Tematicaghidul Licenta Pipp 2019 1 [603964]

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

1

STRUCTURA EXAMENULUI DE LICENȚĂ
sesiunea iulie 201 9

Probele examenului de licență la specializarea PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR sunt:
1. Probă scris ă – Evaluarea c unoștințe lor fundamentale și de specialitate
2. Proba orală – Prezentarea și s usținerea lucrării de licen ță

Proba scris ă – Cunoștințe fundamentale ș i de specialitate conține subiecte de natur ă teoretic ă și
aplicativ ă, pe baza programe lor studiate pe parcursul celor trei ani de studii la disciplinele
psihopedagogice și la didactica limbii și literaturii române.

Proba orală – Susținerea lucrării de licen ță. Lucrarea de licen ță include o parte teoretic ă și o parte
aplicativă, aceasta din urmă putând fi :
• o micro -cercetare, respectiv colectarea, analiza și interpretarea de date cu ajut orul unor metode
și instrumente precum: observarea, ancheta pe bază de chestionar, ancheta pe baza interviului ,
studiul de caz, analiza documentelor , analiza produselor activității copiilor/elevilor, pe baza
unor fișe de observație sau grile de observație etc.;
• o componentă de cercetare -dezvoltare prin elabora rea și testatarea în practică a unor produse
curriculare, instrumente, mijloace, proiecte/programe educaționale etc.;
• un experiment pedagogic prin care sunt testate impactul unor teorii ale predări i-învățării ,
practi ci, strategii, metode, procedee și tehnici de instruire sau strategii, tehnici si instrumente de
evaluare etc . asupra unor elemente/ domenii/ componente/ laturi ale procesului educaț ional.

NOT Ă:
Lucrarea de licență va fi depusă în per ioada iunie 201 9
Lucrarea de licen ță are caracterul unei examin ări orale. La aceast ă prob ă nota minim ă de absolvire este 5 (cinci)
Lucrarea de licen ță se evalu ează prin examen oral , după proba scris ă de licen ță. Nu se admit contesta ții la
aceast ă probă.

DE RE ȚINUT!
In realizarea lucr ării de licen ță, studen ții vor opta pentru un coordonator al lucr ării dintre cadrele didactice
titulare de curs.
În Anexa acestei metodologii se vor reg ăsi:
• lista temelor orientative propuse spre îndrumare de către fiecare profesor pentru lucrările de licență;
• criterii de evaluare a lucrării de licență;
• modelul de copertă pentru lucrarea de licență.

* MEDIA MINIM Ă DE PROMOVARE A EXAMENULUI DE LICENȚĂ este 6,00 (șase).

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

2

TEMATICA EXAMENULUI DE LICENȚĂ

SPECIALIZAREA: PEDAGOG IA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
PROBA: CUNOȘTINȚE FUNDAMENTALE ȘI DE SPECIALITATE
SESIUNEA: IULIE 201 8

I. Fundamentele pedagogiei
1. Relația pedagogie – educație. Structura acțiunii educaționale
2. Ipostaze, funcții, forme și dimensiuni a le educatiei
3. Educ abilitatea ca r elație ereditate – mediu – educație
4. Formarea comportamentului psihomoral la vârsta preșcolară/școlară mică
Bibliografie
• Bîrzea, C., (1998). Arta și știința educației , București: Editura Didactică și Pedagogică .
• Cristea, S., (2010). Fundame ntele pedagogiei , Iași: Editura Polirom.
• Momanu, M., (2002). Introducere în teoria educației , Iași: Editura Polirom .
• Nicola, I., (2003 ). Tratat de pedagogie școlar ă, București: Editura Aramis .
• Păun, E. (2017). Pedagogie: provocări și dileme privind școala și profesia didactică, Iași:
Editura Polirom.
• Păun, E., Potolea, D., (coord.) , (2002). Pedagogie – fundamentări teoretice și demersuri
aplicative, Iași: Editura Polirom.
• Piaget, J., (2012). Judecata morală la copil , Chișinău: Editura Cartier.
• Salade, D., (1998). Dimensiuni ale educației , București: Editura Didactică și Pedagogică.

II. Psihologia dezvoltării. Psihologia personalității . Fundamentele psihopedagogiei speciale .
Psihologia educației
1. Particularitațile de dezvoltare (cognitivă, afectivă și psihosocială) la copilul preșcolar
2. Particularitațile de dezvoltare (cognitivă, afectivă și psihosocială) la școlarul mic
3. Personalitatea elevilor în context educațional
4. Corelația î nvățare – procese și activități psihice
5. Incluziunea c opiii cu CES în grădiniță/școală.
Bibliografie
• Allport, G. W. (1981). Structura și dezvoltarea personalității . București: Didactică și Pedagogică.
• Mag, A. G. (2013). Reconstrucția sistemului de relații educaționale în contextul educație timpurii.
București: Editura Pro Universitaria.
• Mara, D. (2009). Strate gii didactice în educ ația incluzivă , București: Editura Didactică și
Pedagogică.
• Papalia D., Olds S., Feldman R. (2010). Dezvoltarea umană , Editura Trei: București

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

3

• Smith, C., Strick, L. ( 2011 ). Dizabilitati legate de învățare explicate de la A la Z , Bucur ești:
Editura Aramis .
• Vianin, P. (2011) Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăți școlare , Cluj -Napoca: Editura
ASCR
• Vrăsmaș, E., Oprea, V., Nițu, E. et al. (2003). Set de instrumente, probe și teste pentru
evaluarea educațională a copiilor cu dizabi lități. București: Ed itura MarLink.
• Vrăsmaș, E., (coord.), (2010). Premisele educației incluzive în grădiniță , Bucuresti: Editura
Vanemonde.

III. Teoria și metodologia curriculum -ului. Teoria și metodologia instruirii . Teoria și practica
evaluării
1. Finalit ățile educației
a) Defin irea și analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv ; competențe
b) Taxonomia finalităților educaționale
c) Operaționalizarea obiectivelor educaționale
2. Curriculum în învățământul preșcolar și primar
a) Conceptul de curriculum. Tipuri de curriculum. Modele curriculare. Documentele
curriculare: planul -cadru, programele școlare, manuale
b) Orientări și practici noi în organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare de tip
integrat, curriculum diferențiat si personalizat.
3. Proces ul de învățământ
a) Procesul de învățământ: concept, struct ură, dimensiuni, caracteristici
b) Procesul de învățământ ca interacțiune dinamică între predare, învățare și evaluare;
a) Conceptele de predare și de învățare. Predarea ca activitate de organizare și con ducere a
situațiilor de învățare. Strategii și s tiluri de predare. Condițiile interne și externe ale
învățării școlare eficiente.
4. Forme de organizare a procesului instructiv -educativ în învățământul preșcolar și primar
a) Tipuri: activitate frontală, pe grup e, individuală, combi nată
b) Lecția – formă fundamentală de organizare a activității didactice . Tipuri de lecții. Activități
realizate în mediul extrașcolar (excursia, vizita ).
5. Metodologia instruirii și mijloacele de învățământ
a) Sistemul metodelor de instruire : clasificare, caract eristici, exemple de metode utilizate în
învățământul preșcolar și primar;
b) Mijloace de învățământ: rol, functii, valențe formative, limite; exemple de mijloace
didactice utilizate în predare -învățare -evaluare în învățământul preșcolar și primar,
modalități de integrare în activitatea didactică.
6. Proiectarea pedagogică a activităților instructiv -educative în învățământul preșcolar și primar
a) Etapele proiectării pedagogice
b) Planificarea calendaristică, proiectul tematic, proiectarea unitățil or de învățare, proie ctarea
lecției.
7. Evaluarea didactică – activitate de măsurare, de interpretare a datelor și de adoptare a
deciziilor educaționale în învățământul primar:
a) Forme/ tipuri de evaluare a rezultatelor și progresului școlar;
b) Metode tradițional e și alternative d e evaluare, utilizate în ciclul primar;

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

4

c) Tipuri de itemi utilizați în practica școlară (clasele I -IV);
d) Specificul aprecierii elevilor prin calificative; problematica specifică a descriptorilor de
performanță;
e) Rolul standardelor curriculare de performanță în re alizarea evaluării didactice la macro și
micronivel educațional.
Bibliografie
• Bocoș, M. (2002). Instruire interactiva. Repere pentru reflecție și acțiune . Cluj-Napoca: Editura
Presa Universitara Clujeana.
• Bocoș, M., Jucan, D. (2017). Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării.
Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor . Pitești: Editura Paralela 45.
• Cretu, D. (2013). Strategii didactice interactive . Sibiu: Editura Universității „Lucian Blaga” di n
Sibiu.
• Cerghit, I., (2006). Metode de învățământ . Iași: Polirom.
• Cerghit, I., (2002). Sisteme de instruire alternative și complementare . București: Editura
Aramis.
• Cucoș, C. (2014). Pedagogie . Iași: Editura Polirom.
• Glava, A., Pocol, M., Tătaru L. (200 9). Educația timpurie . Ghid metodic pentru aplicarea
curriculumului prescolar . Pitesti: Editura Paralela 45.
• Ionescu, M., Bocoș, M. (2017 ). Tratat de didactică modernă . Pitești: Editura Paralela 45.
• Manolescu, M. (2010). Teoria și metodologia evaluării . București: Editura Univ ersitară.
• Nicola, I. (2003). Tratat de pedagogie școlară . București: Editura Aramis
• Nicu A. (2007). Strategii pentru formarea gândirii critice . București: E ditura Didactică și
Pedagogică.
• Nicu A., Conțiu, El. R. (2010). Instrumente pen tru învățarea prin co operare . București: Editura
Aramis
• Oprea, C. L. (200 9). Strategii didactice interactive . București: Editura Didactică și Pedagogică.
• Voiculescu, E. (2001). Factori subiectivi ai evaluării școlare. Cunoaștere și control , București:
Editura Aramis.

IV. Limba și literatur a română
1. Fonetica limbii române
2. Vocabularul limbii române
3. Morfosintaxa claselor lexico -gramaticale
4. Subordonate circumnstanțiale si noncircumnstanțiale
5. Romantism și clasicism în lirica eminesciană
6. Repere în evoluția proz ei scurte românești
7. Vârste ale romanului românesc interbelic și postbelic
8. Momente importante în evoluția dramaturgiei românești
9. Repere ale liricii românești interbelice și postbelice
Bibliografie
• *** (2009). Dicționa rul explicativ al limbii române, Bucureș ti, Edi tura Univer s Enciclopedic,
ediția a III -a, 2009
• *** (2007) . Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II -a
revăzută și adăugită,București : Editura Univers Enciclopedic.

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

5

• *** (2005). Gramatica limbii române , București: Editura Academiei Române.
• Avram, M . (2001). Gramatica pentru toți, ediția a III -a, București :Humanitas .
• Neamțu, G. G., (1999). Teoria și practica analizei gramaticale , Cluj : Editura Excelsior .
• Pană Dindelegan, G ., Dragomirescu, A ., Nedelcu, I . (2010). Morf osintaxa limbii ro mâne. Sinteze
teoretice și exerciții , Bucuresti: Editu ra Universității din București.
• Anghelescu, M . (coord.), (2003). Literatura română. Dicționar de opere, București: Editura
Litera Internațional.
• Balotă , N. (1997). Arte poetice ale sec olului XX , Bucure ști: Editura Minerva.
• Booth, W., (1974). Retorica romanului , Bucure ști: Editura Univers .
• Călinescu, G., (1982). Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București : Editura
Minerva.
• Călinescu, G., (1974). Universul poeziei, Bucure ști: Editur a Minerva .
• Călinescu, M . (1995). Cinci fe țe ale modernită ții, Bucure ști: Editura Univers .
• Cărtărescu, M . (1999). Postmodernismul românesc, București: Editura Humanitas .
• Cioculescu, Ș .; Vianu, T .; Streinu, V ., (1971). Istoria literaturi i române moderne, Bucure ști:
Editura Științifică
• Lodge, D ., (1998). Limbajul romanului, București : Editura Univers .
• Lovinescu, E., (1973). Istoria literaturii române contemporane, Bucureș ti: Editura Minerva .
• Manolescu, N ., (1983). A rca lui Noe, vol. I, II, III, București: Editura Minerva .
• Manolescu, N .,(2008). Istoria critică a literaturii române , Pite ști: Editura Paralela 45 .
• Marino, A. (1973). Dicționar de idei literare, București : Editura Eminescu .
• Vianu, T . (1977). Arta prozatorilor români, București : Editura Albatros .
• Zaciu, M .; Papahagi, M. ; Sasu, A . (coordonatori) (1995 -2002). Dicționarul scriitorilor români
(vol. I -IV), București: Editura Fundației Culturale Române.

Note:
1. Proba scrisă are durata de trei ore.
2. În elaborarea răspunsurilor se recomand ă adoptarea unei p erspective practic -aplicative, oferirea de
ilustrări și exemplificări didactice, realizarea de analize critice ale diferitelor aspecte pedagogice
abordate.
3. În evaluarea probelor scrise se vor urmări:
a. calitatea, consistența și coerența ide ilor și a exemplif icărilor oferite;
b. calitatea și valoarea pragmatică a limbajului pedagogic utilizat;
c. gradul de originalitate și creativitate în conceperea și structurarea răspunsului.

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

6

GHID DE REDACTARE A LUCRĂRII DE LICENȚĂ

Cerințe general e

Temeiul legislativ al prezentului ghid:

Legii Educației Naționale nr.1/2011 și Ordinul Ministrului Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului nr. 3271 din 14.02.2012 privind Metodologia cadru de
organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăț ămân tul superior –
examene de absolvire, licență, diplomă, selecție, disertație și Regulament privind
organizarea și desfășurarea examenelor de absolvire, de licență/diplomă, de
selecție și de disertație

Conform art. 27 (1) din H.G. nr. 404/29.03.2006, „L icența trebuie să demonstreze cunoașterea
științifică avansată a temei abordate, să conțină elemente de originalitate în dezvoltarea sau
soluționarea temei, precum și modalități de validare științifică a acestora.”
Licența reprezintă o lucrare de sinteză executată în baza cunoștințelor și capacităților acumulate de
student în perioada studiilor, a cunoștințelor teoretice și practice obținute la disciplinele de
specialitate. Ea se elaborează la sfârșitul studiilor de licență și se susține în fața unei comis ii în
scopul validării finale a cursului absolvit.
Lucrarea de licență, conform actelor normative în vigoare, este obligatorie pentru a obține titlul de
licențiat. O licență trebuie să demonstreze faptul că studentul a studiat literatura relavantă pentru
tema pe care o abordează, trebuie să aibă o structură logică, să fie corectă din punct de vedere
metodologic și să fie redactată respectând stilul științific. Structura lucrarii de licenta trebuie să fie
în concordanță cu standardele academice.
Lucrarea d e licență abordează o problemă relevantă în domeniul în care este realizată și reprezintă:
• o perioadă dedicată studiului;
• un mod de autoorganizare a cunoștințelor;
• un prilej de prezentare a cunoștințelor acumulate, de înțelegere, analiză și interpretare a
problemelor abordate;
• ocazie de formare metodologică;
• o probare a capacității de elaborare a unor propuneri practice, strategii de perspectivă și
susținerea argumentată a acestora.
O lucrare de licență NU este:
• o compunere, o povestire, un eseu;
• o colecție de citate;

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

7

• o compilație;
• un „produs” obținut contra cost;
• o suită de opinii personale pe o temă dată și nefundamentate pe fapte și rezultate de cercetare.

Precizări metodologice privind alegerea și elaborarea lucrărilor de licență
Lucrările de licență pot avea coordonatori științifici cadre didactice titulare și asociate, care dețin titlul
de doctor, precum și cercetători științifici titulari și asociați. Este obligatoriu să existe compatibilitate
între tema solicitată de student și activităț ile didactice și științifice ale coordonatorului științific.
În cazul în care coordonatorul științific solicitat de studnet este cadru didactic asociat, se recomandă
ca procesul de coordonare să se efectueze în co -tutelă cu un cadru didactic titular al program ului de
studiu Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar .
Cadrele didactice care îndeplinesc condițiile pentru a coordona lucrări de licență trebuie să
elaboreze o listă cu titluri orientative ce va fi aprobată de către Consiliul Facultății. Aceast a nu
exclude unele propuneri pentru lista orientativă din partea studenților, ce vor fi aprobate după
aceeași procedură. Lista orientativă elaborată de cadrele didactice va fi afișată la avizier pentru a fi
consultată de studenți cel târziu la sfârșitul se mest rului I din anul II de studiu.
Fiecare cadru didactic coordonator va completa documentul Fișa de evaluare a lucrării de licență
(Anexa 1) ce vizează următoarele aspecte: noutatea, originalitatea, perspectivele teoretice,
metodologia cercetării, tehnici le și procedurile de prelucrare și analiză a datelor, modul de
prezentare a datelor, pertinența și consistența concluziilor în raport cu cercetarea realizată, calitatea
bibliografiei, efortul depus și calitatea activității studentului pe parcursul elaborăr ii lucrării.
Prezentul document , împreună cu documentul Fișa de evaluare a lucrării de licență , sunt
obligatoriu de consultat de către toți studenții pentru a înțelege în detaliu care sunt cerințele unei
lucrări de licență
Condiții și termene de alegere a lucrărilor de licență de către studenți
Studenții au obligația ca cel târziu în semestrul II al anului II de studiu să contacteze un cadru
didactic căruia să îi solicite coordonarea elaborării lucrării de licență.
Studenții au obligația să se înscrie pe o listă elaborată de către șeful de an, sub supervizarea
tutorelui de an, în care să indice domeniul/titlul lucrării și profesorul coordonator.
Lista cu numele studenților, temele orientative ale lucrărilor de licență și profesorii coordonatori va
fi depusă la secretariat de către șeful de an în ultima săptămână a semestrului II din anul II de
studiu.

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

8

Lista cu titlurile finale va fi definitivată cel târziu până în data de 25 octombrie a ultimului an de
studiu . Lista cu temele alese de către studenți se aprob ă de către directorul de departament și de
către decanul facultății.
Studenții nu vor putea să își schimbe coordonatorul lucrării decât cu avizul directorului
Departamentului și al decanului Facultății . Aprobarea schimbării coordonatorului se va face numai
dacă cererea studentului este întemeiată și dacă există profesori disponibili pentru a prelua
coordonarea lucrării de licență. Cererea însoțită de avizul directorului departamentului va fi depusă
de către student la secretariatul facultății pentru a obțin e avizul final al Decanului facultății.
Tema lucrării de licență se va schimba numai cu avizul scris al profesorului coordonator.
Modificarea temei se va face numai dacă cererea este întemeiată până la data de 1 noiembrie a
ultimului an de studiu.
Studenți i au obligația de a participa la minimum 3 consultări cu profesorul coordonator în fiecare
semestru al ultimului an de studii. Acest aspect se urmărește și se evaluează prin documentul Fișa
de evaluare a lucrării . Acest document este utilizat și de membrii comisiilor de licență pentru
evaluarea lucrării candidaților si acordarea notei.
Coordonatorul evaluează , înaintea depunerii de către studenți, calitatea științifică și calitatea
tehnoredactării lucrării și decide dacă lucrarea va primi avizul favorabil n ecesar înscrierii. În cazul
în care coordonatorul decide că o lucrare nu îndeplinește standardele va anunța studentul și va
motiva în scris hotărârea printr -un document adresat către Directorul de Departament .
Nu se pot înscrie la susținerea examenului luc rării de licență studenții c are nu au avizul profesorului
coordonator.
Lucrarea de licență poate să conțină unul sau mai multe tipuri de cercetări științifice. Acestea pot să
fie cercetări -acțiune sau cercetări cantitative, calitative, cercetari constatati ve, experimentale,
comparate, istorice etc. Indiferent de tipul de cercetare pentru care optează, studentul trebuie să
dovedească faptul că stăpânește cadrul metodologic adecvat.
Responsabilitatea pentru conținutul și forma lucrării de licență revin atât studentului, cât și
profesorului coordonator, deoarece un conducător științific conștiincios muncește alături de student
pe toată durata elaborării licenței, dar nu este moral să lucreze în locul studentului! Efortul
elaborării lucrării de licență revine s tudentului, iar profesorul coordonator are obligația de a veni cu
sugestii, de a corecta și modifica structura capitolelor și maniera de elaborare a discursului științific.
Tot în atribuțiile conducătorului științific intră faptul de a -l informa pe student despre modul de
prezentare a lucrării de licență și despre exigențele comisiei.

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

9

Cerințe specific e privind elabor area , prezent area și evalu area lucrării de licență
I. Formatul lucrării de licență
Lucrarea de licență trebuie să cuprindă următoarele părț i:
• Pagina de titlu (coperta interioară , vezi Anexa 2b)
• Cuprinsul
• Mulțumiri (opțional)
• Conținutul propriu -zis al lucrării
• Bibliografie
• Anexe
• Glosar de termeni (opțional)
• Lista tabelelor și/sau a figurilor, ilustrațiilor (opțional)
• Listă cu abrevier i (opțional)
I.1. Titlul lucrării rezumă adecvat, expresiv și convingător conținutul și relevanța cercetării
științifice. Se recomanda ca titlu l să nu depășeasc ă 10-12 cuvinte .
I.2. Cuprinsul va conține numele capitolelor, subcapitolelor și al secțiunilor , respectiv bibliografia
și anexele, cu indicarea paginilor corespunzătoare din text.
În cazul în care lucrarea a fost realizată cu ajutorul asistenței acordate de o altă instituție sau
persoană, acestea vor fi menționate la secțiunea Mulțumiri.
I.3. Conținutul lucrării va fi redactat computerizat în format A4, la distanță de 1,5; margini de 2,5
de jur împrejur, în Times New Roman , mărimea literelor fiind de 12 puncte, cu diacriticele
corespunzătoare limbii române . Paginile vor fi numerotate cu cifre arab e, în partea de jos și
centrală a fiecărei pagini. Fiecare capitol va fi început pe o nouă pagină, dar nu și subcapitolele și
secțiunile. Capitolele vor fi numerotate cu numere arabe ( 1, 2, 3 etc.), la fel și subcapitolele ( 1.1,
1.2, 1.3 etc.). Titlul capi tolelor și al subcapitolelor va fi scris în bold. Se vor folosi ghilimele
românești pentru întregul document. Exemplu: „ Structura acțiunii educaționale ”. Dacă este necesară
folosirea de ghilimele în interiorul ghilimelelor, se va recurge la « » în interior . Virgula, punctul,
semnul exclamării, semnul întrebării, două puncte, punct și virgulă se vor lipi de cuvântul anterior
și se vor separa prin spațiu de cuvântul următor. Parantezele vor fi lipite de conținut și separate prin
spațiu de exterior.
I.4. Figur ile și tabelele se numerotează și li se atașează un titlu, care să prezinte clar și concis
informația conținută. Numărul și numele figurilor vor fi trecute sub fiecare figură, centrat, iar cel al
tabelelor deasupra lor și aliniat dreapta. Titlul figurilor, tabelelor va fi scris cu litere cursive. Pentru
a marca ordinea figurilor în text se va utiliza o dublă numerotație: primul număr va fi cel al
capitolului, în timp ce al doilea va fi num ărul de ordine al figurii în capitolul respectiv; cele două

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

10

numere se vor separa prin punct (exemplu: Figura 2.12 indică a doisprezecea figură din capitolul
2). Indicarea numerelor și a numelor figurii se va face cu caractere de 11 (exemplu: Figura 1.12.
Variabile care întrețin bucuria de a învăța a copilului ). Similar se numerotează și tabelele
(exemplu: Tabelul 5.8. Scala de observare a jocului social ). Tabelele și figurile vor fi numerotate
separat (de exemplu, în capitolul 1: Figura 1.1 și Tabelul 1.1 ). Dacă figurile și tabelele sunt
preluate din bibliografia utilizată vor fi prelucrate, indicându -se sursa de proveniență.
I.5. Bibliografia va fi redactată conform standardelor APA ( American Psychological Association ),
ca în exemplele oferite la punctul V , respectând cerințele descrise la același punct. Este recomandat
ca bibliografia să conțină minim 40 de titluri .
I.6. Anexele sunt materiale documentare la care s -au făcut referiri în textul lucrării de licență.
Acestea se poziționează în lucrare după referințele bibliografice, deoarece nu sunt obligatorii , și pot
conține :
• instrumente nou create;
• ilustrații suplimentare, diferite prelucrări neutilizate efectiv în text (dacă este cazul) ;
• materiale relev ante pentru studiul întreprins: secvențe din proiecte de lecție/activitate didactică,
fișe de lucru, scale de evaluare, fotografii, diagrame, grafice , hărți, eșantioane din produsele
realizate de subiecți, documente în facsimil, filme, statistici etc.
I.7. Glosarul sau lexiconul prezintă în ordine alfabetică definițiile conceptelor -cheie ale lucrării de
licență .
II. Conținutul lucrării de licență
Lucrarea va avea două părți distincte:
Partea I:
• Introducere
• Cadrul teoretic al problemei studiate
Partea a II -a:
• Obiectivele și metodologia cercetării
• Rezulta tele cercetării și interpretarea lor
• Concluzii și implicații.
Numărul de pagini al lucrării de licență poate varia între 50 și 70, cu respectarea normelor de
tehnoredactare de la subpunctul I.3.
Introducerea descrie cadrul științific general al lucrării , va avea 1-3 pagini și va cuprinde motivația
alegerii temei , structura tezei, o sumariz are a conținutul ui capitolelor , ipoteza/ele științific ă a
lucrării și metodologia de principiu. Introducerea se redactează la sfârșitul cercetării , deoarece

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

11

abia atunci autorul are o imagine de ansamblu asupra muncii sale și îl poate introduce pe cititor în
problematica cercetării.
Cadrul teoretic al problemei studiate nu trebuie să depășească 30 -40% din numărul total de pagini
al lucrării. Această parte a tezei realize ază o evaluare critică a literaturii de specialitate relevantă
pentru tema cercetată, pentru a defini stadiul problemei cercetate. Se vor prezenta principalele teorii
sau modele explicative relevante pentru problema abordată, indicând dezvoltarea și progre sul adus
de cercetările recente, precum și posibilele lacune, insuficiențe sau limite. Trecerea în revistă a
literaturii va fi realizată după un criteriu explicit menționat, care poate fi cronologic, tematic sau de
altă natură.
Prin conținutul ei, partea teoretică trebuie să conducă la fundamentarea ipotezelor avansate. Această
parte a tezei trebuie să demonstreze capacitatea absolventului de a selecta cele mai relevante surse
bibliografice, de a le analiza critic și de a -și formula propriul punct de veder e asupra subiectului
studiat. Modelul teoretic selectat pentru cercetare va încheia partea teoretică. Acesta poate fi
redactat și sub forma unei scheme din care să rezulte clar variabilele abordate în partea de cercetare
a lucrării și relațiile presupuse a exista între ele.
Obiectivele și metodologia cercetării proprii este partea care va conține formularea coerentă a
obiectivelor sau a întrebărilor cercetării și descrierea design -ului cercetării. Schema clasică a
acestuia este alcătuită din: ipoteze, part icipanți (eșantion/lot), instrumente utilizate, procedură și
metodele statistice destinate analizei datelor rezultate (dacă este cazul) sau metode de analiză
calitativă, după caz. Atragem atenția asupra faptului că ipotezele cercetării sunt propoziții clar e,
scurte, la forma afirmativă, care pot fi supuse la proba faptelor prin cercetarea întreprinsă. Ele se
formulează plecând fie de la cadrul teoretic formulat, fie de la datele de observație empirică.
Acestea trebuie să fie pertinente pentru subiectul cerc etat, s ă aibă o legătură cu teoriile din partea
fundamentală a lucrării . Se po t formula o ipoteză generală și ipoteze secundare, derivate din cea
generală. Ipotezele pot fi formulate în termenii „daca … atunci …” (M.Grawitz, 1972) sau în
termenii „cu c ât… cu atât…” (Chelcea, 2001).
Numărul instrumentelor utilizate este de 3 -4, aici putând intra și un instrument special elaborat de
către candidat. Numărul instrumentelor utilizate este dependent de complexitatea experimentului
/studiului , de numărul s calelor etc. Vor fi selectate doar instrumente adecvate în raport cu
obiectivele și ipotezele cercetării. Se vor prezenta, pe scurt, calitățile psihometrice, pentru a furniza
argumente privind validitatea selectării lor pentru cercetare. Când instrumentul este unul nou creat
sau mai puțin cunoscut, aceste date psihometrice trebuie completate cu informații mai detaliate
relative la consistența internă și validitatea lor. Chestionarul de date factuale și demografice,
necesar identificării variabilelor după ca re vor fi prelucrate datele, nu intră în această categorie.
Calitatea lucrării nu va fi apreciată în funcție de numărul participanților , care trebuie să fie în
concordanță cu tipul de cercetare abordat. Pentru studenții care doresc să efectueze comparații între
grupe constituite după diverse criterii (gen, vârstă, mediu, rezultate școlare etc.), reamintim că

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

12

pentru fiecare grup procedurile statistice presupun minimum 20 -30 de participanți. Exemplu: dacă
doriți să comparați rezultatele fetelor cu ale băieți lor (2 grupuri – comparație după gen) sunt
necesari 40 -60 de participanți.
Rezultatele cercetării
Această parte va conține următoarele subcapitole: analiza datelor și prezentarea rezultatelor brute;
interpretarea psiho pedagogică a rezultatelor în acord cu cadrul teoretic și cu ipotezele de start.
Este recomandabil ca rezultatele să fie prezentate în ordinea ipotezelor, selectându -se informații
relevante în raport cu fiecare ipoteză. În această parte a lucrării vor fi incluse cele mai importante
ilustrații (tabele, grafice și figuri) care sintetizează rezultatele cercetării și furnizează argumente
valabile, pe când cele de detaliu, mai puțin semnificative sau care ocupă prea mult spațiu, vor fi
incluse la secțiunea Anexe . În acord cu standardele APA, pentru fiecare rezultat sau tabel este
recomandabil să se indice semnificația statistică ( t, F, r, rho ) și probabilitatea p ca acesta să fi
apărut prin șansă. Fiecărui rezultat numeric și semnificației sale statistice i se va atribui în mod
obligatoriu și o inte rpretare psihologică prin raportare la cadrul teoretic formulat in prima parte a
lucrării. Este dezirabilă prezentarea de explicații alternative sau contextuale, precum și implicațiile
practice ale rezultatului discutat (mărimea efectului). Interpretarea d atelor proprii va fi făcută și prin
raportare la datele din literatura de specialitate, analizate în partea teoretică, indicându -se
similarități și diferențe.
Atenție : outputurile SPSS, atunci când sunt utilizate în text, nu vor fi introduse ca atare, ci va fi
selectată doar informația utilă, cu textul în limba română.
Concluziile și implicațiile constituie un capitol care trebuie redactat în relație logică cu obiectivele
cercetării, într -o formulare limpede și neechivocă. Concluziile vor furniza răspunsu ri clare la
întrebările cercetării. În paragrafe distincte se vor rezuma concluzii referitoare la :
• limitele cercetării și posibilitatea depășirii lor;
• legătura părții aplicative cu premisele teoretice formulate;
• gradul de atingere a obiectivelor de cercet are și de confirmare a ipotezelor;
• deschiderile și aplicabilitatea rezultatelor obținute.
Este de dorit ca în concluzii să se indice contribuția adusă în domeniu prin cercetarea realizată,
precum și implicațiile sale practice , putând fi identificate și su gerate direcții viitoare de cercetare.
III. Stilul de redactare
Lucrarea de licență trebuie redactată într -un limbaj academic impersonal, caracteristic lu crărilor de
cercetare . Numai un expert care a dobândit credibilitate po ate să utilizeze persoana înt âi! Se
recomandă utilizarea diatezei active. Nu sunt admise greșelile gramaticale de redactare (acord,
punctuație, ortografie, lexic etc.). Ideile prezentate trebuie să de rive logic unele din altele, să fie

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

13

clare și concise, prin alegerea atentă a cuvintel or și evitarea c elor cu mai multe semnificații,
conotații. Întreaga teză trebuie să fie coerentă.

IV. Citarea bibliografică
Toate sursele bibliografice, primare sau secundare, publicate sau nepublicate, sunt proprietatea
intelectuală a autorilor sau ins tituției care au produs acele materiale. Prin urmare, autorul lucrării
trebuie să citeze în mod corect toate sursele folosite în lucrare, inclusiv figuri, tabele, ilustrații,
diagrame. Se citează nu doar preluarea unor fraze de la alți autori, dar și paraf razarea și sumarizarea
ideilor exprimate de aceștia.

Eludarea acestor norme etice constituie plagiat și se sancționează cu respingerea lucrării.

Utilizarea ideilor se face cu menționarea sursei și a paginii în referințe plasate în text. Toate sursele
bibliografice citate în text vor figura în lista bibliografică finală. Această listă va include numai
titlurile utilizate în corpul tezei.

Fraudarea rezultatelor (date inventate, modificate), ca și plagiatul, se penalizează prin
respingerea lucrării și el iminarea candidatului din examen.

În cazul referințelor în text , se pot utiliza mai multe tipuri:
• (Cerghit , 1989) atunci când se face o referire generală la opera respectivă;
• dacă același autor are mai multe opere, se va menționa, pentru fiecare dintre ele, anul apariției
(Cerghit , 1986 , 2002 ), dacă ne referim la ele în același loc, sau ( Cerghit , 1986 ) și ( Cerghit ,
2002) dacă o facem în locuri diferite. Daca autorul are mai multe opere din același an,
mențiunea se va face ( Cerghit , 200 2a, 200 2b) etc.;
• când o idee este tratată de mai mulți autori, referința este de tipul ( Ionescu , 2005 ; Cerghit ,
2002 );
• (Cerghit , 2002 , p. 73) atunci când se face referire la o idee din opera respectivă când se dă un
citat;
• atunci când se prelucrează sau se face referire l a o idee expusă pe mai multe pagini, referința va
fi de tipul ( Ionescu , 2005 , pp. 1 13-115).

În cazul citărilor în text, exemplificate mai sus, nu se precizează inițialele prenumelui/ lor. În cazul
în care există între trei și cinci autori, la prima citar e în text se trec numele tuturor autorilor, iar la
urmatoarele citări se trece numele primului autor, iar numele celorlalți autori vor fi înlocuite cu et
al. Exemplu: Neacșu et al., 2016, p.83). Dac ă sunt 6 -7 autori, încă de la prima citare se trece numele
primului autor, iar numele celorlal ți autori vor fi înlocuite cu et al. În lista bibliografică vor apărea
toți autorii sursei citate , indiferent de numărul lor .

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

14

Preluarea identică a unei fraze sau paragraf va fi citată prin indicarea inclusiv a paginii din sursa
utilizată și va fi inserată cu ghilimele românești. Citările directe nu ar trebui să depă șească 40 de
cuvinte .

V. Referințe bibliografice
Pentru r edactarea referințelor bibliografice va utiliza stilul APA (American Psychological
Association : http://www.apastyle.org/ , care este unul dintre cele mai utilizate standarde pentru
redactare a lucrarilor stiintifice, în special pentru ș tiințele sociale și psihologie . În conformita te cu
stilul A PA, nu se recomandă utilizarea notelor de subsol sau a notelor finale.
https://wiki.ubc.ca/images/8/81/APA_Style_Guide_Sept_2013a.pdf

Fiecare dintre referintele b ibliografice t rebuie s ă conțină următoarele elemente:
• autor /i;
• data publică rii;
• titlul c ărții sau al articolului și al jurnalului în care a fost publicat articolul;
• volumul, num ărul ș i paginile (pentru revist e)
• localitatea;
• editura (în cazul cărț ilor);
• adresa de i nternet ( pentru un articol publicat pe web).

Autorul /ii se trece începând cu numele de familie, virgulă, inițiala prenumelui/lor); dacă în numele
autorului apar particulele Jr. sau Sr., acestea se trec dupa inițiale (ex: Smith, G. H., Jr.).

Titlul cărț ii/articolului nu se pune între ghilimele , ci se scrie cu litere cursive (italice) ; se scrie cu
majusculă doar primul cuvânt din titlul cărții sau al articol ului; se scri u cu majuscule toate cuvintele
ce compun denumirea jurnalului în care a aparut articol ul.

Numele editurii se scrie într-o manier ă cât mai succintă, dar inteligibilă.

Un articol preluat de pe internet trebuie s ă cuprindă numele autorului și al articolului, numele
complet al paginii de internet și data la care a ți găsit arti colul on -line (pentru ca la un moment dat
poate sa dispar ă pagina respectiva de pe internet).

Exempl e
• Cohen, L. J. (2012). Rețete de jocuri. De ce și cum să te joci cu copilul tău. București: Editura
Trei.
• Neamțu, C ., Gherguț, A . (2000) . Psihopedagogie s pecială. Ghid practic pentru învățământul
deschis la distanță . Iași: Editura Polirom.
• Preda, V . (coord.) . (2000) . Orientări teoretico -praxiologice în educația specială . Cluj-Napoca :
Editura Presa Universitară Clujeană .

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

15

Hatti, J. (2014). Învățarea vizibilă : ghid pentru profesori . București: Editura Trei.
Neacșu, I., Manasia, L., & Chicioreanu, T. (2016). Elaborarea lucrărilor de licență, disertație și
grad didactic I: ghid științific și metodologic . Pitești: Editura Paralela 45.
Kramer, E., & Bloggs, T. (20 02). On qualit y in art and art therapy. American Journal of Art
Therapy, 40, 218-231.
Popa, N. L. (2009). Metode, tehnici și instrumente de cercetare . În L. Antonesei (coord.), Ghid
pentru cercetarea educației (pp. 39 -92). Iași: Polirom.

Pentru sursele pr eluate de pe I nternet, vor fi notate adresele de pagină web. În bibliografia finală,
acestea trebuie să se regăsească în finalul listei, separat, sub titulatura de Webografie . Pentru
ilustrare, vezi exemplele de mai jos.
• http://www.goalproject.org/sources .html, descărc ată la ….(se vor insera ziua, luna și anul).
• http://www.telehealth.org

VI. Pregătirea și susținere lucrării de licență
În vederea susținerii lucrării de licență se recomandă alcătuirea prealabilă a unui text de sprijin
compus din note red actate eliptic , servind nu pentru citit, ci doar pentru a arunca câte o privire peste
el. Expunerea orală viitoare trebuie repetată pentru a marca timpul utilizat, care nu trebuie să
depășească timpul stabilit, de obicei între 10 -20 minute. Respectarea tim pului alocat r eprezintă
dovada capacității studentului de a se adapta la situații problemă, de a sinteza informațiil e pe care
trebuie să le transmită, de a respecta cerințele impuse și de a se respecta pe sine.

Pentru susținer ea lucrării de licență stude nții pot utili za programe precum: PowerPoint, Prezi,
MindMap etc., prezentarea unui poster, a unor secvențe video, prin care conținutul lucrării este
esențializat și conferă discursului scris inițial o formă discursivă orală.

La succesul expunerii contri buie și utiliz area elementelor de limbaj nonverbal și paraverbal :
• poziția corpului , gesturile și mimica relevă stăpânirea de sine a studentului;
• privirea trebuie îndreptată spre auditoriu , respectiv spre membri i comisiei de susținere a
lucrării de licență;
• aparența fiz ică îngrijită, corectă și decentă, scoate în evidență persoana studentului înainte ca
acesta să fi luat cuvântul.
• claritatea vorbirii este una din condițiile principale pentru ca studentul să fie înțeles, la fel cum
o importanță majoră o au intensitatea v ocii, ritmul sau viteza vorbirii ; un debit alert poate da
senzația de recitare, iar unul de tip lent poate induce neatenția auditoriului, pe când un ritm de
tip moderat poate sugera caracterul reflexiv al vorbirii.
• pauzele în vorbire trebuie evitate, precum și expresii de genul : ăăă, ei bine, adică, așa, deci, să
zicem etc., care pot stârni chiar și blocaj e în comunicare .

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

16

VII. Standarde privind integritatea academică
Conform prevederilor Codului Etic și de Deontologie Profesională al Univer sității „Lucia n Blaga”,
capitolul XIV.6 Onestitatea și Corectitudinea Intelectuală din Carta Universității, plagiatul în
redactarea lucrării de licență „se sancționează cu anularea examenului. În cazul în care plagiatul
este total, persoana respectivă nu a re drept de re înscriere la examen” (p.108).
Constituie plagiat, conform Cartei Universității „Lucian Blaga” (p. 107):
• compilația de fragmente din mai multe surse/autori, fără referințe clare la textele sursă;
• întrepătrunderea dintre fragmentele de texte fu rate și munca proprie;
• preluarea unui text fără referințe clare, cu modificarea unor expresii din text, și/sau inversarea
unor paragrafe/propoziții/capitole;
• omiterea marcajelor clare de citare în text și a menționarii lucrării sursă (carte, articol, refer at,
sursă web etc.) în bibliografia finală.

VIII. Alte cerințe
Candidatul , la cererea comisiei, va face dovada colectării datelor brute (chestionare, fișe de
observație, înregistrări etc.).
Candidatul , la cererea comisiei, va face dovada parcurgerii biblio grafiei (minim 10 fișe de lectură
scrise de mână).
Orice trecere în revistă a legislației se va face în anexe.

Bibliografie :
Antonesei, L. (coord.). (2009). Ghid pentru cercetarea educației . Iași: Editura Polirom.
Bocoș, M. (2003). Cercetarea pedagogică. Suporturi teor etice și metodologice . Cluj-Napoca:
Editura Casa Cărții de Știință.
Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative . București:
Editura Economică.
Chelcea, S. (2005). Cum să redactăm o lucrare de lice nță, o teză de doctorat, un articol științific în
domeniul științelor socioumane . București: Editura Comunicare.ro.
Crețu, D. (201 6). Metodologia cercetării educaționale . Sibiu: Editura Universit ății „Lucian Blaga ”
Sibiu.
Eco, U. (2000). Cum se face o tez ă de licență . Constanța: Editura Pontica.
Ferreol, G., Noel, F. (1998). Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală . Iași: Editura Polirom.
Gherghel, N. (1996) . Cum să scriem un articol științific . București: Editura Științifică.
Mara, El. L., Bologa , L., (2008). Orientări metodologice în elaborarea lucrării de disertație . Sibiu:
Editura Universității „Lucian Blaga” Sibiu.
Rădulescu, Șt., M . (2007). Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de licență,
mast erat și doctorat. București: Editu ra Didac tică și Pedagogică .

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

17

Rovența -Frumușani, D ., (1994). Introducere în teoria argumentării . București: Editura
Universității .
Șerbănescu, A. , (2001). Cum se scrie un text (ediția a II -a). Iași: Editura Polirom .
Silverman, D. (2004). Interpretar ea datelor cal itative. Metode de analiză a comunicării, textului și
interacțiunii , Iași: Editura Polirom.
Anexa 1

Nr.
crt. Criterii de evaluare Punctaj
maxim Punctaj
acordat
1. Documentare: amploarea și diversitate bibliografiei, actualitatea
surselor (min. 75% apar iții în ultimii 25 ani), relevanța surselor în
raport cu tema. 1
2. Coerența structurii pe ansamblu și pe părți: corectitudinea tratării
conceptelor cheie (definire, caracterizare, abordări din diverse
surse), claritatea analizei, adecvarea sintezei teore tice la temă și la
obiectivele cercetării, spirit critic). 2
3. Designul cercetării: adecvare la temă, utilizarea unei metodologii
de cercetare adecvate, corectitudine în operaționalizarea
conceptelor, definirea obiectivelor, ipotezelor, ale gerea lotului,
adecvarea instrumentelor. 1,5
4. Acuratețea culegerii datelor: se va prezenta portofoliul cercetării
(toate instrumentele completate de participanții la cercetare și baza
de date în format electronic). 0,5
5. CERCETARE CANTITATIVĂ
1. Core ctitudinea și completitudinea prelucrării statistice a datelor
în raport cu ipotezele
Cerințe minime: medii, comparații între medii, t și p, coeficienți de
corelație cu semnificația lor, prezentarea limitelor cercetării. 1
6. 2. Relevanța interpretării p sihologice a d atelor prin raportare la
obiectivele cercetării și la premisele teoretice . 1,5
7. CERCETARE CALITATIVĂ
1. Corectitudinea și completitudinea demersului de abordare a
cazului 1,5
8. 2. Calitatea și relevanța selecției și interpretării psiho logice a
datel or
Acuratețea și coerența concluziilor în raport cu obiectivele
cercetării. 1
9. Corectitudinea stilului științific, respectarea normelor de redactare,
estetica prezentării. 0,5
10. Respectarea termenelor prevăzute pentru elaborarea lucrări i. 1
11. Din o ficiu 1
12. Nota propusă (suma punctelor acordate) 10 (zece) Nota

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

18

Anexa 2a (coperta)

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA ” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO -UMANE
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
SPECIALIZAREA
PEDAGOGIA Î NVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
[GRADUL DIDACTIC] …………………….

Absolvent:
(Nume și prenume) ……………………………….

Sibiu
2019

Ministerul Educa ției Naționale
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

19

Anexa 2 b (pagina de titlu)

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA ” DIN SIBIU
FACULTATEA DE Ș TIINȚE SOCIO -UMANE
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
SPECIALIZAREA
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

[TITLUL LUCRĂRII]

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. …………………….
Absolvent:
……… ……………………….

Sibiu