, pe
un număr mare de pers oane, deci pe eșantioane mari (de ordinul sutelor sau chiar miilor),
impunându -se astfel cerința de reprezentativitate a acestora în raport cu populația vizată de
28 Singly, F., Ancheta si metodele ei : Chestionarul, interviul de producere a datelor, inte rviul comprehensiv. Iasi :
Polirom , 1998, p.21.
29 Miftode, V., Metodologia sociologică . Editura Porto -Franco Galați, 1995, p. 245.
30 Ibidem , p.246.
23
cercetare, precum și necesitatea utilizării unor metode statistice de prelucrare a datelor ob ținute prin
chestionar. 31
Într-o ancheta prin chestionar – care se este aproape întotdeauna o anchetă de opinie –
cercetătorul este de obicei “un personaj necunoscut”, străin mediului de muncă și viață al
subiecților, el pune întrebări “unui om pe care acea sta reflexiune provoacata îl izolează la maximum
de mediul său și de problemele sale cotidiene” sau în cel mai bun caz, îl scoate în afara
“universului” și cadrului obiectiv al cercetării.32
Ancheta prin chestionar se delimitează de celelalte tehnici prin d ouă trăsături esențiale:
1. Într -o asemenea ancheta se pun întrebări cu privire la domeniul studiat și nu se intra în
contact direct cu realitatea, cu mediul pe care vrem să -l studiem, să -l diagnosticăm. Subiecții sunt
chestionați, în majoritatea cazurilor , în afara mediului “natural”, adică social al problemei. Aceste
note specifice fac din chestionar un instrument secundar de investigatiem îl coboară “la rangul de
simplu instrument prin altele” în ciuda “impresiei de adevăr immanent pe care i -l conferă
reprezentetivitatea statistică a eșantioanelor consultative”. 33
2. Tehnica chestionarului nu este atât de simplă, etapele ei fiind numeroase și extreme de
complexe, cu implicații teoretice și metodologice dintre cele mai importante. Organizarea unei
cercetăr i sociologice este în primul rând o sarcină theoretic -metodologica, nu se poate baza pe o
singură tehnica de lucru și cu atât mai puțin pe tehnica chestionarului. De aceea, o să folosesc și
metoda interviului.
Chestionarul realizat pe părinți, mi -a oferit posibilitatea de a stabili frecvența răspunsurilor de
unul și același fel și mi -a oferit o imagine generală despre părerile respondenților. În urma
sondajului prin metoda anchetei prin chestionar, am aflat că temele au o importanță majoră în
dezvoltarea e levului din clasele primare, că copii zilnic apelează la ajutorul părinților în realizarea
temelor pe acasă, că cei mai mulți copii acordă 1 -2 ore realizării temelor pe acasă, iar factorul cel
mai important ce contribuie la o bună realizare a temelor pe ac asă este ora la care își face copilul
temele. La fel am aflat că majoritatea părinților nu a întâmpinat situații în care temele să aibă un
grad înalt de dificultate.
Interviul individualizat aprofundat, este una dintre cele mai frecvent aplicate metode de
cercetare, este utilizat în științele sociale, științele socioumane, dar și în desfășurarea diverselor
activități profesionale.
31 Ancheta pe baza de chestionar [Accesat 26.04.2019] Disponibil:
https://ru.scribd.com/document/360086425/A NCHETA -PE-BAZA -DE-CHESTIONAR -docx
32 Touraine, A., L'évolution de la conscience ouvrière et l'idée socialiste . în Esprit, 1956 [Accesat 23.03.2019]
Disponibil: https://esprit.presse.fr/article/touraine -alain/l -evolution -de-la-conscience -ouvriere -et-l-idee-socialiste –
24092
33 Miftode, V ., Metodologia sociologică . Editura Porto -Franco Galați, 1995, p. 246.
24
Termenul de interviu este un neologism provenit din limba engleză ( interview, întâlnire,
întrevedere) și are ca echivalenți, în limba franceză, entretien (convorbire, conversație) și
entrevue (întâlnire între două sau mai multe persoane). Ceea ce inseamnaca termenul de interviu s -a
impus pe plan mondial, fiind preluat atât de sociologii francezi, cât și de către cei germani (în limb a
germană interview , befragung sau unterredung înseamnă a întreba, a se informa, convorbire,
conversație, conferință cu cineva).
Interviul individual aprofundat nu este o simplă discuție în doi, ci o tehnică de investigație
științifică, aplicată de echipe mai mult sau mai puțin numeroase, în scopul cunoașterii sociologice și
pluridisciplinare a unui anumit fenomen. Interviul sociologic este astfel "un procedeu de
investigație științifică care utilizează procedul comunicării verbale pentru a culege informați i în
scopul urmărit". 34 În Dicționarul de sociologie, interviul este prezentat ca o"tehnică de obținere
prin întrebări și răspunsuri a informațiilor verbale de la indivizi și grupări umane în vederea
verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor socioumane".35 Spre deosebire
de interviul ziaristic, interviul sociologic presupune deci o bază teoretică și mai multă precizie
tehnică , iar datele obținute urmează să fie valorificate potrivit unui sistem conceptual și a unui set
de ipoteze , după ce aceste date au fost prelucrate prin procedee științifice , inclusiv statistico –
matematice.
Am realizat interviul individual aprofundat cu doi părinți pentru a vedea părerea mai detaliată
a părinților referitoare la temele pentru acasă pe care le p rimesc copii lor. În urma intervievării am
aflat că părinții cred că temele pe acasă reprezintă unul dintre elementele de bază ale predării
copiilor, care îi învață să gândească independent și să ia decizii. Le insuflă disciplina și îi învață să
distribuie corect timpul lor. Și, de asemenea, ajută la consolidarea materialului obținut în clasă. La
fel, părinții spun că temele pe acasă sunt date într -un volum minim pentru copii lor, și în genere, ei
ar dori că temele să nu fie foarte voluminose (cel puțin î n școala primară), astfel încât copilul să le
facă cu plăcere și nu cu forța.
Etimologic, termenul de interviu semnifica întâlnirea și conversația între două sau mai multe
persoane. Acestea sunt, de fapt, și caraceristicile definitorii ale acestei metode de cercetare: interviul
este o conversație fata în față, în care o persoană obține informații de la o altă persoană. Deși în
viața cotidiană utilizăm interviul, acest lucru nu înseamnă că orice conversație sau întâlnire între
două sau mai multe persoane ec hivalează cu un interviu, în special cu un interviu de cercetare
științifică. În general, interviul se bazează pe comunicarea verbală, aceasta fiind o comunicare de tip
34 Pinto, R., Grawitz, M., Méthodes des sciences sociales, Revue française de sociologie, 1965, 6 -1 [Accesat
26.03.2019] Disponibil: https://www.persee.fr/i ssue/rfsoc_0035 -2969_1965_num_6_1?sectionId=rfsoc_0035 –
2969_1965_num_6_1_1849
35 Zаmfir C., Vl аscеаnu L. Dicțion аr dе sociologi е Editu ra Babei, București 1998 ISBN:973 -48-1011 -1
25
special, în care o persoană pune întrebări (anchetatorul), iar cealaltă furnizează răsp unsuri,
informații (persoana intervievată). Convorbirea reprezintă, deci, elementul fundamental în tehnica
interviului, dar interviul nu se poate confunda cu chestionarul (bazat și el pe întrebări și răspunsuri).
În primul caz este vorba de obținerea de in formații verbale, de opinii, păreri, preferințe exprimate
liber despre problema pusă în discuție, iar în cel de -al doilea întrebările și răspunsurile sunt, de
regulă, scrise (are loc înregistrarea obligatorie a răspunsurilor în scris; într -o anchetă bazată pe
tehnica chestionarului răspunsurile sunt scurte, clare, precise).
În cercetarea dată am realizat interviuri cu experții. Experții sunt specialiștii, ce cunosc părțile
specifice ale temei cercetate. În majoritatea cazurilor sondajele cu experți sunt efe ctuate cu
reprezentanții autorității, oameni de știință, colaboratori ai instituțiilor de învățământ superior și ai
organizațiilor științifice de cercetare, colaboratorii structurilor non -guvernamentale, structurilor
private de experți sau de consultare, m embri ai consiliilor de experți, directori de companii sau
directori de filiale mari etc. În cazul dat experții, sunt cadrele didactice din învățământul primar.
Printre avantajele interviurilor cu experți se enumără: (I) posibilitatea de a obține informați a de la
profesioniști, specialiști; (ÎI) posibilitatea de a primi evaluări și păreri profesioniste, care există în
cercul de profesioniști; (III) posibilitatea de a verifica ipotezele și presupunerile existente în discuția
cu experții.36
Folosirea interviul ui că tehnica de cercetare în științele socioumane duce, așadar, la stabilirea
relațiilor dintre variabile și la verificarea, testarea ipotezelor. Acesta se deosebește de comunicarea
verbală obișnuită prin simplul fapt că informația este dirijată de către cel ce intervievează.
În urma intervierii cadrelor didactice, am aflat că ei la fel au o atitudine pozitivă față de
temele pe acasă în învățământul primar, ei consideră că temele în această perioadă dau cele mai
bune roade, ele responsabilizează copilul și îl învață să fie de sinestătător. Învățătorii în principiu nu
întâlnesc dificultăți în ceea ce e legat de teme pentru acasă. Există cazuri când întâmpină greutăți în
evaluarea temelor pe acasă, cu unii întâlnesc problema neîndeplinirii sarcinilor, cu alți i cu
neimplicarea în rezolvarea temelor, adică totul le rezolvă părinții. O altă problemă este că copii nu
memorează poeziile și în așa cazuri e greu de a evalua lucrul copilului. În aceste cazuri învățătorii
încerc să -i cointereseze pe copii, să vorbescă cu ei, să le ofere sarcini mai ușoare pentru ei.
Chestionarul și interviul sunt cele mai des utilizate tehnici de cercetare în științele
socioumane. În general, se recomanda utilizarea interviului când trebuie studiate comportamente
36 Interviuri cu experții [Accesat 05.05.2019] Disponibil : http://xplane.md/in terviuri -cu-experti/
26
dificil de observat pen tru că se desfășoară în locuri private, când se cercetează credințele și
atitudinile, neexistând documente scrise despre acestea. 37
Utilizarea interviului în cercetarea științifică are mai multe scopuri :
Identificarea variabilelor și a relației dintre vari abile (scop explorator); astfel, se pot formula
ipoteze interesante și valide;
Poate constitui instrumentul principal de recoltare a informațiilor în vederea testării
ipotezelor; fiecare întrebare reprezintă un item în structura instrumentului de măsurare;
Recoltarea unor informații suplimentare celor obținute prin alte metode. 38
Interviul este piatra unghiulară a metodologiei calitative și una dintre cele mai utilizate tehnici
de colectare a datelor. Tehnica interviului permite înțelegerea profundă și nuan țată a ființei umane
și a relațiilor ei cu lumea sau a punctelor devedere specifice unor grupuri. În ciuda faptului că
uneori este considerată o metodă simplă care nu presupune abilități speciale, în fapt, a planifica și a
conduce interviuri, a analiza con ținuturi și a conferi semnificație lor este o sarcină complexă ce
implică o muncă intensă și plină de capcane. A pune întrebări și a obține răspunsuri este o sarcină
mult mai dificilă decât pare la prima vedere.Într -o formulare succintă, interviul poate fi definit că
"arta de a pune întreb ări și de a asculta" .39 Cel puțin două cauze pot determina cercetătorul să
opteze pentru utilizarea interviului că tehnică de investigare: în primul rând, interesul pentru
semnifica țiile subiective conferite de participanți subiectului sau problemei investigate; în al doilea
rând, explorarea nuan țată a unor subiecte considerate prea complexe pentru a fi investigate prin
metode cantitative.
1.4. Concluzii Capitolul I
Temele pentru acasă reprezintă o formă de muncă independe ntă a elevilor pentru repetarea,
consolidarea și aprofundarea cunoștințelor dobândite în timpul lecției, precum și pentru a se pregăti
pentru perceperea noului material didactic. Temele pentru elevii din clasele primare sunt primul pas
spre învățarea inde pendentă. Deci, temele sunt o parte foarte importantă a procesului de învățare și
reprezintă una dintre formele esențiale ale organizării lor. Teoria pe care am ales -o pentru cercetare
e teoria funcționalistă, care vine să ne demostreze că temele pe acasă fac parte dintr -un sistem,
sistemul educațional și îndeplinesc anumite funcții. Teoria funcționalismului este o orientare majoră
în sociologie, ce apare și sub denumirea de „teoria consensului”, a echilibrului sau „teoria
37 Stacey M., Methods of Social Reserch . Pergamon, 1970 [Accesat 05.05.2019] Disponibil:
https://www.elsevier.com/books/methods -of-social -research/stacey/978 -0-08-013354 -6
38 Interviul [Accesat 05.05.2019] Disponibil: http://www.scritu b.com/sociologie/resurse -umane/Interviul31882.php
39 Fontana, A., Frey, J. H ., Interviewing: The art of science, În: The Handbook of Qualitative Research. 1994, pag. 361
[Accesat 25.04.2019] Disponibil: http://jan.ucc.nau.edu/~pms/cj355/readings/fontana%26f rey.pdf
27
funcționalismului structural”. Ace astă orientare pornește de la teza că societatea și instituțiile din
interior, cum ar fi familia, școala sunt compuse din părți interdependente, ce funcționează
împreună, fiecare jucând un anumit rol necesar în cadrul societății. Pentru a vedea atitudinil e
părinților și cadrelor didactice prinvind temele pentru acasă în învățământul primar, opiniile lor și
dificultățile lor am realizat un studiu, care cuprinde un eșantion cantitativ de circa 103 părinții ai
elevilor din clasele primare, chestionați prin me toda anchetei pe bază de chestionar. Eșantionul
calitativ este compus din 12 intervievați prin metoda interviului individual aprofundat, 2 din care
părinți și 10 învățătoare de clase primare. Cercetarea a fost realizată în două licee din orașul
Dondușeni: Liceul Teoretic ”Alexei Mateevici” (cu predare în limbă de stat) și Liceul Teoretic
”Gaudeamus”( liceu alolingv).
28
CAPITOLUL II.
ATITUDINILE ȘI PRACTICI LE PARINȚ ILOR ȘI CADRELOR DIDACTICE
REFERITOARE LA TEMELE PENTRU ACASĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂ NTUL PRIMAR
2.1 Instrucțiunea privind managementul temelor pentru acasă în învățămân tul
primar, gimnazial și liceal: p uncte tari și puncte slabe
În Republica Moldova, din 1 septembrie 2018 a intrat în vigoare un nou regulament:
Instrucțiunea pr ivind managementul temelor pentru acasă în învățământul primar, gimnazial și
liceal , elaborat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Instrucțiunea
stabilește aspectele esențiale privind temele pentru acasă:• rolul temelor p entru acasă în atingerea
finalităților educaționale;
• recomandări metodologice și psihologice privind managementul temelor pentru acasă;
• timpul estimativ alocat efectuării acestora de către elevi;
• specificul temelor pentru acasă.
În Instrucțiune se stipulează rolul temelor pentru acasă, specificând că în învățământul primar
temele pentru acasă au misiunea de a consolida materialul didactic studiat la lecție, contribuind la
formarea competențelor -cheie ale elevului. Temele pentru acasă și explicarea lor fac parte
integrantă din lecție, contribuie la realizarea obiectivelor urmărite, sunt o continuare firească a
lecției, asigură utilizarea creatoare a capacităților dobândite pe parcursul lecției. Rolul efectuării
temelor pentru acasă rezidă în consoli darea rezultatelor învățării, dezvoltarea abilităților de
organizare a timpului de învățare și obținerea unor efecte durabile ale învățării în traseul dezvoltării
personale a elevului. Temele pentru acasă contribuie la consolidarea imaginii de sine a ele vului, la
stimularea motivației, curiozității și responsabilității elevului, dezvoltându -i încrederea în forțele
proprii și manifestarea inițiativei în realizarea sarcinilor. Temele pentru acasă au rolul de a dezvolta
deprinderile de lucru de sine stătăto r ale elevului, precum și de a -l pregăti pentru evaluările finale la
discipline. Temele pentru acasă mai au menirea de a consolida parteneriatului școală -familie,
școală -comunitate prin respectarea principiului de șanse egale, creșterea încrederii familiei în
școală, motivarea elevului pentru autodezvoltare și implicare în activități de voluntariat etc.
În Instrucțiunea metodică se pune accentul pe unele aspecte principale ce privesc temele pe
acasă în învățământul primar. Ca exemplu, în regulament se spune că volumul temelor pentru acasă
pentru fiecare disciplină școlară, nu trebuie să depășească, de regulă, 1/3 din volumul sarcinilor
realizate în clasă, pe parcursul lecției. În perioada de vacanță, după probele de evaluare sumativă și
în zilele de activită ți transdiciplinare, nu se dau teme pentru acasă. Nu se admite utilizarea temelor
29
pentru acasă ca instrument de pedeapsă: teme cu volum mare și grad înalt de complexitate, exerciții
repetitive, teme necunoscute și neexersate în clasă. Se recomandă că temel e să aibă un caracter
practic -aplicativ, legate de viața reală (proiecte, machete), respectându -se preferințele și interesele
elevilor. Temele pentru acasă trebuie să ofere elevului oportunități de a exersa abilitățile și de a
aplica principiile cognitive. Nu se vor acorda de note insuficiente, dacă elevul nu a realizat corect
său integral tema pentru acasă. În ciclul primar, timpul alocat temelor nu trebuie să depășească 45 –
60 minute zilnic pentru toți elevii. Pentru elevii claselor I -IV, volumul săptămâna l al temelor pentru
acasă nu nu trebuie să depășească 5 ore .
În vederea reglementării temelor pentru acasă în învățământul primar și raționalizării
timpului necesar pentru efectuarea acestora se recomandă ca timpul alocat temelor pentru acasă să
fie fol osit, în mare măsură, pentru lectură și diferite activități interactive, amuzante și antrenante
pentru elevi.
Se recomandă ca efectuarea temelor trebuie să se facă:
după 1½ -2 ore de la masa de pr ânz;
în ordinea descrescândă a dificultăților;
mai întâi cele orale și apoi cele scrise;
cu pauze scurte între temele la diferite discipline, fără a -l scoate din ritmul de lucru.
Pentru zilele de odihnă nu se recomandă să se dea teme pentru acasă, încurajându -se lecturile
la alegere.
Temele pentru acasă sunt un subiect discutat foarte mult de reprezentanții sistemului de
învățământ și de părinții elevilor, după emiterea de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
a Instrucțiunii metodice privind managementul temelor pentru acasă în învățământul prima r,
gimnazia și liceal. Se pun întrebări dacă e bună sau e rea instrucțiunea dată și dacă e necesară și
corectă reforma nouă privind temele pentru acasă în învățământul primar.
Am întrebat cadrele didactice prin metoda interviului individual aprofundat dac ă sunt de
acord cu cerințele acestui regulament. Astfel ei au zis că sunt de acord și o consideră foarte
importantă .” Consider că instrucția este bună, e necesară și foarte importantă… Ea ajută la
cizelarea temelor pentru acasă, ea e alcătuită spre ajuto rul copiilor ”(IA_CD_6)
Însă unii au spus că Instrucțiunea nu le -a adus nimic nou, pentru că ei și așa îndeplineau toate
condițiile stipulate în Instrucțiune și niciodată nu au supraîncărcat elevii.
”Consider Instrucțiunea acceptabilă, chiar dacă noi și aș a nu am supraîncărcat
elevii ”(IA_CD_1)
30
Dar am întrebat cadrele didactice și despre minusurile pe care le văd în Instrucțiune.
Învățătorii intervievați mi -au răspuns că nu au văzut menționate unele detalii cu privire la unele
discipline ca istoria, arta pl astică, educația tehnologică.
”Nu sunt specificate în totalmente unele detalii. Aș dori să fie incluse unele recomandări
despre temele pentru acasă la disciplinele ca istoria, educația tehnologică, arta plastică.”
(IA_CD_6)
O învățătoare a spus că nu ved e necesară instrucțiunea până nu se va elabora un curriculum
bun, care ar prevede lămurirea despre cum anume trebuie de predat unele teme, care sunt
complicate pentru elevi.
”Cred că trebuie schimbată nu instrucția privind temele pe acasă, dar curriculum, și anume
despre cum să predăm tema nouă, căci temele sunt grele ”(IA_CD_5)
Am elaborat și doua interviuri individuale aprofundate cu părinți. Pe ei i -am întrebat ce
cunosc despre schimbările introduse față de temele pentru acasă și ce părere au despre acea stea, la
care ei au spus că cunosc puțin, doar unele detalii. Ceea ce ne spune că părinții nu sunt destul de
informați despre noua Instrucțiune metodică . ”Știu că începând cu anul 2018, copiii învață după un
program simplificat, cu un minim de teme pe acas ă. Timpul îndeplinirei lor nu trebuie să
depășească 20 -30 de minute. Și se evaluează ele după anumiți descriptori ” (IA_P_1)
Dar la întrebarea cum văd impactul acestor schimbări asupra copiilor din clasele primare, unul
din părinți a spus că nu este de acor d cu învățarea fără note și consideră că regulamentul care
prevede că elevi din clasele primare să fie evaluați cu anumite calificative este greșit. Că notele
stimulează elevii, dar după calificative nici nu îți poți da seama despre nivelul cunoșințelor el evului.
Aceste calificative își vor lăsa amprenta negativă asupra elevului, atunci când el va fi promovat în
clasele mai mari și va primi note. ”Sunt de acord cu privire la volumul temelor pe acasă, dar
învățarea fără note cred că este geșită. Lăsând copii i fără note, pierdem și motivația lor de a
învăța. Ei nu mai au acele emoții atunci când vin acasă și să se laudă: "Mama, am primit 10 la
matematică!" Și copilul înțelege că acesta este un rezultat foarte bun, că părinții lui îl vor aprecia
și vor fi mân dri de el, pe când acum el vine și spune: "Mamă, am primit verde". Ce fel de calificativ
”verde”? Înainte dacă un copil primea "10" dar eu "9", atunci aveam un stimul să învăț și să mă
pregătesc mai bine, pentru ca să primesc "10." Dar acum primește ”Verde ", și ce înțelege el prin
asta, asta e nota 9 sau 10? Și apoi ei merg în clasa a 5 -ea și aici ”BAM” și apar note, și nu
întotdeauna de acelea, care le -ar plăcea. Aici cred că starea lor emoțională va suferi .” (IA_P_1)
În concluzie putem spune că Instucțiu nea are atât puncte tari, cât puncte slabe. Ea este utilă și
stabilește niște cerințe concrete, privind temele pentru acasă. Ea e alcătuită spre ajutorul copiilor,
31
pentru ca ei să aibă mai mult timp liber pentru copilărie. Însă ea nu include unele aspecte care sunt
necesare cadrelor didactice pentru o mai bună predare de către ei a materiei de studiu.
2.1. Atitudinile părinților și cadrelor didactice referitore la temele pentru
acasă în învățământul primar
Cu referire la temele pentru acasă sunt mai multe păre ri, unii consideră că temele pe acasă în
învățământul primar sunt utile și necesare, alții spun că temele deja nu -s actuale și ele nu aduc nici
un folos, că totul trebuie realizat în timpul lecției. Pentru a vedea care sunt părerile părinților și
cadrelor didactice care au tangențe nemijlocite cu învățământul primar, pentru a vedea aitudinile și
dificultățile cu care se confrunta ei vis-a-vis de temă pe acasă, am realizat un studiu, în care am
folosit cât metoda calitativă atât și metoda cantitativă. Metod a cantitativă presupune realizarea a
103 de chestionare cu părinții elevilor din clasele primare (a se vedea ANEXA I), iar metoda
calitativă presupune 2 interviuri aparte cu 2 părinți (a se vedea ANEXA III) și 10 interviuri cu
cadrele didactice din învățăm ântul primar (a se vedea ANEXA II) .
Datele prezentei cercetări atestă că circa 90% din părinți consideră că temele pentru acasă sunt
importante sau foarte importante. Dacă e să analizăm răspunsurile conform vârstelor, pentru părinții
incluși în categoria 31-35 ani temele au o importanță mai mare, decât pentru respondenții de 27 -30
ani și de 36 -58 ani. 60,20% de respondenți de sex feminin au răspuns că temele sunt foarte
importante, comparativ cu bărbații care consideră temele importante, circa 3.90% din re spondenți.
(a se vedea Tabelul 3 )
Unul din părinții intervievați a confirmat că temele sunt foarte importante pentru elevii din
clasele primare, ele învață co pii să gândească independent, îi învață să distribute corect timpul și
ajută la consolidarea mater ialului trecut la lecție.
„Temele pe acasă reprezintă unul dintre elementele de bază ale predării copiilor. Îi învață să
gândească independent și să ia decizii. Le insuflă disciplina și distribuția corectă a timpului lor. Și,
de asemenea, ajută la consoli darea materialului obținut în clasă .” (IA_P_1)
Tabelul 3
Cât de importante sunt temele pentru acasă în învățământul primar ,%
Foarte
important Important Puțin
important Deloc
important
Vârsta 27-30 ani 7,80% 5,80% 0,00% 0,00%
31-35 ani 26,20% 15,50% 0,00% 0,00%
36-45 ani 20,40% 16,50% 0,00% 0,00%
46-58 ani 6,80% 0,00% 1,00% 0,00%
Sex Masculin 1,00% 3,90% 0,00% 0,00%
Feminin 60,20% 34,00% 1,00% 0,00%
32
Cu referire la importanța temelor pe acasă am întrebat și cadrele didactice, ce cred despre
aceasta. Ei consideră că temele pentru acasă sunt foarte importante, ele au un rol aparte în
învățământul primar. Ele consolidează materia învățată la lecție, organizează și disciplinează elevul,
îi dezvoltă responsabilitatea. Copilul învață să fie mai responsabil, își crează deprindearea de a
învăța. ” Temele pentru acasă sunt foarte importante și necesare ele consolidează materia învățată,
organizează și disciplinează elevul, îi dezvoltă responsabilitatea. În clasele primare ele au un rol
aparte, el e învață copilul să fie responsabil, ele îi crează deprinderea de a învăța, ce o să -i fie
necesar pe tot parcursul studiilor.” (IA_CD_6).
La fel temele învață copilul să muncească sistematic, în fiecare zi.
”Temele pe acasă în învățământul primar, după parerea mea, sunt foarte importante, ele
învață copii să muncească în fiecare zi, de aceea ele trebuie să fie simple și ușoare ”(IA_CD_ 2)
În urma cercetării am sesizat că majoritatea copiilor cer ajutor de la parinți, circa 90%, dar
cel mai des îl cer de la mame, 85,40% . (a se vedea Fig.3 )
La întrebarea cât de des cere ajutor copilul, aproape jumate de părinții au răspuns că atunci
când are nevoie – 49,5% din respondenți, 32,3% din părinți au spus că zilnic, 14% din ei au zis că de
2-3 ori pe s ăptămână, circa 3,2% din respondenți au afirmat că de 2 -3 ori pe lună și doar 1,1 % din
părinți au răspuns că o dată pe săptămâna.
Cel mai des, în 52,7% de cazuri, părinții ajută copilul prin oferirea indicațiilor și verificare,
după ce temele au fost rezo lvate, circa 18,3% din respondenți doar îndrumă copilul să se uite cum a
rezolvat în clasă, deci nu ajută cu adevărat copilul, 15,1% spun că stau lângă copil până la
finalizarea temelor, ce tot nu e prea bine pentru copil, pentru că el nu se obișnuiește să fie de
sinestătător, iar 14% zic, că le dau meditații copiilor, ce ne demonstrează că copilul nu înțelege
materialul predat la școală. (a se vedea Fig.4 )
0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00% 70,00% 80,00% 90,00%
Da Nu 4,90% 0,00% 85,40%
9,70% Masculin
Feminin
Fig. 3 Dacă cer copii ajutor la îndeplinirea
temelor pe acasă de la parinți
33
La întrebarea de câte ori pe săptămâna părinții verifică temele pentru acasă a copilului,
confor m diagramei din figura 5, 83,5% dintre părinți, verifică zilnic temele copiilor, 15,5% au spus
că 1-2 ori pe săptămână, și 1% au spus că o dată în lună. (a se vedea Fig.5) Evident, părinții acordă
o importanță majoră realizării corecte a temelor, iar elevi i, care sunt monitorizați de părinți au
convingerea că merg la școală cu temele făcute corect și acest lucru le dă mai multă încredeere în
forțele proprii și contribuie la consolidarea imaginii de sine a elevului.
Influențează oare implicarea p ărinților în realizarea temelor pentru acasă dezvoltarea
copilului? Această întrebare am oferit -o cadrelor didactice. Ei au spus că ajutorul părinților,
ghidarea lor pe parcursul realizării temelor este necesară. E mai periculos când acest ajutor e în
exces. Părinții trebuie să verifice și să controleze copilul când acela realizează temele, dar nu mai
mult decât atât.
”Părinții sunt obligați să se implice nu în realizarea temelor, ci în procesul de dezvoltare a
copilului. Trebuie să fie o oarecare verifica re și control. Dar depinde și mult de capacitățile
15,1%
52,7% 18,3% 14,0% Stau lânga copil până
la finisarea temelor
Îi dau indicații și îl
verific după ce a
rezolvat
Îl îndrum să se uite
cum a rezolvat în clasă
Îi dau meditații, explic
Fig. 4 Cum ajută parinții copii la rezolvarea temelor pe acasă
83,5% 15,5% 1,0%
Zilnic
1-2 ore pe săptamâna
O data în luna
Fig.5 Câte ori pe saptamână parinții verifică temele pentru acasă a
copilului
34
copilului, unor le trebuie doar un control, dar altor chiar și ajutor. Dacă copilul cere ajutor, ei
trebuie să se implice. ” (IA_CD_6)
După părerea altui cadru didactic, controlul din partea părintelui t rebuie treptat să fie redus,
așa că până la sfârșitul ciclului primar, elevul să devină de sinestătăror. Părinții trebuie doar să
verifice lucrul copilului după ce acesta și -a finalizat temele.
”Treptat trebuie de redus gradul de control a părinților, în așa fel ca la sfârșitul
învățământului primar, copilul să facă de sinestătător temele și să arăte părinților doar rezultatul
final. În așa fel, părinții v -or putea să se limiteze doar la verificarea calității temelor ” (IA_CD_1)
Cunoaștem, că conform Instrucțiunii metodice privind managementul temelor pentru acasă,
în învățământul primar, gimnazial și liceal , pentru ciclul primar, timpul alocat temelor nu trebuie să
depășească 45 -60 minute zilnic sau 5 ore săptămânal.
În urma cercetării, am depistat că în ambele licee, copii acordă de la 1 -2 ore pentru a îndeplini
temele pentru acasă, ceea ce nu se încadrează în normele stabilite în noul regulament. În Liceul
”Gaudeamus” elevii au nevoie de 1 -2 ore pe zi 31,10% din respondenți. În Liceul ”Alexei
Mateevici”, 1-2 ore acordă temelor pe acasă 28,20% din elevi, a căror părinți au fost incluși în
eșantion, iar mai puțin de o oră – 22,30% de copii. Astfel, putem spune că copii din Liceul Teoretic
”Gaudeamus” acordă mai mult timp realizării temelor, decât cei din Li ceul Teoretic ”Alexei
Mateevici”. (a se vedea Tabelul 5) O explicație ar fi și numărul diferit de lecții pe săptămână în
Liceul Teoretic ”Alexei Mateevici” cu limbă de predare română( clasa 1 – 20 ore/săptămână; clasa a
2-a- 22 ore/săptămână; clasa 3 -a- 22 ore/săptămână; clasa 4 -a- 23 ore/săptămână) și în Liceul
Teoretic ”Gaudeamus”, cu limbă de instruire rusă (clasa 1 – 24 ore/săptămână; clasa a 2 -a- 26
ore/săptămână; clasa 3 -a- 27 ore/săptămână; clasa 4 -a- 28 ore/săptămână)40.
Dacă e să analizăm timpul în c are îșă fac temele elevii claseror de diferite nivele, vom
constata, că doar în clasa întâi se respectă cerințele și copii fac temele în mai puțin de o oră, 14,60%
din respondenți au răspuns așa. În restul claselor copii fac temele în mai mult de o oră -două (Clasa
II- 15,50%; Clasa III – 13,60%, Clasa IV – 23,30%) Aproape 9% din respondenți afirmă că copii
îndeplinesc temele în mai mult de 3 ore, pe când în Instrucțiune se stipulează că nici măcar liceenii
nu ar trebui să acorde mai mult de 3 ore realizării temelor pentru acasă. La întrebarea c ât timp
copiii trebuie să -și facă temele? – unul din părinți a spus că: ” …temele pentru acasă nu ar trebui să
fie foarte voluminose (cel puțin în școala primară), astfel încât copilul să le facă cu plăcere și nu cu
forța….” (IA_P_1).
40 PLANUL -CADRU pentru învățământul primar, gimnazial și liceal anul de studii 2018 -2019
35
Tabelul 5
Cât timp copilul acordă temelor zilnic , %
Mai puțin de o
oră 1-2 ore 3-4 ore Mai mult de 4
ore
Liceul Teoretic
Gaudeamus 8,70 31,10 7,80 1,00
Liceul Teoretic
Mateevici 22,30 28,20 1,00 0,00
Clasa I 14,60 6,80 1,00 0,00
Clasa II 6,80 15,50 1,00 0,00
Clasa III 5,80 13,60 2,90 1,00
Clasa IV 3,90 23,30 3,90 0,00
Am rugat părinții să ne expună cum au fost temele pe acasă pe când ei erau copii și să
compare cu cele din zilele de azi, la ce părinții au spus că cândva temele erau mai simple, dar acum
din clasa întâi copiilor li se dă un volum foarte mare de informație. ”Sincer, nu prea îmi amintesc
volumul de teme pe care l -am avut în clasele primare, dar îmi amintesc în mod clar că, mergând la
școală în clasa I, eu nu știam să scriu, să rezolv exerciții și acest lucru nu era necesar. Tot ce era
necesar, era abilitatea de a citi pe silabe. Dar acum, pentru a fi înmatriculat în clasa înt âi, copilul
trebuie să treacă un test final care va determina nivelul lui de capacități. Îmi amintesc că am învățat
să facem linii drepte prin desenarea acelor unui arici. Sarcinile noastre au fost diferite de cele
actuale. Am avut totul treptat, cu fiecar e clasă, acum copiii primesc informații despre tot deja din
clasă întâi. Nu știu, poate în lumea modernă unde tehnologiile sunt atât de dezvoltate așa și trebuie
să fie totul, dar pur și simplu mi se pare că așa ei se maturizează foarte repede.” (IA_P_1)
Timpurile se schimbă și educația este supusă mai multor modificări. Programa era mai simplă
și nu erau așa de multe obiecte, după cum spune una din părinții intervievați ”În timpurile noastre
programa era mai simplă, decât la ei, și nu erau așa de multe obi ectele de prisos”(IA_P_2). Însă
acum copii tot nu -s așa ca câțiva ani în urmă. Datorită dezvoltării tehnologiilor, copii au devenit mai
informați, mai dezvoltați intelectual.
Conform chestionarului, la întrebarea dacă volumul de teme pentru acasă e unul p otrivit
pentru clasele primare, 89,3% au răspuns ”Da”, și doar 7,8% -”Nu” și 2,9% nu s -au decis cu
răspunsul.
Referitor de volum, am întrebat cadrele didactice dacă țin cont de potențialul clasei, atunci
când aleg volumul și complexitatea temelor,absolut t oți au răspuns că țin cont :”Volumul temelor
depinde de particularitățile individuale, propun teme la alegere sau aleg eu sarcini
diferențiate.”(IA_CD_6)
36
Părinții intervievați au confirmat că volumul de teme dat copilului nu e mare. Ei cred că
volumul teme lor pentru acasă este optim pentru vârsta copilului. ”Cel mai adesea, temele pe acasă
sunt date într -un volum minim. La matematică – rezolvarea exercițiilor, problemelor sau un fel de
sarcini pentru gândirea logică. La limba rusă – de copiat propoziții, de îndeplinit condițiile ce se
atribuire la acestea, diferitele sarcini gramaticale, de învățat o poezie, de citit textul și de răspuns la
întrebări. Dar acestea nu sunt date toate deodată, dar pe rând și în genere, se dă câte o sarcină pentru
fiecare discip lină. Eu cred că volumul temelor pentru acasă este optim pentru vârsta copilului meu”
(IA_P_1)
Din spusele celor chestionați, putem să spunem că cel mai important factor ce contribuie la o
bună realizare a temelor pe acasă de către elevii din clasele prim are, este ora la care își face copilul
temele, 65,1%, pe al doilea loc e poziționată o mai bună explicare a materialului predat de către
profesor, 59,3%, pe al treilea – ajutorul permanent al părintelui în rezolvarea temelor. (a se vedea
Fig.6)
Dacă e să analizăm opinia cadrelor didactice la acelaș sibiect, cel mai des repetat factor e
considerat controlul din partea părinților, dar sunt numiți și alți factori, așa că: diversitatea temelor,
relațiile bune între elev -învățător, simplitatea temelor, vol umul de teme, motivația de a primi notă
bună, până și dispoziția de lucru. ” Cel mai important factor este motivarea pentru dezvoltarea
personală. Posibil implicarea părinților în activitatea școlară a copilului, diversificarea
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0
Un volum
redus de
teme O mai buna
explicare a
materialului Ajutorul
permanent a
parintelui in
rezolvarea
temelor O implicare
mai mare a
parinților în
activitatea
scolara O atmosfera
placuta de
lucru acasa Ora la care
iși face
copilul
temele 31,1% 59,3% 54,6%
46,6% 43,3% 65,1%
Fig. 6 Factorii ce contribuie l a o bună realizare a temelor pentru a casă
după parerea parinților
37
însărcinărilor, temele pe aca să să fie interesante. La fel e foarte important locul și ora realizării
temelor. Nu trebuie să fie o oră târzie și trebuie să fie creat un locușor plăcut de lucru ”(IA_CD_6)
La întrebarea, dacă temele ajută elevul să consolideze informația învățată la școa lă, 65.05%
au răspuns că sunt de acord în foarte mare măsură. 44.66% dintre respondenți au afirmat că sunt în
foarte mare măsură de acord cu aceea că temele stimulează creativitatea elevului. La următoarea
afirmație că temele constituie o activitate antren antă pentru responsabilizarea elevului, 52,43% au
zis că sunt de acord în foarte mare măsură. La fel și la următoarea afirmație că temele ajută la
fixarea cunoștințelor, 63,11% au spus că sunt de acord în foarte mare măsură. La afirmația că
temele obosesc mult copilul, 34.95% din respondenți au spus că sunt de acord în mică măsură. Cu
afirmația că temele sunt sursă majoră de stres a elevului, părinții nu sunt deloc de acord, așa au
răspuns mai mult de jumate din respondenți, circa 50,49%. Temele ajută la în țelegerea și
reamintirea exercițiilor făcute la scoală, cu această afirmație sunt în foarte mare măsură de acord
56,31% din respondenți. La fel mai mult de jumate din respondenți, 51,46%, au spus că sunt în
foarte mare măsură de acord cu ultima afirmație c ă temele sunt utile și interesante pentru
dezvoltarea copilului. (a se vedea Tabelul 6)
Tabelul 6
Răspunsurile respondenților la afirmațiile legate de temele pentru acasă
Deloc În foarte
mică
masur ă În mică
masur ă În mare
masur ă În foarte
mare
masur ă NȘ/NR
Temele ajută elevul
să consolideze
informația învațată la
școală 0,00% 0,97% 7,77% 25,24 % 65,05 % 0,97%
Temele stimulează
creativitatea elevului 0,00% 0,97% 15,53 % 38,83 % 44,66 % 0,00%
Temele co nstituie o
activitate antrenantă
pentru
responsabilizare a
elevului 0,00% 0,00% 5,83% 40,78 % 52,43 % 0,00%
Temele ajuta la
fixarea cunoș tintelor 0,00% 0,00% 3,88% 33,01 % 63,11 % 0,97%
Temele obosesc mult
copilul 20,39 % 27,18 % 34,95 % 13,59 % 2,91% 0,00%
Temele sunt sursa
majora de stres a
elevului 50,49 % 13,59 % 21,36 % 11,65 % 1,94% 0,00%
Temele ajută la
înțelegerea și
reamintirea
exercițiilor făcute la
școală 0,00% 0,00% 5,83% 37,86 % 56,31 % 0,97%
38
Temele sunt utile ș i
interesante pentru
dezvoltarea copilului 0,00% 0,97% 11,65 % 35,92 % 51,46 % 0,97%
Următorul set de întrebări a fost dat respondenților pentru a vedea cât de des se întâmplă
unele situații. La întrebarea „Cât de des profesorii informează părinții despre cerințele fata de
temele pentru acasă?”, aproape jumate din respondenți au zis că întotdeauna.(a s e vedea Fig.7) La
următoarea întrebare, „Cât de des încercați să verificași zilnic dacă copilul își face temele?”, 66%,
la fel au răspuns că întotdeauna. (a se vedea Fig.8) La întrebarea „Cât de des simțiți că aveți
suficiente informații și deprinderi pent ru a ajuta copilul în pregătirea temelor?”, 37,9% au zis că
deseori.(a se vedea Fig.9) La ultima întrebare, „Cât de des profesorul pedepsește prin nota
insuficienta copilul, dacă face greșeli în temele pentru acasă?”, 53,4% au răspuns că niciodată, ce e
foarte înbucurator. (a se vedea Fig.10)
â
1,0% 1,0% 7,8%
24,3%
66,0% Niciodată
Rareori
Uneori
Deseori
Întotdeauna
3,9 10,7% 17,5%
18,4% 49,5% Niciodată
Rareori
Uneori
Deseori
Întotdeauna
2,9% 3,9%
25,2%
37,9% 30,1% Niciodată
Rareori
Uneori
Deseori
Întotdeauna
53,4%
19,4% 21,4% 3,9% 1,9%
Niciodată
Rareori
Uneori
Deseori
Întotdeauna Fig. 7 Cât de des profesorii informează părinții
despre cerințele făță de temele pentru acasă Fig. 8 Cât de des parinții verifica zilnic dacă
copilul își face temele
Fig. 9 Cât de des pa rinții simt ca au suficiente
informații și deprinderi pentru a ajuta copilul în
pregatirea temelor Fig.10 Cât de des profesorul pedepsește prin nota
insuficientă copilul, dacă face greșeli în temele
pentru acasă
39
2.3 . Dificultățile cu care se confruntă părinții și cadrele didactice referitoare la
temele pe acasă în învă țământul primar
În urma sondajului am aflat că majoritatea părinților, 56,3%, nu au întâln it situații în care
temă pe acasă a avut un grad sporit de dificultate și nu au putut -o rezolva, iar 42,7% au întâlnit
astfel de greutăți. Dacă e să facem comparație, generația mai tânără întâmpină mai multe greutăți în
realizarea temelor pe acasă a copiil or săi. Circa 7,80% din categoria de 27 -30 ani au răspuns că
întâmpină greutăți, iar 28,20% din cei care au 31 -35 de ani au zis că nu întâmpină greutăți.(a se
vedea Tabelul 6)
Tabelul 6
Dacă au întâmpinat situații în care tema pentru acasa a avut un g rad ridicat de dificultate,
conform vârstei , %
Da Nu NȘ/NR
Vârsta 27-30 ani 7,80 5,80 0,00
31-35 ani 12,60 28,20 1,00
36-45 ani 18,40 18,40 0,00
46-58 ani 3,90 3,90 0,00
Dacă comparăm răspunsurile parinților celor doua licee, putem spune că 24,30% dintre
părinții din Liceul Teoretic”Gaudeamus” au răspuns ”Da” la întrebarea de mai sus, pe lângă 18,40%
de repondenți din liceul ”Alexei Mateevici”. Iar conform rezultatelor, gradul de complexitate
depinde de nivelul clasei. Dacă în clasa I-a întâmpină greutăți doar 5,80% din respondenți, până în
clasa IV procentajul crește până la 17,50%. (a se vedea Tabelul 7)
Tabelul 7
Dacă au întâmpinat situații în care tema pentru acasă a avut un grad ridicat de
dificultate parinții, după clasă și scoala în care e înmatriculat copilul , %
Da Nu NS/NR
Clasa în care e înmatriculat
copilul? Clasa I 5,80 16,50 0,00
Clasa II 6,80 15,50 1,00
Clasa III 12,60 10,70 0,00
Clasa IV 17,50 13,60 0,00
În care școala e înmatriculat
copilul? Liceul Teoretic
”Gaudeamus” 24,30 23,30 1,00
Liceul Teoretic
”Alexei Mateevici” 18,40 33,00 0,00
40
54,3% din intervievați susțin că rareori s -au întâlnit cu dificultate de a înțelege cerințele
exercițiului, dar cel mai mulți din ei sunt părinții incluși în categoria de v ârstă 31 -35 ani. La fel
circa 49,5% din respondenți s -au întâlnit rar cu dificultate în rezolvarea exercițiului, din care 19,4%.
sunt cei incluși în categoria de vârstă 31 -45 ani. Cu dificultatea de a explica copilului ce e necesar
să facă la teme, 48,5% d in respondenți se întâlnesc rareori. 41,7% din respondenți se întâlnesc rar și
cu dificultatea de a motiva copilul să -și facă temele singur, iar 34,9%. deloc nu se întâlnesc cu
această problemă. Volumul mare de teme pe acasă nu este deloc o problemă pentru 50,4% din
părinți, și nici greșelile în formularea exercițiului nu par a fi o dificultate pentru 49,5% din
respondenți.
La întrebarea pe care am pus -o cadrelor didactice: ”Ce dificultăți există în realizarea temelor
pentru acasă la copiii din clasele prim are?” unul din răspunsuri a fost că: ”. ..neînțelegerea
materialului studiat la lecție crează anumite dificultăți, dar dacă copilul totul a înțeles, nu cred că
pot apărea careva probleme, pentru că noi încercăm să le dăm teme pe acasă conform puterilor
copilului”(IA_CD_6), ceea ce ne spune că copii nu întâmpină greutăți la realizarea temelor dacă au
înțeles tema în clasă, și astfel nu solicită ajutorul părinților, dar dacă solicită, părinții ajută, fără să
apară vreo dificultate.
Pentru a afla dificultățile cu care se confruntă învățătorii, le -am adresat o serie de întrebări
referitoare la experiența lor practică. De exemplu, dacă s -au întâmplat cazuri când nu au reușit să
predea tot materialul de studiu pe parcursul unei lecții și dacă a influențat aceasta a supra volumului
temelor, oferite elevilor pentru acasă? Învățătorii mi -au spus că se întâmplă rar așa cazuri, dar dacă
se întâmplă, le dau copiilor ceva pentru repetarea materialului trecut la lecție: „ Rar, dar s -au
întâmplat cazuri când nu am reușit să lă muresc tot materialul până la sfârșit de lecție. Atunci le
dăm pe acasă ceva de repetare, legată de tema nouă ” (IA_CD_6). Unii spuneau că nu se întâmplă
așa ceva, că mereu reușesc să predee tema nouă: „ Mereu reușesc să predau tema nouă, încerc totul
să lăm uresc, să demonstrez. Dar învățătorul nu poate „băga” în capul copilului cunoștințele cu
forță, astefl copilul trebuie să facă totul singur. ” (IA_CD_3)
Următoarea întrebare a fost dacă s -au întâmplat momente când au pedepsit prin scăderea notei
elevii c are au realizat greșit temele pentru acasă?, la ce toate cadrele didactice mi -au răspuns că nu
practică așa ceva, ei doar dau recomandări și lămuresc golurile încă o dată, astfel ca copilul să
înțeleagă și mai mult să nu le repete: ” Dacă în realizarea teme lor pe acasă sunt greșeli, învățătorul
trebuie să atragă atenția asupra greșelelor și să lămurească încă o dată tema elevilor ”(IA_CD_1).
La întrebarea: ”Copii se adresează Dvs. după ajutor în rezolvarea temelor pentru acasă? Cum
îi ajutați pe copii cel ma i des?”, învățătorii au spus că ajută copii, cu unii lucrează după lecții, le
lămuresc subiectele, alții la sfârșitul lecției explică cum trebuie să îndeplinească temă pe acasă, iar
41
alții încep tema chiar în timpul orei. „ Ajut copii prin lămurirea la sfârș itul lecției ce trebuie să facă
pe acasă ”(IA_CD_2). ”Lămuresc detaliat sarcina, pot să rămân și după lecții cu unii, care de
sinestătător nu pot îndeplini temele ” (IA_CD_4).
La fel am întrebat cu ce dificultăți s -au întâlnit în evaluarea temelor pe acasă l a elevii claselor
primare și cum au soluționat aceaste probleme. Ei mi -au răspuns că există multe greșeli în
efectuarea temelor pentru acasă de către elevi, și astfel de a le evalua e greu : „Difetiți copii – diferite
probleme. Cu unii întâlnesc problema ne îndeplinirii sarcinilor, cu alții neimplicarea în rezolvarea
temelor, adică totul le rezolvă părinții, iar alții au probleme cu memorarea poeziilor. În aceste
cazuri încerc să -i cointeresez, să vorbesc cu ei, să le dau sarcini mai ușoare pentru ei.”
(IA_CD _6).
O învățătoare mi -a spus că copii au mari așteptări de la evaluarea lucrului lor, de aceea ea e
nevoită să verifice caietele în fiecare zi, dar nu de 2 -3 ori pe săptămâna cum fac alții: „ Copilul
mereu așteaptă ca lucrarea lui să fie evaluată pe merit, de aceea în fiecare zi verific caietele de
lucru, dar nu 2 -3 ori pe săptămână, cum se spune în instrucție ”.(IA_CD_3)
Din cele spuse mai sus putem spune că cadrele didactice întâmpină careva dificultăți în lucru
cu temă pe acasă, deoarece elevii sunt difer iți, și ei trebuie să dedice timp fiecărui în parte.
Am întrebat părinții ce îi nemulțumește în activitatea cadrelor didactice la clasă. 30.09% din
respondenți au răspuns că lor totul le convine; sunt mulțumiți de învățătoare –13,59% din
respondenți , 5,82 % au spus că nu au obiecții, 4,85% au zis că nimic nu îi nemulțumește, câte
0,97% au zis că sunt nemulțumiți că la realizarea temelor au nevoie de dicționarul explicativ, că nu
înțeleg cerințele, sunt nemulțumiți de acordarea atenției la predarea temei noi , tot 0,97% au zis că îi
nemulțumește lipsa controlului asupra situației în colectivul elevilor și incapacitatea de a transmite
copilului materialul educațional. Restul 41,74% din respondenți nu au răspuns la întrebarea dată,
deoarece această întrebare a f ost una deschisă în chestionar și unii nu au vrut să răspundă, alții nu au
știut ce să răspundă. (a se vedea Fig.11)
42
I-am întrebat pe părinți și cadre didactice, ce recomandări ei ar da altor părinți și altor cadre
didactice.
Recomandările pentru cad rele didactice:
Una din învățătoarele intervievate a recomandat colegilor săi să se conformeze noului
regulament, ce este foarte bun, la fel să -și facă cu străduința meseria și să nu încarce copii cu multe
teme pe acasă. ” Să se conformeze Instrucțiunii noi apărute. Este foarte bună. În general să -și facă
meseria cu străduință, să nu -și încarce elevii cu multe teme pe acasă. ” (IA_CD_6)
Una din părinți a zis că ar recomanda învățătorilor să fie mai răbdători și să lupte împreună cu
părinții pentru întoarcerea notelor. ”Profesorilor le -aș dori mai multă răbdare și împreună cu
părinții să lupte pentru redobândirea notelor ”(IA_P_2)
Recomandări pentru părinți:
O învățătoare le -a sugerat părinților să fie mai atenți cu copii, să îi controleze, dar să nu le
rezolve singuri temele. ” Să-i controleze pe copii, dar să nu le rezolve temele singuri .”(IA_CD_6)
Una din părinții intervievați a recomandat altor părinți să aibă răbdare și să le ajută copiilor
mai ușor să treacă prin anii de școală. ” Aveți răbdare! Nouă ne este ușor, noi știm deja toate
30,09%
13,59%
5,82% 4,85% 0,97% 0,97% 41,74%
Totul îmi convine
Sunt mulțumit de învățătoare
Nu am obiecții
Nimic
Sunt nemulțumit că la realizarea temelor au nevoie de dicționarul explicativ
Mă nemulțumește lipsa controlului asupra situației în colectivul elevilor
NȘ/NR
Fig. 11 Ce îi nemulțumește pe parinți în activitatea cadrelor didactice în clasa copiilor
săi
43
acestea, iar copiii noștri au încă o cale lungă spre cunoaștere. Prin urmare, trebuie să coborâm la
nivelul lor și să -i ajutăm cu răbdare în munca lor grea.”( IA_P_1)
Un alt părinte intervievat a zis că părinții trebuie să fie mai toleranți față de lecții. ” Încercați
să fiți mai toleranți față de lecții, deoarece copiii noștri sunt viitorul nostru .”(IA_P_2)
Toate recoamandările sunt bune și ar fi bine că părinții și cadrele didactice să țină cont de ele
în activitatea lor, pentu a crea un viitor mai prosper tinerii generații .
2.4. Concluzii Capitolul II
Datele prezentei cercetări atestă că părinții incluși în eșantion consideră temele pentru acasă
importante sau foarte importante. Elevii solicită des ajutorul părinților în reali zarea temelor pentru
acasă, dând preferință mamei. Cel mai des ajutorul părinților se reduce la unele indicații și
verificarea corectitudinii efectuării temelor. Timpul pe care îl acordă copilul realizării temelor în
clasa I este mai puțin de o oră, iar în clasele II -IV, în jur de 1 -2 ore pe zi. Însă mulți dintre
respondenți, circa 89,3%, consideră că volumul de teme pentru acasă, totuși, e unul potrivit pentru
clasele primare. Majoritatea părinților, circa 83,4%, verifică zilnic temele copiilor, și au punc tat cei
mai importanți factori, ce contribuie la o bună realizare a temelor pe acasă de către elevii din clasele
primare: pe primul loc este ora la care își face copilul temele. Pe poziția a doua este poziționat
factorul unei explicații mai bune a materia lului predat de către învățător, așa cred mai mult de
jumătate din părinții respondenți. Pe poziția a a treia părinții au remarcat că copii lor au nevoie de
ajutorul lor permanent în rezolvarea temelor. Concluzia că temele pentru acasă sunt utile și
neces are pentru asigurarea calității demersului educațional, ne dovedesc afirmațiile cu care marea
majoritatea părinților a fost de acord, ca de exemplu: temele ajută elevul să consolideze informația
învățată la școală, temele stimulează creativitatea elevului, temele constituie o activitate antrenantă
pentru responsabilizarea elevului, temele ajută la fixarea cunoștințelor, temele ajută la înțelegerea și
reamintirea exercițiilor făcute la școală și că temele sunt utile și interesante pentru dezvoltarea
copilulu i. Afirmațiile că temele obosesc mult copilul său că temele sunt sursă majoră de stres a
elevului, după spuselor părinților, nu prezintă adevărul.
Am aflat că profesorii informează părinții despre cerințele fata de temele pentru acasă, părinții
simt că au suficiente informații și deprinderi pentru a ajuta copilul în pregătirea temelor, și că
profesorul nu pedepsește prin nota insuficienta copilul, dacă face greșeli în temele pentru acasă.
Despre Instrucțiunea metodică privind Managementul temelor pe acasă în învățământul
primar, gimnazial și liceal, emisă de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cât învățătorii, atât
și părinții cunosc și de cele mai multe ori, sunt de acord cu ea.
44
Dacă e să facem concluzii despre dificultățile cu care se confruntă părinții, generația mai
tânără întâmpină mai multe greutăți în realizarea temelor pe acasă copiilor săi. Însă părinții rareori
s-au întâlnit cu dificultate de a înțelege cerințele exercițiului, la fel rar s -au întâlnit și cu dificultate
în rezolvarea exerc ițiului, cât și cu dificultatea de a explica copilului ce e necesar să facă la teme,
rar se întâlnesc și cu dificultatea de a motiva copilul să -și facă temele singur, volumul mare de teme
pe acasă nu este deloc o problemă și nici greșelile în formularea ex ercițiului nu par a fi o dificultate.
Deci, temele pentru acasă nu sunt o dificultate pentru părinți.
Învățătorii rar întâmpină cazuri să nu reușească să predea tot materialul de studiu pe parcursul
unei lecții și că aceasta să influențeze asupra volumulu i temelor, oferite elevilor pentru acasă.
Învățătorii, la fel, nu practică pedepsirea prin scăderea notei elevii care au realizat greșit temele
pentru acasă.
Învățătorii sunt deschiși spre elevi, și când aceștea cer ajutor la realizarea temelor, învățători i
îi ajută, lucrează după lecții, le lămuresc subiectele sau la sfârșitul lecției explică cum trebuie să
îndeplinească temă pe acasă sau încep tema chiar în timpul orei.
Deja cu evaluarea temelor pe acasă la elevii claselor primare cadrele didactice întâmp ină mai
multe greutăți deoarece există greșeli în efectuarea temelor pentru acasă de către elevi, și astfel de a
le evalua e greu. În așa cazuri eu înceacră să -i cointeresseze pe elevi, să vorbească cu ei, să le
propună sarcini mai ușoare.
În rest majorită ții părințiilor totul le convine, ei sunt mulțumiți de învățători și de nivelul la
care ei organizează activitatea de predare -învățare la clasă.
45
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Teme pentru acasă mereu au fost un subiect de discuție pentru cei ce sunt legați nemijlocit de
sistemul de învățământ. Unii considerau temele necesare și foarte importante, mai ales pentru
învățământul primar, alții spuneau că temele doar obosesc și îi lipsesc pe elevi de timp liber, că
elevii din clasele primare rămân f ără copilăria deplină din cauza temelor. Actualmente, s -a elaborat
o nouă Instrucțiune metodică privind managementul temelor pe acasă în învățământul primar,
gimnazial și liceal , elaborată de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și implementa tă de
la 01.09. 2018. Instrucțiunea definește managementul temelor pentru acasă pentru fiecare treaptă de
școlaritate și pentru fiecare arie curriculară. Pentru a vedea care sunt părerile cadrelor didactice și
părinților privind temele pentru acasă în învă țământul primar, care este nivelui de informare a lor
privitor la noua Instrucțiune, dar și și pentru a depista dificultățile cu care se confruntă ei la acest
subiect, am realizat un studiu cu aplicarea metodelor anchetei pe bază de chestionar și a metode i
interviului. Aceste metode au fost trecute prin prisma teoriei funcționaliste. Eșantionul reprezentativ
cercetat a inclus 103 părinți, a căror copii sunt elevi în ciclul primar și 10 cadre didactice, învățăroti
la clasele primare din două licee din orașu l Dondușeni: Liceul Teoretic ”Alexei Mateevici”, cu
limbă de instruire română și Liceul Teoretic ”Gaudeamus”, cu limbă de instruire – rusă.
În urma acestei cercetări, concluzionăm faptul că temele pentru acasă, după părerea cadrelor
didactice și a părinț ilor rămân a fi foarte importante și necesare pentru elevii claselor primare,
deoarece ele educă copii și îi învață să fie responsabili și creativi. 65.05% din părinți consideră că
temele în foarte mare măsură ajuta elevul să consolideze informația învățat ă la școală, deci, putem
spune că ipoteza numărul unu poate fi validată.
Concluzia că temele pentru acasă sunt utile și necesare pentru asigurarea calității demersului
educațional,conform ipotezei a treia, ne -o dovedesc afirmațiile cu care marea majorita te a părinților
a fost de acord, ca de exemplu: temele ajută elevul să consolideze informația învățată la școală,
temele stimulează creativitatea elevului, temele constituie o activitate antrenantă pentru
responsabilizarea elevului, temele ajută la fixarea cunoștințelor, temele ajută la înțelegerea și
reamintirea exercițiilor făcute la școală și că temele sunt utile și interesante pentru dezvoltarea
copilului.
În urma cercetării am depistat că copilul, care e înmatriculat în clasa I, acordă în mediu mai
puțin de o oră realizării temelor pe acasă, pe când cei din clasele a II -IV-a – acordă 1 -2 ore, ceea ce
depășește cu mult timpul necesar pentru realizarea temelor pe acasă menționat în noua Insrucțiune.
Necătând la aceasta, 89,3% din părinți consideră volum ul de teme pentru acasă drept unul potrivit
46
pentru clasele primare și socot că copii au timp destul și pentru alte activități. Astfel, putem spune
că ipoteza numărul doi nu este validă.
Cel mai important factor ce contribuie la realizarea corectă și efici entă a temelor pentru acasă
de către elevii din clasele primare este ora la care copilul își face temele, acest lucru este subliniat
de către majoritatea părinților chestionați. Un alt factor important este explicația mai bună a
materialului predat de cătr e profesor dar și implicarea activă a părinților în realizarea temelor pentru
acasă.
Un alt punct la fel de important pe care l -am sesizat în urma cercetării este că părinții nu trec
cu vederea temele pentru acasă pe care le efectuiază copii lor. Circa 83, 5% dintre părinți
participanți la studiu menționează faptul că verifică zilnic temele pentru acasă pe care le realizează
copii lor. În acest context, părinții sunt cei care îi ajută pe copii la efectuarea temelor pentru acasă,
în cazul în care aceștea întâ lnesc anumite neclarități. Aproximativ 48,5% dintre părinți afirmă că
rareori s -au întâlnit cu dificultatea de a explica copilului ce este necesar să facă la teme. 54,3% din
intervievați susțin că rareori s -au întâlnit cu dificultate de a înțelege cerințel e exercițiului. La fel
circa 49,5% din respondenți s -au întâlnit rar cu dificultate în rezolvarea exercițiului. 41,7% din
respondenți se întâlnesc rar și cu dificultatea de a motiva copilul să -și facă temele singur, iar 34,9%.
deloc nu se întâlnesc cu acea stă problemă. Volumul mare de teme pe acasă nu este deloc o
problemă pentru 50,4% din părinți, și nici greșelile în formularea exercițiului nu par a fi o
dificultate pentru 49,5% din respondenți. Astfel, ipoteza numărul patru, cum că temele pentru acasă
sunt o dificultate pentru părinți, nu o putem valida.
În ceea ce privește regulamentul ce cuprinde Instrucțiunea privind managementul temelor
pentru acasă, cadrele didactice au spus că sunt cunoscuți cu aceasta, pe când părinții intervievați au
menționat c ă ei cunosc foarte puțin despre implementarea noului regulament. Ceea ce cunosc
aceștia este că elevii învață după un program simplificat, cu un minim de teme pentru acasă, iar
timpul îndeplinirii lor nu trebuie să depășească 20 -30 de minute. De asemenea, un punct pe care îl
cunosc părinții referitor la Instrucțiune și cu care nu sunt de acord este învățarea fără note. Aceștia
susțin că se pierde motivația copilului de a învăța, dacă efortul depus de el nu este evaluat prin
notă, conform unui barem de nota re exact.
În urma celor expuse mai sus, putem susține că ipoteza generală: realizarea temelor pentru
acasă are o influență pozitivă asupra elevilor din clasele primare, este validă.
47
În vedereа creșterii eficienței temelor pentru acasă în învățământul primar pot să propun
următoаrele recomаndări:
Pentru Ministerul Educației, Culturii și Cercetării:
Realizarea unei cercetări care ar identifica gradul de informare a părinților și cadrelor
didactice din învățământul primar cu Instrucțiunea privind managem entul temelor
pentru acasă .
Monitorizarea implementării prevederilor Instrucțiunii în învățământul primar.
Elaborarea unui nou regulament, ce ar prevede revenirea la sistemului de notare cu
note în clasele primare;
Pentru cadrele didactice:
Oferirea temelo r pentru acasă diferențiate, care au rol de recuperare a lacunelor în
învățare, teme la alegere și teme opționale, care să țină cont de interesele și
preferințele elevilor;
Propunerea temelor cu grad diferit de dificulate, astfel încât fiecare elev să poa tă
efectua tema în acord cu nivelul său de pregătire, interesul pentru disciplina respectivă
etc.;
Exersarea la orele de curs a unelor exerciții/probleme asemănătoare cu cele propuse în
tema pentru acasă, pentru a fi accesibile și realizabile și de către e levii care nu
beneficiază de ajutorul familiei;
Oferirea temelor simple, legate de viața reală.
Pentru părinți:
Stabilirea unui orar pentru realizarea temelor pentru acasă de copii lor. Să nu le
permită amânarea lor până înainte de culcare.
Oferirea posibi lității copilului de a -și îndeplini temele de sinestătător. O implicare prea
multă din partea părinților are un impact negativ. Dar, totuși, să nu -l lase pe copil în
dificultate atunci, când acesta nu se descurcă singur.
Comunicarea permanentă cu învățător ii. Să fie siguri că știu scopul temelor și regulile
clasei în care învață copilul lor.
Oferirea unor distracții atunci când copilul a rezolvat exerciții grele într -un timp redus
sau a muncit mai mult decât de obicei.
48
BIBLIOGRAFIA
1. BABBIE, I., Practica c ercetarii sociale. Iași: Polirom, 2009. 719 p.
2. BACIU, A., CAZAN,M., Educația părinților . București: MarLink, 2006. 126 p.
3. CHELCIA, S., Metodologia cercetării sociologice: Metode cantitative și calitative.
București: Editura Economică, 2001. 656 p.
4. CHELCI A, S., Metodologia elaborarii unei lucrari știintifice. București: Comunicare.ro,
2003. 193 p.
5. CHELCIA, S., Tehnici de cercetare sociologică . București: Editura economică, 2001. 649
p.
6. DEWEY, J, Reconstruction in philosophy , New York: Henry Holt and Compa ny, 1920.
128 p.
7. DEWEY, J., Lectures in the philosophy of education , New York, 1966. 13 p.
8. DURKHEIM E., Educație și sociologie , București: Editura didactica și pedagogia, 1980.
111 p.
9. HATOS, А., Sociologiа educаției , Iаși: Polirom, 2006. 127 p.
10. HENDERSON, A.T., NANCY, B., A new generation of evidence: The Family Is Critical
to Student Achievement , Washington, DC., 1995. 174p.
11. IONESCU, S., Managementul calitatii , Bucuresti: Editura didactica si pedagogica, 2000.
124 p.
12. JUPP, V., Dicționar al metodelor de ce rcetare socială. Iași: Polirom, 2010. 416 p.
13. MARGINEANU, I., Proiectarea cercetării sociologice . Iași: Polirom, 2000. 251 p.
14. MIFTODE, V., Metodologia sociologică. Galați: Editura Porto -Franco, 1995. 356 p.
15. MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL RE PUBLICII
MOLDOVA, PLANUL -CADRU pentru învățământul primar, gimnazial și liceal anul de
studii 2018 -2019, Chișinău, 2018. 80 p.
16. PAIU, M., Analiza politicilor educaționale din învățământul general. Chișinău: Lexon –
Prim, 2015. 50 p.
17. PETRESCU , A.M., Fundamente ale sociologiei educației. București: Cetatea de scaun,
2014. 272 p.
18. PINTO, R., GRAWITZ, M ., Méthodes des sciences sociales . Paris: Dalloz, 1965. 85 p.
19. ROGOJINĂ, D., Manageme ntul educației pentru schimbare . Chișinău, 2012. 82 p.
20. ROTARIU, T., ILUȚ, P., Ancheta sociologică și sondajul de opinii . Iași: Polirom, 2001.
213 p.
49
21. SINGLY , F., Ancheta si metodele ei: Chestionarul, interviul de producere a datelor,
interviul comprehensiv, Iasi: Polirom, 1998. 230 p.
22. SPINEI, I., Politici educaționale în evaluarea rezultatelor școlare . Chișinău: Lexon -Prim,
2014, 76 p.
23. STACEY M ., Methods of Social Reserch , Pergamon, 1970 . 184 p.
24. STANCIULESCU, E., Sociologia educației. Modulul 2. Ideologii educative, teorii
sociologice ale educației și politici educative . Suport de curs, 2008. 25 p.
25. STĂNCIULESCU, E., Teorii sociologice аle educаției. Iаși: Polirom, 1996. 110 p.
26. ȘTEFAN, I., Introducere în sociologia educatiei fizice și sportului . Brașov: Ed itura
Universității Transilvania, 2005. 89 p.
27. ȘTEFANEȚ, D., COLOMEIȚEVA, I., Particularitățile adaptării elevilor claselor
primare la condiții noi educaționale. Chișinău, 2013. 260 p.
28. TIRCOVNICU, V., Pedagogia generală. București: Editura Faclia, 1975. 46 4 p.
29. TOMA, T., Educația și violența în mediul școlar din perspectiva sociologică. România:
Universitatea din Bacău, 2012. 44 p.
30. TOURAINE, A., L'évolution de la conscience ouvrière et l'idée socialiste . Esprit, 1956.
705 p.
31. ZАMFIR, C., VLАSCЕАNU, L. Dicționаr dе sociologiе. București: Editura Babei, 1998.
753p.
Articole din culegeri, reviste
32. Implicarea părinților în activitatea școlii (secvențe din raportul asupra rezultatelor
sondajului național, realizat printre directori de școli din R. Moldova) . În: Didactica
Pro… , Nr.6(52) 2008, p.4-8
33. FONTANA, A., FREY, J. H ., Interviewing: The art of science . În: The Handbook of
Qualitative Research , 1994, pag. 361 -374 [Accesat 25.04.2019] Disponibil:
http://jan.ucc.nau.edu/~pms/cj355/readings/fontana%26frey.pdf
34. POSTOLACHI, I., Personalitatea artistica a cadrului didactic – componenta indispensabila
a culturii pedagogice. În: Managementul educațional: realizări și perspective de
dezvoltar e, 2017, p. 201 -205.
50
Materiale din internet
35. Ancheta pe baza de chestionar . [Accesat 26.04.2019] Disponibil:
https://ru.scribd.com/document/360086425/ANCHETA -PE-BAZ A-DE-CHESTIONAR –
docx
36. Calitatea în managementul temelor pentru acasa . [Accesat 28.03.19] Disponibil :
http://www.scritub.com/profesor -scoala/Calitatea -in-manage mentul -teme911311115.php
37. Calitatea în managementul temelor pentru acasa . [Accesat 28.03.19] Disponibil :
http://www.scritub.com/profesor -scoala/Calitatea -in-managementul -teme911311115.php
38. Educația copiilor . [Accesat 27.03.2019] Disponibil : https://pedаgotecа.ro/educаtiа –
copiilor -cаnd -incepe -si-cine-este-responsаbil/
39. How much math, science homework is too much? [Accesat 25.03.2019] Disponibil:
https://www.apa.org/news/press/releases/2015/03/math -science -homework
40. Interviul . [Accesat 05.05. 2019] Disponibil: http://www.scritub.com/sociologie/resurse –
umane/Interviul31882.php
41. Interviuri cu experții . [Accesat 05.05.2019] Disponibil : http://xplane.md/interviuri -cu-
experti/
42. Învățământul în lume, episodul 1. Școala în anglia . [Accesat 23.03.2019] Disponibil:
https://pisicapesarma. ro/invatamantul -in-lume -episodul -1-scoala -in-anglia/
43. Is homework good for kids? here's what the research says. [Accesat 25.03.2019]
Disponibil: http://time.com/4466390/homework -debate -researc h/
44. Marea Britanie: O școală a eliminat temele pentru acasă ale elevilor . [Accesat
23.03.2019] Disponibil: https://www.dcnews.ro/marea -britani e-o-coala -a-eliminat -temele –
pentru -acasa -ale-elevilor_521595.html
45. MELINTE, D., Temele pentru acasă – necesitate sau povară? [Accesat 28.03.19]
Disponibil: https://edusoft.ro/blog/index.php/2016/04/19/temele -pentru -acasa -necesitate –
sau-povara/
46. MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII
MOLDOVA Instrucțiunea metodică privind managementul temelor pentru acasă, în
învățământul primar, gimnazi al și liceal . Chisinau, 2018 [Accesat 23.03.2019] Disponibil:
http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=5622
47. Un savant american susține că temele pe acasă nu sunt eficiente pentru elevi. [Accesat
24.03.2019] Disponibil: http://odoras.md/copii/dezvoltare/un -savant -american -sustine -ca-
temele -pe-acasa -nu-sunt-eficie nte-pentru -elevi/
51
ANEXE
Anexa 1
CHESTIONАR
Stimаte Domn/Doаmnă,
Mă numesc Anа, sunt studentă lа Fаcultаteа de Psihologie, Științe Educаției, Sociologie și
Аsistență Sociаlă а Universității de Stаt din Moldovа. Lа moment reаlizez un studiu lа tezа de
licență cu temа”Temele pentru acasa în învățământul primar: atitudini și practici (cazul orașului
Dondușeni)”. Rezultаtele аcestui studiu ne vor аjutа să cunoaștem atitudinile parinților și a cadrelor
didactice față de temele pentru acasă în învățământul primar și dificultălțile cu care se confruntă
parinții și profesorii în ceea ce privește temele pentru acasă . Vă cer colaborarea în аcest scop și vă
аnunț că răspunsurile Dvs. sunt аbsolut confidențiаle. Numele Dvs. nu vа fi indicаt în аcest
formulаr și niciodаtă nu se vа fаce legătură între numele Dvs. și informаțiа pe cаre o veți dezvălui.
Apreciz mult аjutorul Dvs. oferit prin pаrticipаreа lа аceаstă cercetаre.
I. Atitudinile parinților referitoare la temele pentru acasa în învățământul primar
Q1. Clasa în care este înmatriculat copilul: 1. Clasa I
2. Clasa II
3. Clasa III
4. Clasa IV
Q2. În care școală e înmatriculat
copilul?
Q3. Cum credeți, cît de importante sunt temele pentru acasa în învățămîntul primar?
(încercuiți răspunsul potrivit )
1) Foаrte importаnte
2) Importаnte
3) Puțin importаnte
4) Deloc importаnte
Q4. Copilul Dvs. cere ajutor la îndeplinirea temelor pentru
acasă? (Se bifează doar un răspuns )
Liceul Teoretic
”Gaudeamus” Liceul Teoretic
”Alexei Mateevici”
1 2
Da Nu (treceți la
Q7)
1 2
52
Q5. Cât de des copilul cere ajutor la îndeplinirea temelor pentru acasă? (Se încercuiește doar
un răspuns )
1) Zilnic
2) De 2-3 ori pe săptămână
3) O dată pe săptămână
4) De 2-3ori pe lună
5) Cere atunci cind are nevoie, nu sistematic
Q6. Cum îl ajutați pe copil, cel mai des? ( un singur răspuns)
Îi spun rezolvarea 1
Stau lângă copil până la finisarea temelor pentru acasă 2
Îi rezolv o parte din temă, atunci cînd ea este dificilă 3
Îi dau indicații și îl verific după ce a rezovat tema 4
Îi dau câteva indicii, dar nu-l mai verific după ce a rezolvat tema 5
Îl îndrum să se uite cum a rezolvat în clasă sau cum este în manual 6
Îi dau meditații, explicații 7
Altceva (indicați) ___________________________________ 8
Q7. În medie, cât timp copilul acordă, în fiecare zi, temelor pentru acasă? (Se încercuiește
doar un răspuns )
1) Mai puțin de o ora
2) 1-2 ore
3) 3-4 ore
4) Mai mult de 4 ore
Q8. De câte ori pe săptămână verificați temele pentru acasa a copilului ?(Se încercuiește doar
un răspuns )
1) Zilnic
2) 1-2 ori pe săptămâna
3) O data în luna
4) Niciodata
II. Opiniile parinților privind temele pentru acasă în învațămîntul primar.
Q9. Cum credeți, volumul de teme pentru acasă este unul potrivit pentru clasele primare?
1) Da
2) Nu
3) Nu știu
53
Q10. Care, după părerea Dvs., sunt factorii ce contribuie la o buna realizare a temelor pe
acasa de catre elevii din clasele primare? (maximum 3 variante de răspuns)
Un volum redus de teme pentru acasă 1
O mai bună explicare a materialului predat 2
Ajutorul permanent a parintelui în rezolvarea temelor 3
O implicare mai mare a parințior în activitatea școlară a elevului 4
O atmosferă placută de lucru acasă 5
Ora la care își face copilul temele 6
Alt factor (indicați)__________________________________________________ 7
Q12. Cît de des se întîmplă urmatoarele
situații?( câte un răspuns pe rind) Întotdeauna Deseori Uneori Rareor i Niciodată
1. Profesorii informează părinții
despre cerințele față de temele
pentru acasă. 5 4 3 2 1
2. Încerc să verific zilnic dacă copilul
meu își face temele 5 4 3 2 1
3. Simt că am suficiente inform ații și
deprinderi pentru a-mi ajuta copilul
în pregătirea temelor pentru acasă. 5 4 3 2 1
4. Profesorul îmi pedepsește prin notă
insuficientă copilul, dacă face
greșeli în temele pentru acasă. 5 4 3 2 1
Q11. În ce masură sunteți de
accord cu urmatoarele afirmații?
(câte un răspuns pe rând) În
foarte
mare
masură În
mare
masură
În mică
măsură În foarte
mică
masură Deloc NȘ/NR
1. Temele ajută elevul să
consolideze informația învățată
la școală 5 4 3 2 1 99
2. Temele stimulează creat ivitatea
elevului 5 4 3 2 1 99
3. Temele sunt sursa majoră de
stress a elevului 5 4 3 2 1 99
4. Temele constituie o activitate
antrenantă pentru
responsabilizarea elevului 5 4 3 2 1 99
5. Temele ajută la fixarea
cunoștințelor 5 4 3 2 1 99
6. Temele obosesc mult copilul 5 4 3 2 1 99
7. Temele ajuta la înțelegerea și
reamintirea exercitților făcute la
școală 5 4 3 2 1 99
8. Temele pentru acasă sunt utile
și interesante pentru dezvoltarea
copilului meu 5 4 3 2 1 99
54
III. Dificultațile cu care se confrunta parintii
Q13. Ați întâmpinat situații în care tema pentru acasă a avut un grad prea ridicat de
dificultate și nu ați putut să o rezolvați?
Q14. În ce măsură v-ați întîmpinat cu astfel de dificultați în oferirea ajutorului la realizarea
temelor pentru acasa a copilului Dvs.? (câte un răspuns pe rind)
Mereu Deseori Rareori Deloc NȘ/NR
1. Neînțelegerea cerinței exercițiului 4 3 2 1 99
2. Dificultăți în rezolvarea exercițiului 4 3 2 1 99
3. Dificultăți la explicarea copilului ce e
necesar să facă 4 3 2 1 99
4. Să motivați să facă copilul temele
singur 4 3 2 1 99
5. Volum mare de teme pe acasă 4 3 2 1 99
6. Greșeli în formularea execițiului 4 3 2 1 99
Q15. Ce vă nemulțumește în activitatea cadrelor didactice în clasa copilului Dvs.?
____________________________ ___________________________________________________
_______________________________________________ ______________________________ __
_______________________________________________________________________________
IV. Dаte sociodemogrаfice
D1.Sex:
1. Mаscul in 2. Feminin
D2.Vârstа : ___ аni
D3.Mediul de trai:
1. Orаș 2. Sаt
D4. Starea civilă:
1. Necasătorit(ă)
2. Căsătorit(ă)
3. Concubinaj
4. Divorțat(ă)
D5. Studii:
1. Studii primare sau fără
studii
2. Studii medii incomplete
3. Studii medii generale
4. Studii medii de
specialitate
5. Studii superioare
6. Alte________________
___
Da Nu NȘ/NR
1 2 99
55
Anexa 2
CHESTIONАR CU DATE
Stimаte Domn/Doаmnă,
Mă numesc Anа, sunt studentă lа Fаcultаteа de Psihologie, Științe Educаției, Sociologie și
Аsistență Sociаlă а Universității de Stаt din Moldovа. Lа moment reаlizez un studiu lа tezа de
licență cu temа”Temele pentru acasa în învățământul primar: atitudini și practici (cazul orașului
Dondușeni)”. Rezultаtele аcestui studiu ne vor аjutа să cunoaștem atitudinile parinților și a ca drelor
didactice față de temele pentru acasă în învățământul primar și dificultălțile cu care se confruntă
parinții și profesorii în ceea ce privește temele pentru acasă . Vă cer colaborarea în аcest scop și vă
аnunț că răspunsurile Dvs. sunt аbsolut confi dențiаle. Numele Dvs. nu vа fi indicаt în аcest
formulаr și niciodаtă nu se vа fаce legătură între numele Dvs. și informаțiа pe cаre o veți dezvălui.
Apreciz mult аjutorul Dvs. oferit prin pаrticipаreа lа аceаstă cercetаre.
V. Atitudinile parinților referito are la temele pentru acasa în învățământul primar
Q1. Clasa în care este înmatriculat copilul
Q2. În care școală e înmatriculat copilul
Q
48,54%
51,45% Liceul Teoretic Gaudeamus
Liceul Teoretic Mateevici
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV 22,3 % 23,3 % 23,3 % 31,1 %
56
Q3. Cum credeți, cît de importante sunt temele pentru acasa în învățămîntul primar?
Q4. Copil ul Dvs. cere ajutor la îndeplinirea temelor pentru acasă?
Q5. Cât de des copilul cere ajutor la îndeplinirea temelor pentru acasă?
Q6. Cum îl ajutați pe copil, cel mai des?
61,20% 37,90% 0,01 0%
Foarte important Important Putin important Deloc importante
32,3%
14,0%
1,1% 3,2% 49,5%
Zilnic De 2 -3 ori pe
saptamina O data pe
saptamina De 2 -3 ori pe
luna Cind are nevoie,
nu sistematic
15,1%
52,7% 18,3% 14,0% Stau linga copil pina la finisarea
temelor
Ii dau indicatii si il verific dupa ce
a rezolvat
il indrum sa se uite cum a
rezolvat in clasa
Ii dau meditatii, explic 90,3
% 9,7%
Da
Nu
57
Q7. În medie, cât timp copilul acordă, în fiecare zi, temelor p entru acasă?
Q8. De câte ori pe săptămână verificați temele pentru acasa a copilului?
VI. Opiniile parinților privind temele pentru acasă în învațămîntul primar.
Q9. Cum credeți, volumul de teme pentru acasă este unul potrivit pentru clasele primare?
31,1%
59,2% 8,7% 1,0%
Mai putin de o ora
1-2 ore
3-4 ore
Mai mult de 4 ore
83,5% 15,5% 1,0%
0,0%
Zilnic
1-2 ore pe saptamina
O data in luna
Niciodată
89,3% 7,8% 2,9%
Da
Nu
Nu stiu
58
Q10. Care, după părerea Dvs., sunt factorii ce contribuie la o buna realizare a temelor pe
acasa de catre elevii din clasele primare?
Q11. În ce masură sunteți de accord cu urmatoarele afirmații?
Deloc În foarte
mică
masură În mică
masură În mare
masură În foarte
mare
masură NȘ/NR
Temele ajută elevul
să consolideze
informația învațată la
școală 0,00% 0,97% 7,77% 25,24% 65,05% 0,97%
Temele stimulează
creativitatea elevului 0,00% 0,97% 15,53% 38,83% 44,66% 0,00%
Temele constituie o
activitate ant renantă
pentru
responsabilizarea
elevului 0,00% 0,00% 5,83% 40,78% 52,43% 0,00%
Temele ajuta la
fixarea cunoștintelor 0,00% 0,00% 3,88% 33,01% 63,11% 0,97%
Temele obosesc mult
copilul 20,39% 27,18% 34,95% 13,59% 2,91% 0,00%
Temele sunt sursa
majora de stres a
elevului 50,49% 13,59% 21,36% 11,65% 1,94% 0,00%
Temele ajută la
înțelegerea și
reamintirea
exercițiilor făcute la
școală 0,00% 0,00% 5,83% 37,86% 56,31% 0,97%
Temele sunt utile și
interesante pentru
dezvoltarea copilului 0,00% 0,97% 11,65% 35,92% 51,46% 0,97%
31,1 % 59,3 % 54,6 % 46,6 % 43,3 % 65,1 %
Un volum redus de teme O mai buna explicare a materialului Ajutorul permanent a parintelui in … O implicare mai mare a parinților în … O atmosfera placuta de lucru acasa Ora la care iși face copilul temele
59
Q12. Cît de des se întîmplă urmatoarele situații?
VII. Dificultațile cu care se confrunta parintii
Q13. Ați întâmpinat situații în care tema pentru acasă a avut un grad prea ridicat de
dificultate și nu ați putut să o rezolvaț i?
Q
3,9 10,7% 17,5%
18,4% 49,5% Niciodată
Rareori
Uneori
Deseori
Întotdeauna
Cât de des profesorii informează părinții
despre cerințele făță de temele pentru acasă
1,0% 1,0% 7,8%
24,3%
66,0% Niciodată
Rareori
Uneori
Deseori
Întotdeauna
Cât de des parinții verifica zilnic dacă
copilul își face temele
2,9% 3,9%
25,2%
37,9% 30,1% Niciodată
Rareori
Uneori
Deseori
Întotdeauna
53,4% 19,4% 21,4% 3,9% 1,9%
Niciodată
Rareori
Uneori
Deseori
Întotdeauna
Cât de des parinții simt ca au suficiente
informații și deprinderi pentru a ajuta copilul
în pregatirea temelor Cât de des profesorul pedepsește prin nota
insuf icientă copilul, dacă face greșeli în
temele pentru acasă
42,7%
56,3% 1,0%
Da
Nu
NS/NR
60
Q14. În ce măsură v -ați întîmpinat cu astfel de dificultați în oferirea ajutorului la realizarea
temelor pentru acasa a copilului Dvs.?
Mereu Deseori Rareori Deloc NȘ/NR
7. Neînțelegerea cerinței exercițiului 1,94% 12,62% 54,37% 31,1% 0,0%
8. Dificultăți în rezolvarea exercițiului 0,0% 15,53% 49,51% 34,95% 0,0%
9. Dificultăți la explicarea copilului ce
e necesar să facă 0,97% 14,56% 48,54% 35,92% 0,0%
10. Să motivați să facă copilul temele
singur 6,80% 15,53% 41,75% 34,95% 0,97%
11. Volum mare de tem e pe acasă 0,97% 14,56% 33,98% 50,49% 0,0%
12. Greșeli în formularea execițiului 0,0% 6,80% 42,72% 49,51% 0,97%
Q15. Ce vă nemulțumește în activitatea cadrelor didactice în clasa copilului Dvs.?
30,09%
13,59%
5,82% 4,85% 0,97% 0,97% 41,74%
Totul îmi convine
Sunt mulțumit de învățătoare
Nu am obiecții
Nimic
Sunt nemulțumit că la realizarea temelor au nevoie de dicționarul explicativ
Mă nemulțumește lipsa controlului asupra situației în colectivul elevilor
NȘ/NR
61
VIII. Dаte sociodemogrаfice
13,6%
41,7% 36,9% 7,8% Vârsta respondenților
27-30 ani
31-35 ani
36-45 ani
46-58 ani
11,7%
65,0% 9,7% 13,6% Starea civil ă a respondenților
Necasatorit(a)
Casatorit(a)
Concubinaj
Divortat(a)
1,0% 8,7%
14,6%
36,9% 38,8% Studiile respondenților
Studii primare sau fara
studii
Studii medii incomplete
Studii medii generale
Studii medii de
specialitate
Studii superioare
5%
95% Sexul responden ților
Masculin
Feminin
84,5% 15,5% Mediul de trai a
respondenților
Oraș
Sat
62
Anexa 3
Ghid de interviu (cadrele didactice)
Tema: TEMELE PENTRU ACASA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR: ATITTUDINI ȘI
PRACTICI (cazul orașului Dondușeni)
Explicarea temei și scopului cercetării
Asigurarea confidențialității și anonimatului
Explicarea scopului înregistrării
Date sociodemografice:
Nume, prenume:
Vîrsta:
Vechimea în activitatea pedagogică:
I. Atitudinile cadrelor didactice referitoare la temele pe acasa în clasele primare
1. Vă rog, sa ne spneți opinia Dvs.despre temele pentru acasă.
2. Dar ce părere aveți despre temele pentru acasa în învațamîntul primar?
3. Ce de prinderi crează temele pentru acasă la copii de vârstă primară?
4. Dar ce deprinderi crează temele pentru acasă la elevii din clasele mai mari?
5. Ce dificultăți există în realizarea temelor pentru acasă la copiii din clasele primare?
6. Care sunt factorii care contribuie la o mai buna realizare a temelor pe acasa de catre elevii
din clasele primare?
7. Ce parere aveți despre implicarea parinților în realizarea temelor pentru acasa la clasele
primare?
II. Experienț a practică a cadrelor didactice
8. Vi s-au întîmplat cazuri cind nu ați reusit sa predați tot materialul pe parcursul unei lecții?
(Daca Da) A influentat aceasta asupra volumului temelor oferit elevilor pentru acasă?
9. S-au întâmplat momente cînd ați pedepsit prin scaderea notei elevii care au realizat greșit
temele pentru acasă? Explicați.
10. Copii se adresează Dvs. dupa ajutor în rezolvarea temelor pentru acasă? Cum îi ajutați pe
copii cel mai des?
11. Țineți cont de potențialul clasei, atunci când alegeți volumul și complexitatea temelor ?
Cum?
63
12. Ce deprinderi doriți să formați la copii prin temele pentru acasă? Exemplificați.
13. Cu ce dificultăți v-ați întîlnit in evaluarea temelor pe acasa la elevii claselor primare? Cum
soluționați aceaste probleme?
III. Instrucțiunea metodică privind Managementul temelor pentru acasă, în învățământul
primar, gimnazial și liceal
14. Ce părere aveți despre Instrucțiunea metodică privind Managementul temelor pentru acasă,
în învățământul primar, gimnazial și liceal emisă de Ministerul Educa ției, Culturii și
Cercetării? Cum vi s-e pare acest regulament?
15. Care sunt punctele tari ale Instrucțiunii? Dar cele slabe?
IV. Recomandari pentru cadrele didactice și părinți privind temele pentru acasă la copiii
de clasele primare
16. Reișiind din experiența Dvs., ce recomandări ați dori să oferiți învățătorilor claselor primare
în elaborarea temelor pentru acasă? De ce?
17. Dar ce recomandări doriți să le oferiți părinților copiilor din clasele primare referitor la
temele pentru acasă care trebuie pregătite de copii?
Mulțumim pentru participare!
64
Anexa 4
Ghid de interviu (Parinți)
Tema: TEMELE PENTRU ACASA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR: ATITTUDINI ȘI
PRACTICI (cazul orașului Dondușeni)
Explicarea temei și scopului cercetării
Asigurarea confidențialității și anonimatului
Explicarea scopului înregistrării
Date sociodemografice:
Sex:
Vîrsta:
Clasa în care e înmatriculat copilul:
I. Opiniile parintilor fata de temele pentru acasa.
1. Va rog, sa ne relatați despre temele pentru acasă pe care le primește copilul Dvs.?
2. Ce teme pentru acasă ptimesc in prezent copiii din clasele primare? Cum vă par acestea?
Explicați.
3. Dar în opinia Dvs. Ce teme ar trebui să primească copii? Puteți să ne oferiți exemple?
4. După parerea Dvs., care sunt plusurile temelor pentru acasa? Cum influențează ele elevii
claselor primare?
5. Dar ce minusuri au temele pentru acasa? Au ele vre-o influență negativă asupra copiilor?
6. Cum credeți, cît timp copiii trebuie sa-și facă temele? Argumentați.
7. Ce ați alege pentru copilul Dvs.: mai mult timp pentr u joacă sau mai mult timp pentru
realizarea temelor?Argumentați.
II. Experiența practică a parinților
8. Dacă ați compara temele pe acasă pe care le-ați avut Dvs. în școală cu cele propuse
astazi elevilor claselor primare ce puței să ne spuneți (despre volum, complexitate)?
9. La ce discipline școlare întîmplinați cele mai multe dificultăți atunci,când ofeririți
copilului Dvs ajutor în realizarea temelor pentru acasă? Ce fel de dificultăți
împâmpinați?
65
III. Instrucțiunea metodică privind Managementul temelor pentru acasă, în
învățământul primar, gimnazial și liceal
10. Ce cunoașteți despre schimbările introduse față de temele pentru acasă? ce părere aveți
despre aceastea?
11. Cum veți impactul acestor schimbări asupra copiilor din clasele primare? Atgumentați.
12. Care sunt punct ele tari ale schimbărilor? Dar cele slabe?
IV. Recomandari pentru cadrele didactice și părinți privind temele pentru acasă la
copiii de clasele primare
13. Ce recomandări ați dori să le oferiți părinților copiilor din clasele primare referitor la
temele pentru acasă?
14. Reișiind din experiența Dvs., ce recomandări ați dori să oferiți învățătorilor claselor
primare în elaborarea temelor pentru acasă? De ce?
Vă mulțumim!
66
Anexa 5
Date despre parinții intervievați
Anexa 6
Date despre cadrele didactice intervievate
Cod intervievаtului Sex Virsta Clasa in care e
imnatriculat copilul
IA_P_1 F 32 ani Clasa 1
IA_P_2 F 31 ani Clasa 3
Cod intervievаtului Sex Vîrsta Vechimea
în muncă Liceu de unde face parte
IA_CD_1 F 45 24 Liceu Teoretic ”Gaudeamus”
IA_CD_2 F 70 50 Liceu Teoretic ”Gaudeam us”
IA_CD_3 F 46 27 Liceu Teoretic ”Gaudeamus”
IA_CD_4 F 47 25 Liceu Teoretic ”Gaudeamus”
IA_CD_5 F 30 4 Liceu Teoretic ”Gaudeamus”
IA_CD_6 F 47 26 Liceu Teoretic ”Alexei Mateevici”
IA_CD_7 F 46 28 Liceu Teoretic ”Alexei Mateevici”
IA_CD_8 F 60 35 Liceu Teoretic ”Alexei Mateevici”
IA_CD_9 F 56 30 Liceu Teoretic ”Alexei Mateevici”
IA_CD_10 F 47 26 Liceu Teoretic ”Alexei Mateevici”
67
Anexa 7
Transcript Interviu (IA_P_1 )
Categoria de participanți : Parinți
Tema: Temele pentru acasa în învățământul primar
Moderator: Șaragov Ana
Prezentarea participantului: Victoria, 32 de ani, fiul învață în clasa întâi.
V. Opiniile parintilor fața de temele pentru acasa.
M: Vă rog, să ne relatați despre temele pentru acasă pe care le primește copilul Dvs.?
Temele lui constău din lucrări scrise și orale, precum și sarcini de logică și de cunoaștere a
gramaticii.
M: Ce teme pentru acasă primesc in prezent copiii din clasele primare? Cum vă par
acestea? Explicați.
Cel mai adesea, temele pe acasă sunt date într-un volum minim. La matematică – rezolvarea
exercițiilor, problemelor sau un fel de sarcini pentru gândirea logică. La limba rusă – de copiat
propoziții, de îndeplinit condițiile ce se atribuire la acestea, diferitele sarcini gramaticale, de învățat
o poezie, de citit textul și de răspuns la întrebări. Dar acestea nu sunt date toate deodata, dar pe rând
și în genere, se dă câte o sarcină pentru fiecare disciplină. Eu cred că volumul temelor pentru acasă
este optim pentru vârsta copilului meu.
M: Dar în opinia Dvs. ce teme ar trebui să primească copii? Puteți să ne oferiți exemple?
Cred că nu trebuie de încărcat copiii din clasele primare cu un număr mare de teme. Accentul
trebuie pus pe limba rusă, matematică , limbile română și străină, desen, muncă și educație fizică.
Subiectele trebuie să fie ușor de înțeles și trebuie să dezvolte gândirea și imaginația copiilor,
precum și să le furnizeze informații necesare pentru vârsta lor.
M: După parerea Dvs., care sunt plusurile temelor pentru acasa? Cum influențează ele
elevii claselor primare?
68
Temele pe acasă reprezintă unul dintre elementele de bază ale predării copiilor. Îi învață să
gândească independent și să ia decizii. Le insuflă disciplina și distribuția corectă a timpului lor. Și,
de asemenea, ajută la consolidarea materialului obținut în clasă.
M: Dar ce minusuri au temele pentru acasa? Au ele vre-o influență negativă asupra copiilor?
Confruntat cu o anumită problemă în efectuarea temelor pe acasă, orice copil devine supărat și își
pierde încrederea în puterea lui. Dar pentru aceasta și suntem noi – părinții, ca să-i sprijinim și să-i
ajutăm. Prin urmare, este foarte important să acordăm timp pentru a face temele cu copiii noști care
învață în școala prima ră pentru a le ajuta să depășească dificultățile (desigur că nu există
întotdeauna timp din cauza lucrului) și în viitor acest ajutor va da roadele sale.
M: Cum credeți, cît timp copiii trebuie sa-și facă temele? Argumentați
Cred că temele pentru acasă nu ar trebui să fie foarte voluminose (cel puțin în școala primară), astfel
încât copilul să le facă cu plăcere și nu cu forța. Volumul temelor ar trebui să crească lent și atunci
nu vor exista dificultăți nici pentru copii, nici pentru părinți în îndeplini rea lor.
M: Ce ați alege pentru copilul Dvs.: mai mult timp pentru joacă sau mai mult timp pentru
realizarea temelor?Argumentați
Cred că ar trebui să existe un echilibru. Există timp pentru jocuri, dar temele sunt teme. Poți să faci
temele prin joc pentr u o asimilare mai accesibilă a materialului, dar în această situație, mă bazez pe
decizia profesorului.
I. Experiența practică a parinților
M: Dacă ați compara temele pe acasă pe care le-ați avut Dvs. în școală cu cele propuse astazi
elevilor claselor prima re ce puței să ne spuneți despre volum, complexitate?
Sincer, nu prea îmi amintesc volumul de teme pe care l-am avut în clasele primare, dar îmi amintesc
în mod clar că, mergând la școală, eu nu știam cum să scriu, să rezolv exerciții și acest lucru nu era
necesar. Tot ce era necesar era abilitatea de a citi pe silabe. Dar acum, pentru a intra în clasa întâi,
69
copilul trebuie să treacă un test final care va determina nivelul lui de capacități. Îmi amintesc că am
învățat să facem linii drepte prin desenarea acelor unui arici. Sarcinile noastre au fost diferite de
cele actuale. Am avut totul treptat, cu fiecare clasă a apărut un subiect nou, acum copiii primesc
informații despre tot deja din clasă întâi. Nu știu, poate în lumea modernă unde tehnologiile sunt
atât de dezvoltate așa și trebuie să fie totul, dar pur și simplu mi se pare că așa ei se maturizează
foarte repede.
M: La ce discipline școlare întîmplinați cele mai multe dificultăți atunci,când ofeririți
copilului Dvs ajutor în realizarea temelor pentr u acasă? Ce fel de dificultăți împâmpinați?
Până acum, la această etapă, nu am întâlnit dificultăți. Dar copilul are problem de scriere. Are un
scris a medicului. Dar noi nu renunțăm!
I. Instrucțiunea metodică privind Managementul temelor pentru acasă, în
învățământul primar, gimnazial și liceal
M: Ce cunoașteți despre schimbările introduse față de temele pentru acasă? Ce părere aveți
despre aceastea?
Știu că începând cu anul 2018, copiii învață după un program simplificat, cu un minim de teme pe
acasă. Timpul îndeplinirei lor nu trebuie să depașească 20-30 de minute. Și se evaluează ele după
anumiți descriptori.
M: Cum vedeți impactul acestor schimbări asupra copiilor din clasele primare? Atgumentați
Sunt de acord cu privire la volumul temelor pe acasă, dar învățarea fără note cred că este geșită.
Lăsând copiii fără note, pierdem și motivația lor de a învăța. Ei nu mai au acele emoții atunci când
vii acasă și să te lauzi: "Mama, am primit 10 la matematică!" Și copilul înțelege că acesta este un
rezulta t foarte bun, că părinții lui îl vor lăuda și vor fi mândri de el, dar acum el vine și spune:
"Mamă, am primit verde". Ce fel de calificativ ”verde”? Înainte dacă un copil primea "10" dar eu
"9", atunci aveam un stimul să învăț și să mă pregătesc mai bine, pentru ca să primesc "10." Dar
acum primește ”Verde", și ce se înțelege el prin asta, asta e nota 9 sau 10? Și apoi ei merg în clasa a
5-ea și aici ”bam” și apar note, și nu întotdeauna de acestea de care le-ar placea. Aici cred că starea
lor emoțională va suferi.
70
I. Recomandari pentru cadrele didactice și părinți privind temele pentru acasă la
copiii de clasele primare
M: Ce recomandări ați dori să le oferiți părinților copiilor din clasele primare referitor la
temele pentru acasă?
Aveți răbdare! Și dă Doamne și mie răbdare. Nouă ne este ușor, noi știm deja toate acestea, iar
copiii noștri au încă o cale lungă spre cunoaștere. Prin urmare, trebuie să coborâm la nivelul lor și
să-i ajutăm cu răbdare în munca lor grea.
M: Reișiind din experiența Dvs., ce recomandări ați dori să oferiți învățătorilor claselor
primare în elaborarea temelor pentru acasă? De ce?
Ei bine, încă am puțină experiență și la această etapă sunt pe deplin de acord cu metodele de predare
ale profesorului nostru de clasă. Și principalul lucru, nu în ultimul rând, elevul meu este de acord cu
această metodică!
M: Multumesc pentru participare!
Și vă mulțumesc pentru încrederea voastră.
71
Anexa 8
Transcript Interviu (IA_CD_6 )
Categoria de participanți: Cadre didactice
Tema: Temele pentru acasa în învățământul primar
Moderator: Șaragov Ana
Prezentarea participantului: Aurelia, 47 ani, vechimea în activitatea pedagogică: 26 ani
I. Atitudinile cadrelor didactice referitoare la temele pe acasa în clasele primare
M: Vă rog, sa ne spneți opinia Dvs.despre temele pentru acasă.
Temele pentru acasă sunt foarte importante si necesare ele consolidează materia învațată,
organizează si disciplinează elevul, îi dezvoltă responsabilitatea.
M: Dar ce părere aveți despre temele pentru acasa în învaț amîntul primar?
Oo, în clasele primare ele au un rol aparte, ele învață copilul să fie responsabil, ele îi crează
deprinderea de a învața, ce o sa-i fie necesar pe tot parcursul studiilor.
M: Ce dificultăți există în realizarea temelor pentru acasă la copiii din clasele primare?
Eu cred că posibil, neînțelegerea materialului studiat la lecție crează anumite dificultăți, dar
dacă copilul totul a înțeles, nu cred că pot apărea careva probleme, pentru că noi încercăm să le
dăm teme pe acasă conform puterilo r copilului.
M: Care sunt factorii care contribuie la o mai buna realizare a temelor pe acasa de catre elevii
din clasele primare?
Cel mai important factor este motivarea pentru dezvoltarea personală.
M: Dar pe lângă acest factor, care mai joacă un rol important?
Posibil implicarea parinților în activitatea școlară a copilului, diversificarea însărcinărilor, temele pe
acasă să fie interesante. La fel e foarte important locul și ora realizării temelor. Nu trebuie să fie o
oră tîrzie și trebuie să fie creat un locușor placut de lucru.
M: Ce parere aveți despre implicarea parinților în realizarea temelor pentru acasa la clasele
primare?
72
Parinții sunt obligați să se implice nu în realizarea temelor, ci în procesul de dezvoltare a copilului.
Trebuie să fie o oarecare verificare și control. Dar depinde și mult de capacitățile copilului, unor le
trebuie doar un control, dar altor chiar și ajutor. Dacă copilul cere ajutor, ei trebuie să se implice.
II. Experiența practică a cadrelor didactice
M: Vi s-au întîmplat cazuri cind nu ați reusit sa predați tot materialul pe parcursul unei
lecții? (Daca Da) A influentat aceasta asupra volumului temelor oferit elevilor pentru acasă?
Rar, dar s-au întîmplat cazuri cînd nu am reușit să lamuresc tot materialul până la sfârșit de lecție.
Atunci le dam pe acasă ceva de repetare, legată de tema noua.
M: S-au întâmplat momente cînd ați pedepsit prin scaderea notei elevii care au realizat greșit
temele pentru acasă? Explicați
Nu am pedepsit pentru realizarea incorectă, dar , în depe ndență de impactul temei pentru
dezvoltarea personală, elevul realizează tema explicată individual.
M: Copii se adresează Dvs. dupa ajutor în rezolvarea temelor pentru acasă? Cum îi ajutați pe
copii cel mai des?
Temele sunt explicate foarte bine, rareori solicită acordare ajutorului.
M: Dar cînd solicită cu ce anume îi ajutați pe copiii?
Le ajut prin analiza și explicarea detaliată a sarcinilor, prin rezolvarea modelelor semilare.
M: Țineți cont de potențialul clasei, atunci când alegeți volumul și comple xitatea temelor ?
Cum?
Volumul temelor depinde de particularitățile individuale, propun teme la alegere sau aleg eu sarcini
diferențiate.
M: Ce deprinderi doriți să formați la copii prin temele pentru acasă? Exemplificați
Principalul scop este de a forma deprinderea de a fi responsabil, deprinderea de a învața singur și de
a rezolva problemele cu puterile sale.
M: Cu ce dificultăți v-ați întîlnit in evaluarea temelor pe acasa la elevii claselor primare?
Cum soluționați aceaste probleme?
73
Difetiți copii -diferite probleme. Cu unii întîlnesc problema neîndeplinirii sarcinilor, cu alții
neimplicarea în rezolvarea temelor, adica totul le rezolvă parinții, iar alții au probleme cu
memorarea poeziilor. În aceste cazuri încerc sa-i cointeresez, să vorbesc cu ei, să le dau sarcini mai
ușoare pentru ei.
III. Instrucțiunea metodică privind Managementul temelor pentru acasă, în
învățământul primar, gimnazial și liceal
M: Ce părere aveți despre Instrucțiunea metodică privind Managementul temelor pentru
acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal emisă de Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării? Cum vi s-e pare acest regulament?
Consider că instrucția este bună, e necesară și foarte importantă.
M: Care sunt punctele tari ale Instrucțiunii?
Ea ajută la cizelarea temelor pentru acasă, ea e alcătuită spre ajutorul copiilor.
M: Dar slabe?
Nu sunt specificate în totalmente unele detalii. Aș dori să fie incluse unele recomandări despre
temele pentru acasă la disciplinele ca istoria, educația tehnologică, arta plastică.
IV. Recomandari pentru cadrele didactice și părinți privind temele pentru acasă la
copiii de clasele primare
M: Reișiind din experiența Dvs., ce recomandări ați dori să oferiți învățătorilor claselor
primare în elaborarea temelor pentru acasă? De ce?
Să se conformeze Instructiunii noi aparute. Este foarte bună. În general să-și facă meseria cu
străduință, să nu-și încarce elevii cu multe teme pe acasă.
M: Dar ce recomandări doriți să le oferiți părinților copiilor din clasele primare referitor la
temele pentru acasă care trebuie pregătite de copii?
Să le controleze pe copii, dar să nu le rezolve temele singuri.
Va multumim!
74
Declarația privind asumarea răspunderii
Subsemnata, Șaragov Ana, declar pe răspundere personală că materialele prezentate în teza de
licență sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice. Conștientizez că, în caz contrar,
urmează să suport consecințele în conformitate cu legislația în vigoare.
Șaragov Ana
Semnătura
Data
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: TEMELE PENTRU ACASA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR: ATITTUDINI ȘI [606859] (ID: 606859)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.