TEMA: Plan de investitie pentru producere de energie [605249]
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: MASTERAT “ MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE AFACERI “
LUCRARE
DE
DIZERTATIE
TEMA: Plan de investitie pentru producere de energie
electrica din surse regenerabile – parc eol ian in
localitatea Topolog
Plan of investment for electric energy production from
renewable sources – wind farm in the town Topolog
Coordonator Stiintific :
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Negoescu
Masterand: [anonimizat]
2009
2
TEMA: Plan de investitie pentru producere de energie
electrica din surse regenerabile – parc eolian in
localitat ea Topolog
Plan of investment for electric energy production from renewable sources
– wind farm in the town Topolog
3
CUPRINS
1. Sinteza planului de afaceri ……………… ………………………….5
1.1 Obiectivele generale ale afacerii
1.2 Descrierea afacerii
1.3 Importanta afacerilor in domeniul exploatar ii energiei eoliene
2. Prezentarea societatii comerciale ……………………………….7
2.3 Pozitia pe piata energiei electrice eoliene
2.3.1 Clienti
2.3.2 Furnizori
2.3.3 Concurenta
2.3.4 Cota de piata
2.4 Re surse umane
2.4.1 Organigrama
2.4.2 Politica de pregatire – perfectionare a personalului si de cercetare dezvoltare
2.5 Rezultate financiare ale S.C. WindExpert
2.6 Politica de implementare sistem de calitate
3. Descrierea proiectului ……………………. …………………………31
3.1 Scurt istoric al energiei eoliene
3.2 Aspecte tehnice ale energiei eoliene si standarde
3.3 Aspecte legislative privind energia eoliana
3.4 Energia eoliana in Europa si in lume
3.5 Energia eoliana in Romania
3.6 Prezentare generala a pietei energiei eoliene
3.6.1 Piata energiei eoliene in Europa si in lume
3.6.2 Piata energiei eoliene in Romania
4. Prezentarea proiectului ………………………………….. ………..56
4.1 Obiectivele proiectului
4.2 Prezentarea zonei si rezultate ale cercetarilor zonei
4.3 Impactul ecologic
4.4 Impactul socio -economic si al dezvoltarii zonei
4.5 Analiza Swot
4.6 Promovarea zonala a energiei eoliene si a proiectului
4 5. Executia proiectului …………………………. …………………………70
5.1 Deviz general de investitie al proiectului
5.2 Structura organizatorica a proiectului
5.3 Etape proiect si programare lucrari
6. Exploat area proiectului …………………….. …………………………74
6.1 Predefinire costuri exploatare proiect
6.2 Parametri financiar –contabili ai proiectului
6.3 Grafic de amortizare si de rambursare credit
6.4 Indicatori financiari
7. Concluzii …………………………………………………………………….86
Bibliografie ……………………………………………………. ………………87
5
1. Sinteza planului de afaceri
1.1 Obiectivele generale ale afacerii
Energia eoliana este pe un trend accelerat in ce priveste nivelul de abordare avand
in vedere faptul ca la nivel mondial combustibilii fosili sunt o sursa limitata care la un
moment dat se va epuiza, pretul ac estora devine din ce in ce mai impredictibil si mai greu
de stabilizat.
Prezenta investitie vine in rezonanta cu aceasta tendinta mondiala, fructifica o zona
cu un regim eolian pronuntat.
Concret obiectivele afacerii au in vedere:
Realizar ea unei investitii intr -un parc eolian ce va produce energie electrica curata
obtinuta dintr -o sursa regenerabila – vantul
Potentialul eolian al zonei unde este situata localitatea Topolog este unul ridicat, cu
o viteza medie a vantului > 7 m/s ceea ce per mite un grad accelerat de recuperare a
investitiei
In paralel cu investitia eoliana, pe terenul respectiv se va practica agricultura
turbinele ocupand efectiv doar 2% din suprafata de teren alocata
Investitia are un impact redus asupra mediului ca urmare n u sunt obstacole legat din
acest punct de vedere din partea organizatiilor ecologiste sau din partea populatiei
locale
Investitia va asigura un numar de locuri de munca pentru zona in discutie
O investitie intr -o zona pe un anumit profil atrage de obicei i nvestitii asemanatoarea
pe acel domeniu deoarece succesul proiectului reprezinta un potential deja
confirmat in practica
Investitia de asemenea va atrage turisti in mod aditional deci va determina investitii
in pensiuni, alte amenajari de divertisment, etc
1.2 Descrierea afacerii
Investitia va avea loc in extravilanul localitatii Topolog. Ca urmare a studiilor si
cercetarile existente in legatura cu regimul eolian pe tot teritoriul tarii la care este realizata
si o harta detaliata, se recomanda p entru investitie in acest domeniu zona Dobrogei unde
vantul are o viteza medie de peste 7 – 7.5 m/s.
Localitatea Topolog situata in judetul Tulcea ca si multe alte localitati dobrogene se
recomanda pentru o astfel de investitie. Masuratorile pe c oordonatele zonei s -au luat cu un
anemometru iar rezultatele au confirmat potentialul mare al zonei pentru exploatare eoliana.
Proiectul se va executa pe o perioada de 18 luni incluzand si procedurile de commisioning.
Creditul se va solicita pe o p erioada de 10 ani, restituirea acestuia inclusiv dobanzile
incepand dupa 6 luni de la inceperea exploatarii investitiei.
Suprafata de teren ce va fi achizitionata este de 50 Ha situata la 2 Km vest de
localitatea Topolog.
S-a decis achizi tionarea a 9 turbine eoliene marca Vestas de 1 MW putere fiecare, in
total parcul eolian furnizand deci o putere de 9 MW.
6 S-au stabilit etapele de realizare a proiectului. Personalul ce va executa proiectul este atat
personal propriu companiei Wind Exper t cat si personal delegat din alte companii cu care
Windexpert are colaborare.
In pentru exploatarea proiectului vor fi angajate 12 persoane ce vor lucra in 3 ture o
persoana dintre acestea care se va remarca mai mult ca competenta fiind desemnata ca
sef.
Primele 12 luni timp de cand va incepe proiectul vor fi instruiti conform unei programe
care le va permite sa exploateze proiectul in bune conditii.
1.3 Importanta afacerilor in domeniul exploatarii energiei eoliene
La sfârșit ul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904
MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.
Deși încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea țărilor,
producția energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 și 2006,
Prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon se pot obtine avantaje economice
consistente. In momentul de fata, data fiind importanta deosebita pe plan european a
masu rilor de protejare a mediului, exista o piata pe care se tranzactioneaza unitati
de emisii de CO2. Mai exact spus de reducere a emisiilor de CO2. Pretul pe tona de
reducere de CO2 a ajuns la un moment dat la valoarea de 30 euro, stabilizindu -se ulterior
la circa 20 euro/ tona CO2. Se estimeaza, insa, o crestere la tranzactionarea pina la 40
euro/ tona sau chiar mai mult.
In conditiile prezente la nivel international se stabilesc restrictii din ce in ce mai
drastice ale cotei de poluare pen tru fiecare stat, asociate cu reducerea cantitatilor mondiale
de combustibili fosili si deci filozofia producerii de energie regenerabila incumba tot mai
mult punerea ei in practica
Dacă va fi continuată politica de utilizare a cărbunelui, țițeiulu i și gazului la ratele din
prezent, până în anul 2012 temperatura pe glob va creste cu 2[°C]. Efectele adverse ale
acestei creșteri a temperaturii sunt arhicunoscute: riscul crescut de inundații în zonele de
joasă altitudine, procesul de deșertificare și s chimbarea climei pe tot globul. La momentul
actual, energiile regenerabile contribuie cu numai 11% din energiile primare. Dacă vrem să
facem ceva pozitiv pentru planeta noastră, să salvam viitorul și să creăm un mediu sănătos
pentru generațiile ce vor veni , trebuie sa utilizăm în mod activ energiile reg enerabile în
viața de zi cu zi.
Aparent un dezavantaj al energiei eoliene in momentul actual este faptul ca pretul
investitiei initiale este mai ridicat decat al celorlalte sisteme de producere energ ie electrica
(hidrocentrale, termocentrale, centrale nucleare). Dar in schimb costurile de exploatare
sunt extrem de mici, numarul de personal de exploatare este de asemenea mic.
Energia eoliana este o sursa inepuizabila de energie. Ea va exista atita ti mp cit Pamintul va
primi energie de la Soare; Energia eoliana este o sursa inepuizabila de energie
7
2. Prezentarea societatii comerciale
2.1 Date generale
Denumirea organizatiei: S.C. WIND EXPERT SRL
Inregistrare Registrul Comerțului: J40/1105/2007
Cod unic de inregistrare: R 20714640
Forma juridica a societatii comerciale: Societate pe actiuni
Sediul firmei: Bucuresti, Str. Grigore Mora, 13
Adresa Web/E -mail: www.windexpert.ro, office@windexpert.ro
Telefon, Fax: 0040 318.053.636, 0040.314.100.191
Data si locul inceperii activitatii: 06.07.2000
Natura capital social: capital social 100% privat
Capital social: 1035200
Cifra de afaceri: 12544632
Numar angaja ti: 78
Asociati, Actionari: Grupul internation al CEZ – actionar principal
Banci in relatie cu firma: Banca comerciala Romana (BCR), Banca Romana pentru
Dezvoltare (BRD), Banca Transilvania
Activitatea de baza a firmei: Proiectare, consultanta si exploatare sisteme de producere a
energiei electrice a vand la baza energia eoliana
Cod CAEN: Sectiunea D (Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa
calda si aer conditionat), Cod 3511 (Productia de energie electrica)
2.2 Istoricul activitatii
Windexpert membra a grupului ceh CEZ a luat fiinta ca companie cu experienta in
domeniul energiei eoliene asigurand in acelasi timp consultanta specializata, proiectare,
import de utilaje industriale,etc.
În ceea ce privește organizarea procesuală sunt prezente cele cinci funcțiuni de bază
ale unei intreprinderii : proiectare -dezvoltare , producție, comercială, financiar – contabil,
resurse umane
La momentul actual compania are toate avizele și autori zațiile pentru implementarea
unor proiecte eoliene de 145 MW în Dobrogea în valoare de 150 milioane euro in urmatorii
10 – 15 ani
A participat la expozitiile si conferintele Europene majore pe tema energiei eoliene (EWEC
2004, HusumWind 2005, EWEC 2007, EW EC 2008) . Angajatii Windexpert sunt trimisi
periodic la cursuri internationale pe tema energiei regenerabile in scopul perfectionarii
competentelor si schimbului decompetente periodic. Din 2007 Windexpert a fost acreditata
ca membru al “European Wind Ener gy Association”.
In Romania compania este autorizata ca producator din surse regenerabile de energie
electrica – licenta ANRE – 700/2005. Incepand cu 1 Noiembrie 2005 firma este inscrisa ca
8 participant la piata certificatelor verzi din Romania. In 2005 s -au emis de catre OTS in
favoarea societatii 286 certificate verzi. Codul de participare la piata certificatelor verzi
este: ROP000000002
In domeniul energiei eoliene putem mentiona, realizarea primelor parcuri eoliene din
Romania. Pana in iunie 2008, s-au construit in Romania 80 turbine eoliene cu diverse
capacitati urmand ca pana la sfarsitul anului 2009 sa se participe la constructia a inca 4 -5
unitati cu capacitati peste 20 MW fiecare.
In curand, este preconizata montarea a doua turbine eoliene noi in cadrul unui proiect
localizat in Valea Nucarilor, Jud. Tulcea, urmand apoi, pe parcursul anilor 2009 -2010,
montajul unor turbine cu capacitati mai mari, organizate in cateva parcuri situate in
Dobrogea.
Societatea are de asemenea par ticipatii la centralele automatizate Vestas ( 3 -60 MW),
amplasata in Parcul Industrial Ploiesti – locatia Crangul lui Bot si este racordata la SEN si
SC Parc Industrial Ploiesti SA. Centrala este complet autorizata si livreaza anual 300 Mwh.
Ca elemente d e referienta se pot enumara:
Parcul eolian experimental Sanicoara 1, Jud. Bistrita -Nasaud, 2005 -2006
Parcul eolian Saniacoara 2, Jud. Bistrita – Nasaud, 2005 -2006
Parcul eolian Cutca, Jud. Cluj, 2005 -2006
Proiect la cheie SC Blue Line Impex SRL, Valea Nu carilor, Jud. Tulcea, incluzand
turbina Neg Micon 1500, 750 kw, 2006 -2007
Proiect la cheie SC Green Energy Grup SRL, Valea Nucarilor, Jud. Tulcea,
incluzand turbina Neg Micon 1500, 750 kw, 2006 -2007
Proiect la cheie SC Electrogrup SRL, Valea Nucarilor, J ud. Tulcea, incluzand turbina
Neg Micon 1500, 750 kw, 2006 -2007
Montaj turbina Neg Micon 1500, 600 kw, in localitatea Corbu, Jud. Constanta, 2007
Continuare proiect Valea Nucarilor, Jud. Tulcea prin montajul unei noi turbine Neg
Micon 1500, 600 kw.
Cont inuare proiect SC Green Energy Grup SRL, Valea Nucarilor, Jud. Tulcea, prin
montajul a inca 2 turbine Neg Micon 1500, 600 kw.
Continuare proiect SC Electrogrup SRL, Valea Nucarilor, Jud. Tulcea, prin montajul
a inca 2 turbine Neg Micon 1500, 600 kw
Contin uare proiect SC Blue Line Energy SRL Agighiol, Jud. Tulcea prin montajul
unei turbine Neg Micon 1500, 600 kw, iulie 2008
Achizitie, demontare, transport, depozitare si reconditionare a 23 turbine eoliene cu
capacitati cuprinse intre 95 kw si 750 kw pe parc ursul anilor 2005 -2008
Instalarea a peste 20 turnuri de evaluare a potentialului eolian cu inaltimi de 60 -80
m in diverse zone ale tari, pe parcursul anilor 2007 -2008
Dezvoltarea unor parcuri eoliene in Dobrogea si alte zone ale tarii, cu capacitate
totala de peste 400 MW
In afara de implicare efectiva in investitii compania are o intensa activitate
organizationala si de colaborare cu alte entitati din domeniu:
Facilitarea achizitiei de turbine eoliene pentru diverse proiecte
Sustinerea activ itatii Asociatiei Producatorilor de Energie Eoliana din Romania
(APEER) de la infiintare pana in prezent
9 Colaborarea cu ANRE sau alte institutii in vederea definirii sau modificarii unor
reglementari sau initiative legislative
Implicarea sub forma de con sultanta si suport tehnic pentru alte pacuri oliene cu
diferite capacitati amplasate in diverse zone ale tarii
Facilitarea dezvoltarii unor schimburi de experienta intre APEER si asociatiile si
institutiile similare implicate in domeniul energiei eoliene din Germania si
Danemarca.
Prestarea unor activitati de service si consultanta tehnica pentru turbinele eoliene
instalate
Colaborarea cu diverse companii straine cu experienta in domeniul energiei eoliene
Prin implicare directa sau prin intermedi ul companiilor din cadrul grupului de firme,
Windexpert desfasoara activitati care variaza de la consultanta, suport tehnic, service sau
evaluarea potentialului eolian, pana la realizarea unor proiecte “la cheie” in domeniul
energiei eoliene.
Wind Expert la nivel international face parte din concernul cehoslovac CEZ
deserveste mai mult de 5,3 milioane utilizatori finali in regiunea Europei Centrale si de Est.
Achizitia recenta de succes a trei societati din Europa de Est de distribulie de energie a
ajutat Cez sa devena un jucator semnificativ pe piata energetica zonala.
Activitatea centrala a CEZ, societatea mama in cadrul Grupului CEZ este producția de
electricitate. La 30 iunie 2004 capacitatea instalata totala a Grupului CEZ a fost la 122 97
MW (71% din capacitatea instalata totala in Republica Ceha) ceea ce il face membru al
primilor zece producători energetici europeni. La 30 iunie 2004 producția totala de
electricitate a atins 30.7 TVVh, care reprezintă o creștere anuala de 0.526 TWh.
Un program de optimizare implementat in ultimii citiva ani a mărit in mod considerabil
productivitatea centralelor electrice operate de CEZ. Productivitatea muncii in 2000 a ajuns
la 467 MWh per angajat si luna, iar in 2002 era deja de 613 MWh /(pe a ngajat pe luna).
Cele mai mari sucursale ale CEZ si parti foarte importante ala Grupului CEZ includ
cinci companii dc distribuție de electricității, Stfedoieska energetika ("STE"), Zapadoceska
energetica a.s. ("ZCE"), Vychodoceska energetika a.s. ( "VCE") Severomoravska
energetica ("SME") si Severomoravska energetika a.s, ("SCE" este subiectul dezbaterii
unei decizii a Oficiului Ceh Antimonopol),
Anul 2001 a fost martorul unui proces destinat transformării CE2 dintr -o societate orientata
sp'e producț ie pura intr -o companie de productie -comert, adica promovarea sa la un nivel
calitativ mai inalt. Transformarea a fost anunțata de lansarea unei marci noi "Duhova
energie" (Rainbow Electricity). Originea brand -ului este legata de efortul de a oferi clienti lor
oportunitatea de a selecta livrari de electricitate viabile din punct de vedere economic, in
timp ce -si optimizeaza consumul de electricitate.
Un program de optimizare implementat in ultimii cativa ani a marit in mod considerabil
productivitatea centra lelor electrice operate de CEZ. Productivitatea muncii in 2000 a ajuns
la 467 MWh per angajat si luna, iar in 2002 era deja de 613 MWh /(pe angajat pe luna).
Cele mai mari sucursale ale CEZ si parti foarte importante ala Grupului CEZ includ cinci
companii de distribuție de electricității, Stfedoieskâ energetika a.s. ("STE"), Zapadoceska
energetica a.s. ("ZCE"), Vychodoceskă energetika a.s. ("VCE") Severomoravska
energetica ("SME") si Severomoravska energetika a.s, ("SCE" este subiectul dezbaterii
unei deciz ii a Oficiului Ceh Antimonopol),
10 Experienta acumulata pe parcursul anilor si parteneriatele in care compania este
angajata, sunt elemente care determina un inalt nivel de profesionalism si rapiditate in
activitatile desfasurate.
Firma are în dive rse stadii de cercetare si prospectie proiecte de circa 1.000 MW pe eolian.
Clientii Windexpert sunt in principal companii straine, care detin parcuri eoliene in tari
cu traditie in dezvoltarea unor astfel de proiecte. Acestia se numara printre ce i mai
importanti jucatori de pe piata furnizorilor de utilitati la nivel european.
Proiectele de consultanta la cheie, (care cuprind identificare locatie, studii de vant, studii de
fezabilitate, design de parc eolian), au o pondere de 20% din valoarea cont ractelor
incheiate.
2.3 Pozitia pe piata energiei electrice eoliene
2.3.1 Clienti
Intrucat piata energiei electrice in Romania este o piata reglementata vanzarea
energiei electrice se va face catre un distribuitor autorizat din zona in care ace asta este
produsa.
In zona localitatii Topolog in care se va face investitia principalul furnizor de electricitate
este ENEL Electrica Dobrogea.
Enel este cel mai important investitor privat în sectorul energiei electrice din România,
prin prelua rea participațiilor majoritare la trei companii de distribuție și furnizare a
electricității din regiunile Banat, Dobrogea și Muntenia Sud. În prezent, operațiunile Enel în
România se desfășoară prin companiile Enel Energie, Enel Energie Muntenia, Enel
Distribuție Dobrogea, Enel Distribuție Banat și Enel Distributie Muntenia. Prin achiziția
Muntenia Sud, Enel si -a dublat volumul operațiunilor, atingând astfel dimensiunea optimă
în sectorul de distribuție a energiei electrice. Pe piața românească, Enel inte nționează să
activeze și în sectorul producției de energie, urmând astfel modelul de activitate al Grupului.
ENEL Electrica Dobrogea are peste 23000 Km de retea si un personal de peste 1600
angajati.
Un posibil risc al investitiei in energia eolia na ar parea ca este legat de faptul ca exista
un singur client pentru energia produsa. Insa prin legislatie fiecare distribuitor de energie
electrica este obligat sa aiba din energia electrica furnizata un procent minim de energie
electrica produsa din sur se regenerabile asa cum este stipulat in legea 743/2008 descrisa
si in capitolul 3.3.
2.3.2 Furnizori
Cel mai mare producator mondial de turbine eoliene este firma Flender GmbH, care
livreaza 40% din toate centralele eoliene instalate in lume ( Europa, SUA si China).
O intreaga industrie s -a dezvoltat pentru fabricarea componentelor, pentru servicii de
montaj, intretinere, exploatare.
Industria romaneasca ar putea sa se implice intr -o piata de 60 -70 mld.euro (estimata pe 8
ani), putand p roduce o serie de componente cum ar fi: motoare si generatoare electrice,
11 componente mecanice – arbori grei, stalpi de sustinere, carcase, reductoare, confectii
metalice, pe baza de avantaje comparative si competitive.
Topul celor mai mari fabrica nti de turbine din lumea intreaga si care sunt furnizori ai
CEZ in functie de zona din Europa sau de pe Mapamond in care se face investitia si de
conditiile locale:
Vestas Wind Systems A/S
Cu 23% din piata si 35500 turbine instalate Vestas este liderul mondial al furnizarii de
de solutii pentru valorificarea energiei eoliene.
Tip afacere: principalele acticitati ale l ui Vestas sunt dezvoltarea, manufacturarea,
vanzarea si intretinerea sistemelor care folosesc energia vantului pentru a genera
electricitate. Vestas furnizeaza o gama larga de produse de la turbine individuale la
instalatii la cheie de sisteme eoliene
Tipuri de produse: V52 -850 kW, V80 -1.8 MW, V80 -2.0 MW, V82 -1.65 MW, V90 –
1.8&2.0 MW, V90 -3.0 MW.
Puterea totala instalata: 4,500 MW
Adresa: Alsvej 21, 8940 Randers SV, Denmark
Telefon /Fax: +45 97 30 00 00 / +45 97 30 00 01
Web Site: http://www.vestas.com
GE Energy
GE este unul din liderii mondiali furnizori de turbine eo liene. Cu peste 84 00 instalații de
turbine eoliene din întreaga lume care au mai mult de 11,300 MW de capacitate,
cunoștințele și expertiza acestei companii acoperă mai mult de două decenii. Cu productie
de eoliene și de facilități de asamblare din Germania, Spania, China, Canada și Statele
Unite portofoliul curent de produse include turbine eoliene cu capacitati nominale de la 1.5
la 3.6 de megawați și servicii de suport, de la asistența pentru dezvoltare pentru
exploatarea și întreținerea. GE foloseste tehnologie cu caract eristici unice de control la
viteză variabilă, pentru a maximiza captarea de energie eoliană și a minimiza sarcina
mecanica in turbină.
Tip afacere: productie, service instalatii eoliene
Puterea totala instalata: 3300 MW
Tipuri produse: turbine de vant de mare putere ( 1.500 – 3.600 kW)
Tipuri servicii: design de sisteme, dezvoltari de proiecte
Adresa: 1 River Road, Schenectady, New York USA 12345
Telefon /Fax: (518) 385 -7343 / (518) 385 -3536
Web Site: http://www. gewindenergy.com
12
ENERCON GmbH – International –
Dezvoltand propriile instalații de producție în India și Brazilia, ENERCON are acum la
dispoziție cea mai mare zonă de producție din lume pentru conversia energiei eoliene.
Birourile din Austriapana in Australia asigura un actual contingent de expo rt de mai mult de
20 la sută crestere anuala.
Tip afacere: producator sisteme eoliene
Puterea totala instalata: 2700 MW
Tip produse: turbine de vant de la 330 kw – 2,3 MW.
Tip servicii: design, service
Adresa: Otto -Lilienthal -Str. 25, D – 28199 Bremen, Ger many
Telefon/Fax: +49 421 244 15 20
Web Site: http://www.enercon.de
Siemens W ind Power A/S
Turbinele eoliene Siemens sunt soluția preferată ca lider ce asigura utilitati si
dezvoltari pentru cerinte extinse de proiecte on -shore si off -shore datorita performantelor si
productivitatii utilajelor
Tip afacere: fabricant
Puterea totala instalata: 1400 MW
Tip produse: turbin e de mare putere cu puteri intre 2.3 MW – 3.6 MW
Tip servicii: Intretinere, cercetare si dezvoltare
Adresa: Borupvej 16, 7330 Brande, Denmark
Telefon/Fax: +45 99 42 22 22 / +45 99 99 22 22
Web Site: http://www.si emens.com/wind
REpower Systems AG
REpower Systems AG este un lider în furnizarea de turbine eoliene, în specia l în
clasa multi -megawatt. De mare randament și de încredere sunt turbinele caracterizate de o
tehnologie care a fost optimizata până la ultimul detaliu. În plus față de dezvoltare,
licentiere, producție și vânzare REpower ofera servicii profesionale intel igente cum ar fi
servicii de întreținere complete și pachete de servicii. Cu mai mult de 600 de angajați în
întreaga lume, REpower se pot baza pe experiența sa în producție și instalare de mai mult
de 1.000 de turbine eoliene din întreaga lume. REpower pro duce gama de turbine eoliene
cu o capacitate de la 600 kilowați la 5 megawați și rotor cu diametre de la 48.4 până la 126
de metri.
Tip afacere: fabricant
Puterea totala instalata: > 100 MW
Tip produse: turbine eoliene multimegawatt cu puteri intre 1,5MW p ana la 5 MW.
Tip servicii: pachete multiple de servicii diverse
13 Adresa: Alsterkrugchaussee 378, D -22335 Hamburg, Germany
Telefon/Fax: +49 (0)40 539307 0 / +49 (0)40 539307 37
Web Site: http://www.repower.de
Furnizori subcomponente
ABB – solutii de generatoare de putere, convertizoare
Bosch Rexroth Gear boxes, frane, pitch control și sisteme de control turatie pentru
turbine eoliene (Germania, SUA)
DMI Industries – turnuri pentru turbine eoliene (SUA)
DONGKUK S & C – cel mai mare producător de turnuri de turbine eoliene(Coreea)
Hansen – transmisii si c utii de pinioane pentru turbine eoliene (Belgia)
LM Glasfiber – palete pentru turbine eoliene (Danemarca)
Marmen Inc. – turnuri de turbine eoliene (Canada)
Moventas – cutii de pinioane pentru turbine eoliene (Finlanda)
Polymarin – palete composite pent ru turbine eoliene (Olanda)
PSM – cel mai mare producator de turnuri flansate (Coreea )
TAEWOONG – arbore principal, turnuri flansate, inele interioare, inele Quter, lagare
de pinioane (Coreea)
Wind -Fix – ancore pentru turbine eoliene si palete de rotor (Olanda)
Winergy – cutii de viteze si generatoare de turbine eoliene (Germania )
Gexpro Services Supply – lanturi de companii de management si furnizor de ancore,
parti fabricate și componente electrice pentru palete, nacelles și turnuri (SUA,
Europa, A sia)
Sadad Machine Co. – producator de turnuri, fundații și chasis de sistem de cutie de
viteze, cercetare & dezvoltare turbine eoliene multimegawatt (Iran)
Satellite Communication Source Inc. – monitorizeaza toate functiile turbinelor
eoliene, folosind legaturi prin satelit pentru variabile ca temperatura, presiune,
vibrații, în cazul în care conexiunea cu celula PSTN, sau fibra de date nu sunt
posibile www.satellitecomsource.com (Canada)
2.3.3 Concurenta
Printre companiile care au anunțat int enții de a investi în turbine eoliene sunt Enel
(Italia), care, prin preluarea firmei Blue Line Bistrița, dispune de posibilitatea de ca a
construi turbine cu o capacitate potențială de 200 MW instalați.
Eviva Nalbant, o subsidiară a grupului port ughez Martifer, a concesionat la Babadag,
județul Tulcea, un teren cu o suprafață de 260 de hectare, unde va dezvolta un parc eolian
de 48 MW, reprezentând prima etapă dintr -un proiect care vizează construcția unor
centrale eoliene de 400 MW, până în 2012.
Distribuitorul și furnizorul de energie deținut de stat Electrica vizează de asemenea
deținerea a circa 100 MW în turbine eoliene.
Totodată, distribuitorul de gaz petrolier lichefiat Butan Gas a anunțat că va investi în
producția de ener gie eoliană.
Intenții similare au anunțat grupul german EON si compania spaniolă Detea.
14 Verbund Austria, este interesată de construcția unui parc de turbine eoliene în zona
șantierului naval Constanța.
Piata energiei electrice din surse eoli ene inca este una incipienta in Romania, si nu se
poate vorbi inca de o concurenta acerba. Sursa energiei eoliene este inepuizabila si este
ca urmare loc pentru toti. Numarul de certificate verzi ce se vrea a se distribui
producatorilor inca depaseste cu m ult capacitatea acestora de productie.
2.4 Resurse umane
2.4.1 Organigrama si structura organizatorica
Nivelurile decizionale în scocietatea comercială sunt următoarele :
Nivelul 0 : adunarea acționarilor ;
Nivelul 1: consiliul de administrație +director general;
Nivelul 2: compartimente.
15 2.4.2 Politica de resurse umane
Angajare
Manage ment resurselor umane presupune , printre altele, si o mare preocupare pentru
selectia si incadrarea personalului. Putem spune ca selectia nu poate fi un proces exact, bazat
pe rigurozitati dar metodele de selectie, testele folosite, cu toate imperfecti unile care pot sa le
aiba, limiteaza in mare masura erorile.Nu de putine ori s -a intamplat ca o selectie riguroasa ,
asa cum au crezut cei care au efectuat -o, sa aleaga persoane pentru anumite posturi si atributii,
care ulterior sa nu -si dovedeasca atasame ntul fata de firma care i -a angajat.
Componentele principale ale unei activitati de selectie sunt de regula urmatoarele:
Descrierea postului ce urmeaza sa fie ocupat;
Profilul persoanelor (persoanei) interesate;
Modul de publicitate sau de gasire a celor interesati de a participa la selectie;
Procesul de selectie propriu -zis ce cuprinde interviuri ,teste etc.
Primirea la nivel de intreprindere presupune familiarizarea noului salariat cu o serie de
elemente ce cuprind:
cunoasterea intreprinderii prin efectuarea unei vizite propriu -zise;
informatii referitoare la la diferitele servicii si facilitati asigurate de intreprindere: servicii
sociale,permanenta la cabineltul medical, vanzari de produse catre personalul unitatii;
inmanarea unui dosar care sa c ontina: regulamentul intern al intreprinderii, organigrama
generala a intreprinderii, o fisa cu sfaturi practice, un exemplar din ziarul societatii.
Primirea la nivel de compartiment sau atelier de productie trebuie sa se faca de catre
seful respectivului compartiment si sa urmareasca:
efectuarea unei vizite detaliate prin care noul salariat sa se familiarizeze cu locul,
conditiile existente, pozitia pe care o ocupa in structura organizatorica a intreprinderii.
Vizitarea unor spatii ce vor fi solicitate de salariat: vestiare, sala de mese, grupul social;
Prezentarea unor elemente specifice ale postului de lucru (ex:elemente specifice
functionarii masinilor si utilajelor existente, a unor cerinte si masuri de protectie a muncii);
In final inceperea lucrului de catre noul salariat.
Perioada de integrarea a unui salariat dureaza, dupa caz, de la cateva luni pana la un an.
In scopul verificarii modului in care s -a integrat acesta in activitatea unitatii, specialistii
compartimentului de resurse umane organizeaza intalniri cu noul salariat, la intervale de 3 luni,
6 luni si dupa un an de la incadrare.
Pregatire
Integrarea salariatului se face in cele trei faze:
1. Faza de informare (1 – 3 luni) – este faza in care noul salariat se documenteaza asupra
lucrarilor s pecifice postului pe care -l ocupa, studiaza materialele existente, face cunostinta cu
persoanele colaboratoare pe linia activitatilor profesionale.
2. Faza de “insusire a meseriei” ( 3 – 6 luni) – este faza in care noul salariat incepe sa
efectueze lucrarile specifice postului pentru care este nagajat, fara insa a comite greseli mari;
3. Faza de contributie personala in intreprindere este faza in care salariatul este stapan pe
“meseria” sa.
Metode (forme) de realizare ale formarii profesionale:
1. participare a la cursuri organizate de catre angajator sau de catre furnizorii de
servicii de formare profesionala din tara sau din strainatate
2. stagii de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de munca
16 3. stagii de practica si specializare in tara si in strainatate
4. ucenicie organizata la locul de munca
5. formare individualizata
Perfectionarea pregatirii profesionale are semnificatia unei pregatiri continue sau
permanente, asigurand legatura fireasca, fara intrerupere, intre pregatirea s colara si cea
din momentele ulterioare obtinerii unei calificari, de pe intreg parcursul carierei profesionale.
Tinerea la zi a pregatirii profesionale ii ajuta pe salariati sa obtina rezultate
superioare in munca si, in acelasi timp, satisfactii personal e, atat de ordin economic
(salarizare mai buna, perspectiva de promovare si venit corespunzator dupa pensionare),
cat si de ordin psihologic (sentimentul efectuarii unor actiuni utile si bine executate,
satisfactia investirii in actul de munca a celor mai valoroase calitati). De asemenea,
firma/institutia, avand in colectivul ei oameni care isi desfasoara activitatea in mod
competent, va avea rezultate tot mai bune.
Obiectivele concrete ale perfectionarii :
– improspatarea si imbogatirea sistematica a cun ostintelor profesionale;
– aprofundarea unui anumit domeniu al specialitatii de baza;
– insusirea unei calificari suplimentare pe langa profesia de baza;
La stabilirea celor mai potrivite forme de perfecționare se ține cont de mai multe criterii,
printre care: categoria de salariați, obiectivul programului de perfecționare (însușirea de cunoștințe,
de principii, de deprinderi, modificarea unor atitudini), locul de desfășurare (fără scoaterea din
activitate a salariatului, cu scoatere din activitate), condițiile tehnico -materiale etc.
Persoanele care se ocupă de formarea și perfecționarea salariaților trebuie să -și
ridice necontenit calificarea, pregătirea tehnico -profeională și să cunoască cele mai noi
realizări din ramura de activitate din care lucrează.
Perfectionare
Performanța la locul de muncã este determinatã în principal de efortul depus de
individul respectiv. Performanța în sine poate fi vãzutã și ca o posibilitate de a primi
recompense intrinseci (cum ar fi împlinirea profesionalã sau reactualizarea cunoștințelor),
ori recompense extrinseci (referitoare la condițiile de muncã și statutul social). Acestea,
pãstrate într -un echilibru ce con duce la un nivel echitabil de recompensare conduc la
obținerea satisfacției, în fapt un obiectiv final de maximã importanțã pentru fiecare gen de
muncã.
Performanța la locul de muncã este determinatã în principal de efortul depus de
individul respe ctiv. Performanța în sine poate fi vãzutã și ca o posibilitate de a primi
recompense intrinseci (cum ar fi împlinirea profesionalã sau reactualizarea cunoștințelor),
ori recompense extrinseci (referitoare la condițiile de muncã și statutul social). Acestea ,
pãstrate într -un echilibru ce conduce la un nivel echitabil de recompensare conduc la
obținerea satisfacției, în fapt un obiectiv final de maximã importanțã pentru fiecare gen de
muncã.
Motivare
Motivarea este atât de complexã și individualiz atã, încât nu existã practic un rãspuns
unic care sã serveascã la identificarea unor tehnici motivaționale majore.
17
Cele trei tehnici de bazã au in vedere: banii, intarirea pozitiva, participarea
Participarea rãspunde la un numãr important de ele mente motivatoare de bazã. Este
un mijloc de recunoaștere si poate fi interpretatã ca nevoie de afiliere și acceptare și mai
presus de toate, dã oamenilor sensul împlinirii.
Prin încurajarea participãrii nu trebuie înțeles cã managerii trebuie sã abdice de la
pozițiile lor. În timp ce încurajeazã participarea subordonaților, ascultându -i cu atenție,
ajutându -i și dându -le impresia cã pot sã hotãrascã ei înșiși, managerii trebuie sã -și
pãstreze prerogativele luãrii deciziei. Cei mai buni subordonați vor înțelege corect aceastã
situație și -și vor respecta superiorii.
Principiul egalitatii de sanse
Acest principiu universal castigat de civilizatia umana cu mari sacrificii in cursul istoriei este
impus atat de normele de conduita ale companiilor ce is i respecta statutul:
In acest context compania promoveaza intens:
egalitatea de sanse intre femei si barbati in domeniul muncii care se aplica tuturor
persoanelor din organizatie
procentul de femei angajate in companie este de peste 42%
aspectul etnic, de rasa si de provenienta al persoanelor ce isi desfasoara activitatea in
interiorul companiei este complet neexistent si de neconceput
nu exista discriminare la accesul la functiile de decizie
respect si toleranta fata de angajat
o abordare umanista aupra relatiei cu angajatii ei fiind in centrul atentiei. Profitul trebuie
sa fie maxim pentru companie asociat cu o stare de multumire rezonabila pentru
angajati
alegerea ori exercitarea libera a unei profesii sau activitati in interiorul companiei
angajare in toate posturile sau locurile de munca vacante si la toate nivelurile ierarhiei
profesionale;
venituri egale pentru munca de valoare egala
informare si consiliere profesionala, programe de initiere, calificare, perfectionare,
specializare si recalificare profesionala;
promovare la orice nivel ierarhic si profesional;
conditii de munca ce respecta normele de sanatate si securitate in munca, conform
prevederilor legislatiei in vigoare
informare permanenta a angajatilor in locuri vizibile si accesibile desp re drepturi,
obligatii, noutati din companie
Conditii de munca
Calitățile ergonomice ale unui echipament, produs, cadru, nu trebuie să satisfacă doar
exigențele cantitative și calitative ale unei activități, nici doar confortul simțurilor celor antrenați,
ci și confortul lor intelectual, starea globală de bine a acest ora. Au apărut alte fluxuri și nevoi,
biroul s -a adaptat unei alte dinamici informaționale.
Direcțiile de organizare ergonomică și de perfecționare a activității din birou au impus
următoarele aspecte:
stabilirea dimensiunii optime a colectivelor de muncă;
18 stabilirea unor forme specifice de stimulare în muncă și aplicarea acestora;
diminuarea efortului fizic și intelectual prin achiziționarea unor echipamente informatice
moderne;
dotarea birourilor și a serviciilor cu mobilier potrivit caracteristicilor ant ropometrice ale
lucrătorilor, poziției acestora în timpul muncii, sarcinilor de îndeplinit și locului zonei de
muncă;
studierea microclimatului, în scopul creării unui echilibru optim între om și mediul său
de lucru, reducerii efortului senzorial și crește rii posibilităților de concentrare în
executarea sarcinilor. Elementele de microclimat (zgomot, temperatură, iluminat,
culoare) trebuie adaptate la specificul activității din fiecare birou.
Toate schimbările la nivelul societatii obligă adaptarea la noile tehnologii informaționale
printr -o dotare corespunzătoare a birourilor care prin natura lor primesc, utilizează și transmit
informații în scopul fundamentării deciziilor.
Munca de birou, care în mare parte solicită psihicul și sistemul vizual, este o muncă în
care factorii de stres sunt în număr din ce în ce mai mare, iar bolile cauzate de aceștia
afectează astăzi tot mai multe persoane.
Din această cauza in virtutea importantei care o acorda angajatilor compania a impus un
studiu si o modelare ergonomica a conditiilor de munca pentru cresterea productivității muncii
în condițiile reducerii oboselii și a stresului.
Protectia muncii
Compania isi asuma urmatoarele actiuni legat de protectia muncii:
sunt adoptate tehnologii si s olutii corespunzatoare cu normele de protectia muncii
este asigurata evaluarea riscurilor pentru sanatatea si securitatea angajatilor
este asigurata auditarea de securitate si sanatate in munca prin intermediul
institutiilor abilitate
sunt asigurate masur ile tehnice si organizatorice de protectie a muncii
corespunzator cu conditiile de munca si factorii de risc evaluati la locurile de munca
(proiectare la birou, constructie, punere in functiune si exploatare proiect
sunt stabilite in fisa postului atribut iile si responsabilitatile angajatului
informarea persoanei inainte de angajare asupra riscurilor la care este supusa prin
ceea ce impune activitatea postului
asigura resurse pentru instruirea, testarea si formarea personalului privind protectia
muncii
se asigura ca numai angajatii instruiti adecvat sa aiba acces la locurile de munca ce
implica riscuri specifice
este asigurata functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de
protectie si a celor de detectare si stingere incendii
este asi gurata dotarea, intretinerea si verificarea echipamentelor de protectie si a
celor de detectare si stingere incendii
se acorda la recomandarea medicului materiale igienico -sanitare si alimentatie de
protectie
este asigurata supravegherea medicala a corespu nzatoare a riscurilor pentru
sanatate
este asigurata intocmirea fisei de expunere la riscuri pentru fiecare angajat
19
2.5 Rezult ate financiare ale S.C. WIndExpert
Bilanț contabil restructurat (forma scurtă) pentru perioada 2007 – 2015
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
ACTIVE
Active imobilizate
Imobilizări corporale 17235700 18959270 20855197 22940717 25234789 27758268 30534095 33587505 36946256
Imobilizări financiare 1345300 1479830 1627813 1790594 1969653 2166618 2383280 2621608 2883769
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 18581000 20439100 22483010 24731311 27204442 29924886 32917375 36209113 39830025
Active curente
Stocuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Creanțe 11908634 13476570 16389282 19868137 24058844 29105058 32057764 35309117 38889251
Numerar utilizabil 635998 1576988 1674988 1808987 1953705 2110001 2278801 2461105 2657 993
TOTAL ACTIVE CURENTE 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 34336565 37770222 41547244
TOTAL ACTIVE 31125632 35492658 40547280 46408435 53216991 61139945 67253940 73979335 81377269
PASIVE
Capitaluri proprii
Capital social subscris și vărsat 10352000 – – – – – – – –
Rezultatul exercițiului Dividente 4950944 6722312 8887014 11525668 14735116 18631668 23355009 29072867 35986639
Repartizări Rezerve – 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000
– – – – – – – – –
Rezerve 6798000 7477800 8225580 9048138 9952952 10948247 12043072 13247379 14572117
TOTAL CAPITALURI PROPRII 22100944 24552112 27464594 30925806 35040068 39931915 45750081 52672246 60910756
Datorii pe termen mediu și lung 5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392 9189834
Datorii în țară
TOTAL DATORII PE TERMEN MEDIU ȘI
LUNG 5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392 9189 834
Datorii curente
Furnizori – – – – – – – – –
Impozit pe profit 792151 1075569 1421922 1844106 2357618 2981066 3736801 4651658 5757862
Dividende datorate – – – – – – – – –
Alte pasive curente
TOTAL DATORII CURENTE 792151 1075569 1421922 1844106 2357618 2981066 3736801 4651658 5757862
TOTAL PASIVE 28386054 31452380 35070961 39345792 44401015 50384863 57474421 65881296 75858452
20
Contul de profit si pierdere
Nr.
Crt. 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
1 Venituri din
vânzarea mărfurilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Producția vândută 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 34336565 37770222 41547244
3 Cifra de Afaceri
(1+2) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Venituri din
producția stocată,
alte venituri din
exploatare 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 37458071 44949685 53939622
5 TOTAL VENITURI
DIN EXPLOATARE
(3+4) 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 37458071 4494968 5 53939622
6 Venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Venituri
excepționale 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 37458071 44949685 53939622
A. VENITURI
TOTALE (5 + 6 + 7) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8 Cheltuieli privind
mărfurile 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Materii prime 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10 Utilități și energie 42000 50400 60480 72576 87091 104509 125411 150493 180592
11 Impozite și taxe 338615 406338 487606 585127 702152 842582 1011098 1213318 1455982
12 Salariile și alte taxe
asimilate 710000 745500 782775 821914 863010 906161 951469 999042 1048994
13 Amortizarea și
provizioanele 4350000 4567500 4795875 5035669 5287452 5551825 5829416 6120887 6426931
14 Alte cheltuieli de
exploatare 52344 54961 57709 60594 63624 66805 70145 73652 77335
15 TOTAL
CHELTUIELI
PENTRU
EXPLOATARE
(8+…+14) 5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392 9189834
16 Cheltuieli
financiare, din care: 1087500 1141875 1198969 1258917 1321863 1387956 1457354 1530222 1606733
– dobânzi 815625 856406 89922 7 944188 991397 1040967 1093016 1147667 1205050
17 Cheltuieli
excepționale 70193 84232 101078 121294 145553 174664 209597 251516 301819
B. TOTAL
CHELTUIELI (15
+16 + 17) 6650652 7050806 7484492 7956091 8470745 9034502 9654490 10339130 11098386
C. REZULTATUL
BRUT (A –B), din
care: 5893980 8002752 1057 9778 13721033 17541804 22180557 27803581 34610555 42841236
PROFIT 5893980 8002752 10579778 13721033 17541804 22180557 27803581 34610555 42841236
PIERDERE
D. IMPOZIT PE
PROFIT 943036 1280440 1692764 2195365 2806688 3548889 4448572 5537688 6854597
REZULTATUL NET
(C – D) , din care: 4950944 6722312 8887014 11525668 14735116 18631668 23355009 29072867 35986639
PROFIT 4950944 6722312 8887014 11525668 14735116 18631668 23355009 29072867 35986639
PIERDERE
21
Cash Flow pe perioada 2007 – 2015
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
ACTIVE
Active imobilizate
Imobilizări corporale 17235700 18959270 20855197 22940717 25234789 27758268 305340 95 33587505 36946256
Imobilizări financiare 1345300 1479830 1627813 1790594 1969653 2166618 2383280 2621608 2883769
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 18581000 20439100 22483010 24731311 27204442 29924886 32917375 36209113 39830025
Active curente
Stocuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Creanțe 11908634 13476570 16389282 19868137 24058844 29105058 32057764 35309117 38889251
Numerar utilizabil 635998 1576988 1674988 1808987 1953705 2110001 2278801 2461105 2657993
TOTAL ACTIVE CUREN TE 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 34336565 37770222 41547244
TOTAL ACTIVE 31125632 35492658 40547280 46408435 53216991 61139945 67253940 73979335 81377269
PASIVE
Capitaluri proprii
Capital social su bscris și vărsat 10352000 – – – – – – – –
Rezultatul exercițiului Dividente 4950944 6722312 8887014 11525668 14735116 18631668 23355009 29072867 35986639
Repartizări Rezerve – 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000 103520 00 10352000
– – – – – – – – –
Rezerve 6798000 7477800 8225580 9048138 9952952 10948247 12043072 13247379 14572117
TOTAL CAPITALURI PROPRII 22100944 24552112 27464594 30925806 35040068 39931915 45750081 52672246 60910756
Datorii pe termen me diu și lung 5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392 9189834
Datorii în țară
TOTAL DATORII PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG 5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392 9189834
Datorii curente
Furnizori – – – – – – – – –
Impozit pe profit 792151 1075569 1421922 1844106 2357618 2981066 3736801 4651658 5757862
Dividende datorate – – – – – – – – –
Alte pasive curente
TOTAL DATORII CURENTE 792151 1075569 1421922 1844106 2357618 2981066 3736801 4651658 5757862
TOTAL PASIVE 28386054 31452380 35070961 39345792 44401015 50384863 57474421 65881296 75858452
22
Cash -Flow pe anul 2008
ACTIVITATEA DE ÎNVESTIȚII Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna
10 Luna
11 Luna
12
I. A. Total intrări de lichidități din:
Capital social vărsat 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249
Datorii financiare pe termen lung 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
B. Total ieșiri de lichidități prin: 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249
Achiziții de active fixe corporale, inclusiv TVA 0 0 0 1103871 908823 851923 871153 1034076 1423096 1213444 977351 1083672
Achiziții de active fixe necorporale 0 0 0 1103871 908823 851923 871153 1034076 142309 6 1213444 977351 1083672
Dotări/Modernizări (invest. în curs) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. Excedent/Deficit de flux de Lichidități (A -B) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
(Excedent: A>B; deficit A<B) 196249 196249 196249 -907622 -712574 -655674 -674904 -837827 -1226847 -1017195 -781102 -887423
D1. Rambursări de credite pe termen lung
D2. Plăți de dobânzi la credite pe termen lung 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000
E. Flux de lichidități net (C -D1-D2) 94250 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
ACTIVITATEA COMERCIALĂ -43001 51249 51249 -1052622 -857574 -800674 -819904 -982827 -1371847 -1162195 -926102 -1032423
II. F. încasări din activitatea de exploat are,
inclusiv TVA(F1+F2) 2841724
F1. Vânzări cu încasare imediată 992386 1126764 832788 673596 930798 1371708 1555416 1432944 1249236 881820 1028754 1702350
F2. Vânzări pe credit 1849338 1126764 832788 673596 930798 1371708 1555416 1432944 1249236 881820 1028754 1702350
G. încasări din activitatea financiară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
H. încasări din activitatea excepțională 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
I. Total încasări (F+G+H) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
J. Plăți pentru activitatea de exploatare,
inclusiv TVA 992386 1126764 832788 673596 930798 1371708 1555416 1432944 1249236 881820 1028754 1702350
K. Flux brut, exclusiv plăți pentru impozite și
taxe (I – J) 3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485
L. Plăți pentru impozite și taxe 988901 1123279 829303 670111 927313 1368223 1551931 1429459 1245751 878335 1025269 1698865
Ml. Rambursări de credite pe termen scurt 137753 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55
M2. Plăți de dobânzi la credite pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
N. Plăti exceptionale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
O. Tot al plăți, exclusiv cele aferente activității
de exploatare (L+M1+M2+N) 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
P. Flux net (K -O) 137763 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65
FLUX DE LICHIDITĂȚI (CASH – FLOW) 851138 1123214 829238 670046 927248 1368158 1551866 1429394 1245686 878270 1025204 1698800
III R. Flux net de lichidități al perioadei (P+/ -E)
Rb. Flux brut de lichidități al perioad ei (K+/ -E) 808137 1174463 880487 -382576 69674 567484 731962 446567 -126161 -283925 99102 666377
S. Disponibil/Necesar de lichidități al lunii
precedente 945900 1174528 880552 -382511 69739 567549 732027 446632 -126096 -283860 99167 666442
T. Disponibil/Necesar net de lichidități
curent (S+R) 0 808137 1982600 2863087 2480511 2550185 3117669 3849631 4296198 4170037 3886112 3985214
Tb. Disponibil/Necesar brut de lichidități
curent (S+Rb) 808137 1982600 2863087 24805 11 2550185 3117669 3849631 4296198 4170037 3886112 3985214 4651591
Finanțat prin: 945900 1982665 2863152 2480576 2550250 3117734 3849696 4296263 4170102 3886177 3985279 4651656
– linie de credit:
– alte credite.
23
Indicatori
Nr crt Indicatorii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
1 Venituri
exploatare
[Euro] Ve 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 34336565 37770222
2 Cifra de afaceri
Ca Ca 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 34336565 37770222
3 Capital propriu Cp 22100944 24552112 27464594 30925806 35040068 39931915 45750081 52672246
4 Capital
permanent Cper 27593903 30376811 33649039 37501686 42043397 47403797 53737620 61229638
5 Cheltuieli de
exploatare
[Euro] Ce 5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392
6 Datorii totale
[Euro] Dt 28386054 31452380 35070961 39345792 44401015 50384863 57474421 65881296
7 Cheltuieli
financiare
[Euro] Cf 1087500 1141875 1198969 1258917 1321863 1387956 1457354 1530222
8 Cheltuieli
totale Ct 6650652 7050806 7484492 7956091 8470745 9034502 9654490 10339130
9 Cheltuieli fixe CF 1090615 1202238 1330861 1479617 1652253 1853252 2087978 2362853
10 Cheltuieli
variabile CV 5560037 5848568 6153631 6476 474 6818492 7181250 7566512 7976277
11 Rezultat
exploatare
[Euro] Re 7051673 9228859 11879825 15101244 19009220 23743177 26349026 29212830
12 Profit brut
[Euro] Pb 5893980 8002752 10579778 13721033 17541804 22180557 27803581 34610555
13 Profit net
[Euro ] Pn 4950944 6722312 8887014 11525668 14735116 18631668 23355009 29072867
14 Rata
rezultatului de
exploatare
100
ee
reVRr
56.213 61.307 65.764 69.664 73.077 76.063 76.738 77.344
15 Rata
rentabilitatii
vanzarilor
100
ab
vCPr
46.98 4 53.162 58.567 63.297 67.436 71.057 80.974 91.635
16 Gradul de
acoperire al
cheltuielilor
financiare
fe
acfCRG
6.484 8.082 9.908 11.995 14.381 17.107 18.080 19.091
17 Rata acoperirii
prin fluxul de
numerar
(RAFN)
dobanzi datoriierar rarari_numrafnint
11.535 13.183 15.067 17.219 19.679 22.490 23.561 24.683
18 Rata
rentabilității
financiare
100 propriu CapitalPrn
rf
22.402 27.380 32.358 37.269 42.052 46.659 51.049 55.196
19 Rata
rentabilitatii
resurselor
consumate
100
tb
rcCPr
88.623 113.501 141.356 172.459 207.087 245.509 287.986 334.753
Denumi re indicator Formula de calcul
Nivel recomandat /
Tendinta
recomandata Perioada analizată
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Indicatori de solvabilitate si lichiditate
Autonomia financiară Capital propriu / Capital
permanent > 50 % 80.094 80.825 81.621 82.465 83.343 84.238 85.136 86.024
Rata indatorarii Credite pe term lung si scurt / Capital
propriu < 1 0.249 0.237 0.225 0.213 0.200 0.187 0.175 0.162
Lichiditate generala Active curente / Pasive curente 1,5 ÷ 2 15.836 13.996 12.704 11.755 11.033 10.471 9.189 8.120
Lichiditate rapida (Active curente – Stocuri) / Pasive
curente 1 ÷ 1,5 15.836 13.996 12.704 11.755 11.033 10.471 9.189 8.120
24 Lichiditate imediata Disponibilitati banesti / Pasive
curente
0,2 ÷ 0,5 8.582 6.952 5.785 4.907 4.222 3.673 3.223 2.848 Indicatori de gestiune Perioada de rotatie a
activelor circulante
[zile] (Active circulante / CA)*365 365.000 365.000 365.000 365.000 365.000 365.000 365.000 365.000
Viteza de rotatie a
stocurilor [zile] (Valoare stocuri / Cost bunuri
vandute)*365 0.000 #DIV/0! 0.000 0.000 0.000 0.000 #DIV/0! #DIV/0!
Perioada de incasare a
creanțelor (zile)
(Creante / Ci fra de afaceri)*365
Descrestere 346.495 326.763 331.156 334.540 337.586 340.328 340.776 341.217 Indicatori de rentabilitate Rentabilitatea
comercială (%) (Profit din exploatare / Venituri
totale)* 100 >15% ÷ 25% 99.583 99.635 99.681 99.720 99.755 99.786 99.813 99.836
Rentabilitatea capital
propriu (%) (Profit net / Capital propriu)*100 > dobanda la depozite
pe termen 4.267 5.215 6.163 7.099 8.010 8.887 9.724 10.513
Rentabilitate capital
permanen t [%] (Profit net / Capital permanent)*100 17.942 22.130 26.411 30.734 35.047 39.304 43.461 47.482
Marja de profit
exploatare (%) (Profit exploatare / Cifra de
afaceri)*100 99.583 99.635 99.681 99.720 99.755 99.786 108.887 118.813
Marja de profit net
(%) (Profit net / CA)*100 ~10% 39.467 44.656 49.197 53.170 56.646 59.688 68.018 76.973
Rentabilitatea
economica (%) (CA / Total Active)*100 Crestere 40.303 42.413 44.551 46.709 48.880 51.055 51.055 51.055
Rentabilitatea
comercială (%) (Profit brut / Capital
permanent)*100 > dobanda la
imprumuturi pe
termen lung 21.360 26.345 31.442 36.588 41.723 46.791 51.740 56.526 Indicatori de solvabilitate Rata datoriilor [%] (Total datorii / Total active)*100 15% ÷ 25% 17.648 16.411 15.252 14.170 13.160 12.221 11.877 11.567
Rata de indatorare [%] (Total datorii / Capital propriu)*100 > dobanda la depozite
pe termen 24.854 23.724 22.518 21.263 19.987 18.712 17.459 16.246
Rata de solvabilitate (Imprumuturi termen lung / Capital
propriu)*1 00 24.854 23.724 22.518 21.263 19.987 18.712 17.459 16.246
Rata de acoperire
active imobilizate (Active fixe nete / imprumut pe
termen lung)*100 Crestere 338.269 350.904 363.541 376.091 388.450 400.500 412.109 423.133
25
2.6 Politica de implemen tare sistem de calitate – aspecte generale
Pentru WINDEXPERT S.A., calitat ea semnifică satisfacerea continuă a cerințelor
clienților și este considerată de Management ca parte integrantă a misiunii acestuia.
În politica companiei, calitatea este obținută prin folosirea ultimelor tehnologii,
implementarea și respectarea proceduri lor și a proceselor interne, prin continua
perfecționare a managementului, a specialiștilor și a celorlați salariați, conform
standardelor internaționale impuse de domeniul telecomunicațiilor.
Sistemul de management al calității constituie pentru companie o decizie strategică, având
cerințele conform cu standardul ISO 9001:2000, ce constituie principalul instrument
managerial în relațiile cu clienții, scopul fiind acela de a furniza servicii de calitate clienților.
Compania și -a stabilit o strategie comercială în concordanță cu profilul său actual și de
perspectivă, în așa fel încât să se declanșeze toate resursele financiare, materiale și
umane avute la dispoziție, pentru atingerea cu succes a scopurilor și a obiectivelor fixate.
Pentru planificarea și menținerea unei strategii în continuă perfecționare și cunoscută de
întergul personal, am creat un cadru adecvat, din care face parte integrantă politica de
consolidare a imaginii companiei. Evaluarea performanțelor și a competitivității sale au ca
punc t de referință lideri mondiali din domeniu.
Pentru ca firma să funcționeze eficient, s -a identificat și implementat un număr de procese
interconectate, în așa fel încât orice activitate utilizând resurse să transforme datele de
intrare în date de ieșire cu valoare adăugată. Procesele sunt controlate pe întregul parcurs
al derulării lor, atât ca legătură dintre ele , cât și asupra combinării lor.
Cunoscând că oamenii de la toate nivelurile de organizare ale companiei sunt esența
ei și implicarea lor totală, permite calităților acestora să fie utilizate în beneficiul maxim al
organizației, am creat un mediu de lucru adecvat în care salariații să aibă cunoștințele,
autoritatea și dorința de a lua decizii, de a acționa cu responsabilitate pentru activită țile
intreprinse.
Dezvoltarea și menținerea sistemului de management al calității este
responsabilitatea fundamentală a managementului firmei și se asigură prin contribuția
fiecăruia dintre angajați. În acest sens,este numit un reprezentant al mana gementului
pentru sistemul de management al calității, este asigurata instruirea intregului personal,
inclusiv a auditorilor interni de calitate, sunt puse de acord fișele de post cu prevederile
documentelor sistemului de management al calității și se urm ăreste sistematic eficacitatea
și eficiența acestuia prin programul de audituri interne.
Angajamentul pentru calitate al mangementului cu resposabilitate executivă se
exprimă prin participarea nemijlocită și transparentă la activitățile legate de a nalizarea
sistemului de management al calității, în scopul îmbunătățirii lui continue.
Obiectivele generale ale calitatii
Managementul cel mai înalt nivel asigură indeplinirea următoarele obiectivele generale
stabilite pentru funcțiile relevante ale com paniei:
Diversificarea serviciilor prestate de WINDEXPERT se va realiza prin lărgirea
gamei de servicii ca modalitate principală de valorificare superioară a potențialului
tehnic și uman al companiei, ce se va fi materializa prin creșterea ratei rentabil ității.
În acest context se urmărește câștigarea unei noi cote de piață, stabilitate pe
orizonturi mari de timp și îmbunătățirea considerabilă a imaginii de firmă.
26 Satisfacerea deplină a cerințelor clienților și depășirea unora din așteptările lor, prin
derularea unui program complex de calitate a serviciilor. Performanțele utilajelor
instalate la benificiari vor fi continuu monitorizate, măsurate și evaluate având ca
punct de referință liderii mondiali în domeniu.
Perfecționarea sistemului de conducere eco nomic, respectiv de luare a deciziilor
privind valorificarea superioară a resurselor financiare, materiale și umane avute la
dispoziție. Organizarea întregii activității economice în strictă corespondență cu
legile în vigoare ca factori de bază pentru determinarea unei eficiențe și a unei
eficacități a întregii activității comerciale ce se desfășoară în cadrul firmei.
Susținerea managementului ca activitatea firmei să se desfășoare pe baza unui
sistem de procese de calitate interconectate, care vor fi î mbunătățite continuu
pentru a face față diversificării serviciilor și a schimbării componentelor acestora în
funcție de percepția clienților și a pieței.
Planificarea și menținerea unei strategii în continuă îmbunătățire pentru încurajarea
și sprijinirea p erfecționării cunoștințelor profesionale a tuturor salariaților. Formarea
unei adevărate culturi de firmă prin care rolul perforanțelor economice să fie corect
conștientizate.
Controlul documentelor – politica specifica
WINDEXPERT recunoaște necesitate a de a menține un set adecvat, complet și
actualizat de schițe, documente și/sau specificații în legătură cu standardul ISO 9001:2000,
inclusiv documente externe cum ar fi cele înmânate de client. Managerul calității a stabilit
lista principalelor document e, care identifică statutul revizuit curent al acestora, în vederea
îndepărtării folosirii la întâmplare a documentelor.
Compania a stabilit și va menține o procedură de control a documentelor pentru a
se asigura că:
Problemele juste din documentația re levantă sunt puse în locurile
corespunzătoare (acolo unde sunt necesare) de către personalul adecvat;
Copiile învechite/scoase din uz au fost înlocuite/distruse;
Schimbările și modificările din documente sunt revizuite și aprobate de
același personal sau d epartamente care au realizat analiza și aprobarea originalelor, în
afara cazului în care se desemnează alte persoane;
Toate documentele sunt controlate în cadrul procedurilor de control al
documentelor, incluzând o listă principală cu documentele, iar cele care trebuiesc
schimbate sunt reorientate după un număr practic de schimbări pentru a se evita
munca în plus.
Audituri interne
Planificarea și ținerea sub control a auditurilor interne ale calității se realizează
pentru a asigura că procedurile din cadr ul sistemului calitate sunt corecte și aplicate
eficace. Toate compartimentele vor fi revizuite cel puțin o dată pe an. Anumite activități,
considerate mai importante, vor fi judecate mai des.
27 Pentru atingerea obiectivului acestui procedeu documentat se desfășoară
următoarele activități:
programarea de audituri interne (numire auditor șef, stabilire echipă de audit,
pregătire audit);
se efectuează auditurile interne în conformitate cu programele stabilite;
sunt disponibile proceduri detaliate și chestion are pentru orientarea
auditorilor;
sunt discutate rapoartele auditurilor cu grupurile examinate înainte de
finalizare;
sunt prezentate rapoartele auditurilor la conducere pentru analiză și
informare;
sunt planificate într -o perioadă de timp bine definită, acțiunile corective atunci
când se observă deficiențe;
se întreprind măsuri ulterioare pentru a avea siguranța că acțiunile corective
au fost eficiente.
Acțiuni corective și preventive
Planificarea și ținerea sub control ale documentelor și datelor sis temului calitate
trebuie efectuate în scopul de a asigura datele necesare analizelor pentru depistarea și
eliminarea cauzelor de neconformități. Managerul calității va iniția acțiuni corective ori de
câte ori înregistrările calității indică faptul că defec tele nu sunt întâmplătoare (izolate).
Pentru atingerea obiectivului acestui procedeu documentat se desfășoară:
există un sistem pentru analiza cauzelor neconformității; examinarea cauzei
ce stă la baza neconformității produsului si actiunilor; identific area acțiunii corective
pentru eliminarea cauzei;
există proceduri pentru analizarea tendințelor proceselor de fabricație, astfel
încât acțiunile corective să poată fi aplicate înainte de actiune
procedura include acțiuni corective intreprinse printr -un sistem care include
verificarea implementării reale a acțiunilor corective și a eficienței lor în reducerea
neconformităților;
analizarea proceselor, operațiilor de muncă, concesiilor, înregistrărilor calității,
rapoartelor de audit, rapoartelor asupra ser viciilor și sesizărilor tertilor pentru a identifica
și elimina posibilele cauze ce au dus la neconformitatea produsului; analizarea
tendințelor proceselor sau performanțelor pentru a preveni apariția produselor si
proceselor neconforme;
raportarea ca dat e de intrare pentru analizele efectuate de management a
situațiilor privind acțiunile corective/preventive.
există înregistrări adecvate care să demonstreze acțiunile corectve
întreprinse și rezultatele obținute.
28
Controlul dispo zitivelor de control, măsurare și monitorizare
Tinerea sub control a echipamentelor de exploatare, control, măsurare și încercare
(inclusiv software -ul), se realizează în scopul de a asigura satisfacerea cerințelor
specificate, în sensul că incertitudinea de măsurare este cuno scută și este compatibilă cu
capabilitatea de măsurare cerută.
Pentru atingerea obiectivului acestui procedeu documentat se desfășoară
următoarele activități:
Există proceduri de etalonare si exploatare eficiente;
Starea de etalonare a echipamentelor de exploatare, control, măsurare și
încercare este cunoscută
Există un sistem formal de retragere a instalațiilor uzate la intervale
specificate;
Toate instrumentele și echipamentele respective sunt unic identificate;
Instrumentele sunt depozitate și manipula te într -o manieră adecvată
sensibilității lor;
Sunt menținute condiții adecvate de mediu pentru activitățile de control,
măsurare și etalonare.
Interacțiunea proceselor
Pentru atingerea obiectivelor proceselor se desfășoară următoarele activități :
Cunoaș terea concep ției de dezvoltare, a obiectivelor calității și a pașilor de
realizare a politicilor companiei ;
Înțelegerea și satisfacerea cerințelor clienților;
Identificarea datelor de intrare ale proceselor care pot fi tangibile sau intangibile;
Asigurarea resurselor și informațiilor necesare pentru operare și monitorizarea
proceselor ;
Proceselor li se aplică metodologia “Planific ă-Efectuează -Verifică -Acționează ”
PDCA;
Evaluarea proceselor se r ealizează în funcție de valoarea adăugată ;
Implementarea unor ac țuni pentru îmbunăț ățirea continuă a proceselor.
La acest lanț de interdependență entitatea om -metodă -calculator funcționează ca un
angrenaj, omul deținând o poziție privilegiată în procesele abordate de firmă. În modul de
organizare a proceselor se află două căi :
1. conexiunea direct ă, constând din fluxurile informaționale ce se integrează
organic cu fluxurile resurselor materiale, financiare și umane ce se vehiculează
în companie ;
2. conexiunea invers ă, constând din informații de stare, purtătoare de eveniment e
întâmplate ce sunt utilizate pentru a corecta traiectoriea economică a firmei.
La rândul lor, fiecare proces este integrat intr -un ciclu astfel: proces -atribuții -compartiment,
în care factorul timp și totalitatea regulilor ce guvernează funcționarea ans ambului trebuie
să se găsească într -o relație coerentă
29 La rândul lor, fiecare proces este integrat intr -un ciclu astfel: proces -atribuții -compartiment,
în care factorul timp și totalitatea regulilor ce guvernează funcționarea ansambului trebuie
să se găse ască într -o relație coerentă
Responsabilitate si autoritate.
Responsabilitatea pentru organizarea controlului calității, adminstrarea, sistemul și
procedurile sale la nivelul departamentelor este delegată sefului departamentului tehnic.
Responsabilităț ile fiecărei persoane din companie pe linia managementului calității
sunt documentate în fișele de post, care sunt puse de acord, prin grija șefilor de
departamente, cu Regulamentul de Organizare și Funcționare și cu documentele
Sistemului de management a l calității aplicabile. În acest fel se asigură că responsabilitățile
privind asigurarea calității sunt sarcini de serviciu obligatorii pentru toate persoanele din
companie, indiferent de poziția ierarhică.
Responsabilitățile privind asigurarea calității a le pozițiilor cheie din companie sunt
definite de responsabilitati delegabile si nedelegabile.
Comunicare intern ă
Sistemul de counicație intern se efectuează prin operații de punere în conact a uneia
sau mai multe surse de informații în vederea asigurării eficienței proceselor de calitate
asumate de către firmă utilizând mijloace tehnice adecvate sau mijloace clasice.
Comunicațiile reprezintă procesul prin care managerii și subordonații sau colaboratori
acestora își transmit reciproc informațiile puse la dispoziție și ordinele privind modul în care
s-au realizat activitățile ce se defășoară în companie.
Legăturile dintre diferitele niveluri generate de organigrama de organizare in scopul
de transmiterea mesajelor, ca și informațiile de ord in general sau de ordin personal conduc
la cele două tipuri de comunicații formale si neformale .
Fiecare salariat are dreptul la comunicare pe orizontală și pe verticlă. Dar, trebuie să
funcționeze autocontrolul, cel puțin sub următoarele aspecte:
nu înto tdeauna “datul cu părerea “ într-o problemă este un câștig pentru
rezolvarea acesteia ;
înainte de a trasmite un mesaj la un nivel ierarhic superior trebuie constatat dacă
s-au epuizat toate posibilitățile pe orizontală sau dacă este neapărat necesar
saltul peste nivelul ierarhic direct; se vor aduce justificări cu privire la ce a
generat acest lucru ;
nu este obligatoriu ca ideile date să ducă imediat la decizii directe; s -ar putea ca
simultan sa existe o altă idee care să fie mai bună, trebuie lasat deciden tul sa
aleagă varianta optimă.
Decizia de implementare sistem calitate
1. Începând cu data de 01.04.2005, întreaga activitate a companiei este
organizată și se desfățoară în conformitate cu cerințele descrise în documentația
sistemului de management al cal ității, elaborat și implementat pe baza standardului EN
ISO 9001:2000. Orice activitate aferentă implementării, menținerii și dezvoltării sistemului
de management al calității se consideră sarcină de serviciu.
2. Se aprobă noua ediția a Manualului Calitate, care se introduce în format
electronic în Directorul ISO 9001: 2000.
30 3. Se însărcinează Consiliul Director cu activitatea de coordonare privind
mentenanța și dezvoltarea sistemului de managementul calității, în care sens asigură:
promovarea politicii compani ei în domeniul calității;
implementarea noii structurii organizatorice, nominalizarea conducerii
echipelor interdepartamentale pentru mentenanța și dezvoltarea sistemului de
management al calității; planificarea și direcționarea generală a sistemului de ma nagement
al calității, alocarea resurselor necesare;
elaborarea graficelor de lucru privind mentenanța și dezvoltarea sistemului de
management al calității;
urmărirea calității produselor/serviciilor finale în conformitate cu exigențele
calității;
informa ții bazate pe reacția clienților, audituri interne sau evoluția pieței.
4. Directoriul este responsabili pentru asigurarea calității privind domeniile de
activitate aflate în coordonare. În acest sens se va asigura cunoșterea și aplicarea de către
personalul din subordine a prevederilor sistemului de management al calității, implicarea
acestuia în mentenanța și dezvoltarea sistemului.
31
3. Descrierea proiectului
3.1 Scurt istoric al energiei eoliene
Morile de vant se fol oseau in secolul al VI -lea In Persia (actualul Iran). Spre deosebire de tipul care mai
tafziu a devenit raspandit in vest, aceste mori de vant aveau un ax vertical cu vele care se roteau pe suporturi
orizontale. Pietrele de moara de la capatul inferior al axului macinau cerealele pentru a obtine faina. Prima
mentionare a unei mori de vant in Europa se refern la cea din Bury St Edmunds din Suffolk, Anglia.
Prima abordare comerciala, pe scara larga, a conversiei energiei eoliene în energie electrica a fost cea
de la Granpa's Knob din Vermont, U.S.A. din 1939. Turbina Smith Putnam avea o putere instalata de 1,25
Mw si un rotor cu ax orizontal de 53 m diametru. Acest proiect a cumulat experienta si geniul unor proiectanti
de top, recum von Karman sau d en Hartog. Aceasta turbina poate fi considerata cea mai longeviva,
functionand cu succes mult mai mult timp decat multe dintre agregatele multi -Mw ai anilor '80.
Urmatorul jalon în dezvoltarea Turbinelor Eoliene (TE) a fost turbina Gedser, constru ita între 1956 si
1957 de catre pionierul danez al energiei eoliene Johannes Juul pentru compania de electricitate SEAS pe
insula Gedser din sudul Danemarcei. Cu un rotor de 24 m diametru si o putere de 200 KW, aceasta
capacitate a functionat din 1958 pana în 1967, cu un factor de utilizare a puterii instalate de cca. 20%.
Trebuie mentionat faptul ca finantarea acestui proiect a fost asistata prin Planul Marshall
La începuturile anilor 80, multe dintre problemele privind constructia rotorilor au fo st
cercetate. Astfel, rotorii din otel au fost abandonati datorita greutatii prea mari. Aluminiul a fost si el exclus
dintre materialele posibil de utilizat, datorita comportarii inadecvate în studiile de anduranta (fenomenul de
oboseala a materialului est e cel mai periculos).
Perioada 1970 -1990 a fost dominata de rotorii construiti din poliester armat cu fibra de sticla.
Începand cu anul 1980, o combinatie de facilitati investitionale si de taxe, la nivel statal si federal, a permis o
semnificativa expansi une a utilizarii energiei vantului în California. În zone precum San Gorgonio, Tehachapi
si Altamont Pass s -a remarcat o suprapopulare cu turbine eoliene proiectate ineficient, de randament scazut.
Scutirile de taxe si facilitatile investitionale din California au creat, însa, o majora piata de export pentru
europeni, mai ales pentru producatorii de turbine eoliene din Danemarca ce au avut astfel prilejul sa -si
testeze si sa -si dezvolte noile tehnologii.
Interferenta tehnologiilor europene cu cele americane au produs o noua generatie de agregate eoliene,
amplasate tot în California, mult mai bine proiectate, mult mai eficiente.
Schimband si imaginea „sifonata” a vechilor tehnologii, noua generatie de turbine californiene constituie baza
pe care s -a construit industria moderna a vantului.
Din 1990, cresterea utilizarii energiei vantului în California nu a mai fost sustinuta. În Europa, în schimb,
se produce o explozie a pietei energiei eoliene, remarcabila fiind rata de crestere a puterii inst alate în
Germania, de peste 200 MW anual. Piata spaniola a cunoscut si ea o imensa expansiune, incluzand si
dezvoltarea „fermelor”, a noilor concepte si tehnologii.
Atat la nivel european cat si global, utilizarea energiei eoliene cunoaste o dezvol tare foarte rapida. Daca
în 1992 puterea instalata era de 2,5 GW, în 2003 a ajuns la aproape 40 GW, ceea ce reprezinta o rata de
crestere anuala de cca. 30%.
Evolutia dimensiunilor turbinelor eoliene este efectiv spectaculoasa: de la înaltimi de
24 m în anii 60, la înaltimi de 114 m în 2003.
Diametrele rotorilor au evoluat si în functie de puterea instalata, de la 15 m pentru 50 KW, la 124 m
pentru 5.000 KW.
La sfarsitul anului 2006, capacitatea mondiala a generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea
producand ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrica.
Desi înca o sursa relativ minora de energie electrica pentru majoritatea tarilor, productia energiei eoliene
a crescut practic de cinci ori între 1999 si 2006, ajungandu -se ca, în unele tari, ponderea energiei eoliene în
consumul total de energie sa fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).
32 3.2 Aspecte tehnice ale energiei eoliene si standarde
Vânturile se formează deorece soa rele nu încălzește Pământul uniform, fapt care creează mișcări de
aer. Energia cinetică din v ânt poate fi folosită pentru a genera electricitate . Conversia energiei eoliene în
energie mecanică și apoi în energie electrică, poate fi realizată cu ajutorul turbinelor eolien e. Într -o manieră
simplificată, se poate spune că principiul de funcționare al turbinelor eoliene este cel al unui ventilator
inversat. În loc să producă vânt cu ajutorul energiei electrice, așa cum se întâmplă în ventilator, turbina
eoliană utilizează vân tul pentru a produce energie electrică. Astfel, vântul antrenează în rotație paletele, care
sunt fixate pe arborele turbinei. Energia mecanică obținută prin rotația arborelui, este convertită în energie
electrică de către un generator de curent electric.
Clasificarea instalatiilor eoliene:
– instalatii de turbine Off -Grid
o turbine mici 50 W – 10 Kw
o necesita folosire de baterii acumulatoare
o sunt in general folosite in combinatie cu celule foto -voltaice sau cu generatoare pe baza de
combustibil fosil
o sunt i n general folosite pentru alimentarea unor gospodarii mici
– instalatii de turbine in retele izolate
o turbine cu puteri 10 – 200 Kw
o reduc costurile de generare a energiei electrice in zonele greu accesibile si se folosesc de obicei
in siste m hibrid energie vant – energie diesel.
o costul de investitie, personal si mentenanta sunt ridicate. Combustibilul Diesel asociat sistemului
hibrid are de asemenea costuri ridicate
– instalatii de turbine in retea centralizata ( On -grid)
o turbin e cu puteri de 200 KW – 2 MW
33 o sunt retele cu multe turbine amplasate pe mari suprafete de teren
Dupa natura locului in care sunt plasate centralele eoliene :
centrale eoliene on -shore ( amplasare terestra)
centrale eoliene off -shore (amplasare marina)
Imagini retele de turbine off -shore
Dupa orientarea axului rotorului de turbina
turbine cu ax orizontal – cel mai utilizat
turbine cu ax vertical – rar intalnit
Turbina cu ax vertical Savonius Turbina cu ax vertical Darrieus
În prezent, eolienele sunt, aproape în totalitate cu ax orizontal, cu exceptia modelelor cu ax vertical ca
cele cu rotor Savonius si Darrieus, care sunt înca utilizate, dar sunt pe cale de d isparitie. Eolienele cu ax
orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax
vertical, sut mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.
34
Dupa numarul de pal ete
cu 2 palete
cu 3 palete (cele mai raspandite)
Cel mai adesea, rotorul turbinelor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel
se obtine un bun compromis între coeficientul de putere, cost si viteza de rotatie a capt orului eolian, ca si o
ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua pale.
Dupa modul de amplasare a palelor turbinei cu ax orizontal
Amont e (contra vantului sau upwind): vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele sunt
rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vantului.
Aval (in direstia vantului sau downwind ): vantul sufla pe spatele palelor, fata de nacela. Rotorul este
flexibil si se auto -orienteaza.
Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si da cele mai bune rezultate
la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate
mai buna.
Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în functie de directia si forta vantului.
Pentru aceasta, exista dipozitive de orientare a nacelei pe directia vantului si de orientare a palelor, în functie
de intensitatea acestuia.
În prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru
producerea de energie electrica la scara industriala.
Este esentiala existenta vanturilor cu viteze medii mari:
– media anuala minima admisa 4 m/s
– viteza vantului creste cu inaltimea
35
Dimensiuni recomandate ale rotorului turbinei functie de puterea pro dusa
Zone corespunzatoare cu viteza medie a vantului ridicata
– zone de coasta
– varfuri abrupte
– trecatori, pasuri
– teren deschis
– vai care canalizeaza vantul
Perioade in care vantul este mai activ
– iarna vantul este mai intens si frecvent decat vara
– ziua vantul este mai prezent decat noaptea
Ultimele inovatii permit functionarea eolienelor cu viteza variabila, respectiv reglarea vitezei turbinei
eoliene în functie de viteza vantului.
Stocare
acumulatori
Energie
cinetica
vant
Energie
mecanica
rotor
Energie
electrica
generator
Retea de
distributie
Sarcini
izolate
(ex: sate
izolate)
36
Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero -generatorul utilizeaza energia
cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului sau: acea sta este transformata în energie mecanica,
care la randul ei este transformata în energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina eoliana.
Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordi n de
marime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza. În sfarsit, exista mai multe posibilitati
de a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata în acumulatori , fie este distribuita prin intermediul unei
retele electrice , fie sunt alimentate sarcini izolate . Sitemele eoliene de convesie au si pierderi. Astfel, se
poate mentiona un randament de ordinul a 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplcatorului. Trebuie luate
în considerare, de asemenea, pierderile generatorulu i si ale eventualelor sisteme de conversie.
Componente ale unei turbine eoliene
Rotorul are rolul de a permite montarea paletelor turbinei și este montat pe arborele
principal al turbinei eoliene
Paletele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene și
împreună cu butucul alcă tuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, paletele sunt realizate cu aceleași
tehnologii utilizate și în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan
rezistență mecanică, flexibilitate, elasticitate și greutate redusă. Uneori se utilizează la construcția
paletelor și materiale metalice sau chiar lemnul
37
Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorul
acesteia și anume: arborele principal, multiplicatorul de tu rație, dispozitivul de frânare, arborele de
turație ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric și sistemul de pivotare.
Pilonul are rolul de a susține turbina eoliană și de a permite accesu l în vederea exlploatării și
executării operațiilor de întreținere, respectiv reparații. În interiorul pilonilor sunt montate atât rețeaua
de distribuție a energiei electrice produse de turbina eoliană, cât și scările de acces spre nacelă
Fundatia pil onului are rolul de a fixa si sustine pilonul turbinei in teren, si este proiectata sa fie capabila sa
preia toate solicitarile mecanice ce actioneaza asupra turbinei
38
Arborele principal al turbinelor eoliene are turație redusă și transmite mișcarea de rotație, de
la butucul turbinei la multiplicatorul de turație cu roți dințate. În funcție de tipul turbinei eoliene,
turația arborelui principal poate să varieze între 20…400 rot/min
Multiplicatorul de turație cu roți dințate are rolul de a mări tura ția de la valoarea redusă a
arborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric. În figura 6.15,
pe arborele principal, este montat și multiplicatorul de turație
Schema de principiu
Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranță și se montează pe arborele de turație
ridicată, între multiplicatorul de turație și generatorul electric. Viteza de rotație a turbinei este
menținută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcție de viteza vântului și nu
prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai adesea hidraulic, iar
uneori mecanic) este utilizat num ai în cazul în care mecanismul de reglare a unghiului de înclinare a
paletelor nu funcționează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează
operații de întreținere sau reparații.
39
Schema de principiu
Arborele de turație ridicată denumit și arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite
mișcarea de la multiplicatorul de turație la generatorul elect ric. Turația acestui arbore, ca și cea a
generatorului electric, are valori între 1200…1800 rot/min
Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turație ridicată al
turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorul ui se rotesc în câmpul magnetic generat de stator și
astfel, în spire se induce curent electric. Există atât generatoare electrice care furnizează curent
continuu (de regulă pentru aplicații casnice și turbine de dimensiuni reduse), cât și generatoare
electrice du curent alternativ într -o gamă extrem de variată de puteri.
Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpul
funcționării acestuia. În figura se observă că răcirea este asigurată de un ventilator centrifugal, iar
generatoarele de putere mai redusă au răcirea asigurată de ventilatoare axiale. Uneori sistemul de
răcire al generatoarelor electrice este proiectat să funcționeze cu apă de răcire, caz în care există un
circuit suplimentar pentru răcirea apei.
Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei după direcția
vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare și elementul de
transmisie a mișcării. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roți dințate. Acest
mecanism este antrenat în mișcare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a direcției
40 vântului, sesizată de giruetă.
Girueta este montată pe nacelă și are rolul de a se orienta în permanenț ă după direcția
vântului. La schimbarea direcției vântului, girueta comandă automat intrarea în funcțiune a sistemului
de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după
direcția vintului cu ajutorul giruetei , fără a fi necesară prezența unui sistem suplimentar de pivotare.
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat
pe nacelă și comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depășește 3…4m/s, respecti v
oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depășește 25m/s.
Controler -ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puțin în cazul
turbinelor de puteri mari, este integrat într -o rețea de calculatoare, care controlează buna funcț ionare a
tuturor componentelor. De regulă controler -ul este amplasat în nacelă, iar alte calculatoare pot fi
amplasate inclusiv la baza pilonilor.
41
Functional, turbina eoliana e prezentata ca in schema de mai jos:
Schema functionala a unei turbin e eoliene
Schema generala de producere a energiei electrice
Cerinte generale pentru un sistem eolian de producere a energiei electrice
timp minim exploatare: minim 20 ani
durata de recuperare a investitiei: 5 – 7 ani
42 Este de mentionat faptu l ca majoritatea turbinelor functioneaza optim in intervalul 3 -25 m/s viteza a
vantului, cu un maxim de productivitate atins la 10 -16 m/s. Cand sunt depasite extremele intervalului, turbina
se opreste automat pentru a evita eventuale avarii.
Viteza vantului la care turbina eolianã începe sa produca energie electricã este 2,5 m/s, iar viteza la
care se opreste este de 25 m/s.
Pentru a funcționa în parametrii optimi, turbinele eoliene trebuie amblasate acolo unde masa aerului e mai
mare.
Cu cât acea sta e mai mare, cu atât mai repede se rotesc elicele, producând o cantitate sporită de energie.
Specialiștii spun că, atunci când amplasăm o moară de vânt, trebuie să ținem cont și de densitatea locală a
aerului.
Diferențe notabile se înregistrează între regiunile înalte și cele de la șes. La câmpie, densitatea aerului este
mai mare, iar forța de acțiune a vântului este mai mare. La presiunea atmosferică normală și temperatura de
15°C, densitatea aerului constituie 1,225 kg/mc. Însă, odată cu mărirea umidi tății, densitatea mai scade puțin.
Pe suprafețele plasate mai sus de nivelul mării, în munți, spre exemplu, presiunea atmosferică este mai mică
și, corespunzător, este mai mică și densitatea aerului, deci se produce o cantitate redusă de energie pe
supraf ața elicei.
cPuterea produsa de o turbina eoliana este data de binecunoscuta expresie:
3
21uA C Pp t
[W]
in care:
Cp – coeficient de putere. Valorile lui reale sunt cuprinse intre 0.3 – 0.45. Limita lui maxima teoretica este
valoarea de 16 /27 (limita lui Betz)
ρ [Kg/m3]– densitatea aerului. La presiunea atmosferică normală și temperatura de 15°C, densitatea aerului
este 1,225 kg/mc
A [m2] – aria maturata de paletele turbinei
42DA
, D – diametrul rotorului [m]
u – viteza vantului [m/s]
O dublare a diametrului rotorului inseamna o crestere a puterii de 4 ori.
Tipuri principale de solutii constructive pentru turbine eoliene din punct de vedere al generatorului de
curent electric sunt
Turație fixă cu generatorul e lectric asincron, cu rotorul acestuia în scurt -circuit, cuplat direct la
rețeaua de forță
Turație variabilă cu generator electric asincron cu dublă excitație
Turație variabilă bazată pe generator sincron cuplat direct la rotorul eolian.
S-au conturat doua solutii tehnologice:
Turbine cu pas variabil echipate cu generatoare electrice asincrone;
Turbine eoliene care functioneaza cu generator electric sincron cuplat direct pe rotorul eolian
Conceptual, agregatele cu generatoare cuplate direct cu turbina de v ânt incep sa .se afirme tot mai mult
Producatori echipamente eoliene
Producator Tip constructiv Gama de putere
Bonus (Danemarca) CT/CS; CT/AS 0.6 – 2.3 MW
DeWind (Anglia, Germania) VTDI 0.6 – 2 MW
Enercon (Germania) VTDD 0.3 – 4.5 MW
43 GE Wind Energ (U SA, Germania) CT/CS; VTDI 0.6 – 3.6 MW
Lagerwey (Olanda) VT/AGP; VTDD 0.25 – 2 MW
Jeumont Industrie (Franta) VTDD 0.75 – 1.5 MW
Made (SPania) CT/CS; VTSGP 0.66 – 2 MW
Neg Micon (Danemarca) CT/CS; CT/AS; VTDI 0.6 – 2.75 MW
Nordex (Germania) CT/CS ; VTD I 0.6 – 2.5 MW
Repower Systems (Germania) CT/CS; CT/AGP; VTDI 0.6 – 2 MW
Vestas (Danemarca) SVT/OSP; VTDI 0.66 – 3 MW
In care
CT/CS = Turație fixă, limitare de turație clasică (stall)
CT/AS = Turație fixă, limitare de turație activă (unghiul palei variabil -negativ, de 3 -5 grade)
VTDI = Turație variabilă, unghiul palei variabil -pozitiv, inducție cu dublă excitație la generator.
VTDD = Turație variabilă, generator sincron cuplat direct la rotorul eolian combinat cu pas reglabil (Enercon +
Lagerwey + 1.5 MW Jeumont) combinat cuvariatie clasică de turație (Jeumont J48 -750 kW);
VTSGP = Turație variabilă, /pas variabil, + generator sin cron fără perii;
VT/AGP = Turație variabilă, / pas variabil, + generator asincron (100% curent prin convertor).
CT/AGP = combinație neuzuală de turație fixă/pas reglabil, cu conectare directă la generator asincron.
Variantele constructive difera d e la producator la producator, existand in momentul de fata doua variante
majore de actionare a generatorului: clasica ( prin intermediul unui sistem cu doi arbori cu viteze diferite si
reductor) si directa, caz in care rotorul antreneaza direct un generat or electric cu un numar mai ridicat de poli.
In momentul de fata, varianta clasica este cea mai respandita.
Exista de asemenea doua variante principale de control asupra vitezei de rotatie a rotorului: "stall
control" folosind modelul aerodinamic al palelor sau "pitch" rasucind palele in intregime aproape la 90 de
grade. Se mai utilizeaza controlul prin "active stall" ca varianta de mijloc, dar pe scara mai redusa deoarece
implica sisteme de mai mari dimensiuni.
Parerile sunt impartite as upra eficientei fiecarui sistem. In cazul primului sunt implicate variante
constructive mai simple si deci mai fiabile, pe cand al doilea sistem necesita siteme mai complexe si de
dimensiuni mai mari. Totusi, tinand cont de progresul tehnologic in momentul actual, este greu de spus care
din sisteme este mai bun, desi tendinta actuala este sa se foloseasca mai mult controlul "pitch" . In alegerea
unei turbine, de cele mai multe ori predomina criteriile legate de productivitate, fiabilitate si costuri.
In general, in majoritatea cazurilor se realizeaza doua revizii anuale de verificare si intretinere, iar la
intervale de 2 -3 ani, in functie de locatie si specificatiile producatorului este necesara schimbarea uleiului si
lichidului de racire. Durata me die de viata a unei turbine variaza intre 20 si 40 ani in conditiile unei intretineri
promte si corecte.
In cazul celui de al doilea tip de turbina eoliana, arborele este susținut de câte un lagăr în
fiecare parte a generatorului. Aceasta soluti e constructiva, asigura o mare fiabilitate si se distinge prin costuri
de întreținere mult reduse.
În prezent, aceasta solutie constructiva se aplica la instalatii eoliene, cu puteri nominale
incepand de la 300 kW si ajungand până la puteri de 4 MW , ceace face conceptual
agregatele cu generatoare cuplate direct cu turbina de vânt, sa .se afirme tot mai mult.
Energia este generate intr -un alternator de turatie joasa, rezultatul fiind o tensiune de 240 -400 V de putere
variabila.
In practica intern ationala toate turbinele sunt reglate sa energie electrica cu frecventa a curentului electric in
intervalul 40 -51 Hz. In exploatare sunt impuse multe conditii in parametrii de functionare printre care:
abaterea tensiunii electrice fata de cea nominala sa f ie sub 10 %
frecventa curentului electric produs sa varieze in raport cu cea nominala cu maxim ± 1 Hz
44
Problema tehnică și conceptuală ce trebuie menționată și care este pe cale de a fi rezolvată este cea a
reglării automate a vitezei de rotație a roto rului eolian și, implicit a reglării turației generatorului electric pentru
a permite debitarea energiei produse în parametrul de frecvență al sistemului energetic.
În acest moment exista cele mai performante două sisteme de reglare a vitezei de rotație care pot prelua
variațiile inevitabile ale vitezei și presiunii exercitate de fluctuațiile temporare ale vântului și anume:
STALL – mărirea unghiului de incidență a palelor până la ruperea curentului și reducerea sau
eliminarea forței portante, mergând pâ nă la oprirea turbinei în cazuri
de furtuni violente
PITCH – micșorarea unghiului de incidență și reducerea forței portante (similară cu punerea în
drapel a elicei), implicit a vitezei unghiulare de rotație, până la oprirea efectivă a rotorului.
Aceste s isteme presupun rotirea automată a palelor în jurul axei lor longitudinale și sunt completate de
frânele mecanice care intră în funcțiune în cazuri extreme.
Este evidentă necesitatea conectării cu variabilitatea extremă a sursei primare de energie, energ ia cinetică a
vântului.
Interfața între variabilitatea sursei primare și constanța valorilor necesare utilizării comerciale a energiei
secundare produse este acum preluată de sisteme informaționale, de senzori și de sisteme de comandă cu
reacție cvasiins tantanee având ca suport tehnic microprocesoare de înaltă performanță care nu mai sunt nici
o noutate
Funcționarea unui generator electric acționat de o turbină eoliană modernă trebuie să producă energie
electrică de calitate, la frecvența necesară debită rii în sistemul energetic la care este conectat. Fiecare
turbină trebuie să funcționeze independent, controlată automat, ca o mini centrală electrică. Este de
neconceput ca o turbină eoliană modernă să necesite multe activități de întreținere, tehnologiile IT reușind să
asigure raportul optim cost -profit. Se pornește de la premiza că o turbină eoliană modernă trebuie să
funcționeze continuu, automat, fără supraveghere umană, cu minimum de întreținere, timp de cel puțin 20 de
ani.
Majoritatea turbinelor pro duc energie peste 25% din timp, acest procent crescând iarna, când vânturile sunt
mai puternice.
Turbinele eoliene energetice moderne au puteri intre 660 KW si 3,6 MW. Marile avantaje ale utilizarii energiei
eoliene sunt protejarea mediului, costul de p roducere competitiv, comparativ cu al centralelor clasice, si
timpul redus de montaj.
Dezavantajul este caracterul intermitent al producerii de energie, precum si de fluctuatiile de putere, plus
faptul ca o astfel de instalatie trebuie asezata la o dista nta de cel putin 1 km de orice asezare omeneasca.
Exista cateva etape esentiale pentru procesul de amplasare a unei centrale eoliene:
– evaluarea corespunzatoare a resurselor eoliene
45 – stabilirea locatiei conform conditiilor tehnice
– evaluarea surselor de investitie si a surselor aditionale de investitie (credite guvernamentale, credite
preferentiale, fonduri europene, reduceri de taxe)
– cercetarea potentialului eolian al amplasamentului avut in vedere (instalarea unui sistem de masurare a
caracteristici lor vantului)
– acordul proprietarilor terenului
– elaborarea studiului de fezabilitate pentru definirea proiectului tehnic al investitiei
– studiul de impact de mediu si cel privind acustica
– elaborarea planului de afaceri in functie de studiul de fezabilitate si de conditiile de finantare a proiectului
– evaluarea gradului de acceptare a unei astfel de investitie de catre populatia locala si dezbatere publica
– evaluarea capacitatii de interconectare la reteaua de transport energie si capacitatea de distributie
– aprobari la nivelul autoritatilor locale si centrale
– proiectare
– realizarea investitiei
– exploatarea si intretinerea instalatiilor eoliene
Principalii parametri care guvernează economia generării energiei electrice pe baza utilizării energiei eoliene
sunt urmă torii:
Valoarea investiției, incluzând costurile auxiliare pentru fundație, stâlp etc.
Costuri de operare și întreținere
Cantitatea de energie produsă raportată la media vitezei vântului
Durata de viață a turbinei
Rata profitului (discount rate)
Dintre acestea, cele mai importante sunt producția de energie electrică și valoarea investiției. Producția de
energie este strict legată de caracteristicile vântului, extrem de importantă, din acest punct de vedere, fiind
alegerea corectă a sitului (amplasamentul ui).
În privința unităților amplasate pe sol (onshore) se pot enumera trei tendințe majore de dezvoltare:
turbinele eoliene și -au sporit constant diametrele rotorilor și înălțimea stâlpului
eficiența producției/conversiei energiei a crescut vertiginos
în general, valoarea investită per kW a scăzut
Suprafata necesara pentru un proiect de investitie in care este definita puterea electrica ce se va produce
este in general de minim 1.25 – 5 hectare/MW
Un alt criteriu privind repartizarea turbinelor prevede o distantare de 2 -5 diametre de rotor intre fiecare item.
Ca spatiu ocupat efectiv, turbinele ocupa doar 2% din suprafata de teren in care au fost plasate, restul
terenului putand avea alte destinatii (agricultura, etc)
Standarde: Acest pachet de servi cii se bazează pe normele internaționale în domeniu, care deja au devenit
și standarde naționale:
SR EN 61400 -1 Turbine eoliene. Partea 1 : Condiții de securitate;
SR EN 61400 -11- Turbine eoliene. Partea 11: Tehnici de măsurare a zgomotului;
SR EN 61400 -21 Turbine eoliene. Partea 21: Măsurarea și evaluarea caracteristicilor decalitate ale
puterii turbinelor eoliene conectate la o rețea electrică.
3.3 Aspecte legislative privind energia eoliana
Mediul legislativ si financiar pentru promovarea energiei e oliene este clar definit, in
cadrul general dat de documentele HG 443/2003 sau HG 1535/2003 . Ministerul Economiei
si Finantelor promoveaza un mec anism financiar specific pentru incurajarea dezvoltarii
surselor regenerabile de energie: un sistem de cote obligatorii si comertul cu Certificate
Verzi. In acest fel, pentru 1 MWh produs se pot obtine peste 75 Euro. Este posibila o
imbunatatire a facilita tilor de piata acordate energiei verzi.
46 Trebuie sa se urmareasca de asemenea implementarea sistemului de management al
calitatii si sistemului de management al mediului in conformitate cu cerintele ISO 9001 si
ISO 14001.
Conform legii 743/2008 dist ribuitorii de energie electrica la consumatori sunt obligati sa
aiba un procent din aceasta energie obtinuta din surse regenerabile. Acest procent este
prezentat in tabelul urmator:
Anul Cota anuala obligatorie
[%]
2008 5.26
2009 6.28
2010 8.30
2011 8.30
2012 8.30
2013 9.00
2014 10.00
2015 10.80
2016 12.00
2017 13.20
2018 14.40
2019 15.60
2020 16.80
Sistemul de promovare stabilit prin aceasta lege se aplica pentru energia produsa din:
Energie hidro utilizata bin centrale cu o putere instal ata de cel mult 10 MW
Energie eoliana
Energie solara
Energie geotermala si gazele combustibile asociate
Biomasa
Biogaz
Gaz de fermentare a deseurilor
Gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate
Producatorii de energie elect rica din surse regenerabile primesc:
Un certifiverde pentru fiecare 1 MWH produs si livrat in reteaua de energie electrica
din centrale hidroelectrice de maximum 10 MWH retehnologizate
Doua certificate verzi pentru fiecare 1 MWH livrat in reteaua de energi e electrica din
centralele hidroelectrice cu o putere instalata de pana la 1 MW/unitate
Doua certificate verzi pana in anul 2015 pentru fiecare fiecare 1 MWH livrat in
reteaua de energie electrica de producatorii de energie electrica din energie eoliana
Trei certificate verzi pentru fiecare 1 MWH livrat in reteaua de energie electrica de
catre producatorii de energie electrica din biogaz, biomasa, biolichid, gaz de
fermentare a deseurilor, energie geotermala si gazele combustibile asociate.
47 Furnizorii d e energie electrica sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate
verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii stabilite pentru anul respectiv si
cantitatea de energie electrica exprimata in MWH furnizata anual consumatorilor fin ali.
Pana pe data de 15 martie a fiecarui an, ANRE stabileste pentru fiecare furnizor, pe baza
numarului de certificate verzi achizitionate si a energiei electrice furnizate clientilor finali,
gradul de indeplinire a cotei obligatorii impuse.
Furnizorul care nu realizeaza cota obligatorie anuala este obligat sa plateasca
contravaloarea certificatelor verzi neachizitionate la valoarea de 70 Euro pentru fiecare
certificat neachizitionat
Pentru perioada 2008 – 2014 valoarea de tranzactionare a certificatelo r verzi pe pietele de
energie electrica se incadreaza intre:
O valoare minima de 27 euro/certificat
O valoare maxima de tranzactionare de 55 Euro/certificat
Legi, normative si recomandari in legatura cu energia eoliana in Romania sunt prezentate
in randu rile de mai jos:
Ord. 39/2006 – Aprobarea Regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie
electrica din surse regenerabile
Ord.38/2006 – Aprobarea Procedurii pentru monitorizarea pietei de certificate verzi
Ord. 37/2006 – Aprobarea Mo dificarii cotei obligatorii de achizitie de certificate verzi de
catre furnizorii de energie electrica pentru anul 2006
Dec. 424 /2006 – privind stabilirea gradului de indeplinire a cotelor obligatorii de achizitie de
certificate verzi de catre furnizori si a ponderilor de alocare a sumelor de bani rezultate din
neindeplinirea acestor cote
Ord. 52 /2005 -pentru stabilirea tarifului de achizitie a energiei electrice de la producatorii
hidroelectrici care nu detin contracte de portofoliu si la cea vanduta d e producatorii care
beneficiaza, potrivit legii, de siste
Ord. 46 /2005 -Modificarea cotei obligatorii de achizitie de certificate verzi de catre
furnizorii de energie electrica, pentru anul 2005
Ord. 05/ 2006 privind modificarea Ordinului 45/2005
Ord. 45 /2005 – Procedura de alocare a sumelor de bani rezultate din neindeplinirea de
catre furnizorii de energie electrica a cotelor obligatorii de achizitie de certificate verzi
Ord. 40 /2005 – Regulamentul de organizare si functionare a pietei de certifica te verzi
Ghidul producatorului de energie electrica din surse regenerabile de energie
48 Ord. 23 /2004 -Procedura de supraveghere a emiterii garantiilor de origine pentru energia
electrica produsa din surse regenerabile de energie
Evaluarea cadrului de reg lementare si actiuni necesare privind producerea energiei
electrice din surse regenerabile de energie
HG 1429 /2004 – privind aprobare a Regulamentului de certificare a originii energiei
electrice produse din surse regenerabile de energie
HG 1535 /2004 – privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de
energie
HG 1892 /2004 – pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice
din surse regenerabile de energie
Raportul anual pentru emiterea de garantii de ori gine – pentru 2005
HG 958 /2005 – pentru modificarea HG 443 /2003 si pentru modificarea si completarea HG
1892 /2004
HG 443 /2003 – pentru promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile
de energie
49
3.4 Energ ia eoliana in Europa si in lume
Noile cerinte în domeniul dezvoltarii durabile au determinat statele lumii sa îsi puna
problema metodelor de producere a energiei si sa creasca cota de energie produsa pe
baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto angajeaza statele semnatare sa
reduca emisiile de gaze cu efect de sera. Acest acord a determinat adoptarea unor politici
nationale de dezvoltare a eolienelor si a altor surse ce nu degaja bioxid ce carbon.
Trei factori au determinat ca s olutia eolienelor sa devina mai competitiva:
noile cunostinte si dezvoltarea electronicii de putere;
ameliorarea performantelor aerodinamice în conceperea turbilor eoliene;
finantarea nationala pentru implantarea de noi eoliene.
(Sursa: Wind energy barometer -EuroObserv'ER 2004)
În prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile în producerea energiei
electrice, este scazuta. S poate spune ca potentialul diferitelor filiere de energii
regenerabile, este sub -exploatat. Totusi, ameliorarile tehnologice au favor izat instalarea de
generatoare eoliene , într -un ritm permanent crescator în ultimii ani, cu o evolutie
exponentiala, avand o rata de crestere de 25% în 2003.
Se crede că potențialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori
mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesita
12,7% din suprafață Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de tur bine,
presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste
cifre nu iau în considerare îmbunătățirea randamentului turbinelor și a soluțiilor tehni ce
utilizate.
Pe plan mondial la nivelul anului 2003 capacitatile instalate de utilizarea energiilor
regenerabile se prezinta astfel:
50
(Sursa: Wind energy barometer -EuroObserv'ER 2004)
La sfârșitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904
MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.
Deși încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea țări lor, producția
energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 și 2006, ajungându -se ca, în unele
țări, ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca
(23%), Spania (8%), Germania (6%).
Cartea Alba prognozeaza o reducere a emisiilor de CO2 estimate, potrivit cu scenariul
care
trebuie urmărit până în 2010 pentru tarile UE, astfel:
Tipul de energie
Capacitate
suplimentară
Reducerea de CO 2
(milioane tone/ an)
1. Eoliană 36 GW 72
2. Hidro 13 GW 48
3. Fotovoltaică 3 GWp 3
4. Biomasă 90 Mtep 255
5. Geotermală (+pompe de
căldură) 2.5 GW 5
6. Colectoare solare 94 mil. m2 19
Total pentru piața 402
Vânturile sunt formate din cauză că soarele nu încălzește Pământul uniform, fapt care
creează mișcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti niște turbine,
care sunt capabile de a genera electricitate . Unele turbine pot produce 5 MW, deși aceasta
necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe oră. Puține zone
pe pământ au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot găsi la altitudini
mai mare și în zone oceanice.
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, și turbine noi de vânt se
construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă
creștere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest
procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.
Se crede că potențialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori
mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesita
51 12,7% din suprafață Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine,
presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 tu rbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste
cifre nu iau în considerare îmbunătățirea randamentului turbinelor și a soluțiilor tehnice
utilizate.
Cresterea accentuata din 2006 arata c a cei care iau deciziile incep sa ia in serios
beneficiile pe care dezvoltarea energiei vantului le poate aduce. Pe de alta parte, nu putem
uita ca energia eoliana este o tehnologie noua care necesita un cadrul robust de
reglementari si implicare pentru a -si atinge potentialul.
Din punct de vedere al cresterii puterii instalate, Europa îsi întareste pozitia în
domeniul energiei eoliene, piata europeana înregistrand o crestere de 39 la suta pe an în
perioada 1998 – 2003. De altfel, piata mondiala a e nergiei eoliene ar putea valora peste 27
de miliarde euro anual, pana în 2010. Energia produsa astfel echivaleaza cu cea obtinuta
prin arderea a 20 milioane de tone de carbune într -un sistem conventional de producere a
energiei electrice. În Cehia, spre ex emplu, ponderea energiei eoliene va creste de la 3,8%
în 2000, la 8% în 2010, în Estonia de la 0,2% la 5,1%, în Ungaria de la 0,7% la 3,6%, în
Polonia de la 1,6% la 7,5%.
3.5 Energia eoliana in Romania
Prima turbina eoliana de mai mare putere a aparut in R omania in 2003, la Ploiesti. A
devenit functionala in 2004 si are o capacitate de 660 kW. O a doua centrala eoliana, de
250 kW, a fost pusa in functiune in ianuarie anul trecut, la 60 km de Bistrita -Nasaud. In
martie 2006, la Baia, judetul Tulcea, a fost i nstalata o a treia centrala eoliana, cu o putere
de 550 kW.
Conform unui studiu PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de circa 14.000 MW
putere instalata, respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an. Acesta este
potentialul tota l. Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500
MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an,
ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a tarii noastre.
In strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potențialul eolian
declarat este de 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie de
aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare a potențialului t eoretic, și
trebuie nuanțate în funcție de posibilitățile de exploatare tehnică și economică. Pornind de
la potențialul eolian teoretic, ceea ce interesează însă prognozele de dezvoltare energetică
este potențialul de valorificare practică în aplicații eol iene, potențial care este
mult mai mic decât cel teoretic, depinzând de posibilitățile de folosire a terenului și de
condițiile pe piața energiei. De aceea potențialul eolian valorificabil economic poate fi
apreciat numai pe termen mediu, pe baza datelor t ehnologice și economice cunoscute
astăzi și considerate și ele valabile pe
termen mediu.
S-a ales calea de evaluare a potențialului valorificabil al țării noastre cea
macroeconomică, de tip top -down, pornind de la următoarele premise macroeconomice :
condițiile de potențial eolian tehnic (viteza vântului) în România care sunt apropiate
de media condițiilor eoliene în ansamblul teritoriului Europei;
politica energetică și piața energiei în România vor fi integrate în politica europeană
și piața europe ană a energieisi in concluzie indicatorii de corelare macroeconomică
52 a potențialul eolian valorificabil pe termen mediu si lung (2030 -2050) trebuie să fie
apropiați de indicatorii medii europeni.
De asemenea în strategie se propune instalarea a 12 0 MW până în anul 2010 și a
încă 280 MW până în anul 2015. Conform acestei evolutii, energia electrica produsa din
surse eoliene ar asigura cca 1,6 %
din consumul brut de energie electrica in anul 2010. Raportat la cantitatea de energie
prevazuta din surse regenerabile fara hidro de mare putere, energia eoliana ar asigura
12,3% din aceasta cantitate.
Reanalizând datele din strategie, considerăm că exista rezerve suficiente pentru o
dezvoltare si mai importanta a aplicatiilor eoliene decat cea prevazuta.
Fata de un potential tehnic amenajabil de 3600 MW (8000 GWh/an), cotele tinta
pentru aplicatiile eoliene, pot fi pana in 2015 de 200 MW in 2010 si de 600 MW in 2015.
Zonele de est si sud -est ale Romaniei au atras atentia marilor producatori de energie
electrica din resurse nepoluabile din lume. Estul si sud -estul Romaniei ocupa, dupa
Germania, locul II in Europa, ca potential pentru producerea de energie eoliana
Privind energia eoliana a Romaniei, s -au identificat cinci zone eoliene, în functie de
conditiile de mediu si topogeografice, luand în considerare nivelul potentialului energetic al
resurselor de acest tip la înaltimea medie de 50 metri si peste. Din rezultatele masuratorilor
înregistrate rezulta ca Romania se încadreaza într -un climat continental temperat, cu un
potential energetic ridicat, în special în zona litoralului si de coasta (climat bland), precum
si în zonele alpine cu platouri si varfuri montane (climat sever). Pe baza evaluarii si
interpretarii datelor înregistrate re zulta ca, în Romania, potentialul energetic eolian este cel
mai favorabil pe litoralul Marii Negre, în zonele montane si podisuri din Moldova sau
Dobrogea.
53 De asemenea, s -au identificat amplasamente favorabile în regiuni cu potential eolian
relativ bun, d aca se urmareste exploatarea energetica a efectului de curgere peste varfuri
de deal, efectul de canalizare al curentilor de aer s.a. Evaluari preliminare privind zona
litoralului Marii Negre, inclusiv în zona off -shore, demonstreaza ca potentialul eolian
amenajabil pe termen scurt si mediu este ridicat, cu posibilitati de obtinere a unei cantitati
de energie de ordinul miilor de GWh/an. Desi pe plan mondial energetica vantului se afla
într-un stadiu avansat de maturitate tehnologica, se poate aprecia ca în Romania ponderea
energiei din surse eoliene în balanta energetica, pe termen scurt, se situeaza sub posibili
tatile reale de valorificare economica.
3.6 Prezentare generala a pietei energiei eoliene
3.6.1 Piata energiei eoliene in Europa si in lume
Piata europeana a energiei eoliene este in plina dezvoltare, cu un ritm de crestere mai
mare decit al oricarui alt domeniu energetic.
Considerind doar potentialul tehnic s i economic amenajabil, de circa 2.500 MW,
productia de energie electr ica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an,
ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a tarii noastre. Pentru a
intelege semnificatia cifrelor de mai sus trebuie subliniate citeva lucruri:
6.000 GWh se pot obtine prin aderarea a 6.500.000 tone de carbune, 1,5 miliarde
metri cubi de gaz sau 1.200.000 tone pacura;
6.000 GWh = 1.200.000 tone pacura = 300.000.000 $ anual. Altfel spus o reducere
a importurilor de pacura cu peste 1,2 milioane tone si o economie anuala de pes te
300 milioane de dolari.
6.000 GWh energie electrica produsa in termocentrale pe carbune, duc la
eliminarea in atmosfera a peste 7 milioane tone bioxid de carbon. Prin producerea
aceleiasi cantitati de energie in centrale eoliene emisiile de bioxid carb on ar fi zero.
6.000 GWh energie electrica produsa in centrale eoliene ar duce la crearea unui
numar de peste 7.500 locuri de munca permanente si cel putin inca pe atit locuri de
munca temporare. In Germania, facind comparatie intre numarul de locuri de m unca
din domeniul energiei eoliene si cel al energiei nucleare raportul este de 10 la 1 in
favoarea energiei eoliene. Aceeasi unitate energetica creeaza de 10 ori mai multe
locuri de munca.
Energia eoliana este considerata ca una din optiunile ce le mai durabile dintre
variantele viitorului, resursele vantului fiind imense. Se estimeaza ca energia eoliana
recuperabila la nivel mondial se situeaza la aproximativ 53 000 TWh (TerraWattora), ceea
ce reprezinta de 4 ori mai mult decat consumul mondial a ctual de electricitate.
In urmatorii 8 ani va fi instalata o putere de 110.000 MW in centralele eoliene. Daca
acestea s -au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta este de a construi unitati in
interior pentru a furniza energie pentru mi i de gospodarii, ferme, mici intreprinderi.
Cea mai dezvoltata zona eoliana in Germania este Westfalia – regiunea Sintfeld, unde
sunt montate 65 de instalatii cu o capacitate de 180 milioane kWh pe an (adica suficient
pentru 50.000 gospodarii).
54 În Europa, potentialul este suficient pentru asigurarea a cel putin 20% din necesarul
de energie electrica pana în 2020, mai ales daca se ia în considerare noul potential
offshore.
Statele UE au luat o serie de masuri pentru incurajarea cetatenilor si a co mpaniilor
sa investeasca in energii regenerabile. De exemplu, in Marea Britanie se acorda subventii
pentru cetateni si pentru companii, astfel incat acestia sa instaleze panouri solare, iar
energia este utilizata pentru activitatile domestice.
Energia sol ara este utilizata si subventionata partial in Spania, Grecia si Suedia. In
Germania, energia eoliana este una dintre principalele surse de energie regenerabila. si
cele 10 state noi mebre UE au adoptat diferite forme de promovare a utilizarii energiei
regenerabile.
Energia produsa din surse regenerabile nu este poluanta si este inepuizabila, pe
termen mediu si lung, iar costurile sale sunt mult reduse, in conditiile in care pretul
produselor petroliere creste. Sursele regenerabile de energie asigura totod ata cresterea
sigurantei in alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse energetice.
3.6.2 Piata energiei eoliene in Romania
Ponderea energiei electrice produse in Romania din resurse regenerabile trebuie sa
ajunga, pana in 2010, la 33%, fata de consumul national brut de energie electrica, potrivit
ultimului numar al buletinului de informare europeana al Guvernului.
Valoarea este echivalenta cu un total de 21,4 TWh, iar pentru fiecare an, incepand
din 2005 si pana in 2010 inclusiv, s unt stabilite prin lege, cote obligatorii de energie din
surse regenerabile, pe care furnizorii de energie electrica trebuie sa le ofere consumatorilor.
Romania are o Strategie de valorificare a resurselor regenerabile, aprobata prin hotarare
de Guvern in anul 2003, iar sistemul romanesc de promovare a energiei regenerabile
consta in combinarea cotelor obligatorii si a certificatelor verzi.
Interesul pentru proiectele eoliene, mai mult sau mai puțin teoretic, al României,
susținut de intenția Uniu nii Europene, asumată și de Guvernul de la București, ca în anul
2020 sursele de energie regenerabilă să asigure 20% din consumul energetic al blocului
comunitar, și de oportunitățile României ca piață nesaturată și de statutul de nou membru
al Uniunii au determinat marii jucători energetici europeni să anunțe planuri pentru
construcția de centrale eoliene.
Totodată, un impediment pentru investitorii care intenționează să aloce fonduri în
producția de energie din surse eoliene este cererea ridica tă de componente și de turbine,
care face ca livrarea acestora să dureze între doi și trei ani de la momentul cererii.
Siemens, unul dintre principalii producători de echipamente pentru generatoarele eoliene,
susține că instalațiile vor fi disponibile pe piața românească abia peste 2 -3 ani, din cauza
cererii ridicate.
Un investitor are nevoie, pe lângă o serie de autorizații, și de terenuri amplasate într -o
zonă propice pentru construcția unor centrale eoliene. Totodată, trebuie avute în vedere
impactul asupra mediului, protecția păsărilor, poluarea fonică, precum și elementul estetic.
Pentru ca o investiție în energia eoliană să fie rentabilă, astfel de unități trebuie
amplasate în zone în care valorile medii ale vântului variază între vit eze de peste 11
metri/secundă și de cel puțin 3,5 metri/secundă. Sub acest prag minim o astfel de investiție
este neprofitabilă.
Costul instalării unui MW de energie în centrale eoliene variază de la un milion de
55 euro la 1,4 milioane euro. Totodat ă, perioada de recuperare a investiției este mai mare
decât cea într -o termocentrală, spre exemplu, ceea ce face ca energia produsă în centrale
eoliene să fie mai scumpă decât cea produsă în termocentrale, centrale nucleare sau
hidrocentrale
Certifi catele verzi sunt emise lunar producătorilor de către compania de stat
Transelectrica, operatorul național de transport și sistem, și sunt documente care atestă
producerea din surse regenerabile a unei cantități de 1 MWh de electricitate, pe care
producăto rii le pot vinde.
Furnizorii de electricitate sunt obligați să cumpere anual un număr de certificate verzi egal
cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii stabilite și cantitatea de electricitate furnizată
clienților.
Dobrogea se plasează pe poziția a doua în Europa în ceea ce privește potențialului
de dezvoltare a fermelor eoliene. Potențialul eolian al țării noastre este estimat la 14.000
megawați capacitate instalată, la un consum anual de 23 TWh. Dar, dezvoltarea sectorului
energiei regene rabile este amenințat de incertitudinile legate de cadrul legislativ.
Sistemul de cote obligatorii este mecanismul de promovare a producerii de energie
electrica din surse regenerabile prin achizitia de catre furnizori a unor cote obligatorii de
energie e lectrica produsa din aceste surse, in scopul vanzarii catre consumatori.
Certificatul verde este un document ce atesta o cantitate de 1 MWh de energie provenita
din surse regenerabile livrata in retea.
Functionarea sistemului de cote obligatorii pentru pro movarea energiei electrice din surse
regenerabile de energie, presupune parcurgerea urmatorilor pasi :
Autoritatea de reglementare stabileste o cota fixa de energie electrica produsa din
surse regenerabile de energie, pe care furnizorii sunt obligati sa o cumpere
Autoritatea de reglementare califica anual producatorii de energie electrica din surse
regenerabile de energie, pentru a obtine Certificate Verzi.
Producatorii primesc pentru fiecare unitate de energie electrica livrata în retea
(1 MWh), un Cer tificat Verde, care poate fi vândut separat de energia electrica, pe
Piata de Certificate Verzi
Pentru îndeplinirea obligatiei, furnizorii trebuie sa detina un numar de Certificate
Verzi egal cu cota de energie electrica din surse regenerabile de energie impusa
Valoarea Certificatelor Verzi reprezinta un câstig suplimentar primit de producatori
pentru “energia curata” pe care o livreaza în retele
Pretul energiei electrice este determinat pe piata de energie electrica
Pretul suplimentar primit pentru Cer tificatele Verzi vândute este determinat pe o piata
paralela , unde sunt tranzactionate beneficiile aduse mediului
Valoarea Certificatelor Verzi se stabileste prin mecanisme de piata:
Prin contracte bilaterale între producatori si furnizori
Pe o piata centralizata organizata si administrata de OPCOM
Pretul Certificatelor Vezi variaza într -un interval [ Pmin ÷ Pmax] stabilit prin Hotarâre
de Guvern. Pretul minim este impus pentru protectia producatorilor iar pretul maxim, pentru
protecti a consumatorilor.
Pentru perioada 2008 -2014 valoarea de tranzacționare a certificatelor verzi se încadrează
între o valoare minimă de tranzacționare de 27 euro/certificat și o valoare maximă de
tranzacționare de 55 euro/certificat. Valoarea în lei va fi calculată la valoare a medie a
56 cursului de schimb stabilit de Banca Națională a României pentru luna decembrie a anului
precedent. (Legea 220/27.10.2008).
Cea mai mare parte a energiei regenerabile din Romania este produsa in acest
moment in domeniul hidroenergetic. Una dintr e solutiile care ar putea fi dezvoltate in
Romania pentru promovarea folosirii resurselor regenerabile de energie ar fi corelarea
investitiilor din turism care folosesc fonduri europene cu utilizarea de instalatii de energie
regenerabila. Spre exemplu, in Mangalia, mai multi operatori au construit panouri solare,
cu care asigura, cel putin in timpul verii, o mare parte din apa calda necesara. Obiectivul
strategic propus in Cartea Alba a Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitara consta
in dublarea, pan a in anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie al tarilor din
Uniunea Europeana, care trebuie sa ajunga treptat, de la 6 % in anul 1995, la 12 % in
consumul total de resurse primare.
4. Prezentarea proiectului
4.1 Obiectivele proiectului
Obiectivele proiectului au in vedere:
Realizarea unei investitii intr -un parc eolian ce va produce energie electrica curata
obtinuta dintr -o sursa regenerabila – vantul
Potentialul eolian al zonei unde este situata localitatea Topolog este unul ridicat, cu
o viteza medie a vantului > 7 m/s ceea ce permite un grad accelerat de recuperare a
investitiei
In paralel cu investitia eoliana, pe terenul respectiv se va practica agricultura
turbinele ocupand efectiv doar 2% din suprafata de teren alocata
Investitia are un impact redus asupra mediului ca urmare nu sunt obstacole legat din
acest punct de vedere din partea organizatiilor ecologiste sau din partea populatiei
locale
Investitia va asigura un numar de locuri de munca pentru zona in discutie
O investitie intr -o zona pe un anumit profil atrage de obicei investitii asemanatoarea
pe acel domeniu deoarece succesul proiectului reprezinta un potential deja
confirmat in practica
Investitia de asemenea va atrage turisti in mod aditional deci va determina investitii
in pe nsiuni, alte amenajari de divertisment, etc
57
4.2 Prezentarea zonei si rezultate ale cercetarilor zonei
Aspecte istorico -geografice ale zonei
Localitatea: Topolog
Judet: Tulcea
Cod postal: 827220
Comuna Topolog este situată în partea de sud -vest a județului Tulcea, într -o zonă deluroasă, acoperită
în mare parte de păduri. Municipiul Tulcea, centru administrativ și politic al județului Tulcea, se află la 56 km
distanță de teritoriul comunei. Drumul național DN 22A face legătura între comună și celelalte localități din
județul Tulcea.
Se învecinează cu următoarele comune:
la est: comuna Ciucurova și Stejaru;
la nord: comuna Dorobanțu;
la vest: comunele Dăeni și Ostrov;
la sud: comuna Casimce a;
58
Localizare amplasament turbine eoliene relativ la teritoriul comunei Topolog
Teritoriul comunei Topolog reprezintă partea cea mai înaltă a unui podiș care coboară în trepte spre
Dunăre, de la nord -est spre sud -vest, circumscris de valea Roș tilorl la nord, râul Topolog la est și valea
Saraiu la sud.
Zona oferă condiții pentru practicarea agriculturii, fiind străbătută de mici cursuri de apă. Așa se explică
apariția, încă din vremea romană, a numeroase ferme rurale.
Clima este continentală de stepă, cu veri fierbinți și secetoase și ierni geroase.Temperatura medie
anuală este de 11 * C, iar cantitatea de precipitații 400 mm/mp. Vegetația este specifică stepei. De menționat
sunt pădurile de tei.
Staff Primarie Primar: Ion Oltea nu
Viceprimar: Persinaru Valentin
Secretar: Ciobanu Laurențiu
Contabil: Pandrea Verginica
Numele satelor aflate in
administratie Topolog, Calfa, Cerbu, Făgărașu Nou, Luminița, Măgurele,
Sâmbăta Nouă
Suprafata Intravilan: 963,83 ha
Extravilan: 16360,60 h a
Total: 17324,64 ha
Populatie 5216 locuitori
Numar gospodarii 1801
Numar locuinte 1698
Numar gradinite 8
Numar scoli 1 (clasele 1 – 8)
Activitati economice principale Agricultură
Comerț
Prestări servicii
Creșterea animalelor
Mica industrie alimenta ră (prelucrarea laptelui, morărit,
panificație)
Energie eoliană
Obiective turistice Mănăstirea "Sfânta Cruce"
59 Popasul "Cerbul Lopătar"
Păduri de tei
Centrale eoliene
Bujorul Dobrogean
Muzeul comunei Topolog
Facilitati oferite investitorilor Acces rutier facil (DN, DJ)
Acces la utilități: retea apă, retea electrica, telefonie fixă și mobilă
Scutiri de taxe și impozite în temei legal
Suport logistic și consultanță
Forță de muncă
Concesionări de terenuri
Terenuri pentru construcții
Proiecte de investitii Canalizare
Modernizare străzi
Campus școlar
Alimentare cu apă Luminița
Alimentare cu apă Făgărașu Nou
Centru social multifuncțional
Parcuri eoliene
Dotarea comunei Topolog din punct de vedere al infrastructurii :
Caracteristi ci eoliene ale zonei
In urma studiilor si cercetarilor efectuate in zona comunei Topolog din judetul Tulcea asupra regimului
vantului de -a lungul intregului an s -a determinat urmatoarele valori ale vitezei medii ale vantului la inaltimea
standard de 50 m ceruta de catre reglementarile europene:
Parametru \ Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Viteza vant [m/s] 7.3 6.2 5.6 5.2 5.8 6.6 6.9 6.7 6.4 5.7 6 7.1
Internet
1%
Gaz
Nu
CaTV
100% Telefon
100%
Apa potabila
100% Canalizare
Nu
Drum asfaltat
25% Electricitate
100%
Comuna
Topolog
60
Viteza medie vant [m/s]
012345678
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna din anViteza medie vant [m/s]
Parametrii de viteza medie a vantului constatati in aceasta zona sunt astfle cu mult peste cei minimali
necesari pentru o exploatare eficienta, ca urmare zona este recomandata pentru destinatie parc eolian.
4.3 Impactul ecologic
Impactul asupra mediului prezinta o pondere importanta: este necesara producerea de energie electri ca
printr -un procedeu de conversie total nepoluant.
Nu putem neglija efectul global si deosebit de important al reducerii emisiilor de CO2,SO2 si NOx prin
producere de energie electrica utilizând forta vântului.Aceste reduceri sunt evaluate la:670 Kg CO2/MWh,
2,4Kg SO2/ MWh si 2000Kg NOx/ MWh.
Protocolul de la Kyoto constituie baza legalǎ, pe plan mondial, pentru procesul de reducere a emisiilor
de GES. Perioada 2008 -2012 reprezintă prima perioadă de angajament a Protocolului. Româ nia are obligația
de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera (GHG) cu 8%, în prima perioadă de angajament, față de anul
1989. Pentru atingerea obiectivelor stabilite, există o serie de mecanisme promovate de Protocol:
Mecanismul implementării în comun ( Joint Implementation – JI)
Mecanismul de dezvoltare nepoluantă (Clean Development Mechanism – CDM)
Mecanismul Comerțului Internațional cu Reduceri de Emisii (International Emission Trading – IET)
Veniturile obtinute din tranzactionarea dreptului d e emisii de CO2 in intervalul 2008 – 2012 la un pret de
8 Euro/tCO2 (conform mecanismului de Joint Implementation promovat de Protocolul de la Kyoto)
imbunatatesc eficienta proiectelor de tip eolian.
Prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon se pot obtine avantaje economice consistente. In momentul
de fata, data fiind importanta deosebita pe plan european a masurilor de protejare a mediului, exista
o piata pe care se tranzactioneaza unitati de emisii de CO2. Mai exact spus de red ucere a emisiilor de
CO2. Pretul pe tona de reducere de CO2 a ajuns la un moment dat la valoarea de 30 euro, stabilizindu -se
ulterior la circa 20 euro/ tona CO2. Se estimeaza, insa, o crestere la tranzactionarea pina la 40 euro/ tona
sau chiar mai mult. Si nt analisti care estimeaza ca pretul pe tona de CO2 va ajunge la 100 euro in 2010.Prin
comercializarea emisiilor de CO2, Romania ar putea obtine peste 150 miioane euro anual. Emisiile de CO2
asociate sectorului energetic au o importanta foarte mare, fiind raspunzatoare pentru mai mult de 50% din
efectul cumulat al emisiilor de gaze cu efect de sera, emisii al caror principal efect este cel al modificarilor
climatice.
Fara sa se intrevadă impacte majore asupra mediului, în amplasamente din zone sens ibile din punct de
vedere ecologic (spre exemplu Rezervatia Naturala Delta Dunarii sau alte arii protejate), si lipsiti fiind de o
experienta specifica nationala, consideram ca e necesar chiar de la momentul demararii proiectului sa se
faca – sub egida M inisterului Mediului – investigatii specifice pentru aprecierea concreta a impactului de mediu.
61 Concluziile unor astfel de studii vor crea o opinie corecta atât în rândul specialistilor români cât si al populatiei
si vor fi utile întregii dezvoltari a ener geticii vântului în România.
Dacă va fi continuată politica de utilizare a cărbunelui, țițeiului și gazului la ratele din prezent, până în
anul 2012 temperatura pe glob va creste cu 2[°C]. Efectele adverse ale acestei creșteri a temperaturii sunt
arhicunoscute: riscul crescut de inundații în zonele de joasă altitudine, procesul de deșertificare și
schimbarea climei pe tot globul. La momentul actual, energiile regenerabile contribuie cu numai 11% din
energiile primare. Dacă vrem să facem ceva poziti v pentru planeta noastră, să salvam viitorul și să creăm un
mediu sănătos pentru generațiile ce vor veni, trebuie sa utilizăm în mod activ energiile regenerabile în viața
de zi cu zi. Este de așteptat ca 60% din toată energia consumată să provină din energ ii regenerabile până în
anul 2070. Cu cât mai curând se va lua poziție și se va conștientiza faptul că astăzi este mai bine decât
mâine, cu atât mai mare este șansa ca aceste procente să crească până la 80%. Producția de masă a
instalațiilor eoliene, confo rm acestui proiect, se încadrează în efortul general de introducere de noi tehnologii
care să reducă încălzirea globală. Introducerea de tehnologii care să reducă încălzirea globală trebuie făcută
cu orice efort financiar, deoarece efectele încălzirii glob ale pot fi catastrofale: inundații, foamete,
războaie.
4.3.1 Impactul fonic al centralelor eoliene
Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în funcționare zgomote, datorită sistemelor
mecanice în funcționare, a despicării aerul ui de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de
susținere, cand se produce o comprimare a aerului.
Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros
controlate de fabricanți i de turbine și se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că
în urma unor măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare a zgomotelor
produse de turbina respectivă.
Putem afirma însă că tur binele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanților
garantând că la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A), echivalent
cu un zgomotul din orice industrie prelucrătoare.
Chiar daca eolienel e de prima generatie erau deranjante din punct de vedere sonor, se pare ca în
prezent, dezvoltarile tehnologice au permis reducerea considerabila a zgomotului produs de astfel de
instalatii. Astfel, pe scara surselor de zgomot, eolienele se situeaza undeva între zgomotul produs de un vant
slab si zgomotul din interiorul unei locuinte, respectiv la aproximativ 45 dB.
În cazul în care vântul bate în direcția unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanță de 40 m de o
turbină tipică este de 50-60 dB(A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150
m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr -o locuință, iar la distanța de peste 300
m zgomotul funcționării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate
din direcție contrară, nivelul zgomotului recepționat scade cu circa 10 dB(A).
. Pentru o locuinta aflata la 500 metri de turbina, in cazul in care vantul bate dinspre centrala inspre
locuinta, presiunea sunetului va fi de 35 dB(A), echivalent cu sunetul de fond dintr -o locuinta linistita. Evolutia
nivelului sonor în functie de numarul de eoliene este logaritmica, respectiv instalarea unei a doua eoliene
determina cresterea nivelului sonor cu 3 dB si nu du blarea acestuia.
Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot să fie cel acceptat,
trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe suficiente față de așezările umane, diverse anexe
gospodărești, instituți i publice, monumente istorice și de arhitectură, parcuri, scuare, spitale și alte
așezăminte de interes public. În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.
O retea de turbine eoliene este asezata in general la o distanta d e cel putin 1 km de orice asezare
omeneasca.
Centralele eoliene devin din ce in ce mai silentioase. Pentru diminuarea poluarii sonore exista mai multe
cai:
multiplicatoarele sunt special concepute pentru eoliene. În plus, se încearca favorizare a actionarilor
directe, fara utilizarea multiplicatoarelor ;
profilul palelor face obiectul unor cercetari intense pentru reducerea poluarii sonore determinata de
scurgerea vantului în jurul palelor sau a emisiilor datorate nacelei sau pilonului. Arborii d e transmisie
sunt prevazuti cu amortizoare pentru limitarea vibratiilor.
antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor
62
Scara zgomotelor
(Sursa: Revue Sciences et Avenir, iulie 2004)
Diagrama propagarii zgomotului cu ajutorul unui program de simulare .
Fiecare care u are 43 m x 43 m, ceea ce corespunde diametrului unei turbine eoliene de 600 kW.
Careurile cu rosu puternic marcheaza zonele de interes unde sunetul este mai puternic,
peste 55 dB.
E de preferat ca in cazul constructiilor locuibile aceastea sa se situeze in careul de sub 45 dB.
Nivelul de sunet din jurul turbinei eoliene
Asa cum reiese din diagrama, zona afectata de emisiile sonore se intinde numai pe dimensiunea a cateva
diametre ale rotorului.
4.3.2 Efectul de umbrire
Un impact asupra mediului il reprezinta efectul de umbrire. Acesta in general nu este stipulat legislativ, dar
trebuie sa se tina cont ca turbinele, ca si alte structuri inalte arunca o umbra asupra zonelor invecinate in
perioada cand soarele este vizibil. Acest efect de umbrire este stanjenitor pentru cei ce locuiesc in apropiere
de turbina, in acest caz, turbina fiind in zona nelocuita acest lucru nu are importanta, chiar daca efectul exista
asa cum este prezentat in continuare.
63
Avand in vedere ca producerea de energie intr -o zona s e suprapune cu practicarea agriculturii in aceeasi
zona, se poate lua in calcul un anume efect.
Zona de umbrire a unei turbine Vestas
In imaginea de mai sus este prezentata o simulare a umbririi realizata de catre o turbina eoliana cu rotorul de
diamet ru 23 m si inaltimea de 55 m de -a lungul zilei si care isi schimba pozitia cu cea a soarelui la latitudinea
44˚53’.
4.3.3 Impact asupra florei si faunei
Flora
Impactul major asupra mediului (sol si vegetatie) in timpul constructiei proiectului va duce la
imbunatatirea drumurilor si in lucrari civile pentru instalarea turbinelor si turnurilor. Mutarea pamantului are un
impact asupra mediului moderat. Instalarea turbinelor si imbunatatirea si constructia drumurilor va fi atenuata
cu masuri de reve getare dupa constructie. Ca rezultat, impactul total asupra mediului este considerat foarte
limitat. Natura activitatii si durata limitata de executare a lucrarilor, exclude posibilitatea afectarii in vreun mod
a faunei terestre .
Vegetatia este tip ica, de stepa dobrogeana, alcatuita din plante ierboase cu dezvoltare in special pe
orizontala, inaltimea insa nefiind prea mare datorita conditiilor climatice caracteristice regiunii.
Vegetatia lemnoasa (arbusti, subarbusti si arbori) lipseste pe parcela studiata in vederea amplasarii
centralelor eoliene, intalnindu -se doar un mic cordon de vegetatie arbustiva, la o distanta de 420m in directia
Nord, la limita dintre satul Luminita si extravilanul Comunei Topolog.
In imediata apropiere a parcelei studiate, se afla terenuri cu destinatie agricola.
Fauna
Principalul impact pus în discuție pentru protejarea mediului este cel legat de impactul păsărilor
zburătoare cu rotoarele turbinelor eoliene în mișcare, precum și perturbarea habitatului (la sol), dacă în areal
64 se află colonii semnificative de păsări.
Această problemă a suscitat – încă de acum mai bine de un deceniu – intense dispute în țările vest europene
promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în multe țări au fost demarate multiple studii d e impact cu
păsările.
Astăzi în țările vest -europene ecologiștii și promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consens:
impactul dintre turbinele eoliene și păsări este mai mic decât se afirmase la început și în orice caz mai redus
decât impactu l altor activități umane ca vânătoarea, transportul rutier și aerian, sau chiar existența structurilor
statice ca stâlpii și liniile electrice ori a clădirilor înalte, de care păsările se ciocnesc deoarece le văd greu.
Această concluzie a permis dezvoltar ea explozivă a energetici vântului în toate tările UE.
Un raport din USA elaborat in 2004 a stabilit ca o medie a pasarilor lovite de palele turbinelor eoliene
este de 3.1 pasari/MW/an. Acest lucru variaza insa mult de la zona la zona, depinzand fo arte mult daca zona
respectiva este cumva pe traseul de emigrare a diverse pasari calatoare.
Pasarile adesea colizioneaza cu liniile de inalta tensiune. Ele sunt de asemenea omorate la lovirea de
catre masinile din trafic. Oricum, pasarile adeseori sunt lovite de catre palele turbinelor. Studiile radar de la
Tjaereborg in partea estica a Danemarcei unde sunt turbine de cate 2 MW cu diametrul rotorului de 60 m
arata ca pasarile in timpul zilei si al noptii tind sa isi schimbe ruta de zbor cu 100 – 200 m si trec pe deasupra
turbinei la o distanta de siguranta.
Unul din putinele locuri cu probleme in ce priveste coliziunea cu pasarile este Altamont Pass in
California. Chiar si acolo, coliziunea nu este un lucru comun, dar ei sunt preocupati in m od deosebit de acest
lucru intrucat multe pasari sunt protejate de lege.
Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în cooperare cu Fundația olandeză
pentru protecția păsărilor) estimează că anual sunt omorâte 1500 păsă ri prin vânătoare, 1000 de liniile
electrice, 2000 de traficul rutier și numai 20 păsări/1000 MW de turbinele eoliene. Rezultă că numărul
păsărilor omorâte de mașini este de 300 ori mai mare decât numărul păsărilor omorâte de turbinele de vânt,
iar cel al vânătorii de 70 ori mai mare.
Aceste estimări sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude că stâlpii și
liniile de înaltă tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru păsări decât turbinele eoliene, care în rotație
fiind constituie un avertisment vizual și sonor semnificativ pentru păsări, acestea evitând zona. Studiile radar
din Tjaeborg – vestul Danemarcei unde funcționa o turbină de 2 MW, arată că păsările au avut tendința să -și
schimbe ruta de zbor cu 100 -200 m față de turbine și trec pe lângă sau pe deasupra lor la o distanță sigură.
Acest comportament a fost observat atât ziua cât și noaptea.
La Port -la-Nouvelle în sudul Franței, cinci turbine sunt plasate într -o importantă rezervație de păsări, prin
care t rec mii de păsări, inclusiv prădătoare, mai ales în timpul migrațiilor. Studiul, întocmit de Liga Franceză
pentru Protecția Păsărilor a constatat că majoritatea păsărilor mai mari zburau în mod deliberat în jurul
turbinelor. În cinci ani de exploatare a pa rcului eolian nu s -a raportat la ligă nici o pasăre rănită sau omorâtă.
Aceaste constatări extrem de pozitive nu elimină necesitatea unei analize specifice în fiecare
amplasament,care să țină cont de faptul că sunt sau nu sunt semnalate păsări din specii p rotejate cu habitat
stabil și dacă speciile respective pot suferi o extincție prin realizarea parcului eolian,sau dacă pasajul
păsărilor călătoare trece exact pe deasupra ampasamentului propus.
În aceste cazuri se impun unele precauții suplimentare cum ar fi creșterea distanței dintre turbine,
amplasarea lor – în măsura posibilului tehnic -sub creasta culmilor (în cazul unor amplasamente pe culmi de
dealuri), iar în cazuri extreme nedemararea execuției proiectului până la efectuarea unui studiu concre t al
organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care să determine efectele posibilului impact.
Unele pasari se acomodeaza cu turbinele eoliene foarte repede, pentru altele e nevoie de mai mult timp
pentru acest lucru. Posibilitatea construi rii fermelor eoliene in plan secund fata de problematica pasarilor din
zona depinde de speciile din zona. Rutele pasarilor migratoare va fi luata de obicei in considerare cand se
plaseaza fermele eoliene, desi studiile din Yukon (U.S.A.) arata ca pasarile migratoare nu colizioneaza cu
turbinele eoliene.
Amplasarea centralelor eoliene in zona imediat invecinata a unor aglomerari urbane este recomandata
in literatura de specialitate deoarece pasarile migratoare ocolesc aceasta zona in mod normal, iar zonele de
cuibarit si hranire sunt alese in afara zonelor locuite.
Fauna din stepa si silvostepa ce caracterizeaza zona localitatii Topolog este reprezentata prin
urmatoarele grupe:
– mamifere: soarecele de camp, popandaul, iepurele de camp, aric iul.
– reptile: soparla dobrogeana, vipera cu corn, broasca testoasa de uscat
– pasari: graurul, cioara de semanatura, vrabia, gugustiucul, cotofana, pasari rapitoare de zi
65 – insecte: lacustele, cosasii, greierii.
Specii de pasari mentionate in Sit -urile de Protectie Avifaunistica din apropierea localitatii Topolog (Dealurile
Dorobantu si Stepa Casimcei):
Specii de pasari rapitoare:
Aquila pomarina (acvila tipatoare mica)
Hieraaetus pennatus (acvila mica)
Falco vespertinus (vanturelul de seara)
Circae tus gallicus (serpar)
Aquila heliaca (acvila de camp)
Falco cherrug (soim dunarean)
Buteo rufinus (sorecar mare)
Circus cyaneus (eretele vanat)
Specii de pasari de stepa
Burhinus oedicnemus ( pasarea ogorului)
Crex crex (cristel de camp)
Melanocoripha cal andra (ciocarlie de baragan)
Calandrela brachydactila (ciocarlie de stol)
4.3.4 Impactul asupra apelor
Nu exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate ecosistemele acvatice si
nici folosinta apelor. In cazul de fata nu exista scurgeri accidentale de substante poluante, in coloana de apa .
4.3.5 Impactul produs asupra aerului
Nu exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna terestra.Neexistând emisii
de poluanti în aer datorita r ealizarii unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii si nici modificari ale calitatii
aerului.
La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din energia cinetica a vântului
transformând -o în energie electrica, iar i mediat în aval de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui
scaderi de viteza a vântului este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca cu câteva
procente. Prin cresterea umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte b enefice asupra întregului lant
trofic din acest areal.
4.3.6 Impactul produs asupra solului si subsolului
Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea asupra solului si subsolului: lucrarile vor avea o
perioada de executie limitata in timp. La realizarea acestui proiect sunt posibile decopertari minime, fara
impact supra mediului.
Modificarile intervenite în calitatea si în structura solului si a subsolului datorita realizarii drumurilor
suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundatiilor (din beton armat), a realizarii camerei
de comanda si liniilor electrice de racord la retea sunt minore. Masurile preconizate prin proiecte (de refacere
a a solului, de inerbare ș.a.) dupa lucrarile de constructii montaj sun t suficiente.
4.3.7 Impactul asupra peisajului
Notăm în primul rând că într -un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din considerente de
valorificare maximală a energiei eoliene, distanța medie dintre două turbine eoliene este d e 6-10 diametre
rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că
turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape
66 oriunde în peisa jul din jurul nostru, dar cu care ne -am obișnuit și pe care nu le mai considerăm cu un impact
negativ asupra peisajului.
Turația rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă – în jur de 10 rotații/minut, deci nu provoacă și nici nu
induce nici un fel de senzație negativă.
Vizual turbinele au design elaborat, atrăgător și sunt vopsite în culori pastelate sau alb (cel mai frecvent).
Cel puțin la începutul promovării parcurilor eoliene industriale în România, apreciem că acestea vor constitui
o atracție turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un punct
important de atractie.
Ocuparea terenului este minima în arealul amenajat (circa 0,1% din total) – ca și în cazul liniilor electrice
– putându -se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau pășunat.
4.3.8 Interferente electromagnetice
Acest aspec t este legat de posibilele tulburari ale televizoarelor, radiourilor, radarelor sau altor semnale EM
transmise prin aer de catre prezenta centralei eoliene. Desi nu exista nici o garantie ca proiectul determina
interferente electromagnetice, proiectele eol iene din Statele Unite nu au experimentat acest tip de probleme.
4.4 Impactul social, economic si al dezvoltarii zonei
Obiectivul fiind situat langa comuna Topolog, putem vorbi de un oarecare impact direct asupra asezarii
din zona: s -a dovedit din experienta altor centrale ca acolo unde exista asemenea obiective exista si un
interes pentru vizitarea zonei. Ca urmare creste afluenta numarului de turisti in zona impactul peisajului este
pozitiv, rezulta un impact pozitiv asupra comunitatilor din z ona respectiva.
De asemenea autoritatile locale emit diverse reglementari si taxe pentru industriile care apar in zona,
fapt care determina un aport la sporirea bugetelor locale. De asemenea producerea de energie electrica pe
raza unei localitati d etermina o scadere a cheltuielilor de iluminat in zona respectiva
Efectul social al proiectului are loc in special in zonele unde se fac astfel de amenajari, prin degrevarea
bugetelor locale si individuale de o parte importanta a costurilor cu ene rgia electrica, precum si cu venituri
concrete provenite din injectia de energie electrica in reteaua nationala. De asemenea prin investitia in
asemenea proiecte se are in vedere si crearea unor noi locuri de munca necesare pentru fabricatia
componenetelor , largirea bazei de componente cu produse realizate in tara noastra, instalarii centralelor
eolioene, exploatarii si intretinerii unor astfel de instalatii
4.4.1 Interferenta electromagnetica
Undele radio și microundele sunt folosite într -o gama va riata în scopul comunicarii.
Orice structura mare mobilă poate produce interferențe electromagnetice. Turbinele de vânt pot cauza
interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel încât receptorii din
apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel reflectat. Interferența se produce deoarece semnalul reflectat
este intârziat atât datorita lungimii de unda frecventelor proprii ale turbinei cât si efectului Doppler datorat
rotirii palelor.
Interferența este mai pronunțată pentru materiale metalice (puternic reflectante) și mai slaba pentru
lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite dintr -un longeron metalic de rezistenta, îmbracat cu
poliester armat cu fibră de sticla sunt partial transparente la und ele electromagnetice.
67 Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de unda a emitatorului este de 4 ori
mai mare decât înaltimea totala a turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5 -2
Hz (150 – 200 m ). Teoretic nu exista o limita superioara.
Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin interferenta
electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, microundele, comunicația radio
celulară si v ariate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.
Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o solutie corecta evident ca
primeaza modul de amplasare aturbinelor eoliene fata de emitatorii si receptorii din zona, ca si existenta
acestora în apropierea parcului de turbine.
Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala care sepoate rezolva
printr -o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmitatori și/sau
receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu.
4.4.2 Riscul declansarii unor avarii
Cea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de vânt este avariere frânarii rotorului în timpul
functionarii (adică la vi teze ale vântului de 3 -25 m/s) de exemplu la pierdere legaturii cu reteaua.Aceasta
conduce la ambalarea turbinei, care în ultima instanta poate duce la ruperea unor bucati de pala, cu impact
gravitational la sol. Desi la echipamentele moderne acest tip de avarie este din ce în ce mai rar întâlnit,
utilizatorul va trebui sa ia masuri de avertizare si interdictie a accesului sub raza de giratie a turbinelor cu
precizarea riscurilor posibile.
Notam însa ca în tarile care au dezvoltata energetica eoliana averti zarile sunt de tip general si montate numai
la accesele spre parcul eolian respectiv, în orice caz fara restrictii de utilizare a terenului (de exemplu pentru
agricultura). La turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.
4.5 Analiza Swot
Energia verde fiind nepoluanta rezulta ca în plus se economisesc si cheltuielile
ascunse cum ar fi cele pentru sanatate publica si cele legate de pierderi de recolte vis -a-vis
de ploile acide.Ceea ce este ciudat este faptul ca, pentru producerea energ iei electrice cu
cele mai poluante tehnologii în centralele pe carbune si cele nucleare, se investesc si in
prezent cca. 90% din fondurile disponibile, pe când utilizând tehnologii curate doar câteva
procente, desi acestea se implementeaza usor si nu au ef ecte nocive asupra mediului
înconjurator.
Avantaje
În contextul actual, caracterizat de creșterea alarmantă a poluării cauzate de producerea
energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea
dependenței de acești c ombustibili.
Energia eoliană s -a dovedit deja a fi o soluție foarte bună la problema energetică globală.
Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin
modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvol tare, prin descentralizarea
surselor.
energia eoliana este o sursa inepuizabila de energie. Ea va exista atita timp cit
Pamintul va primi energie de la Soare;
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanțe poluante și
gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili. Producerea
energiei electrice avind ca ca sursa energia eoliana nu duce la poluarea mediului.
Intr-o lume care a scapat de sub control modul de gestionare a propriilor produsi
metabolici, acest lucru de vine pe zi ce trece tot mai important. Cheltuielile care ar
trebui efectuate pentru refacerea ecologica a unor zone, cum ar fi cele miniere sau
68 cele in care s -a exploatat petrol, sint atit de mari, incit societatea nu si le poate
permite;
in comparatie cu petrolul sau gazele naturale, obtinerea energiei din resurse eoliene
nu ameninta in vreun fel viata oamenilor. Nu este de conceput ca vor avea loc
razboaie pentru asigurarea resurselor eoliene, asa cum se intimpla in cazul
petrolului sau gazelor naturale, iar proasta functionare a instalatiilor eoliene nu va
duce la dezastre ecologice care sa puna in pericol viata oamenilor;
Nu se produc deșeuri . Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici a
unui fel de deșeuri.
Parcurile eoliene permit in pa ralel cu destinatia lor de producere a energiei electrice,
practicarea agriculturii.
Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în
centralele eoliene moderne a scăzut substanțial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să
fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili fosili. În 2004,
prețul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime față de cel din anii 80, iar
previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcțiuni tot
mai mu lte unități eoliene cu putere instalată de mai mulți megawați.
Costuri reduse de scoatere din funcțiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din funcțiune pot fi de câteva ori mai mare
decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din
funcțiune, la capătul perioadei normale de funcționare, sunt minime, acestea putând
fi integral reciclate.
Costurile pot fi anticipate si nu pot fi influientate de fluctuatiile in pretul
combustibili lorrbinelor eoliene este foarte redus numeric comparativ cu alte domenii
ale producerii energiei electrice.
Personalul aflat in exploatarea turbinelor este redus numeric
energia eoliana este disponibila in proportie de doua treimi in perioadele reci ale
anului, ceea ce face ca energia eoliana sa fie complementara energiei hidroelectrice,
resursele de apa scazind foarte mult in perioadele reci;
producerea energiei electrice din resurse eoliene nu presupune costuri
"externalizate". Costurile externalizate si nt acele costuri care nu pot fi gasite in
facturile consumatorilor de electricitate, dar care sint suportate de societate, cum ar
fi costurile datorate poluarii mediului, costurile pentru sanatate, accidente de munca,
costuri legate de transportul si secur izarea transporturilor resurselor energetice,
costuri datorate dezastrelor, cum a fost cazul accidentului de la Cernobil, cheltuieli
militare, etc. Costurile externalizate sint in mod clar asociate tehnologiilor
traditionale de obtinere a energiei din comb ustibili fosili sau nucleari si pina in
prezent au fost costuri "ascunse".
tehnologia de producere a energiei eoliene este o tehnologie sigura, ajunsa la
maturitate, care s -a imbunatatit continuu in ultima perioada de timp si ale carei
costuri au cunoscu t o scadere dramatica. Investitiile necesare in domeniul energiei
energiei eoliene sint de circa 1 milion euro/ MW instalat. O capacitate instalata de
100 MW presupune o investitie de circa 100 milioane euro. Desi pare o cifra mare,
este de retinut faptul ca investitia s -ar amortiza in aproximativ 7 ani, termen extrem
de rezonabil pentru o investitie energetica;
costurile de producere e nergiei electrice din resuse eoliene sint in momentul de fata
comparabile cu cele ale energiei produse din combustibili traditionali. Aceasta fara
sa se tina seama de ceea ce am subliniat anterior si anume costurile "externelizate".
Daca s -ar lua si acestea in calcul, energia eoliana ar fi una dintre cele mai ieftine
forme de energie.
69
Dezavantaje
La început, un imp ortant dezavantaj al producției de energie eoliană a fost prețul
destul de mare de producere a energiei și fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii
ani, însă, prețul de producție pe unitate de energie electrică a scăzut drastic, ajungând
până l a cifre de ordinul 3 -4 eurocenți pe kilowatt oră, prin îmbunătățirea parametrilor tehnici
ai turbinelor.
Un alt dezavantaj este și "poluarea vizuală" – adică, au o apariție neplăcută – și de
asemenea produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). Alții susțin că turbinele
afectează mediul și ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări și necesitând terenuri
mari virane pentru instalarea lor.
Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariție
atractivă stilizată, c ă mașinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele și că alte
surse de energie, precum generarea de electricitate folosind cărbunele, sunt cu mult mai
dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare și duc la efectul de seră.
Un dezavantaj practic este variația în viteza vântului. Multe locuri pe Pământ nu pot
produce destulă electricitate folosind puterea eoliană, și din această cauză energia eoliană
nu este viabilă î n orice locație.
Pretul de investitie in turbine eoliene inca este relativ ridicat, dar intrucat costurile de
exploatare sunt reduse acest lucru permite o recuperare rapida a investitiei.
4.6 Promovarea zonala a energiei eoliene si a proiectului
Energia eoliana este una dintre cele mai populare tehnologii de producere a energiei.
Statisticile afirma ca peste opt din zece oameni sunt in favoarea ei si mai putin de unu(in
jur de 5%) impotriva .
Publicul v a fi informat de centrala eoliana prin multiple canale de comunicare:
Sait-uri ale administratiilor publice – site-ul comunei, etc.;
Publicatii, articole in presa de specialitate;
Pliante, ilustrate si vederi, cataloage, fluturasi;
Ghiduri locale si natio nale;
Puncte de informare in centrul oraselor si principalele porti de intrare in tara
(aeroport, gara, vama);
Panouri informative electronice/computerizate in statii de tramvai/autobuz,
benzinarii, piete, mall -uri etc.
70
5. Executia proiectului
5.1 Deviz general de investitie al proiectului
Nr. Crt. Descriere Valoare
[Euro] Procen
t relativ
la total
general
[%]
1 2 3 4
1. Costuri cu achiziții și
amenajare teren
1.1 Achiziții de teren (50 Ha) 775000
1.2 Amenajare locație 18000
1.3 Amenajări pentru protecția mediului 15000
Total 808000 9.32
2. Asigurarea utilităților
necesare realizării
proiectului
2.1 Racordare la rețeaua de apă / Alimentare cu apa 5000
2.2 Racordare la sistemul de canalizare –
2.3 Racordar e la rețeaua de gaz –
2.4 Racordare la rețeaua de energie electrică 30000
2.5 Racordare la rețelele de comunicații 15000
Total 50000 0.58
3. Costuri privind
proiectarea, asistenta
tehnica, promovarea
3.1 Investigație la locație 20000
3.2 Proiectare și execuție
3.3.1. Expertiză tehnică 100000
3.3.2. Studii de fezabilitate 200000
3.3 Consultanță 50000
3.4 Promovarea proiectului prin publicatii, pliante,
conferinte 20000
Total 390000 4.50
4. Costuri investitie
4.1 Clădiri, construcții, instalații
4.1.1 Drum acces 20000
4.1.2 Fundatii 270000
4.1.3 Cladire de control si supraveghere instalatii 180000
4.2 Asamblări tehnice 20000
4.3 Echipamente si utilaje diverse
4.3.1 Turbine (turn uri + generatoare + pale) (9
turbine ) 4500000
4.3.2 Instalatii electrice (cablaje, stalpi,
transformatoare) 900000
4.3.3 Piese de schimb 20000
4.4 Mijloace de transport 20000
4.5 Echipamente de automatizare si control in
exploatare
71 4.5.1. Semnalizări, telecomunicații 30000
4.5.2 Hard si soft pentru supravegherea
procesului 300000
Total 6260000 72.24
5. Costuri personal
pentru exploatare proiect
dupa finalizare
5.1 Costuri personal pentru exploatare proiect
dupa fin alizare
5.1.1 Salarii personal exploatare (6 luni x 12 pers.
X 1000 E) 72000
5.1.2 Costuri cursuri si programe de pregatire 12000
5.2 Costuri personal extern delegat pentru
executie proiect
5.2.1 Personal tehnic (18 luni x 24 pers. x 1000 E) 432000
5.2.2 Personal administrativ/auxiliar ( 18 luni x 2
pers x 1000 E) 18000
Total 534000 6.16
6. Transport personal de
executie proiect si
transport echipamente
6.1 Transport personal de executie 9000
6.2 Transport utilaje, echipamente, materiale 30000
Total 39000
7. Costuri taxe, inchirieri,
audit, asigurari, alte
cheltuieli, costuri
finantare
7.1 Comisioane, taxe 50000
7.2 Audit 20000
7.2 Inchirieri echipamente, masini si utilaje auxiliare 40000
7.3 Asigurari 75120
7.4 Alte cheltuieli 100000
7.5 Costuri finantare (creditare) (13300000 x 15% x
1.5 ani) 299250
Total 584370 6.74
TOTAL GENERAL 8665370 100.00
5.2 Structura organizatorica a proiectului
Structura organizatorica de executar e a proiectului este formata din personal delegat al
companiei dar si de la alte companii specializate si este prezentata in schema de mai jos.
72
Structura organizatorica pentru exploatarea proiectului va fi urmatoarea:
73
5.3 E tape proiect si programare lucrari
Operatii \ Perioada
(in luni) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Studii de
fezabilitate si
masuratori in teren
Achizitie teren
Instalare in teren
utilaje si
echipamente de
constructie
Amenajari teren
Amenajare drum
acces
Constructie
depozite provizorii
pentru utilaje si
componente
Achizitionare si
aducere
echipamente in site
Executie fundatii
turbine
Executie retea de
cablaje subterane
de t ransport
energie si de
control proces
Constructie cladire
de control general
functionare turbine
Montare turnu ri de
turbine
Montaj cabine
generator + rotoare
pe turnurile de
turbine
Constructie statie
de transformare +
conectare la
reteaua nationala
de energie
electrica
Montaj
echipamente de
automatizare si
control
Executie lega turi
electrice +
automatizari
Control general
executie lucrari
Punere in functiune
instalatii + teste
74
6. Exploatarea proiectului
6.1 Predefinire costuri exploatare proiect
Pentru inceput se va face o predefinire a costurilor de exploatare proiect pe unitatea de 1 MWH energie
Parametrii investitie Notatie Valoare Unitate de
masura
Putere instalata Pi 9 MW
Putere turbina Pt 1 MW
Numar turbine instalate nt 9 bucati
Durata viata proiect T 20 ani
Durata de rambursare a creditului bancar n 9 ani
Durata de functionare standard pe an Tt 8604 ore/an
Cantitate de energie anuala pe turbina EEt 8604 MWh/an
Cantitate de energie anuala EE 77436 MWh
Investitie specifica Is 962819 Euro/MW
Investitie totala initiala
s iIPI 8665371 Euro/MW
Cost specific de operare si me ntenanta pe an CSOM 20 Euro/MWh
Cost total annual de operare si mentenanta
t SOM OM nEE C C 1548720 Euro
Rata de actualizare i
0.05 0.075 0.1
Factor de rambursare a creditului bancar
niiR)1(1 0.141 0.157 0.174
Factorul d e actualizare uniforma
iiFT
A)1(1 12.462 10.194 8.514
Cost investitie si imprumut actualizat [Euro]
A IA FRI C 15193076 13848662 12810016
Cost operare si mentenanta actualizat [Euro]
A OM OMA F C C 19300474 15788413 13185126
Cost total actualizat [Euro]
OMA IAC C CTA 34493551 29637075 25995142
Pret de cost energie electrica [Euro]
EEFCTACEE
A 35.740 37.540 39.430
Daca se compara pretul energiei electrice eoliene cu cel obtinut pe baza energiei
combustibililor fosili vom avea situatia:
Anul 2007 2008 2009 2010 2011
Tarif gaze naturale Fixat de ANRE Pret de cost
al energiei
electrice
[Euro/MWH] 40.8 46.3 51.7 57 62.5
Minimal subventionat 50.4 56.9 63.3 69.7 76.1
Minimal fara subventii 58.2 65.3 72.4 79.4 86.4
Costul minim eficient al energiei eoliene 39.43 39.43 39.43 39.43 39.43
75 Se trage concluzia de aici ca in ce priveste exploatarea energia eoliana este foarte
ieftina. Singurul impediment in calea energiei eoliene este costul initial al investitiei care
intradevar are un impact major asupra deciziei daca sa se faca investitia sau nu.
Prin legea 743/2008 fiecare 1 MWH de energie curata este achizitionata de catre
distribuitor la pretul echivalent a doua certificate verzi care e chivaleaza cu 2X 27 Euro per
MWH deci cu 54 Euro/MWH. In virtutea acestui lucru se poate observa cat de eficienta
este investitia la exploatare, obtinandu -se un plus de 54 -39.43=14.57 Euro/MWH.
Singura conditionare este doar furnizarea obligatorie a unui b arem minim cantitativ de
energie electrica pe anul respectiv pentru a evita penalizari.
6.2 Parametri financiar –contabili ai proiectului
Contul de profit si pierdere al proiectului
Nr.
Crt. 2011 2012 2013 2014 2015
1 Venituri din vânzarea mărfur ilor 0 0 0 0 0
2 Producția vândută 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
3 Cifra de Afaceri (1+2) 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
4 Venituri din producția stocată, alte
venituri din exploatare 0 0 0 0 0
5 TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE
(3+4) 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
6 Venituri financiare
7 Venituri excepționale
A. VENITURI TOTALE (5 + 6 + 7) 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
8 Cheltuieli privind mărfurile
9 Materii prime
10 Utilități și energie 12000 12000 12000 12000 12000
11 Impozite și taxe 67723 67723 67723 67723 67723
12 Salariile și alte taxe asimilate 144000 144000 144000 144000 144000
13 Amortizarea și provizioanele 1740000 1392000 1113600 890880 712704
14 Alte che ltuieli de exploatare 41815 41815 41815 41815 41815
15 TOTAL CHELTUIELI PENTRU
EXPLOATARE (8+…+14) 2005538 1657538 1379138 1156418 978242
16 Cheltuieli financiare, din care: 1131000 1017900 904800 791700 678600
– dobânzi 1131000 1017900 904800 7917 00 678600
17 Cheltuieli excepționale 20055 16575 13791 11564 9782
B. TOTAL CHELTUIELI (15 +16 + 17) 3156593 2692013 2297729 1959682 1666624
C. REZULTATUL BRUT (A –B), din
care: 1024951 1489531 1883815 2221862 2514920
PROFIT 1024951 1489531 188381 5 2221862 2514920
PIERDERE –
D. IMPOZIT PE PROFIT 163992 238324 301410 355497 402387
REZULTATUL NET (C – D) , din care: 860959 1251207 1582405 1866365 2112533
PROFIT 860959 1251207 1582405 1866365 2112533
PIERDERE
76
Cash flow prognozat al proiectului
2011 2012 2013 2014 2015
I. ACTIVITATEA DE ÎNVESTIȚII
A. Total intrări de lichidități din: 34630 0 0 0 0
Capital social vărsat 0 0 0 0 0
Datorii financiare pe termen lung 34630 0 0 0 0
B. Total ieșiri de lichidități prin: 0 0 0 0 0
Achiziții de active fixe corporale, inclusiv TVA 0 0 0 0 0
Achiziții de active fixe necorporale 0 0 0 0 0
Dotări/Modernizări (inve st. în curs) 0 0 0 0 0
C. Excedent/Deficit de flux de Lichidități (A -B) 34630 0 0 0 0
(Excedent: A>B; deficit A<B)
D1. Rambursări de credite pe termen lung 0 0 0 0 0
D2. Plăți de dobânzi la credite pe termen lung 1131000 9048 00 723840 579072 463258
E. Flux de lichidități net (C -D1-D2) -1096370 -904800 -723840 -579072 -463258
II. ACTIVITATEA COMERCIALĂ
F. încasări din activitatea de exploatare, inclusiv TVA(F1+F2) 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
F1. Vânzări cu încasare imediată 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
F2. Vânzări pe credit
G. încasări din activitatea financiară
H. încasă ri din activitatea excepțională
I. Total încasări (F+G+H) 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
J. Plăți pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA 2005538 1657538 1379138 1156418 978242
K. Flux brut, exc lusiv plăți pentru impozite și taxe (I – J) 2176006 2524006 2802406 3025126 3203302
L. Plăți pentru impozite și taxe 163992 238324 301410 355497 402387
Ml. Rambursări de credite pe termen scurt 0 0 0 0 0
M2. Plăți de dobânzi la credite pe termen scurt 0 0 0 0 0
N. Plăti exceptionale 20055 16575 13791 11564 9782
O. Total plăți, exclusiv cele aferente activității de exploatare (L+M1+M2+N) 184047 254899 315201 367061 412169
P. Flux net (K -O) 1991959 2269107 2487205 2658065 2791133
III FLUX DE LICHIDITĂȚI (CASH – FLOW)
R. Flux net de lichidități al perioadei (P+/ -E) 895589 1364307 1763 365 2078993 2327875
Rb. Flux brut de lichidități al perioadei (K+/ -E) 1079636 1619206 2078566 2446054 2740044
S. Disponibil/Necesar de lichidități al anului precedent 0 895589 2259896 4023261 6102254
T. Disponibil/Neces ar net de lichidități curent (S+R) 895589 2259896 4023261 6102254 8430129
Tb. Disponibil/Necesar brut de lichidități curent (S+Rb) 1079636 2514795 4338462 6469315 8842298
Finanțat prin:
– linie de credit:
– alte credite.
77
Cash-Flow cumulativ al proiectului-10000000-8000000-6000000-4000000-20000000200000040000006000000800000010000000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Cash Flow
Cost initial proiect
Bilant Cash Flow pozitiv
Cash flow prognozat al proiectului pe primul an de exploatare
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12
I. ACTIVITATEA DE ÎNVESTIȚII
A. Total intrări de lichidități din: 34630 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Capital social vărsat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorii financiare pe termen
lung 34630 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
B. Total ieșiri de lichidități prin: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Achiziții de active fixe corporale,
inclusiv TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Achiziții de active fixe
necorporale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dotări/Modernizări (invest. în
curs) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C. Excedent/Deficit de flux de
Lichidități (A -B) 34630 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
(Excedent: A>B; deficit A<B)
D1. Rambursări de credite pe termen
lung 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
D2. Plăți de dobânzi la credit e pe
termen lung 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250
E. Flux de lichidități net (C -D1-D2) -59620 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250
II
. ACTIVITATEA COMERCIAL Ă
F. încasări din activitatea de
exploatare, inclusiv TVA(F1+F2) 528390 321948 237924 192456 265950 391932 444420 409428 356940 251964 293922 486378
F1. Vânzări cu încasare
imediată 528390 321948 237924 192456 265950 391932 444420 409428 356940 251964 293922 486378
F2. Vânzări pe credit 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
G. încasări din activitatea financiară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
H. încasări din activitatea excepțională 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
78 I. Total încasări (F+G+H) 528390 321948 237924 192456 265950 391932 444420 409428 356940 251964 293922 486378
J. Plăți pentru activitatea de exploatare,
inclusiv TVA 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128
K. Flux brut, exclusiv plăți pentru
impozite și taxe (I – J) 361262 154820 70796 25328 98822 224804 277292 242300 189812 84836 126794 319250
L. Plăți pentru impozite și taxe 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666
Ml. Rambursări de credite pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
M2. Plăți de dobânzi la credite pe
termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
N. Plăti exceptionale 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671
O. Total plăți, exclusiv cele aferente
activității de exploatare (L+M1+M2+N) 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337
P. Flux net (K -O) 345925 139483 55459 9991 83485 209467 261955 226963 174475 69499 111457 303913
II
I FLUX DE LICHIDITĂȚI (CASH – FLOW)
R. Flux net de lichidități al perioadei
(P+/-E) 286305 45233 -38791 -84259 -10765 115217 167705 132713 80225 -24751 17207 209663
Rb. Flux brut de lichidități al perioadei
(K+/-E) 301642 60570 -23454 -68922 4572 130554 183042 148050 95562 -9414 32544 225000
S. Disponibil/Necesar de lichidități al
lunii precedente 0 286305 331538 292747 208488 197723 312940 480645 613358 693583 668832 686039
T. Disponibil/Necesar net de lichidități
curent (S+R) 286305 331538 292747 208488 197723 312940 480645 613358 693583 668832 686039 895702
Tb. Disponibil/Necesar brut de
lichidități curent (S+Rb) 301642 346875 308084 223825 213060 328277 495982 628695 708920 684169 701376 911039
Finanțat prin:
– linie de credit:
– alte credite.
Evolutie Cash-Flow cumulativ lunar01000002000003000004000005000006000007000008000009000001000000
0 2 4 6 8 10 12Evolutie Cash-Flow lunar
79
6.3 Grafic de amortizare si de rambursare credit
Se va utiliza metoda amortizarii degresive. In cazul metodei de amortizare degresivă,
amortizarea se calc ulează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre
coeficienții următori:
a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 și 5 ani;
b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 și 10 ani;
c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
Restituirea creditului se va face pe o perioada de 9 ani
Anul Valoare
de
amortizat Amortizarea
anuală
liniară Valoare
de
amortizat Amo rtizarea
anuală
degresivă Credit
de
restituit Dobanda Credit
restituit Total
bani
restituiti
la
banca
1 8700000 870000 8700000 1740000 8700000 1131000 1740000 2871000
2 7830000 870000 6960000 1392000 6960000 904800 1392000 2296800
3 6960000 870000 55680 00 1113600 5568000 723840 1113600 1837440
4 6090000 870000 4454400 890880 4454400 579072 890880 1469952
5 5220000 870000 3563520 712704 3563520 463258 712704 1175962
6 4350000 870000 2850816 712704 2850816 370606 712704 1083310
7 3480000 870000 2138112 712704 2138112 277955 712704 990659
8 2610000 870000 1425408 712704 1425408 185303 712704 898007
9 1740000 870000 712704 712704 712704 92652 712704 805356
10 870000 870000 0 712704 0 0 0 0
6.4 Indicatori financiari
Nr
crt Indicatorii Valoare
recom andata 2010 2011 2012 2013 2014
1 Valoarea
investitiei [Euro] Vi – 8665370 8665370 8665370 8665370 8665370
2 Volumul de
producție [MWH] Vp – 77436 77436 77436 77436 77436
3 Cost unitate de
productie
[Euro/MW] p –
54
4 Venituri
exploatare [Euro] Ve – 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
5 Cifra de afaceri
[Euro] Ca – 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
6 Cheltuieli de
exploatare [Euro] Ce – 2005538 1657538 1379138 1156418 978242
7 Datorii totale
[Euro] Dt – 2871000 2409900 2018400 1682580 1391304
8 Cheltuieli
financiare [Euro] Cf – 1131000 1017900 904800 791700 678600
9 Cheltuieli totale
[Euro] Ct – 3156593 2692013 2297729 1959682 1666624
10 Cheltuieli fixe
[Euro] CF – 3102778 1034475 918591 803264 688382
11 Cheltuieli
variabile [Euro] CV – 53815 1657538 1379138 1156418 978242
12 Cheltuieli
variabile pe
unitatea de produs cv – 0.695 21.405 17.810 14.933 12.633
80 [Euro/MW]
13 Rezultat
exploatare [Euro] Re – 2176006 1489531 1883815 2221862 2514920
14 Profit brut [Euro] Pb – 1024951 1489531 1883815 2221862 2514920
15 Profit net [Euro] Pn – 860959 1251207 1582405 1866365 2112533
16 Cash -Flow net
[Euro] – 895589 2259896 4023261 6102254 8430129
17 Rata de actualizare i 7.5 % 0.75
18 Rata rezultatului
de exploatare
100
ee
reVRr ≥10 % 52.038 35.622 45.051 53.135 60.143
19 Durata de
recuperare a
investitiei [ani]
mediuni
rPVD
_
≤10 ani 5.646
20 Rata rentabilitatii
capitalului investit
100VIPrn
rci
≥5 % 9.936 14.439 18.261 21.538 24.379
21 Rata rentabilitatii
vanzarilor
100
ab
vCPr 24.511 35.622 45.051 53.135 60.143
22 Gradul de
acoperire al
cheltuielilor
financiare
fe
acfCRG 1.924 1.463 2.082 2.806 3.706
23 Rata acoperirii
prin fluxul de
numerar (RAFN)
dobanzi datoriierar rarari_numrafnint
≥1.2 1.456 1.735 2.072 2.485 3.005
24 Rata rentabilității
financiare
100 propriu CapitalPrn
rf ≥i 68.659 57.632 48.269 40.238 33.272
25 Rata Rentabilitatii
resurselor
consumate
100
tb
rcCPr 32.470 55.331 81.986 113.379 150.899
26 Rata indatorarii
active Totaldatorii Totalri
≤60 % 0.687 0.576 0.483 0.402 0.333
27 Cash -Flow net
actualizat [Euro]
tn
iFT
)1( 0.352 0.75 0.75 0.75 0.75
28 Valoarea neta
actualizata [Euro]
n
ttnVIiFTVAN
1 )1(
>0 63364574
Valoarea vii toare
neta [Euro]
ti VAN VVN )1( 269163275
30 Rata interna de
rentabilitate RIR 0.472
Indicele de
profitabilitate
VIVANVIIP >1
31 Productia critica
[Euro]
cvpCFQcr – 58208
32 Cifra de afaceri
critica [Euro]
CACVCFCAcr
1 – 3143230
33 Indicatorul de
pozitie
100
crcr
CACA CA
≥20% 33.033
81
Valoarea netă actualizată (VNA)
Valoarea netă actualizată (VNA) a proiectului indică impactul așteptat al proiectului
asupra valorii companiei.
Proiectele cu VNA pozitiv se consideră că vor conduce la creșterea valorii companiei. În
acest fel, regulile privind adoptarea deciziilor pe baza VNA specifică faptul că toate
proiectele independente cu VNA pozitiv trebuie să fie a cceptate. Dacă VNA este mai mare
decât zero proiectul este acceptabil, deoarece veniturile sunt suficiente pentru a obține
beneficiu și să fie returnat capitalul investit inițial, înainte de sfârșitul duratei de viață a
investiției.
Dacă VNA este e gal cu zero, echilibrul este realizat la sfârșitul duratei de viață și
investiția este prea puțin atractivă. Dacă se selectează dintre proiectele care se exclud
reciproc, trebuie să fie acceptat proiectul cu cea mai mare valoare (pozitivă) a VNA.
VNA este calculat ca valoarea actualizată a cash flow -urilor intrate în proiect din care se
scade valoarea actualizată a cash flow -urilor ieșite din proiect. Această relație este indicată
de formula:
n
ttnVIiFTVAN
1 )1(
în care
CFt – valoarea netă a cash flow -ului din anul t;
VI – investiția inițială;
i – rata de actualizare (costul capitalului);
t – numărul de ani;
T – durata de viață a proiectului.
Conditia de acceptare a investitiei: VNA>0
VNA are mai multe puncte tari:
Se bazeaza pe CF si nu depinde de c onventiile contabile
Reflecta valoarea banilor in timp
Ia in considerare riscurile atasate proiectului
Ne da o indicatie clara de tipul investeste!/ nu investi!
Rata internă de rentabilitate (RIR)
Rata internă de rentabilitate (RIR) a proiectelo r este rata de actualizare la care VNA al
proiectului este egal cu zero.
Regulile privind deciziile cu ajutorul RIR specifică faptul că toate proiectele independente
cu RIR mai mare decât
rata de actualizare trebuie să fie acceptate. Când se selectează din tre proiectele care se
exclud reciproc, trebuie să fie
ales proiectul cu RIR cea mai mare și valoarea RIR mai mare decât rata de actualizare.
82
0)1(0
1
n
ttnVIiFTVAN
CFt – cash flow -ul din anul t;
T – durata de viață a proiectului.
Conditia de acceptar e a investitiei: RIR>i
Proiectul este cu atat mai bun cu cat RIR este mai mare
Avantaje
Calcularea RIR nu necesita ca date de intrare costul capitalului
De obicei, da acelasi semnal de acceptare/respingere ca si VNA
Este necesar ca RIR ≥I pentru ca proiectul sa fie acceptabil ca profitabilitate. Practic,
investitorul in aceste conditii prefera sa faca investitia decat sa pastreze banii la banca
obtinand venituri din dobanda bancara care este in acest caz rata de actualizare.
Ambele meto de de decizie VNA și RIR iau în considerație toate cash flow -urile
proiectelor și valoarea în timp a banilor. Regulile privind decizia prin metodele VNA și RIR
diferă cu referire la rata de reinvestire considerată. Regulile privind decizia pe baza VNA
presupune implicit că se consideră că pot fi reinvestite cash flow -urile proiectului la rata de
rentabilitate a companiei, pe când regulile privind decizia cu RIR presupune implicit că se
consideră că pot să fie reinvestite cash flow -urile la RIR -ul proiectelo r. Deoarece proiectele
au diferite RIR, asumarea ca bază a regulilor de decizie pe criteriul VNA este cea mai
rezonabilă.
Durata de recuperare (payback time – PBT)
Durata de recuperare este intervalul de timp necesar pentru ca proiectul să return eze
costurile inițiale din beneficii. Utilizarea duratei de recuperare la deciziile privind alocarea
resurselor de capital specifică faptul că toate proiectele independente cu PBT mai mic
decât un număr specificat de ani trebuie să fie acceptate. Atunci câ nd se selectează dintre
proiecte care se exclud reciproc, este de preferat proiectul cu cea mai
redusă durată de recuperare.
Cu toate că se utilizează frecvent, durata de recuperare prezintă mari dezavantaje. În
primul rând, PBT consideră că suma de 200 € obținută peste un an este echivalentă cu
suma de 200 € obținută peste 5 ani; cu alte cuvinte nu se ia în considerație valoarea în
timp a banilor. Acest aspect poate fi rezolvat prin calcularea duratei actualizate de
recuperare (discounted payback – DPBT), în care cash flow -ul este actualizat la valoarea
prezentă, utilizând rata de actualizare și făcând astfel DPBT în concordanță cu metodele
costurilor pe durata de viață, cum sunt VNA și RIR.
Al doilea dezavantaj constă în faptul că durata de recuperare nu ia în considerare efectul
diferitelor durate de viață ale proiectelor alternative, astfel încât se penalizează proiectele
care au o durată mare de viață. De exemplu, dacă sunt două investiții alternative A și B,
fiecare cu un cost de 1000 € și cu o economi e de 200 € pe an, atunci ambele au o durată
de recuperare de 5 ani și sunt în măsură egală acceptabile. Totuși, dacă investiția A are o
durată estimată de utilizare de 5 ani și investiția B are o durată estimată de utilizare de 10
83 ani, investiția B, în mod evident, este mai bine să fie aleasă. Al treilea neajuns este acela
că criteriile de acceptare/neacceptare sunt deseori arbitrar de succinte.
De exemplu, unele organizații consideră de la 1 la 3 ani durata de recuperare pentru
proiectele de reducere a
costurilor și acordă prioritate proiectelor cu o durată de recuperare mai scurtă.
Din această cauză metoda duratei de recuperare va respinge unele oportunități interesante
de investiție, dar în același timp va conduce la acceptarea unor proiecte care pot redu ce
valoarea companiei. Această metodă a fost larg utilizată în anii ’60 și ’70, înainte de
apariția calculatoarelor, deoarece este simplu de calculat. În prezent trebuie evitată, dacă
este posibil. Analize recente a aruătat faptul că VNA este de departe in strumentul preferat
de companii
Indicele de profitabilitate
Indicele de profitabilitate (Ip) exprimă valoarea actuală netă scontată pentru o
cheltuială inițială de investițieegală cu 1, respectiv este un indicator relativ a investiției pe
întreag a durată de viață a acesteia. Se determină ca raport între valoarea actuală a
intrărilor nete de trezorerie (CF) și cheltuiala pentru investiție, conform cu ecuația:
1VIVANVIIP
Din punct de vedere al criteriului Ip sunt selectate ace le proiecte care au Ip > 1, iar
dintre acestea cele care au cel mai mare indice de profitabilitate. Indicele de profitabilitate
avantajează proiectele cu cheltuieli inițiale mici, chiar dacă celelalte au valoarea actuală
mai mare.
Analiza pragului de ren tabilitate
Metoda punctului critic, numit și punct de echilibru sau prag de rentabilitate (break –
even), utilizată în faza de proiectare, de prognozare a activității, cât și în analiza utilizării
capacităților de producție existente, marchează acea dimensiune a activității la care
cheltuielile totale sunt egale cu încasările din vânzarea producției obținute și/sau a
mărfurilor (nu se obține nici profit, nici pierdere).
Pragul de rentabilitate permite stabilirea dimensiunii la care activitate a desfășurată
devine rentabilă. Pentru stabilirea pragului de rentabilitate al unei activități economice se
pot utiliza două metode: metoda grafică și metoda algebrică. Pe baza metodei algebrice,
mărimea producției corespunzatoare punctului critic se poate stabili în unități fizice sau
valorice.
cvpCFQcr
CACVCFCAcr
1
unde: Qcr = volumul producției vândute corespunzatoare punctului critic
CAcr = cifra de afaceri corespunzatoare punctului critic;
84 cv = cheltuielile variabile pe unitatea de produs
CV = cheltuieli variabile totale
Cf = cheltuieli fixe totale;
p = prețul de vânzare al produsului
Mai jos est e prezentata curba pragului de rentabilitate avand ca variabila productia.
Curba pragului de rentabilitate050000010000001500000200000025000003000000350000040000004500000
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000Cheltuieli fixe [Euro]
Cheltuieli variabile [Euro]
Cheltuieli totale [Euro]
Venituri proiect [Euro]
Alte modalitati de analiza a pragului critic vizeaza
Identificarea valorii unui parametru pentru care VNA al proiectului este nul sau
pentru care RIR este egala cu factorul d e actualizare (discount rate).
Variatia costurilor si/sau beneficiilor totale ale proiectului (ex. +/ – 10-15%).
Variatia unor elemente critice separate din categoria costurilor si beneficiilor:
o Preturi si tarife
o Productivitate si randamente
o Dinamica cereri i
Efectele intarzierilor (demarare, constructie, functionare la capacitate) asupra
indicatorului VNA.
Relevanta analizei de sensibilitate este pusa sub semnul intrebarii daca nu se
cunoaste probabilitatea de aparitie a evenimentelor ce pot condu ce la variatiile
parametrilor studiati.Metoda uzuala este de a varia un singur parametru mentinandu -i
pe ceilalti constantiAlegerea arbitrara si nejustificata a plajei de variatie (ex. tipic +/ –
10%) poate conduce la rezultate eronate.
85
Identificarea va riabilelor critice
Categorie Exemple de variabile
Mediul de afaceri Rata de actualizare; rata dobanda la credit
Dinamica preturilor Rata inflatiei; IPPI si IPC
Dinamica cererii Consumul specific, tendintele pietei; cresterea
demografica
Investitie Durata constructiei, costul terenului, costul
manoperei, costul bunurilor si serviciilor
Parametri cantitativi
costuri exploatare Consum specific de energie si alte bunuri si
servicii, personal de exploatare si intretinere
Parametri cantitativi
ai venitur ilor Productivitate, randament, capacitate/nivel de
functionare a echipamentelor
Preturi Tarife si preturi de vanzare a energiei electrice
si/sau termice vandute sau inlocuite
Pentru analiza de sensibilitate si de risc se va considera:
Depasire costur i
Intarziere start -up (comisionare)
Risc operational
Risc preturi (Risc de management)
Scenariul cel mai pesimist – combinatie de toate
Factorul de decizie trebuie deci să facă față unor condiții certe, de risc sau
incertitudine; acestea pot fi diferențiate după cum urmează:
indicatori cerți la care factorul de decizie cunoaște în avans valorile exacte ale
tuturor parametrilor carepot afecta decizia;
indicatori de risc la care factorul de decizie este conștient de toate situațiile posibile
care p ot surveni și prin aceasta afectează parametrii relevanți ai deciziei și el este
capabil să stabilească probabilitatea fenomenului, pentru fiecare dintre aceste stări.
indicatori incerți la care factorul de decizie nu este conștient de toate stările posibi le
care afectează decizia și/sau nu este capabil să stabilească probabilitatea
fenomenului pentru fiecare stare.
Atunci când există certitudine privind natura și nivelul riscului, se pot utiliza metode
deterministe. Atunci când există incertitudin i, în primul rând trebuie să se încerce să se
adune date suplimentare pentru a înțelege domeniul de posibilități și probabilități asociate,
astfel încât problema devine una de risc.
86
7. Concluzii
In principal, in urma studiilor de pe parcursul ace stui proiect se trag urmatoarele concluzii:
Proiectul este fezabil
Indicatorii economici favorizeaza realizarea investitiei din surse imprumutate
Durata de recuperare: sub 6 ani
Profituri mari asociate cu personal de exploatare redus per unitate de energi e
produsa
Cheltuieli de exploatare reduse
Firma Windexpert are o experienta vasta in domeniu
Beneficii de mediu
Producere energie electrica din surse alternative si regenerabile
Noi locuri de munca
Dezvoltarea zonei
Impactul peisagistic pozitiv favorizeaza si dezvoltarea turistica a zonei
Beneficiul comunitatii locale va fi si asigurarea luminatului public la costuri mai
reduse
87
Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wi ki/Energie_eoliana
Burton, Tony; … – Wind Energy Handbook, Wiley, 2001
Erikson, R – Novel Power Electronics for Wind Energy Aplications: Final Report, 2002
European Commision – Directorat General XII “ Externalities of Energy. Vol 6:
WIND&HYDRO”, 1995.
European Commision – ” Wind Energy – the facts. Vol 4 :The Environment”,1999.
European Wind Energy Association – Revista “WIND DIRECTIONS” , 2000 -2006.
Encyclopedia of Business and Finance, 2001
Griliches, Svi – Handbook of Econometrics, vol. 1 -5, 2005
Kerzner, Harold – Project Management, John Wiley and Sons, 2001
Manwell, J. F. – Wind Energy Explained – Theory, Design and Aplication, John Wiley
and Sons, 2002
Molenar, David -Peter – Cost-effective design and operation of variable speed wind turbines,
2003
Patel, Mukund R. – Wind and Solar power Systems, CRC Press, 2000
Stiebler, Manfred – Wind Energy Systems for Electric Power Generation, Sprin ger,
2008
Negoescu, Gheorghe – Managementul riscului prin proiecte, EDP, 2002
Negoescu, Gheorghe – Risc si incertitudine in economia contemporana, Galati, 1995
Oprea, Dumitru – Managementul proie ctelor – teorie si cazuri practice, Iasi, 2001
SC IBCOENERG SRL – “Studiu preliminar de impact asupra mediului.Parc de turbine
eoliene în Judetul Tulcea”
Stancu, Ion – Gestiunea financiara, Bucuresti, 1994
88
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: TEMA: Plan de investitie pentru producere de energie [605249] (ID: 605249)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.