Tema Nr.1 Transportor Cu Banda [628941]

TEMA NR.1

TRANSPO RTOR CU BAND Ă

S ă se proie cteze un tra nsportor cu band ă, al cărui traseu s ă corespund ă
celui din figu ra 1.1…., util izând urm ătoarele date de proiectare:
– Productivita tea transportorului Π m [ t / h]
– Viteza trans portorului v [m / s]
– Materialul transportat
– Densitatea materialului ρ [t / m3]
– Mediul de l ucru
– Lungim ea de transport L [m]
– Inălțimea de ridicare H [m]
– Unghiul zo nei înclinate β [ 0 ]
– Unghiul de înfășurare al b enzii pe tob ă sau o180=αo210=α

Fig. 1.1 Transportor cu bandă

Transportor cu band ă 4

Acționarea tra nsportorului se va face printr-o transm isie mecanică, ca în figura 1.2.

Fig. 1. 2 Acționarea transportorului

Memoriu teh nic

1.Prezentarea generală a utilajului
2. Proiectarea utilajului
2.1 Dim ensionarea benzii
2.2 Dim ensionarea tobelor
2.3 Dim ensionarea rolelor
2.4 F orțele în puncte le carac teristice a le traseului
2.5 Verificarea benzii
2.6 Alegerea m otorului electric și verificarea la demaraj
2.7 Alegerea reductorului de turație
2.8 Alegerea cuplajului m otor-reductor
2.9 Alegerea cuplajului red uctor-tobă de acționare
2.10 Dim ensionarea ansamblului t obei d e acționare
2.11 Dim ensionarea ansamblului t obei d e întindere
2.12 Dim ensionarea sistemului de î ntindere
3. Instrucțiuni de m ontaj, e xploatare, norme de tehnica securității muncii.

Temă de proiect 5

Fig. 1. 3 Transportor cu bandă

1- Carcas ă
evacuare 7 – Tobă de întindere 13 – Su port c ap
întindere 19-Material
transportat
2 – Tobă acționare 8 – Cărucior 14- Role infe rioare
3 – Bandă 9 – Cablu de î ntindere 15 – Motor electric
4 – Role supe rioare 10 – Rolă de ghidare 16 – Construcție
metalică
5 – Sup ort rol e 11 – Contragreutate 17 – Cuplaj
6-Pâlnie alimentare 12 – Cadru si stem
întindere 18 – Reductor

Transportor cu band ă 6

TEMA NR.2

TRANSP ORTOR C U BANDĂ

S ă se proie cteze un tra nsportor cu band ă, al cărui traseu s ă corespund ă
celui din figu ra 2.1, util izând urm ătoarel e date de proiectare:
– Productivita tea transportorului Π m [t / h]
– Viteza trans portorului v [m / s]
– Materialul transportat
– Densitatea materialului ρ [ t / m3]
– Mediul de l ucru
– Lungim ea de transport ∑=
=4
1i
iLi = L L [ m]
– Inălțimea de ridicare H [ m]
– Unghiul zo nei înclinate β [ 0 ]
– Unghiul de înfășurare al b enzii pe tob ă o210=α

Fi g. 2.1 Schem a transportorul ui

Temă de proiect 7

Acționarea tra nsportorului se va face printr-o transm isie mecanică, ca în figura 2.2 .

Fig. 2.2 Acționarea transportorul ui
Memoriu tehnic
1.Prezentarea generală a utilajului
2. Proiectarea utilajului
2.1 Dim ensionarea benzii
2.2 Dim ensionarea tobelor
2.3 Dim ensionarea rolelor
2.4 Forțele în puncte le carac teristice a le traseului
2.5 Verificarea benzii
2.6 Alegerea m otorului electric și verificarea la demaraj
2.7 Alegerea reductorului de turație
2.8 Alegerea cuplajului m otor-reductor
2.9 Alegerea cuplajului red uctor-tobă de acționare
2.10 Dim ensionarea subansam blului tob ei de acționare
2.11 Dim ensionarea ansamblului t obei d e întindere
2.12 Dim ensionarea sistemului de î ntindere
3. Instrucțiuni de m ontaj, e xploatare, norme de tehnica securității muncii.

1 Prezentarea general ă a utilajului

Transportoarele cu band ă se utilizeaz ă pentru transportul pe orizontală sau pe
direcție înclinat ă față de orizontal ă cu un unghi de 5-25o, atât a sarcinilor v ărsate cât și
a sarcinilor în bucăț i. De asemenea traseul pe care lucreaz ă transportorul poate fi
combinat, fiind format din zone orizontale, zone înclinate, unite între ele cu zone curbe.
Ținând seama de rezistenț a benzilor, lungimea maxim ă a transportoarelor cu
bandă s-a limitat la 250-300 m. In cazul în care sarcina trebuie s ă fie transportată pe
distanțe mai mari, se utilizeaz ă o instala ție de transport compus ă din mai multe
transportoare care se alimenteaz ă în serie. In cazul transportoarelor înclinate, unghiul
de înclinare al benzii se ia în func ție de propriet ățile sarcinilor transportate, de unghiul
de frecare al materialului transportat cu banda, de m ărimea unghiului de taluz natural,
de viteza de transport și de modul de alimentare al transportului.
Se recomand ă ca unghiul de înclinare al benzii s ă fie cu 10-15o mai mic decât
unghiul de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului
în timpul transportului, datorit ă șocurilor. Pentru transpor tul grâului unghiul de
înclinare se recomand ă 20-22o, porumb ș tiuleți 15o, saci cu grâu, f ăină sau crupi 25o.
In figura 1.3 este prezentat ă schema de principiu a unui transportor sta ționar
cu bandă. El se compune din banda f ără sfârșit 3 ce se înfăș oară peste toba de
acționare 2 și toba de întindere 7. Banda este sus ținută de rolele superioare 4 și
inferioare 14, montate în supor ți pe construc ția metalic ă 5 ș i 16. Încărcarea benzii se
realizează prin pâlnia 6, în drep tul tobei de întindere. Desc ărcarea benzii se realizeaz ă
în dreptul tobei de ac ționare, materialul ajungând în bunc ărul 1, sau se poate realiza în
orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de desc ărcare
mobil.
Pentru asigurarea aderen ței necesare între band ă și tobă, precum ș i pentru
asigurarea unui mers lini știt al transportorului se utilizeaz ă dispozitivul de întindere al

Transportor cu band ă 10
benzii cu greutate. Toba 7 este montat ă pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în lungul
șinei 12. De c ăruciorul 8 este fixat cablul 9, care es te trecut peste un grup de role 10, la
extremitatea cablului fiind montat ă greutatea 11, sub acț iunea căreia se realizeaz ă
întinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construc ție metalic ă de
susținere, fixat ă pe locul de utilizare prin șuruburi de ancorare.
Antrenarea tobei de acț ionare se realizeaz ă cu ajutorul unui grup motor 15,
cuplaj 17, reductor 18, transmiterea mi șcării de la tob ă la bandă realizându-se ca
urmare a frec ării dintre band ă și tobă.
In func ție de lățimea sa, banda se poate sprijini în partea înc ărcată, pe un
singur rând de role, banda având forma plat ă (fig. 1.3 a) sau se poate sprijini pe dou ă
sau trei rânduri de role, banda având form ă de jgheab (fig.1.3 b și 1.3 c). Unghiul de
înclinare al axelor rolelor γ1=15o-30o.
Pe partea inferioară neînc ărcată banda se sprijin ă pe un singur rând de role
(fig.1.3a). Capacitatea portant ă a benzii transportoare depinde de unghiul de înf ășurare
al acesteia pe toba de ac ționare, acesta variind între 180-480o, în funcție de num ărul
tobelor de ac ționare sau a rolelor de abatere (fig.1.1a și 1.1b).

2 Proiectare utilaj

2.1 Dimens ionarea be nzii

Pentru dete rminarea lățimii benzii se ut ilizează relația produc tivității pentru
band a plată:
[t/h] 1502ψρ Π ⋅⋅⋅= vBm (2.1)
sau pentru ba nda jgheab:
[t/h] 2702ψρ Π ⋅⋅⋅= vBm (2.2)
unde: B – lățimea benzii [m];
v – viteza de transport [m /s];
ρ- densitatea materi alului [t/m3];
ψ – coeficient de um plere;
In cazul ben zilor plate î ncărcate cu mat erial mărunt ψ = 0,427, iar în cazul
sarcinilo r în bucăți ψ = 0,305. Pentru banda în formă de jgheab coeficientul de
umplere depinde de felul materialului și de condi țiile de lucru; ψ = 0,4-0 ,6 pentru
sarcini în buc ăți, iar ψ = 0,5 – 0,7 5 pentr u sarcini în vr ac.
Di mensiunea rezultată din calcule se standardizeaza c onform tabel ului 2.1. Se
calculea ză grosim ea benzii în func ție de numărul strat urilor de țesătură (fig. 2. 1).
12 =a i+ + δδδ⋅ (2.3)
Valoare a calculată se rotunje ște la un nu măr întreg.
unde:
a – grosim ea stratului de țesătură de bum bac inc lusiv a cauci ucului care
servește la lipirea straturilor , a = 1,25 – 2,3 mm;

Transportor cu band ă 12
i – numărul st raturilor de țesătură de bum bac;
δ1-grosimea s tratului de cauciuc de pe suprafa ța de lucru a benzii, δ1=2-6 mm;
δ2-grosimea stratului d e cauciu c de pe su prafața nelucrată a benzii, δ2=1-2 mm;

Tabelul 2.1 -Dimensiunile benzilor
Lățimea
benzii B
[mm]
300
400
500
650
800
1000
1200
1400
1600
Nr.straturilor
de țesătură 3-4 3-5 3-6 3-7 4-8 5-10 6-12 7-12 8-13

Sem nificația notațiilor:

1 – înveli ș de cauciuc cu rol de
suprafață de lucru; 2 – țesătură de
apărare ( ce poate lipsi), 3-strat de
rezistență la tracțiune; 4 – inser ții
textile; 5 – strat de cauciuc cu rol
de suprafa ță de sprijin; 6 – plasă
de sâr mă; 7 – strat de azbest; 8 –
cabluri metali ce.

Fig. 2.1 Secțiuni ale benzilor textile cauciucate

2.2 Dimensionarea to belor

Pentru antrenarea ben zilor cauciucate cât și a celor din o țel se utili zează tobe
de acționare ale c ăror forme și dimensiuni su nt stan dardizate în S TAS 7541- 86 și tobe
de deviere ale c ăror for me și dim ensiuni sunt standardi zate în STAS 7540- 86.
Tobele de ac ționare au rolul de a pune banda în m ișcare c a urmare a frecării
cu banda, iar cele de devier e au rolul de a mări unghiu l de înfășurare al benzii pe tob ă.
Tobele pentru antrenarea benzilor se execută fie din font ă mărcile Fc250;
Fc150, tur nate dintr-o sing ură bucată, (fig.2.2 .a), fie în construc ție sudată din tablă și
profile lam inate (fig.2.2.b) .
Pentru a se m ări ader ența benzii la suprafa ța tobei ace asta di n urmă se
căptușește uneori cu cau ciuc sau cu lemn. Per eții tobei din font ă se ex ecută cu
grosimea de 10 mm pentru diametre mai mici de 75 0 mm; grosime de 12 mm pentru
diam etre cuprinse între 750 și 900 mm ; grosim ea de 15 mm pentru diametre peste 900 mm.

Proiecta re utilaj 13
Pentru a se evita alunecar ea lat erală a benzii cauciu cate, toba s e execută mai
bombată spre partea de mijloc.

a)

b)
Fig. 2. 2 Tobe , variante constructive.

Diametrul tobelor pentru be nzi cauciucat e se stabile ște pe baza rela țiilor:
– pentru to be de acționare:
() i D ⋅−≥ 150 125 (2.4)
– pentru to bele de deviere:
() i D ⋅−≥ 100 76 (2.5)
unde : i – numărul de strat uri al benzii.
Diametrul tob elor pentru be nzi din oțel se stabile ște cu relația:
(800-1200) D= δ (2.6)
unde: δ – grosim ea benzii [m m].
Se recomandă folosirea tobelor de diametre mari, pentru m icșorarea uzurii
benzii cauciucate.
L ățimea tobelor se stabile ște în func ție de lățimea benzii și anum e:
– pentru benzi le cauciucate sau din plas ă de sârmă:
1,2L=B (2.7)
– pentru benzi le din oțel laminat:
0,8L=B (2.8)
unde: B – lățimea benzii [m m].
Dac ă tobele pentru benzil e din oțel s-ar executa mai late, i mpuritățile ar
pătrunde între tobă și bandă deteriorând muchiile benzii.

Transportor cu band ă 14
2.3 Dimens ionarea rolelor

In scopul m icșorării săgeții benzii, între toba de ac ționare și cea de întindere,
banda se sprijină pe role. Mișcarea de rotație a rolel or în jurul axului lor se realizeaz ă
datorită frecării lor cu banda.
Rolele se ex ecută turnate sau în construc ție sudată (fig.2.3 a și b), montându-
se de obicei libere pe ax, prin interm ediul rulm enților, mai rar pe lag ăre de alunecare.
In figura 2.3a se prezint ă montajul unei role pentru sus ținerea b enzii
cauciucate, ia r în figura 2.3b este pr ezentat m ontajul unei role pentru sus ținerea benzii
din oțel.
a

b
Fig. 2. 3 Mont ajul rolelor de sus ținere a benzii
La transportul m aterialelor
vărsate cu ajutorul benzilor
cauciucate, p entru ra mura încărcată
în cazul benz ilor cu lățimi mai mari
de 780 mm se folosesc re azeme cu
trei role. Transportoarele din silozuri
au în genera l banda sub formă de
jgeab, banda fiind înd oită num ai pe
ramura încărcată (activă) în care

Fig. 2 .4 Reaze m pe trei ro le încape mai mult produs decât pe
banda plat ă. Ra mura act ivă se sprijin ă pe trei role de susținere, iar ram ura de
întoarcere pe o rol ă simplă (fig. 2.4).
Rolele de susținere s e montează la o distan ță de circa 1,5 m pe lungim ea
benzilor cu l ățimi cuprinse între 400 și 800 m m. La lățimi între 1000-1 600 mm
distanța dintr e role se micșorează la circa 1,2-1,3 m.
In cazul benzilor cauciucate, distan ța dintre rolele de sus ținere, pentru ram ura

Proiecta re utilaj 15
încărcată, se poate determina și în func ție de greutatea speci fică a materialului
transportat și de lățimea benzii, cu urm ătoarele relații:
] N/m[10 pentru]mm[ 625,0 17503 4≤ −=′ γ B l (2.9-1)
() ] N/m[10 1,5-1 pentru]mm[ 625,0 16503 4⋅= −=′ γ B l (2.9-2)
() ] N/m[1025,1 pentru]mm[ 625,0 15503 4⋅−= −=′ γ B l (2.9-3)

In tabelul 2.2 sunt prezentate dimensiunile rolelor în func ție de lățimea benzii.

Tabelul 2.2 Dimensiunile rolelor de sus ținere a benz ii
Lățimea benzii B [mm]
Tipul rolei
Dimensiunile rolei 300-6 00 800-1000 >1000
Diametrul D r [mm] 76-10 8 108-1 60 108-1 60 Role pe
rulmenți, pentru
benzi cauciuc ate Lungim ea L r [mm] B + 100 B + 150 B + 200
Idem lagăre de
alunecare Diametrul D r [mm] 200 200 200
Role pentru
benzi de o țel Diametrul D r [mm] 180-3 00 180-3 00 180-3 00

Pentru sarcini în bucăți cu o greutate m ai mare de 500 N, dista nța se alege
astfel încât s arcina să se sprijine pe c el puțin două role. Pentru sarcini cu greut ăți
cuprinse între 100 și 500 N, distanța dintre role se alege 800 m m, iar pentru sarcini
mai mici se alege 1000 m m.
Pentru susținerea părții descărcate s e va alege în ca zul sarcinilor în buc ăți,
distanța dintre role egal ă cu 20 00-30 00 mm, iar pentru cele mărunte 2500-3 000 mm.
In cazul benzilor din o țel distanța dintre role se aleg e în funcție de greutatea
încărcăturii pe metru liniar de band ă, conform reco mandărilor din tabelul 2.3.

Tabelul 2.3 Distanța dintre role în cazul benzilor din oțel
Greutatea înc ărcăturii [N/m] 50 75 90 135 220 500
pentru partea
încărcată 3000 2500 2000 1500 1000 580 Pasul
rolelor
[mm] pentru partea
neîncărcată 4000

Transportor cu band ă 16
Atât pentru b enzile cauciucate cât și pentru cele metalice, dist anța dintre role
la locul de î ncărcare a m aterialului pe bandă se ia de obicei de două ori mai mică decât
cea norm ală.

2.4 Forțele în punctele caract eristice ale tras eului

În cazul transportorului din figura 2.5, îm părțind traseul în tronsoane se poate scrie:

Fig. 2.5 Forțele din ram urilebenzii trans portorul ui cu bandă

αµeS SW S SS K SWS SS S
d igd
⋅=+=⋅=+==
34 3 42 312 1 21
(2.10)

Din rezolvarea sistem ului de ecua ții rezu ltă:
( )
gg
iK eW WK e
S
−+
=αµαµ
34 12 (2.11)

gg
dK eW WK
S
−+
=αµ34 12 (2.12)
unde: W12 – rezisten ța la deplasare pe tronsonu l 1-2 [ N];
W34 – rezisten ța la deplasare pe tronsonu l 3-4 [ N];
µ – coeficient de frecare înt re bandă și toba de ac ționare;
α – ungh i de înfășurare al ben zii pe tobă [rad];

Proiecta re utilaj 17
K g – coeficient de rezisten ță la înfășurare pe toba de înt indere sau gh idare;
Kg = 1,0 3 pentru lagăre pe rulmen ți cu bil e;
Kg = 1,0 4-1,06 pentru lag ăre de alunecar e.
In tabelul 2.4, se dau va lorile coefici entului de frecar e în func ție de felul
tobelor și condițiile de lucr u.

Tabelul 2.4 Valorile coefi cientului de frecar e între band ă și tobă și a factorului eµ α
αµepentru u nghiul de înfășurare αo Natura suprafe ței tobei
și condițiile mediului de
lucru
µ 180 210 240 300 360 400
Tobă strunjită în m ediu
extre m de u med 0,1 1,37 1,44 1,52 1,69 1,87 2,01
Tobă strunjită, mediu
foarte u med 0,15 1,6 1,73 1,87 2,19 2,57 2,85
Tobă strunjită, mediu
umed 0,2 1,87 2,08 2,31 2,85 3,61 4,04
Tobă strunjită mediu
uscat 0,3 2,56 3,00 3,51 4,81 6,69 8,14
Tobă căptușită cu lem n,
mediu uscat 0,35 3,00 3,61 4,33 6,72 9,02 11,5
Tobă căptușită cu
cauciuc, m ediu uscat 0,4 3,51 4,33 5,34 8,12 12,35 16,41

Rezist ențele la deplasare se calculea ză cu re lațiile:
– pentru ram ura încărcată:
() ()β β sin cos' '
34 Lq qq w Lq qq Wr B r B ++±⋅ ++= (2.13)
– pentru ram ura descărcată:
()()β β sin cos" "
12 Lq q Lq q Wr B r B +± += (2.14)

Semnul (+) este pentru mișcare ascendent ă, sem nul (-) est e pentru m ișcare
descendent ă. In cazul deplas ării pe orizontal ă β = 0.
unde: w – coeficient de rezisten ță la deplasare; w = 0,02 ÷ 0,03, pentru transp ortoare
staționare;
β- ungh i de înc linare al transportorul ui;
L- lungim ea transportorulu i [m].
Greutatea încărcăturii pe metru liniar q [N/ m], se d etermină din rela ția
productivi tății gravim etrice:

Transportor cu band ă 18
]N/h[ 10 36003g vqm G ⋅⋅=⋅⋅= Π Π
]N/m[6,3vgqm
⋅⋅=Π (2.15)

(2.16)
unde: v – viteza de transport [m /s]
– prod uctivit atea masică [t/h]; mΠ
g – acceler ația gravitațională [m/s2].
Greutatea pe metru liniar a benzii qB [N/m], se calculează cu rel ația:
(1,1-1,3)B= gB q δ⋅⋅ (2.17)
unde: B – lățimea benzii [m ];
δ – grosim ea benzii [m m];
g – accelera ția gravitațională [m/s2].
Greuta tea rolelor pe metru liniar q'r [N/m], pentr u zona încărcată se ca lculea ză cu relația:
r
rGq=l′′ (2.18)
Greutatea rolelor pe metru liniar q"r [N/m ], pen tru zona desc ărcată se
calculea ză cu relația:
r
rGq=l′′′′ (2.19)
unde: Gr – greutatea unei role [ N];
l' – distanța dintre role pe zona înc ărcată [m];
l" – distanța dintre role pe zona desc ărcată [m].
Greutatea unei role se poate determ ina cu relația:
()26000r r DYB G += [N] (2.20)
unde: B – lățimea benzii [m ];
Dr – diam etrul rolei [m] ;
Y = 0,6 pentr u banda plat ă și role din font ă;
Y = 0,4 pentr u banda plat ă și role sudate;
Y = 0,7 pentr u banda jg heab și role din f ontă;
Y = 0,45 pentru banda jg heab și role sudate.

2.5 Verificarea benzii

Dup ă determinarea forțelor în bandă se verifică rezistența acesteia, cu a jutorul
relației:

Proiecta re utilaj 19
a ef qiBSq ′≤⋅=′max (2.21 )

unde: B – lățimea benz ii [m];
i – numărul de inserții;
Smax – forța maximă din bandă [N];
q'a- sarc ina spec ifică admisibilă [N/m].
For ța ma ximă din bandă este forța ma ximă din ram ura ce se în fășoară pe tob a de
acționare, determinată cu re lația (2.32).
S arcina specifică admisibilă a benzii se determină în fun cție de rezistența
specifică la rupere a benzii q'r și de un coeficient de siguranță adm isibil ca.
ar
acqq′=′ (2.22 )

R ezistența specifică la rupere a benzii este q'r = 54.103 N/m pentru benzi cu
inserție de bum bac de calitate obișnuită și q'r = 113.103 N/m pentru ben zile cu in serție de
calitate deosebită.
Coeficientul de siguranță este în funcție de numărul de inserții, el cre scând cu
acesta, datorită repartiției inegale a efortului între inserții.
Coeficien tul de siguran ță are va lori ridica te datorită neomogenității materialului
și se adoptă din tab elul 2.5.

Tabelul 2.5 Valorile coeficientului de siguranță ca
Număr inserții 3 4…5 6…8 9…11 12…1 4
Coeficient de siguranță ca 9 9,5 10 10,5 11

In caz ul în care relația 2.22 nu este satisfăcută, se alege o bandă mai rezistentă și
se reface calculul transportorului.

2.6 Alegerea motorului electri c si verificarea la demara j

Puterea nec esară acționării transport orului cu ba ndă depin de de sarcinile
utile (greutatea materialul ui, greutatea benzii, greutatea rolelor), de rezisten țele la
deplasare, de rezistențele pasive (pierderile prin frecare) și se determ ină pe baza
relației:

Transportor cu band ă 20
][1000. kWvF
Pp
necη⋅⋅
= (2.23)
p id=- + SS W F a (2.24)
unde: Fp – forța la periferia tobei de ac ționare [N] ;
v – viteza tran sportorului [m/s ];
Sî – forța în r amura ce se înf ășoară pe toba de ac ționare [N];
S d – forța în ram ura ce se desfășoară de pe toba de ac ționare [N];
Wa – rezistența la înfășurare pe organul de acționare [N] ;
η – randam entul global al t ransm isiei mecanice de la motor la tobă.
reductor toba=ηηη⋅ (2.25)
() 1 2 11
−+=k wbtobaη (2.26)
unde: wb- coeficient de rezisten ță al to bei, wb = 0,03 -0,05;
k – coeficient ce dep inde d e unghiul d e înfășurare al benzii p e tobă (tabelul 2.6).
Rezist ența la înfășurare a b enzii pe toba de acționare se determ ină cu re lația:
()a ad i =S – WS K (2.27)
unde: Ka – coeficient de rezisten ță la înfășurare pe organul de acționare;
Ka=0,01-0,02 pentru benzi textile cauciucate;
Ka=0,04-0 ,06 pentru benzi metalice;
Sî – forța în ram ura ce se înfășoară pe organul de ac ționare [N];
Sd – forța în r amura ce se d esfășoară de pe organul de acționare [N].
Puterea calculată cu r elația (2.23) se p oate majora cu (15-20)% pentru a se
ține sea ma și de alte rezisten țe suplimentare cu m ar fi rezistența la încărcare, rezi stența
la descărcare în cazul de scărcării cu plug sau cu c ărucior. In funcție de puterea
rezultată se va alege un motor coresp unzător, cu condiția ca puterea nom inală a
motorului a les să fie m ai mare sau cel pu țin egală cu puterea necesar ă calcula tă (Pn ≥ Pnec.).

Tabelul 2.6 Valoare a coef icientului k, în funcție de u nghiul de înfășurare
Unghiul de înfășurare
Tipul to bei 180 190 200 205 210 220
Metalică netedă 1,84 1,78 1,72 1,69 1,67 1,62
Căptușită 1,5 1,45 1,42 1,4 1,38 1,35

Proiecta re utilaj 21
2.6.1 Alegerea motorului electric

Motorul ales este din seria unitară de motoare asincro ne trifazat e cu rotorul în
scurt circuit, de uz general, sim bolizată prin gr upul de litere ASI, a c ăror acc epție est e
următoarea:
A – m otor asi ncron trifazat;
S – rotor în scurt circuit;
I – constructi e închisă (cap sulată).
Tipul m otorului se identific ă prin acest sim bol urm at de un gru p de cifre și o
literă majusculă, pentru indicarea seriei de gabarite c ăreia îi apar ține m otorul și o cifră
care r eprezin tă numărul de poli ai ma șinii. De exem plu, sim bolul ASI 250 M-60- 4
înseam nă:
ASI – motor as incron trifazat cu rotor în scurt circuit, în construc ție închisă (IP 44);
250 M – gab aritul 250 m m de la planul t ălpilor de fixare, iar motorul est e
executat în lungim ea medie (există, în general, trei lungim i pentru fiecar e gabarit: S –
scurtă, M – m edie, L – lun gă);
60 – diam etrul capătului de arbore în mm;
4 – n umărul de poli ai m otorului, care indic ă turatia de sincronism , respectiv
1500 rot/m in.
Form a constructiv ă a m otorului electric, în varianta constructie cu t ălpi, este
prezentată în figura 2.6; în tabelul 2.7 sunt prezent ate caracteris ticile tehnice, iar în
tabelul 2.8 sunt prezentate dimensiunile de gabarit.
Pentru seria a leasă se vor scoate din tabele: . sau ;max
n np
n MM
MMn

Fig. 2. 6 Motor electric seri a ASI cu fixare pe t ălpi

Transportor cu band ă 22
Tabelul 2.7 Motoare elect rice asincrone cu rotor în scurtcircuit. Caracteristi ci tehnice.

2p = 2 n = 30 00rot/m in (tur ație de sincronism )
Tip motor Putere no –
minală
nP
[kW] Turație no-
minală
nn
[rot/min]
np
MM

nMMmax
Mom ent de
girație
()2GD
[N·m2] Masa

[kg]
ASI 71-14-2 0,37 2700 1,9 2,2 0,025 6,3
ASI 71-14-2 0,55 2700 1,9 2,2 0,0239 7
ASI 80-19-2 0,75 2750 1,9 2,2 0,0364 11,3
ASI 80-19-2 1,1 2750 2 2,2 0,0465 12
ASI 90S-24- 2 1,5 2820 2 2,2 0,12 19,5
ASI 90L-24- 2 2,2 2780 2 2,2 0,15 22,5
ASI 100L-28 -2 3 2850 2,2 2,4 0,3 29
ASI 112M-2 8-2 4 2910 2,2 2,4 0,37 39
ASI 132S-38 -2 5,5 2890 2 2,2 0,58 54
ASI 132S-38 -2 7,5 2890 2 2,2 0,77 61
ASI 160M-4 2-2 11 2930 1,8 2,2 1,82 100
ASI 160M-4 2-2 15 2930 1,8 2,2 2,62 114
ASI 160L-42 -2 18,5 2930 1,8 2,2 4,61 126
ASI 180M-4 8-2 22 2940 1,8 2,2 3,74 156
ASI 200L-55 -2 30 2940 1,8 2,2 7,99 206
ASI 200L-55 -2 37 2920 1,8 2,2 9,09 230
ASI 225M-5 5-2 45 2930 2,3 2,5 14 385
ASI250M-60 -2 55 2930 2,3 2,5 16 420
ASI 280S-65 -2 75 2950 2,2 2,4 28 550
ASI 280M-6 5-2 90 2950 2,1 2,3 31 620

p=4 n = 1500 rot/m in (turație de sincronism )
Tip motor Putere no –
minală
nP
[kW] Turație no-
minală
nn
[rot/min]
np
MM

nMMmax
Moment
de girație
()2GD
[N·m2]
Masa

[kg]
1 2 3 4 5 6 7
ASI 71-14-4 0,25 1350 1,6 2 0,0336 6,3
ASI 71-14-4 0,37 1350 1,6 2 0,0451 7,5
ASI 80-19-4 0,55 1350 1,8 2 0,0569 10,1
ASI 80-19-4 0,75 1350 1,8 2,2 0,0569 12,2
ASI 90S-24- 4 1,1 1390 2 2,2 0,125 19
ASI 90L-24- 4 1,5 1425 2 2,2 0,230 22
ASI 100L-28 -4 2,2 1420 2,2 2,4 0,280 27
ASI 100L-28 -4 3 1420 2,2 2,4 0,420 32

Proiecta re utilaj 23
p=4 n = 1500 rot/m in (turație de sincronism ) Continuare
1 2 3 4 5 6 7
ASI 112M-2 8-4 4 1425 2,2 2,4 0,520 42
ASI 132S-38 -4 5,5 1440 2 2,2 1,150 59,5
ASI 132M-3 8-4 7,5 1435 2 2,2 1,470 72
ASI 160M-4 2-4 11 1440 2 2,2 3,140 103
ASI 160L-42 -4 15 1440 2 2,2 4,110 140
ASI180M-48 -4 18,5 1460 1,8 2,2 4,312 137
ASI 180L -4 8-4 22 1460 1,8 2,2 4,340 156
ASI 200L-55 -4 30 1460 2,5 2,2 8,70 216
ASI 225S-60 -4 37 1465 2,5 2,7 23 365
ASI 225M-6 0-4 45 1465 2,6 2,7 26 385
ASI250M-65 -4 55 1465 2,6 2,8 31 420
ASI 280S-75 -4 75 1470 2,5 2,7 53 590
ASI 280M-7 5-4 90 1470 2,5 2,7 64 660

2p = 6 n = 1000 rot/ min (turație de sincronism )
Tip m otor Putere no –
minală
nP
[kW] Turație no-
minală
nn
[rot/min]
np
MM

nMMmax
Moment
de girație
()2GD
[N·m2]
Masa

[kg]

ASI 80-19-6 0,37 890 1,6 2 0,067 10,6
ASI 80-19-6 0,55 900 1,7 2 0,084 12,3
ASI 90S-24- 6 0,75 940 1,8 2 0,23 19
ASI 90L-24- 6 1,1 940 2 2,2 0,28 22,5
ASI 100L-28 -6 1,5 930 2 2,2 0,74 31
ASI 112M-2 8-6 2,2 945 2 2,2 0,93 40
ASI 132S-38 -6 3 955 1,8 2 1,57 61
ASI 132M-3 8-6 4 960 1,8 2 1,93 72
ASI 132M-3 8-6 5,5 960 1,8 2 2,06 74
ASI 160M-4 2-6 7,5 960 1,8 2 4,47 110
ASI 160L-42 -6 11 960 1,6 2 6,13 115
ASI 180L-48 -6 15 960 1,6 2 5,82 144
ASI 200L-55 -6 18,5 970 1,6 2 10,4 169
ASI 200L-55 -6 22 970 1,6 2 10,2 186
ASI 225M-6 0-6 30 975 2,4 2,6 40 360
ASI250M-65 -6 37 975 2,6 2,8 48 430
ASI280S-75- 6 45 980 2,4 2,6 72 500
ASI280M-75 -6 55 980 2,4 2,6 91 580
ASI315S-80- 6 75 980 2,2 2,4 123 690

Transportor cu band ă 24

2p = 8 n = 750 rot/m in (turație de sincronism )
Tip motor Putere no –
minală
nP
[kW] Turație no-
minală
nn
[rot/min]
np
MM

nMMmax
Moment de
girație
()2GD
[N·m2]
Masa

[kg]

ASI 100L-28-8 0,75 705 1,7 2 0,31 23
ASI 100L-28-8 1,1 705 1,7 2 0,74 35
ASI 112M-28-8 1,5 705 1,7 2 0,73 39
ASI 132S-38-8 2,2 710 1,7 2 1,92 60
ASI 132M-38-8 3 710 1,7 2 2,39 71
ASI 160M-42-8 4 720 1,7 2 4,66 89
ASI 160M-42-8 5,5 708 1,7 2 4,66 97
ASI 160L-42-8 7,5 708 1,6 2 6,88 121
ASI 180L-48-8 11 720 1,6 2 6,91 146
ASI 200L-55-8 15 720 1,6 2 11,22 184
ASI 225S-60-8 18,5 730 2 2,2 36 340
ASI 225M-60-8 22 730 2,2 2,4 40 360
ASI 250M-65-8 30 730 2,2 2,4 48 430
ASI 280S-75-8 37 730 2,2 2,4 91 570
ASI 280M-75-8 45 730 2,3 2,5 101 625
ASI 315S-80-8 55 730 2,3 2,5 123 690

Tabelul 2.8 Dimensiuni de gabarit ale motoarelor electrice
Ga-
barit A AA AB B BB D E H HD K L
80 19 125 40 165 100 140 19 40 80 – 9 263
90S24 140 50 190 100 132 24 50 90 – 8 303
90L24 140 50 190 125 151 24 50 90 – 8 328
100L28 160 52 212 140 130 28 60 100 – 10 370
112M28 190 55 245 140 180 28 60 112 – 10 388
132S38 216 68 278 140 192 38 80 132 305 10 452
132M38 216 52 278 178 230 38 80 132 305 10 490
160M42 254 70 324 210 260 42 110 160 372 14 608
160L42 254 70 324 254 304 42 110 160 372 14 640
180M48 279 70 349 241 300 48 110 180 403 14 642
180L48 279 70 349 279 358 48 110 180 403 14 680
200L55 318 75 393 305 360 55 110 200 457 18 760
225S55 356 100 440 286 430 55 110 225 560 19 835
225S60 356 100 440 286 430 60 140 225 560 19 865
225M55 358 100 440 311 430 55 110 225 560 19 835
225M60 356 100 440 311 430 60 140 225 560 19 865
250M60 406 95 490 349 485 60 140 250 590 24 895
250M65 408 95 490 349 485 65 140 250 590 24 895

Proiecta re utilaj 25
2.6.2 Verificarea la demaraj

La de maraj, î n afara rezistențelor statice determinate de for țele ut ile, apar și
sarcini dinamice determ inate de for țele și momentele de inerție ale maselor cu mișcare
de transla ție și de rotație. Este necesar s ă se efectueze verifi carea motorului ales l a
suprasarcin ă în timpul demarajului.T
Puterea dezvoltat ă de m otorul de ac ționare în perio ada de dem araj, va fi dat ă
de relația:
]kW[
103η⋅⋅
=v F
Ppd
d (2.28)
Pentru ca motorul ales să funcționeze în p erioada dem arajului fără să se supra
încălzească, este necesar să fie înd eplinită inegalitatea:
2…..7,1≤
nd
PP (2.29)
sau
maxM Mdem≤ (2.30)
unde: Pn – puterea nom inală de catalo g a motorului electric al es [kW];
Mdem – momentul dezvoltat la arborele motor în perioada demarajul ui [Nm];
Mmax – momentul maxim pe care îl poate dezvolta m otorul electric,
caracteristic ă de catalog a m otorului ale s [Nm].
Forța la periferia tobei de ac ționare, corespunz ătoare dem arajului se va
determ ina cu relația:
a d pd W S S F +−=max (2.31)
unde: Sd – forța din ramura ce se desfășoară de pe toba de ac ționare;
Wa – rezisten ța la înfășurare pe organul de acționare.
Sd și Wa sunt deter minate p e baza solicit ărilor corespunz ătoare regi mului stabil
de funcționare, pe baza rel ațiilor (2.12 și 2.27) .
Ca urm are a existen ței sarcinilor din amice, în perioada de dem araj forța
maximă din ram ura ce se înf ășoară pe toba de ac ționare va fi:
din iS S S +=max (2.32)
Sarcina dinam ică totală ce trebuie învin să la demaraj va fi:
]N[" '
din din din S S S += (2.33)

Transportor cu band ă 26
For ța necesară învingerii i nerției reazem ului cu role va fi:
]N[43 2 2'ntv
gGnDJnDMS
dr
r ri
din ⋅⋅=⋅=⋅=ε (2.34)
unde: Gr – greutatea unei role [ N];
g – acceler ația gravitațională [m/s2];
v – viteza de transport [m /s];
td – tim pul necesar de marajului [sec. ]; td = 2…3 sec.
n – numărul total de role de sprijin din z ona încărcată și zona desc ărcată.
Forța necesară pentru învingerea iner ției benzii și a sarcini i se determ ină cu relația:
][N"
dm b
dintv
gG GS ⋅+= (2.35)
unde: Gb – greutatea total ă a benzii [ N];
Gm – greutatea materialului transportat [N] ;
g – accelera ția gravitațională [m/s2].

2.7 Alegerea reductoru lui de tura ție

Reductorul de tura ție se va alege în func ție de mărimea raportului de
trans mitere, rezultat din cinematica tr ansmisiei mecanice, car e face leg ătura între
motorul electric și arborele tobei de ac ționare și de puterea necesa ra acționării,
rezultată din calculel e anterioare. In f igura 2.7 este prezentat ă schema transmisiei
mecanice.
1- m otor electric

Fig. 2. 7 Schem a cinem atică a transm isiei
mecanice 2- cuplaj I
3- reductor de tura ție
4- cuplaj II
5- bandă transportoare

Raportul de tr ansm itere se
calculea ză cu relația:
tn
rnni= (2.36)
unde:
nn – tur ația motorului electric,
nt – turația la arborele tobei.

Proiecta re utilaj 27
Tura ția la arborele tobei se calculea ză cu relația:
[]rot/min60
ttDvnπ= (2.37)
unde:
v – viteza benzii, egal ă cu viteza de trans port în [m /s];
Dt – diam etrul tobei în [ m].
Caract eristici le tehnice și dim ensiunile de gabarit ale reductoarelor cu una,
două sau trei trepte sunt prezentate în co ntinuare.

Fig. 2. 8 Redu ctor cilindric cu o treapt ă

Tabelul 2.9 Rapoarte de transm itere și puteri nom inale pentru reductoarele cilin drice
cu o treapt ă
Raportul A
de 80 100 125 160 200 250 320 400 500 630
transm itere Puteri nomonale [kW]
2 5,6 10,9 21,2 45 85 165 300
2,24 4,75 9,75 18,5 37,5 75 140 290
2,5 4,25 8,6 16 32,5 67 121 250
2,8 3,65 7,3 13,6 28 54,5 106 218 350
3,15 3,25 6 11,5 23,6 47,5 92,5 190 340

Transportor cu band ă 28
Tabelul 2.9 Continuare
Raportul A
de 80 100 125 160 200 250 320 400 500 630
transmitere Puteri nomonale [kW]
3,55 2,72 5,3 10 20,6 40 77,5 165 330
4 2,3 4,5 8,75 18 35,5 65 132 305 415
4,5 2 3,75 7,1 15 28 54,5 112 264 360
5 1,65 3,15 6 12,1 24,3 46,2 97,5 220 334 600
5,6 1,12 2,06 3,37 8,25 20 38,7 82 179 300 550
6,3 1,12 2,06 3,37 8,25 16,5 30,7 63 139 235 470

Tabelul 2.10 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu o treapt ă
A 80 100 125 160 200 250 320 400 500
B 54 64 78 96 116 144 180 220 270
C 43 50 20 92 90 130 140 195 265
D 15 20 20 25 30 30 40 45 60
E 150 180 225 300 340 440 540 680 900
E1 – – – – – 220 270 340 450
F 116 140 155 190 240 280 340 410 500
G 85 100 115 140 180 210 260 320 380
H 100 112 140 180 225 280 355 450 560
K 204 225 280 345 418 505 680 790 995
KO 181 214 263 336 418 523 663 830 1030
L 245 298 373 455 560 695 864 1060 1305
LO 180 220 265 350 400 500 620 770 1020
M 76 88 95 120 145 175 205 220 270
N 38 50 50 60 75 80 95 130 150
P 56 72 80 94 138 150 213 235 365
d1 18 22 30 35 45 55 70 90 110
d2 28 35 45 55 70 80 100 130 160
d3 11 14 14 18 22 22 26 33 39
l1 28 36 58 58 82 82 105 130 165
l2 42 58 82 82 105 130 165 200 240
s 14 18 18 22 24 28 35 40 45
Surub
fixare M 10 M12 M12 M16 M20 M20 M24 M30 M36

Proiecta re utilaj 29

Fig. 2. 9 Redu ctor cilindric cu dou ă trept e

Tabelul 2.11 Rapoarte de transm itere și puteri nom inale pentru redu ctoarele
cilindrice cu dou ă trepte
Raportul A
de 180 225 285 360 450 570 720 900 1130
transm itere Puteri nomonale [kW]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7,1 3,55 6,9 13,6 27,2 53 106 212
8 3,15 6 11,5 23,6 47,5 92,5 190 330 500
9 2,8 5,45 11,2 21,8 42,5 87,5 170 295 442
10 2,57 4,87 10 20 38,7 77,5 155 290 435
11,2 2,12 4,12 8,75 17,5 32,5 69 132 250 375
12,5 1,95 3,75 7,75 15,5 30 63 118 230 345
14 1,7 3,25 6,7 13,2 25 54,5 106 200 300
16 1,55 3 6,15 11,8 23 48,7 95 186 277

Transportor cu band ă 30
Tabelul 2.11 Continuare
Raportul A
de 180 225 285 360 450 570 720 900 1130
transmitere Puteri nomonale [kW]
18 1,28 2,5 5,15 10,3 19,5 41,2 80 155 232
20 1,15 2,24 4,65 9,5 18 37,5 73 140 210
22,4 1,06 2 4,25 8,5 16,5 34,5 65 128 192
25 0,9 1,8 3,55 7,1 13,6 29 54,5 120 180
28 0,825 1,6 3,15 4,62 9 19 36,5 80 120
31,5 0,69 1,32 2,72 5,45 10,6 22,4 42,5 100 150
35,5 0,56 1,09 2,3 4,5 8,75 18,5 34,5 80 120
40 0,475 0,9 1,85 3,65 7,1 14,5 29 72 108

Tabelul 2.12 Dimensiunile principale ale re ductoarelor cilindrice cu dou ă trepte
A 180 225 285 360 450 570 720 900 1130
A1 80 100 125 160 200 250 320 400 500
A2 100 125 160 200 250 320 400 500 630
B 106 128 156 192 234 290 360 440 550
C 60 68 95 125 130 140 195 290 375
D 20 20 25 30 35 40 45 60 85
E 135 160 210 270 320 390 495 640 790
F 190 210 250 320 370 450 550 670 790
G 150 170 200 260 300 370 460 550 670
H 112 140 180 225 280 355 450 560 630
K 240 298 360 450 555 690 850 1040 1230
KO 214 263 336 418 520 665 830 1030 1220
L 374 457 578 710 833 1110 1358 1675 2080
LO 310 360 470 600 710 860 1080 1400 1750
M 110 130 155 190 225 270 325 390 415
N 55 55 60 70 80 90 140 150 170
P 62 80 91 103 150 213 235 240 303
d1 18 22 30 35 45 55 70 90 110
d2 35 45 55 70 80 100 130 160 180
d3 14 14 18 22 22 26 33 39 39
l1 28 36 58 58 82 82 105 130 165
l2 58 82 82 105 130 165 200 240 240
s 18 18 22 26 28 35 40 48 50
Surub
fixare M12 M12 M16 M20 M20 M24 M30 M36 M36

Proiecta re utilaj 31

Fig. 2. 10 Reductor cilindric cu trei trepte

Tabelul 2.13 Rapoarte de transm itere și puteri nom inale pentru redu ctoarele
cilindrice cu trei trepte
Raportul A
de 305 385 485 610 770 970 1220 1530
transm itere Puteri nomonale [kW]
1 2 3 4 5 6 7 8 9
45 1,32 2,8 5,45 10,6 22,4 59,5 97 147
50 1,15 2,36 4,62 9,25 19,5 52,5 84 126
56 1,03 2,24 4,25 8,25 18 47 75 112,5
63 0,96 2 3,75 7,5 16 43 69 103,5
71 0,85 1,8 3,45 6,7 14,5 39,2 62 93
80 0,71 1,45 2,9 5,6 11,5 32 53 79,5
90 0,65 1,32 2,65 5 10,6 30 47,5 71,5
100 0,58 1,8 3,45 6,7 14,5 39,2 62 93
112 0,53 1,09 2,18 4,25 9 24,5 38,5 57

Transportor cu band ă 32
Tabelul 2.13 Continuare
Raportul A
de 305 385 485 610 770 970 1220 1530
transmitere Puteri nomonale [kW]
125 0,475 1 1,95 3,75 8 22,4 35,4 54
140 0,437 0,9 1,8 3,4 7,3 19,6 31,4 48
160 0,365 0,75 1,5 2,9 6,15 16,5 26,2 39,5
180 0,307 0,65 1,25 2, 5,15 14,4 22,4 33,5
200 0,207 0,545 1,06 2 4,37 11,4 19,5 29,5
224 0,23 0,487 0,95 1,85 4 10,5 17,5 27
250 0,19 0,387 0,75 1,7 3,15 8,8 13,5 20,5

Tabelul 2.14 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu trei trepte
A 305 385 485 610 770 970 1220 1530
A1 80 100 125 160 200 250 320 400
A2 100 125 160 200 250 320 400 500
A3 125 160 200 250 320 400 500 630
B 128 156 192 234 290 360 440 550
C 68 95 125 130 140 195 290 342
D 20 25 30 40 40 45 60 76
E 130 165 210 260 320 410 530 666
F 210 250 320 380 450 550 670 780
G 170 200 260 300 370 460 550 660
H 140 180 225 280 355 450 560 710
K 298 370 458 558 700 855 1060 1320
Ko 263 336 418 520 663 830 1030 1300
L 531 663 830 1034 1290 1590 1970 2500
Lo 430 545 690 860 1040 1320 1710 2150
M 115 155 190 225 240 325 335 395
N 55 60 90 80 95 140 150 170
P 80 90 103 150 213 235 240 318
d1 18 22 30 35 45 55 70 90
d2 45 55 70 80 100 130 160 180
d3 14 18 22 22 26 33 39 39
l1 28 36 58 58 82 82 105 130
l2 82 82 105 130 165 200 240 240
s 18 22 26 28 35 40 45 50
Surub
fixare M12 M16 M20 M20 M24 M30 M36 M36

Proiecta re utilaj 33
2.8 Alegerea cuplajul ui mot or – reductor

Cuplajul dintre motor și reductor (poz. 2, f ig. 2.7) este un cupla j elastic cu
bolțuri, a cărui formă și caracte ristici t ehnice sunt prev ăzute în STAS 5982-80 . Acest
tip de cuplaj est e prez entat în figura 2.11, iar cara cteristicile tehnice si prin cipalel e
dimensiuni d e gabarit în tabelul 2.1 5.

Fig. 2.11 Cuplaj elastic c u bolțuri

Tabelul 2.15 Cuplaj elastic cu bolțuri. Caracteristici t ehnice și dimensiuni de ga barit
Material Semi-
cuplă Semicuplă
OT60-3 P C P;C Mărime
d Mn
Nm d1dod2l1l2 l3
l4
d4
D
D1
D2
s n
1 2 3 4 5 6 7 8 9
10
11
12
13
14
15
16
16,18,19 1
20,22,24 20 11-
15 37 28 14 32
88
62
40
2 25,28,30 45 10
11-
24 45 33 19 37
10,5
M6
98
71
48 2 4

Transportor cu band ă 34
Tabelul 2.15 Continuare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
10
11
12
13
14
15
16
3 32,35,38,
40 112 12 13-
31 55 38 24 42
112
85
62 2 6
4 42,45,48,50 236 16-
41 65 48 34 52
10,5
M6
127
100
75
10
5 55,56 500 15
16-
54 76 57 33 63
158
118
84 8
6 50,63,65,70 900 32-
59 90 72 48 78
180
140
105 3
12
7 71,75,80,85
1500 32-
70
112 86 64 94
13,5
M8
212
172
130
16
8 90,95,100
2240 30
32-
89
130 96 59 104
264
205
160
10
9 110,120
3350 40
42-109
150 116 79 124
295
236
140
12 10 125,130
4750 53
55-124
160 136 99 144
18,3
M12
335
270
195
14 11 140
7500 58
60-139
185 155 95 165
28,5
M20
400
305
215 4
8 12 150,160
11200 69
71-149
205 175 115 185
440
340
245 5
10 13 170,180
17000 69
71-169
235 195 135 205
28,5
M20
440
340
245
5
14 14 190,200
25000 88
90-189
260 214 138 228
41,7
M30
540
420
305 6
10

Proiecta re utilaj 35
Tabelul 2.15 Cont inuar e 15 220
5550 0
108
110-2 19
280 244 168 258
41,7
M30
590
470
335 6
14 16 240,250
6000 0
138
140- 239
325 272 180 290
47
M36
715
550
380 7
12 17 260,280
80000
168
170- 259
375 312 220 330
47
M36
800
630
430 7
14 18 300,320
1250 00
188
190-
299
400 352 260 370
47
M36
900
820
490 8
18

a) b)
Fig. 2. 12 Semicuple: a – varianta P, b – varianta C In figura 2 .12
sunt prezentate cele
două vari ante de
semicuple:
varianta P – pre gă-
urită la cota d 1, cu
posibilităti de pre-
lucrare la cot a do;
varianta C – cu aleza j
cilindric la cota d.
Alegerea cuplaju lui se
face în fun cție de mă ri –
mea momentului de tor –
siune calculat cu relația :
[]Nm10303
1
nnec
s ctnPc M⋅⋅=π (2.38)
unde:
Pnec – puterea necesară acționării în [ kW];
nn – turația nom inală a motorului electric în [ rot/min].
cs – coeficient de serviciu în func ție de ti pul m așinii de lucru ( cs = 1,55…1, 75)

Transportor cu band ă 36
Se alege din tabelul 2.1 5, un cuplaj care s ă aibă momentul . In
funcție de mărimea cuplajului ales se adoptă din tabel dimensiunile de gabrit
corespunz ătoare și se verifică bolțurile cuplajului. Se a doptă pentr u bolț ct nM M1≥
1 ,5,11 4−= ≈ δδ δ d [mm] .
For ța care sol icită bolțul se calculea ză cu re lația:
nDMFct
b⋅=
112[N] (2.39)
unde:
n – numărul de bol țuri pe c uplaj;
D 1 – diam etrul pe care sunt dispuse bol țurile (fig. 2. 11).
Bol țul se verific ă la :
– presiune de contact, între el și bucșa elastică de cauci uc:
()5..3
2 3=≤−=asbpllFpδ [MPa] (2.40)

– încovoiere î n zona de separa ție a celor dou ă semicuple:
110…90232
32 3
=≤⎟
⎠⎞⎜
⎝⎛+−⋅
=aib
isllF
σ
πδσ [MPa] (2.41)

Dac ă relațiile de mai sus nu se verifică, dim ensiunea adoptată inițial pentru
δse modifică și se adopt ă 42d=δ .

2.9 Alegerea cupl ajului reductor-arbore principal

Cuplajul di ntre reductor și arborele prin cipal, poz. 4 f ig. 2.7, este u n cuplaj cu
flanșe și șuruburi p ăsuite STAS 769-80. In figura 2.13 este prezentat ac est tip de
cuplaj, iar în tabelul 2.16 sunt pr ezentate cara cteristicil e sale tehnice .
Alegere a cuplajului se face în func ție de mărimea mom entului de torsiune la
arborele de ie șire din reductor, calculat cu rela ția :
ter
s ternPc M31030⋅= [Nm] (2.42)
unde:
– – puterea la ie șire din reductor, în kW; erP
– – turația la arborele tobei, în rot/m in; tn

Proiecta re utilaj 37
– cs – coeficient de serviciu în func ție de tipul m așinii de lucru.
cs = 1,55… 1,75
nec r er P P⋅=η [kW] (2.43)
rSTASn
tinn= [rot/min] (2.44)

Fig. 2. 13 Cuplaj elastic cu flanșe și șuruburi pasuite
unde:
– rη- randam entul reductorul ui ales;
– – turația no minală a motorului electric, în [ rot/min]; nn
– STAS- raportul de transm itere al reductorului ales. ri
Randam entul reductorului s e calculeaz ă cu relația:
z
uy
lx
a r ηηηη ⋅⋅= (2.45)
unde:
aη- randam entul unei perechi de ro ți dințate;
98,0…96,0=aη pentru angre naje cilindrice;
x – numărul de perechi de ro ți dințate;
lη- randam entul unei perechi de lag ăre cu rulmen ți; 995,0…99,0=lη ;
y – numărul de perechi de lag ăre;

Transportor cu band ă 38
uη – randamentul ungerii; uη = 0,99;
z –numărul de roți scufund ate în baia de ulei.
Tabelul 2.16 Cacteri stici te hnice ale cuplajului cu flan șe și șuruburi păsuite
Surub Capăt de
arbore Mărime cuplaj
d l
Moment
nominal Nm D L1 D1 d1
Buc
Dimens. d2 l1 l2 l3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 18,19
28 18 100 60 70 40
2 20 21,2
3 22,24
36 41,2 105 76 75 45 35
4 25,28
42 69 115 86 85 55
M10x4 5
45
5 30,32 112
6 35,38
58 200 130 120 100 70 50 16
7 40,42 290 135 105 75 55
8 45,48 468
9 50
82
530 150 120 90
M10x50 11
68 18
10 55,56 800 160 168
130 100 3
75
11 60 1000
12 63,65
105 1320 175 145 115 4 85
13 70,71,75 2180 190 214
160 130 96 2
14 80, 85 3350 220 185 150 6
M12x6 5 13
105 25
15 90,95
130 5000 240 266
200 160 115
16 100 6000 260 220 180 120
17 110 8500 270 230 190 8
130
18 120,125
165
13200 290 336
250 210 145
19 130,140 19500 340 290 240 17
160 32
20 150
200
25000 380 406
320 260 10
M16x8 5
21 180 36
21 160,170 38700 420 360 300 200
22 180 46200 440 490
380 320 12
210 3
23 190,200 63000 460 400 340 14
M24x11
0 25
230 40
24 220
280 82500 520 570
450 380 16 250 50
25 240,
250
330
122000 670 490 420 16
M30x140 32
280 50 5

Proiecta re utilaj 39
Se alege din tabelul 2.1 6, un cuplaj care s ă aibă mom entul . In
funcție de mărimea cuplajului ales se adoptă din tabel dim ensiunile de gabrit
corespunz ătoare și se verific ă șuruburile cuplajului. ter nM M≥
For ța care sol icită un surub va fi:
ster
snDMF⋅=
12 [N] (2.46)
96….644
2
2=≤
⋅⋅=afs
fdFτ
πτ [N/mm2] (2.47)
unde:
D1 – diam etrul pe care sunt dispuse șuruburile;
n s – numărul de șuruburi.

2.10 Di mension area an samblului tobei de ac ționare

Ansam blul tobei de ac ționare este prezen tat în figura 2 .14

Fig. 2. 14 Ansamblul tobei de acționare.
Semnificația notațiilor di n figură:
1 Arbore 5 Rulm ent 9 Carcasă lagăr
2 Inel de etan șare 6 Inel de etan șare 10 Șaibă
3 Capac lag ăr 7 Tobă 11 Șurub fixa re
4 Inel de sigu ranță arbore 8 Pană fixare 12 Șaiba sigu ranță

Transportor cu band ă 40
2.10.1 Dimensionarea arborelui

Form a constructiv ă a arborelui este prez entată în figu ra 2.15.

Fig. 2.15 Arbore

Diametrele arborelui se stabilesc î n funcție de diam etrul d2, pe baz a
recomandărilor indicate în continuare.
d2 – diam etrul capătului de arbore de iesire din reduct or;
d3 = d 2 +4(5) mm, cu condiția ca d3 să corespundă dimensiunilor din tab elul 2.23;
d4 = d 3 +2…5 mm, cu condiția ca d 4 să fie divizibil cu 5;
d5 = d 4 + 4(5) mm, cu condiția ca d5 să corespundă dimensiunilor din tab elul 2.23;
d6 = d 5 + 2 mm;
d7 = d 5 ;
d8 = d 6+5 mm;
Dimensiunile canalului pentru inelul de siguranță, detaliul A, se v or alege din
tabelul 2.17 în funcție de diam etrul d4..
Dimensiunile canalelor de pană (b,t1), se vor alege di n tabelul 2.18 în funcție
de diam etrele d2 respectiv d6.

2.10.2 Dimensionarea inelului de siguranță pentru arbore

Dimensiunile inelului de siguran ță (poz.4, fig.2.1 4) se aleg în funcție de
diam etrul d4. In figura 2.16 sunt prezentate variante le constructive ale ac estor inele, ia r
în tabelul 2. 17 sunt date di mensiuni conform STAS 5848/2- 80.

Proiecta re utilaj 41

Fig. 2. 16 Inele de siguran ță pentru arbor e

Tabelul 2.17 Dimensiunile inelelor d e siguranță pentru arbore și a canalelelor corespunzătoare
Inel elastic Canalul din arbore
d1Diametrul
arborelu i d2 a
max b
apro-
ximati
v g
(h11) d4
min d3 nom. abat
. m1
(H13) m2
min. n
min
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
20 18,5 4 2,6 22,7 19
25 23,2 4,4 3 1,2
28 23,9 1,3 1,4
30 27,9 5 3,5 1,5 2
33,3 28,6 1,6 1,7 1,5
35 32,2 5,6 3,9 2 38,4 33 1,6 1,7 1,5
40 36,5 6 4,4 1,5
43,5 37,5
45 41,5 6,7 4,7 1,75 49,1 42,5 1,9 2
50 45,8 6,9 5,1 53,8 47
55 50,8 7,2 5,4 58,6 52 h12
2,15 2,3 2
60 55,8 7,4 5,8 2 2,5
64,6 57

Transportor cu band ă 42
Tabel 2.17 Continuare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
65 60,8 7,8 6,3 71,4 62
70 65,8 8,1 6,5 76,1 67
75 70,5 8,4 7 81,3 72 2,65 2,8
80 74,5 8,2 7,4 2,5 2,5
87,1 76,5 2,65 – 2,5

85 79,5 8,4 92,7 81,5 –
90 84,5 8,7 8
97,7 86,5 –
95 89,5 9,1 8,6 103,9 91,5 –
100 94,5 9,4 9 3
109,1 96,5 3,15
– 3
105 98 9,8 113,6 101 –
110 103 10 9,5
118,6 106 –
120 113 10,9 10,3 130,2 116 –
130 123 11,5 3
141,6 126 –
140 133 11,8 11
151,6 136 –
150 142 12,3 11,6 4
3,5
161,3 145
4,15
– 4

2.10.3 Dimensionarea tobei

Dimensiunile tobei prezentat ă in figura 2.17 se stabilesc pe baza recomand ărilor ce
vor fi prezentate în continuare.
Diametrul tobei Dt și lungimea tobei L t au fost stabilite anterior la paragraful 2.2.
d6 – diametrul arborelui pe care se monteaz ă toba;
db – diametrul butucului,
db =(1,2…1,6) d6 ;
lb – lungimea butucului,
lb = (1,4…2) d6 ;
gt – grosimea mantalei tobei,
gt = 10 pentru Dt < 750 mm, gt = 12 pentru Dt =750…900 mm, gt = 15 pentru
Dt > 900 mm;
g – grosimea peretelui tobei,
g = (0,25….0,3) lb ;
b și t2 se adoptă în funcție de diametrul d6 din tabelul 2.18;
Dg – diametrul g ăurilor de u șurare, care pot fi ca numă r 4,6,8, în func ție de
diametrul tobei,
Dg = 50….150 mm, în func ție de dimensiunile tobei;
Do = [(D t -2g t)+db]/2

Proiecta re utilaj 43

Figura 2.1 7 Tobă

2.10.4 Alegerea penelor

Pentru realizarea montajului se vor utili za pene paral ele. Alegerea penelor se
va fac e pe b aza r ecomandărilor din tabelul 2.18 ( STAS 1004- 80) și tabelul 2.19
(STAS 1005- 80), ținînd se ama că montajul se efectueaz ă conform figurii 2. 18.

Tabelul 2.18 Dimensiuni nom inale ale p enelor și canalelor de pan ă
Dimensiunile canalului
Adânci me Diametrul arborelui
Dimensiunile nom inale
ale penelor Lățime
Arbore Butuc
peste până la b h b t1 t2
6 8 2 2 2 1,2 1
8 10 3 3 3 1,8 1,4
10 12 4 4 4 2,5 1,8
12 17 5 5 5 3 2,3
17 22 6 6 6 3,5 2,8
22 30 8 7 8 4 3,3
30 38 10 8 10 5 3,3
38 44 12 8 12 5 3,3
44 50 14 9 14 5,5 3,8

Transportor cu band ă 44
Tabelul 2.18 Continuare
50 58 16 10 16 6 4,3
58 65 18 11 18 7 4,4
65 75 20 12 20 7,5 4,9
75 85 22 14 22 9 5,4
85 95 25 14 25 9 5,4
95 110 28 16 28 10 6,4
110 130 32 18 32 11 7,4
130 150 36 20 36 12 8,4
150 170 40 22 40 13 9,4
170 200 45 25 45 15 10,4
200 230 50 28 50 17 11,4

Tabelul 2.19 Lungimile standardizate ale penelor paralele
b 2 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 45
h 2 3 4 5 6 7 8 8 9 10 11 12 14 14 16 18 20 22 25
6 6
8 8 8
10 10 10 10
12 12 12 12
14 14 14 14 14
16 16 16 16 16
18 18 18 18 18 18
20 20 20 20 20 20
22 22 22 22 22 22
25 25 25 25 25 25
28 28 28 28 28 28 28
32 32 32 32 32 32 32
36 36 36 36 36 36 36 36
40 40 40 40 40 40 40
45 45 45 45 45 45 45 45
50 50 50 50 50 50 50 50
56 56 56 56 56 56 56 56 56
63 63 63 63 63 63 63 63 63
70 70 70 70 70 70 70 70 70 70
80 80 80 80 80 80 80 80 80 80
90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90

100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100 l

110
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110

Dimensiunile b și h ale penei se aleg din tabelul 2.18, în func ție de diametrul
d2 pentru pana de montaj a cuplajului ș i în funcție de diametrul d6 pentru pana de
montaj a tobei. Lungimea lp a penei se adopt ă în funcție de lungimea butucului
cuplajului sau al tobei, pe baza rela ției:

Proiecta re utilaj 45
()b p l l ⋅ = 9,0….8,0

Figura 2.18 Montajul penelor paralele Lungim ea rezultat ă din
calcul s e standardiz ează la
valoarea c ea mai a propiată,
utilizând tabelul 2.19.
Pana al easă se poate
verifica la solicit ările ce apar în
asam balare, datorit ă momentului
Mt1c sau Mter, pe baza rela țiilor de
mai jos:
dMFt
p2= [N] (2.48)
unde:
Mt – moment de torsiune, care poate fi Mt1c sau Mter;
d – diam etrul arborelui, care poate fi d2 sau d6.
100…652
=≤⋅⋅
=as
pSTASpplhF
p [N/mm2] (2.49)
(c af
pSTASp
flbF
σ τ τ 3.0….2,0=≤⋅= ) [N/mm2] (2.50)
unde:
b, h, l pSTAS vor avea dim ensiunile corespunz ătoare diametrului d2, respectiv d6.
270=cσ MPa, pentru OL50; 300=cσ MPa, pentru OL60.

2.10.5 Alegerea rulmentului

Se vor alege rulm enți radiali oscilan ți cu bile ST AS 6846/ 1-80. Alegerea
rulmenților se va face în func ție de diam etrul d4 al arborelui și de solicitare. Solicitarea
rulmenților se determ ină în funcție de forțele din ram urile benzii de transport, util izând
următoarea sc hemă de încărcare (fig.2.19).
Reacțiunile din cele dou ă reaze me sunt e gale:
() 2/d i B A F F R R +== (2.51)
Capacitat ea dina mică a rul menților se calculeaz ă cu relația:
3L R C CA B A== [N] (2.52)

Transportor cu band ă 46
61060t tLnL⋅⋅= [mil.rot. ] (2.53)
unde:

Figura 2.1 9 Schem a de în cărcare a rul menților L – durabilitatea rul menților;
nt – turația tobei, în [ rot/min.];
Lt – durata de func ționare, în [ ore];
Lt = 15000 ore.
Din tabelul 2. 20 se va alege
un rulm ent cu o capacitate C>C A,
dar cu valoa re foarte apropiată de
cea cal culată și cu dia metrul
interior egal cu d4..
Tabelul 2.20 Caract eristici le rulmenților radial oscilan ți cu bile pe două rânduri
Dimensiuni
[mm] Dimensiuni
[mm]
d D B Capacitat e
de încărca-
re C [N ] Simbol
rulment
d D B Capacitat e
de încărca-
re C [ N] Simbol
rulm ent
80 18 1500 0 1208 130 25 3050 0 1215
80 23 1750 0 2208 130 31 3454 0 2215
90 23 2320 0 1308 160 37 6200 0 1315 40
90 33 3550 0 2308 75
160 55 9500 0 2315
85 19 1700 0 1209 140 26 3100 0 1216
85 23 1830 0 2209 140 33 4000 0 2216
100 25 3000 0 1309 170 39 6950 0 1316 45
100 36 4250 0 2309 80
170 58 1060 00 2316
90 20 1800 0 1210 150 28 3900 0 1217
90 23 1830 0 2210 150 36 4550 0 2217
110 27 3250 0 1310 180 41 7650 0 1317 50
110 40 3100 0 2310 85
180 60 1100 00 2317
100 21 2120 0 1211 160 30 4500 0 1218
100 25 2080 0 2211 160 40 5500 0 2218
120 29 4050 0 1311 190 43 8500 0 1318 55
120 43 5850 0 2311 90
190 64 1200 00 2318
110 22 2380 0 1212 170 32 5000 0 1219
110 28 2650 0 2212 170 43 6550 0 2219
130 31 4500 0 1312 200 45 1040 00 1319 60
130 46 6800 0 2312 95
200 57 1290 00 2319
120 23 2450 0 1213 180 34 5500 0 1220
120 31 3400 0 2213 180 46 7650 0 2220
140 33 4900 0 1313 215 47 1120 00 1320 65
140 48 7500 0 2313
100
215 43 1500 00 2320

Proiecta re utilaj 47
Tabel 2.20 C ontinuare
125 24 1900 0 1214 200 38 6950 0 1222
125 31 2320 0 2214 200 53 9500 0 2222
150 35 3600 0 1314 240 50 1230 00 1322 70
150 51 4550 0 2314
110

In funcție de seria rulm entului ales se vor adopta pr incipalele dim ensiuni d e
gabarit: diametrul exterior D și lățimea B. Reprezen tarea rul mentului se va face pe
baza reco mandărilor de m ai jos, corelate cu figura 2.20
()dD s −≈15,0 ; () dD db −≈25,0

Figura 2.2 0 Rulment radial oscilant cu bileb m d R R 5,0−≈ ; r r 5,01≈

2.10.6 Dim ension area carcasei lag ărului

Forma constructiv ă a carc asei lagărului este prezentat ă în figura 2.2 1.

Fi g. 2.21 Carcasă lagăr

Transportor cu band ă 48
Dimensionare a sa se f ace pe baza reco mandărilor prezentate în continua re.
surubd D D 5,21+=
()surubd D D 3…5,21 2+=
()D D 9,0…85,05=
unde: D – diam etrul exteri or al rulm entului;
d surub – dia metrul surubului care fixeaz ă capacul lag ărului;

Diametrul șurubului se adopt ă conform reco mandărilor din tabel ul 2.2 1, în
funcție de diametrul exteri or al rulm entului D.

Tabelul 2.21 Dimensiunile șuruburil or de fixare a cap acului lag ărului.
Șuruburi Diametrul rulmentului
D buc. filet (dsurub)
< 100 4 M10
100-1 30 4 M12
130-2 30 6
peste 230 6-8 M16

B – lățimea rul mentului;
m – lățimea u mărului capacului, ; surubd m 2,1≥
c = c1 = e1 = 2…3 m m;
– se adopt ă din tabelu l 2.23 în fu ncție de d214'
5,3 ,,, bbD D 5;
; a2/2ba= 1 = 3…4 m m; 2/1 3L a= ; 13,0L b≈ ; ; 4 12a L≥
()4 4 22 b a DL ++= ; 52/6 1 +=D F mm; surubd h 2,1≈ ;
; b s 8,0= ()100….50 2/2++= h D H mm;
, se aleg din tabelul 2. 22 în funcție de diam etrul șuruburilor
de fixare a ca rcasei l agărului, ale c ăror dim ensiuni se adopt ă. eDDbao, ,,,''
6 4 4

Tabel 2.22 Dimensiunile g ăurilor de trecere pentru șuruburile de fixare ale carcasei
d b4 a4 Do Do “ d b4 a4 Do Do “
M8 18 15 20 9 M20 40 32 45 22
M10 20 20 25 11 M22 43 33 48 24
M12 25 22 30 13 M24 45 33 50 26
M16 30 26 40 17 M30 55 40 60 33

Proiecta re utilaj 49

Tabel 2.23 Canale pentru inele de pâsl ă (Extras din STAS 6577-80)
Diametrul
arborelui
(d3,5) D’
3,5
H12 D4
H12 b1
H13 b2Diametrula
rborelui
(d3,5) D’
3,5
H12 D4
H12 b1
H13 b2
30 31 43 88 89,5 109
32 33 45 90 92 111
35 36 48 95 97 116 7 9,4
36 37 49 100 102 125
38 39 51 105 107 130
40 41 53 110 112 135
42 43 55 115 117 140
45 46 58 4 5,5
120 122 145 8 10,8
48 49 65 125 127 154
50 51 67 130 132 159
52 53 69 135 137 164 9 12,3
55 56 72 140 142 173
58 59 75 145 147 178
60 61.,5 77 150 152 183
62 63,5 79 155 157 188
65 66,5 82 160 162 193
68 69,5 85 5 7
165 167 198
70 71,5 89 170 172 203
72 73,5 91 175 177 208
75 76,5 94 180 182 213 10 13,8
78 79,5 97 200 202 240
80 81,5 99 220 222 260 11 15,9
82 83,5 101
85 86,5 104 6 8,2

2.10.7 Dimensiona rea capacului lag ărului

Forma constructiv ă a capacului lag ărului este prezentat ă în figura 2.22.
Dimensiunile sale se stabilesc pe baza recomand ărilor de mai jos, pornind de la
diametrul D, al rulmentului.

Transportor cu band ă 50

Figura 2.2 2 Capacul lag ărului

surubd D D 5,21+= ;
()surubd D D 3…5,21 2+= ;
()D D 9,0…85,03= ;
; surubd e 2,1= 21 +=surubd d mm;
23−=D Do mm
unde: D – diam etrul exteri or al rulm entului;
d surub – dia metrul surubului care fixeaz ă capacul lag ărului (tabelul 2.21);
214'
5,3 ,,, bbD D – se adopt ă din tabelul 2.23 în func ție de d3.
Dimensiunile capacului lag ărului din partea dreapt ă a ansa mblului arborelui
de acționare sunt acelea și cu ale capa cului din figura 2.22, cu observația că lipsește
canalul pentru garnitura de etan șare, d eoarec e acest capac este închis. Capac ul din
figura 2.2 2 este străpuns de arbore și necesită canal pentru etan șarea cu inel de pâ slă.

2.10. 8 Șaiba pentru fixarea rulmentul ui

Șaiba și șurubul pentru fixarea rulm entului (p oz.10,1 1,12 fig. 2.11) su nt
standardizate (STAS 862 1-70). Dim ensiunile lor se aleg în func ție de di ametrul
arborelui (tabelul2.24).
Șaibele de siguranță din figura 2.23 corespund STAS 2241/ 2-80, iar șuruburile
corespund ST AS 4845-8 0.

Proiecta re utilaj 51

a)

b)
Fig. 2.2 3 Șaibă pentru fi xarea pieselor pe cap ăt de arbore
Tabelul 2.24 – Șaibe pentr u fixarea pieselor pe cap ăt de arbore
Șurub d arb. D
max g b h
filet lung. d1 e f
max.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
16…20 28 2 5 5 –
20…28 36 2,5 8 7 M6 16 7
–
28…35 45 3,5 10 8 – 3
35…40 50 6 20
40…45 55 6 20
45…50 60 8 M8 20 9
25 4
50…60 70 8 – –
M12 30 14 30 5

Transportor cu band ă 52
Tabel 2.24 C ontinuare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
60…70 80 8 36
70…80 90 10 40
80…90 105 10 M12 30 14
45
90…100 120 12 50
100…110 130 12 55
110…120 140 12 60
120…130 150 12 M16 35 18
65
130…140 160 12 80
140…150 170 12 80
150…160 180 12 100
160…170 190 12 100
170…180 210 12 M20 40 22
100 5
180…190 220 14 120
190…200 240 14 – –
M24 50 26
120 6

2.11 Dimensionarea ans amblului tobei de întindere

Ansa mblul to bei de întindere poate fi ca în varianta prezentată în figura 2.24
sau în varianta prezentat ă în figura 2. 25.

Fi g. 2.24 Ansam blul tobei de înti ndere
Semnificatia nota țiilor di n figură:
1 Capac 5 Pană paralelă 9 Șaibă
2 Rulm ent radial oscilant 6 Carcasă lagăr 10 Șurub M …x…
3 Inel de pâsl ă 7 Suru b fixar e capac 11 Șaibă de si guranță
4 Tobă 8 Șaiba de sig uranță 12 Osie

Proiecta re utilaj 53
Ansa mblul prezentat în figura 2.24 seam ănă cu ansam blul tobei de ac ționare.
Diferențierea se face prin f orma osiei, d eoarec e antre narea a cestei tobe se fac e de către
banda transportoare, ca urmare a frecării. Osia se sprijină în același tip de lag ăre, osia
fiind rotitoar e. Pentru aceast ă variantă se vor p ăstra pentru elem entele co mponente
acele ași dimensiuni ca la ansam blul tobei de ac ționare, cu excep ția osiei.
Toba prezentată în figura 2.25 poate fi folosit ă ca to bă de întindere sau ca tobă
de deviere (fi g.2.26), în cazul în care s e dorește mărirea unghiului α, de înfășurare a
benzii pe tob ă, ce deter mină creșterea capacității portante a benzii transportoare.
La ansam blul din figura 2. 25 rulm enții se monteaza în butucii tobei, iar osia
pe care se sprijin ă toba pri n interm ediul rulm enților este fix ă.

Fi g. 2.25 Montajul unei tobei liber e

Semnificația notațiilor di n figură:
1- Șurub fix are placa 7- Șurub fix are capac 13- Garnitur ă de etanșare 19- Osie
2- Piuliță 8- Șaibă Grower 14- Șurub fix are capac 20- Capac II
3- Șaibă de sigur anță 9- Tobă de acționare 15- Șaibă Grower 21- Rulment
4- Placă de fixare 10- Șurub fix are capac 16- Capac lagăr III 22- Șaibă de sig ur.
5- Suport tob ă 11- Șaibă de sig uranță 17- Inel distan țier 23- Piuliță
6- Garnitur ă etanșare 12- Capac III 18- Garnitur ă de etanșare 24- Capa c lagăr I

Transportor cu band ă 54

Fig. 2.26 Tobe de deviere

2.11. 1 Dimensionarea arborelui

A rborele tobei de întindere prezentat ă în figura 2. 24 are configura ția corespun –
zătoare desen ului di n figur a 2.27, iar di mensiunile corespunzatoare reco mandărilor di n
paragraful 2.10.1.

Fig. 2. 27 Arbore tob ă de în tindere I

Pentru ansam blul di n figura 2.25, f orma arborelui corespunde figur ii 2.28 .

Fig. 2.28 Arbore tob ă liberă

Proiecta re utilaj 55
Fig. 2. 29 Schema de înca rcare a osi ei Diam etrele o siei se stabilesc constr uctiv adoptân d pentru fusurile rulm enților
(d4), aceleași valori ca în cazul arborelui tobei de ac ționare pentru acela și diametru.
Deas emenea acest dia metru se poate calcula dac ă se consider ă osia, o gri ndă simplu
rezemată încărcată cu forțele din ram urile
benzii transportoare care s e înfășoară ( ),
respectiv se d esfășoară ( ) de pe toba d e
întindere (toba liberă), confo rm schem ei din
figura 2 .29. Dacă se estimează cota “ a”
se poate determ ina diam etrul fusului din
condiția de rezisten ță la încovoiere. '
iF
'
dF
Dup ă adoptarea diam etrului d4,
celelalte diam etre indicate în figura 2. 28 se adoptă după cum urmează:
54 3−=d d [mm] corelat cu tabel 2.32 54 5+=d d [mm]
53 2−=d d [mm] ; [mm] ; 52 1−=d d 55 6+=d d [mm] ; 51+=bb [mm]
unde: b- grosi mea tablei suportului .

2.11.2 Alegerea rulmen ților

Rulmenții se vor alege în func ție de diam etrul și de capacitat ea dinam ică
calculată în funcție de încărcare și de durabilitate, considerând durata de func ționare
= 1500 0 ore. Se aleg ru lmenți radiali cu bile (fig 2.30), având î n vedere că
încărcarea est e pur radial ă. Capacitat ea dina mică se calculează cu relația : 4d
hL
3L R C CA B A== [N] (2.54)
Reacțiunile din cele dou ă reaze me sunt egale:
()2/' '
d i B A F F R R +== [N] (2.55)
Capacitat ea dina mică a rul menților se calculeaz ă cu relația:
61060t tLnL⋅⋅= [mil.rot. ] (2.56)
unde:
L – durabilitatea rul menților;
nt – turația tobei, în [ rot/min.];
Lt – durata de func ționare, în [ ore];
Din tabelul 2.25 se va alege un rulm ent cu o capacitate C>CA, dar cu valoare
foarte apropiat ă de cea ca lculată și cu diametrul interior egal cu d4.. Va rezulta seri a
rulmentului și mărimea dim ensiunilor D și B (STAS 304 1-74).

Transportor cu band ă 56
Reprezentar ea grafică a rul mentului se va face pe baz a reco mandărilor:
()dD db−≈3,0 ;

Fig.2.3 0 Rulment radial 2dDDm+= ;
()dD s −≈15,0
r r 5,01≈

Tabelul 2.25 Rulmenți radiali cu bile. Caracteristi ci tehnice
Dimensiuni [m m] Capacitate de înc ărcare [N] Seria
d D B r dinamică [C] statică [C o] exec.normală
68 15 1,5 13200 9500 16008
80 18 2 34000 17000 16208
90 23 2,5 32000 22800 16308 40
110 27 3 50000 37500 16408
75 16 1,5 16600 12500 16009
85 19 2 26000 19000 16209
100 25 2,5 41500 30500 16309 45
120 29 3 60000 46500 16409
80 16 1,5 17000 13400 16010
90 20 2 27500 20000 16210
110 27 2,5 48000 36500 16310 50
130 31 3 68000 53000 16410
90 19 2 22000 17300 16011
100 21 2,5 34000 25500 16211
120 29 3 56000 42500 16311 55
140 33 3,5 78000 64000 16411
95 18 2 23200 18500 16012
110 22 2,5 37500 28500 16212
130 31 3 64000 49000 16312 60
150 35 3,5 85000 71000 16412
100 18 2 24000 20000 16013
120 23 2,5 44000 34500 16213
140 33 3 72000 57000 16313 65
160 37 3,5 93000 80000 16413
110 20 2 30000 25000 16014
125 24 2,5 48000 38000 16214
150 35 3,5 81500 64000 16314 70
180 42 4 112000 106000 16414
Tabel 2.25 Continuare
Dimensiuni [mm] Capacitate de încărcare [N] Seria
d D B r dinamică [C] statică [C o] exec.normală

Proiecta re utilaj 57
115 20 2 31000 26500 16015
130 25 2,5 52000 41500 16215
160 37 3,5 88000 73500 16315 75
190 45 4 120000 116000 16415
125 22 2 37500 32000 16016
140 26 3 57000 45000 16216
170 33 3,5 96500 81500 16316 80
200 48 4 129000 127000 16416
130 22 2 39000 34000 16017
150 28 3 65500 54000 16217
180 41 4 104000 91500 16317 85
210 52 5 137000 137000 16417
140 24 2,5 45500 40000 16018
170 30 3 75000 62000 16218
190 43 4 112000 100000 16318 90
225 54 5 153000 166000 16418
145 16 2,5 33000 32500 16019
145 24 3 47500 42500 16219
170 32 4 85000 71000 16319 95
200 45 5 120000 112000 16419
150 24 2,5 47500 42500 16020
180 34 3,5 96500 80000 16220 100
215 47 4 137000 134000 16320
160 26 57000 52000 16021
190 36 104000 91500 16221 105
225 49 143000 146000 16321
170 28 3 64000 58500 16022
200 38 3,5 114000 102000 16222 110
240 50 4 160000 170000 16322
180 28 3 67000 62000 16024
215 40 3,5 114000 102000 16224 120
260 55 4 163000 170000 16324
200 33 3 83000 80000 16026
230 40 4 122000 114000 16226 130
280 58 5 180000 196000 16326
210 33 3 86500 85000 16028
250 42 4 120000 125000 16228 140
300 62 5 200000 228000 16328
225 35 3,5 98000 98000 16030
270 45 4 137000 140000 16230 150
320 65 5 210000 255000 16320

Transportor cu band ă 58
2.11.3 Dimensionarea capacelor

Dimensiunile capacelor s e stabilesc î n funcție de diam etrul exterior a l
rulmentului și ale șurubur ilor de pri ndere ale acest ora. Pentru șuruburi se adopt ă
dimensiuni în funcție de di ametrul exteri or al rulm entului di n tabel ul 2.26.
Pentru capac ul poz.24 din figura 2.25, reprezentat în figura 2.31 se dau
recomandări în contin uare.

Fig. 2. 31 Capac lag ăr I

sd D D 5,21+≈ Tabel 2.26 Dimensiuni șuruburi
Șuruburi D buc. filet (ds)
<100 4 M10
100-1 30 4 M12
130-2 30 6 M16
>230 6 M16 ()sd D D 3…5,21 2+≈
() D D 9,0…8,06≈
6 5D D≈
– reprezint ă diametrul ext erior al
canalului pentru garnitura de pâsl ă, se alege
din tabelul 2.23 în functie de diam etrul d4D
2 al
osiei, pe care se montea ză garnitura;
; – reprezint ă câm pul de toleran ță în care se prel ucrează
diam etrul al arborelui. 112 3 Ad D= 11A
2d
; sd e 2,1= 31−+= g Bm mm; ( B1 și g corespund fig. 2 .36 și fig. 2.37);
– se adopt ă în funcție de lățimea “b” a inelului de pâslă din tabelul 2. 27, astfel
mm. a
3+=ba

Proiecta re utilaj 59
r și se adoptă din tabelul 2.27; L Do= 1+sd mm.
Tabel 2.27 Lățimea inelelor de pâsl ă
d 30…45 48…68 70…85 88…95 100…12 0 125…135 140…18 0
b 5 6,5 7,5 8,5 10 11 12

Tabel 2.28 Dimensiunile c analelor în cazul etan șărilor fără contact
d 10…..50 50…120 120…18 0
r 1,5 2 2,5
L 13,5…27 18…36 22,5…4 5
Dim ensiunile capacului
din fi gura 2.32 (poz.2 0,
fig.2.2 5) se adopt ă con-
form recomandărilor:

Fig. 2. 32 CapacII D – diametrul exteri or
al rulmentului
D 1~ (0,8…0,9) D
112 2 Ad D= ;
– reprezint ă câm pul
de toleran ță în care se
prelucreaz ă diam etrul d11A
5 al
osiei;
D3 = D-7 mm
b1= 7…10 m m
b2 = 5…8 m m
b =L+3 mm
L – tabe l 2.27 în
funcție de diam etrul d5.

Fig. 2. 33 Capac lag ăr III (a) și Capac III (b)

Transportor cu band ă 60
Capacel e pre zentate în fig ura 2.33, poz .16 și poz 12 din figura 2.25 se vor
dimensiona conform reco mandărilor:
sd D D 5,21+≈ ; ()sd D D 3…5,21 2+≈ ; ()D D 9,0…8,05≈ ; ds- diam etru șurub;
D4 – diam etrul exterior al garniturii de etan șare; se adopt ă din tab elul 2.29 în
funcție de diam etrul d2 al osiei; h – lățimea garniturii (tabelul 2 .29).
D6 = D4 – 5 mm; D7 = D 4 +2,5 d s; D3 = D 7+(2,5…3)d s; D8 = d 2 + 2…3 m m;
c~1,8 h; c1 = 3…5 m m; e =1,2 ds; m~e; b= c+c 1+3 mm; d8 = d s+1 mm.

Fig. 2.34 Manșeta de r otație

Dim ensiunile manșetelor d e rotație (STAS 7950/2-7 2), folosite pentru etan șări
sunt prevăzute în tabelul 2.29.

Tabelul 2.29 Dimensiunile m anșetelor d e rotație
d D h d D h d D h d D h d D h
52 7 75 10 95 10 105 12 125 12
55 10 50
80 10 65
100 10 110 12 130 12
60 10 70 10 90 10 85
120 15 105
140 15
62 10 75 10 95 10 110 12 130 12
65 10 80 10 100 10 115 12 135 12
72 10 85 10 70
110 12 120 12 140 12 40
80 10 55
90 10 95 10 90
125 15 110
150 15
60 8 75 10 100 10 120 12 140 12
65 10 80 10 105 10 95
125 12 115
150 12
72 10 85 10 75
110 12 120 12 140 12 45
80 10 60
90 10 100 10 125 12 150 12
65 8 85 10 110 10 130 12 160 15 50
70 10 65
90 10 80
115 12 100
140 15 120

Proiecta re utilaj 61
Tabel 2.29 C ontinuare
d D h d D h d D h d D h d D h
160 15 145 180 15 160 200 15 220 15 210 250 15 130
170 15 180 15 165 200 15 190
230 15 250 15
135 170 15 150
190 15 170 200 15 230 15 220
260 15
170 15 155 190 15 210 15 200
240 15 260 15 140
180 15 160 190 15 180
220 15 210 240 15 230
270 15

Fig. 2. 35 Montajul m anșetelor de rota ție Forma loca șurilor pentr u manșete de rotație (fig. 2.35) coresp unde STAS
7950/ 3-71. Dim ensiunile canalelor sunt
prezentate în tabelul 2.30.

Tabelul 2.30 Dimensiuni canale manșete
h l2 min. l1 min.
7 7,3 5,95
8 8,3 6,8
10 10,4 8,5
12 12,4 10,3
15 15,5 12,75

d1 ~ d-2,5
Raza de ra cordare “ r “ se alege
din tabelul 2.31, în func ție de diam etrul de
montaj al garniturii d5 sau d2 al osiei.

Tabelul 2.31 Razel e canal elor manșetelo r
d 40…60 65…75 80…135 135…23 0
rmax.0,4 0,5 0,8 1

2.11.4 Fixarea rulmentului

Fixarea axială a rulmentului se realizeaz ă cu ajutorul unei pili țe canel ate
(poz.23), variant ă a piulițelor pentru r ulmenți STAS 581 6-77, asigurată de șaiba
(poz.22) STA S 5815-77. Piulița de fixare a rulmentului este preze ntată în figur a 2.36,
iar șaiba de siguran ță în figura 2.37. Dimensiunile lor sunt prezenta te în tabelelul 2.32,
respectiv tabelul 2.33.
Pentru piuliță se adoptă:
mm; 22'
2+=d d 101+=B B mm;
Celelalte dimensiuni se adopt ă din tabelul 2.3 1.

Transportor cu band ă 62
Fig. 2 .37 Șaibă de siguran ță

Fig. 2.36 Piuliță rulm ent

Tabel 2.32 Dimensiuni piu liță
Filet
d3D D1 B s t Filet
d3D D1 B s t
M20x1 32 26 6 4 2 M75x2 98 90 13 8 3,5
M25x1,5 38 32 7 5 2 M80x2 105 95 15 8 3,5
M30x1,5 45 38 7 5 2 M85x2 110 102 16 8 3,5
M35x1,5 52 44 8 5 2 M90x2 120 108 16 10 4
M40x1,5 58 50 9 6 2,5 M95x2 125 113 17 10 4
M45x1,5 65 56 10 6 2,5 M100x2 130 120 18 10 4
M50x1,5 70 61 11 6 2,5 M105x2 140 126 18 12 5
M55x2 75 67 11 7 3 M110x2 145 133 19 12 5
M60x2 80 73 11 7 3 M115x2 150 137 19 12 5
M65x2 85 79 12 7 3 M120x2 155 138 20 12 5
M70x2 92 85 12 8 3,5 M125x2 160 148 21 12 5

Tabel 2.33 Dimensiuni șaibe de siguran ță
d D D1 h E s g d D D1 h E s g
20 36 26 18,5 4 4 1 75 104 90 71,5 8 8 1,5
25 42 32 23 5 5 1,25 80 112 95 76,5 10 8 1,75
30 49 38 27,5 5 5 1,25 85 119 102 81,5 10 8 1,75
35 57 44 32,5 6 5 1,25 90 126 108 86,5 10 10 1,75
40 62 50 37,5 6 6 1,25 95 133 113 91,5 10 10 1,75
45 69 56 42,5 6 6 1,25 100 142 120 96,5 12 10 1,75
50 74 61 47,5 6 6 1,25 105 145 126 100,5 12 12 1,75
55 81 67 52,5 8 7 1,25 110 154 133 100,5 12 12 1,75
60 86 73 57,5 8 7 1,5 115 159 137 110,5 12 12 2
65 92 79 62,5 8 7 1,5 120 164 138 115 14 12 2
70 98 85 66,5 8 8 1,5 125 170 148 120 14 12 2

Proiecta re utilaj 63
2.11.5 Dimensionarea tobei libere

Toba liberă se execut ă în variant ă sudată din pr ofile lam inate, executate din
oțel marca OL42.1k ST AS 500-80. Form a constructiv ă a tobei este prezentat ă în
figura 2.3 8.

Fi g. 2.38 Tobă liberă

Dimensiunile tobei libere se stabiles c pe baza reco mandărilor prezentate în
continuare:

Dt , gt și Lt se adoptă la fel ca la toba de acționare ; D- diametru exteri or rulment;
D1, D 2 și ds s-au adoptat la dimensionarea capacului de lag ăr, fig. 2. 31;
D3 = D – 5 mm; D4 = D5-4 mm ; D5 – diam etru exterio r garnitură manșetă, poz. 18 ;
Db = D2 – 5 mm;
a1min=1,2ds; amin=1,5ds; b1=(m-1)+Brulm ent+b2+8 [mm]; b2-corespunde fig. 2.32
b4 = b1 + b + 5; b – lățimea canalului din detaliul “A”, tabelul 2.34;
b3 ~ 50…100 mm; b6 = g + Brulm + (m-1) mm; g =5 m m grosim ea inelului poz.17,
m – umărul capacului din figura 2.33;
b5 = b 6 + h + (3…5) mm; h – lățimea garniturii m anșetă, poz.18;

Transportor cu band ă 64
Tabelul 2.34 Dimensiuni ale degaj ării
d 18…..50 50…..80 80…..12 5 peste 125
r 1 1,6 2,5 4
t 0,2 0,3 0,4 0,5
b 2,5 4 5 7

2.12 Sistemul de înti ndere

Sistem ul de întindere se m ontează de cele mai multe ori la extrem itatea
transportorul ui, în partea opus ă actionării, în zona ali mentării transportorului cu
material. Pen tru întinderea periodic ă a benzii carc asa lagărului se poate monta pe
glisiere (fig.2.39) sau se p oate adopta unul din m ontajele din figurile 2.40 sau 2.41.
Dimensiunile glisierelor sunt prezentate în tabelul 2.35.

Fig. 2. 39 Glis iere

Tabelul 2.35 Dimensiunile glisierelor
l1 l2 l3 a b1 b2 b3 b4 c
ma
x d e
min f h1h2i+0,2
265 325 355 15 40 45 – – 30 15 20 8 35 18 9
315 390 430 20 46 52 – – 35 15 24 10 40 18 9
355 430 470 20 50 60 – – 35 15 24 10 46 20 11
400 480 530 20 55 65 – – 40 15 32 12 50 25 11
500 610 670 30 70 80 – – 50 19 40 14 60 30 13

Proiecta re utilaj 65
Tabelul 2.35 Continuare
l1 l2 l3 a b1 b2 b3 b4 c
ma
x d e
min f h1h2 i+0,2
630 470 710 80 85 100 140 150 70 24 55 14 70 35 17,5
800 600 900 100 100 120 165 225 90 28 65 16 75 38 22
1000 720 1100 120 140 140 190 250 90 28 65 16 80 40 26

Tabelul 2.36 Șuruburile gli sierelor
l1 Șurub întind ere cu cap
hexagonal Șurub pentru fundație
forma A Șurub cap ciocan
265 M10x120 M12x125 M8x35
315 M12x150 M12x125 M8x40
355 M12x150 M12x160 M10x45
400 M16x150 M12x160 M10x50
500 M20x200 M16x200 M12x55
630 M20x200 M20x250 M16x60
800 M24x200 M24x400 M20x75
1000 M24x200 M24x400 M24x80

Fig. 2. 40 Sistem de întindere cu greutate
Lungim ea glisierei se adopt ă în funcție de lungim ea tălpii lagărului L (fig.
2.21) și de mărimea deplasării S, astfel:

Transportor cu band ă 66
SLl+≥1 , unde din lungimea total ă a benzii transportorul ui. ()%1….5,0≥S
Șurubul de tr acțiune al gli sierei se va verifica din condiția de rezisten ță la
tracțiune, considerând c ă forța din șurub Fs' '
d iS S+≥ .
Dimensiunile cotelor indicate pe de sen sunt prezentate în tabe lul 2.37, cu
caracter de reco mandare.
Tabelul 2.37 Caract eristici le tehnice ale întinzătoarelor orizontale
Gre
ut. Nr.
gre-
utăți buc. B L A1 A D E H (S) L1 C Su-
rub
fun-
dație Dia-
metr
cabl
[mm]
3 75 500 600 820 1040 1650 564 275 800 775 45 12 6
4 100 600 700 920 1140 1650 614 290 800 775 45 12 8
6 150 750 850 1080 1300 2000 695 300 1200 950 70 12 8
8 200 900 1000 1270 1490 2000 790 310 1200 950 70 12 10

Deoarece cursa S depin de de lungi mea benzii, valoarea din tabel este
orientativ ă. Ea se cal culează ca fiind (0,5 …1)% din lu ngim ea transportorul ui.

a) b)
Fig. 2.41 Sisteme de întindere cu șurub
fig.a: 1- travers ă, 2- tijăfiletată, 3- ghidaje;
fig. b: 1- șurub, 2- carcasă lagăr, 3- cadru tran sportor, 4- f us, 5- tobă, 6- bandă.
Dispozitivul de întindere cu șurub din figura 2.41a , constă dintr-o tob ă de
întindere al c ărei ax se poate deplasa orizontal, paralel cu el însu și cu ajutorul unor tije
filetate 2, m ontate în traversa 1 și carcasa lag ărului, aceast a având posibilitatea de a se
deplasa în lungul unor ghidaje 3. La dispoz itivul din figura 2.41b, tijele filetate sunt
montat e în c arcasa lagărului 2 și în cadrul 3, iar carcasa lag ărului se poate deplasa în
lungul profile lor traversei. Diamet rul surubului se calculeaza din condi ția de rezisten ță
la tracțiune, considerând c ă forța din șurub trebuie sa respecte ineg alitatea:
' '
d i s S S F+≥ (2.57)
atskFdπσ4
1≥ (2.58)
unde:
k=1,25…1,3; 100…60=atσ N/mm2 , pentru OL50.

3. Instrucțiuni de montaj, exploatare, norme de tehnica
securității muncii.

Instalațiile și utilajele de transportat folo site în industria alimentar ă sunt
supuse unor condi ții de lucru relativ grele. Materialele transportate, ce pot fi:
pulverulente, granulare, în buc ăți, precum și produsele preambalate transportate în
cutii sau l ăzi pot determina, în anumite condi ții de exploatare, accelerarea uz ării
pieselor, subansamblelor, echipamentelor. Totodat ă, diversificarea continu ă a
proceselor tehnologice conduce la adoptarea unor solu ții de transport moderne. Toate
aceste probleme impun tratarea cu maxim ă seriozitate a activit ății de exploatare care
trebuie să se desfășoare în condi ții optime, la parametrii prescri și de cartea tehnic ă a
instalației, spre a determina o cât mai mare disponibilitate a acestor instala ții.
Exploatarea corect ă a acestor instalaț ii nu se poate efectua f ără o bună calificare
profesional ă, fără însușirea temeinic ă a instruc țiunilor emise de furnizor, privind
exploatarea lor. Pe durata exploat ării instala țiilor de transport trebuie s ă se organizeze
și o activitate optim ă de între ținere și reparare, avându-se în vedere urm ătoarele
obiective principale :
– menținerea instala țiilor și utilajelor de transportat în bun ă stare de
funcționare, ceea ce înseamn ă că operațiile de între ținere și reparare au
rolul de a conserva sau restabili capacitatea utilajului pentru o func ționare
cât mai îndelungat ă;
– reducerea la minim a cheltuielilor pr ovocate de întreruperi datorate
avariilor, stagnărilor etc.;
– optimizarea cheltuielilor de între ținere prin adoptarea unor programe
judicios întocmite în vederea reviziilor și reparațiilor;
– îmbunătățirea performan țelor unor piese sau subansambluri prin
asigurarea unor condi ții optime de func ționare, prin cre șterea durabilit ății
și siguranței lor în exploatare.

Exploatarea instala țiilor de transport 68
O exploatare corect ă a instala țiilor de transport determin ă o mare
disponibilitate a acestora. Disponibilitatea caracterizeaz ă un sistem tehnic din punct de
vedere al fiabilit ății și al posibilit ăților sale de între ținere. Pentru a m ări
disponibilitatea unei instala ții este necesar ă o cunoa ștere perfectă a acesteia, a rela ției
acesteia cu celelalte utilaje tehnologice, pe care le deserve ște. Procesul de cunoa ștere
începe cu studierea “C ărții tehnice “ a instala ției, livrată de furnizor odat ă cu aceasta,
sau a “Memoriului tehnic, caietului de sarcini și a documenta ției de execuț ie”,
furnizată în unele cazuri de proiectant.
Problemele fundamentale legate de exploatarea instala țiilor de transportat sunt:
montarea, recep ționarea instala țiilor și punerea lor în func țiune, ungerea, uzura
instalațiilor și tehnica securit ății muncii.

3.1 Montarea, recep ționarea ș i punerea în func țiune

3.1.1 Montarea instala țiilor de transport

Montarea instala țiilor de transport este o opera ție dificilă, care trebuie f ăcută
cu toată atenția, căci de corecta montare depinde în mare m ăsură funcționarea normal ă
a acestora. Montarea se execut ă cu mijloace adecvate și cu personal calificat,
respectându-se instruc țiunile din cartea tehnic ă a acestora.

3.1.2 Recep ționarea și punerea în func țiune

Una din primele etape ale vie ții unei instala ții este punerea în func țiune de
către utilizator a acesteia, în condiț ii normale de lucru. Pentru a se trece la aceast ă
operație trebuiesc efectuate ni ște faze premerg ătoare.
a) Controlul corectitudinii montajului
Acesta se efectueaz ă prin studierea documentaț iei de baz ă (memoriu tehnic,
caiet de sarcini, documenta ție de execuț ie), verificându-se :
– așezarea corectă a utilajului în fluxul tehnologic;
– strângerea corespunz ătoare a ș uruburilor;
– montajul corect al dispozitivelor de alimentare și preluare ale materialelor
de transportat;
– alimentarea corect ă cu energie etc.
După montarea instala țiilor de transport se face proba acestora. Prima probă
constă în rotirea manual ă (sau cu un troliu exterior) a elementelor instala ției. La
această probă a instalaț iei se verific ă dacă nici unul din elemente nu se gripeaz ă și
rotirea se face u șor și fără șocuri.

Exploatarea instala țiilor de transport 69
La recepționarea instala țiilor de transport se va verifica înc ălzirea lag ărelor,
funcționarea transmisiilor cu roț i dințate și cu lanț din punct de vedere al zgomotului,
încălzirea transmisiilor cu ro ți dințate să nu depăș ească limitele admise, transmisiile cu
curea să nu patineze, motoarele s ă nu se înc ălzească excesiv, frânele s ă asigure oprirea
mașinii în timpul stabilit și dispozitivele de ungere s ă funcționeze normal.
In afara acestora se mai fac o serie de verific ări suplimentare specifice fiecărui
tip de mașină.
In cazul transportoarelor elicoidale trebuie s ă se verifice distan ța dintre melc și
carcasă, pentru a se preveni alunecarea materialului în raport cu carcasa și a se asigura
avansul acestuia.
In cazul transportoarelor cu lan ț nu se admit devieri ale lan țurilor care se
mișcă în plane paralele; nu se admit deasemenea șocuri în func ționarea lan țurilor,
angrenarea zalelor lan țurilor cu ro țile de lanț trebuie să se facă simultan.
In cazul transportoarelor cu band ă se va urm ări ca banda în mi șcare să nu cad ă
de pe role, s ă nu se scurg ă materialul de pe band ă, să nu patineze banda de pe toba de
acționare, iar rolele de ghidare s ă se roteasc ă liber.
In cazul elevatoarelor cu lan țuri se vor face acelea și verificări ca și în cazul
transportoarelor cu lan țuri.
In cazul elevatoarelor cu cupe se va avea în vedere ca la golirea cupelor
materialul s ă nu cadă înapoi, iar organul de trac țiune și cupele s ă nu se loveasc ă de
carcasă.
In final, pentru toate categoriile de instala ții de transportat se va verifica la
motoarele electrice jocul axial, ap ăsarea periilor, starea colectorului ș i a izolației
acestora. De asemenea la electromagne ții de frânare se va verifica m ărimea cursei utile
și funcționarea lor f ără blocare. La instala ția electric ă se vor verifica contactele,
apărătoarele, prizele de curent și întrerupătoarele de cap ăt.
b) Proba de func ționare în gol
Preliminar se verific ă dacă au fost îndep ărtate de pe utilaj toate sculele,
obiectele sau materialele care au fost folosite la montaj. Se verific ă apoi schemele de
acționare și de comand ă, iar în cazul unor neconcordan țe cu realitatea se remediaz ă
imediat Orice dubiu asupra corectitudinii solu ției proiectantului sau a execu ției se
rezolvă numai cu acordul proiectantului sau dup ă caz a executantului și aceasta cu
maximă urgență.
După depășirea acestei etape se porne ște utilajul pe durate scurte, urm ărindu-
se dacă mersul acestuia este continuu, f ără frecări sau zgomote nejustificat de mari.
Pentru instala țiile de transport durata de mers în gol este de maxim 72 ore. Probele de
funcționare în gol sunt necesare, deoarece utilaje le sunt de dimensiuni mari si de cele
mai multe ori asamblarea se face la beneficiar. De regul ă, rodajul este efectuat de

Exploatarea instala țiilor de transport 70
executantul utilajului la locul de execuț ie, dar prin conven ție între p ărți dacă utilajul
are dimensiuni mari fiind constituit din mai multe componente care se asambleaz ă la
beneficiar, acesta se face la beneficiar sub supravegherea executantului. Este foarte
important ca rodajul s ă se efectueze corect, respectându-se prescripț iile de rodaj.
Rodajul este etapa premergătoare exploat ării de cea mai mare importan ță
pentru via ța utilajului, care se face conectându- se motorul timp de 1,5-2 ore. Prin
această probă se verific ă încălzirea lag ărelor, func ționarea corect ă a transmisiilor,
calitatea asamblărilor, func ționarea ungerii. Se verific ă funcționarea corect ă a
organului de trac țiune, func ționarea dispozitivului de întindere, rigiditatea cadrului de
susținere. Furnizorul utilajului are obliga ția să facă toate remedierile defec țiunilor
apărute în perioada de rodaj. Deoarece rodajul este o etapă în care nu se produce, el
trebuie redus la maxim. Această reducere se poate face numai printr-o prelucrare
corespunz ătoare a suprafe țelor ce formează ajustajele pieselor în mi șcare, utilizarea
unor lubrifian ți speciali (uleiuri aditivate), care să determine într-un timp scurt
acomodarea suprafe țelor în contact.
c) Probe în sarcin ă
După efectuarea probelor în gol se trece la efectuarea probelor în sarcin ă. La
aceste probe utilajele sunt solicitate treptat pân ă la valoarea nominal ă de lucru. Se
verifică funcționarea corect ă a tuturor subansamblelor, consumul de energie,
randamentul instala ției. Durata probelor în sarcin ă este de 8-16 ore, timp în care
întreaga instala ție de transport trebuie s ă atingă parametrii normali. Simpla prob ă de
productivitate nu este concludent ă, instala ția trebuie testat ă în ansamblul fluxului
tehnologic în care este montat. Dup ă ce s-au materializat toate reglajele și au fost
soluționate toate problemele tehnice ap ărute se întocme ște un proces verbal de recep ție
semnat de beneficiar și de furnizor. In procesul verbal se vor consemna condi țiile și
termenele de garan ție.
In timpul exploat ării pornirea instala ției se face dup ă anumite reguli. Inaintea
pornirii se verific ă starea tuturor elementelor ei, dându-se aten ție organului de
tracțiune și sistemului de ungere. Se conecteaz ă motorul pentru 1-2 secunde și după o
pauză de 10-15 secunde se conecteaz ă motorul pentru pornirea definitiv ă.
In cazul în care instala țiile de transport fac parte dintr-o linie tehnologic ă,
pornirea lor se face consecutiv, începând de la punctul final al liniei c ătre punctul
inițial, pentru a se evita supraînc ărcarea uneia dintre ele.
După pornirea instala ției se deschid închiz ătoarele bunc ărelor de alimentare și
se regleaz ă fluxul de material, astfel încât acesta s ă fie dirijat în mod corespunz ător
spre instala ția de transport.
Oprirea instala ției unei linii tehnologice se face în sens invers pornirii,
începându-se deci de la punctul iniț ial de înc ărcare al liniei, astfel încât la oprire, pe

Exploatarea instala țiilor de transport 71
instalația de transport s ă nu mai existe material.
Instalația de transport trebuie s ă posede un sistem de semnalizare optic sau
acustic.
In cele ce urmeaz ă se indic ă unele m ăsuri specifice anumitor instala ții de
transport continuu.
La transportoarele cu band ă flexibilă, întinderea exagerat ă a benzii sl ăbește
locul de asamblare și banda devine foarte sensibil ă față de montarea incorect ă a
rolelor. La transportoarele cu band ă în form ă de jgheab, prin întinderea exagerată a
benzii se mic șorează secț iunea acestuia, ceea ce atrage dup ă sine sc ăderea
productivit ății instalației. De asemenea, nici mic șorarea întinderii benzii sub valoarea
admisibila nu este permis ă, căci crește săgeata benzii între role, materialul se revars ă,
iar reglajul este îngreunat. In timpul func ționării transportorului trebuie urm ărit ca
toate rolele s ă se învârteasc ă, căci nerotirea unei role duce la uzura rapid ă a stratului
protector de cauciuc al benzii. Stratul de protec ție de cauciuc al benzii trebuie ferit de
contactul cu materialele de ungere, c ăci acestea distrug cauciucul.
In cazul func ționării transportoarelor cu band ă flexibil ă la temperaturi sub
zero grade, trebuie ferit ă banda de umezeal ă, căci formarea unei cruste de ghea ță pe
bandă duce la apari ția de fisuri în band ă, care poate provoca ruperea benzii.
In cazul existen ței mai multor pluguri desc ărcătoare, în diferite puncte ale
traseului, numai unul trebuie s ă fie în pozi ție de func ționare, pentru evitarea unui
consum inutil de energie.

3.2 Ungerea și uzura

3.2.1 Ungerea instala țiilor de transport

O exploatare ra țională a instala țiilor de transportat necesit ă ungerea repetată a
elementelor ș i mecanismelor care servesc la transmiterea și transformarea mi șcării.
In tabelul 3.1 sunt prezentate câteva recomand ări privind metodele de ungere,
consumul de lubrifiant, termenele de ungere pentru cele mai importante elemente și
mecanisme folosite la transmiterea și transformarea mi șcării.
In cazul în care instala ția lucreaz ă în mediu cu mult praf, uleiul trebuie
schimbat mai des sau dac ă este posibil s ă se foloseasc ă cuzineți speciali, care
funcționează fără ungere.

3.2.2 Uzura instala țiilor de transport

Orice instala ție este supus ă unei uzuri fizice și unei uzuri morale.

Exploatarea instala țiilor de transport 72

Exploatarea instala țiilor de transport 73
Uzura fizic ă presupune modificarea formei, dimensiunilor sau propriet ăților
organelor de ma șini, datorit ă frecării sau ac țiunii factorilor exteriori, cum ar fi:
umiditate, acizi, temperatur ă înaltă etc.
Benzile instala țiilor de transportat se uzeaz ă fie datorit ă diferenței de vitez ă
dintre bandă și materialul care se încarc ă, fie datorit ă dispozitivelor cu scut de
descărcare, fie datorit ă atingerii p ărților laterale ale benzii de batiul ma șinii.
In cazul lagărelor uzura se datore ște fie unei ungerii insuficiente sau utiliz ării
unui ulei necorespunz ător, fie p ătrunderii impurit ăților între suprafe țele de frecare,
fie montajului sau toleran țelor greșite.
In cazul transmisiilor cu ro ți dințate și cu ș urub melc – roat ă melcată pentru a
se evita uzura prematură este necesar ca prelucrarea danturii s ă fie îngrijită, ungerea
danturii sa fie asigurat ă, sa fie respectat jocul necesar între profilele din ților, să nu
pătrundă impurităț i între suprafe țele de lucru și să se evite șocurile puternice.
In cazul în care cheltuielile cu repara țiile necesare recondiț ionării tuturor
organelor uzate ale instala ției, depășesc cheltuielile pentru reproduc ția instala ției în
momentul când se determin ă uzura sa fizic ă, reparația instalației nu mai este rentabil ă
și este indicat ca instala ția să fie înlocuită cu una nou ă.
Uzura moral ă presupune reducerea valorii unei ma șini sau instala ții datorită
construirii unor modele mai perfec ționate, cu un cost mai sc ăzut. Atât uzura fizic ă cât
și uzura moral ă a unei ma șini sau instala ții contribuie la sc ăderea valorii iniț iale a
acesteia; cu toate acestea, urm ările economice ale uzurii fizice și ale uzurii morale nu
sunt acelea și.
O maș ină sau instala ție uzată fizic nu mai poate fi utilizat ă în produc ție până
după repararea ei, pe când cea uzat ă moral poate fi utilizată în produc ție dacă cele de
construcție nouă nu sunt suficiente. Pe de alt ă parte uzura moral ă a unei ma șini sau
instalații poate fi îndepărtat ă prin modernizarea ei. Dac ă cheltuielile pentru
modernizare sunt mai mari decât cele pentru reproduc ția ei, modernizarea nu mai este
rentabilă și este indicat ca instala ția să fie înlocuită cu una nouă.

3.3 Tehnica securit ății muncii

Pentru asigurarea securit ății muncii la instala țiile de transportat este necesar a
fi luate urm ătoarele m ăsuri:
– executarea unor placarde care s ă anunțe capacitatea de transport a ma șinii;
– construirea unor ap ărători peste curelele de transmisie, lan țuri, transmisii
cu roți dințate și cu ș urub melc deschise etc.;
– folosirea dispozitivelor de protec ție cu semnalizare sonor ă, luminoas ă sau
mecanică și asigurarea func ționării lor permanente prin examinarea
sistematic ă, repararea sau înlocuirea lor;
– asigurarea cerin țelor impuse locului de lucru din punct de vedere al
vizibilității, al comenzii rapide a ma șinii, al circula ției ușoare (căile de

Exploatarea instala țiilor de transport 74
acces pentru muncitori s ă fie protejate cu plase de sârm ă sau balustrade
contra accidentelor).
– folosirea dispozitivelor de protec ție individual ă (ochelari, m ănuși de
protecție);
– verificarea circuitelor electrice cel pu țin o dată pe an și montarea unor
pancarte de avertizare cu scopul de a indica pericolul atingerii cu elemente
neizolate prin care trece curentul electric;
– interzicerea manipul ării materialelor inflamabile în apropierea
întrerupătoarelor electrice, pentru evitarea pericolului de incendiere;
– se vor afi șa instrucțiunile de lucru și normele de tehnic ă și securitate a
muncii specifice utilajului;
– instalațiile de transport pot produce accidente și avarii grave dac ă nu sunt
întreținute și exploatate corespunz ător, este necesar ă respectarea
programului de controale periodice și de revizie de c ătre personalul de
specialitate, conform instruc țiunilor și recomandărilor furnizorului și cu
respectarea normelor departamentale;
– se interzice accesul sau între ținerea cu scop de repara ție a instalaț iilor de
transport în timpul func ționării acestora;
– instalațiile de transport care degajă praf trebuiesc prev ăzute cu învelitori
speciale sau cu instala ții de exhaustare;
– la transportoarele lungi se va prevedea un dispozitiv de oprire imediat ă în
caz de avarie, care va fi accesibil din ambele p ărți ale transportorului;
– transportoarele înclinate vor fi prev ăzute cu un sistem automat de frânare,
care să împiedice mi șcarea în sens invers a acestuia în cazul unei pene de
curent;
– capătul de descărcare al transportoarelor trebuie s ă treacă cu cel pu țin 0,5
m peste platforma de desc ărcare sau al nivelului superior al bunc ărului pe
care îl deservesc;
– capetele de întoarcere cât și cele de ac ționare vor fi prevăzute cu carcase;
– este interzis ă depunerea sau ridicarea de materiale manual;
– este strict interzis fumatul și accesul cu foc în zona transportoarelor;
– la transportul sarcinilor individuale se vor monta paravane, parapete etc.
spre a evita c ăderea sarcinilor de pe transportor;
– se interzice deschiderea gurilor de vizitare a instala țiilor de transport, în
timpul func ționării;
– toate opera țiile de între ținere, reparare și revizie se fac numai de
personalul calificat în acest scop și numai dup ă oprirea utilajului ș i golirea
acestuia de material;
– este necesar s ă se facă instructajul de protec ția muncii la întreg personalul
ce lucreaz ă cu instala țiile de transport și să se urmărească pe teren modul de însu șire și
de aplicare a instruc țiunilor de tehnica securităț ii muncii.

Tabelul 3.1 Program de ungere pentru unele elemente și mecanisme de transmitere a mi șcării
Nr.
crt. Denumirea pieselor
unse Metoda de ungere Consumul de ulei Termenele de
ungere Observații
1 Cabluri de o țel Ungere pompă manual ă 3g la 1m liniar lungime și
1mm diametru Odată la 5 zile Compoziția unsorii :
Gudron de ulei-68%
Bitum -10%
Colofoniu -10%
Vaselină tehnică-7%
Grafit -3%
Ozocherit ă -2%
2 Lanțuri articulate Ungere pomp ă manuală 5g la 1m liniar Odată la 5 zile Preferabil unsoare
grafitată
3 Lanțuri cu role și
lanțuri fără zgomot Ungere pomp ă manuală 5g la 1m liniar Odată la 5 zile
4 Lagărele arborilor
tobelor Ungătoare, pomp ă
manuală 1-4g la un schimb Odată în 24 ore Uneori se adaug ă
10% grafit
5 Reductoare cu ro ți
dințate Barbotare, ulei în baie În funcție de gabaritul
reductorului Odată la 3-6 luni
6 Reductoare melcate Barbotar e, ulei în baie În funcție de gabaritul
reductorului Odată la 6 luni
7 Transmisii cu ro ți
dințate (deschise) Ungere pomp ă manuală 0,5 kg la 1cm diametru al roț ii
dințate Odată la 5 zile
8 Lagăre de alunecare Ungere cu inel De la 5 zile la 3 luni Se adaugă ulei
9 Lagăre de alunecare Ungător, pomp ă manuală In medie 1-4 g la schimb De regulă o dată la
24 ore
10 Articulațiile pârghiilor
de frână Ungere manual ă 1g la un schimb Odată la 24 ore
11 Articulația clichetului
roților de blocare Ungere manual ă 1g Odată la 5zile
12 Lagăre cu rulmen ți Ungere manual ă,
ungător, pomp ă de mână Odată la 3-6 luni Se pune unsoare în
corpul lag ărului, la
1/2-1/3din capacitate

101

BIBLIOGRAFIE

1. Georgescu C., Nicolae S. – Tehnologii moderne de transport, Editura Tehnic ă,
Bucuresti, 1974.
2. Hapenciuc M., Instalaț ii de ridicat ș i transportat, vol. II, Litografia
Universitatea “Dunărea de Jos”, Gala ți, 1997.
3. Hapenciuc M., Hapenciuc A., Instalații de ridicat și transportat, vol. III,
Litografia Universitatea “Dun ărea de Jos”, Gala ți, 2000.
4. Hapenciuc M.,Echipamente de transport în industria alimentar ă, Editura
fundației universitare “Dun ărea de Jos”, Gala ți, 2004.
5. Lupescu O., Instalatii de transport uzinal, Institutul Politehnic Ia și, 1994.
6. Crudu I., Ștefănescu I., Pan țuru Ș., Palaghian L., Reductoare cu ro ți dințate,
Editura didactic ă și pedagogic ă, Bucure ști, 1981.
7. Palade V., Consta ntin V., Hapenciuc M., Reductoare cu ro ți dințate,
Editura ALMA Gala ți 2003.
8. R ădulescu C., Nicolescu E ., Mașini electrice rotative fabricate în România ,
Editura tehnic ă București1981.
9. **** Organe de ma șini, Colecție STAS vol.I, vol. II , Editura tehnic ă
București 1983.
10. **** STAS 1399-74 Glisiere pentru ma șini electrice rotative .
11. Draghici I., Achiriloaie I., Chi șu E., Rădulescu C.D., Prodan Gh., Calculul
și construc ția cuplajelor , Editura Tehnic ă București, 1978.

101