Temeiul juridic in ceea ce priveste libera circulatiei a marfurilor il alcatuie, in modul elementar, dispozitiile art.9 – 10 din Tratatul CE, care… [619820]

Cap.II
LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR
1.Temeiul Juridic
Temeiul juridic in ceea ce priveste libera circulatiei a marfurilor il alcatuie, in
modul elementar, dispozitiile art.9 – 10 din Tratatul CE, care hotarasc regulile
esentiale privind libera circulatie a marfurilor, aceste reguli fiind bine specificate
prin dispozitiile art.12(25) – 37(31) din Tratatul CE.
Dreptul comunitar derivat prezinta o unitate variata de reglementari bine
definite cu privire la realizarea propriu zisa a liberei circulatii a marfurilor.
2.Totalitatea drepturilor si a obligatiilor commune privind libera circulatie a
marfurilor(acquis).
Libera circulatie a marfurilor in zona Comunitatii include:
a) – interzicerea intre statele membre a taxelor vamale si a alto r taxe c u
caracter identic;
b) – acceptarea unui tarif vamal unitar pentru comertul dintre statele membre
si statele terte;
c) – interzicerea oricaror restrictii cantitative sau masuri cu efect echivalent;
d) – reorganizarea monopolurilor comerciale de stat.
2.1. Realizarea Uniunii vamale si instituirea tarifului vamal comun
In baza dispozitiilor art.9(23) cuprinse in Tra tatul CE, Comunitatea se
sprijina pe o unitate vamala care alcatuieste ansamblul schimburilor de marfuri si
care adopta interzicerea intre statele membre a tarifelor vamale la import si la
export si respectiv tuturor taxelor cu un efect identic ca si aplicarea unui tarif
vamal unitar in relatiile lor cu tarile terte.
Uniunea vamala nu se identifica ca un scop in sine, ci doar d efineste cadrul
de realizare al pietei comune.
Adoptarea uniunii vamale intre statele membre , admite crearea unor conditii
de concurenta reala intre participantii la circuitul productiv si comercial,
conducand in mod direct la introducerea pe pia ta a unor produse competitive, cat
mai apropiate de realitate in ceea ce priveste costurile de productie.

Uniunea vamala a fost realizata in timpul perioadei de tranzitie mentionata
pana la sfarsitul anului 1992. In reglementarea initiala stipulata in art.12 din
Trataul CE(actual art.25 dupa Tratatul de la Amsterdam), uniunea vamala admitea
interzicerea in comertul dintre statele membre ale Comunitatii a taxelor vamale si a
altor taxe cu caracter identic.
Din cauza faptului ca Tra tatul de la Roma nu preciza conceptul de taxe cu
caracter egal, acest rol revenit Curtii de Justitie care printr -o serie de masuri a decis
ca orice taxa,”oricum este identificata si oricare ar fi masura de aplicare care, daca
se aplica in mod special unui produs importat dintr -un stat membru in defavoarea
produselor similare autohtone, prin modificarea pretului, are acelasi efect asupra
liberei circulatii mardurilor ca si taxele vamale”, poate fi considerata taxa cu efect
egal.
Curtii de J ustitie i -a revenit obligatia sa precizeze si intelesul conceptului
marfurilor echivalente cotelor vamale. Asadar ca printr -o decizie din 1974, Curtea
de Justitie a hotarat ca ”toate regulile comerciale adoptate de statele membre care
au capacitatea de a impiedica direct sau indirect, in plin fapt sau potential, comertul
intracomunitar, sunt considerate ca masuri cu efect egal cotelor vamale”
Taxele obligatorii de la cota minima al careia nu se admite nici o derogare
nu a fost admisa de Curtea de Justietie ca o taxa cu efect egal unui drept vamal
conform Tratatului, daca importatorii au posibilitatea sa aleaga intre utilizarea
tarifului de catre agentii de expeditie vamala sau sa realizeze o declaratie vamala.
Taxele vamale in ceea ce priveste exp orturile si taxele vamale ce au caracter
egal au fost anulate pana la sfarsitul perioadei de tranzitie prevazut in acest scop pe
dispozitiile art.14 -16 din Tratatul CEE, in prezent abrogate prin Tratatul de la
Amsterdam.
Prin.art18 din Tratatul C EE (in prezent abrogat prin T.A) se preciza ca
statele membre se arata dispuse sa sustina la extinderea comertului international si
la micsorarea piedicilor din calea schimburilor, incheind intelegeri care sa vizeze
pe baza solidaritatii si avantajelor rec iproce, micsorarea taxelor vamale sub cota
generala de care s -ar putea predomina ca urmare a stabilirii unei uniuni vamale
intre parti.
Adoptarea unei uniunii vamale admite si acceptarea unui tarif vamal comun
in relatiile dintre statele membre si tarile terte. Conform infintari acestui tarif
vamal comun, orice marfa traverseaza teritoriul comunitar va fi supusa platii

acestuia, indiferent de tara prin care se realizeaza intratea acesteia in spatiul
comunitar.
Tariful vamal comun a fost adoptat ptin dispozitiile Regulamentului
nr.950/68 din data de 28 iunie 1968 al Consiliului si a intrat in vigoare de la data
de 1 iulie 1968, care a substituit tarifele vamale nationale ale statelor memb re.
Tariful vamal comun s e expune anual in forma actualizata in Jurnalul Oficial si
este alcatuita din doua parti:
– Nomenclatorul, ce contine descrierea si caracteristicile marfurilor supuse
vamuiri, in functie de care se aplica taxele vamale.Nomenclatorul este
compus pe pozitii s i subpozitii, numerotate cu cifre si este realizat in baza
dispozitiilor Conventiei internationale privind prezentarea armonizata a
marfurilor si sistemului de codificare.
– Partea tarifara, este cea in care este cuprinsa taxele, procentele ce se aplica
precum si alte masuri de tarifare.
Tariful vamal comun se foloseste asupra marfurilor importate din tartile terte
cu ajutorul autoritatilor nationale ale statului membru pe teritoriul caruia se
efectueaza intrarea marfurilor in spatiul comunitar. In aceste situatii, autoritatile
statului in cauza intervine in interesul Comunitatii. Statele membre au in drept
organizarea a unor servicii vamale nationale, realizarea verficarilor vamale si dupa
cauza constatarea eventualelor incalcari ale tarifului vamal comun.
La data de 12 octombrie 1992, Consilul a decis adoptarea Codului Vamal
Comunitar prin care se stabileste procedura operatiunilor de vamuire(prin
Regulamentul Nr.2913 /92)
Avand in vedere dispozitiile art.28 din Tratatul CE(in prezent art.26) in baza
caruia taxele tarifului vamal comun sunt hotarate de Consiliu statuand cu
majorarea calificata pe baza sugestiei Comisiei.
Prin dispozitiile art.29 (art.27) cuprins in Tratatul CE se precizeaza ca in
exercitarea misiunilor care ii sunt incredintate privind aplicarea tarifului vamal
comun, Consiliul se inspira:
a) din nevoia de a promova schimburile comerciale dintre tar ile membre si
tarile terte;
b) din extinderea conditiilor de concurenta in interiorul Comunitatii, masura in
care aceasta extindere va avea ca urmare majorarea fortei competitiei
intreprinderilor;

c) din nevoia de alimentare a Comunitatii cu materii prime sau s emifabricate,
supravegand insa sa nu fie tulburate conditiile concurentei din statele
membre asupra produselor finite.
d) din nevoia de a evita vatamari grave in viata economica a statelor membre si
de a asigura o dezvoltare normala si logica a productiei si o expansiune a
consumului in Comunitate;
2.2 Eliminarea restrictiilor cantitative si a masurilor cu efect similar.
Pentru obtinerea unei circulatii libere a marfurilor, pe langa eliminarea
taxelor vamale si a taxelor cu efect similar, la nivelul c omunitar au fost
interzise si restrictiile cantitative sau masurile cu efect similar, care ar fi
putut afecta realizarea acestei libertati privind circulatia marfurilor.
In aceasta privinta, prin dispoztiile art.30(art.28) din Tratatul CE,
limitari le cantitative la import, ca si toate masurile cu efect similar , sunt
interzise intre statele membre.
Aceste cote restrictive au fost eliminate in mod gradual pana la sfarsitul
perioadei de tranzitie, asa cum se preciza in art.32 din Tratat(abrogat prin
TA).
In mod similar, conform art.34(art.29) din Tratatul CE restrictiile
cantitative pentru export, ca si masurile cu efect sunt interzise intre statele
membre.
Masurile cu caracter asemanator restrictiilor cantitative au fost defin ite
de Comisie ca si cum „ orice reguli sau prevederi administrative constituie o
bariera pentru importul sau exportul ce s -ar putea realiza, inclusiv acele
prevederi si practici ce ar face importul sau exportul mai scump, sau mai
dificil in comparatia cu vanzarea din productia interna pe piata nationala”
Eliminarea restrictiilor cantitative precum si a masurilor cu caracter
asemanator se aplica atat masurilor nationale, cat si masurilor luate insusi de
catre comunitate.
Comisia a evide ntiat faptul ca masurile care se aplica
nediscriminatoriu importurilor si produselor indigene nu constituie, de
regula, masuri caracter asemanator restrictiilor cantitative.
Un punct de vedere asemanator a fost exprimat si de Consiliu prin
dispozitia nr.2 al Directivei nr.70/50, in scopul sa nu constituie masuri cu
caracter asemanator restrictiilor cantitative in cazul in care masurile se aplica
in mod nediscriminator atat produselor indigene, cat si celor ce sunt
importate.

Prin d ispozitiile aceliasi directive, Consiliul a argumentat ce masuri
pot fi apreciate ca avand caracter asemanator restrictiilor cantitative:
– fixarea unor preturi mai putin avantajoase produselor importate fata de
preturile produselor indigene;
– formarea unor o bstacole la import prin stabilirea unor preturi mai mici fata
de produsele indigene, calculate doar pe baza pretului de cost ori a calitatii
lor;
– fixare unor conditii de prezentare doar produselor importate, cum ar fi:
compozitia, forma, greutatea, marimea ,etc.;
– eliminarea publicitatii sau limitarea acesteia, cu privire la produsele
importate;
– interzicerea majoritatii preturilor produselor importate, majorari gradului de
aplicare a taxelor la import sau a costurilor suplimentare.
2.3. Restructurarea monopol urilor cu caracter comercial.
Pe baza reglemetarilor nationale statele membre pot da unei
intreprinderi sau institutii de stat drepturi exclusive in ceea ce priveste latura
importurilor si exporturilor, instituindu -se astfel monopoluri de stat ce au caracter
comerci al in anumite domenii.
Tipul acesta de monopoluri pot sa produca restrictii si discriminari
care sa afecteze in mod direct libera circulatie a marfurilor prin masuri privind:
fixarea conditiilor de aprovizionare si desfacere a marfurilo r; drepturi exclusive in
ceea ce priveste vanzarea – cumpararea ; controlul exercitat in latura de desfasurare
a importurilor si exporturilor.
Pentru a impiedica restrictiile si discriminarile privind libera circulatie
a marfurilor prin prisma activitatii desfasurate de monopolurile de stat ce au carater
comercial, prin art.37 (art.31) par.1 s -a hotarat pentru statele membre i ndatorirea
de a restructura monopolurile nationale prezentand un caracter comercial, astfel
incat sa fie asigurata, in privinta conditiilor de aprovizionare si desfacere,
eliminarea oricarei discriminari intre resortisantii statelor membre.
Prin dispozitiile art. 37(art.31) par.2 se hotaraste, in sarcina statelor
membre, sarcina de a se abtine de la orice masura noua contrara principiilor
enuntate la par.1 sau care restrange aria de actiune a articolelor relative la
interzicerea tarifelor vamale si a restrictiilor cantitative intre statele membre.

Curtea de Justitie a precizat ca aceasta sarcina a fost adaugata in
sistemul juridic al statelor membre si creeaza drepturi individuale pentru
resortisantii acestora, pe care trib unalele nationale trebuie sa le protejeze.
In baza dispozitiilor art. 37(art.31) par.4, in situatia unui monopol cu
caracter comercial ce cuprinde o reglementare destinata sa faciliteze accesul la
produse agricole sau obtinerea din vanzare a lor a unuor preturi cat mai avantajoase,
vor fi asigurate garantii echivalente pentru angajarea si nivelul de viata al
producatorilor interesati.

2.4. Variante procedurale de infaptuire a liberei circulatii a marfurilor
Executarea practica a li berei circulatii a marfurilor la nivel comercial necesita
unele masuri procedurale, cum ar fi:
– eliminarea documentelor vamale in comertul intracomunitar;
– adoptarea unor masuri care guverneaza libera circulatie a marfurilor;
– intarirea in ceea ce priveste la tura frontierelor externe;
– conlucrarea intre administratii.
a) Eliminarea documentelor vamale in comertul intracomunitar.
Procedurile vamale au fost simplificate in mod semnificativ in perioada
1992 prin adoptarea documentului administrativ unic, stabilirea posturilor comune
de trecere a frontierei si prin simplificarea procedurilor de tranzit astfel in 1989 a
demarat procesul de eliminare graduala a folosirii documentului administrativ unic
si a documentului de tranzit.
In prezent la granitele interne se realizeaza controale in ceea ce priveste
starea de sanatate a animalelor si plantelor, insa acestea se realizeaza in mod
asemanator ca si controalele curente asupra produselor locale care circula in
interiorul unui stat, fara discrimi nare pe motiv de origine a bunurilor sau
modalitatea aleasa de transport.
b) Adoptarea unor masuri care guverneaza libera circulatie a marfurilor.
Renuntarea la documentul admninistrativ unic a presupus acceptarea unor
masuri prin care sa se infatuiasca libera circulatii a marfurilor, mentinand in
acelasi timp posibilitatiile de realizare a controalelor ca fiind necesare.
In acest sens, controlul platii TVA -ului a fost transferat la sediul firmelor
iar controlul accizelor a fost transferat la depozitele autorizate.

La fel si in ceea ce priveste colectarea de date statistice, care se realiza la
punctul de trecere a fronti erei a fost schimbat cu valorificarea rapoartelor
financiare ale firmelor, parte integrata a sistemelor nationale de colectare a
datelor.
O particularitate pentru realizarea liberei circulatii a marfurilor o reprezinta
realizarea conformitatii produs elor cu standardele comunitare.
Prin decizia Consiliului 93/465 CEE au fost hotarate procedurile utilizari in
procesul de evaluare a conformitatii produselor.
Obiectivul standardelor il reprezinta asigurarea muncii, protectiei sanatatii
consu matorilor, protectia mediului, reducerea costurilor. Standardele si normele
tehnice se transforma in obstacole tehnice in calea liberei circulatii a marfurilor
numai in cazul in care sunt diferite de la o tara la alta. Pentru a depasi obstacolele
impuse di n pricina diferentelor de standarde de la o tara la alta se impune
stabilirea unor standarde comune pentru statele membre.
Organismele care genereaza standardele europene sunt:
– CENC ( Comite Europeen de Normalisation);
– CENELEC (Comite Europeen de Nor malisation Electrotechnique and
Standardisation Institute);
c) Intarirea in ceea ce priveste latura frontierlor externe.
Inlaturarea controalelor interne pentru buna realizari in ceea ce priveste libera
circulatie a marfurilor in spatiul comunitar necesita o administrare riguroasa a
forntierelor externe.
Execuatarea controlului la frontierele externe presupune ca aceasta activitate se
formeaza atat in interesul national al statului membru de frontiera ca si in
interesul comunitar.
Codul Vamal Comunitar precizeaza cadrul legal comun pentru realizarea
controalelor vamale, fiind adaugate masuri comunitare si nationale speciale
introduse pe domenii privind:
– bunurile culturale;
– comertul cu droguri si substante psihotrope;
– comertul cu animale si plante declarate protejate la nivel international.
d) Conlucrarea intre administratii.
O alta masura procedurala obligatorie de eliminare a controalelor interne se
identifica prin intensificarea conlucrarii si schimbului de informatii intre
autoritatiile nationa le si Comisia Europeana.

In aceasta privinta, pentru o realizare cat mai facila a schimbului de informatii
au fost implementate o serie de masuri, cum ar fi:
– Imbunatatirea conlucrarii dintre functionarii vamali privind aplicarea
tarifului vamal integrat(pe ntru realizare, au fost realizate prin internet bazele
de date TARIC si Quota pentru a facilita aplicarea tarifului comunitar
integrat);
– schimbul de informatii si monitoriazarea clasificarea tarifului elaborat de
administrtiile nationale;
– schimbul de informatii privind regulile speciale aplicabile unor categorii de
bunuri;
– monitorizarea exporturilor comunitare cu bunuri startegice si lucrarilor de
arta.
In baza Deciziei comune a Parlamentului European si a Consiliului nr.507/2001
au fost admise masuri cu privire la reteaua transeuropeana comunitara de
productie si difuzare a statisticilor asupra schimburilor intra si extra comunitare,
EDICOM.
Colaborarea intre administratii privind libera circulatie a marfurilor este
inlesnita de Comisie prin crearea u nor organisme regasite in Oficiul de
Inspectie si Control Veterinar si Fitosanitar, in baza caruia se realizeaza
conexiunea permanenta intre administratiile nationale in domeniu si
EUROPOL.
3.Dispozitiile Tratatului instituind Constitutia Europeana in ceea ce priveste
libera circulatie a marfurilor .
Tratatul infintand Constitutia Europeana alcatuieste dispoztii referitoare la
libera circulatie a marfurilor in Partea a III -a –„Politicile si functionarea
Uniunii”, Titlul III – „Politici si actiuni inte rne”, capitolul I privind „Piata
Interna art.151 – III – 155.
Reglementarile relative la libera circulatie a marfurilor au in vedere:
– Uniunea vamala (art. III – 151)
– Cooperarea vamala (art. III – 152)
– Interzicerea restrictiilor cantitative (art. III 153 – III 155).
In linii mari, Tratatul Constitutional preia reglementarile anterior stabilite
prin Tratatul CE, actualizate in raport de alte dispozitii constitutionale, spre
exemplu putem privi faptul ca masurile aplicabile in domeniu sunt stabilite
prin legile sau prin cadru europene.