TEMA : „PARTICULARI TĂȚI ALE ÎNTREBUINȚĂRII SUBUNITĂȚILOR DE GENIU PENTRU LIMITAREA EFECTELOR UNOR DEZASTRE NATURALE – CUTREMURE ” CONDUCĂTOR… [609679]

ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
„NICOLAE BĂLCESCU ”

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lt.col.
LUPU MARIUS

AUTOR
Stud.sg.
CHIRIȚĂ NICU GABRIEL

– SIBIU, 2015 –

1 din 53

-Pagină albă –

2 din 53

ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
„NICOLAE BĂLCESCU ”

LUCRARE DE LICENȚĂ

TEMA : „PARTICULARI TĂȚI ALE ÎNTREBUINȚĂRII
SUBUNITĂȚILOR DE GENIU PENTRU LIMITAREA
EFECTELOR UNOR DEZASTRE NATURALE
– CUTREMURE ”

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lt.col.
LUPU MARIUS

AUTOR
Stud.sg.
CHIRIȚĂ NICU GABRIEL

– SIBIU, 2015 –

3 din 53
REFERAT DE APRECIERE
a lucrării de licență

1. Numele și prenumele absolvent: [anonimizat]:

2. Domeniul de studii:

3. Programul de studii universitare de licență:

4. Tema lucrării de licență:

5.Aprecieri asupra conținutului teoretic al lucrării de licență (se
marchează cu X) :

Criterii Nivel de îndeplinire al criteriului
minim mediu ridicat excelent
Identificarea stadiului actual al
cercetării în domeniu
Capacitatea de sinteză și construcția
logică a argumentației teoretice
Gradul de relevanță al conținutului
teoretic în raport cu tema lucrării
Capacitatea de operare cu concepte și
teorii specifice
Gradul de relevanță și actualitatea
bibliografiei
Citarea corectă a ideilor și a
conceptelor preluate din al ți autori,
evitarea plagiatului conform declarației pe propria
răspundere a autorului lucrării

4 din 53
6.Aprecieri asupra părții practic -aplicative a lucrării de licență (se
marchează cu X):

Criterii Nivel de îndeplinire al criteriului
minim mediu ridicat excelent
Caracterul logic al organizării
demersului practic -aplicativ
Formularea corectă a obiectivelor
Calitatea metodelor și instrumentelor
de lucru, corectitudinea utilizării
acestora
Pertinența concluziilor și a
propunerilor formulate de autor,
derivarea logică a acestora din studiul
realizat
Originalitatea abordării, contribuții
personale ale autorului

7.Aprecieri privind redactarea lucrării de licență:

Criterii Nivel de îndeplinire al criteriului
minim mediu ridicat excelent
Corectitudinea și claritatea exprimării,
utilizarea limbajului de specialitate
Calitatea grafică a lucrării
Respectarea exigențelor de redactare
conform Ghidului metodologic

8.Considerații finale:

Apreciez lucrarea de licență cu nota ………. și o recomand pentru a fi
susținută în prezența comisiei examenului de licență.

Data Conducător științific

5 din 53
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………………………. 7
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 8
NOȚIUNI GENERALE D ESPRE CUTREMURE ………………………….. ………. 8
1.1. Aspecte introductive ………………………….. ………………………….. …………… 8
1.2. Activitatea seismică ………………………….. ………………………….. ……………. 9
1.2.1. Seismicitatea la nivel mondial ………………………….. …………………. 10
1.2.2. Activitatea seismică în România ………………………….. ……………….. 11
1.3. Principalele caracteristici ale unui seism ………………………….. ………….. 13
1.3.1. Intensitatea și magnitudinea ………………………….. ……………………… 14
1.3.2. Undele seismice ………………………….. ………………………….. ………….. 16
1.3.3. Cauzele cutremurelor ………………………….. ………………………….. ….. 18
1.3.4. Efectele unui seism ………………………….. ………………………….. ……… 19
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
CONSIDERAȚII PRIVIND INTERVENȚIA STRUCTURILOR DE GENIU
PENTRU LIMTAREA EFECTELOR DEZASTRELOR DE ORIGINE
GEOLOGICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
2.1. Cadrul normativ internațional și național care reglementează intervenția
la dezastre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 21
2.1.1. Reglementări internaționale ………………………….. ……………………… 21
2.1.2. Reglementări naționale ………………………….. ………………………….. … 23
2.2. Organizarea și dotarea pachetului de forțe pentru intervenție ………….. 27
2.3. Modul de intervenție pentru limitarea efectelor seismului ………………. 31
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………… 33
STUDIU DE CAZ ASUPRA OPORTUNITĂȚILOR ȘI POSIBILITĂȚILOR
DE INTERVENȚIE A SUBUNITĂȚII DE GENIU DIN BRIGADA 282
INFANTERIE MECANIZATĂ PENTRU LIMITAREA EFECTELOR UNUI
CUTREMUR MAJOR ÎN JUDEȚUL VRANCEA ………………………….. …….. 33
3.1. Studiul de zonă ………………………….. ………………………….. …………………. 33
3.1.1. Amplasarea geografică și relieful ………………………….. ………………. 33
3.1.2. Populație ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
3.1.3. Infrastructura specifică județului Vrancea ………………………….. …. 34
3.2. Impactul producerii unui cutremur major în zona Vrancea ……………… 37

6 din 53
3.3. Particularitățile intervenției subunității de geniu din Brigada 282
Infanterie Mecanizată pentru limitarea efectelor unui cutremur major în
județul Vrancea ………………………….. ………………………….. ………………………. 38
3.3.1. Activități desfășurate de subunitatea de geniu din Brigada 282
Infanterie Mecanizată în etapa predezastru ………………………….. ………….. 40
3.3.2. Activități desfășurate de subunitatea de geniu din Brigada 282
Infanterie Mecanizată în perioada imediat următoare producerii
cutremurului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 41
3.3.3. Activitățile desfășurate de subunitatea de geniu din Brigada 282
Infanterie Mecanizată în etapa postdezastru ………………………….. ………… 41
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ……. 48
BIBLIO GRAFIE ………………………….. ………………………….. ……………………….. 50
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 52

7 din 53
INTRODUCERE

Societatea umană se dezvoltă astăzi într -un mediu natural -antropic în
permanentă schimbare fiind expusă unei mari diversități de situații mai mult
sau mai puțin periculoase generate de numeroși factori , atât de proveniență
naturală cât și antropică. Manifestările frecvente ale fenomenelor naturale
extreme cum sunt seismele , secetele și inundațiile au condus la înființarea
unor instituții specializate , pregătite oricând de a interveni în cazul producerii
unor calamități naturale în scopul limitării urmărilor dezastrelor asupra
populației, bunurilor materiale și a patrimoniului cultural al țării . Conform
prevederilor din Constituția țării, Armata României, ca instituție a statului,
este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a
independenței și a in tegrității teritoria le a țării. Astfel, conform documentelor
politico -militare în domeniu, pe lângă misiunea fundamentală , Armatei
României îi revine obligativitatea de a sprijini instituț iile statului și
autoritățile locale în situațiile de urgență prin participarea cu forțe și sprijin
logistic pentru limitarea și înlăturarea efectelor unui dezastru.
Am ales această temă de li cență deoarece intenț ionez să evidențiez
importanța majoră a subunității de geniu din cadrul Ministerului Apărării
Naționale în alte situații decât ră zboiul.
În capitolul 1 am abordat activitatea seismică la nivel mondial și la nivel
național, precum și noțiuni generale de seismologie, am analizat zonele
seismice active importante de pe teritoriul României și am identificat cauzele
producerii unui cutremur și efectele acestuia asupra populației și
infrastructurii.
În prima parte a capitolul ui 2 am prezentat cadrul normativ internațional
și național care reglementează intervenția la dezastre precum și sarcinile și
aria de responsabilitate a or ganizațiilor internaționale de coordonare și
răspuns la dezastre. În a doua jumătate a acestui capitol am prezentat modul
de organizare și dotarea p achetului de forțe pentru intervenție din cadrul
Ministerului Apărării Naționale , de asemenea și s arcinile detașamentului de
intervenție în situații de urgență repartizate pe fiecare echip ă constituită la
nivelul subunității de geniu.
În capitolul 3 am anali zat zona județului Vrancea privind amplasarea
geografică, relieful, populația și elementele de infrastructură apoi am
evidențiat acțiunile de intervenție ale subunității de geniu din Brigada 282
Infanterie Mecanizată pentru limitarea efectelor unui cutremur major în
județul Vrancea în etapa predezastru, în perioada imediat următoare
producerii cutremurului și în etapa postdezastr u. În etapa postdezastru am
creat 4 scenarii în care ar putea fi solicitat ă subunitatea de intervenție precum
și modul de acțiun e al acesteia pentru l imitarea efectelor seismului.

8 din 53
CAPITOLUL I
NOȚIUNI GENERALE DESPRE CUTREMURE

1.1. Aspecte introductive

În contextul geostrategic actual al multiplicării și al creșterii gravității
riscurilor non -militare la adresa securității naționale, se definește situația de
urgență ca fiind un eveniment excepțional, cu caracter non -militar, care prin
amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, valorile
materiale si culturale importante iar pentru restabilirea stării de n ormalitate
fiind necesară adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse
suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor competente.
Se poate conveni că o situație de urgență reprezintă o stare de fapt care
decurge din manifesta rea unor evenimente periculoase și care necesită
intervenții pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor acestora.
Situația de urgență se declanșează din momentul producerii primului
eveniment din lanțul de evenimente periculoase și durează până s-au înlăturat,
în limitele posibilului, consecințele evenimentelor periculoase și evaluat
impactul negativ și pagubele rezultate.1
Dezastrul reprezintă o situație creată de incidența, adeseori neprevăzută
și brutală a unui eveniment de proveniență natura lă, tehnologică sau
antropică, asupra unor mari colectivități umane sau importante părți din
teritoriu. Ca urmare, se produce un volum mare de pierderi de vieți omenești,
răniri sau intoxicații, avarii sau distrugeri de construcții, instalații etc., pagube
de bunuri și valori materiale, dereglări ale activităților economico -sociale.2
Dezastrele naturale sunt efectul unor hazarde naturale, (inundații,
alunecări de teren, erupții vulcanice, cutremure, tornade, uragane, furtuni,
avalanșe, secetă etc) și au ca urmare pierderi de vieți omenești și pagube
economice. Totalitatea pierderilor depinde de capacitatea populației de a face
față hazardelor, această abilitate se numește reziliență.
Dezastrul natural se produce când „hazardul” întâlnește
„vulnerabilitatea”. Un hazard natural nu va deveni niciodată dezastru natural
în zone în care nu există vulnerabilitate. Prin urmare, un cutremur oricât de
mare, dacă se produce într -o zonă nelocuită, fără obiective economice, unde
nu afecteaz ă pe nimeni și nimic , nu va deveni dezastru natural.

1O.U.G. nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență .
2http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_117757.htm , 12.04. 2015 .

9 din 53
Hazardul semnifică un fenomen rar sau extrem de natură umană sau
naturală care afectează viața, proprietățile si activitatea umană, iar a cărui
extindere poate duce la dezastre. Ceea ce necesită luat in considerație atunci
când vorbim despre dezastrele naturale este „dezastrul complex” care se
referă, în primul rând, la consecințe, la combinarea acestora și la mărirea
numărului de pierderi umane și economice.3

1.2. Activitatea seismică

Prezența dezechilibrelor naturale nu este o noutate pentru secolul XXI,
insă secolul XX a luat prin surpindere omenirea prin înregistrarea unor
cutremure devastatoare, care au rămas în istorie ca fiind cele mai cumplite
dezastre din toate timpurile. Atunci s -au înr egistrat peste 30 de cutremure de
intensități mari în care și -au pierdut viața aproximativ 2.670.000 de oameni;
peste 12.000.000 de oameni au fost răniți și mai mult de 28.900.000 au rămas
fără adăpost.
Din punct de vedere al magnitudinii, cel mai puternic cutremur s -a
produs în Chile, în 1960 și a avut 9,5 grade pe scara Richter, iar seismul cu
cele mai multe victime omenești a fost, potrivit geologilor americani, cel din
China, în 1556, în urma căruia cel puțin 830.000 de oameni și -au pierdut
viața.
Cutre murele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie în
interiorul Pământului în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate.
Suprafața de -a lungul cărora rocile „se rup” și se deplasează se numește plan
de falie. 4
Producerea cutremure lor, deși a fost observată din cele mai vechi
timpuri, a rămas un fenomen încă insuficient explicat și imposibil de prevăzut
cu o marjă de eroare acceptabil de mică pentru a putea fi luate măsurile de
salvare necesare. Numărul uriaș de victime al cutremure lor și enormele
distrugeri de bunuri culturale și materiale, plasează acest fenomen printre cele
mai periculoase dezastre naturale. Chiar dacă există încercări de predicție, mai
mult sau mai puțin reușite, cel mai important pas în studiul cutremurelor îl
constituie identificarea locurilor de mare risc și proiectarea unor structuri
rezistente la cutremurele maxime ce se pot produce în locurile respective.
Recentele catastrofe seismice produse în cele mai avansate țări ale lumii î n
domeniul seismologiei și al ingineriei seismice: SUA, Japonia și Rusia au
spulberat mitul progresului î n predicția seismică și au scos în evidență carențe

3 Dumitru Enescu, Cutremurele de pământ pe înțelesul tuturor , București , Editura Polirom,
2008, p.12.
4http://www.infp.ro/despre -cutremure/#ch_ 0, accesat în 23.05.2015.

10 din 53
în estimarea hazardului seismic și în luarea măsurilor de protecție
antiseismică.
1.2.1. Seismicit atea la nivel mondial
Analiza înregistrărilor seismice de la diferite observatoare seismografice
permite determinarea poziției cutremurelor. În acest mod, s -a obținut o
imagine de ansamblu a distribuției seismelor pe pământ. Zonele cu o activitate
seismică importantă sunt concentrate de -a lungul unor centuri, care
delimitează zone continentale și oceanice întinse.

Figura 1.1. Distribuția mondială a cutremurelor (Bolt, 2001)

În centura Circumpacifică, de exemplu, au loc aproximativ 81% din
cutremurele ma jore de pe Terra. Alte 17% din cutremurele majore sunt
localizate de -a lungul centurii Al pide. Alte concentrări de activități seismice
pot fi observate în zonele oceanice, cum ar fi cele din mijlocul oceanului
Atlantic și al oceanului Indian. În aceste zone se află lanțuri de munți
submarini, iar erupțiile vulcanice sunt frecvente. Concentrări masive de
cutremure de mare adâncime, de până la 680 km, pot fi observate în lanțurile
de insule din oceanul Pacific și Caraibele de est.
Undele seismice generate de un cutremur iau naștere undeva sub
suprafața terenului, prin alunecarea bruscă a marginilor unei falii, prin care se
eliberează energia de deformație acumulată în masivul de rocă. Cu toate că în
cazul cutremurelor naturale sursa seismică este distribuit ă într -un volum de
rocă, este convenabilă considerarea simplificată a sursei seismice ca fiind un
punct în care iau naștere undele seismice. Deși multe focare se află la
adâncimi mici, în unele regiuni acestea se situează la sute de kilometri
adâncime.

11 din 53
Cutremurele pot fi clasificate în funcție de adâncimea hipocentrului în:
• Cutremure de suprafață, cu adâncimea hipocentrului mai mică de 70
km;
• Cutremure intermediare, cu adâncimea hipocentrului între 70 și 300
km;
• Cutremure de adâncime, cu adâncimea hipoce ntrului mai mare de 300
km;5
Cutremurele de suprafață au consecințele cele mai devastatoare, acestea
contribuind la aproximativ 75% din energia seismică totală eliberată de
cutremure la nivel mondial. Exemple de zone afectate de cutremure de
suprafață sunt California (SUA), Turcia, Banat (România).
Majoritatea cutremurelor medii și puternice de suprafață sunt urmate de
post-șocuri , care se pot produce la perioade cuprinse între câteva ore și câteva
luni după șocul principal. Câteodată, replicile sunt sufici ent de puternice
pentru a crea distrugeri construcțiilor slăbite de cutremurul principal. Doar
puține dintre cutremure sunt precedate de ante-șocuri provenind din zona
hipocentrală, sugerându -se folosirea acestora pentru prezicerea șocurilor
principale.6 Regiunile afectate de cutremurele de pământ cu focare
intermediare și de adâncime includ România (sursa subcrustală Vrancea),
Marea Egee, Spania, Anzii din America de Sud, insulele Tonga, Samoa, Noile
Hebride, Marea Japoniei, Indonezia și insulele Caraibe .
1.2.2. Activitatea seismică în România
Seismologii, geologii și geofizicienii au analizat structura tectonică a
zonei, ajungând la concluzia că un model adecvat îl reprezintă un conglomerat
de plăci convergente în Vrancea. În zona subducției acestora se produc
fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi datorită proceselor de rupere,
alunecare etc.

Figura 1.2 Zonele seismice din România

5Dumitru Enescu, Cutremurele de pământ pe înțelesul tuturor , București, Editura Polirom,
2008, p.27 .
6 http://www.infp.ro/despre -cutremure/#ch_1 , accesat în 27.04.2015.

12 din 53

Alte zone seismice active importante sunt situate în Carpații Meridionali
(zona Făgăraș – Câmpulung și zona Moldova Nou ă), Banat, Crișana –
Maramureș.
Din studierea hărții zon elor seismice pe teritoriul României, putem defini
4 zone seismice, în care riscul de producere a răniților și deceselor, ca urmare
a acțiunii violente a cutremurelor, este diferit.
Zona I
Cutremurele au o dezvoltare teritorială mai redusă, acoperind o populație
de aproximativ 2 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 48%, în
care se pot produce cutremure cu magnitudinea maximă de 8,5 grade pe
scara Richter, cuprinzând zona Vranc ea și î mprejurimele imediate.
Regiunea Vrancea este o regiune seismică deosebit de complexă de
convergență continentală, caracterizată de cel puțin trei unități tectonice în
contact: Placa Est -Europeană și subplăcile Intra -Alpină și Moesică.
Activitatea se ismică cea mai puternică din România se concentreză la
adâncimi intermediare de (60 -200 km), într -o placă subdusă veche, aproape
verticală. Observarea a 1 – 6 evenimente cu magnitudinea > 7.0 pe secol într –
un volum focal foarte restrâns implică un nivel înalt al deformării active care
nu se observă clar în deformarea crustei. Admițând ipoteza decuplării plăcii
subduse de crustă rămâne totuși deschisă problema modului în care se
reflectă def ormația din domeniul subcrustal în cea din domeniul crustal. 7
O caracteristică a cutremurelor vrâncene este aceea că ele se resimt mai
slab în interiorul arcului carpatic, izoseistele fiind, pe această direcție strâns
distanțate până la câțiva zeci de kil ometri de la zona epicentrală. Numărul
mediu anual de cutremure cu magnitudinea mai mare decât 5 produse în
Vrancea la adâncimi i ntermediare (60 – 220 km) este 1.78 cutremure/an.8
Zona II
Efectele unor cutremure cu epicentrul în Vrancea se întind pe
aproximativ 14 județe acoperind o populație de aproximativ 10 milioane de
locuitori cu un grad de urbanizare de 60%, cuprinzând o parte din Moldova și
Muntenia, în care cutremurele cu epicentrul în Vrancea se manifestă cu o
ciclitate maximă de 40 – 50 ani și o magnitudine maximă de 8 grade pe scara
Richter.9
Zona III
Cuprinde o parte din nordul Moldovei, Transilvania și Oltenia, sudul
Munteniei și Dobrogea, întinzându -se pe aproximativ 14 județe cu o
populație de 6 milioane de locuitori cu un grad de urba nizare de 48%, în care

7Enescu D., Mărmu reanu Ghe, Enescu B. , Proceduri pentru hazarde seismice generate de
cutremurele din Vrancea , București, Editura Humanitas,2004, p.57.
8Ibidem, p. 84.
9 Gheorghe Marmureanu , Cercetări privind hazardul seismic local a l zonei metropolitane
București , București, Editura Tehnopress, 2010, p.56.

13 din 53
cutremurele ating o magnitudine maximă de 7 grade pe scara Righter și o
ciclitate de 40 – 50 ani.10
Zona IV
Acoperă aproximativ 13 județe, cuprinzând nordul Moldovei, Podișul
Transilvaniei și Banatul, înglobând o populație de 7 milioane de locuitori cu
un grad de urbanizare de 52%, în care cutremurele pot atinge o magnitudine
maximă de 6 grade pe scara Richter.
Analizând riscurile seismice de pe teritoriul României, observăm că
principalul focar seismic se află în zona Vrancea, în care mișcările plăcilor
tectonice produc cutremure la o adâncime de 60 – 100 km ș i cu magnitudine
maximă M= 8 grade pe scara Richter, cu o periodicitate de 40 – 100 de ani.11

1.3. Principalele caracteristici ale unui seism

Continentele se deplasează continuu și lent, producând mo dificări ale
scoarței terestre î n urma acumulărilor energetice în roci ș i a erupțiilor
vulcanice, generatoare de rupturi și prăbușiri de amploare în interiorul
litosferei. Aceste fenomene se manifestă periodic î n crusta terest ră prin
mișcări bruște și violente care sunt înregistrate la suprafața liberă a terenului
sub forma cutremurelor.
O măsură strict cantitativă a cutremurelor a fost introdusă de Wadati în
1931 în Japonia și dezvoltată în 1935 de Charles Richter în Californi a, SUA.
Richter a definit magnitudinea locală ML a unui cutremur ca fiind logaritmul
cu baza zece a amplitudinii în microni (10 ̵ ³mm) înregistrată cu un seismograf
Wood -Anderson amplasat la o distan ță de 100 km de epicentru:
M L = log A – log A 0 12
log A = o valoare standard in funcție de distanță, pentru instrumente
aflate la alte distanțe decât 100 km, dar nu mai departe de 600 km de
epicentru.
Relația implică creșterea de zece ori a amplitudinii deplasărilor
înregistrate de seismograf la creșterea magni tudinii cu o unitate.
Mărimea unui cutremur e determinată luând în calcul amplitudinea
maximă de pe înregistrarea seismică și distanța dintre locația seismografului
și epicentrul cutremurului. Acești parametri sunt introduși într -o relație ce are
ca rezultat o valoare adimensională – magnitudinea cutremurului – definită ca
o măsură a energiei eliberate î n focar.

10 Ibidem,p. 63
11Ibidem, p.72 .
12A. Tugui, M. Craiu, M. Radulian, 2009, Seismologia zonei Vrancea , Buzău , Editura
Romprint,2010,p. 325.

14 din 53

Figura 1.3 Elementele unui seism13

• focar ( hipocentru ) – punctul teoretic în care se produce ruptura
inițială (în realitate există o zonă fracturată ) unde se declanșează .
• epicentru – punctul situat la suprafaț a Pămâ ntului, pe verticala
focarului.
• adâncimea focarului – distanț a pe verticală dintre epicentru si focar.
• magnitudine – parametru care arată cantitatea de energie eliberat ă de
un cutremur.
1.3.1. Intensitatea și magnitudinea
Magnitudinea este o măsură a energiei eliberate de un cutremur, fiind o
valoare unică pentru un eveniment seismic, spre deosebire de intensitate, care
are valori diferite în funcție de distanța față de epic entru ș i condițiile locale de
amplasament. Magnitudinea se bazează pe măsurători instrumentate și astfel
nu prezintă gradul de subiectivism pe care îl are intensitatea seismică.
Magnitudinea unui seism se masoară în mod uzu al pe Scara Richter.
Scara de magnitudine este exponenț ială: o creștere cu o unitate a magnitudinii
corespunde cu o creștere de 30 de ori a energiei eliberate.14 De exemplu,
pentru un cutremur de magnitudine 6.0 energia eliberată este de aproximativ
30 de o ri mai mare decât la un cutremur de magnitudine 5.0, în timp ce la un
cutremur de magnitudine 7.0 energia eliberată este de aproximativ 900 de ori
(30 x 30) mai mare decât la un cutremur de magnitudine 5.0.
Scara Richter a fost imaginată în 1935 de Charles Richter și Beno
Gutenberg, de la California Institute of Technology, pentru a măsura

13 http://www.infp.ro , accesat în 21.06.2015.
14 Ghe. Mărmureanu, Cercetari privind managementul dezastrelor generate de
cutremurele româ nesti ,București, Editura Tehnopres, 2009, p 52 .

15 din 53
magnitudinea (puterea) unui cutremur . Este o scară logaritmică , pentru că
magnitudinea, după Richter, corespunde logaritmului măsurării amplitudinii
undelor de volum (de tip P și S), la 100 km de epicentru și este gradată de la 1
la 10 conform tabelului următor:

Tabel 1.1 Scara Richter
Magnitudine
Richter Descriere Efecte Frecvență de
producere
sub 2,0 micro Microseisme; nu se simt. 8.000 pe zi
2,0–2,9
minor De obicei nu se simt, dar sunt
măsurate/înregistrate. 1.000 pe zi
3,0–3,9 Adeseori se simt, dar rareori
produc pagube. 49.000 pe an
4,0–4,9 ușor Trepidații percepta bile ale
obiectelor în interiorul clădirilor,
zgomote prin lovire; pagube
importante sunt puțin probabile. 6.200 pe an
5,0–5,9 moderat Pot provoca pagube importante,
pe porțiuni restrânse, la clădirile
prost construite și pagube ușoare
la clădirile bine construite. 800 pe an
6,0–6,9 puternic Pot provoca distrugeri în zone
populate pe o rază de până la
circa 160 km. 120 pe an
7,0–7,9 major Pot provoca distrugeri importante
pe întinderi mari. 18 pe an
8,0–8,9
important Pot provoca distrugeri importante
în zone situate la sute de k ilometri 1 pe an
9,0–9,9 Devastează zone pe o rază de mii
de kilometri. 1 la 5 ani
10,0 devastator Nu s-au înregistrat; necunoscută

Intensitatea seismică reprezintă cuantificarea consecințelor unui
cutremur pe o scară specifică de 12 grade, privind efectele avute asupra
populației, a construcțiilor și a mediului natural. Intensitatea seismelor se
apreciază după gravitatea distrugerii clădirilor, construcțiilor, după tipul și
amploarea deformărilor suprafeței terestre și după reacțiile populației la șocul
seismic conform tabelului prevăzut la anexa nr. 1 .

16 din 53
Intensitatea unui cutremur este stabilită de Scara Mercalli, inventată de
seismologul italian Giuseppe Mercalli, pe baza observațiilor personale,
subiective, din timpul cutremurului.
Între scara Mercalli și scara Richter nu există o proporționalitate stric tă.
Un cutremur are multe variabile care îl pot face mai mult sau mai puțin
distructiv. De exemplu , un cutremur de su prafață de 6.5 grade pe scara
Richter poate distruge total o zonă de mică întindere în timp ce același
cutremur nu ar produce daune semnifi cative dacă ar fi fost de mare adâncime.
Accelerațiile orizontale din sol, durata cutremurului și perioada undelor
seismice sunt printre cei mai importanți factori care determină nivelul de
avarii. Clădirile sunt proiectate luând în calcul accelerațiile la terale maxime
ce pot apărea, nu magnitudinea cutremurului.15
1.3.2 . Undele seismice
Mișcarea seismică se datorează diverselor tipuri de unde generate de
alunecarea bruscă a plăcilor tectonice de -a lungul unei falii. Propagarea
undelor P și S prin scoarța terestră este însoțită de reflexii și refracții multiple
la interfața dintre roci de diferite tipuri. Din punctul de vedere al unui inginer
constructor, nu este foarte importantă distincția între cele patru tipuri de unde,
ci efectul global al acestora, în termeni de intensitate a mișcării seismice într –
un amplasament. Cu toate acestea, mișcarea seismică într -un amplasament
este afectată în cea mai mare măsură de undele S, iar în unele cazuri și de
undele de suprafață.16
Există două tipuri principale de unde seismice: unde de volum și unde de
suprafață. Undele de volum se propagă prin interiorul pământului și pot fi de
două tipuri: P și S.
Undele P (de volum ) sunt cunoscute și ca unde primare sau
longitudinale. Sunt unde s eismice care generează o serie de comprimări și
dilatări ale materialului prin care se propagă. Undele P au viteza cea mai mare
și sunt primele care ajung într -un am plasament dat. Acest tip de undă se poate
propaga prin solide, cât și prin lichide. Deoarec e terenul și rocile rezistă
relativ bine la ciclurile de compresiune -întindere, de obicei impactul undelor
P asupra mișcării seismice dintr -un amplasament este cel mai mic.
Undele S (de volum) sunt cunoscute ca și unde secundare, de forfecare,
sau transver sale.
Undele S imprimă deformații de forfecare în materialul prin care se
propagă. Aceste unde se pot propaga doar prin materiale solide. Viteza de
propagare a undelor S este mai mică decât a undelor P, în schimb efectul
undelor asupra mișcării seismice d intr-un amplasament este cel mai mare. 17

15 http://inforisx.incerc2004.ro/undele_seismice.htm , accesat în 01.07.2015.
16 http://earthquake.usgs.gov/contactus/golden/neic.php , accesat în 21.05.2015 .
17 http://www.infp.ro/despre -cutremure/#ch_2 , accesat în 30.06.2015 .

17 din 53

Figura 1.4 Reprezentarea schematică a undelor seismice de volum – P și S

Undele de suprafață rezultă din interacțiunea undelor de volum cu
suprafața terenului. Undele de suprafață se propagă doar în apropierea
suprafeței terenului, și pot fi de tip Rayleigh și Love.
Undele Rayleigh sunt similare undelor create de o piatră aruncată într -un
vas cu apă. Mișcarea particulelor are loc într -un plan vertical.
Undele Love sunt similare undelor S, fiind unde transversale care se
propagă la suprafața terenului însă mișcarea particulelor terenului are loc în
plan orizontal.

Figura 1.5 . Reprezentarea schematică a undelor Rayleigh și Love

Eliberarea energiei care se dezlănț uie la hipocentru este rapidă , mișcarea
propagâ ndu-se de -a lungul faliei, iar tensiunile s cad foarte repede la z ero.

18 din 53

Totuși, energia elastică, î nmagazinată pe o rază mare a focarulu i unui
cutremu r puternic nu poate fi eliberată deodată în î ntreg ime, așa că , ulterior,
au loc o serie de replici de i ntensitate din ce în ce mai mică (unde atenuate).18
Durata cutremurelor este, in general mică (de la câteva fracțiuni de
secundă la câteva secunde), însă vibraț iile respective se pot repeta, la intervale
de timp mai sc urte sau mai lungi.
1.3.3. Cauzele cutremurelor
Majoritatea cutremurelor pot fi explicate coerent de teoria plăcilor
tectonice. Conform acestei teorii, învelișul exterior al Păm ântului este format
din câteva masive imense de rocă relativ stabile, denumite plăci tectonice.
Principalele plăci tectonice sunt reprezentate în Figura 1.4. Acestea au în
medie o grosime de aproximativ 80 kilometri și sunt deplasate de mișcarea de
convecție din manta, care la rândul său este creată de căldura generată în
nucleu.
Mișcarea relativă a plăcilor tectonice este responsabilă pentru o parte
importantă a activității seismice mondiale. Coliziunea dintre plăcile
litosferice, distrugerea margi nilor plăcilor tectonice în zonele de subducție
(zone convergente) la alunecarea unei plăci sub o altă placă, sau expansiunea
în zona rifturilor oceanice (zone divergente) sunt toate mecanisme care
produc tensiuni și fracturi semnificative în scoarța teres tră. Multe cutremure
majore se datorează alunecării de-a lungul faliilor transcurente.
Figura 1. 6 Principalele plăci tectonice

Cutremurele generate la marginile active ale plăcilor tectonice poartă
denumirea de cutremure inter -placă cu o viteză medie de dep lasare a plăcilor
tectonice de 2-5 cm/an.

18 Gh. Marmureanu, M. Radulian, M. Craiu, A.Craiu, Reevaluarea magnitudinii
cutremurelor pentru principalele zone seismice din Romania , Cluj, Editura Flamingo,
2012, p. 83.

19 din 53
Pe lângă cutremurele generate la marginile active ale plăcilor tectonice ,
câteodată se produc cutremure devastatoare în interiorul plăcilor tectonice.
Acestea din urmă poartă denu mirea de cutremure in tra-placă. Astfel de
cutremure indică faptul c ă plăcile litosferice nu sunt ne deformabile și că în
interiorul acestora se pot produce fracturi. Exemple ale unor astfel de
cutremure sunt cele din nord -estul Iranului, New Madrid (Missouri, SUA),
Charleston (Carolina de Sud, SUA), nordul Chinei.
Cu toate că activitatea tectonic ă este responsabilă pentru majoritate a
cutremurelor, acestea pot fi generate și de terțe cauze. Printre acestea se
numără:
• Cutremurele de natură vulcanică. Cei mai mulți vulcani sunt amplasați
pe marginile active ale plăcilor tectonice. Există și vulcani intra -placă, cum
sunt de exem plu vulcanii din insulele Hawai . Cutremurele de natură vulcanică
sunt rela tiv rare și de mică intensitate și pot fi produse de exploziile vulcanice,
de mișcarea magmei sau de prăbușirea magmei solidificate de pe coșul
vulcanului pe vatra acestuia.19
• Exploziile . Cutremurele pot fi produse de detonări subterane ale unor
dispozitive chimice sau nucleare. Exploziile nucleare subterane care au avut
loc în trecut au generat cutremure cu magnitudini ajungând până la 6.
• Cutremurele de prăbușire . Această categorie de cutremure are
intensități mici și se datorează prăbușirii tavanului unor mine și caverne. O
altă modalitate de producere a acestor cutremure constă în desprindere a
explozivă a unor volume mari de rocă de pe pereții minelor din cauza
tensiunilor acumulate. Astfel de cutremure au fost observate în Canada și
Africa de Sud.
• Cutremurele induse de rezervoare de apă masive . Au fost observate
creșt eri ale activității seismice în zone în care au fost construite baraje mari de
apă. Calculele au demonstrat că tensiunile generate de încărcarea din apă sunt
prea mici pentru a conduce la fractura rocii de bază. Cea mai plauzibilă
explicație constă în faptul că roca din vecinătatea barajelor de apă se află deja
într-o stare de tensiune, gata să alunece. Umplerea rezervorului cu apă fie
duce la creșterea stării de tensiune și generează alunecarea, fie presiunea apei
din fisuri micșorează rezis tența faliei, fie au loc ambele fenomene20.

1.3.4. Efectele unui seism
Teama de un eventual cutremur devastator este una dintre cele mai
frecvente temeri care macină în prezent milioane de oameni. În special cei
care trăiesc în zone seismice sunt preocupați permanent de incidența acestor
fenomene.

19 Ibidem, p 89 .
20 Ghe. Mărmureanu , op.cit, p127.

20 din 53
Principalele efecte ale seismelor sunt asupr a infrastructurii zonei afectate
de cutremur și nu în subsidiar asupra populației și constau în distrugerea totală
sau parțială a unor clădiri vulnerabile; dist rugerea unor elemente componente
ale unor clădiri sau avarierea lor; distrugerea/avarierea unor echipamente și
instalații din clădiri a unor rețele publice de utilitate vitală (de alimentare cu
apă, gaze, energie electrică, energie termică, transport, comu nicații) și
izolarea unor zone; distrugerea și avarierea construcțiilor civile și industriale,
instalațiilor, rețelelor de apă, gaze, termoficare, electricitate, telecomunicații,
canalizare; apariția de incendii și explozii în clădiri sau în cartiere/localități;
blocarea unor intersecții de străzi principale, ca urmare a prăbușirii unor
clădiri și împiedicarea oper ațiunilor de salvare -ajutorare; posibilitatea
apariției unor epidemii, ca urmare a degradării calității factorilor de mediu și a
condițiilor de igienă individuală și colectivă; consecințe directe asupra
populației prin crearea de victime ca urmare a prăbușirii construcțiilor,
incendiilor sau inundațiilor postseismice ; acțiuni indirecte asupra populației
ca urmare a fenomenelor secund are – panică, zvonuri, reacții psihice;
alunecări și prăbușiri de teren, avalanșe; formarea unor valuri maritime care
pot acționa distructiv în zona de coastă și în porturi.
În funcție de locul de producere și mărimea cutremurului, în strânsă
legătură cu u nele condiții specifice locale, mișcările seismice pot conduce la
apariția unor efecte sau dezastre complementare cum ar fi: inundații, ca
urmare a avarierii sau distrugerii unor lucrări hidrotehnice, blocării sau
devierii cursurilor unor ape curgătoare; c ontaminarea chimică sau radioactivă,
ca urmare a unor accidente chimice sau nucleare; explozii și incendii, ca
urmare a unor accidente tehnologice; accidente în transportul rutier și pe calea
ferată, ca urmare directă a mișcării seismice sau prin avarierea ori distrugerea
căilor rutiere sau a căilor ferate.
Cutremurele se pot produce brusc, fară nici un semn de avertizare. Acest
tip de dezastru este cu atât mai grav cu cât manifest ările lui sunt mai violente.
Efectele sale pot fi considerabil diminuate, atât din punct de vedere material,
cât și al stresului, printr -o pregătire ade cvată a populației. O bună pregă tire
practică și teoretică în acest domeniu are ca efect imediat reducerea daunelor
materiale și a pierderilor de vieți omenești.

21 din 53
CAPITOLUL II
CONSIDERAȚII PRIVIND INTERVENȚIA
STRUCTURILOR DE GENIU PENTRU LIMTAREA
EFECTELOR DEZASTRELOR DE ORIGINE GEOLOGICĂ

2.1. Cadrul normativ internațional și național care reglementează
intervenția la dezastre

Parteneriatul pentru Pace a permis NATO să coopereze cu partenerii săi
în apărarea împotriva dezastrelor și în răspunsul la dezastre în țările partenere
și în țările NATO. În timp ce un program de cooperare de succes în domeniul
Planificării Urgențelor Civile este îmb unătățirea continuă a alertei civile în
țările partenere, crearea Centrului pentru Coordonare Euro -Atlantică pentru
Răspuns la Dezastre și dezvoltarea Unității Euro -Atlantică pentru Răspuns la
Dezastre reprezintă un pas important în efortul colectiv al statelor în oferirea
asistenței pentru populația lovită de dezastre majore. Mai mult, programul de
cooperare at estă bunăvoința țărilor membre de implicare în colaborarea
practică într -o zonă de importan ță maximă pentru toate națiunile și o feră o
competență operațională.
2.1.1 . Reglement ări internaționale
Implicarea NATO în asistarea dezastrelor la ni vel internațional are o
istorie îndelungată. De la crearea Alianței în 1949, NATO a dat întotdeauna o
mare importanță protejării populației. Confruntându -se cu posibile amenințări
de război care ar fi putut include arme nucleare, Alianța a început să dezvolte
diverse măsuri în domeniul protecției civile și s -a dovedit că posibilitățile de
protecție a le populației împotriva efectelor războiului pot fi de asemenea
folosite împotriva efectelor d ezastrelor. În anul 1953, ca urmare a inundațiilor
dezastroase din Marea Nordului, NATO a avut un plan aprobat de asistență
pentru dezastru. Din 1958, Consiliul Nord Atlantic a dezvoltat proceduri
pentru coordonarea de către NATO, între țările membre, a as istenței în caz de
calamități naturale. 21
Mecanismul UE de protecție civilă acoperă întregul ciclu al unui
dezastru: prevenire, pregătire, reacție. Numărul țărilor participante se ridică în
prezent la 32 –cele 28 de state membre ale UE, Islanda, Liechtens tein,
Norvegia și fosta Republică i ugoslavă a Macedoniei. Orice țar ă din interiorul
sau din afara UE ale cărei capacități sunt depășite de un dezastru poate

21 http://www.nato.int/cps/en/natohq/structure.htm , accesat în 01.05.2015.

22 din 53
solicita asistență prin inter mediul mecanismului de protecți e civilă. Când o
țară afectată de un de zastru solicită asistență, Centrul de Coordonare a l
Răspunsurilor pentru Situații de Urgență (ERCC) informează toate țările
participante la mecanismul de protecție civilă cu privire la nevoile specifice
ale țării în cauză. Statele participante trimit la fa ța locului experți și asigură
asistența de care este nevoie. Ar putea fi vorba, printre altele, de echipe de
salvare, de unități medicale, de pompe de înaltă capacitate sau de instalații de
purificare a apei.
ERCC contribuie la coordonarea intervenției UE , centralizând cererile și
ofertele de asistență, facilitând și deseori cofinanțând transportul persoanelor
sau al materialelor necesare și trimițând pe teren echipe de monitorizare. 22
Mecanismul UE de protecție civilă consolidează și pregătirea în caz de
dezastre în statele participante, de exemplu prin programe de formare,
exerciții sau schimburi de experți. Ele contribuie la accelerarea și mai buna
coordonare a asistenței, promovează transferul de cunoștințe și crearea de
rețele. Proiectele privind preve nirea și pregătirea beneficiază, de asemenea, de
finanțare. Acestea pot viza încurajarea cercetărilor având ca obiect aspecte
legate de dezastre, consolidarea mecanismelor de avertizare timpurie sau
sprijinirea campaniilor de sensibilizare destinate public ului larg23.
Bazându -se pe propunerea Rusiei pentru „Bune Practici ale Organizației
în Domeniul Asistenței în cazul Dezastrelor” și pe “Politica NATO pentru
Asistarea Dezastrelor pe timp de Pace”, Înaltul Comitet de Planificare pentru
Situații de Urgență Civilă, a dezvoltat politica pentru Capacitatea Euro –
Atlantică, modalitățile de includere a Centrului pentru Coordonare Euro –
Atlantică pentru Răspuns la Dezastre (EADRCC) la Comandamentul NATO
și nepermanența Unității Euro -Atlantice pentru răspuns la dezastre (EADRU).
Înființarea EADRCC a fost autorizată la data de 29 mai 1998, și a fost
inaugurat pe 3 iunie 1998, în prezența Secretarului General NATO,
ambasadorului Rusiei la NATO și a unui reprezentant al Biroului ONU pentru
Coordonarea Activităților Umanitare. EADRCC este condus de către
Directorul de Plan ificare a Urgențelor Civile cu personalul adițional, secondat
de către NATO și țările partenere. În cazul unui dezastru major, poate avea
loc o creștere numerică a personalului Centrului cu alte divizii ale Statului
Major Internațional NATO. EADRCC are de asemenea în mod permanent un
ofițer de legătură cu Biroul Națiunilor Unite pentru coordonarea Activităților
Umanitare.24
A doua componentă a Capacității Euro -Atlantice pentru răspuns la
dezastre, Unitatea Euro -Atlantică pentru Răspuns la D ezastre (EADRU) este
o unitate multinațională mixtă, formată din militari și civili fără statut
(personal calificat de salvare, unități medicale și de alt fel; echipamente și

22 http://europa.eu/about -eu/index_ro.htm , accesat în 12.03.20 15.
23 http://www.nato.int/eadrcc/sop/sop.htm , accesat în 08.06.2015 .
24 http://www.nato.int/eadrcc/sop/sop_eadrcc/sop_eadrcc.htm , accesat în 14.04.2015.

23 din 53
materiale; resurse și transport) care au fost oferiți pe bază de voluntariat de
către țările membre . EADRU poate fi înființată în cazul unor dezastre majore
naturale sau tehnologice, în urma unei cereri din partea țării afectate sau în
sprijinul unei organizații internaționale relevante. Compoziția și mărimea
EADRU multinaționale vor fi determinate de c ererile bazate pe evaluarea
internațională a fiecărui dezastru.
Pentru a asigura atât fun cționarea EADRCC cât și a EADRU și pentru a
asigura interoperativitatea între elementele naționale, au fost realizate, pe o
bază standard, instruiri și exerciții potrivite. Activitatea națională în această
zonă a fost suplimentată prin exerciții internaționale, pentru a exersa diverse
elem ente ale cooperării în cadrul EADRU. Pentru a îmbunătăți cooperarea ar
trebui luate în considerare programele și proiecte dezvoltate de Națiunile
Unite, legate de proceduri pentru ghiduri la misiuni, reglementări, instruiri și
exerciții.
Planificarea pre -dezastru este esențială pentru răspunsul eficient la
dezastru. Țările membre NATO sunt încurajate să facă sc himb de date prin
Directorul de Planificare a Urgențelor Civile, la cel mai bun nivel posibil,
pentru a ajuta la prognoza sau notificarea potențialelo r efecte ale dezastrelor
care au avut loc sau care ar putea avea loc. Schimbul de informații de acest
gen are loc între agențiile tehnice ale țărilor și în cadrul organizațiilor
internaționale precum ONU, recunoscându -se rolul de lider al ONU în
asistența împotriva dezastrelor internaționale. În concordanță cu politica
legată de practicile îmbunătățite de cooperare în domeniul asistenței la
dezastrele internaționale, una dintre funcțiile Centrului de Coordonare Euro –
Atlantic de Răspuns la Dezastre (EADRCC) este să realizeze planuri
conforme și proceduri, pentru utilizarea EADRU luând în considerare
estimările riscului național.
2.1.2 . Reglementări naționale
Apartenența țării la Alianța Nord -Atlantică a amplificat participarea unor
structuri militare române ști la executarea unor misiuni în afara teritoriului
național și a nuanțat contribuția României la apărarea colectivă. Armata
României, ca instituție a statului, are de îndeplinit o gamă sporită de misiuni,
de la apărarea suveranității și independenței țăr ii până la misiuni umanitare.
Toate acestea sunt prevăzute în Constituția țării și în acte normative
referitoare la apărarea și securitatea țării.25
Regimul politic dintr -un stat își pune amprenta, printre altele, și pe
conținutul misiunilor forțelor armat e. Astfel, România, după 1989, odată cu
schimbarea regimulu i politic din țară, a stabilit cu claritat e care su nt misiunile
armatei naționale atât în plan intern c ât și internațional. În acest sens, o
dovadă o constituie prevederile Constituției țării care precizează: „Armata

25 http://www.nato.int/eadrcc/sop/sop_eadrcc/sop_eadrcc.htm#NATO and EADRCC ,
accesat în 01.07.2015.

24 din 53
este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a
independenței și unității statului, a integrității teritoriale a țării și a
democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la
care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele
de alianță militară și participă la acțiuni privind menținerea sau restabilire a
păcii”.26 .
„Misiunea fundamentală a Armatei României constă în apărarea
intereselor naționale ale României, în condițiile democrației constituționale și
ale controlului democratic și civil asupra forțelor armate. Armata trebuie să
fie pregătită să prevină, să descurajeze și să contracareze o eventuală
agresiune armată împotriva României și aliațilo r săi.”27
Armatei României, conform documentelor politi co-militare în domeniu,
pe lângă misiune a fundamentală îi revine obligaț ia de a sprijini institu țiile
statului ș i a autorităților locale în caz de urgențe civile prin:
• Participarea cu forțe și sprijin logistic pentru limitarea și înlăturarea
efectelor dezastrelor – Armata României contribuie la operațiuni de limitare și
înlăturare a efectelor dezastrelor, la solicitarea autorităților civile;
• Sprijin în caz de accident c himic, biologic, nuclear sau radiologic –
Armata României oferă la cerere, asistență autorităților civile în caz de
accidente la instalațiile și laboratoarele biologice, chimice și nucleare;
• Sprijinirea acțiunilor de căutare și salvare – Armata României e xecută
misiuni de căutare și salvare în sprijinul populației civile, în funcție de
resursele disponibile, complementar e și în coordonare cu alte instituții
responsabile.
Operațiile de răspuns la crize (Crisis Response Operations) desfășurate
sub mandate ONU și conduse de către NATO include operațiile în sprijinul
păcii, dar nu se limitează doar la acestea. Ele reprezintă latura militară a
procesului de management al crizelor de către alianța Nord -Atlantică . În
cadrul acestor operații, Forțele Terestre des fășoară, preponderent în teatrele
de operații în afara teritoriului național, misiuni în cadrul operațiilor non –
articol 5.
Clasificarea operațiilor de r ăspuns la crize î n funcție de natura acțiunii se
împart astfel:
• Operații în sprijinul păcii (Peace Supor t Operations – PSOs);
• Operații în sprijinul asistenței umanitare;
• Operații cu ajutorul militar acordat autorităților civile;
• Operații pentru impunerea embargoului și a sancțiunilor;
• Operații în sprijinul intervenției la dezastre;
• Operații de căutare și salvare;

26 Constituția României, București, Regia Autonomă Monitorul Oficial, 2003, p.66.
27 Guvernul României, Carta albă a securității și apăr ării naționale, București, 2004,p.30 .

25 din 53
• Operații în sprijinul operațiilor de evacuare a necombatanților;
• Operații de extracție.
În operațiile de sprijin intern, forțele destinate acestor misiuni acționează
conform prevederilor în vigoare referitoare la starea de neces itate, de urgență
sau de asediu și cu acordurile încheiate cu organele administrației publice
central e sau locale. Comandanții trebuie să facă o anali ză temeinică a
competențelor legale pentru fiecare misiune pentru că legea poate interzice
anumite tipuri de activități pe t impul operațiilor de sprijin. Operațiile de
sprijin intern completează și suplimentează eforturile și resursele instituțiilor
și organizațiilor central e sau locale. Sunt precedate, de regulă, de o decizie a
autorității constituționale abilitate cu privire la un dezastru sau o urgență de
proporții.
În operațiile de sprijin intern, se execută o perații de salvare în caz de
calamități natural e și dezastre; sprijinul managementului consecințelor
accidentelor nucleare, biologice, chimice, radiologice și a explozi ilor de mare
amploare și asistență a comunității.28
Regulamentul privind managementul situațiilor de urgență în Ministerul
Apărării Naționale stabilește principalele activități, măsuri și acțiuni
întreprinse de Ministerul Apărării Naționale pentru îndeplini rea funcțiilor de
sprijin repartizate acestuia, potrivit legislației în domeniul situațiilor de
urgență.
Principalele funcții de sprijin care se îndeplinesc de către ministere și
alte organe centrale în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență sunt:
• monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice precum și a efectelor
negative ale acestora;
• informarea, înș tiințarea și avertizarea populaț iei;
• planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor;
• comunicații și informatică;
• căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor;
• evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate;
• acordarea asistenței medicale de urgență;
• prevenirea îmbolnăvirilor în masă;
• prevenirea, localizarea și stingerea incendiilor;
• neutralizarea efect elor materialelor periculoase;
• asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție,
persoanelor evacuate și a altor resurse;
• efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile
și amenajările afectate;
• asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau
evacuate;

28 General corp de armată dr. Eugen Bădălan, col. Teodor Frunzeti, Acțiuni militare altele
decât războiul , București, Editura Militară, 2001, p.65.

26 din 53
• asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate;
• asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități;
• efectuarea depoluării și decontaminării;
• menținerea și restabilirea ordinii publice;
• logistica intervențiilor;
• reabilitarea zonei afectate;
• acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri și asistență
socială și religioasă.29
Activităț ile desfășurate în cadrul M.Ap. N. au la bază decizii le adoptate la
nivelul comitetului Național pentru Situații de Urgență și sunt planificate și
executate pentru asigurarea sprijinului autorităților administrației publice
centrale și locale în situații de urgență, precum și pentru prevenirea, limitarea
și înlăturarea efectelor situațiilor de urgență generate de acțiuni și activități
militare sau de dezastre naturale.
Obiectivele principale ale managementului situațiilor de urgență sunt
acțiuni de m onitorizare permanentă a factorilor de risc generatori de situații
de urgență; asigurarea protecției obiectivelor militare; prevenirea, limitarea și
înlăturarea efectelor situațiilor de urgență; sprijinirea populației în vederea
înlăturării efectelor unor situații de urgență; gestionarea activității de
informare și relații publice pentru informarea populației cu privire la
activitățile sau acțiunile desfășurate sau care urmează a fi desfășurate de
M.Ap. N în situații de urgență.
Principiile care stau la baza desfășurării managementului situaț iilor de
urgență la nivel M.Ap. N sunt:
• prioritatea misiunilor militare – planificarea și conducerea acțiunilor
de intervenție în situații de urgență se desfășoară astfel încât sarcinile
de bază ale structurilor milita re să aibă prioritate față de cele executate
în sprijinul autorităților administrației publice centrale și locale;
• unitatea de conduce re a acțiunilor de intervenție – forțele și mijloacele
sunt conduse conform ierarhiei militare stabilite prin actele normative
incidente;
• menținerea perm anentă a capacității operative – structurile militare
participă cu forțe și mijloace la acțiuni de intervenție în situații de
urgență î ntr-o proporție care să nu afecteze îndeplinirea misiunilor de
bază ale acestora;
• oportunitatea execută rii acțiunilor de intervenție – reducerea timpului
de reacție al forțelor și mijloacelor în funcție de natura, amploarea și
evoluția situației de urgență ;
• concen trarea forțelor și mijloacelor – asigurarea efortului principa l, în
condițiile eficientizării de a utiliza resursele aflate la dispoziție și de a

29 Ibidem, p.79.

27 din 53
orienta cu predilecție acțiunile de intervenție în direcția salvării vieții
persoanelor și a bunurilor materiale afectate de dezastre;
• unitatea efortului – executarea acțiunilor de intervenție într -o concepție
unică de utilizare a forțelor și mijloacelor disponibile;
• coopera rea neîntreruptă și permanentă – asigurarea unu i cadru de
colaborare eficient î ntre structurile militare și autoritățile
administrației publice centrale și locale.
În cadrul M.Ap. N managementul situațiilor de urgență se asigură de
structuri cu activitate tempora ră, de structuri cu activitate permanentă și alte
persoane.
Structurile cu activitate temporar ă sunt:
• Comitetul ministerial pentru situații de urgență;
• Celulele de răspuns în situații de urgență;
• Grupele de răspuns în situații de urgență;
Structurile cu activitate permanentă sunt:
• Centrul operativ pentru situații de urgență
• Secretariatul tehnic al comitetului ministerial pentru situații de urgență
(S.T.C.M.S.U.);
• Comandamentul garnizoanei București;
• Forțele destinate acțiunilor de intervenție în situație de urgență;
În domeniul situațiilor d e urgență au responsabilităț i comandanții de
garnizoană din municipiile reședință de județ și c omandanții zonali;
Organizarea și funcționarea Comitetului ministerial, Centrului operativ și
ale S.T.C.M.S.U sunt prevăzute în „Regulamentul privind organizarea și
funcționarea Comitetului ministerial pentru situații de urgență și a centrului
operativ pentru situații de urgență”, aprobat prin Ordinul ministrului apără rii
naționale nr. M.S. 19/2010.

2.2. Organizarea și dotarea pachetului de forțe pentru intervenție

În timpul desfășurării acțiunilor de intervenție în situații de urgență, la
care participă forțe și mijloace ale M.Ap. N, în cadrul statelor majore ale
categoriilor de forțe ale armatei, comandamentelor de armă, comandamentelor
de mari unități și unități și Comandamentului garni zoanei București se
constituie și funcționează temporar celule de răspuns sau grupe de răspuns,
care asigură sprijinul decizional în conducerea forțelor și mijloacelor
participante ale M.Ap.N la acțiuni de intervenție în situații de urgență.
Celulele de răspuns și grupele de răspuns funcționează conform
procedurilor de operare curente elaborate de structurile de operații din cadrul
statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentelor de
armă, comandamentelor de mari unități ș i unități și Comandamentului

28 din 53
garnizoanei București. Procedurile de operare se aprobă de către comandanții
sau șefii acestor structuri.
În cazul structurilor a căror încadrare cu personal nu permite constituirea
celulelor de răspuns și/sau a grupelor de ră spuns, sprijinul decizional în
conducerea acțiunilor de intervenție în situații de urgență este îndeplinit de
statele majore ale acestor structuri.
Celulele de răspuns se organizează și se di mensionează în funcție de
natura , amploarea și evoluția situației de urgență și s unt constituite din:
• Șef celulă de răspuns – pentru asigurarea continuității conducerii;
• Ofițer din modulul operații – stabilit prin procedurile de operare si are
obligativitatea de a sp rijini activitatea personalului aflat în ser viciul de
permanență;
• Ofițer din modulul sprijin logistic .
Celulele de răspuns se constituie din cel puțin 3 persoane organizate în
serviciu operativ pe ture, 24 de ore, 7 zile pe săptămână și intră în funcțiune,
la ordinul comandanților/șefilor structuril or militare sau al comandanților/
șefilor eșaloanelor superioare, atunci când mai mult de 1/3 din existentul de
personal este implicat în executarea acțiunilor de intervenție în situații de
urgență sau când amploarea și intensitatea situației de urgență im pune măsuri
și acțiuni urgente pentru restabilirea stării de normalitate, alocarea de resurse
suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.
Grupele de răspuns se constituie prin suplimentarea celulelor de răspuns
cu personal din cadrul structurii proprii și, in principiu, sunt alcătuite după
cum urmează:
• Șeful grupei de răspuns;
• Ofițer din modulul operații;
• Ofițer din modulul sprijin logistic;
• Ofițer din modulu l informații;
• Ofițer din modulul comunicații;
• Ofițer răspunzător de relațiile publice;
• Jurist.
Grupele de răspuns au obligativitatea de a centraliza și integra într-o
concepție unitară informațiile referitoare la apariția și evoluția unor situații de
urgență; asigură expertiza pentru formularea propunerilor privind
implementarea opțiunilor și a măsurilor de răspuns la situații de urgență;
asigură punerea în apli care a planurilor de acțiune elaborate la nivelul
structurii militare proprii pentru executarea intervenției în situații de urgență;
elaborează rapoarte de informare privind evoluția situațiilor de urgență, pe
care le trimit eșaloanelor superio are, conform modelului prevăzut; e laborează
cursuri de acțiune și ordine privind conducerea forțelor și mijloacelor proprii
în situații de urgență; De asemenea, grupele de răspuns trebuie să asigure
implementarea deciziilor privind participarea forțelor și mijloacelor proprii la
intervenții în situații de urgență; să identific e nevoile și prioritățile de

29 din 53
informații privind evoluția situației de urgență și solicită obținerea acestora
prin structurile specializate; organizează, planifică și coordonează acțiunile de
intervenție în situații de urgență desfășurate de forțele și mijloacele proprii;
organizează cooperare a cu autoritățile administrației publice centrale și locale
pentru executarea în co mun a acțiunilor de intervenție și la solicitarea
autorităților publice cent rale și locale, întreprind demersurile necesare pentru
suplimentarea forțelor și mijloacelor;
Comanda și contro lul forței aflată la intervenție se execută de către
celulele de răspuns sau de grupele de răspuns în funcție de natura și
amploarea d ezastrului la care urmează să intervină deoa rece grupa de răspuns
este mai extinsă și în mă sură să desfășoare activități mai complexe . Fluxul
informațional, atât pe verticală cât și pe orizontală, se realizează conform
anexei nr. 2.
Pachetul de forțe pentru intervenția efectivă este constituit și
dimensionat în corelație cu complexitatea și amploarea intervenției ș i, de
regulă, este alcătuit din:
• Un comandant de detașament;
• Echipa de căutare, descarcerare și salvare;
• Echipa de evacu are persoane și bunuri;
• Echipa pentru asigurarea cazării și adăpostirii ;
• Echipa pentru asigurarea mobilității ;
• Sanitar.
Dotarea detașamentului de intervenție se realizează cu următoarele
categorii de tehnică si materiale:
Tabel nr. 2.1 Detașamentul de intervenție
Echipa Nr.
militari Mașini și Utilaje de Geniu Materiale
genistice
Căutare,
descarcerare
și salvare

20
1 DAC 665 T – pentru transportul
echipajul ui și materialelor necesare
în zonele afectate. rangă,
târnăcop,
topor,
lopată,
cazma,
targă,
echipament
alpinism
Evacuare
persoane și
bunuri
16 3 DAC 10215 – pentru transportul
persoanelor și bunurilor materiale
din zonele afectate de cutremur în
raioanele de regrupare.

30 din 53
Asigurarea
cazării și
adăpostirii

24 1 Generator electric – pentru
asigurarea cu energie electrică în
spațiile de cazare.
1 Aquator S 500 – pentru obținerea
apei potabile prin filtrare.
1 Gater vertical mobi l – folosit la
prelucrarea materialului l emnos
pentru adăposturi temporar e.
1 Stație de iluminare – pentru
iluminarea încăperilor.

20 corturi
militare
(5,2×5,2)
500saci de
dormit

Asigurarea
mobilității

37 1 Buldozer S1500 – pentru săparea
pământului îns oțită de deplasarea sa
laterală sau împingerea frontală a
pământului pe distanțe sub 100
de metri ;
1 Autogreder CAT G12 – este utilizat
la lucrări de nivelare a terenurilor, la
repartizarea uniformă a pământului
descărcat din mijloace de transp ort,
la astuparea șanțurilor și formarea și
finisarea taluzurilor la ramblee
și dembleuri ;
1 Excavator – pentru săparea
pământului și pentru extragerea
balastului, molozului sau a altor
materiale. Excavatorul efectuează
secundar sau implicit și operația de
încărcare a materialului excavat.
1 Automacara AD30 – destinată
ridicării materialelor grele.
2 DAC 665 T – pentru transportul
echipei de asigurare a mobilității și
materialele necesare.
1 Barcă pneumatică BPM – 10 –
pentr u cercetarea cursurilor de apă.

lopată,
târnăcop,
cazma,
topor

Total detașament de intervenție : 97 militari.

31 din 53
2.3. Modul de intervenție pentru limitarea efectelor seismului

Forțele și mijloacele M.Ap.N. participă la intervenții în situații de
urgență potrivit funcțiilor de sprijin atribuite prin Hotărârea Guvernului
nr.2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor fun cții de sprijin pe
care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile
neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență.
Pe timp de pace, structurile de geniu pot fi implicate în realizarea unor
obiective civile , îndeplinindu -se în acest mod mai multe obiective: antrenarea
structurilor în îndeplinirea sarcinilor specifice; promovarea unei imagini
pozitiv e a armatei și îmbunătățirea infrastructurilor. Prin intermediul acestor
activități se angajează proiecte civ ile, cum ar fi: construirea și întreținerea
drumurilor ; amenajarea unor surse de apă potabilă (din puțuri de adâncime
sau din alte surse); construirea și mentenanța unor elemente de infrastru ctură,
terenuri de instrucție, porturi și aeroporturi.
O activitate extrem de importantă în care sunt implicate stru cturile de
geniu este intervenția în caz de dezastre naturale, pe plan național sau, dacă
situația impune, internațional. Structurile de geniu intervin la dezastre
provocate de inundații, uragane, erupții vu lcanice, cutre mure și incendii , care
amenință sau care au lovit populația din anumite zone și care pot produce un
număr mare de victime și pagube materiale însemnate.
Pentru limitarea efectelor unui cutremur , subunitățile de geniu pot
executa următoarele sarcini : construirea de adăposturi temporare și
amenajarea locurilor de pr imire și cazare a sinistraților; construirea de
facilităț i sanitare primare pentru acordarea asistenței medicale pentru
sinistrați; asigură energia necesară iluminării, pentru încălzire și alte utilități;
degajarea materialelor rezultate din prăbușirea clădirilor; executarea
reparațiilor în vederea restabilirii circulației pe căile de transport rutiere;
întărirea sau construirea de d iguri; efectuarea de re parații la pistele
aeroporturilor afe ctate și participarea la lucrările de stingere a incendiilor de
mari proporții.
Sarcinile detașamentului de intervenție în situații de urgență din cadrul
structurii de geniu sunt repartizate pe ec hipe astfel:
Echipa de căutare, descarcerare și salvare execută următoarele activități
specifice:
• participă la acțiuni de căutare și salvare a persoanelor;
• salvarea victimelor de sub dărâmături sau din locurile în care au rămas
blocate;
• asigur ă transportul pe cale terestră a persoanelor salvate;
• asigură infrastructura necesară pentru utilizarea mijloacelor de căutare
și salvare aparținând altor instituții.

32 din 53
Echipa de e vacuare persoane și bunuri execută următoare le activități
specifice:
• asigură protecția persoanelor și bunurilor materiale evacuate din
obiectivele militare;
• asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare;
• execută transportul persoanelor, documentelor, armamentului,
munițiilor, tehnicii militare și bunurilor materiale evacuate din
obiectivele militare;
• asigură paza, apărarea și intervenția pentru noile sedii de lucru sau
reședințe puse la dispoziția structurilor militare evacuate;
• evacuează și asigură facilități de depozitare a bunurilor.
• evacuează bolnavii aflați în îngrijire, personalul medical, precum și
bunurile materiale din spitale;
• asigură sprijin logistic pentru organizarea și desfășurarea evacuării
populației și bunurilor materiale.
Echipa pentru a sigurarea cazării și adăpostirii execută următoarele
activități specifice:
• asigură, în limita posibilităților, cazarea persoanelor afectate sau
evacuate din zonele în care s -a produs o calamitate;
• instalează taberele pentru sinistrați;
• asigură apa și hrana pentru persoanele afectate sau evacuate;
• asigură energia pentru iluminat, încălzire și alte utilități;
• asigură sprijin logistic pentru amenajarea locurilor de primire și cazare
a sinistraților.
Echipa pentru asigurarea mobilității execută următoarele activități
specifice:
• deblocarea că ilor de acces și a punctelor obligatorii de trecere;
• evacuează și transportă persoanele cu funcții de conducere din
structurile militare centrale;
• execută transportul mijloacelor tehnice proprii în zonele sau la
obiectivele afectate de dezastre;
• efectuarea lucrărilor publice și inginerești la drumu rile, podurile,
instalațiile și amenajările afectate;
• asigură transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență
de primă necesitate .

33 din 53
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ ASUPRA OPORTUNITĂȚI LOR ȘI
POSIBILITĂȚI LOR DE INTERVENȚIE A SUBUNITĂȚII DE
GENIU DIN BRIGADA 282 INFANTERIE MECANIZATĂ
PENTRU LIMITAREA EFECTELOR UNUI CUTREMUR
MAJOR ÎN JUDEȚUL VRANCEA

3.1. Studiul de zonă

Regiunea seismică Vrancea este determinantă pentru seismicitatea
teritoriului României și este considerată cea mai activă provincie pentru
cutremure subcrustale din Europa. Răspândirea focarelor de cutremure pune
în evidență existența a două zone: trunchiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja,
unde se produc cut remurele subcrustale puternice, zonă le gată de curbura
arcului carpatic și regiunea de câmpie dintre Râmnicu Sărat, Mărășești și
Tecuci, unde se produc cutremure mai puțin adânci.
3.1.1 . Amplasarea geografică și relief ul
Județul Vrancea este situat în partea de est a țării, în partea de sud a
Moldovei, la curbura Carpaților O rientali, se întinde pe 4857,0 km2,
reprezentând 2% din suprafața țării, ocupând locul 30 pe țară ca suprafață și
locul 7 ca suprafață rurală. La nord se mărginește cu județul Bacău, la nord –
est cu județul Vaslui, la est cu județul Galați, la sud -est cu județul Brăila, la
sud și sud -vest cu județul Buzău și la vest cu județul Covasna.
Dispus în trepte dinspre vest spre est, relieful cuprinde Munții Vrancei
(cu depresiunile intramontane Greșu și Lepșa), De alurile Subcarpatice și
Câmpia S iretului Inferior, mărginită de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei)
la nord -est și Câmpia Râmnicului la sud -est.
Munții Vrancei sunt munți de încrețire, alcătuiți din culmi ce provin din
fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru – 1785, Lăcăuți –
1777, Giurgiu – 1720, Pietrosu – 1672). Dealurile Subcarpatice cuprind
dealurile înalte vestice (două șiruri î ntre Valea Putnei și Valea Șușiț ei),
depresiuni intradeluroase, dealurile înalte estice (între cursul superior al
pârâului Zăbrăuț i și Valea Râmnicului, dominate de Măgura Odobeștilor –
996 m) și glacisul subcarpatic .30
Câmpia S iretului reprezintă treapta cea mai de jos de pe teritoriul
județului și se întinde într e glacisul subcarpatic și râul S iret, cu suprafața
înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20 m și 125 m.

30 http://www.vrancea.insse.ro/main.php?id=404 , accesat în 26.06.2015 .

34 din 53
Câmpia joasă se întinde pe linia Mărășești, Vânători, Tătăranu și de la
est de Ciorăști pâ nă la albia S iretului, altitudinea ei fiind de 35 – 50 m în
partea de nord și 20 – 30 m în cea de sud. Este carac terizată printr -o suprafață
relativ netedă, încl inată în aceeași direcție de a S iretului și este traversată de
numeroase albii, meandre și depresiuni cu exces de umiditate, separate între
ele prin grinduri teșite.
Județul Vrancea se înscrie în totalitate î n bazinul hidrografic al râului
Siret. Rețeaua hidrogr afică a acestuia cuprinde râul Siret și afluenții săi:
Trotuș, Zăbrăuți, Șușița, Putna și Râmnicu Sărat, măsurând 1756 Km.
Densitatea rețelei hidrografice ar e o variație mare pe teritoriu , de la
0,1km/k m2 până la 0,9km/km2, valorile ridicate înregistrându -se în zona
depresionară Vrancea, iar cele mici în zo na de câmpie pe râurile Râmnicu
Sărat și Buzău.
O caracteristică generală a râurilor o constituie marea variație a curgerii
în cursul aceluiași an, d ar și de la un an la altul. Sunt recunoscute în acest sens
lungi perioade secetoase ce alternează cu altele deosebit de ploioase, când
debitele râurilor ating valori de zeci și sute de ori mai mari decât cele medii
multianuale, provocând inundații. Pe teri toriul județului Vrancea se găsesc
lacuri de acumulare cu destinația de producere a energiei electrice, de
regularizare și atenuare a viiturilor (în special pe cursul râului Siret), lacuri
naturale și acumulăr i piscicole conform anexei nr. 3.
3.1.2. Populație
Confor m recensământului din anul 2011, populația județului Vrancea
este de 387.632 locuitori. Din totalul populației , un număr de 148.119
locuitori la orașe (din care 78.645 sunt femei și 69.474 bărbați) și 239.513
locuiesc în mediul rural (din c are 121.178 femei și 118.335 bărbați).31
Densitatea popu lației este de 80,8 locuitori/ km2, 486,5 de locuitori / km2
în mediul urban și 53 locuitori/ km2 în mediul rural. Numărul și densitatea
populației din fiecare localitate aparținând județului Vran cea su nt precizate în
anexa nr.4 .
3.1.3. Infrastructura specifică județului Vrancea
În evidențele Direc ției Județene pentru Cultură și a Patrimoniu lui
Național Vrancea figurează un număr de 170 obiective culturale (case,
cimitire, mausolee, monumente etc.) dintre care se pot enumera: Tribunalul
Vrancea, Teatrul „Mr. Gh. Pastia”, Ateneul Popular, Casa memorială Moș
Ion Roată (com. Câmpuri), Clădirea fos tei Prefecturi Putna, Colegiul Unirea,
Liceul Al. I. Cuza, Primăria Adjud, primăria Odobești, Spitalul Vidra. De
asemenea, pe raza județului Vrancea figurează un număr de 427 monumente
istorice și anume: așezări, case memoriale, pivnițe, școli, sedii primă rii,

31 http://www.jandarmeriavrancea.ro/monografie.html , accesat în 10 .03.2015 .

35 din 53
biserici, mănăstiri, cimitire, monumente, troițe, statui, situri arheologice,
necropole etc. În județul Vrancea sunt un număr de cinci unități spitalicești și
anume: Spitalul Județean de Urgență „Sf. Pantelimon” Focșani, Spitalul
municipal Adjud, Spit alul orășenesc Panciu, Spitalul comunal Vidra, Spitalul
de Psihiatrie Dumbrăveni cu secție exterioară și la Dumitrești.
Județul Vrancea este singurul județ din țară care are toate văile străbătute
de drumuri naționale. Acest fapt permite un transport intra -județean și inter –
județean foarte intens. Din municipiul Focșani există legături auto zilnice
către 63 de destinații intra -județene. Buna dezvoltare a rețelei de drumuri
naționale pe axa est -vest nu este completată de o dezvoltare similară a rețelei
de dr umuri pe direcția nord -sud.
Analiza echipării tehnice a județului Vrancea cu drumuri publice
(drumuri naționale, drumuri județene și comunale) relevă 146 trasee de
drumuri, din care:
• 1 traseu de drum european, E 85 – DN 2.
• 2 trasee de drumuri național e principale, DN 2D și DN 11A.
• 8 trasee de drumuri naționale secundare , DN 23, DN 23A, DN 23B,
DN 24 – E 581, DN 2M, DN 2N, DN 2L și DN 2R).
• 34 trasee de drumuri județene.
• 101 trasee de drumuri comunale.
Pe drumurile naționale se află 115 poduri în lungime totală de 6017,28
m, cele mai importante fiind podurile de pe E 85 peste cursuri de apă,
respectiv pr. Slimnic, pr. Râmna, pr. Oreavu, pr. Milcov, r. Putna, pr. Șușița,
r. Trotuș, precum și cele peste calea ferată la Golești, sau peste Canalul Sire t-
Bărăgan la Cotești și Mărășești. Situația drumurilor naționale și numărul
podurilor aferent e sunt prezentate in anexa nr. 5 .
Rețeaua de transport gaze naturale este reprezentată de 2 conducte de
înaltă presiune: DN 500 (Ø 20 cm) , având traseul Tigmandru – Hetiur –
Onești – Adjudu Vechi – Tecuci – Izvoarele – Șendreni și DN 800 (Ø 30 cm),
având traseul Coroi – Cristur – Onești – Han Domnești – Izvoarele – Șendreni.
Aceste conducte de transport tranzitează teritoriul județului Vrancea în zona
Adjud. Localit ățile în care s -au realizat distribuții de gaze naturale sunt
amplasate în apropierea acestor conducte de transport, precum și a
municipiului Focșani, alimentarea fiind realizată prin int ermediul unor stații
de reglare -măsurare -predare (SRMP) pentru coborâ rea presiunii gazelor de la
înaltă la medie și apoi la redusă.
Alimentarea cu gaze naturale se realizează prin grija S.C. „Di strigaz Sud
Rețele” S.R.L. care își desfășoară activitatea în domeniul distribuției gazelor
naturale, având ca obiect de activitate principal distribuția combustibililor
gazoși prin conducte. Prin activitatea de distribuție, operatorul asigură
funcționarea în condiții de siguranță și l a parametrii tehnici proiectați, a
tuturor elementelor componente ale sistemului de distribuție a gaz elor

36 din 53
naturale și a instalațiilor de utilizare conform cu reglementările în vigoare,
normele tehnice și clauzele contractuale. Lungimea totală a rețelei de
distribuție a gazelor naturale din județul Vrancea este de 255,216 km,
distribuită pe localități astf el: Focșani – 181,41 km; Adjud – 38,26 km;
Mărășești -14,376 km; Odobești – 1,0 km; Petrești – 6,36 km; Costești – 7,97
km; Golești – 5 km; Câmpineanca – 0,84 km .32
Alimentarea cu gaze natu rale în municip iul Focșani se face din conducta
magistrală de înaltă presiune Mărășești – Focșani , prin intermediul stației de
predare – reglare – măsurare de la bariera Vrancea , iar principalul consumator
este centrala de termoficare S.C. ENET S.A. Focșani.
Rețeaua de transport țiței este reprezentată de o conductă de transport
țiței din import de la Const anța spre Onești cu diametrul 500 mm , fiind
amplasată la o adâncime de 1 m. Presiunea maximă de pompare a țițeiului
este de 40 bari. Distanța de protecție este de 5 m de o parte și de alta a
conductel or sau de 5 m în exteriorul zonei delimitate. Conducta intră pe
teritoriul județului p rin partea de sud, urmând traseul Tătăranu, Milcovul,
Focșani, Garoafa, Bizighești, Mărășești, Călimănești, Pufești, Domnești,
Ruginești și iese din județ spre Onești.
Magistralele de transport energie electrică care tranzitează ju dețul
Vrancea sunt cele de înaltă tensiune de 400 k V și de 220 kV care intră prin
partea de nord a județului, trec prin partea de vest a orașului Mărășești și prin
partea de vest a mun icipiului Focșani (cea de 220 kV se conectează la stația
de transformare de 220/110/20 kv Focșani Vest) și părăsesc județul prin zona
comunei Vulturu spre Gutinaș – Smârdan și Gutinaș din județul Galați33.
Alimentarea cu energie electrică se realizează prin grija Sucursalei de
Distribuție a Energiei Electrice Focșani (S.D.E.E. Focșani) care are ca obiect
principal de activitate distribuția energiei electrice, precum și exploatarea –
dezvolt area sistemelor de distribuție și de telecomunicaț ii. Deține instalații
electrice de distribuție în zona de S -E a României, pe raza județului Vrancea.
Infrastructura S.D.E.E. Focșani prezintă o importanță deosebită pentru
economia județului, asigurând nemijlocit alimentarea cu energie electrică
aproape a tuturor consumatorilor din județul Vrancea și are în gestiune o parte
din reț elele de înaltă tensiune (110 KV ) și toate rețelele de medie și joasă
tensiune. S.D.E.E. Focșani este organizată în trei centre de exploatare de
tensiune medie/tensiune joasă și un centru de exploatare 110 KV . Energia
electrică este preluată din Sistemul Energetic Național și prin reducerea
succesivă a tensiunii este distribuită ca produs final consumatorilor.

32 Monografia județului Vrancea, Focșani, 2011,pp.56,57 .
33 Ibidem, p.62.

37 din 53

3.2. Impactul producerii unui cutremur major în zona Vrancea

Datorită condițiilor geografice, geologice și de climat, în județul Vrancea
există pericolul manifestării acțiunilor dis tructive ale cutremurelor de
magnitudine mare.
Ca urmare a mișcări i seismice, există și pericolul producerii unor
accidente tehnologice și situații de urgență însoțite de incendii, explozii și
contaminare chimică. Acestea pot apărea pe teritoriul județului sau numai în
anumite părți ale acestuia.
Un alt factor de risc care poate afecta județul Vrancea în cazul producerii
unui cutremur îl r eprezintă acțiunea unor contaminări radioactive , cu pericolul
alterării factorilor de mediu și chiar a stării de sănătate a populației.
Cont aminarea radioactivă poate apărea în cazul unor accidente la centralele
nuclearo -electrice din zonele vecine: Ucrain a, Belarus, Cernavodă. Aceste
accidente nucleare, chiar dacă nu sunt provocate de activitatea seismică, pot fi
simultan e acesteia și pot influența buna desfășurare a acțiunilor de protecție și
intervenție.
Perioadele probabile de re petare a cutremurelor de adâncime în zona
epicentrală Vrancea, care ar afecta județul Vrancea, evaluat conform unor
analize statistice, arată că, în această zonă, există probabilitatea de pr oducere
a unei mișcări seismice cu o magnitudine mai mare de 5 grade pe scara
Richter du pă cum urmează:

Tabelul nr. 3.1 Periodicitatea cutremurelor
Magnitudine 5 5,5 6 6,5 7 7,5 7,7
Timp (ani) 1,78 3,0 7,0 15,0 33,0 81,0 200

Ținând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a intensității
seismice la nivelul teritoriului național este de 9 grade pe scara Mercalli, se
consideră că teritoriul județului Vrancea aparține unei zone cu probleme
deosebite din punct de vedere al expunerii construcțiilor la riscul seismic.
Cele 5 orașe situate pe teritoriul județului Vrancea (Focșani, Adjud,
Mărășești, Odobești și Panciu) sunt afectate de cutremure cu intensități
caracteristice de gradul VIII și IX pe scara Mercalli. Situația clădirilor de
locuit expertizate tehnic și încadrate în clasele 1, 2 și 3 de risc seismic din
județul Vrancea sunt prez entate în anexa nr. 6 .

38 din 53

Figura nr. 3.1 Harta României cu zonele de intensitate seismică

Siguranța structurilor reprezintă una din principalele exigențe de
performanță ale construcțiilor. Formulată calitativ, această exigență trebuie să
fie completată cu criterii cantitative. Elementul cel mai important în evoluția
construcțiilor îl cons tituie conceptul de siguranță al acestora .
Producerea unui cutremur major în județul Vrancea poate genera
distrugeri și avarii important e asupra:
• Clădirilor din marile l ocalități.
• Infrastructurii de transport rutier și feroviar.
• Barajelor și centralelor hidroelectrice din cele 4 localități.
• Infrastructurii de transport a gazelor și a energiei electrice.

3.3. Particularitățile intervenției subunității de geniu din Brigada 282
Infanterie Mecanizată pentru limitarea efectelor unui cu tremur major în
județul Vrancea

Zonele de risc crescut de pe teritoriul județului Vrancea sunt cele cu o
densitate mare de populație, respectiv municipiul Focșani și celelalte așezări
urbane precum și amenajările hidrotehnice de pe râurile Siret, Putna și Zăbala.
Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale:
• alertarea și/sau alarmarea unităților și a subunităților pentru
intervenție;
• informarea personalului de condu cere asupra situației create;
• deplasare a la locul intervenției;
• intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea
dispozitivului preliminar de intervenție;
• transmiterea dispozițiilor preliminare;

39 din 53
• recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de
intervenție;
• evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și
bunurilor;
• realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la
situația concretă;
• manevra de forțe;
• localizarea și limitarea efectelor cutremurului;
• înlăturarea unor efecte negative ale cutremurului;
• regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
• întocmirea procesului verbal de intervenție și a raportului de
intervenție;
• retragerea forțelor și a mijloacelor de la locul acțiunii în locul de
dislocare permanentă;
• restabilirea capacității de intervenție;
• analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire/optimizare
necesare.

În continuare sunt detaliate activitățile desfășurate de subunitatea de
geniu d in Brigada 282 Infanterie Mecanizată pentru limitarea urmărilor unui
cutremur major pe teritoriul județului Vrancea.
Caracteristicile cutremurului produs în județul Vrancea sunt prezentate
în tabelul următor:

Tabelul nr. 3. 2 Caracteristicile cutremurului
Epicentrul Localitatea Tulnici
Adâncimea hipocentrului 70 km
Distanța epicentrală 537 km în direcția S -V

Tipul undelor seismice Unde seismice de volum de tip S
care imprimă deformații de forfecare
Magnitudinea 7,7
Replici 2 replici la interval de 5 și 14 ore cu
magnitudinea de 7.1 respectiv 6.9
Intensitatea 9
Durata 12 secunde

40 din 53
3.3.1. Activități desfășurate de subunitatea de geniu din Brigada 282
Infanterie Mecanizată în etapa predezastru
Subunitatea de geniu din Brigada 282 Infanterie Mecanizată i ndentifică,
localizează și ține evidența surse lor de risc pe baza studiului zonei seismice;
caract eristicile cursurilor de apă; construcțiilor hidrotehnice și condițiilor
geologice și hidrogeologice . De asemenea, subunitatea de geniu realizează și
adoptă structurile organizatorice care să asigure planificarea, conducerea și
coordonarea activităților în situații de urgență prin stabilirea structurilor și
încadrarea cu personal corespunzător. Astfel, se elaborează concepția de
realizare a acțiunil or de protecție – intervenție care cuprinde următoarele
etape:
• identificarea acțiunilo r de protecție – intervenție în funcți e de risc ;
• elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de intervenție, și a
celorlalte documente de conducere;
• elaborarea măsurilor de asigurare logistică a acțiunilor de intervenție;
• stabilirea responsabilităților și a măsurilor pentru întreaga structură
organizatorică;
• stabilirea măsurilor și acțiunilor de protecție a oamenilor, animalelor,
resurselor, b unurilor și valorilo r materiale.
În etapa pre dezastru, subunității de intervenție îi revine și sarcina de a
stabili necesarul de resurse materiale și financiare, de a stabili căile și
modalitățile de asigurare a resurselor precum și planificarea acestora.
Concepția de executa re a intervenției precum și modul de asigurare
logistică a subunității de geniu se concretizează în Planul de Acțiune în
Situații de Urgență al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată.
Activitățile desfășurate de forțele și mijloacele Brigăzii 282 Infanterie
Mecanizată la intervenția la cutremur cuprinse în Planul de Acțiune în Situații
de Urgență, sunt următoarele:
• primirea solicitării de intervenție de către personalul din serviciul de
permanență;
• punerea în aplicare a sistemului de anunțare a personalului
celulei/grupei de răspuns precum și a detașamentului de intervenție;
• prezentarea la unitate a personalului implicat;
• intrarea în funcțiune a celulei/grupei de răspuns;
• transmiterea ordinului de acțiune în situații de urgență către
comandantul detașamentulu i de intervenție;
• echiparea și dotarea cu tehnica și materialele specifice intervenției;
• deplasarea la locul intervenției;
• prezentarea comandantului detașamentului de intervenție la
reprezentantul I.S.U. din zona de intervenție și informarea acestuia cu
privire la forțele și mijloacele destinate intervenției;
• desfășurarea activităților specifice intervenției;

41 din 53
• înaintarea periodică a rapoartelor de către comandantul de detașament
și de către celula/grupa de răspuns;
• retragerea forțelor și mijloacelor după terminarea intervenției;
• verificarea, întreținerea și depozitarea tehnicii și materialelor folosite
la intervenție;
• înaintarea rapoartelor de finalizare a intervențiilor în situații de
urgență;
• dezactivarea celulei/grupei de răspuns precum și a detașamentu lui de
intervenție.

3.3.2. Activități desfășurate de subunitatea de geniu din Brigada 282
Infanterie Mecanizată în perioada imediat ur mătoare producerii
cutremurului
Activitățile desfășurate în perioada imediat următoare producerii
cutremurului sunt:
• asigurarea înștiințării , informării și alarmării prin menținerea în stare
de operativitate a sistemului de înștiințare, informare și alarmare;
• culegerea/primirea datelor și informațiilor despre situația de urgență;
• alarmarea și informarea membrilor Celulei/Grupei de răspuns în
situații de urgență și a membrilor detașamentului de intervenție pentru
limitarea efectelor cutremurului.
• analiza situației create în urma producerii cutremurului prin primirea
și centralizarea datelor și informațiilor despre s ituația produsă;
• luarea ho tărârii pentru intervenție prin stabilirea măsurilor cu termene
și responsabilități precise, inclusiv măsuri pentru funcționarea
oportună a fluxului informațional și prin redactarea ordinului de
intervenție pentru trecerea la apl icare a măsurilor de protecție și
intervenție stabilite .
3.3.3. Activitățile desfășurate de subunitatea de geniu din Brigada 282
Infanterie Mecanizată în etapa postdezastru
Activitățile desfășurate în etapa postdezastru vizează acțiunile pentru
localizar ea și înlăturarea urmărilor cutremurului în scopul salvării de vieți
oamenești și diminuării pagubelor materiale.
Activitățile desfășurate în etapa postdezastru sunt:
• executarea activităților specifice de conducere pe care le desfășoară
celula/grupa de răspuns constituită la nivelul comandamentului
Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată prin culegerea datelor, analiza,
elabora rea deciziilor și transmiterea ordinelor c ătre fo rțele destina te
pentru intervenț ie;
• informarea permanentă a eșalonului superior privind stad iul executării
intervenț iei la cutremur;

42 din 53
• cercetarea și căutarea pentru depistarea supraviețuitorilor și
victimelor, inclusiv avariilor la rețele de utilități publice; distrugerilor
la clădiri, căilor de acces blocate; prevenirea altor pericole
complementare ;
• supravegherea și controlul zonelor afectate pentru stabilirea
priorităților și organizarea cooperării între forțele participante.
• asigurarea asistenței sinistraților prin: organizarea evacuării,
transportului, cazării și hrănirii la locurile de relocare; organizarea
transportului și distribuției apei potabile, a alimentelor și articolelor de
îmbrăcăminte și încălțăminte.
• realizarea măsurilor de pază și o rdine prin: restricții ale circulației în
zonele afectate; asigurarea pazei obiectivelor importante; îndrumarea
și fluidizarea circulației.

În urma studiului amănunțit al planului de acțiune în situații de urgență
al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată, am identificat 4 scenarii posibile de
acțiune pentru limitarea efectelor cutremurului major produs în județul
Vrancea.

Scenariul nr. 1
Intervenția subunității de geniu în scopul limitării efectelor cutremurului
în municipiul Focșani.

Figura 3.2 Urmăr ile unui cutremur major în mediul urban

După primirea misiunii (conform anexei nr. 7), comandantul
detașamentului de intervenție repartizează sarcinile specifice fiecărei echipe
după cum urmează:
• Echipa de căutare, descarcerare și salvare acționează în cartierul Sud
deoarece din cele 5 blocuri cu clasa de risc seismic 2 (blocurile H10, H5, H7,

43 din 53
H1, H4 ), 2 s -au prăbușit: H10 și H5. Echipa desfășoară activități de căutare a
persoanelor și descarcerare a victimelor din locurile în care au răma s blocate.
• Echipa de evacuare persoane și bunuri transportă persoanele și
bunurile materiale din cartierul Gară pe stadionul din cartierul Sud, unde s -a
amplasat o tabără de corturi pentru sin istrați. Autocamionul cu nr. A – 28211
se deplasează pe itinerar iul Str. Republicii – Bd. Gării – Str. Gheorghe
Longinescu și are misiunea de a transporta locuitorii blocului H5.
Autocamionul cu nr. A – 28212 se deplasează pe itinerarul Str. Cernei – Str.
Bicaz – Str. Bârsei în scopul de a evacua personalul blocului H1 0.
• Echipa pentru asigurarea cazării și adăpostirii instalează o tabără de
corturi în incinta stadionului Sud formată din 10 corturi (5,2 x 5,2) cu o
capacitate totală de cazare de 250 persoane (25 persoane/cort). Deoarece a
fost afectată rețeaua de distrib uție a apei orașului Focșani, în tabără se
instalează un Aquator S500 cu capacitatea de filtrare de 500 litri/oră, în
scopul asigurării cu apă potabilă. De asemenea, se instalează un generator
electric pentru stația de iluminare, încălzire și alte utilităț i necesare taberei.
• Echipa pentru asigurarea mobilității eliberează căile de acces de pe
Bd. Gării unde blocurile H10 și H5 s -au prăbușit și au blocat str. Grigore
Ionescu și str. Ion Cr eangă. Echipa intervine cu un buldozer ,o automacara ,
un excavator , și un autogrede r pentru îndepărtarea materialelor rezultate din
prăbușirea clădirilor și eliberar ea itinerariului de deplasare al echipei de
evacuare persoane și bunuri.

Scenariul nr . 2
Intervenția subunității de geniu în scopul limitării efectelor cutre murului
la podul peste pârâul Zăbrăuți.

Datorită seismului major , a fost afectat podul peste pârâul Zăbrăuți de pe
DN 24 între loc alitatea Panciu și Fitioneșt i, cu fisuri transversale la nivelul
părții carosabile.

Figura 3.3 Efectele seismice asupra unui pod

44 din 53
În urma fisurării , podul a devenit impracticabil iar satele Fitionești și
Ghimicești , cu o populație de 2804 de locuitori au rămas izolate.
După primirea misiunii, comandantul detașamentului de intervenție
repartizează sarcinile specifice fiecărei echipe după cum urmează:
• Echipa de căutare, descarcerare și salvare cercetează cursul de apă în
amonte și în aval față de podul avariat și furnizează informații referitoare la
natura fundului apei, viteza de curgere și adâncimea apei în zona de
amenajare a punctului de trecere, natura și înălțimea malurilor. Toate aceste
informații sunt necesare comandantului de detașament pentru stabilirea
locului exact unde va fi amenajat punctul de trecere. După executarea
cercetării cursului de apă, echipa de căutare, descarcerare și salvare
organizează un punct de observare temporar (pe durata amenajă rii punctului
de trecere) la 7 km în amonte l ânga localitatea Ghimicești și are misiunea de a
avertiza comandantul de detașament în eventuali tatea producerii unei viituri.
După primirea informațiilor furnizate de echipa de căutare, descarcerare
și salvare comandantul de detașament face cerere la grupa de răspuns în
situații de urgență din comandamentul Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată
prin care solicită completul podului mobil de asalt pe sașiu de tanc BLG –
60M.
• Echipa de evacuare persoane și bunuri și echipa pentru asigurarea
cazării și adăpostirii acționează în sprijinul echipei pentru asigurarea
mobilității .
• Echipa pentru asigurarea mobilității execută cu utilajele de geniu
următoarele activități:
 Buldozerul îndepar tează stratul vegetal , inclusiv bucățile de
rădăcină sau de trunchi rămase în pământ.
 Autogrederul execută lucrări de nivelare a terenului pe distanța de
300 m până la viitorul punct de trecere peste râu, de asemenea
taluzează și repartizează uniform pământul.
 Excavatorul amenajează și pregăteș te malurile pârâului Zăbrăuți
pentru instalarea completul ui podului mobil de asalt pe sașiu de
tanc BLG – 60 M.
După sosirea podului de asalt, acesta est e instalat imediat conform
figurei nr. 3.1 în locul amenajat deja de utilajele genistice.

Figura nr.3.4 Schema instalării
completului de pod mobil de asalt BLG -60 M

45 din 53
Podul mobil de asalt BLG -60 M are următoarele caracteristici:
• Lungimea obstacolului peste care poate fi amplasat: 19 m
• Lungimea podului: 20 m
• Lățimea părții carosabile: 3,25
• Capacitatea de suport a podului: 50 t
• Timp de instalare: 2 -3 min.

Scenariul nr . 3
Intervenția subunității de geniu în scopul limitării efectelor fisurării unei
conducte de gaze de înaltă presiune produsă în localitatea Han Domnești.

Datorită mișcărilor de forfecare a undelor seismice de tip S al
cutremurului cu magnitudinea de 7 .7 grade pe scara Richter în localitatea Han
Domnești o conductă de ga ze de înaltă presiune de pe traseul Coroi – Cristur
– Onești – Han Domnești – Izvoarele – Șendreni, a cedat la 300 N de stația de
coborâre a presiunii gazelor. Fisurarea conductei a provocat excavarea
pământului , rezultând un crater cu diametrul de 10 m și o adâncime de 2.8 m.
Pământul excavat a provocat daune majore asupra clădirilor din cele 5
gospodării aflate în apropierea lo cului de producere a avariei.

Figura nr. 3.5 Efectele exploziei unei magistrale de gaze

După acțiunea societății comerciale distribuitoare de gaze natural e în
județul Vrancea , SC. „Distrigaz Sud Rețele” SRL, de închidere a magistralei
de gaze, detașamentului de intervenție din Brigada 282 Infanterie Mecanizată
îi revine sarcina de a interveni în localitatea Han Domnești pentru a limita
efectele cutremurului.
După primirea misiunii, comandantul detașamentului de intervenție
repartizează sarcinile specifice fiecărei echipe după cum urmează:

46 din 53
Echipa de căutare, descarcerare și salvare desfășoară activități de
căutare a persoanelor și descarcerare a victimelor din clădirile în care au
rămas blocate.
Echipa de evacuare persoane și bunuri trans portă cu autocamionul cu nr.
A-28212 persoanele și bunurile materiale din zona afectată la cămin ul cultural
din localitatea Han Domnești unde administrația publică locală a organizat
cazarea temporară a persoanelor sinistrate.
Echipa pentru asigurarea cazării și adăpostirii acționează în sprijinul
echipei de asigurare a mobilității .
Echipa pentru asigurarea mobilității eliberează calea de acces către zona
de producere a accidentului prin utilizarea autogrederului și al buldozerului
pentru a facilita intervenția echipei de la SC. „Distrigaz Sud Rețele” SRL î n
vederea reparării conductei.

Scenariul nr. 4
Intervenția subunității de geniu în scopul limitării efectelor fisurării
barajului de tip deversor al hidrocentralei electrice din comuna Paltin.

Datorită efectelor cutremurului, la barajul hidrocentralei de mică putere
din comuna Paltin s -au consta tat fisuri semnificative care ar putea avea drept
consecințe pierderea unui debit extrem de mare de apă din baraj și inundarea
unui teren agricol cu o suprafață de aproximativ 150 ha.

Figura 3.6 Efectele seismului asupra unui baraj

Barajul hidrocentra lei din comuna Paltin peste râul Zăbala are
următoarele caracteristici:
• barajul este de tip deversor
• înalțimea barajului:13 m
• grosimea barajului: 1,5 m
• lungimea coronamentului: 102 m

47 din 53
• volumul lacului de acumulare: 628.000 m³
• suprafața lacului de acumulare: 165 ha.
După primirea misiunii, comandantul detașamentului de intervenție
repartizează sarcinile specifice fiecărei echipe după cum urmează:
Echipa de căutare, descarcerare și salvare cercetează cursul de apă în
amontele barajului hidrocentralei electrice avariat, îmbarcată în barca
pneumatică BPM -10 și furnizează informații referitoare la debitul total și
viteza d e curgere a râului. După executarea cercetării cursului de apă, echipa
amplasează un punct de observare temporar la 10 km în amonte la marginea
de V est a comunei Paltin , având misiunea de a avertiza comandantul de
detașament în cazul unei viituri.
Echipa pentru asigurarea cazării și adăpostirii acționează în sprijinul
echipei pentru asigurarea mobilității .
Echipa pentru asigurarea mobilității prin exploatarea utilajelor genistice
facilitează accesul echipei de intervenție din cadrul sucursalei „Hidrocentrale
Buzău” și sprijină acțiunile aces teia de consolidare și reparare a barajului.

48 din 53
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Întrucât mișcarea seismică este un dezastru imprevizibil , este necesar să
cunoaștem modul în care ne putem proteja în toate împrejurările mai ales că
timpul dintre atenționare și producere a cutremurului este unul foarte scurt,
uneori chiar mai puțin de un minut. Din analiz a efectelor cutremurelor
anterioare s-a constatat că efectele seismelor pot fi diminuate dacă populația
din zonele expuse acestui fenomen natural cunoaște și aplică o serie de măsuri
simple de autoprotecție. Evident, aceste măsuri nu vor elimina complet
efectele devastatoare ale cutremurelor, dar pot reduce semnificativ eforturile
autorităților locale, instituțiilor cu sarcini în domeniul protecției civile precum
și a altor organizații care, deși nu au responsabilități principale, dețin
capabilitățile neces are de a interveni într -o situație de urgență.
Principalele activități, măsuri și acțiuni întreprinse de Ministerul Apărării
Naționale pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin a autorităților administrației
publice centrale și locale privind limitarea și înlăturarea situațiilor de urgență
generate de dezastre le geologice sunt stabilite în Regulamentul privind
managementul situațiilor de urgență în Ministerul Apărării Naționale.
Având în vedere multitudinea și complexitatea misiunilor subunității de
geniu, a lucrărilor executate de către aceasta în sprijinul autorităților locale ,
trupele de geniu sunt cele mai potrivite pentru a interveni în cazul unui seism
major datorită faptului că dețin capabilitățile necesare constitui rii unui
detașament de intervenție în situații de urgență cu rol ul de a sprijini
autoritățile administrației publice . Deoarece subunitatea de geniu este
înzestrată cu mașini și utilaje, poate desfășura misiuni de asigurare a
mobilității prin construirea de noi căi de comunicații rutiere, p rin repararea
elementelor de infrastructură și suprastructură a drumurilor și podurilor
afectate și prin eliberarea căilor de acces îndepărtând materialele rezultate în
urma avarierii construcțiilor. De asemenea, subunitatea de geniu execută
misiuni de că utare, descarcerare, salvare și evacuare a persoanelor din zonele
afectate și au capacitatea de a asigura facilitățile necesare supraviețuirii unui
număr mare de sinistrați, având în dotare generatoare electrice de mare putere,
corturi de campanie, stații de iluminat și stații pentru purificarea apei.
În tim pul stagiului de pregătire desfă șurat la Brigada 282 Infanterie
Mecanizată, am studiat amănunțit modul în care este planificată intervenția
efectivelor brigăzii în situații de urgență, atât din punct de vedere structural,
referitor la încadrarea și dotarea cu tehnică, cât și din punct de vedere acțional
în privința modalității efective de intervenție, a procedurilor de operare în
zona de intervenție.
În urma anlizei desfășurate, am concluzionat că la nivelul modulului de
comandă – control (celula/grupa de răspuns) toate aspectele referitoare la
fluxul informațional și decizional pe verticală și orizontală sunt minuțios

49 din 53
planificate prin procedurile operaționale, asigurându -se o conducere oportună
și eficien tă a forțelor.
Utilizând fundamentul teoretic pe care l -am parcurs în timpul pregătirii
lucrării de licență am ajuns la concluzia că, detașamentul de intervenție pentru
limitarea efectelor unui cutremur major în județul Vrancea, ar trebui organizat
pe echi pe specializate, cu încadrarea, dotarea și modul de acțiune specific, așa
cum am detaliat pe parcursul lucrării de licență.
La sfârșitul perioadei de stagiu, am prezentat ofițerului specializat din
cadrul comandamentului Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată propunerea de
organizare a detașamentului de intervenție, acțiune care a și produs efecte prin
faptul că „Planul de acțiune în situații de urgența al Brigăzii 282 Infanterie
Mecanizată” a intrat într -un proces de îmbunătățire și de introducere a noii
schem e de organizare a detașamentului de intervenție la cutremur.
În urma studiului privind zonele seismice din România, efectele
seismelor asupra populației, infrastructurii , și, mai ales, probabilitatea
repetării acestora în zona epicentrală Vrancea, apreciez că, în cazul producerii
unui seism major, detașamentul de intervenție din cadrul subunității de geniu
reprezintă o resursă considerabilă în sprijinul eforturilor autorităților
administrației publice de limitare a efectelor devastatoare ale cutremurului.

50 din 53
BIBLIOGRAFIE

Autori români :

1. A. Tugui, M. Craiu, M. Radulian, 2009, Seismologia zonei Vrancea ,
Buzău , Editura Romprint,2010 .
2. Dumitru Enescu, Cutremurele de pământ pe înțelesul tuturor , București,
Editura Polirom, 2008.
3. Enescu D., Mărmureanu Ghe, Enescu B., Proceduri pentru hazarde
seismice generate de cutremurele din Vrancea , București, Editura
Humanitas,2004.
4. General corp de armată dr. Eugen Bădălan, col. Teodor Frunzeti, Acțiuni
militare altele decât războiul , Bucureșt i, Editura Militară, 2001.
5. Gh. Marmureanu, M. Radulian, M. Craiu, A.Craiu, Reevaluarea
magnitudinii cutremurelor pentru principalele zone seismice din
Romania , Cluj, Editura Flamingo, 2012.
6. Ghe. Mărmureanu, Cercetari privind managementul dezastrelor
generate de cutremurele romanesti ,București, Editura Tehnopres , 2009 .
7. Gheorghe Marmureanu , Cercetări privind hazardul seismic local a l
zonei metropolitane București , București, Editura Tehnopress, 2010.

Legislație:

8. Constituția României, București, Regia Autonomă Monitorul Oficial,
2003.
9. Guvernul României, Carta albă a securității și apărării naționale,
București, 2004.
10. O.U.G. nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de
urgență .
11. Monografia județului Vrancea,2011.

Surse internet:

12. http://inforisx.incerc2004.ro/undele_seismice.htm , accesat în
01.07.2015.
13. http://earthquake.usgs.gov/contactus/golden/neic.php , accesat în
21.05.2015.
14. http://www.infp.ro/despre -cutremure/#ch_2 , accesat în 30.06.2015.
15. http://www.nato.int/cps/en/natohq/structure.htm , accesat în 01.05.2015.
16. http://europa.eu/about -eu/index_ro.htm , accesat în 12.03.2015.
17. http://www.nato.int/eadrcc/sop/sop.htm , accesat în 08.06.2015.

51 din 53
18. http://www.nato.int/eadrcc/sop/sop_eadrcc/sop_eadrcc.htm , accesat în
14.04.2015.
19. http://www.nato.int/eadrcc/sop/sop_eadrcc/sop_eadrcc.htm#NATO and
EADRCC , accesat în 01.07.2015.
20. http://www.infp.ro/despre -cutremure/#ch_1 , accesat în 27.04.2015 .
21. http://www.infp.ro/despre -cutremure/#ch_0 , accesat în 23.05.2015.
22.http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_117757.htm , accesat în 12.04.
2015.
23.http://igsu.ro/documente/legislatie/HOTARARE_Nr_547 , accesat in
10.07.2015.
24. http://www.vrancea.insse.ro/main.php?id=404 , accesat în 26.06.2015.
25. http://www.infp.ro/ , accesat în 21.06.2015.

52 din 53
ANEXE