Tema Proiectare (1) [621442]

CENTRU COMUNITAR

ÎNTRE LACURI

CLUJ-NAPOCA

Disciplina: Sinteze de proiectare 5

Profesor îndrumător: Conf. Daniel
Ș
erban

Student: [anonimizat]1. OBIECTIVUL PROIECTULUI

Tema propusă urmăre
ș
te reorganizarea spa
ț
ială astfel încât, prin interven
ț
iile făcute, să

rezulte o diversitate de spa
ț
ii publice, interioare
ș
i exterioare, care pot să ofere cartierului o parte

din acele dotări culturale
ș
i educa
ț
ionale care îi lipsesc. Noul ansamblu dore
ș
te, astfel, să

introducă noi func
ț
iuni, care se vor putea transforma în spa
ț
ii de socializare
ș
i desfă
ș
urare
​
a

variate
​
activită
ț
i sub forma unui centru dotat cu diverse func
ț
iuni culturale, care să se adreseze

tuturor categoriilor de vârstă
ș
i care să încurajeze socializarea
ș
i culturalizarea.

Proiectul abordează problema integrării într-un cartier construit în perioada socialistă
ș
i

respectiv căutarea de noi modalită
ț
i de îmbunătă
ț
ire a calită
ț
ii vie
ț
ii în cartier.

b. DESPRE INVESTI
Ț
IE
Ș
I CLIENT

b.1. Despre necesitatea
ș
i oportunitatea investi
ț
iei

Cartierul Între Lacuri este printre cele mai deficitare areale rezidențiale ale orașului Cluj

în ceea ce privește spațiile verzi și dotările publice. Cur
ț
ile dintre blocuri au devenit sufocante

din cauza garajelor
ș
i a ma
ș
inilor parcate, iar locuitorii
ș
i-au pierdut dreptul la spa
ț
iul public. De

asemenea cartierul nu beneficiază de o clădire destinată comunită
ț
ii sihura dotare publica din

zona fiind Scoala.

Cea mai mare parte din cartier a fost construită după 1980 în perioada socialistă.

Contextul este desigur, un fond de locuin
ț
e uria
ș
cu probleme. În socialismul real, statul era atat

urbanist, arhitect, constructor
ș
i proprietar majoritar al noilor opera
ț
ii. În acest tip de societate s-a

realizat visul modernist al locuin
ț
ei-tip care a dus la un mare amestec de categorii sociale.

Planificarea totală a însemnat deci o încercare de uniformizare socială. La nivel na
ț
ional

această uniformizare a însemnat că nevoile oamenilor erau filtrate de nomenclatură, ace
ș
tia

fiind nevoi
ț
i sa se acomodeze.

O serie de investi
ț
ii for
ț
ate, presiune
ș
i sistematizare au fost cuvintele care descriu

dezvoltările urbane din anii regimului comunist. Ca urmare, programul comunist a produs arii

vaste de cartiere ,,gri’’ uniforme
ș
i monotone. Acest proces a fost oprit brusc în 1990, iar

responsabilitatea între
ț
inerii construc
ț
iilor urbane a fost transferată popula
ț
iei.

Ulterior, în perioada postcomunistă atât starea patologică a clădirilor, cât
ș
i calitatea vie
ț
ii

urbane s-a înrăută
ț
it. Dacă vorbim de reac
ț
ii post-socialiste, vorbim despre programul de

reabilitare termică care a constat în acoperirea cu polistiren a fa
ț
adelor, vorbim despre

abandonarea unor clădiri care
ș
i-au pierdut rolul- exemplul centralelor termice de cartiere care

ș
i-au pierdut rolul odată cu instalarea centralelor în aprtamente, despre spa
ț
iul public care
ș
i-a

schimbat modul de utilizare într-un timp în care ora
ș
ul se confruntă cu o criză a spa
ț
iului public,

sau despre investi
ț
ii private care au căutat rezolvarea nevoilor imediate ale locuitorilor,

transformând parterele de bloc în diverse tipuri de servicii, diverse locuri publice inaccesibile,

garduri care blochează spa
ț
iul verde din jurul blocurilor, spa
ț
ii publice ocupate de garaje sau

parcaje, sau pur
ș
i simplu spa
ț
ii neîngrijite care au devenit reziduale. De fapt este vorba despre

un nou strat adus peste aceste cartiere
ș
i despre o alterare a calită
ț
ii spa
ț
iilor.

B.2. Despre client, public sau privat
ș
i despre utilizatorul final

Centrul va fi administrat de către Primăria municipiului Cluj-Napoca, investi
ț
ia va fi

sus
ț
inută pe bază de buget.

Centrul are obiectivul de a încuraja socializarea
ș
i culturalizarea, acesta fiind adresat tuturor

locuitorilor din cartier care doresc să î
ș
i petreacă timpul liber prin participarea la diverse cursuri

sau ateliere. Ace
ș
tia vor beneficia de ateliere spa
ț
ii de lucru, săli de conferin
ț
ă, dar
ș
i de o sală

multifunc
ț
ională pentru diverse evenimente.

Centrul se adresează tuturor categoriilor de vârstă, dar
ș
i tuturor categoriilor sociale.

c. DESPRE AMPLASAMENT

c.1. Contextul larg, în teritoriu
ș
i localitate

Cluj-Napoca este al doilea cel mai mare ora
ș
din România după Bucure
ș
ti, din punct de

vedere al numărului de locuitori (popula
ț
ie de aproximativ 700.000 de locuitori). Cluj-Napoca

este punctul central al Transilvaniei. Ora
ș
ul este în plină dezvoltare
ș
i atrage asupra sa în

continuare multă popula
ț
ie. Este un ora
ș
turistic, dar mai ales cunoscut pentru universită
ț
ile de

prestigiu.

Ora
ș
ul este situat în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, în zona central nord-vestică a

României, fiind mărginit la sud de Dealul Feleacului, la nord de dealurile Lomb
ș
i Hoia, iar la est

ș
i vest de valea Some
ș
ului Mic. În apropiere (la aproximativ 30 de kilometri) se află Mun
ț
ii

Apuseni, mun
ț
i care influen
ț
ează desfă
ș
urarea evenimentelor meteo pe aproape întreg

parcursul anului.

Clima Clujului este temperat-continentală, cu u
ș
oare influen
ț
e oceanice, însă fiind un

ora
ș
situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile
ș
i precipita
ț
iile pot fi diferite de la

cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2 grade C.

Cartierul Între Lacuri, este situat în partea Estică a ora
ș
ului Cluj Napoca
ș
i a fost construit

în timpul regimului comunist, mai exact de la începutul anilor 1980. Mărginit de străzile Teodor

Mihali, Lacul Gheorgheni, Iulius Mall, capătul străzii Dunării
ș
i la Nord strada Aurel Vlaicu, Între

Lacuri.

Cartierul are peste 9000 de locuitori cuprinzând toate categoriile de vârstă.

În 1980, în zonă au fost construite noi complexuri de locuin
ț
e colective. Astfel în cartier

au rezultat parcele incomplecte. Parcelarul deschis al zonelor de locuire colectivă intră în

conflict cu spa
ț
iul privat al cur
ț
ilor. În special Strada Dunării are câteva zone conflictuale de

acest tip rămase în urma reparcelării efectuate sub schi
ț
e de sistematizare. Tipurile de clădiri

din cartier sunt mari, locuin
ț
e socialiste de la P+3 până la P+9, locuin
ț
ele private care au fost

extinse cu noi corpuri
ș
i anexe, iar după anii 90 s-au dezvoltat noi locuin
ț
e imobiliare.

c.2 Contextul specific, teren, parcelă, topografie, vecinătă
ț
i.

SIT 1 – Str. Dunării, Între Lacuri, Cluj-Napoca

Este situat pe Str. Dunării la intersec
ț
ia cu strada Tulcea
ș
i este format din parcele

private care sunt propuse spre comasare, având o formă neregulată. Clădirile de pe sit sunt

locuin
ț
e unifamiliale, aflate în stare de degradare având un regim de înăl
ț
ime de P
ș
i P +1. Situl

se află pe intravilanul municipiului Cluj-Napoca. Insula din care fac parte parcelele este formată

din blocuri socialiste cu o înăl
ț
ime de P + 4, P+8.

Suprafa
ț
a sitului este de 5700 de mp, iar situl este momentan proprietate privată. Accesul pe sit

se poate face perimetral sitului.

SIT 2 – Str. Dunării, Între Lacuri, Cluj-Napoca

Amplasamentul este pe str. Gala
ț
i pe malul Lacului 2. Situl este format dintr-o singură

parcelă privată
ș
i aceasta este liberă pentru construire. Situl se află pe malul Lacului
ș
i în

apropierea viitorului Parc Est.Zona de vegetatie din jurul lacului face legătura atât cu parcul est

cat si cu parcul Iulius.

c.3 Infrastructură de mobilitate
ș
i edilitară existentă

Primul amplasament poate fi accesat de pe strada Dunării la nord, de pe strada Tulcea

la vest, dar acesta având acces
ș
i de la sud. Pe cel de-al doilea sit, terenul poate fi accesat în

momentul de fa
ț
ă de pe strada Gala
ț
i .

Cu toate că infrastructura existentă este bine organizată, nu există spa
ț
ii destinate

utilizatorilor bicicletelor
ș
i traseele pietonale din zonele studiate nu sunt bine organizate
ș
i

dimensionate, acestea chiar pierdându-se pe alocuri din cauza parcărilor
ș
i a ma
ș
inilor.

În zonă circulă liniile autobuzelor 47
ș
i 47B care fac legătura cu ora
ș
ul. Primul autobuz, dintre

cele men
ț
ionate parcurge ruta Pia
ț
a Mihai Viteazu- strada Jiului, iar al doilea are ruta Pia
ț
a Gării

– strada Jiului. Ambele au sta
ț
ii pe strada Dunării.

Cel de-al doilea amplasament este la o distan
ț
ă de două minute de mers pe jos fa
ț
ă de sta
ț
ie.

c.4 Condi
ț
ii, reglementări
ș
i cerin
ț
e pentru construire

SIT 1: UTR Str. Dunării

–
Situat în intravilan

–
Destina
ț
ia parcelelor:

– Subzone existente: Lip.

– Indici urbanistici:

– POT maxim: 35 %

– CUT maxim: 0.9

SIT 2: UTR Str. Gala
ț
i

–
Situat în intravilan

–
Destina
ț
ia parcelelor:

–
Subzone existente: ULc, UVa

–
Indici urbanistici:

– POT maxim: 40 %

– CUT maxim: 1,4

d. DESPRE PROGRAM

d.1. Date generale despre program

Tema aleasă Centru de Comunitar vine din lipsa comunită
ț
ii de spa
ț
ii de întâlnire
ș
i de

petrecere a timpului liber. Func
ț
iuni complementare cu rol educational sau culturale dar
ș
i spa
ț
ii

verzi, toate acestea răspund nevoilor cartierului.

Centrul de cartier va răspunde nevoilor cartierului prin crearea functiunilor care lipsesc.

Proiectul are scopul de a aduce împreună atat a func
ț
iilor de agrement
ș
i petrecere a

timpului liber, dar
ș
i partea educa
ț
ională cu săli pentru educa
ț
ie formală
ș
i o bibliotecă care să

deservească cartierul.
​
Pe langa aceste proiecte apar
ș
i cele narative de ateliere pentru copii.

Pe situl de pe strada Gala
ț
i apar
ș
i functiuni sportive.

d.2 Particularizarea programului

Din punct de vedere func
ț
ional, centrul adună o serie de func
ț
iuni complementare, săli

multifunc
ț
ionale, ateliere, bibliotecă
ș
i spa
ț
ii de socializare care marchează un mediu de

comunicare socială, reprezentând mecanismele prin care o institu
ț
ie poate diversifica

posibilitatea de rela
ț
ionare umană.

Centru comunitar cuprinde
ș
apte categorii de spa
ț
ii:

–
zona de acces cu cafenea, grup sanitar, zona de primire
ș
i recep
ț
ie

–
încăperi cu scop educativ- săli de curs, săli de conferin
ț
e, birouri, bibliotecă

–
func
ț
iuni cu scop recreativ- ateliere, sală de că
ț
ărare, sala

–
încăperi pentru evenimente – sală multifunc
ț
ională, foaier

–
încăperi pentru personal -vestiare, birouri

–
dotări pentru cartier- primăria de cartier, clubul pensionarilor, birou info, bucătărie

comunitară, cabinet psiholog, cabinet nutritioist

d.3 Grupe de func
ț
iuni
ș
i spa
ț
ii componente

A.ZONĂ DE ACCES

–
Receptie cu birou
ș
i grup sanitar 30 mp

–
garderobă
ș
i grup sanitar aferent holului 30 mp

B. SALĂ DE EVENIMENTE MULTIFUNC
Ț
IONALĂ: capacitate 300 de persoane

–
vestiare
ș
i grupuri sanitare pe sexe pentru 20 de persoane, 80 mp

–
spa
ț
iu de depozitare 30 mp

–
zonă de culise
ș
i oficiu 50 mp

–
foaier/zonă de primire 100 mp

–
bucătărie comunitară cu spa
ț
iu de luat masa 110 mp

–
grup sanitar 50 mp

C. ÎNCĂPERI CU SCOP EDUCATIV
Ș
I DE FORMARE 620 mp

–
bibliotecă 150 mp

–
birourii pentru start-up 250 mp

–
2 sală de curs 80 mp

–
sală de curs pre
ș
colari 40 mp

–
sală de curs antepre
ș
colari 40 mp

–
sală de conferin
ț
ă 60 mp

D.ZONĂ HOBBY
Ș
I ATELIERE -280

–
Sală catarare( pentru amplasamentul de langa lac- la primul amplasament aceasta

functiune se inlocioeste cu sala de petrecere a timpului liber fotbal de masa sau biliard

–
atelier de dans 80 mp

–
atelier pictură 40 mp

–
atelier de bricolaj 40 mp

–
sală muzică 60 mp

–
atelier grădinărit 60 mp

–
bucătărie comunitară cu spa
ț
iu de luat masa 110 mp

–
grup sanitar 50 mp

–
clubul pensionarilor 90 mp

–
birou informare 30 mp

–
primărie de cartier 50mp

–
birou nutri
ț
ionist 30 mp

–
birou psiholog 30 mp

–
clubul pensionarilor 90 mp

–
birou informare 30 mp

–
primărie de cartier 50mp

–
birou nutri
ț
ionist 30 mp

–
birou psiholog 30 mp

E. SPA
Ț
II COMERCIALE

–
cafenea cu acces din exterior dar
ș
i din interior cu depozitare
ș
i grup sanitar propriu 90

mp, 50-70 locuri

–
brutarie/patiserie 80 mp, 30-40 locuri

F.ÎNCĂPERI PENTRU PERSONAL- 120 mp

–
birou director 15

–
birou contabil 15

–
birou secretar 15

–
vestiaire 40 mp

–
2x birouri personal 25 mp

–
grup sanitar 20 mp

G. PARCARE SUBTERANĂ

–
autoturisme – aproximativ 40 de locuri

–
biciclete

G. ZONĂ TEHNICĂ

–
spa
ț
iu centrală termică 40 mp

–
centrala ventilatie 30 mp

–
cameră pentru server 30 mp

–
adăpost de apărare civică 300 mp

–
circula
ț
ie clădire -15 la sută din suprafa
ț
a totală 675 mp

–
depozitare 40 mp

Total 4595 mp

d.4 Categorii
ș
i scenarii de utilizare

Sală multifunc
ț
ională este dimensionată după un teren de volei
ș
i poate găzdui

evenimente de tip concert, sală de spectacol, sală expozi
ț
ională. Foaierul poate fi folosit
ș
i ca

spa
ț
iu expozi
ț
ional.

Sală de curs- seminarii, workshop-uri interactive, sesiuni de curs sau grupuri de discu
ț
ii.

Atelierele sunt compartimentate cu pere
ț
i flexibili care formează împreună o sală de mărime

medie.

d.5 Inova
ț
ii spa
ț
iale, flexibilitate
ș
i ambian
ț
e

-abordarea a doua programe diferite – într-un cartier sau ora
ș
care nu mai are locuri libere

pentru construire

-adoptarea unor spa
ț
ii flexibile care să permită adaptarea permanentă la schimbările

permanente ale comunită
ț
ii
​
-atelierele sunt compartimentate cu panouri mobile formând -sala

medie multifunctionala

E. DESPRE PERFORMAN
Ț
ELE CONSTRUC
Ț
IEI

e.1 Ciclul de via
ț
ă preconizat

Ciclul de via
ț
ă preconizat pentru centru comunitar este de 50 de ani, acesta făcând parte

din categoria de importan
ț
ă II.

e. 2 Sustenabilitatea

-Crearea flexibilitatii spa
ț
iilor atât din punct de vedere al func
ț
iilor cât
ș
i din punct de vedere al

programelor de arhitectură

-Materiale sustenabile

-Sisteme care faciliteaza venitilarea naturala a spatiului.

f.SURSE DE INFORMARE

f.1 Bibliografie
ș
i referin
ț
e:

1.
Neufert, Manualul arhitectului

2.
Charles Montgomery, Ora
ș
ul fericit

3.
Gheorghe Vais, Programe de arhitectura Editura U.T. PRESS

Surse web

4.
https://www.cluj.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/educatie/

5.
https://www.archdaily.com/

6.
https://www.dezeen.com/

7.
https://primariaclujnapoca.ro/urbanism/

8.
www.arhiforum.ro

f.2 Normative si ghiduri

Lip LOCUINȚE CU REGIM REDUS DE ÎNĂLȚIME DISPUSE PE UN PARCELAR DE TIP

PERIFERIC

P 118-99, din 07.04.1999 Normativul de siguran
ț
ă la foc a construc
ț
iilor indicativ

H. G. 597/2017 – Metodologie privind acreditarea
ș
i acreditarea evaluarea
ș
i organizarea

Centrelor comunitare CAPITOLUL IV Organizarea, func
ț
ionarea
ș
i finan
ț
area centrelor

comunitare.

NP 006-96 Normativ privind proiectarea sălilor aglomerate cu vizitatori cerin
ț
e utilizatori