TEMA OPERA܉IUNILE DE TREZORERIE ALE BĂNCILOR COMERCIALE COORDONATOR ܇TIIN܉IFIC Conf. Univ. Dr. IVAN MIHAIL VINCEN܉IU ABSOLVENT OBEADĂ ANAMARIA IULIA… [605425]

MINISTERUL EDUCA܉IEI NA܉IONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIE܇TI
FACULTATEA DE ܇TIIN܉E ECONOMICE

LUCRARE DE LICENȚĂ
TEMA OPERA܉IUNILE DE TREZORERIE ALE BĂNCILOR
COMERCIALE

COORDONATOR ܇TIIN܉IFIC
Conf. Univ. Dr. IVAN MIHAIL VINCEN܉IU

ABSOLVENT: [anonimizat]܇TI
2018

1
CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………2
CAPITOLUL 1. SISTEMUL BANCAR………………………………………………………………..4
1.1. Băncile comerciale – veriga principală a sistemului bancar ………4
1.2. Banca centrală – arbitru ܈i moderator pe pia܊a interbancară ………7
1.3. Evolu܊ia sist emului bancar în România………………………………..10
CAPITOLUL 2. TREZORERIA ܇I OPERA܉IUNILE INTRBANCARE ………………..13
2.1. Cadrul legal…………………………………………………………………………..13
2.2. Stabilitatea monetară într -o institu܊ie bancară ……………………………15
2.2.1. Pozi܊ia monetară deficitară …………………………………………………..15
2.2.2. Pozi܊ia monetară excedentară ………………………………………………16
2.3. Tipuri de opera܊iuni ……………………………………………………………….16
2.3.1. Opera܊iuni de casă ………………………………………………………………17
2.3.2. Opera܊iuni de decontări cu BNR …………………………………………..18
2.3.3. Ope ra܊iuni privind depozitele interbancare …………………………….18
2.3.4.Împrumuturile interbancare…………………………………………………..19
CAPITOLUL 3. OPERA܉IUNILE DE TREZORERIE. STUDIU DE CAZ LA
BANCA TRANSILVANIA………………………………………………………………………………..21
3.1. Prezentarea generală a Băncii Transilvania ……………………………….21
3.2. Trezoreria Băncii Transilvania ………………………………………………..25
3.3. Sistemul de indicatori financiar – contabili utiliza܊i de Banca
Transilvania………………………………………………………………………………………………………29
3.4. Analiza rezultatelor financiare ale Băncii Trasilvania ………………..30
CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………36
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………..38
ANEXE…………………………………………………………………………………………………………..42

2
INTRODUCERE
Tema mea se nume܈te „Opera܊iunile de trezorerie ale băncilor comerciale” ܈i î܈i
propune să prezinte aceste tipuri de opera܊iuni, dar ܈i modul în care acestea î܈i găsesc
locul într- o unitate bancară, toate acestea desfă܈urându -se în condi܊iile impuse pe pia܊a
interbancară ܈i nu numai.
Pot afirma ca tema aleasă de mine este utilă deoarece banii pot fi asemui܊i cu
sangele, atât de util pentru via܊ă, ce circulă prin corpul oamenilor, iar banii reprezintă
principalul element pe care se bazează activitatea unei bănci. Prin prisma acestui fapt
am încercat să pun în eviden܊ă contextul în care băncile comerciale, în prezent, î܈i
gestionează, atât excedentul de resurse financiare, cât ܈i deficitul de resurse în lupta lor
continuă pentru a atinge echilibrul perfect care le poate propulsa spre succes.
Am ales să îmi segmentez lucrarea în trei capitole semnificative ܈i care să
exprime în mod concret ceea ce înseamnă trezoreria bancară.
Primul capitol poartă numele cadrului în care băncile se joacă, ܈i anume,
Sistemul bancar. Acesta se multiplică în alte trei subcapitole cu denumiri semnificative.
Asfel, primul dintre ele se intitulează Băncile comerciale – ramura principală a
sistemului bancar, în care am vorbit despre tipurile de bănci, cu ce se ocupă fiecare
dintre acestea ܈i tipurile de opera܊iuni pe care le desfă܈oară. Al doilea se nume܈te Banca
centrală – arbitru ܈i mediator pe pia܊a interbancară, în care am descris rolul ܈i
importan܊a acesteia, func܊iile ܈i opera܊iunile pe care le înfăptuie. Al treilea dintre ele
vorbe܈te despre Evolu܊ia sistemul bancar în România, de când au apărut aceste concepte
în ܊ara noastră ܈i până în preze nt.
Al doilea capitol se nume܈te Trezoreria ܈i opera܊iunile interbancare ܈i se împarte
܈i el în alte trei subcapitole. Primul dintre ele fixează Cadrul legal al desfă܈urării
activită܊ii băncilor, dar si regulamentele care trasează legăturile dintre bănci ܈ i BNR. Al
doilea se referă la cât de importantă este Stabilitatea monetară într -o unitate bancară ce
se împarte în alte două subdiviziuni ce prezintă Pozi܊ia monetară deficitară ܈i Pozi܊ia
monetară excedentară. Iar cel de -al treilea subcapitol se intitulea ză Tipuri de opera܊iuni
de trezorerie ܈i interbancare ce se divizează în Opera܊iuni de casă, Opera܊iuni de
decontări cu Banca Na܊ională a României, Opera܊iuni privind depozitele interbancare ܈i
Opera܊iuni privind împrumuturile ܈i creditele interbancare ܈i descrierea acestora.
În cel de-al treilea capitol, am ales sa fac studiul de caz la Banca Transilvania.
De aceea, în primul subcapitol am realizat o imagine de ansamblu care să reflecte ce

3
reprezintă, de fapt, această institu܊ie financiară. Cel de -al doile a reliefează Trezoreria
acestei bănci. Al treilea pune în eviden܊ă Sistemul de indicatori financiar -monetari
utiliza܊i. Iar în ultimul subcapitol am analizat rezultatele financiare ale Băncii
Transilvania din ultimii trei ani.
Consider că, tema este în actualitate pentru că tratează un subiect ce a fost ܈i este
îndelung dezbătut ܈i analizat ܈i anume modalită܊ile prin care băncile, în func܊ie de
pozi܊ia lor, î܈i plasează sau atrag resurse pentru a -܈i atinge obiectivele ܈i a ajunge la
performan܊ă.

4
CAPITOLUL 1. SISTEMUL BANCAR
1.1.BĂNCILE COMERCIALE – VERIGA PRINCIPALĂ A
SISTEMULUI BANCAR
Banca se poate defini drept o unitate financiară, ce are ca scop principal
atragerea de resurse financiare ܈i concentrarea acestora în depozite, dar ܈i acordarea de
credite către popula܊ie ܈i către diferite institu܊ii de credit.
Banca comercială reprezintă, de fapt, un termen generic atribuit tuturor băncilor
ce î܈i prestează serviciile atât în ܊ară cât ܈i în stăinătate, acestea concretizându -se în:
1. opera܊iuni cu valute desfă܈urate atât cu persoane juridice, cât ܈i cu persoane
fizice;
2. plasamente ܈i schimburi comerciale;
3. tranzac܊ii între bănci ܈i multe altele.
Datorită faptului că acest termen are un în܊eles mai vast, băncile comerciale au
primit o nouă clasificare ܈i anume în bănci universale , respectiv specializate.
Băncile universale se constituie în acele institu܊ii ce oferă cel mai amplu
portofoliu de activită܊i ܈i care oferă servicii preponderent pe pia܊a externă, dar ܈i pe cea
internă. Ac܊iunile întreprinse de către acestă institu܊ie financiară, sunt reprezentate de:
 tranzac܊ionarea de titluri de valoare pentru anumi܊i clien܊i,
 subscrierea de titluri,
 contribuirea la capitalul unor firme mari,
 oferirea de asigurări atât marilor companii, cât ܈i
persoanelor fizice.
Acest tip de bănci se caracterizează prin faptul căsunt institu܊i i de credit, de
regulă cu o dimensiune considerabilă, mare, ce ac܊ionează pe plan mondial, tinzând să
ofere servicii marilor firme,în scopul de a culege mai u܈or beneficiile acestor colaborări.
Acest lucru este posibil datorită faptului că acestea de܊in conturi mari în bănci, iar
creditele ar putea fi rambursate prin procesul de emitere de ac܊iuni, pe care, ulterior,
banca le va subscrie.
În esen܊ă, băncile universale se ocupă de toate tipurile de opera܊iuni, dar în
principal, se axează pe opera܊iuni comple xe.
Bănci specializate pot fi numite acelea care dezvoltă activită܊i pentru un anumit
sector, adică se axează pe un anumit sector de activitate. Acestea, la rândul lor, se pot
împăr܊i în mai multe categorii:

5
 Case de economii ܈i împrumuturi – acestea se ocup ă cu
atragerea economiilor popula܊iei, dar ܈i cu reutilizarea acestora pentru
acordarea de credite, de regulă ipotecare, tot popula܊iei.
 Băncile ipotecare – au ca scop acordarea de credite pe
termen lung, acestea trebuind a fi garantate cu un imobil sau cu un teren.
 Băncile agricole – sunt cele care oferă împrumuturi
agricultorilor ܈i fermierilor, pentru ca ace܈tia să î܈i poată finan܊a
activitatea.
 Societă܊ile de asigurări – î܈i atrag resursele financiare din
primele de asigurare, plătite de către beneficiarii asigurărilor, utilizând
aceste resurse pentru a acorda împrumuturi celor ce au semnat poli܊e de
asigurare.
 Băncile de investi܊ii – sunt acele bănci ce se ocupă cu
finan܊area întreprinderilor pentru ob܊inerea unui profit.
 Băncile de import/export – acordă sprijin exportatorilor ܈i
producătorilor, pentru ca ace܈tia să -܈i poată dezvolta capacitatea de
produc܊ie, sa -܈i poată desface produsele pe pie܊ele interna܊ionale, dar ܈i
pentru a putea să -܈i promoveze activită܊ile prestate.
 Băncile de depozit – î܈i desfă܈ oară activitatea, preponderent
în ܊ară ܈i se ocupă cu constituirea de depozite ܈i acordarea de credite
financiare, persoanelor fizice.
În esen܊ă, principala ac܊iune desfă܈urată de către o bancă, o reprezintă
„joaca ” cu banii. Astfel, ea achizi܊ionează monedă, urmând ca mai apoi să o vândă,
câ܈tigând astfel din diferen܊a de dobândă. Prin legaturile pe care le de܊ine cu economia,
cu popula܊ia, precum ܈i prin serviciile pe care le pune la dispozi܊ia clien܊ilor săi, rolul
unei institu܊ii bancare se regăse܈te în urătoarele:
a) Realizarea de plă܊i ܈i încasări, acestea fiind practic, servicii
financiare ܈i bancare,
b) Constituirea depozitelor, acestea urmând a fi replasate,
c) Investirea fondurilor prin acordarea de credite,
Pentru a- ܈i desfă܈ura activitatea în condi܊ii optime, ea trebuie să î܈i creeze o
rela܊ie bazată pe încredere cu clien܊ii ܈i colaboratorii săi, să î܈i desfă܈oare activitatea în
condi܊ii de confiden܊ialitate ܈i să ܊ină o eviden܊ă strictă ܈i riguroasă eviden܊ă a tuturor

6
ac܊iunilor întreprinse de aceasta. De asemenea, punctele principalale pe care le
urmăre܈te orice societate bancară, sunt lichiditatea ܈i profitabilitatea. Prin lichiditate,
banca se sigură că oricând are nevoie, î܈i poate asuma obliga܊ia de plată către creditorii
săi. Totodată, se dore܈te ca banca să aibă lichiditate crescută, ܈i pe cât posibil cu costuri
cât mai scăzute. Prin profitabilitate, se în܊elege că aceasta se folose܈te deresursele pe
care le are la dispozi܊ie pentru a ob܊ine rezultate financiare cât mai favorabile. Din ac est
motiv, statul sus܊ine nivelul lichidită܊ii acestor institu܊ii, prin inserarea sistemelor de
asigurare a depozitelor bancare, prin introducerea unor coeficien܊i de lichiditate, dar ܈i
prin sus܊inerea lor de către stat.
Prin manipularea resurselor financ iare ale popula܊iei ܈i transformarea depozitelor
în surse de creditare, se poate afirma că băncile sus܊in stabilitatea economică a unui stat.
De asemenea, administrarea fluxurilor de monedă ܈i urmărirea rela܊iilor acesteia
cu celelalte monede, numite valu te, le oferă posibilitatea băncilor de a emite fluxuri noi
sau de a reduce o masă monetară.
Băncile comerciale desfă܈oară două tipuri de opera܊iuni, anume: de activ ܈i de
pasiv.
Opera܊iunile de activ se pot împăr܊i în:
 Oper܊iuni de creditare. Acestea se pot efectuaatât pentru
finan܊area afacerilor firmelor, cât ܈i pentru satisfacerea nevoilor
popula܊iei. Pentru persoanele juridice,cele mai cerute opera܊iuni le
rerezintă creditele pentru investi܊ii, pentru procurarea de echipamente,
pentru exploatare. Pent ru persoanele fizice, se acordă credite pentru
construc܊ia de locuin܊e, pentru studii, credite pentru călătorii, dar ܈i căr܊i
de credit, etc.
 Opera܊iuni de plasament,utilizate pentru achizi܊ionarea de
titluri de valoare, de natura bonurilor de tezaur, certificatelor de
trezorerie, titlurilor de stat, etc.
Opera܊iunile de pasiv se împart în trei categorii:
 Formarea fondurilor proprii- se referă la subscrierea de
ac܊iuni pentru constituirea capitalului social, acesta trebuind să fie
vărsat ܈i în formă bănească la momentul subscrierii ac܊iunilor. Fiecare
bancă aprobată de către autoritatea monetară supremă, este obligată să
păstreze un anumit nivel al capitalului.

7
 Atragerea resurselor ܈i constituirea de depozite – reprezintă
principala opera܊iune specifică ܈i generează un flux semnificativ de
resurse financiare, repartizate mai apoi, pentru acordarea de
împrumuturi. Resursele atrase sunt constituite în trei categorii de
depozite: la vedere, la termen ܈i depozite cu preaviz.
 Opera܊iuni de lombardare – se referă l a acordarea de credite
colateralizate cu active eligibile pentru garantare. Acest tip de împrumut
este solicitat băncii centrale, atunci când o bancă comercială î܈i
epuizează resursele sau înregistrează o pozi܊ie monetară deficitară.

1.2. BANCA CENTRALĂ – ARBITRU ȘI MEDIATOR PE PIAȚA
INTERBANCARĂ
Banca centrală reprezintă institu܊ia care se pozi܊ionează în vârful piramidei ce
înfă܊i܈ează întregul sistem bancar, având responsabilitatea de a controla, supraveghea ܈i
organiza rela܊iile financiare pe plan intern, dar ܈i pe plan extern, în rela܊iile cu alte
sisteme.
În interiorul sistemului bancar, se organizează rela܊iile de decontări ܈i plă܊i dintre
sediile aceleia܈i bănci sau între bănci diferite. Organizarea institu܊iilor bancare de prim
rang, este în d irectă legătură cu independen܊a acestora fa܊ă de factorul politic, anume,
guvernul. Cu cât banca centrală este mai independentă fa܊ă de stat, cu atât obiectivele ܈i
strategiile sale monetare sunt îndeplinite în propor܊ie cât mai mare. Însă, în majoritatea
܊ărilor, există un grad ridicat de dependen܊ă între politica monetară a băncii centrale ܈i
celelalte politici macroeconomice aflate în subordinea guvernului.
În ultima perioadă, se tot dezbate problema independen܊ei băncilor centrale.
Întrebarea principală care se pune, este dacă banca centrală î܈i poate pune în practică
obiectivele politicii monetare, în condi܊ii de independen܊ă fa܊ă de guvern. Majoritatea
politicilor macroeconomice sunt în subordinea guvernului, în afara politicii monetare
care se află în sarcina băncii centrale . Obiectivul fundamental al tututror acestor politici,
îl reprezintă cre܈terea economică. Guvernul dore܈te să îndeplinească ܈i obiectivele
politicii monetare de asigurare ܈i men܊inere a stabilită܊ii pre܊urilor. ܇i totu܈i, în
apropier ea ciclului electoral se pot întreprinde ac܊iuni de către puterea executivă, de
natură populistă, care pot împiedica îndeplinirea sarcinilor băncilor centrale. Cu alte
cuvinte, guvernul tri܈ează ܈i reu܈e܈te să sacrifice obiectivele stabile pe termen mediu,

8
respectiv lung, pentru rezultate pozitive pe termen scurt. Un exemplu relevant în acest
sens, îl reprezintă finan܊area deficitului bugetar prin emisiune monetară. Din acest
motiv, este nevoie ca banca centrală să beneficieze de un grad de independen܊ă la nivel
institu܊ional.
Aprecierea independen܊ei băncii centrale este necesară pentru a putea găsi
disfunc܊ionalită܊ile ce ar putea să apară în circula܊ia monedei ܈i finan܊area economiei.
Pentru aceasta, se folosesc o serie de modele a gradului de independen܊ă. În 1988 apare
modelul BADE- PARKIN care apreciază independen܊a dupa trei criterii:
a) Dacă banca centrală este autoritate monetară finală,
b) Dacă cel pu܊in jumătate dintre membrii consiliului de
administra܊ie sunt independen܊i fa܊ă de guvern,
c) Dacă există membri oficiali ai guvernului în structura
consiliului de administra܊ie.
Un alt model, este construit în anul 1991 ܈i se nume܈te GMT, care apreciază
independen܊a băncii centrale făcând diferen܊a între mediul politic, cel economic ܈i cel
financiar. Criterii le pentru independen܊a politică sunt:
a) Dacă guvernatorul este numit de parlament sau de guvern,
b) Dacă mandatul guvernatorului este mai mare sau mai mic
de cinci ani,
c) Dacă consiliul de administra܊ie este numit de parlament
sau de guvern,
d) Dacă mandatul consiliului de administra܊ie este mai mare
sau mai mic de cinci ani,
e) Dacă sunt membri ai guvernului în structura consiliului de
administra܊ie,
f) Dacă polica monetară ܈i de credit, valutară ܈i a cursului de
schimb este în exclusivitate de competen܊a băncii centrale,
g) Dacă stabilitatea pre܊urilor reprezintă un obiectiv expres,
men܊ionat în statut,
h) Dacă există prevederi legale care să sus܊ină pozi܊ia băncii
centrale în caz de conflict cu guvernul.
Pentru aprecierea independen܊ei economico -financiare se urmăre܈te:
a) Dacă există facilită܊i directe de creditare acordate
economiei,

9
b) Dacă la facilită܊ile de creditare se percepe o rată a dobânzii
de pia܊ă,
c) Dacă facilită܊ile de creditare au caracter temporar sau
permanent,
d) Dacă există limită pentru sumele acordate sub formă de
credite guvernamentale,
e) Dacă rata de refinan܊are este stabilită debanca centrală,
f) Dacă supravegherea activită܊ii bancare este în exclusivitate
în sarcina băncii centrale,
g) Dacă banca centrală participă pe pia܊ă pentru acoperirea
datoriei publice.
Indiferent de caracterul, mai mult sau mai pu܊in centralizat, al activită܊ii băncii
centrale, aceasta de܊ine o serie de func܊ii prin care î܈i manifestă rolul în economia reală.
Acestea sunt:
 Func܊ia de emisiune monetară – aceasta se manifestă prin
baterea monedei, tipărirea bancnotelor ܈i plasarea lor în economie ܈i
finan܊area economiei reale prin rescontare ܈i lombardare;
 Func܊ia de bancă a statului. În toate ܊ările, banca centrală
de܊ine conturile statului, înregistrate în pasivul bilan܊ului acesteia. Banca
centra lă este considerată consilier ܈i realizator al emisiunii de titluri în
contul statului, ea mai reu܈ind să gestioneze܈i datoria publică ܈i
urmăre܈te de asemenea, plata dobânzilorla titlurile de stat;
 Func܊ia de bancă a băncilor – fiind considerată
împrumutător de ultimă instan܊ăîn sistemul bancar. Banca centrală crează
pia܊a monetară interbancară pe care intervine, în cazul confruntării cu
lipsa de lichiditate, prin acordări de împrumuturi, iar în cazul excesului
de lichiditate, intervine prin sterilizarea acesteia;
 Func܊ia de centru valutar ܈i de gestionare a rezervei
valutare. Banca centrală stabile܈te, urmăre܈te ܈i influen܊ează cursul de
schimb al monedei na܊ionale.În aceea܈i măsură, administrează rezerva
valutară a ܊ării;

10
 Func܊ia disciplinară de supraveghere ܈i pruden܊ial. Aceasta
poate fi în܊eleasă prin asigurarea securită܊ii depozitelor din sistemul
bancar;
 Func܊ia economică – este exercitată prin implicarea băncii
centrale în economia reală;
Utilizând criteriul bilan܊ier, opera܊iunile efectuate de către bancile centrale, sunt
împăr܊ite în active ܈i pasive. Opera܊iunile active desfă܈urate, se referă la opera܊iuni de
creditare – eviden܊iate prin acordarea de credite statului, prin emiterea unor credite
guvernamentale băncilor comerciale , prin rescontarea efectelor de comer .܊Ea mai poate
acorda împrumuturi pe termen scurt, în cazul în care unele înregistrează o pozi܊ie
monetară deficitară. Opera܊iuni intra ܈i inter bancare – se referă la decontările dintre
sediile aceleia܈i bănci ܈i la compensările multilaterale făcute de banca centrală pentru
toate institu܊iile de credit din sistem. Vânzarea ܈i cumpărarea de aur ܈i devize – se
utilizează pentru stabilirea, influen܊area ܈i urmărirea cursului de schimb al monedei
na܊ionale, dar ܈i pentru refacerea rezervei valutare în condi܊ii de reducere a factorilor de
risc.
Opera܊iunile pasive se împart în:
 formarea capitalului propriu – formarea capitalului propriu
are un nivel redus ܈i reprezintă 4% din totalul rezervelor;
 formarea resurselor atrase – se referă la depozi tele pe care
băncile le au deschise la banca centrală;
 emisiunea monetară – ca ܈i autoritate monetară de prim
rang, banca centrală emite monedă pe pia܊ă.

1.3. EVOLUȚIA SISTEMULUI BANCAR ÎN ROMÂNIA
În anul 1864, ia na܈tere prima institu܊ie de credit din ܊ara noastră, ce se nume܈te
Casa de Depuneri ܈i Consemna܊ii. Un an mai târziu, se înfiin܊ează prima bancă cu
capital autohton- Banca Română, ca mai apoi, în 1872, să se înfin܊eze Creditul Funciar
urban ܈i rural, iar în 1874 se înfiin܊ează la Sibiu prima bancă cu capital privat, Banca
Albina.
În anul 1880, ia fiin܊ă Banca Na܊ională a României ܈i se pun pentru prima dată în
circula܊ie monede ܈i bancnote de către această autoritate supremă. După anul 1900,
numărul băncilor înregistrează cre܈teri semnificative, până în anul 1934 când se

11
înregistrează cel mai mare număr de bănci la noi în ܊ată, ܈i anume 1204. În acela܈i an, se
constituie ܈i Consiliul Superior al Băncilor, care avea rol de supraveghere ܈i control al
institu܊iilor bancare. Totodată, intră în vigoare prima lege bancară pe teritorul României.
După 1974, odată cu na܊ionalizarea băncilor, numărul lor scade semnificativ. În
acest context, între 1950 ܈i 1989, ܈i -au desfă܈urat activitatea doar 5 bănci: BNR -ul , cu
rol de emisiune monetară ܈i supraveghere, Banca de Investi܊ii, cu rol în finan܊area
firmelor de stat, Banca pentru Agricultură ܈i Indutrie Alimentară, cu rol în finan܊area
sectorului agricol ܈i industriei ce se află în rela܊ie directă cu acesta, Banca Română de
Comer ܊Exterior, care execută opera܊iuni în străinătate ܈i Casa de Economii ܈i
Consemna܊ii care se ocupa cu atragerea resurselor băne܈ti de la popula܊ie ܈i reutilizarea
lacestora pentru acordarea de credite, în mod special pentru construc܊ia de locuin܊e.
După 1990, odată cu trecerea la economia de pia܊ă, în sectorul bancar din
România, se înregistrează schimbări majore. Se înfiin܊ează Banca Comercială Română
܈i preia de la BNR opera܊iunile comerciale interne. Cu toate acestea, BNR -ul rămane
autoritatea supremă în cadrul sistemului bancar din România, singura responsabilă de
emisiune a monedei ܈i controlul celorlalte institu܊ii de credit. De asemenea, apar bănci
noi, iar băncile interna܊ionale î܈i deschid sucursale ܈i la noi în ܊ară.
După 1999, în România, sistemul bancar cunoa܈te o concentrare accentuată, iar
după aderarea la Uniunea Europeană, acesta se aliniază la sistemul european, urmând a
se pregăti pentru adoptarea monedei unice euro ܈i intrarea în Uniunea Economică ܈i
Monetară.
Principalele caracteristici ale sistemului bancar contempo ran se concretizează în:
 Diversitate – exprimă multitudinea de institu܊ii de credit ce
efectuează opera܊iuni pe pia܊a interbancară;
 Concentrarea –se referă la numărul mic de bănci care de܊in
monopolul asupra acordării de împrumuturi ܈i constituirea de depozite;
 Gradul de bancalizare – se constituie în numărul mare de
produse ܈i servicii oferite. Acesta exprimă numărul de conturi deschise la
un milion de locuitori, numărul de carduri emise la un milion de
locuitori, etc.
 Restructurarea – se referă la opera܊iunile fuziuni, achizi܊ii,
absorb܊ii ܈i încrucu܈ări bănci -asigurări.

12
Pia܊a bancară s -a confruntat cu patru ani de pierderi din 2008, iar 2016 este,
practic, al cincilea an de câ܈tiguri. În tot acest timp, sistemul s -a compactizat, numărul
institu܊iilor care ac܊ionează în acest domeniu ajungând la 36. Pe perioada crizei
financiare, băncile s -au adaptat destul de greu, men܊inând costurile la un nivel ridicat,
de܈i veniturile erau în scădere, situa܊ia făcând să apară numeroase credite
neperformante. Pierder ile suferite pe perioada crizei se ridică la sume impresionante –
opt miliarde de lei. BNR a recomandat eliminarea acestor credite, iar acest efort a fost
destul e greu de suportat de către bănci. Cu multe eforturi, băncile au reu܈it să iasă din
impas, iar rezultatele au fost pe măsură – bancile au oferit, în prima jumătate a anului
2016 credite în valoare aproximativă de cincisprezece miliarde de lei, reprezentând o
majorare cu 30% fa܊ă de aceea܈i perioadă din 2015.

13
CAPITOLUL 2. TREZORERIA ȘI OPERAȚIUNIL E
INTERBANCARE
2.1. CADRUL LEGAL
Încă din anul 1990, sistemul bancar din România suferă modificări majore în
ceea ce prive܈te legisla܊ia aplicată în acest domeniu. Deseori, fiind învins chiar de felul
în care evolua acesta pe teren. Ceea ce l-a zduncinat cel mai tare, a fost rapiditatea cu
care s- a extins informatizarea în acea perioadă.
Adoptarea unor noi legi apare ca o necesitate în contextul în care deja se
începuseră negocierile de intrare în Uniunea Europeană. Cele mai semnificative
reglementări urmăr eau aspecte precum: cadrul general, activitatea de creditare, de
decontări ܈i de garantare a depozitelor.
Legea care normează mediul general al institu܊iilor de credit este Legea 58 din 5
martie 1998, care mai este numită ܈i Legea bancară ܈i Legea 312 din 28 iunie 2004
privind statutul BNR. Printre acestea putem aminti ܈i Legea 83 din 21 mai 1997 privind
privatizarea societă܊ilor de credit la care ܈i statul de܊ine ac܊iuni. Acest ultim act
legislativ a avut drept scop privatizarea ܈i accesul pe pia܊ă al institu܊iilor de credit,
străine.
Legea bancară oferă o perspectivă asupra modului în care ar trebui organizate ܈i
modul de func܊ionare al institu܊iilor de credit, al celor emitente de monedă virtuală ܈i a
institu܊iilor străine ce au deschise sucursale în ܊ara noastră. Cele mai importante
men܊iuni se adresează la:
 Definirea termenului de bancă
 Ce fel de activită܊i le sunt permise institu܊iilor financiare,
acestea trebuind să fie autorizate de BNR
 Diviziunea ܈i fuziunea institu܊iilor financiare
 Cum trebuie org anizată ܈i condusă o institu܊ie financiară
 Supravegerea, autorizarea ܈i reglementarea de către BNR a
institu܊iilor financiare
Prin faptul că se face referire la fuziuni ܈i la institu܊iile non -bancare, România se
adaptează la condi܊iile de pe pia܊a intrna܊ională.
După aderarea la Uniunea Europeană, Banca Na܊ională a României va anun܊a
Comisia Europeană pentru următoarele situa܊ii:

14
 Acordarea sau retragerea de autoriza܊ie atribuită unei
institu܊ii financiare
 Refuzul detrimitere de informa܊ii
 Oferirea de autoriza܊ie dată unei institu܊ii financiare care
este administrată de către o bancă din străinătate
 Greută܊ile pe care le pot întâlni băncile ce doresc să î܈i
deschidă filiale dincolo de grani܊e
 Autoriza܊iile oferite filialelor băncilor străine
 Alte tipur i de informa܊ii ce trebuie comunicate Comisiei
Europene
În România, băncile sunt de două tipuri, ܈i anume: Banca Centrală, ca ܈i
autoritate monetară supremă, ܈i băncile comerciale. Banca Na܊ională a României are
setate ca obiective principale: men܊inerea stabilită܊ii pre܊urilor, este responsabilă cu
rezerva na܊ională, stabile܈te cursul de schimb, emite banii ce vor circula pe pia܊a,
administrează activitatea institu܊iilor de credit. În îndeplinirea misiunii sale, Banca
Centrală nu se poate lăsa influen܊ată de către institu܊iile din afara. Legea care stabile܈te
statutul BNR- ului este 312 din 28 iunie 2004 ܈i intră în vigoare pe 30 iulie 2004, iar
capitolul 4 prevede faptul că Banca Na܊ională a României coordonează activitatea
băncilor pe care le are în subord ine. BNR- ul poate oferi împrumuturi institu܊iilor
financiare care solicită acest lucru sau care au nevoie, pe perioade nu mai mari de 90 de
zile, aceste trebuind a fi garantate cu depozitele pe care acestea le de܊in la Banca
Centrală sau cu titluri de stat. Banca Na܊ională fixează care sunt condi܊iile în care aceste
credite se dau ܈i se referă la dobândă, contextul în care se acordă resursele financiare
solicitate, comisionele, garan܊iile ܈i restituirea acestora. De asemenea, Banca Centrală
administrează depozitele băncilor de܊inute la aceasta ܈i efectuază opera܊iuni de
transferuri în numele ܈i la solicitarea acestora.
Regulamentul 7 din 21 mai 2012, intrat în vigoare pe 23 mai 2012, ne prezintă
care sunt costurile percepute de Banca Na܊ională a României referitoare la ac܊iunile
efectuate în rela܊ia cu institu܊iile de credit. Acestea sunt: pentru retragerile de numerar
anun܊ate cu o zi înainte se ia un comision de 0,30% din suma retrasă, dacă retragerea se
face în aceea܈i zi, comisionul este de 1%, iar în c azul în care nu se mai scoate numerar,
se percepe tot 1%. În cazul depunerilor, calculul se face în alt mod, ܈i anume: pentru
decalajul constatat între coletul cu bancnote depus la BNR ܈i ceea ce se află efectiv în
pachet, comisionul re܊inut este de 500 le i/ colet, iar în cazul monedelor de 100 lei/ colet.

15
Însă, dacă în aceste colete există monedă fără putere pe pia܊ă sau monedă falsificată se
re܊ine 1%, respectiv 0,5% din con܊inutul coletului în care se află. În cazul schimbului
între monede ܈i bancnote, se re܊ine un comision de 2%. Pentru schimbul banilor uza܊i nu
se percepe comision.
În acest context, Banca Na܊ională a României finan܊ează în mod sustenabil
economia reală, intervenind pe pia܊a interbancară atunci când este nevoie.

2.2. STABILITATEA MONET ARĂ ÎNTR -O INSTITUȚIE
BANCARĂ
Desfă܈urarea activită܊ii bancare pe pia܊a interbancară impune existen܊a masei
monetare. Însă, pe pia܊ă se ivesc ܈i situa܊ii în care se constată că unele bănci de܊in
lichidită܊i peste medie, fenomen ce se nume܈te excedent monetar, dar ܈i situa܊ii în care
acestea nu dispun de fondurile necesare, situa܊ie ce poartă denumirea de deficit monetar.
Pia܊a monetară se constituie în spa܊iul în care se fac opera܊iuni cu monedă, practic, unde
cererea ܈i oferta se întâlnesc, iar în func܊ie de pre܊ul ei, anume rata dobânzii, se
tranzac܊ionează. Obiectivele pie܊ei monetare sunt moneda ܈i transferul de lichiditate. Ea
atenuează, pe de o parte, diferen܊a de monedă, iar pe de cealaltă parte, aduce echilibrul
monetar.
Masa monetară reprezintă, în fapt, totalitatea lichidită܊ilor ܈i se împarte în
agregate monetare. Acestea sunt:
 M1- se concretizeză în banii din afara sistemului bancar ܈i
depozite la vedere
 M2- depozitele la termen ܈i resursele popula܊iei

2.2.1. POZIȚIA MONETARĂ DEFICITARĂ
Cererea monetară vine de la întreprinderile ce se află în imposibilitate de plată,
adică se situeză într -o pozi܊ie deficitară. Acestea pot fi bănci, institu܊ii financiare
nebancare care au nevoie de finan܊e pentru a -܈i desfă܈ura activitatea, dar ܈i trezor eria
statului pentru plata datoriei publice.
Volumul de monedă cu care se poate interveni pe pia܊ă depinde de mai mul܊i
parametri:
 Cantitatea de credite de consum emise
 Amploarea veniturilor

16
 Serviciile expuse pe pia܊ă
 Rapiditatea de mi܈care a monedei
 Disp onibilită܊ile sistemului bancar
De obicei, motivele care duc la mic܈orarea masei monetare se referă
laconvertibilitatea leului în valută, excedentul bugetar, mic܈orarea volumului de servicii
ce se oferă pe pia܊ă, majorarea vitezei cu care banii se rotesc în economie. Totodată,
există moduri prin care puterea supremă poate mic܈ora masa monetară. Acestea se
concretizează în plafonarea creditelor, majorarea rezervei minime obligatorii la Banca
Na܊ională a României ܈i schimbul monedei na܊ionale într -o valută.
Pe pia܊a interbancară se pot oferi credite de finan܊are sau refinan܊are de către
Banca Centrală, băncilor care au nevoie ܈i solicită acest lucru. Iar rela܊ia dintre cele 2
categorii de institu܊ii se bazează pe disciplină, eficien܊ă, eficacitate, performan܊ă ܈i
sinceritate.

2.2.2. POZIȚIA MONETARĂ EXCEDENTARĂ
Este aceea care vine de la institu܊iile ce dispun de resurse mai mari, în urma
desfă܈urării activită܊ii curente: Banca Na܊ională a României, institu܊iile de credit,
trezoreria, societă܊ile de asigurare , casele de economii.
Pe pia܊a interbancară, de obicei oferta este realizată de către Banca Centrală, iar
cererea este efectuată de către bănci. Se asigură dozarea de lichidită܊i pentru a se putea
derula activită܊ile specifice institu܊iilor financiare. Explica܊ia cea mai relevantă a
cre܈terii masei monetare, este aceea conform căreia aceasta este produsul unui progres
pozitiv al activitatii economiei, ce poate determina si inflatia. Ea poate să crească ܈i
fară determinarea infla܊iei, numai dacă apari܊ia acesteia se realizează concomitent cu
majorarea pachetului de servicii ce urmează a fitranzac܊ionat.
Printre metodele prin care se majorează masa monetară se numără: emisiunea
monetară efectuată de către BNR atunci când resursele monetare de pe pia܊ă sunt
limitate, oferirea de împrumuturi, mic܈orarea rezervei minime obligatorii la BNR,
schimbarea valutelor în moneda na܊ională.
Politica monetară lucrează ܈i influen܊ează masa monetară, atât direct, cât ܈i
indirect. Prin ac܊iunile directe se modifică volumul creditelor pe care îl barează la un
anumit nivel. Ac܊iunile indirecte vizează dobânda ܈i lichiditatea din cadrul băncilor prin
majorarea sau mic܈orarea rezervei minime obligatorii.

17

2.3. TIPURI DE OPERAȚIUNI DE TREZORERIE ȘI
INTERBANCARE
Aceste opera܊iuni se concretizează în:
 Opera܊iuni de casă
 Opera܊iuni de decontări cu Banca Na܊ională a României
 Opera܊iuni privind depozitele interbancare
 Opera܊iuni privind împrumuturile ܈i creditele interbancare
Toate acestea se pot regăsi în clasa 1 din cadrul planului de conturi pentru bănci,
având func܊ie contabilă de activ.

2.3.1. OPERAȚIUNILE DE CASĂ
Banii sunt cei care stau la baza desfă܈urării activită܊ii unei bănci. Opera܊iunile de
casă ale acestorarezultă din compartimentul tezaur ܈i casierie al fiecărei bănci ܈i în
func܊ie de amploarea intrărilor ܈i ie܈irilor de numerar se pun la punct:
 Case de schimb valutar
 Case pentru acele opera܊iuni cu metale pre܊ioase
 Case de circula܊ie a leilor în cadrul opera܊iunilor de
încasări ܈i plă܊i
Pentru a desfă܈ura aceste ac܊iuni este necesară întocmirea unor serii de
documente, ܈i anume:
a) În cazul încasărilor, se disting:
– Ordinul de încasare- ce este utilizat pentru a efectua
opera܊iuni în contul clientului
– Foaie de vărsământ – prin care se depune numerar de către
numerar de către clien܊i ai băncii
– Borderou înso܊itor pentru depuneri în gen܊i sigilate
b) În cazul plă܊ilor, se utilizează:
– CEC
– Ordin de plată
Pentru a reu܈i să se ܊ină o eviden܊ă a tuturor acestor opera܊iuni la sfâr܈itul
fiecărei zile se formulează ܈i registrul de casă pentru fiecare monedă în parte.

18
În cazul schimbului valutar, un alt document se înfaptuie܈te, ܈i anume, buletinul
de schimb valuta, urmând ca la sfâr܈itul zilei toate monedele schimbate să fie trecute în
registrul zilnic al tranzac܊iilor.
Eviden܊a acestui tip de opera܊iune este importantă deoarece prin ea se ia seamă
de mi܈carea zilnică a banilor, CEC -urilor, ordinelor de plată ܈i a altor valori.

2.3.2. OPERAȚIUNI DE DECONTĂRI CU BANCA NAȚIONALĂ A
ROMÂNIEI
Eviden܊a acestor tipuri de opera܊iuni se desfă܈oară în c onformitate cu regulile
BNR- ului ܈i se ܊ine tot de către aceasta prin conturile de܊inute de bănci.
Institu܊iile de credit au obliga܊ia de a constitui ܈i men܊ine rezerve minime
obligatorii în conturile Băncii Na܊ionale a României. Nivelul acestora este rep rezentat
de soldul mediu al fiecărei zile al contului atunci când nu se mai pot efectua tranzac܊ii.
Cererea de deschidere a unui depozit pentru o bancă se trimite compartimentului
de opera܊iuni de pia܊ă, iar acesta va lua na܈tere prin emiterea unui ordin de plată din
partea băncii solicitatnte.
În cadrul acestor opera܊iuni se regăsesc ܈i opera܊iunea de refinan܊are, datoriile ܈i
crean܊ele. Băncile care se află în impas se pot adresa Băncii Centrale pentru a beneficia
de lichidită܊i. Astfel, banca î܈i oferă ajutorul prin aceste împrumuturi de refinan܊are,
deoarece Banca Na܊ională este direct interesată de buna func܊ionare a băncilor, pentru
că doar în acest mod, sistemul bancar nu va pierde încrederea consumatorilor.
Împrumutul de refinan܊are se împarte în următoarele 2 tipuri:
 Împrumuturi structurale- sunt cele care poate fi acordate
până la un anumit plafon, fiind garanatate prin intermediul efectelor de
comer .܊Pre܊ul acestui serviciu este reprezentat de taxa oficială a
scontului.
 Împrumuturi de licita܊ie – într- o astfel de situa܊ie BNR -ul
poate acorda un credit mai multor bănci, iar pentru a beneficia de el,
băncile liciteză, câ܈tigând astfel cea care e dispusă să ofere cel mai mult.
 Împrumuturi speciale- se acordă în situa܊ii unice băncilor
care nu mai disp un de lichidită܊i.

19
 Împrumuturi OVERDRAFT- prin care se ob܊in resurse
financiare pe termen scurt, se acordă în situa܊ia în care băncile cheltuie
mai mult decât au disponibili într-o zi.

2.3.3. DEPOZITELE INTERBANCARE
Depozitele interbancare sunt o modalitate prin care, cu ajutorul resurselor de
care dispun, se ob܊in venituri noi. Acestea se împart în 3 mari categorii, ܈i anume:
depozite colaterale, la termen ܈i la vedere.
 Depozitele colaterale se înfăptuiesc,de fapt, pentru a fi
folosite drept garan ܊ii în opera܊iunile pe care băncile le realizează în
rela܊ia cu alte bănci.
 Depozitele la termen se realizează pe o perioadă de timp
dată, de regulă mai mare de o zi.
 Depozitele la vedere se pot constitui pe o zi.
În momentul în care, o institu܊ie de credit dore܈te deschiderea unui depozit la o
alta, aceasta înscrie un ordin de plată pe care se trece suma ce urmează a fi transferată în
contul său deschis la cealaltă bancă, bineîn܊eles, în conformitate cu conven܊ia pe care o
au încheiată. Acest ordin de plată trebuie să fie semnat de către persoanele împuternicite
să raspundă de aceste conturi în conformitate cu specimenul de semnături pe care
ace܈tia îl au depus la Banca Na܊ională.
Conven܊ia dintre cele 2 institu܊ii con܊ine: data la care se efectuează depozi tul,
perioda de timp în care acesta este valabil, suma de bani care face obiectul conven܊iei,
dobânda ܈i numele celor 2 părti care au semnat acest document.
După ce a fost întocmit, ordinul de plată trebuie depus la BNR în ziua în care se
realizează depozitul.Tot în aceea܈i zi, Banca Na܊ională efectueză transferurile în
conturile celor două unităti de credit, creditând astfel contul băncii beneficiare ܈i
debitând contul băncii plătitoare.
Ordinul de plată întocmit în trei exemplare se împarte astfel:
 Primul formular, de culoare albă, se îndosariază la BNR
 Al doilea formular, de culoare roz, se trimite la banca la
care se constituie depozitul
 Al treilea formular, de culoare verde, ramâne la banca ce a
constituit depozitul.

20
În situa܊ia în care banca este cea c are atrage depozite, algoritmul va fi în sens
opus.

2.3.4. CREDITELE ȘI ÎMPRUMUTURILE INTERBANCARE
Pe circuitul interbancar se tranferă în fiecare zi fonduri sub formă de credite ܈i
împrumuturi. Ele sunt de obicei, incheiate pe perioade scurte ܈i au valor i mari.
Administrarea zilnică a disponibilului său face ca institu܊iile de credit să caute să
gasească un echilibru între nevoi ܈i resurse. Datorită faptului că, periodic, băncile
înregistreazăatât excedent, cât ܈i deficit, acestea caută să rezolve într -un fel aceste
situa܊ii prin acordarea de credite, respectiv luarea de împrumuturi. Ob܊inerea de profituri
suplimentare este un motiv pentru care băncile preferă să acorde împrumuturi
interbancare.
Împrumuturile ܈i creditele între bănci îmbracă mai multe forme, ܈i
anume:
 Împrumuturi ܈i credite la termen – sunt împrumuturile
primite sau acordate fără o garan܊ie pentru o anumită perioadă de timp
 Împrumuturi sau credite de pe o zi pe alta- sunt
împrumuturi luate sau date fără garan܊ii pe o zi
 Credite financiare- sunt date acelor bănci care sunt
nerezidente care au ca ܈i beneficiari agen܊i economici nereziden܊i ܈i
nefinanciari
 Împrumuturile financiare- sunt primite de la bănci ce sunt
nerezidente care au ca ܈i beneficiari agen܊i economici nefinanciari ܈i
reziden܊ i.
Aceste tipuri de opera܊iuni generează dobânzi, ce apar drept crean܊e pentru
credite ܈i datorii pentru împrumuturi.
Opera܊iunile de pensiune interbancară intră tot în această categorie ܈i se
realizează prin intermediul efectelor de comer .܊Din perspectiv a trezoreriei, acest tip de
opera܊iune se poate asemăna cu împrumuturile ܈i creditele ce sunt garantate cu
transmiterea de proprietate asupra efectelor de comer ܊cedate.

21
CAPITOLUL 3. OPERAȚIUNILE DE TREZORERIE LA
BANCA TRANSILVANIA. STUDIU DE CAZ
3.1.PEZ ENTAREA GENERALĂ A BĂNCII TRANSILVANIA
Denumire: Banca Transilvania S.A.
CUI: 5022670
Nr. de înregistrare la Reg. Com.: J12/4155/1993
Domeniu de activitate: Servicii/ bănci
Sediu central: Str. G. Bari܊iu, nr. 8, Cluj -Napoca, jud. Cluj
Conducere:
Omer Tatik- Director General
Horia Ciorcilă – Pre܈edinte Consiliu de Administra܊ie
Lumini܊a Runcan – Director General Adjunct- Chief Risk Officer
Leontin Teodorici- Director General Adjunct- Chief Operation Officer
George Călinescu – Director General Adjunct Financiar
Gabriela Nistor- Director General Adjunct, Retail Banking
Andrei Dudoiu- Director General Adjunct, Companii
Tiberiu Moisa- Director General Adjunct, Banking pentru IMM
Banca Transilvania sau a܈a cum mai este numită, banca oamenilor
întreprinzători, a ob܊inut locul 2 în topul băncilor din ܊ara noastră prin prisma activelor
pe care le-a dobândit în ultimul an.
Aceasta a luat na܈tere în anul 1994, în Cluj -Napoca. Tinerii afaceri܈ti ce au pus
bazele acestei institu܊ii aveau un sigur vis, ca noua bancă să ajungă un brand al ora܈ului
lor. Lucru care s- a ܈i întâmplat, banca ajungând să î܈i facă un nume pe plan na܊ional.
Pentru început, aceasta s-a axat pe IMM- uri, însă cu timpul a abordat întreaga gama de
servicii.
Cu trecerea timpului, Banca Transilvania aduna realizări ce o făcea din ce în ce
mai puternică pe pia܊ă. Astfel, în 1997 devine prima institu܊ie de credit ce este cotată la
BVB, apare pentru prima dată în 2013 în topul celor mai influente branduri România,
ajunge pe pozi܊ia întâi în clasamentul celor mai pre܊ioase companii conduse de
investitori români. Între 2002 ܈i 2008 a reu܈it să î܈i extindă re܊eaua de sucursale de la
40, la 500, iar banca reu܈e܈te să se închege ca ܈i grup financiar. Banca Transilvania este
norocoasa institu܊ie de credit ce n u a înregistrat pierderi pe perioada crizei financiare,
înregistrând chiar rezultate mai mari fa܊ă de anul anterior. În 2010, înregistrează o

22
premieră mondială, lansează serviciul de transfer de bani bancomat, iar în 2012, o
premieră na܊ională, ܈i anume, t ranferul de bani prin Western Union prin Internet
Banking.În 2013, oferă pe pia܊ă transferul de bani prin Mobile Banking. În 2014, ajunge
la sufletul oamenilor, fiind votată „ The Most Trusted Brand ”, în cadrul studiului realizat
de Reader ’s Digest. În 2016 , prime܈te distinc܊ia de „ banca anului ”.
În prezent, sus܊inerea îi vine de la ac܊ionari influen܊i, în această lume a banilor, ܈i
anume:BERD ܈i Banca Mondială, banca de܊inând capital străin în propor܊iede 49.28%,
iar capitalul românesc acoperind 50.72%.
Banca Transilvania, oferă o gamă extrem de diversificată de produse gata sa stea
la dispozi܊ia oricui are nevoie, oferind numeroase beneficii suplimentare, atât clien܊ilor
vechi, cât ܈i celor ce sunt interesa܊i de serviciile ܈i produsele lor. Acestea sunt de 2
tipuri, pentru persoanele fizice ܈i pentru persoanele juridice, prima categorie
compunându-se din:
 Carduri
 De cumpărături: BT Flying Blue, STAR Card, STAR Forte pentru
Medici
 De debit: Visa Electron, MasterCard Mondo, MasterCard Gold Debit,
MasterCard Direct, BT-OmniPass
 Credite
 De consum: credite online, de nevoi personale, de nevoi personale cu
asigurare de via܊ă ܈i ܈omaj, de nevoi personale garantat cu ipotecă, de
nevoi curente cu destina܊ie imobiliară, prima ma܈ină, credit auto ܈i
leasing auto
 Pentru investi܊ii imobiliare: prima casă ܈i credit impbiliar ipotecar
 Investi܊ii inteligente: credit imobiliar ipotecar verde ܈i credit de evoi
personale verde
 Alte tipuri de credite: creditul pacient, creditul Gaudeamus
 Depozite
 Economii: conturi de economii, depozite la termen, KidCONT
 Fonduri de investi܊ii: BT Obliga܊iuni, BT Clasic, BT Maxim, BT Index
Romania ROTX, BT Euro Obliga܊iuni, BT Euro Clasic, BT Index
Austria ATX
 Asigurări

23
 Aegon: Aegon fii sigur
 Groupama Asigurări: asigurare imobil, asigurări pentru linii de credit ܈i
credite garantate cu imobil
 Metropolitan Life: asigurare de via܊ă ܈i ܈omaj, asigurare de accident, Dr.
Kid
 Internet banking
 BT24 Internet Bnking
 BT24 Mobile Banking
 BT24 Student
 BT24 Facturi
Pentru cea de-a doua categorie, persoane juridice, produsele oferite se împart în:
 IMM
 Opera܊iuni ܈i tranzac܊ii bancare IMM: Contul Primul An Gratuit, Pachet
de cont curent, Opera܊iuni cont curent – decontări, schimburi valutare, alte
produse ܈i servicii
 Credite IMM: Investe܈te Române܈te, leasing, Sta rt-Up Nation, linii de
credit- capital de lucru, factoring ܈i scontări, credite pe termen mediu,
cofinan܊ări programe europene, finan܊ări programe speciale, scrisori de
garan܊ie
 Carduri business IMM: Visa Business Debit, Visa Business Credit, Visa
Business Electron, Master Card Business
 Depozite IMM: Perioade clasice IMM, alte tipuri de depozite, fonduri de
investi܊ii BTAM
 Corporate
 Credite: produse de creditare corporate, factoring ܈i scontare
 Transaction banking: opera܊iuni curente – decontări, opera܊iuni
documentare
 Platforme electronice de plă܊i: BT Ultra, Trezo Direct, CIP Online
 Trezorerie: depozite, titluri de stat ܈i opera܊iuni REPO, fonduri ܈i
investi܊ii
 BT Mic
 Profesii liberale
 Medici

24
 Agri
Echipa Băncii Trasilvania este formată din peste 7000 de angaja܊i, iar media de
vârstă a acestora este de 36 de ani. Ace܈tia cumulează împreună valorile, pe care banca
le promovează ܈i cultura organiza܊ională, toate eforturile lor ܊intind spre un singur ܊el,
calitatea serviciilor oferite care să fie rasplătite cu un zâmbet din partea clien܊ilor. Banca
este con܈tientă de valoarea personalului său, prin prisma faptului că acesta îi aduce
succesul ܈i, de aceea, a creat programul Academia BT, prin care î܈i pregăte܈te
permanent angaja܊ii pentru schimbările mediului financiar. Acest program are ܈i o
extensie, special creată pentru cei care se află la început de drum, dar doresc o carieră de
succesc în domeniul de banking.
Banca, ܈tie că o imagine puternică duce la cre܈terea încrederii din partea
clientelei, iar de aceea, ca o premieră în România, deschide BT Cafe în 2004. Cafeneaua
de afaceri a fost creată să arate ca un mediu formal, dar ܈i de relaxare, în acela܈i timp
oferindu- le clien܊ilor săi oportunitatea de a urmări cota܊iile societă܊ilor la bursă, de a
consulta pub lica܊ii financiare, de a realiza tranzac܊ii dar ܈i de a servi cafeaua preferată
alături de deserturi ܈i gustări savurose.
Pentru a fi mai aproape de comunitatea în care î܈i desfă܈oară activitatea, Banca
Transilvania a ales să se implice în evenimente socia le. În acest contex, în anul 1995 se
dă startul Crosului BT, în Cluj -Napoca.Cu alte cuvinte, a acompaniat banca chiar de la
început, devenind cel mai longeviv proiect ce are semnătura BT. Pe lângă acesta, a mai
lansat ܈i BT Golf Cup ܈i BT Tennis Cup, iar î ncepând cu 2016 a decenit partener al
Federa܊iei Române de Baschet.
În anul ce tocmai s- a încheiat, banca a mai atins ni܈te obiective remarcabile,
acestea fiind legate de noul parteneriat, încheiat în aprilie, campioanatul european de
gimnastică artistică. În luna mai a lansat un program prin care clien܊ii pot comunica cu
Banca Transilvania prin messenger, cu ajutorul robotului Livia, în iunie o altă premieră
pentru România constă în oferirea pe pia܊ă a ceasului contactless, pre܊ul acestui produs
ajungând undeva la 300 de euro. În luna iulie devine partener cu Casa Majestă܊ii Sale, a
Regelui Mihai I, iar în luna octombrie, câ܈tigă locul 3 în clasamentul celor mai mari
bănci din Europa de Sud – Est, fiind urmată de multe altele.
Cea mai importantă realizare a acestui an o reprezintă achizi܊ia Bancpost, astfel
BT devenind ac܊ionarul majoritar al acesteia, plătind 178,67 milioane de euro pentru
99.15% din ac܊iuni, iar din aprilie aceasta ܈i -a început procesul de contopire cu Grupul
Financiar Banca Transilvania.

25

3.2.TREZORERIA BĂNCII TRANSILVANIA
Activită܊ile legate de trezoreria Băncii Transilvania sunt complementare cu
produsele ܈i serviciile oferite clien܊ilor săi.
Obiectivele ܈i principiile ce se impun în legătură cu trezoreria se concretizează
în:
 Maximiz area veniturilor, punând în prim plan evolu܊ia indicatorilor
macroeconomici;
 Principiul precau܊iei, vizează modul ân care este repartizat excesul de
lichiditateal băncii;
 Principiul dispersiei, prin care sunt eviden܊iate expunerile fa܊ă de
contraparte, ce reies din opera܊iunile de trezorerie;
 În acela܈i timp, cu majorarea numărului de opera܊iuni, la nivelul întregii
activită܊i a fost antrenată ܈i activitatea de schimb valutar, în cadrul căreia
veniturile s-au majorat cu 26%.
În anul 2017, riscul de lichiditate a fost mediu- scăzut, datorită legăturii dintre
activele ܈i datoriile băncii, a complexului de instrumente de valorificare a excedentului
de lichiditate ܈i a resurselor pe care a reu܈it să le strânge de la clien܊i, în condi܊ii de
acomodare la cerin܊ele pie܊ei na܊ionale ܈i interna܊ionale, dar ܈i în func܊ie de cadrul
legislativ.
Pentru a delimita tehnicile ce vor fi utilizate de trezorerie pentru valorificarea
resurselor financiare disponibile, se folosesc principiile următoare: de܊inerea unui
număr mare de plasamente, luându -se în calcul rela܊ia inversă dintre gradul de risc ܈i
gradul de lichiditate, fixând nivelul minim ܈i maxim acceptat pentru fiecare tip de
plasament, accentul căzând pe activele lichide, u܈or transormabile în bani sau care pot
deveni active eligibile pentru garantare, fără a afecta prifitabilitatea acestora.
Pentru a evita riscul de lichiditate, Banca Transilvania caută să adune lichidită܊i
prin opera܊iuni de trezorerie, finan܊ări externe ܈i pie܊e de capital. Managementul
lichidită܊ii se efectuează pentru a -܈i acoperi toate plă܊ile pe care banca ܈i -le asumă în
numele clien܊ilor săi, dar ܈i în numele propriu, în monedă na܊ională sau în monedă
străină, în numerar sau în conturi. În acela܈i timp, î܈i constituie o rezervă de lichiditate
prin intermediul căreia pot acoperi eventualele situa܊ii neplăcute ce s -ar putea ivi.

26
În anul 2017, indicatorii de lichiditate au ob܊inut rating 1, consolidând o pozi܊ie
solidă, bucurându -se de numerar într- o propor܊ie semnificativă. Se vizează ܈i
repartizarea corespunzătoare a capitalului, supravegherea indicatorului care arată
acoperirea gradului de lichiditate, armonizarea resurselor ܈i plasamentelor.

Riscul de lichiditate
Tabelul 3.1. Datorii ܈i active financiare Banca Transilvania în anul 2015
Mii lei
Tipul de opera܊iun e Valoare contabilă
Datorii financiare
Depozite de la bănci 388.425
Depozite de la clien܊i 38.395.292
Împrumuturi de la bănci 985.142
Datorii subordonate ܈i obliga܊iuni emise 416.352
Alte datorii financiare 268.891
Total datorii financiare 40.454.102
Active financiare
Numerar la Banca Centrală 4.997.986
Plasamente la bănci 3.889.483
Active fin. la val. justă prin profit sau pierdere 56.819
Credite ܈i avansuri acordate clien܊ilor 25.107.527
Investi܊ii în participa܊ii 84.886
Active fin. disp. pt. Vânzare 12.332.576
Alte active financiare 128.642
Total active financiare 46.597.829
Pozi܊ia netă bilan܊
Sursă– prelucrare proprie
Tabelul 3.2. Datorii ܈i active financiare Banca Transilvania în anul 2016
Mii lei
Tipul de opera܊iune Valoare contabilă
Datorii financiare
Depozite de la bănci 246.268

27
Depozite de la clien܊i 41.851.773
Împrumuturi de la bănci 2.246.461
Datorii subordonate ܈i obliga܊iuni emise 424.111
Alte datorii financiare 441.158
Total datorii financiare 45.210
Active financiare
Numerar la Banca Centrală 5.293.635
Plasamente la bănci 2.746.582
Active fin. la val. justă prin profit sau pierdere 59.890
Credite ܈i avansuri acordate clien܊ilor 27.209.976
Investi܊ii în participa܊ii 136.671
Active fin. disp. pt. Vânzare 15.120.524
Alte active financiare 170.153
Total active financiare 50.737.431
Pozi܊ia netă bilan܊
Sursă – prelucrare proprie
Riscul de lichiditate se compune din două elemente principale, probleme la
procurarea de fonduri, ce trebuie utilizate pentru refinan܊area activelor curente, precum
܈i rapiditatea cu care activele se schimbă în lichiditate, într -o perioadă de timp căt mai
scurtă. Banca Trasilvania se ocupă îndeaproape de aceste aspecte pentru a putea elimina
riscul. Aceasta poate accesa surse de multiple finan܊are. Resursele pe care banca le
atrage, provin din depozitele clien܊ilor ܈i ale băncilor partenere, împrumuturi de la BNR
܈i alte institu܊ii financiare ܈i de dezvoltare ܈i chiar din capitalul social. Fapul că are
destul de u܈or acces la fonduri duce la diminuarea depende܊ei fa܊ă de o singură sursă de
finan܊are ܈i prin aceasta scad semnificativ costurile cu finan܊area. Banca se străduie܈te
să stabilească un echilibru între flexibilitatea ܈i continuitatea atragerii de fonduri prin
contractarea de datorii cu scaden܊e diferite ܈i la în monede diferite. În acest context,
banca supraveghează riscul de lichiditate analizând modificările finan܊ărilor ܈i
diversificându-le.
Tabelul 3.3. Datorii ܈i active financiare Banca Transilvania în anul 2017
Mii lei
Tip opera܊iune Valoare contabilă
Datorii financiare

28
Depozite de la bănci 127.946
Depozite de la clien܊i 49.099.201
Împrumuturi de la bănci 1.099.891
Datorii subordonate ܈i obliga܊iuni emise 414.578
Alte datorii financiare 1.154.864
Total datorii 51.896.480
Active financiare
Numerar la Banca Centrală 6.637.771
Plasamente la bănci 5.079.442
Active fin. la val. justă prin profit sau pierdere 83.135
Credite ܈i avansuri acordate clien܊ilor 29.914.039
Investi܊ii în participa܊ii 156.631
Active fin. disp. pt. Vânzare 16.032.612
Alte active financiare 211.913
Total active financiare 58.115.543
Sursă – prelucrare proprie
Se poate observa din cele 3 tabele atribuie celor 3 ani, 2015, 2016 ܈i 2017,
căBanca Transilvania jonglează cu succes cu modalită܊ile prin care î܈i finan܊ează
activitatea. Ele fluctuează mic܈orându -܈i sau m ajorându- ܈i valoarea ducând la
rezultatele a܈teptate de entitate.
Anul 2016, comparat cu anul 2015, ne aduce următoarele rezultate ale activului:
numerarul de la BNR cre܈te în propor܊ie de 5,92%, plasamentele la alte bănci suferă o
reducere de 31,33%, inv esti܊iile în participa܊ii cresc cu 61,01%, iar valoarea activelor
totale este pe plus cu 9,36%. În cazul datoriilor, depozitele de la bănci scad cu 36,34%,
împrumuturile de la institu܊iile de credit cresc cu 128,03%, iar depozitele de la clin܊i
cresc cu 9%, datoriile majorându-se cu 11, 06%.
În cazul anului 2017, fa܊ă de 2016, se înregistrează majorări ale valorii activelor,
astfel numerarul la Banca Centrală se majorează cu 25,39%, plasamentele la bănci cu
101,17%, investi܊ile în participa܊ii cresc ܈i ele cu 14,60%, iar valoarea activelor totale
ajung să fie cu 14,55% mai mari decât în anul precendent. Datoriile suferă si ele,
modificări, depozitele de la bănci se reduc semnificativ cu 48,26%, o reducere la fel de
drastică intâlnim ܈i în cazul împrumuturilor de la bănci 51,04%, iar depozitele de la
clin܊i cresc cu 17,32%, datoriile majorându -se cu 14,30%.

29
Se poate observa că, de -a lungul celor 3 ani, Banca Transilvania ܈i -a rontunjit
veniturile pe care le ܊ine în conturile BNR -ului, fiind într- o continuă cre܈tere, făcând în
continuare investi܊ii pentru a î܈i maximiza profiturile. Depozitele de la bănci sunt într -o
continuă scădere, iar dacă în 2016 împrumuturile de la institu܊iile de credit au trecut de
120%, în anul ce tocmai a scazut cu 51%.

3.3. SISTEMUL DE INDICATORI FINANCIAR-MONETARI
UTILIZAȚI
Indicatorii utiliza܊i de către Banca Transilvania sunt: Indicatorul lichidită܊ii
curente, Indicatorul gradului de îndatorare ܈i Viteza de rota܊ie a activelor imobilizate.
1. Indicatorul lichidi ܊ii curente = activecurente
datoriicurente
Rezultatule pe care le ob܊ine în ultimii ani sunt:
 În 2016- 114,74%
 În 2017- 112,44%
 În 2018- 102,06%
Acest indicator ne relevă cu cât activele curente depă܈esc datoriile curente. Cu
cât valoarea acestui indicator e mai mare cu atât situ a܊ia e mai favorabilă pentru bancă,
deoarece ne arată că datoriile pot fi acoperite cu ajutorul activelor de܊inute. Faptul că a
scăzut pu܊in raportat la anul anterior nu reprezintă un motiv de îngrijorare.
2. Indicatorul gradului de îndatorare =capital împrumutat
captal propriu×ͳͲͲ
= capital împrumutat
capital angajat×ͳͲͲ
Rezultatele pe care le ob܊ine în ultimii ani sunt:
 În 2016- 16,41%, respectiv 14,10%
 În 2017- 17,02%, respectiv 14,55%
 În 2018- 16,80%, respectiv 14,39%
Indicatorul ne arată căt la sută din capitalurile proprii reprezintă creditele de
peste un an ܈i dacă acesta are posibilitatea de a le acoperidin capitalul de care dispune.
Cu cât valoarea lui este mai mare, cu atât solvabilitat ea este mai scăzută. Riscul nu
trebuie să se ridice mai sus de 30%. În cazul nostru, rezultatele sunt la un nivel mediu,
chiar dacă a fluctuat în ultimii 3 ani, nu a reprezent modificări majore.
3. Viteza de rota܊ie a activelor imobilizate = cifra de afaceri
active imobilizate
Rezultatele pe care le ob܊ine în ultimii ani sunt:

30
 În 2016- 1,56
 În 2017- 3,57
 În 2018- 1
Acest indicator ne arată numărul de rota܊ii pe care activele imobilizate le
realizează pentru a contribui la realizarea cifrei de afaceri. În plus, poate eviden܊ia cât de
eficient este modul în care se folosesc activele imobilizate prin evaluarea cifrei de
afaceri rezultate din exploatarea acestora. Se constată că în anul 2017, activele
imobilizate participă mai mult la cifra de afaceri decât în anul precedent ܈i anul următor.
Cre܈terea are la bază sporirea eficien܊ei cu care se fructifică activele imobilizate ܈i, în
consecin܊ă, rapiditatea cu care acestea se transformă în lichidită܊i, iar scăderea ce
urmează semnifică majorarea gradului de imobilizar e al activelor.

3.4.ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE ALE BĂNCII
TRASILVANIA
Vom analiza rezultatele financiare din ultimii 3 ani ܈i am să încep cu anul 2015.
Acesta a fost unul plin de realizări, dintre care putem aminti: 160.000 de credite
acordate, aproa pe 1,3 milioane de opera܊iuni încheiate într -o zi, iar cre܈terea organică
depă܈e܈te media pe pia܊a băncilor.
De܈i s -a întâlnit cu numeroase provocări, Grupul Financiar Banca Transilvania a
avut o cre܈tere organică de peste 10% în sectorul de creditare ܈i 19% în cel de
constituire de depozite, care este sporit de fuziunea cu Volksbank România.
Graficul 3.1 Evolu܊ia cotei de pia܊ă a BT

Sursă – prelucrare proprie 0246810121416
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016cota BT active totale
cota BT credite
cota BT depozite

31
Activele băncii s -au majorat cu 32,6% în compara܊ie cu anul precedent,
însumând 47.240 milioane de lei. Veniturile opera܊ionale au ajuns la valoarea de
2.286,2 milioane lei, valoare ce e cu 14,3% mai mare fa܊ă de 2.000,5 milioane, cât se
înregistra în 2014. Profitul net al Băncii Transilvania este de 2.418 milioane lei, această
sumă cuprinzând ܈i achizi܊ia Volksbank.
La sfâr܈itul anului 2015, am putut contabiliza 160.000 de credite oferite atât
persoanelor fizice, cât ܈i firmelor, acestea ajungând la valoarea de 8.764 milioane lei.
Numărul de persoane care aleg Banca Transilvania a crescut în anul 20 15 cu
14% fa܊ă de 2014, de la 1,89 milioane la 2,15 milioane.
Banca Transilvania nu a renun܊at să se concentreze pe finan܊area activă a
companiilor pe sectorul IMM ܈i retail, dar ܈i -a dezvoltat ܈i setorul pentru agricultură ܈i
medici.
Spre finalul acestui an, soldul creditelor pe care banca le-a luat este cu 43,3%
mai mare fa܊ă de anul 2014, chiar dacă s -au tot scos credite în afara bilan܊ului în valoare
de 649 milioane lei. Cu toate acestea, resursele ce au fost atrase în depozite s-a majorat
cu 27,8% fa܊ă de anul anterior. În privin܊a creditelor neperformante, ele ilustrează
9,75% din totalul creditelor băncii.
Eficien܊a opera܊ională, consemnată în raportul dintre costuri ܈i venituri are o
valoare ridicată ܈i anume 49,85%.
În ceea ce prive܈te clien܊ii Volskbank, 34.000 dintre ace܈tia au primit reduceri
totale de până la 1,5 miliarde lei, prin conversia împrumuturilor în franci elve܊ieni ܈i
mic܈orarea valorii împrumuturilor.
Rezultatele financiare ale băncii înregistrate în 2015 se constituie în:
 Profitul net a atins pragul de 2.418 milioane lei
 Numărul tranzac܊iilor pe care le -a desfă܈urat pe parcursul anului curent,
s-a majorat cu 9%, iar veniturile din comisione cresc, ܈i ele, cu 12%
 S-a concentrat în continuare pe sectorul IMM, acordând un total de
16.300 de împrumuturi noi
 Banca a încheiat anul cu un total de 2,54 milioane carduri, acestea au
sporit volumul tranzac܊iilor cu 19,15% fată de perioada anterioară. Cota
de pia܊a, privind opera܊iunile cu carduri, este de 18,5%.
 Pe 31 decembrie, cheltuielile nete cu ajustări de deprecieri ܈i
provizioane, au valoarea de 329,4 milioane lei

32
 Solvabilitatea băncii, având în vedere profitul înregistrat în 2015, a atins
valoarea de 22,64%
Pre܈edintele CA al Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă,sus܊ine că anul 2015 est e
cel mai bun an din istoria băncii, în condi܊iile în care s -a efectuat fuziunea cu Volskbank
܈i cu toate acestea s -a reu܈it să se atingă obiectivele de cre܈tere organică. De asemenea,
dore܈te ca banca, pe parcursul desfă܈urării activită܊ii ei, să păstreze o rela܊ie apropiată
cu clien܊ii săi ܈i să continue să sprijine antreprenorii.
Omer Tetik, Directorul General al Băncii Transilvania a afirmat că totul se
datorează clien܊ilor săi, clien܊i ce reprezintă capitalul său, iar din acest punct de vedere
se dore܈te eficientizarea interac܊iunii cu clien܊ii.
În anul 2016, Banca Transilvania se mândre܈te cu rezultate financiare pozitive:
 Profit brut în valoare de 999,12 milioane lei
 Profit net înregistrat de 1.228,44 milioane lei
 Totalul activelor însumează 51.769,60 milioane lei
 Raportul de solvabilitate 19,02%
 Cota de pia܊ă având în vedere activele 13,14%
Numărul de unită܊i deschise la sfâr܈itul acestui an numără, în afară de Centrală ܈i
Centrul Regional din Bucure܈ti 543 de unită܊i func܊ionale fa܊ă de 551 în anul 2 015.
În acest an, banca de܊ine 1121 ATM -uri ܈i emite un număr de 2.827.342 de
carduri oferite clien܊ilor.
Numărul de clien܊i activi a crescut cu 5,41%, fa܊ă de 2015, de la 2,15 milione la
2,27 milioane. Banca a înregistrat o cre܈tere organică de 8% pentru activitatea de
creditare ܈i 9% în cazul depozitelor. A oferit circa 175.000 împrumuturi pentru retail,
IMM ܈i corporate. În cazul companiilor, împrumuturile au însumat 4,9 miliarde lei, ce
acoperă 23.600 de astfel de împrumuturi. Banca investe܈te în rela܊ia cu clien܊ii săi ܈i în
u܈urarea modului în care ace܈tia au acces la serviciile băncii, astfel numărul celor care
folosesc internet banking depă܈e܈te 800 mii de clien܊i, iar mobile banking peste 250 mii.
În cazul corporate, portofoliul de credite înregistr ează o cre܈tere fa܊ă de anul de
dinainte ajungând la 11.071 milioane de lei din plasamente, chiar dacă în decursul
anului au fost scoase din bilan ܊credite neperformante în valoare de 1.103 milioane lei.
Produc܊ia de credite noi se eviden܊iază în 3.25 mili arde lei. Resursele care se constituie
în depozite se majorează cu 2,2% fa܊ă de 2015, ajungând la valoarea de 10.090 milioane
lei. Clien܊ii din acest sector numără 12.000 de clien܊i activi, clien܊i ce au adus o
majorare a veniturilor cu 3,8%.

33
În cazul IMM- urilor, putem afirma că banca a oferit 18.000 de împrumuturi, ce
cumulează o valoare de 1,6 miliarde lei, contribuind la venituri cu 17,2% mai mult fa܊ă
de anul anterior. Resursele generate de această ramură a crescut, pe parcursul anului, cu
3,3%, atingând valoarea de 5.407 milioane lei.
Pentru domeniul retail, creditele din acest an au depă܈it cu 10,7% pe cele din
anul precedent, atigând valoarea de 15.008 milioane lei. Resursele atrase de la această
categorie de clien܊i au ajuns la valoarea de 26.355 milioane lei, ceea ce reprezintă o
majorare cu 13,2% fa܊ă de anul anterior.
La finele anului 2016, banca s-a bucurat de 800.000 de persoane care folosesc
serviciul de Internet Banking, cu 21% mai mult decât în anul 2015, iar în cazul celor
care folosesc Mobi le Banking, numărul a crescut cu 77%.
Banca ܈i -a încheiat exerci܊iul financiar cu active totale valorând 51.770 milioane
lei, valoare ce este cu 9% mai mare fa܊ă de 2015.
În privin܊a creditelor neperformante putem spune că reprezintă doar 4,62%, ceea
ce se transpune într- o îmbunătă܊ire cu 9,75% fa܊ă de anul anterior.
La finalul exerci܊iului financiar 2016, resursele atrase de la popula܊ie de܊in un
procent de 63%, iar cele de la firme de 37%. Totalul lor fiind cu 9% mai mare fa܊ă de
2015.
Graficul 3.2 Plasamente clientela/resurse clientela 2009-2016

Sursa – prelucrare proprie
Veniturile opera܊ionale au valoarea de 2.823,39 milioane lei, ceea ce înseamnă o
majorare cu 2% fa܊ă de 2015. Cheltuielile opera܊ionale au scăzut de la 1.345,9 milioane
lei la 1.1 70,05 milioane lei din cauza integrării Volksbank România.
010000200003000040000
20092010201120122013201420152016plasamente clienti
resurse clienti

34
Profiltul brut al băncii este de 999,12 milioane lei, fa܊ă de 2.265,13 milioane din
anul anterior. Profitul net a scăzut la valoarea de 1228,44 milioane lei fa܊ă de 2.417,67
din anul 2015.
În ceea ce prive܈te grupul, veniturile au ajuns la 3.006,64 milioane, profitul brut
1.058,84 milioane, iar profitul net 1.277,01 milioane.
Numărul celor care au ales să lucreze pentru Banca Transilvania atinge valoarea
de 7.759, fa܊ă de 7,552 câ܊i erau în anul ce a trecut.
Graficul 3.3 Cota de pia܊ă după active 2012 -2016

Sursa – prelucrare proprie
Cota de pia܊ă, din perspectiva activelor are valoarea de 13,14%, ceea ce
pozi܊ionează Banca Transilvania pe locul 2 în topul băncilor din România.
Anul 2017 a înregistr at rezultate financiare pozitive, cre܈tere organică ܈i
eficientizare a activită܊ii.
În compara܊ie cu 2016, se consemneză:
 Active totale în valoare de 59,3 miliarde lei, ceea ce reprezintă o cre܈tere
cu aproximativ 15%
 Soldul creditelor totale s-a majorat cu 10%, ajungând la valoarea de 29,9
miliarde lei
 Aproximativ 190.000 de credite oferite, cu o valoare ce depă܈e܈te 12,7
miliarde lei 0510152025
BCR BT BRD RAIFFEISEN2012
2013
2014
2015
2016

35
 Depozitele clien܊ilor au crescut cu 17%, suma înregistrată la 31
decembrie fiind de 49,1 miliarde lei
 Tranzac܊iile desfă܈u rate au sporit cu 20%
 Veniturile nete din opera܊iunile desfă܈urate au crescut cu 16%
Banca Transilvania sus܊ine antreprenorii români, iar acest lucru este sus܊inut de
realizările care s -au înfăptuit ܈i în acest an. Astfel 40% din firmele aflate la început de
drum au ales să colaboreze cu Banca Transilvania, peste 245.000 cilen܊i mul܊umi܊i de
această decizie, iar 3.500 de firme mici au fost finan܊ate prin noul progam BT Mic.
În domeniul retail, banca a emis ܈i în acest an peste 3 milioane de carduri ܈i
peste 10.000 de clien܊i au reu܈it să î܈i achizi܊ioneze o casă cu ajutorul creditelor
imobiliare oferite de Banca Trasilvania.
Banca Transilvania s- a dezvolatat ܈i în sectorul digital, astfel 16,8 milioane de
opera܊iuni au fost făcute prin Internet Banking, ܈i 3 ,5 milioane prin Mobile Banking,
ceea ce reprezintă o majorare cu 16,8%, respectiv 126% comparativ cu anul precedent.
Re܊eaua de bănci de܊ine 1800 de ATM -uri ܈i automate de plă܊i.
Banca Transilvania, cea dintâi bancă de plă܊i din România a înregistrat 51,3
milioane de opera܊iuni de plă܊i realizate de clien܊ii săi, în plus banca a efectuat către
Trezorerie plă܊i în valoare de 17,6 miliarde lei.
Profitul net pe care îl înregistrează a ajuns la valoarea de 1.186 milioane lei, iar
în cazul Grupului, 1.242 milio ane lei. Grupul ܈i -a încheiat activitatea în nul 2017 cu
active nete ce au atins valoarea de 59,8 miliarde lei, din care banca a ob܊inut 59,3
miliarde lei. Creditele reprezintă 50,6% din active.
Solvabilitatea a atins valoarea de 21,16%. Rata expunerilor neperformante este
de 6%.
Banca Transilvania nu a încetat să se implice în evenimente sociale, astfel
contribu܊ia se ridică la suma de 23,11 milioane lei.
Horia Ciorcilă a declarat că această cre܈tere organică, a fost conform
obiectivelor propuse. Rezultatele ce s- au înregistrat subliniază faptul că Banca
Transilvania de܊ine o pozi܊ie financiară solidă.
Omer Tetik sus܊ine că, banca ܈i -a men܊inut trendul de cre܈tere a veniturilor, ܈i
profitului, ceea ce se datorează în totalitate clien܊ilor săi.
A܈adar, Banca Transilvania dovede܈te, în continuare, ca este o institu܊ie de
credit puternică ce ܊inte܈te cât mai sus. Nu se opre܈te în a -܈i îndeplinii obiectivele ܈i

36
planurile de dezvoltare, iar acest lucru se reflectă în rezultatele ob܊inute ܈i în numărul
mare de clien܊i ce aleg această bancă.

37
CONCLUZII
A܈adar, putem afirma că Banca Transilvania este o bancă de succes, iar acest
lucru se vede permanent prin intermediul rezultatelor pozitive pe care le înregistrează.
Chiar dacă ܈i -a început activitatea timid, în 24 de ani a dovedit ca este capabilă
să se adapteze cerin܊elor pie܊ei ܈i să î܈i optimizeze modul în care î܈i desfă܈oară
activitatea astfel încât să ob܊ină performan܊ă. Când spun performan܊ă, mă refer la toate
rezultatele ob܊inute de -a lungul timp ului, dar cu precădere la cele ob܊inute în ultimul an,
܈i anume: cotă de pia܊ă de 13,2%, active în valoare de 51,8 miliarde lei, credite nete de
27,2 miliarde lei, venituri în sumă totală de 2,8 miliarde lei ܈i un profit de 1,2 miliarde
lei.
Meritele sale sunt recunoscute ܈i se reflectă în premiile care îi fac cinste, The
Most Trusted Brend, locul 9 în Top Social Brand, locul 32 în Most Desired Employer în
România, Best Bank in Romania, locul 6 în top 50 Brand Finance Romania, locul 3 în
cele mai mari banci din Europa de Sud – Est.
Cu toate că efectuează opera܊iuni de creditare ܈i plasament la fel ca ܈i celelalte
bănci, se diferen܊iază de băncile obi܈nuite prin aportul pe care îl aduce societă܊ii. Astfel,
banca î܈i face sim܊ită prezen܊a în cadrul societă܊i i în domenii diverse, precum:
antreprenoriat, educa܊ie, sport, mediu, social ܈i medical.
Implicarea socială a băncii se concretizează în ac܊iuni de voluntariat ,dona܊ii ܈i
sponsorizări. De asemenea, se dore܈te ca echipa Băncii Transilvania să fie pregătită să
facă fa܊ă schimbărilor atât de des întâlnite pe pia܊ă. Prin prisma acestui fapt, banca
deschide por܊ile Academiei BT, Clubului BT, platforme de educa܊ie financiară, etc.
Banca se preocupă de mediul înconjurător desfăsurând ac܊iuni de voluntariat prin c are a
plantat copaci în unele regiuni din Transilvania, eliminarea cardurilor ie܈ite din uz în
concordan܊ă cu reglementările Uniunii Europene privind mediul, materialele publicitare
fiind suprapuse pe hârtie reciclabilă.
Crosul BT aduce un concept nou pe pia܊ă menit să apropie banca de comunitate.
Pe lângă faptul că ajută la men܊inerea unei vie܊i sănătoase, acesta oferă ܈i numerose
premii celor care aleg să participe la maraton.
Banca Trasilvania este con܈tientă de importan܊a opera܊iunilor de trezorerie
pentru entitate, de aceea se ocupă îndeaproape de acestea pentru a putea elimina riscul
de lichiditate. Banca accesează surse de finan܊are diverse. Resursele pe care banca le
atrage, provin din depozitele clien܊ilor ܈i ale băncilor partenere, împrumuturi de la BNR

38
܈i alte institu܊ii financiare ܈i de dezvoltare ܈i chiar din capitalul social. Are destul de
u܈or acces la fonduri, fapt ce conduce la diminuarea depende܊ei fa܊ă de o singură sursă
de finan܊are ܈i prin aceasta scad semnificativ costurile cu finan܊ar ea. Banca se
străduie܈te să stabilească un echilibru între flexibilitatea ܈i continuitatea atragerii de
fonduri prin contractarea de datorii cu scaden܊e diferite ܈i la în monede diferite. În acest
context, banca supraveghează riscul de lichiditate analizând modificările finan܊ărilor ܈i
diversificându-le.
Banca Transilvania, nu se dă în lături de la nimic în scopul de a ajunge lider pe
pia܊ă. Î܈i îndepline܈te cu devotament obiectivele ܈i planurile de devoltare, iar acest fapt
le aduce rezultate îmbucurătoare .
Achizi܊ia din ultimul an, ܈i anume cea a Bancpost -ului, ar putea propulsa Banca
Transilvania pe primul loc în clasamentul băncilor, privind din perspectiva activelor
de܊inute. BCR liderul indestructibil al pie܊ei bancare a încheiat anul 2017 cu active î n
valoare de 67,37 milioane lei, valoare mai mare ,decât cea de܊inută de Banca
Transilvania, cu 8 miliarde. Însă o dată cu integrarea Bancpost, banca poate ajunge în
vârf. Trebuie men܊ionat faptul că Banca Transilvania excealază la capitolul cre܈tere
organ ică, crescând cu 7,6 miliarde lei din 2016 în 2017, în raport cu BCR ce a crescut
aproximativ 3 miliarde lei. Astfel, pot afirma că Banca Transilvania poate devenii lider
pe pia܊ă dacă î܈i va men܊ine ܈i anul acesta trendul de cre܈tere organică a portofoliu lui de
active.
Banca Transilvania, î܈i aduce beneficiul prin cre܈terea industriei bancare ܈i
facilitarea accesului la bunurile ܈i serviciile bancare. Banca Transilvania sus܊ine spiritul
antreprenorial românesc ܈i astfel duce la dezvoltarea ramurilor econom iei din România.

39
BIBLIOGRAFIE
Andronache Virgil, (2006), Banca și operațiunile comercile – Spețe și soluții practice în
raporturile dintre bancă și client , Editura Universitară, Bucure܈ti
Bătrâncea Ioan, Moscviciov Andrei, Bătrâncea Larisa, Bătrâncea M aria, Popa
Anamaria, Nichita Anca, (2010), Analiza financiară a băncii , Editura Risoprint, Cluj-
Napoca
Bejanu Aurel, (2009), Operațiunile instituțiilor de credit – Note de curs , Editura
Universită܊ii Dimitrie Cantemir, Târgu -Mure܈
Bistriceanu Gabriel, (2015), Noțiuni bancare fundamentale , Editura Economică,
Bucure܈ti
Bosno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constatin, (2003), Monedă, credit, bănci ,
Editura Didactică ܈i Pedagogică, Bucure܈ti
Caracota Constantin Răzvan, (2012), Sistemul bancar: perspective și realizări , Editura
Universitară, Bucure܈ti
Căpraru Bogdan, (2010), Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practici , Editura
C.H. Beck, Bucure܈ti
Căpraru Bogdan, (2009), Banca Centrală și mediul economic. Repere teoretice, evoluții
și analize , Editura Universită܊ii „ Al. I. Cuza ”, Ia܈i
Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stănel, (2008), Produse si servicii bancare:
corporate si retail bancar: principii si tehnici de analiza, creditare, monitorizare,
trezorerie si plati electronice , Editura ASE, Bucure܈ti
Doros Alexandra,(2013), Contabilitatea instituțiilor de credit conformă cu Standardele
Internaționale de raportare financiară , Editura Universitară, Bucure܈ti
Enciu Adrian, (2009), Tehnici contabile în unitățile bancare , Editura Universitară,
Bucure܈ti
Ionescu Lucian, (1996), Băncile și operațiunile bancare , Editura Economică, Bucure܈ti
Iov Daniela Rodica,(2011), Contabilirate bancară(Ediția a doua – revizuită și
adăugită) , Editura UPG, Ploie܈ti
Lăzăroiu Petre, (2015), Drept bancar și valutar , Edtura Pro Un iversitaria, Bucure܈ti
Nedelescu Mihai, Moraru Dan, (2013), Produse și servicii bancare , Editura Pro
Universitaria, Bucure܈ti
Nedelescu Mihai, Stănescu Cristina, (2012), Produse bancare , Editura Universitară,
Bucure܈ti

40
Nicula Ileana, Morariu Vera, (2010), Contabilitatea instituțiilor de credit , Editura Pro
Universitaria, Bucure܈ti
Petria Nicolae, (2009), Monedă, credit, bănci, burse , Editura Alma Mater, Sibiu
Postolache Rada, (2012), Drept bancar , Editura C.H. Beck, Bucure܈ti
Tudorache Dumitru,(2008), Monedă. Instituții de credit , Editura Universitară, Bucure܈ti
Tudorache Dumitru, Ivan Mihail Vincen܊iu,(2008), Instituții de credit. Produse și
operațiuni , Editura Universitară, Bucure܈ti
Tudorache Dumitru, Pârjol Toader, (2005), Monedă, bănci, credit , Edi tura Universitară,
Bucure܈ti
Turliuc Vasile, Cocri ܈Vasile, Roman Angela, Stoica Ovidiu, Valeriu Dornescu,
Chirle܈an Dan, (2013), Monedă și credit , Editura „Al. I. Cuza ”, Ia܈i
***Lege nr. 312 din 28.iun.2004. Monitorul Oficial, Partea I 582 30.iun.2004. Intrare în
vigoare la 30.iul.2004 privind Statutul Băncii Naționale a României . CAPITOLUL IV.
Operațiuni cu instituțiile de credit
***Regulament nr. 7 din 21.mai.2012
Monitorul Oficial, Partea I 350 23.mai.2012
Intrare în vigoare la 23.mai.2012 privind comisioanele practicate de Banca Națională a
României pentru efectuarea operațiunilor de eliberare și primire de numerar în relația cu
instituțiile de credit și Trezoreria Statului
***https://dexonline.ro/definitie/banca
***http://www.comunicatedepresa.ro/banca-comerciala/definitie/
***http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2004/15.pdf
***https://sjse-ct.spiruharet.ro/images/secretariat/secsjse-
ct/biblioteca_virtuala_management/sinteze_si_intrebari_orientative/2016_2017/an_3_m
an_2016-
2017/sem_2/03_managementul_bancar/sinteza_management_bancar_an_3_man_sem_2
.pdf
***http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/Bancile- si-institutiile-de-
cre73.php
***http://www.proceedings.univ-danubius.ro/index.php/eirp/article/viewFile/1191/1107
***http://www.zf.ro/banci- si-asigurari/sistemul-bancar-dupa-2008-patru-ani-de-
pierdere- si-cinci-de-profit-sapte-banci-iesite-din-sistem- si-un-salt- al-activelor-de-20-
15597922

41
***http://www.arb.ro/sistemul-bancar-din-romania/sistemul-bancar-din-romania/
***http://www.bnr.ro/Stabilitate-financiara–Rolul-BNR-3114.aspx
***http://socio-umane.ct-
asachi.ro/e107_files/downloads/Economie/Biblioteca%20AEL/Piata%20monetara%20[
ael].pdf
***http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2
***http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=99&idb=6
***http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=98&idb=6
***http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/Cadrul-general- al-
desfasurarii76.php
***https://www.bancatransilvania.ro
***http://www.zfcorporate.ro
***http://www.bankingnews.ro
***http://www.zf.ro
***http://actualdecluj.ro
***https://www.wall-street.ro
***https://www.sfin.ro
***https://www.bancatransilvania.ro/files-aga/situatii-consolidate- si-individuale- la-31-
decembrie-2017/bt_ifrs_individual_si_consolidat_decembrie_2017.pdf
***https://www.bancatransilvania.ro/actionari/aga/
***https://www.bancatransilvania.ro/actionari/rezultate-financiare/
***https://www.bancatransilvania.ro/files-aga/rezultate-financiare-
finale/bt_ifrs_individual_si_consolidat_ro_31.12.2016_final.pdf
***https://www.bancatransilvania.ro/files-aga/rezultate-financiare-preliminare-
31122017/rezultate_financiare__situatia_pozitiei_financiare_si_contul_de_profit_si_pie
rdere_31.12.2017.pdf
***https://www.bancatransilvania.ro/files-aga/semestrul-
ii/situatii_financiare_individual_si_consolidat_dec_2016_rom.pdf
***https://www.money.ro

42
***https://www.bancatransilvania.ro/files/rezultate-
financiare/btcomunicat_de_presa_rezultate_financiare2015_15.02.2016.pdf
***https://www.bancatransilvania.ro/files-aga/rezultate-financiare-finale-
31122017/comunicat_de_presa_rezultate_financiare_31.12.2017.pdf
***https://www.bancatransilvania.ro/files-aga/rezultate-financiare-
finale/bt_raport_anual_pe_2016_autoritatea_de_supraveghere_financiara_ro.PDF

43
ANEXA 1

44

45
ANEXA 2

46

47
ANEXA 3