Tema lucrări o constituire stațiunea balneara Amara si analiza elementelor care definesc stațiunea din punct de vedere turistic . Stațiunea Amara… [307452]
Introducere
Tema lucrări o constituire stațiunea balneara Amara si analiza elementelor care definesc stațiunea din punct de vedere turistic . Stațiunea Amara prezintă un grad ridicat al potențialului turistic natural prin prezenta unei largi varietăți de elemente curative utilizate in tratamentele balneare.
Amara este o [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat].
[anonimizat] 1 [anonimizat]. Capitolul 2 [anonimizat] , [anonimizat]-economic al stațiunii Amara. In capitolul 3 [anonimizat], sunt prezente atât obiective istorice si culturale dar si un număr mare de obiective religioase. Capitolul 4 face o prezentate a [anonimizat]. In capitolul 5 [anonimizat], numărul înnoptărilor in stațiune si durata medie a sejurului pe o perioada de zece ani evidențiind trendul descendent care este înregistrat in ultima perioada de timp. Capitolul 6 [anonimizat] a punctelor tari dar si a deficientelor care se regăsesc in stațiune.
Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE
1.1.Turismul – [anonimizat], [anonimizat], după 1970, la o evoluție explozivă a numărului călătoriilor și a [anonimizat].
[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], valorificarea resurselor umane și altele au accentuat cererea de informații turistice.
A avut loc, în acest context, o lărgire a surselor de date, dar care utilizau concept diferite; ca urmare, au apărut dificultăți în cunoașterea și evaluarea cu rigurozitate a fenomenului turistic, s-au diminuat sensibil posibilitățile realizării unor comparații internaționale relevante. Se impune, în aceste condiții, adoptarea unui sistem statistic unitar al turismului și dezvoltarea unei terminologii comune. Aceste obiective și-au găsit dezvoltarea în recomandările Conferinței internaționale asupra statisticii voiajelor și turismului, Ottawa, 1991, recomandări adoptate în 1993 la Sesiunea a XXVII – a a Comisiei de Statistică a Națiunilor Unite.
Clarificările propuse și adoptate au vizat o gamă largă de aspecte, ce ar putea fi grupate pe mai multe planuri:
– conținutul noțiunii de turism și formele turismului;
– conceptul de vizitator și corespunzător, locul, durata și motivul călătoriei;
– industria turistică; conținutul și clasificarea elementelor componente;
– clasificarea activităților turistice, pornind de la ofertă, în conexiune cu structurile
fundamentale ale produselor și serviciilor CITI (Clasificarea Internațională Tip Industrii a activităților), NACE (Clasificarea industrială generală a activităților economice în Comunitatea Europeană).
În privința turismului, potrivit noilor precizări, acesta se referă la activitățile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.
Se precizează că această definiție este suficient de largă pentru a acoperi călătoriile între diferite țări, dar și în interiorul acestora și, de asemenea, pentru a include activitățile vizitatorilor de o zi (excursioniști) și ale celor care rămân, în zona vizitată, cel puțin 24 de ore (turiști).
Corespunzător accepțiunii prezentate, pot fi identificate formele principale ale turismului, și anume:
a) turism intern (domestic tourism): rezidenții unei țări date care călătoresc numai în interiorul acesteia;
b) turism receptor (inbound tourism): non-rezidenții care călătoresc în țara dată;
c) turism emițător (outbound tourism): rezidenții țării date care călătoresc în alte țări.
Aceste trei forme de bază pot fi asociate în modalități diferite, dând naștere altor categorii ale turismului, și anume:
-turism interior, formă ce regrupează turismul intern și turismul receptor;
-turism național, constituit din turismul intern și turismul emițător;
-turismul internațional, alcătuit din turismul receptor și turismul emitățor.
În ceea ce privește turistul, acesta este reprezentat de “orice persoană care se deplasează spre locul situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mare de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizat ”.
Sunt menționate, în acest context trei criterii considerate esențiale pentru a distinge vizitatorii (în sensul de turiști) de alte categorii de călători și pentru a elimina ambiguitățile generate de unii termeni. Potrivit acestor criterii:
– voiajul trebuie să fie efectuat într-un loc situat în afara reședinței obișnuite, ceea ce
exclude călătoriile mai mult sau mai puțin regulate între domiciliu și locul de
muncă sau de studiu;
– sejurul nu poate depăși 12 luni consecutive, peste acest prag vizitatorul având, din
punct de vedere statistic, statutul de rezident;
– motivul principal al călătoriei trebuie să fie altul decât exercitarea unei activități
remunerate, la locul vizitat, ceea ce exclude migrația legată de locul de muncă.
Vizitatorii sunt grupați, după rezidență, în vizitatori intenționali și vizitatori interni, iar fiecare categorie este, la rândul ei, subdivizată în turiști (cei care petrec cel puțin o noapte în locul vizitat) și excursioniști (vizitatori de o zi).
Legat de durata voiajului, se sugerează posibilitatea înregistrării și evidențierii călătoriilor pe diverse lungimi de intervale, în funcție de necesitățile analizei. Corespunzător acestei fragmentări a duratei călătoriei, unii autori propun și noțiunea de vacanțier – pentru cei care realizează o călătorie de cel puțin 4 zile. Se face, în acest fel, o demarcație între turismul de week-end (1-3 zile) și turismul de vacanță.
În privința motivelor călătoriei, se recunoaște necesitatea identificării acestora în scopul evaluării comportamentului de consum și cheltuielilor vizitatorilor. Sunt precizate și structurate pe grupe și subgrupe principalele mobiluri ale călătoriilor turistice, și anume:
– loisir, recreere și vacanță (odihnă): vizitarea orașelor, participarea la diverse manifestări culturale și sportive, efectuarea cumpărăturilor, plaje (cură heliomarină), practicarea diferitelor sporturi (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, odihnă, voiaje de nuntă etc.;
– vizite la rude și prieteni: vizitarea părinților, concedii în cămin (familie), participarea la funeralii, participarea la programe de îngrijire a invalizilor etc.;
– afaceri și motive profesionale: instalarea de echipamente, inspecții vânzări și cumpărări în contul întreprinderilor străine, participarea la reuniuni, conferințe, congrese, târguri și expoziții, participarea la activități sportive profesionale, misiuni guvernamentale, studii, cursuri de limbi străine sau de pregătire profesională etc.;
– tratament medical: stațiuni balneare, fitness, talazoterapie, kinetoterapie, stațiuni termale și alte tipuri de cure și tratamente (slăbire, înfrumusețare);
– religie/pelerinaje: participarea la diverse evenimente religioase, pelerinaje;
– alte motive: echipajele aeronavelor și vaselor destinate transportului public (personalului însoțitor de bord), tranzit, alte activități.
În călătoriile lor, turiștii consumă o serie de bunuri și servicii, legate mai mult sau mai puțin de turism. Corespunzător acestei realități, în structurile (clasificările) consacrate ale ramurilor economice sau ale produselor și serviciilor nu se regăsește o industrie a turismului. Și totuși conceptul este frecvent utilizat și chiar definit.
Industria turistică este acea parte a economiei, alcătuită dintr-o sumă de activități sau
mai multe ramuri a căror funcție comună este satisfacerea nevoilor turiștilor. Din industria
turistică fac parte sectoarele:
-locuință și alimentație (în conformitate cu structurile consacrate, grupa “Hoteluri și restaurante”): hoteluri, moteluri, case de oaspeți, ferme, vase de croazieră, vile, castele, camping-uri, proprietăți time-share, reședințe secundare, restaurante (clasice, cu specific, fastfood), baruri, cafenele;
-transport: sectorul comercial reprezentat de linii aeriene, curse navale, căi ferate, autocare, firme de închiriat automobile, operatori de taximetrie și sectorul noncommercial constituit din automobile proprietate personală, aeronave proprii, iahturi;
-organizatorii de călătorii: agenții de voiaj și touroperatori;
-atracții-agrement: elemente naturale (forme de relief, grădini, parcuri, lacuri etc.) și construite
– catedrale, castele, monumente, muzee, galerii de artă, teatre, parcuri de distracție, facilități sportive, cazinouri precum și festivaluri și evenimente cultural artistice;
-organizatorii/administratorii destinațiilor: oficii de turism naționale, regionale, locale.
1.2. Conceptul de turism durabil: definiții, caracteristici și principii generale
Pana de curând preocuparea principala a omului a fost obținerea de beneficii materiale indiferent de mijloacele folosite sau de efectele lor asupra mediului. In anii `80 au devenit din ce in ce mai evidente schimbările majore ale mediului, schimbări care surveneau intr-un mod cat se poate de neașteptat, fiind in mare parte neprevăzute de specialiști. Odată cu apariția acestor modificări, populația a devenit din ce in ce mai conștienta de prezenta unor elemente de risc, care puteau afecta continuitatea in bune condiții a umanitarii. Pentru a nu se ajunge la o situație de criza, organizațiile mondiale din domeniul protecției mediului au propus schimbări fundamentale in stilul de viața al populației, rezultatele concretizându-se in apariția unui nou concept, si anume “dezvoltarea durabila” sau “durabilitatea”.
Conceptul de dezvoltare durabila introdus de curând propune conștientizarea efectelor pe care le au acțiunile noastre asupra mediului si care in viitor ne vor afecta si pe noi si de asemenea oferă metode prin care activitățile omului sa nu dăuneze naturii
Dezvoltarea durabila este un concept complex si intens contestat la nivel international, fiind menționat pentru prima data in anii `80, inițial ca mod de abordare a dezvoltării economice in scopul reducerii cat mai ample a degradării mediului înconjurător, fiind ulterior integrat in “mișcarea ecologista” de protejare a mediului natural al planetei. Conceptul a început sa fie tratat intr-un sens mai larg in anul 1987, odată cu publicarea raportului “Viitorul nostru comun”, de către Comisia Mondiala a Mediului si Dezvoltării, raport cunoscut mai mult sub numele de “Raportul Brundtland” (in cadrul acestui raport au fost stabilite principiile si legile dezvoltării durabile grupate in 5 categorii: conservarea mediului natural, protecția bio-diversității si a patrimoniului uman, dezvoltare-regenerare, generațiile viitoare, eliminarea disparităților economice mondiale).
Definițiile utilizării durabile sunt variate, dar acestea înglobează conceptul de echitate între generații. Cea mai utilizata dintre ele este cea formulata de Comisia Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător si Dezvoltare: “Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care răspunde nevoilor prezentului fara a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde nevoilor lor”. Ea consta in căutarea unui echilibru la întretăierea a trei domenii: social, ecologic si economic (o dezvoltare “ viabila si echitabila”). Astfel, putem identifica aceste trei arii ca fiind pilieri ai dezvoltării durabile: solidaritatea sociala, eficacitatea economica si responsabilitatea fata de mediu.
Durabilitatea sociala si culturala garantează o dezvoltare economica favorabila membrilor societatii, compatibila cu cultura si valorile de cultura si civilizație existente, cu păstrarea identitatilor comunitare;
Durabilitatea economica are un rol definitoriu în asigurarea unei dezvoltări economice eficiente, resursele fiind astfel gestionate, încât sa existe si în viitor.
Durabilitatea ecologica asigura o dezvoltare suportabila cu menținerea tuturor proceselor ecologice esențiale, mai ales a diversității resurselor biologice;
1.3. Rolul și tendințele turismului în contextul dezvoltării durabile regionale și locale
În ultima perioada a fost adoptat si în ramura turismului conceptul de "dezvoltare durabila", utilizat deja în alte sectoare de activitate.
Definiția dezvoltării durabile formulată la Conferința Comisiei Mondiale pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare a fost acceptată, de asemenea, la Conferința Mondială privind Turismul Durabil, ce și-a ținut lucrările în Lanzarote, în anul 1995.
Organizația Mondială a Turismului a dat următoarea definiție turismului durabil: "Dezvoltarea durabilă a turismului satisface necesitățile actuale ale turiștilor și ale regiunilor de primire, protejând și sporind oportunitățile pentru viitor. Managementul tuturor resurselor trebuie să se efectueze într-un mod care ar permite să fie satisfăcute necesitățile economice, sociale și estetice, menținându-se integritatea culturală, procesele ecologice esențiale, diversitatea biologică și sistemele de suport ale vieții."
Acest concept a fost enunțat de U.I.C.N. astfel: "Dezvoltarea durabila este un proces care se desfasoară fară a distruge sau a epuiza resursele, asigurând dezvoltarea. Resursele trebuie valorificate într-un ritm identic cu cel de reînnoire a lor, renunțându-se la exploatare atunci când resursa se regenerează foarte lent, pentru a o înlocui cu alta cu mai mare putere de regenerare. Toate resursele trebuie exploatate în asa fel, încât de ele sa beneficieze si generațiile viitoare". Dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă și rentabilă sub raport economic și echitabilă din punct de vedere etic și social pentru populația locală.
Cele trei principii majore ale dezvoltării durabile (social, economic si ecologic) se aplica si in cadrul turismului durabil. Altfel spus, durabilitatea economica a turismului se definește ca un model de dezvoltare care asigura:
• ameliorarea calității vieții în așezările umane care primesc turiști;
• posibilitatea de a oferi vizitatorilor experiențe de prima calitate;
• păstrarea calității mediului ambiant, element esențial pentru vizitatori si gazde.
Din punctul de vedere al protejării mediului, avantajele promovării unui turism durabil rezida în următoarele aspecte:
-turismul durabil favorizează înțelegerea efectelor activităților de turism asupra mediului natural, cultural si uman;
-asigură realizarea unei planificări si zonări a teritoriului care sa permită o dezvoltare turistica adaptata la capacitatea de suport a ecosistemelor;
-orientează realizarea unor dotări si instalații de agrement, care poate fi benefica si pentru populația locala si poate contribui astfel cu fonduri la conservarea siturilor arheologice, cladirilor si vestigiilor istorice;
-favorizează utilizarea rentabila a terenurilor cu randament agricol scăzut;
-respectă si asigură cerințele de protecție a mediului, dovedind astfel importanta resurselor naturale si cultural-istorice, pentru creșterea bunăstării economice si sociale a comunităților locale.
La Conferința Globala pentru Afaceri si Mediul înconjurător care a avut loc la Vancouver (Canada) în anul 1992, specialiști din peste 60 de tari au prezentat schimbările majore care au avut loc în sectorul industriei turistice, în ultimul deceniu. Aceste schimbări au vizat toate aspectele prin care se poate aborda industria turismului, si anume:
a) Politici, legislație, reglementari:
– realizarea instituțiilor si cadrului necesar pentru implementarea turismului durabil;
– asigurarea conservării si protecției resurselor turistice de baza;
– mobilizarea sectoarelor industriei turistice pentru practicarea ui turism durabil în concordanta cu cerințele de mediu;
– stabilirea unui cadru legislativ-juridic care sa vina în sprijinul agenților de turism, autorităților regionale si locale, pentru corijarea atitudinilor turiștilor fata de mediu.
b) În domeniul cercetării si tehnologiei:
– identificarea resurselor naturale de baza, cu valente turistice;
– identificarea resurselor culturale, cu valente turistice;
– stabilirea cererii turistice viitoare si compararea acesteia cu capacitățile ofertei de a o asigura;
– realizarea unei bănci de date si a unei monitorizări prin indicatori specifici care sa evidențieze noile oportunități si sa sprijine noile decizii de planificare si dezvoltare a industriei turistice în condițiile protejării mediului;
– utilizarea tehnologiilor performante pentru proiectarea unui turism receptiv la problemele mediului ambiant, cu aplicarea unor soluții arhitecturale, de inginerie a construcțiilor si de dotare a acestora, fară afectarea mediului si în conformitate cu specificul fiecărei zone;
– asigurarea unui management tehnic si practic al circulației turistice pentru protejarea echilibrului ecologic si evitarea degradării mediului
c) În domeniul economico-financiar:
– includerea costului de mediu în încasările percepute pentru activități turistice, în ideea ca poluatorul trebuie sa suporte anumite taxe legate de formele de poluare, prin care sa contribuie indirect la conservarea mediului ambiant;
– elaborarea unor rapoarte privind gradul de implementare a proiectelor propuse (la nivel international, național, regional), a unor acțiuni întreprinse si a schimbărilor legate de adaptarea la cerințele de mediu ale industriei turistice;
– utilizarea influentei pieței interne si internaționale pentru identificarea de noi piețe turistice, cu respectarea cerințelor de mediu si realizarea de parteneriate comune pentru punerea în practica a noului concept de ecoturism – element de susținere a turismului durabil;
– obținerea de beneficii din marketingul de mediu, prin dezvoltarea si vânzarea unor produse turistice compatibile cu valoarea acestora.
d) În domeniul comunicării si formarii:
– realizarea unei atitudini deschise în rândul angajaților firmelor de turism si a populației locale fata de problemele de mediu;
– elaborarea codurilor de practica pentru industria turistica, a standardelor pentru creditul de mediu, în vederea atenuării impactelor;
– influențarea cererii turistice si a motivațiilor de călătorie, prin lărgirea ofertei si a unei mai bune informări a turiștilor, prin aplicarea codurilor de etica turistica;
– evaluarea rezultatelor pozitive din trecut, în vederea stabilirii de noi propuneri de dezvoltare durabila, cu transmiterea proiectelor si experiențelor pozitive prin intermediul organismelor naționale si internaționale.
e) Alte aspecte:
– practicarea unei educații active de protecție si în alte sectoare care beneficiază de resursele naturale si culturale ale industriei turistice, cu înțelegerea si a problemelor de mediu;
– stabilirea de relații de colaborare cu alte sectoare de activitate implicate în protecția mediului (silvicultura, agricultura, planificare regionala etc);
– realizarea de modele si proiecte care sa sprijine dezvoltarea durabila a turismului, cu prezentarea modelelor si posibilităților de aplicare.
Indicatorii capacitatilor de suport pentru turism
Ca urmare a dezvoltarii stiintei mediului ambiant, a cresterii volumului de informatii privind stiintele economice si sociale, a aprofundarii cercetarii în aceste domenii de activitate, conexiunile acestora cu industria turistica au condus la delimitarea urmatoarelor tipuri-capacitate de suport pentru turism:
– Capacitatea ecologica face referire la stabilirea acelui nivel de dezvoltare a structurilor si activitatilor turistice fara a afecta puternic mediul ambiant, prin procesul de degradare a componentelor acestuia. Se au în vedere componentele naturale (aer, apa, sol, vegetatie, fauna) si procesul de productie si refacere economica, care sa nu implice costuri de investitii deosebite, determinate de degradarea unor destinatii turistice;
– Capacitatea fizica are rol esential în stabilirea nivelului de saturatie pe care îl pot atinge activitatile turistice, dincolo de care încep sa aparii probleme legate de mediu. Dezvoltarea ascendenta a turismului, manifestata în ultimele decenii, ridica problema aparitiei multor forme de poluare (de litoral, a zonelor montane etc). Protejarea componentelor fizice ale teritoriului se poate face prin investitii în tehnologie performanta si printr-o prestare de ridicat nivel calitativ al serviciilor turistice;
– Capacitatea social-receptiva vizeaza importanta în pastrarea unor bune relatii între gazde (populatia autohtona) si vizitatori (turisti). Din momentul în care populatia locala constata ca activitatile turistice contribuie la degradarea mediului natural si cultural, pot aparea din partea acesteia reactii ostile, de respingere, înregistrându-se totodata o diminuare a pragului de toleranta. Pentru evitarea unor astfel de situatii, dezvoltarea unei zone sau localitati turistice trebuie sa tina cont de modul traditional de viata al locuitorilor, de obiceiurile acestora etc;
– Capacitatea economica pune în evidenta valorificarea tuturor resurselor prezente, prin activitati turistice si reprezinta capacitatea de mentinere a functiei turistice a unui teritoriu dat. Eficienta exploatarii se masoara prin raportul dintre costuri si beneficii, iar ponderea beneficiilor poate fi marita prin utilizarea unor tehnologii performante. Nivelul costurilor este dat si de "valoarea calitativa si cantitativa a resurselor (naturale, culturale, forta de munca, infrastructura generala etc);
– Capacitatea psihologica este legata de perceptia negativa a turistilor fata de destinatia turistica, în urma degradarilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populatiei autohtone. Acest concept este atasat sustinerii motivatiilor turistice pentru o anumita destinatie si mentinerii satisfactiei lor personale. Aplicarea acestuia este conditionata si de calitatea activitatii manageriale care poate determina, în final, fidelizarea cererii.
Toate aceste tipuri de capacitati de suport, aflate în strânsa legatura cu activitatile turistice, determina limita tangibila sau netangibila, masurabila sau nemasurabila, a unui spatiu care detine sau caruia i se poate atribui o functie turistica.
Desi acesti indicatori de capacitate nu ofera o formula standard, ca urmare a faptului ca unele componente ale cadrului natural sau cultural sunt dificil de cuantificat prin serii de date statistico-matematice, totusi aceste concepte de suport ne dau masura dezvoltarii durabile a turismului. In acelasi timp, tipurile de capacitati de suport indica si masura nivelului la care poate ajunge impactul turismului asupra mediului, dând posibilitatea de a identifica caile de reducere a degradarilor produse de circulatia si activitatile turistice.
Protectia si conservarea potentialului turistic si a mediului se contureaza ca o activitate distincta, având probleme specifice, care solicita colaborarea specialistilor din domenii variate. Aceasta actiune poate avea o eficienta satisfacatoare, numai în conditiile asigurarii unui cadru de desfasurare juridico-administrativ adecvat, care impune organizarea administrativa, existenta unor resurse economice, un suport legislativ eficient si o sustinuta activitate de educatie cetateneasca.
Pe plan international, tari cu vechi traditii turistice adopta o planificare turistica la nivel national fundamentata pe aspectul protejarii resurselor turistice proprii. In vederea dezvoltarii unui turism durabil, ele au luat în calcul trei obiective principale: economic – esential în identificarea, valorificarea si cresterea gradului de exploatare a resurselor turistice; social – deosebit prin permanentizarea populatiei, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, sustinerea practicarii unor meseni traditionale si atragerea populatiei în practica turismului; ecologic – important pentru evitarea degradarii, a poluarii mediului si asigurarea unei exploatari echilibrate si pe termen lung a resurselor turistice.
În concordanta cu aceste cerinte, a aparut necesitatea elaborarii si adoptarii unor planuri si strategii nationale de dezvoltare a turismului, menite sa permita conjugarea experientei si pozitiilor principalilor agenti economici: administratie publica, organizatiile patronale, asociatii si organizatii profesionale, sociale, sindicale, specialisti în cercetarea de profil etc.
Planurile de dezvoltare turistica care au la baza prognoze pe termen lung, globale, pe forme de turism, în concordanta cu tendintele pietelor externe si planuri concrete, realizate pe termen mediu (patru-cinci ani) sau scurt (unu-trei ani), elaborate pe regiuni, zone sau forme de turism, sunt fundamentate pe standardele si normele europene privind exploatarea resurselor turistice, dezvoltarea si modernizarea structurilor si serviciilor turistice.
Elaborarea prognozelor si a planurilor de dezvoltare turistica reprezinta principalul punct de sustinere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune, între altele:
– conservarea resurselor turistice naturale si antropice în scopul unei utilizari continue si în perioada viitoare;
– cresterea nivelului de trai al comunitatilor locale;
– mai buna cunoastere si constientizare, atât de populatia locala, cât si de vizitatori, a ideii de conservare a mediului.
Planificarea turismului reprezinta o forma de control al viitorului, legat de strategia de planificare a mediului. Planificarea ecologica presupune supravegherea si analiza tuturor elementelor de mediu, în scopul determinarii celor mai adecvate modele de dezvoltare si amenajare teritoriala.
Principalele prognoze si planuri de dezvoltare la nivel national au rol orientativ, de informare si estimare a perspectivelor viitorului. Prin sprijinul direct al statului se poate aprecia cadrul general de protectie a resurselor, de stabilire a regimului de exploatare sau de realizare a unor investitii deosebite.
Planurile pe termen mediu si scurt sunt benefice, îndeosebi pentru sprijinirea dezvoltarii-locale si regionale.
Strategia turismului durabil implică trei aspecte importante:
• calitate. Turismul durabil asigură o experientă valoroasă pentru vizitatori, îmbunătătind în acelasi timp calitatea vietii comunitătii – gazdă si protejând mediul.
• continuitate. Turismul durabil asigură continuitatea resurselor naturale pe care se bazează si continuitate a culturii comunitătii – gazdă cu experiente satisfăcătoare pentru vizitatori.
• echilibru. Turismul durabil asigură un echilibru între nevoile industriei turistice, ale ecologistilor si comunitătii locale.
De aceea, planificarea, amenajarea si exploatarea turistică trebuie să facă parte integrantă din strategia de dezvoltare durabilă a zonei, regiunii sau tării.
Practic, legat de specificul potentialului turistic al României, principalele actiuni ce vizeaza protejarea si conservarea mediului si a resurselor turistice se concretizeaza în adoptarea urmatoarelor masuri:
– exploatarea stiintifica, rationala a resurselor turistice, astfel încât ritmul de exploatare a acestora sa nu depaseasca ritmul lor de reciclare si regenerare, iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport ale acestora;
– valorificarea în turism a resurselor cu valente turistice sa fie solutionata în contextul valorificarii tuturor resurselor naturale si a protectiei mediului ambiant, pe baza studiilor de amenajare teritoriala, componente ale planului de amenajare stiintifica, rationala si eficienta a teritoriului – instrument principal al organelor de decizie locale;
– amenajarea si organizarea adecvata si la nivel superior a zonelor, traseelor si obiectivelor de interes turistic;
– organizarea si exploatarea turistica rationala a parcurilor nationale si rezervatiilor naturale, cu asigurarea protectiei lor. În mod similar se va proceda si la amenajarea, pentru vizitare si exploatare, a pesterilor, ca obiective de atractie deosebita, menite sa îmbogateasca si sa diversifice oferta turistica româneasca cu noi produse turistice;
– organizarea corespunzatoare a zonelor montane, pentru dezvoltarea în perspectiva a turismului de munte, prin localizarea tuturor peisajelor atractive si a domeniilor schiabile, menite sa ofere baza de proiectare a amenajarilor turistice viitoare (poteci, marcaje, conditii de accesibilitate în portiunile mai dificile, amenajarea unor puncte de belvedere, dotari pentru practicarea sporturilor de iarna, cabane si refugii montane, instalatii de transport pe cablu etc.) în conditii de conservare si replantare a padurilor;
– realizarea de amenajari cu caracter turistic în zone, localitati si pe trasee turistice, menite care sa asigure o echipare turistica adecvata unui turism competitiv si ecologic;
– înnoirea bazei tehnico-materiale a turismului menită să asigure un turism competitiv și ecologic;
– dezvoltarea unei constiinte ecologice în rândul populatiei si a sentimentului de dragoste si respect pentru natura, pentru locuri istorice si monumente de arta si arhitectura create de-a lungul timpurilor. Aceasta se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie cu privire la mediu si la potentialul turistic, actiune ce trebuie întreprinsa ia nivelul întregii tari, prin insuflarea unei atitudini de respect si comportament responsabil fata de resursele naturale, în vederea ocrotirii lor.
Educatia ecologica pentru ocrotirea naturii si a potentialului turistic trebuie sa aiba caracter permanent, sa debuteze înca din perioada copilariei si sa fie consolidata în institutiile de învatamânt de toate genurile si gradele. Ulterior, ea se poate perfectiona prin intermediul mass-media în cadrul unor cercuri de "prieteni ai naturii", prin diverse publicatii de specialitate sau de catre ghizi si însotitori, pe perioada desfasurarii unor excursii etc.
Indreptarea catre un turism durabil reprezinta directia necesara pentru industria turistica, adoptarea de surse se energie reganerabila care au un impact minim asupra mediului, un menegment al deseurilor adecvat cu un grad ridicat de reciclare sunt elemente necesare pentru turismul contemporan. Turismul depinde in mod direct de mediul inconjurator, impactele negative asupra mediului au un impact direct asupra activitatii turistice. Mediul incojurator trebuie ocrotit pentru o expluatare turistica pe termen lung si cu un impact cat mai mic asupra acestuia.
Capitolul 2. ASPECTELE GEOGRAFICE ALE STAȚIUNII AMARA
2.1.Limitele arealului de studio
Câmpul Amara este parte componentă a Bărăganului Central mărginit de Câmpul Roșiori (N), Câmpia Padinei (V), Câmpia Strachinei (E), Lunca Ialomiței (S). Specific acestor câmpii este acoperișul de loess, iar în unele locuri apar nisipurile, structură ce permite producerea tasării și sufoziunii.
Situată în partea de sud-est a județului Ialomița,statiunea Amara împrumută numele lacului atestat documentar cu aproape jumătate de secol înaintea sa. Aparține din punct de vedere geologic platformei Valahe al cărui soclu rigid este format din cristalin metamorfic și roci magmatice, iar seismologic este afectată de cutremurele cu focarul de 80-180 km adâncime din Carpații de Curbură, zona Vrancei. Prospecțiunile geologice au identificat la Amara gaze naturale în meotin. Relieful variază ca altitudine intre 25 m si 4,5 m.Amara se învecinează la N cu comuna Grivița, la V cu comunele Gh. Doja și Perieți, iar în E și S cu municipiul Slobozia.
Din punct de vedere geomorfologic teritoriul localității este poziționat într-o zonă de interferență între terasă, câmp și lunca Ialomiței. Cea mai mare parte din teritoriul localității o ocupă terasa Ialomiței, cu altitudinea relativă de 8-12m și numeroase limane fluviatile. O altă caracteristică o reprezintă existența unui curs părăsit al râului Ialomița cu o structură specifică rezultată în urma proceselor de tasare și abraziune lacustră.
În urma acestor fenomene a luat naștere lacul Amara, complet izolat de rețeaua hidrografică majoră teritorială, dar supus influenței condițiilor de mediu specifice Bărăganului.
2.2. Aspecte geografice ale cadrului natural
Relieful
Fiind situată în zona de câmpie, relieful Amarei este supus unei ușoare denivelări datorată crovurilor, padinilor sau dunelor de nisip și influenței climatului temperat-continental. În zonă, solurile specifice sunt de tip molisol și halomorf. „Geografia fizică a României” include această zonă în regiunea ponto-dunăreană, domeniul molisolurilor, subdomeniul cernoziomurilor freatic-umede asociate cu soluri nisipoase, districtul estul Bărăganului.
Câmpul interfluvial din perimetrul localității prezintă un număr mic de crovuri, reduse ca adâncime și suprafață. Rețeaua hidrografică este absentă, în schimb în această zonă intâlnim movilele – unități cu cea mai mare altitudine de pe terotoriul localității:movila Lupoaelor (49,9m), movila Motâlva (45m), movila Gorganelor (43m) si movila Șeicaru (45m). Aceste unități ale reliefului antropologic au apărut ca puncte de reper și observație în zona de stepă. Dimensiunile acestor movile au scăzut în prezent datorită lucrărilor agricole efectuate.
Alte elemente specifice reliefului antropic sunt canalele (azi fostele canale) ale sistemului de irigații Ialomița-Călmățui și digurile de amenajare a lacului Amara.Lunca Ialomiței situată în sudul localității este redusă ca suprafată în comparație cu câmpul și terasa Ialomiței; crovurile sunt rar întâlnite, iar rețeaua hidrografică temporară.
Clasa solurilor molice are cea mai mare pondere fiind în același timp și cele mai fertile. Cernoziomul tipic format în acest climat cu precipitații medii anuale cuprinse între 400-500mm.Cu o structură glomerulară medie, afânat și permeabil are un înalt grad de fertilitate exceptând perioadele de secetă când se înregistrează un deficit de umiditate.
Resursele naturale ale subsolului sunt limitate. Au fost evidențiate câteva areale cu zăcăminte de petrol și gaze azi neexploatate. Un loc aparte îl ocupă nămolul exploatabil din lacul Amara. Apa lacului este sulfatat-clorurată, sodică, bicarbonată, magneziană. Nămolul sapropelic are calități terapeutice deosebite asemănătoare celor ale lacului Techirghiol.
Clima
Din punct de vedere climatic Câmpia Bărăganului și implicit Amara aparțin zonei temperat-continentale cu nuanțe de excesivitate.
Temperatura medie anuală pentru zona Slobozia-Amara este de 10,5 grade Celsius, iar temperatura medie minimă lunară variază între –8,2 grade Celsius în luna decembrie și 18,2 grade Celsius în luna iulie.
În timpul verii sunt înregistrate temperaturi extreme cu mult peste 30 grade Celsius, iar iarna sub –15 grade Celsius. Temperatura medie anuala este de 10.3°C (in luna iulie, temperatura medie este de 22°C, iar in luna ianuarie este de -3°C). Precipitatiile sunt reduse, iar umiditatea medie anuala ajunge la 63%. Iarna, predomina vanturile din nord-est caracteristic fiind crivatul. Media multianuală a precipitațiilor este de 433,1 l/m2 pentru zona Slobozia-Amara.
Hidrografia
Lacul Amara este un lac natural, fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situat într-o depresiune (Crivaia) – veche matcă a râului Ialomița – care nu mai are actual legătură cu râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale Platforma Moesică.
Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului și prin procesul de evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei.
Lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada 1965-1966. Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse în anii 1970-1971; pentru a împiedica inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru evacuarea apei in exces. Aceastã mãsura a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în 1887 concentrația de săruri a apei era de 89,45 g/l, în 1976 aceasta ajunsese la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum și scăderea rezervei de nămol.
Nămolul sapropelic:
-Este negru (în contact cu aerul devenind cenușiu), unsuros, sărat și are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. El conține 41% săruri anorganice, 39% substanțe organice și 20% apă.
-Substanțele pe care le conține sunt: sulfat de sodiu, calciu, fier sau magneziu; clorură de sodiu; hiposulfit de sodiu; hidrogen sulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat de sodiu sau de calciu; sulf liber; acetat de sodiu; nitrat de amoniu; acid formic, glutamic butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin.
-Grosimea stratului de nămol atinge 30–60 cm.
Vegetația
Bărăganul este o zona cu vegetatie specifica stepei. Vegetația naturală de odinioară cu specii caracteristice de colilie și negară, dovadă a influenței climatului continental, a fost mult distrusă prin extinderea culturilor agricole.
Astăzi, peisajul Bărăganului de odinioara este transformat într-o stepă cultivată. Aici se obțin cele mai mari producții de grâu, porumb și floarea-soarelui din țară. Totodată, clima Bărăganului este favorabilă atât podgoriilor cât și plantațiilor decorative de conifere ca pinul, zada (conifer cu frunze căzătoare) care se dezvoltă foarte bine în parcul stațiunii Amara.
Printre culturile agricole, pe suprafețe reduse de pajiști pot fi observate: păiușul (Festuca valesiace), negara (Stipa capillata), pirul crestat (Agropyrum cristatum), știrul (Amaranthus retroflexus), colții babei (Tribulus terrestris), mohorul (Setaria viridis), coada șoricelului (Achilea millefolium), mușețelul (Matricaria chamonilla), păpădia (Taraxacum officinalis), trifoi sălbatic (Trifolium repens), pătlagina (Plantago lancealata), izma sălbatică (Mentha piperita).
Vegetația din culturile agricole este reprezentată de volbură (Convolvulus arvensis), costrei (Echinochloa crusgalii), bozul (Sambucus ebulus).
În zona lacului sunt întâlnite diverse specii de arbuști, printre care măceșul (Rosa canina), nalba (Lavatera trimestris).
În zona stațiunii pe lângă livezile de nuci, caiși și plantațiile de plop (Populus canadensis) mai pot fi întâlniți ștejari (Queraus robur), salcâmi (Robinia pseudocacia) și salcii (Salix sp.).
Fauna
Fauna este specifica zonei de stepa si silvostepa , in câmp pot fi întâlnite specii precum popândăul (Citelus citelus), hârciogul (Cricetus cricetus),șoarecele de câmp (Microtus arvalis), nevăstuica (Mustela nivalis), iepurele de câmp (Apodemus europea), fazanul (Phasiamus calchius), cioara (Corvus corone), coțofana (Pica pica), vrabia (Paser domesticus), turturica (Streptopelia turtur), guguștiucul (Streptopelia decaocta), rândunica (Hirunda rustica), privighetoarea (Luscimia sp.),pupăza (Upupa epops).
Dintre insecte pot fi amintite lăcusta (Dectinis verrucivorus), greierele (Gryllus campestris), cosașul (Telligonia veridessimo), licuriciul (Lampurius noctiluca), buburuza (Coccinela septempunctata), coropișnița (Grillataepa vulgaris), diverse specii de fluturi.
Clasa reptilelor este reprezentată de gușter (Lacerta viridis), șopârla de iarbă (Lacerta tauriea), șopârla cenușie de câmp (Lacerta agilis chersonenses) mai rar șarpele de casă (Natrix Natrix).
Lacul Amara fiind o zonă lacustră aici se dezvoltă vegetația halofilă algologică și fauna acvatică specifică. Vegetația acvatică este reprezentată de stuf (Phragmiles communis), papură (Typha angustifolia), lintiță (Lemna minor), mătasea broaștei (Potamogeton natans), rogozul (Cares acutiformis), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia).
În această zonă poate fi întâlnit șarpele de apă (Natrix tessellata), broasca țestoasă de apă (Emys arbicularis), broasca de lac (Rana esculenta), buhaiul de baltă (Bambina bambina), libelula (Libellula depressa).
Dintre speciile de pește pot fi întâlniți carasul (Carrasisus carrasisus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul.
Zona are o importanța deosebită nu numai ca habitat al păsărilor de apă autohtone.
Lacul Amara este unul din puținele lacuri situate pe traseul de migrație estică; pentru multe specii, unele rare sau foarte rare, reprezintă loc de hrană și odihnă. O parte din aceste specii provin din țară, iar o altă parte din zonele nordice.
2.3. Cadrul demo-economic al stațiunii Amara
Conform datelor recensământului din anul 2016, populația totală a localității a ajuns la cifra de 7945 locuitori. Ponderea intre sexe fiind aproximativ egala cu o diferenta extrem de mica in favoarea personele de sex masculuin acestea fiind in numar de 3979 in timp ce personele de sex fenimin in numar de 3966.
Se dezvoltă turismul, dar ponderea cea mai mare o are agricultura. Anul 1989 va fi urmat de adaptări din mers la noile realități. Are loc privatizarea micilor intreprinderi, unele rentabile, altele nu, populația confruntându-se cu fenomene a căror denumire încă nu intrase în vocabularul curent: șomaj, inflație, faliment, negociere, emigrare, deșcolarizare.
Economia județului ca de altfel a întregii țări a ajuns într-o situație dezastruoasă datorită guvernării, nu incapabile, dar depășită de realitățile românești, de investițiile făcute haotic și decalajul mult prea mare dintre România și celelalte țări europene.
Subvențiitle și împrumuturile acordate pentru refacerea agriculturii nu au fost valorificate de țăranii ajunși parțial în posesia suprafețelor de pământ deținute, aplicarea Legii 18 (Legea Fondului Funciar adoptată de Senat și Adunarea Deputaților în ședința din 14 februarie 1991) fiind încă o problemă nerezolvată.
În ceea ce privește numărul salariaților, la nivelul anului 2011 este următorul: total salariați 628 persoane.
Salariați în: agricultură: 157, industrie: 105, construcții: 32, turism 105, comerț: 53; transport, depozitare, poștă: 14 ; activități financiare, bancare și asigurări: 5 , administrație publică: 24 ,învătământ: 67, sănătate și asistență socială: 66.
Cadrul natural joaca unul dintre cele mai importante roluri pentru stațiunea Amara, acesta fiind la baza activității turistice balneare. Lacul reprezintă principala resursa terapeutica prin compoziția sa si prin prezenta nămolului sapropelic care este esențial in curele de tratament.
Flora si fauna sunt de asemenea elemente importante pentru stațiune aici găsindu-se un număr mare de specii arbustive si o diversitate mare a faunei. Lacul reprezintă un ecosistem in sine, acesta fiind locul unde mai multe specii de animale si pasări își găsesc habitatul propice.
Capitolul 3. POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII AMARA
3.1. Potențialul turistic natural
Factorii naturali terapeutici care au făcut din Băile Amara una dintre cele mai renumite stațiuni balneoclimaterice din Romania sunt apele minerale, apele lacului Amara si nămolul sapropelic extras din lac. Apa lacului Amara are o compoziție sulfatata, clorurosodica, magneziana si ușor bromurata. Aceasta compoziție chimica are un gust amar, de unde provine si denumirea lacului. Lacul Amara are o lungime de 4 km si o lățime intre 200 si 800 de metri si este alimentat constant cu apele subterane încărcate cu săruri. Nămolul sapropelic extras din lacul Amara are o culoare neagra, care devine cenușie in contact cu aerul, este unsuros cu un puternic miros de hidrogen sulfurat. Acest nămol sapropelic se găsește in straturi de 30-60 cm de-a lungul lacului si conține 41% săruri anorganice, 39% substanțe organice si 20% apa.
Lacul Amara reprezintă factorul principal de atracție al stațiunii prin proprietățile sale terapeutice si oportunitățile de agrement care le oferă. Lacul are forma literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane metri cubi, aria acestuia având …… Adâncimea maximă actuală este de 3 m.
Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație .
S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsări care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebăda de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc. ; 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă :corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc. și 14 specii de păsări de interes comunitar.
Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice.
Fig 3.1 Imagine din satelit a Lacului Amara Sursa: www.google.ro/maps
3.2. Potențialul turistic antropic
Județul Ialomița, situat în Câmpia Bărăganului, este unul dintre cele mai vechi spații locuite de pe actualul teritoriu al țării noaste. Acest spațiu este populat continuu încă din paleolitic, dovadă fiind uneltele și urmele de așezări descoperite aici. Tot pe actual teritoriu al județului Ialomița și-a avut reședința și regele geto-dac Dromichaites, cel care a pus capăt războiului dintre geți și macedoneni, ceea ce face ca in Județul Ialomița sa fie prezente mai multe vestigii istorice.
In proximitatea orașului Amara sunt prezente un număr mare de obiective turistice antropice care fac obiectul unui interes ridicat pentru turiștii care vizitează zona. Sunt prezente edificii istorice, culturale dar si un număr mare de edificii religioase.
3.2.1. Edificiile istorice
Conacul Marghiloman
Conacul Marghiloman este cel mai important monument istoric din zona de vest a județului Ialomița. Acesta a fost construit de familia politicianului român Alexandru Marghiloman, între anii 1869-1874. Conacul are trei niveluri, pivniță și 2 terase laterale și înglobează porțiuni din zidăriile unei case boierești de la sfârșitul secolului al XVII.
Clădirea este tipică pentru arhitectura reședințelor boierești din secolul XIX. A fost proprietatea lui Alexandru Marghiloman (1854-1925), om politic român, deputat, senator în Parlamentul României, ministru de justitie, al lucrărilor publice, de interne și de finanțe, a elaborat legea judecătoriilor de pace, a susținut neutralitatea României în
1914-1916 și intrarea în Primul Război Mondial alături de Germania. În funcția de Prim-Ministru, în perioada martie-octombrie 1918, a semnat pacea separată cu Germania din 5 martie 1918.
În prezent, acesta a intrat într-un program european de conservare și refacere a monumentelor și siturilor arheologice din Europa de Est. Conacul poate fi vizitat de turiști și beneficiază de o panoramă excepțională asupra câmpurilor și a bălților cu pește din împrejurimi.
Fig 3.2 Conacul Marghiloman Sursa: https://commons.wikimedia.org
Complexul arheologic „Piscul Crăsani”
Complexul arheologic „Piscul Crăsani”, aflat în apropierea localității ialomițene Balaciu, este unul din cele mai vechi situri arheologice din țara noastră. În această zonă a fost descoperită prima așezare neolitică din Muntenia cu un sistem de fortificație. Săpăturile arheologice desfășurate aici au scos la iveală niveluri de locuire neolitice.
Pe ruinele acestor așezări a fost ridicat apoi un așezământ geto-dac de mari dimensiuni a cărui reședință a fost cetatea Helis. Sfârșitul existenței davei de la Crăsani este menționată a fi în secolul I î.Hr, când așezările și acropola au fost distruse de un incendiu puternic.
Fig3.3 Complexul arheologic „Piscul Crăsani” Sursa: adevarul.ro
Ruinele cetatii geto-dacice Helis
Cetatea geto-dacică Helis, numită și „Cetatea Soarelui”, face parte din complexul arheologic Piscul Crăsani. Aceasta este considerată a fi reședința celebrului rege Dromichaites. Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că cetatea Helis a reprezentat în timpul geto-dacilor un adevărat centru comercial. În prezent, Cetatea Helis este foarte căutată de vânătorii de comori, legendele locale spunând că aici ar exista o comoară foarte valoroasă îngropată de regele Dromichete înainte de a muri.
3.2.2. Edificiile religioase
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" ( Slobozia)
Biserica de lemn Sfantul Nicolae a fost strămutată din satul Poiana de Jos, comuna Ciulnița, în incinta Muzeului Național al Agriculturii din Slobozia. Construită de Gheorghe Târcâ în anul 1746, după alți cercetători de Răducanu Târcă, boier, primul proprietar al moșiei Frunzeasca. Alcătuită din bârne masive de stejar rânduite în cununi orizontale, cu acoperiș de șindrilă. Este o biserică cu planul tip navă, cu absida altarului nedecrosată, pridvor deschis, o singură turlă, decorată cu brâu în torsadă, sculptat de-a lungul blănii mediane.Stâlpii pridvorului, ancadramentul ușii din pronaos, strana, catapeteasma și masa altarului sunt sculptate. Lespedea de mormânt a boierului Răducanu Târcă, de la 1747, menționează că biserica era construită la acea dată. Documentul de înființare, păstrat în arhive, consemneaza că în biserică funcționa o școală cu doi preoți și un dascăl. Așezată inițial în cimitirul satului, biserica a început să fie abandonată în preajma anului 1900, o intervenție realizându-se în 1950, când s-a refăcut acoperișul deteriorat de o furtună. Restaurată și reamplasată în anul 1979, în același sat, dar într-o zonă ferită de inundațiile râului Ialomița, biserica este strămutata din satul Poiana de Jos în municipiul Slobozia, în incinta parcului expozițional al Muzeului Național al Agriculturii, pe o platformă de pământ, unde este resfințită de P.S. Coravu, episcop al Sloboziei și Călărașilor, în anul 2000, și slujește ca lăcaș de cult.
Fig3.4 Biserica de lemn "Sf. Nicolae" Sursa: https://commons.wikimedia.org
Mânăstirea Balaciu ( comuna Balaciu)
Mânăstirea Balaciu este considerată unul dintre cele mai reprezentative ansambluri mânăstirești din județul Ialomița, definitoriu pentru eparhia Sloboziei și Călărașilor.Este așezată pe malul stâng al râului Ialomița, între satele Balaciu și Crăsani.
Biserica a fost construită din cărămidă, între anii 1822-1825, de către Neacșu Pitișteanu – al cărui portret s-a păstrat mult timp în pictura interioară – în timpul domniei lui Grigorie Ghica Vodă.
Din anul 1825 și până la primul război mondial, biserica a servit credincioșilor din satul Pitișteanu. Ulterior, din cauza inundațiilor provocate de apele râului Ialomița, satul a fost dislocat, iar biserica rămasă în câmp era amenințată să se dărâme. Prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 29 mai 1929, biserica a fost transformată în mânăstire de călugări. O perioadă a cunoscut o puternică dezvoltare, urmând ca, după cel de-al doilea război mondial, funcționalitatea acestui așezământ să se reducă treptat, astfel că, în 1961, ăn Vinerea Patimilor, regimul comunist închide această mânăstire, clădirile anexe au fost demolate, iar viețuitorii au fost transferați la Mânăstirea Căldărușani.
În vara anului 1990 au fost demarate primele acțiuni de restaurare finalizate în 1997. Trebuie precizat că din vechiul edificiu nu se mai păstrează decât zidurile acestuia (1=0,80 cm.), până la centură.
Importanța locului este evidențiată și de așezarea geto-dacică Piscul Crăsanilor, din Câmpia Munteniei, la 25 km S-E de Urziceni, pe malul drept și abrupt al râului Ialomița. Cercetările au scos la lumină mărturii arheologice atribuite culturilor Boian (mii. VI-V î.Hr.), Hallstatt și geto-dacice (mil. III-I î.Hr.).
Fig 3.5 Mânăstirea Balaciu Sursa: http://sf-esc.ro
Mânăstirea Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil ( Slobozia)
Manastirea Sfinții Voievozi Mihail și Gavril este situata in inima Bărăganului, pe malul stâng al râului Ialomița se află Mânăstirea Sfinții Voievozi, ctitorie a voievodului Matei Basarab (1632-1654). Mânăstirea a constituit pentru multă vreme singurul focar de cultură și credință pentru populația din această zonă. Pe vremuri, sfântul lăcaș a avut o frumoasă și bogată bibliotecă, însumând un mare număr de cărți de o valoare deosebită. În plus, este atestată o școală în secolul XV, care funcționa pe lângă acestă mânăstire, iar în 28 ianuarie 1836, într-un raport al subcârmuitorului plășii Ialomița, se arată că biblioteca mânăstirii cuprindea cărți de mare valoare, în limba română, cât și în alte limbi: 212 volume în greacă, 65 în franceză și 9 în germana.
Fig3.6 Mânăstirea Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil Sursa: http://sf-esc.ro
Catedrala Slobozia ( Slobozia)
În data de 15 iulie 1992, în orașul Slobozia se sfințea locul unei viitoare mari biserici. La vremea respectivă, evenimentul era remarcabil din mai multe motive. Era, în cea mai mare măsură, un lucru inedit pentru mulți participanți, pentru că de multă vreme construcția unei biserici nu mai fusese posibilă în Slobozia. Exista aici doar o fostă mânăstire transformată în biserică parohială și o capelă de cimitir ce fusese mărită. Acestea erau singurele lăcașuri de cult unde preoții săvârșeau serviciile religioase și credincioșii puteau să participe la slujbe. Practic, de când fusese transformată în oraș, mica așezare care potrivit tradiției își datorează existența marelui voievod Matei Basarab, nu avea o biserică nouă.Începutul a fost mai greu, dar înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, cu scaunul la Slobozia, la un an după punerea pietrei de temelie, a făcut ca lucrurile să continue în mod firesc. Noua biserică a căpătat destinația de catedrală, iar proiectul ei a fost astfel regândit: ca orice catedrală, ea avea să fie și un simbol al prestanței orașului.
Construcția rezultată are dimensiuni monumentale: înălțimea 37 m, lungimea 45 m, lățimea 24 m și 33 m la abside, suprafața totală 850 mp, fiind prima și cea mai mare construcție eclesială din țară, finalizată după căderea comunismului.
Proiectul catedralei, în formă de cruce greacă, a fost elaborat de domnul arhitect Voicu Florea. Impunătorul lăcaș de cult este încadrat într-o zonă cu totul deosebită a orașului, mai exact în principalul parc din Slobozia. În apropierea sa, se află monumentul închinat eroilor căzuți în război. Culoarea edificiului este albă, iar pe frontispiciul fațadei se află un mozaic cu icoana Înălțării Domnului, hramul catedralei. În partea de apus, se află clopotnița, bine proporționată ca dimensiuni cu catedrala, de unde se poate înainta spre absida altarului pe o frumoasă alee, mărginită cu fântâni arteziene.
Esplanada lăcașului este generoasă, aici fiind punctul final al procesiunilor anuale organizate de Episcopia Sloboziei și Călărașilor cu moaște ale sfinților. Pe lângă sfintele moaște, primite cu ocazia sfințirii, catedrala și-a îmbogățit relicvarul, aflat în partea dreaptă de la intrare, cu părticele din moaștele sfinților Emilian și Dasie din Durostor, precum și ale sfântului ierarh martir Teodosie al II-lea, mitropolitul Moldovei, de la Mânăstirea Brazi. Pictura, realizată în stil neobizantin românesc de către domnul pictor Mihail Fordea, este încă în lucru. Policandrul, precum și obiectele de cult au fost realizate pe comandă în Grecia. Serviciul religios se săvârșește duminical în catedrală, iar în cursul săptămânii în paraclisul aflat la demisol.Aflată într-un cadru natural potrivit, cea mai mare catedrală a Bărăganului poate fi vizitată zilnic, ea fiind vizibilă de pe drumul european E 85, în dreptul municipiului Slobozia. Alături de Mânăstirea Slobozia, ea a devenit un simbol al orașului.
Fig3.7 Catedrala Slobozia Sursa: www.obiectiv.net
3.2.3. Edificiile culturale
Muzeul Județean Ialomița (Slobozia)
Muzeul Județean Ialomița deține un valoros patrimoniu arheologic, dobândit în urma cercetărilor sistematice, sau a descoperirilor întâmplătoare. Colecția de arheologie este constituită din obiecte ce aparțin unor perioade istorice diferite, începând din neolitic (mil. V a. Chr.) ș i până în plină epocă medievală (sec.XV-XVIII).
Această colecție cuprinde, de asemenea, cea mai veche mărturie de faună preistorică documentată pe teritoriul ialomițean, și anume fragmente de Mammuthus primigenius (300 000 ani), descoperite Piscul Crăsani și Fetești-Vlașca. De asemenea, colecția cuprinde și câteva exemplare de amoniți (moluste cefalopode, ce au apărut acum aprox. 400 milioane ani, în Devonian, și au dispărut acum 65 milioane ani, la sfârșitul Cretacicului, odată cu dinozaurii), prelevați de actualul director al muzeului, arheolog Florin Vlad, din rezervația fosiliferă Hârșova, jud. Constanta.
Cea mai mare parte dintre obiectele aparținând acestei colecții sunt expuse astăzi la Muzeul Județean în cadrul expoziției tematice „Evoluția comunităților umane în bazinul lalomiței, Omul și Râul”.
Artefactele ce aparțin culturilor neo-eneolitice (mil. V-IV a Chr.), oferă prilejul cunoașterii creației materiale și spirituale a comunităților umane sedentare, legate organic de marile centre de civilizație din Peninsula Balcanică și Orientul Apropiat.Din epoca metalelor cită m în mod deosebit depozitul de bronzuri de la Dridu-Metereze (Hallstatt sec. X-IX a. Chr.). Prin numărul mare de piese (352) și diversitatea lor (seceri, vârfuri de lance, topoare, obiecte de podoabă, de harnașament) se încadrează în categoria marilor valori antice descoperite în Romania.
Reprezentative pentru cultura și civilizația geto-dacică din câmpie, sunt colecțiile de obiecte des-coperite în davae-le din apropierea unor cursuri de apă (Ialomița, Borcea). Printre aceste valori amintim – rhyton din lut și vatra cu decor solar de la Piscul Crăsani, olăria lucrată cu mâna și la roată de la Stelnica-Grădiștea Mare sau Popina-Bordușani.
Fig3.8 Muzeul Județean Ialomița Sursa: rador.ro
Muzeul National al Agriculturii este singurul muzeu de acest fel din Romania si se află in Slobozia, fiind deschis in martie 1996. Muzeul este amplasat intr-un parc dendrologic, cu o suprafata totala de 17.000 de metri patrati. Muzeul are in patrimoniu mai multe anexe in aer liber, printre care ferma model Perieti, moara cu pietre pentru macinat grau si porumb “Korona” din judetul Brasov, o moara taraneasca in judetul Hunedoara si Biserica de lemn “Sfantul Nicolae”, pe care o puteti vedea chiar in curtea muzeului. Biserica este atestata documentar la 1737, fiind mutata in parcul Muzeului Agriculturii in septembrie 2000. Este inscrisa pe lista monumentelor istorice.
La Muzeul National al Agriculturii turistii au ocazia sa afle cate ceva din insoria agriculturii, antropologia agrara si arheologia industrial specifica intregii tari.
Fig 3.9 Muzeul National al Agriculturii Sursa: calificativ.ro
Ansamblul conacului Bolomey
Construit în anul 1898 de familia Ghetu, a fost vândut în 1932 lui Constantin Bolomey, a cărui moșie cuprindea conacul, o biserică de mici dimensiuni, zonă de pădure, parc dentrologic, livadă, orezărie, crescătorie de animale, cărămidărie, teren agricol. Clădirea este masivă, de cărămidă, cu formă în plan apropiată de pătrat, care prezintă două decroseuri la fațada principla și cea posterioară Conacul a fost inclus în Programul de restaurări al Ministerului Culturii în anul 1997. S-au început lucrările de restaurare, iar funcția propusă îi va conferi protecția, conservarea și punerea în valoare prin introducerea în circuitul cultural Conacul a fost inclus în Programul de restaurări al Ministerului
Fig3.10 Conacul Bolomey Sursa: ro.wikipedia.org
Casa memoriala "Ionel Perlea" ( Slobozia)
Construită la sfârșitul secolului XIX de Victor Perlea, tatăl muzicianului Ionel Perlea (1900-1970).
Funcția actuală este de Casă memorială, în administrația Centrului Cultural UNESCO “Ionel Perlea” – Ialomița.
Fundația este de cărămidă, zidăria de cărămidă, învelitoare de tablă,10 încăperi,unde funcționează o expoziție permanentă, cu obiecte care au aparținut marelui muzician.A funcționat drept depozit de îngrășăminte, depozit de zarzavaturi, postă. La 21 noiembrie 1983 a intrat în circuitul expozițional, iar în perioada 1996-1997 a fost restaurată de Muzeul Județean Ialomița. Colecția muzeului cuprinde aproximativ 800 documente referitoare la istoria muzicii printre care: mobilier, instrumente muzicale, scrisori, discuri, publicații, partituri, fotografii.
În anul 1969, dirijorul și compozitorul Ionel Perlea, care locuia la New York,SUA, și-a vizitat locurile copilăriei, în urma turneului pe care l-a întreprins în România.
Fig 3.11 Casa memoriala "Ionel Perlea" Sursa: casememoriale.ro
Casa de Cultură ( Amara)
Cu tradiții de peste un secol, căminele culturale sunt instituții care funcționează în centrele de comună și care sunt investite legal cu rolul de a coordona viața culturală din spațiul rural. De-a lungul timpului, ele s-au afirmat ca așezăminte de sine stătătoare, menite să ducă la îndeplinire ,, programul culturii poporului'', mobilizând ,,forțele satului'' și pe ,, intelectualii originari din localitate, dar așezați în alte părți''. Căminul cultural din Amara, devenit ulterior ,,Casa de cultura'' și-a dovedit de foarte multe ori importanța și rolul pe care îl are în viața comunității (a găzduit numeroase spectacole, serbări școlare, întâlniri ale cetățenilor cu autoritățile).
Construtia a fost realizata în jurul anului 1976 pentru ca mai apoi în iunie 2007 sa primeasca numele de ,, Jan Căciulă" , numita dupa un fost dascal foarte apreciat, care s-a implicat foarte mult în viața socio- culturală a comunității.
In concluzie in ceea ce privește patrimoniul antropic al județului Ialomița, acesta este unu destul de diversificat , cu elemente istorice si culturale cu o însemnătate deosebita , acestea fac obiectul unor atracții demne de vizitat pentru orice persoana care are ocazia sa petreaca timpul in zona. De asemenea se regăsesc si un număr mare de edificii religioase cu o istorie deosebit de bogata.
Edificiile antropice deșii se regăsesc in număr mare in proximitatea stațiunii Amara marea majoritate necesita lucrările de reabilitare deoarece multe dintre prezintă stadii diferite de degradare fizica.
Capitolul 4. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
4.1. Baza de cazare
Statiunea Amara dispune de un numar de 2507 locuri de cazare, aceastea au cea mai mare pondere in cadrul hotelurilor, acestea cumuland un numar total de 1894 de locuri de cazare in regim hotelier, urmate de campinguri si casute turistice cu un numar de 342 respectiv 105 locuri iar cea mai mica pondere a locurilor de cazare fiind regasita in cadrul motelurilor si a vilelor turistice cu un numar de 28 respectiv 48 locuri de cazare.
Tabel 4.1 Numar locuri cazare pe strucuri de primire
Sursa: http://statistici.insse.ro
Evolutia numarului locurilor de cazare din statiunea Amara, dupa cum putem observa comparativ cu anul 2000 constatam un trend descendent cu un minim inregistrat in 2008 cauzat de perioada de recesiune economica. In 2016 numarul locurilor de cazare ramane oarecum constant fata de 2012 ceea ce o anumita stabilitate din punct de vedere al industriei turistice.
Deasemenea se inregistreaza o crestere constanta a locurilor de cazare in unitatile hoteliere pe perioada analizata, fata de anul 2000 cand erau 1665 locuri de cazare in hoteluri in 2016 inregistreaza un numar de 1894 cu o mica scadere fata de 2012.Scaderea cea mai semnificativa au inregistrat-o vilele turistice care in anul 2000 aveau o capacitate de 388 de locuri au scazut pana la 26 de locuri in 2008 si au ramas constant pana in 2012 iar in 2016 au inregistrat o crestere pana la 48 de locuri.
Fig.4.1 Evolutia numarului locurilor de cazare Sursa: http://statistici.insse.ro
O alta categorie care a inregistrat o scadere considerabila o reprezinta taberele de elevi si prescolari care scad constant in capacitate din anul 2000 de la 500 de locuri pana la 90 de locuri in 2012 , acestea raman la aceeasi valoare si in 2016. Categoriile care inregistreaza cresteri sunt campingurile si motelurile. Capacitatea de cazare in moteluri este destul de redusa, 28 de locuri. Motelul este o categorie de cazare relativ noua in statiune, primul si singurul motel din statiune fiind deschis in 2007. Campingurile au o capacitate destul de mare care se ridica la 342 de locuri
Locurile de cazare sunt grupate în principal în cele trei mari hoteluri: Ialomița, Lebãda, și Parc, cu baze de tratament ce asigurã executarea procedurilor de nãmolterapie, hidroterapie, fizioterapie și gimnasticã medicalã și numeroase alte unitãți de cazare dotatecu sãli de mese.
Hotel Lebãda, categoria douã stele, cu o capacitate de cazare de 944 locuri. Gradul de ocupare în funcție de contracte a fost de 30% în 2006 și de 55% în 2007. Acționarii hotelului sunt marile confederații sindicale.
Locurile de cazare sunt repartizate în două corpuri de cazare și dispune de camere single , duble și apartamente. Baza de tratament și spațiul pentru servirea mesei se găsesc tot în incinta complexului. Totodată hotelul dispune de Săli de conferințe, bar, restaurant, bibliotecă, sală de fitness și o plajă situată pe malul lacului Amara.
Fig.4.2. Hotel Lebãda Sursa: ocaziituristice.ro
Hotel Ialomița, categoria trei stele, aflat în proprietatea Ministerului Muncii și Protecției Sociale care beneficiazã de un grad de ocupare superior. A beneficiat de investiții, în special dupã 1998. Hotelul dispune de baza de tratatment moderna, restaurant, plajă , precum și alte dotari ce permit petrecerea plăcuta a timpului.
Baza de tratament este echipată cu aparatură modernă de ultimă generație deservită de personal calificat care asigură desfășurarea în bune condiții a indicațiilor terapeutice recomandate de cei mai buni medici balneologi. Complexul Hotelier Ialomița dispune de spații de cazare generoase (23 camere single, 222 double, 7 apartamente – dotate cu aer conditionat, minibar, telefon, LCD, Wi-fi), restaurant, bar, minimarket, săli de conferință, bază de tratament, plajă proprie, centru SPA, grădina de vară, salon de evenimente, microbuz pentru organizare de excursii.
Restaurantul are o capacitate de 240 locuri, fiind locul ideal pentru o nunta, o aniversare, un eveniment de familie. Pentru cei prezenti la tratament este o componenta importanta a principiului luptei impotriva imbatranirii, propunand o bucatatie echilibrata, variata, de calitate, personalizata si stimulanta.
Gradina de vara situata intr-un peisaj mirific, imprejmuita de tei si castani, cu o capacitate de 200 locuri, propune preparate culinare diverse din bucataria , mediteraneana, italiana si romaneasca (specialitatea casei: ciorba de fasole in paine coapta la test si muschi de vita pe piatra incinsa).
Fig4.3 Hotel Ialomița Sursa: panoramio.ro
În imediata vecinătate a hotelului este amenajată o plajă modernă, pe timpul verii aceasta fiind locul ideala de petrecere a timpului liber. Plaja este dotată cu șezlonguri și umbrelute și dispune totodată și de o terasă.
Hotel Parc, categoria trei stele, societate cu capital integral privat are o capacitate de 210 locuri, repartizate în camere în regim single și double. Este un hotel renovat în proporție de 100%. Hotelul are atât contracte cu agenții de turism, participând insã și la licitații cu Casa de Pensii, în lipsa educației pentru sãnãtate a tineretului, pensionarii fiind segmentul principal cãruia se adreseazã. Proporția turiștilor sosiți pentru tratament este de 60%, restul fiind pentru odihnã. Acesta dispune de o baza de tratament modernă, plajă naturistă (Plaja Mircești), un restaurant și o terasă.
La un cost suplimentar, Hotelul Parc oferă oaspeților gimnastică terapeutică, terapie cu nămol, tratamente cu ultrasunete, masaje și băi galvanice și minerale.
Camerele Hotelului Parc sunt spațioase și au un balcon cu vedere la parc și la lac. De asemenea, sunt oferite aer condiționat, o baie privată și TV. Accesul Wi-Fi este disponibil gratuit.
Restaurantul hotelului are un meniu diversificat atat cu mâncăruri românești cat și internaționale. Proprietatea are o grădină cu o terasă, mobilier de exterior, loc de joacă pentru copii și facilități de grătar. Hotelul oferă parcare privată gratuită.
Fig4.4 Hotel Parc Sursa: viaromania.eu
Hotelul Heaven este clasificat cu doua stele de confor , acesta are o terasă la soare și vedere la lac, iar oaspeții pot savura băuturi la bar. Proprietatea asigură parcare privată gratuită.
Unele camere au terasă sau balcon. Hotelul dispune de camere: triple, duble, single. Pentru un plus de confort, aveți la dispoziție articole de toaletă gratuite și un uscător de păr. Hotelul Heaven oferă acces gratuit la internet WiFi în întreaga proprietate. Există TV cu ecran plat cu canale prin cablu.
Această proprietate este de asemenea bine cotată pentru locația sa excelentă în Amara. Clienții i-au acordat un scor mai mare decât altor proprietăți din zonă.
Această proprietate este de asemenea cotată pentru cel mai bun raport calitate/preț în Amara, clienții primesc mai mult pentru banii lor comparativ cu alte proprietăți din acest oraș.
Fig4.5 Hotelul Heaven Sursa: simonel.ro
Hotelul Dana clasificat la patru stele are la dispozitie 78 de locuri dispuse în 38 de camere.Hotelul Dana este înconjurat de un parc și este situat la 50 de metri de propria plajă de pe malul Lacului Amara. Unitatea pune la dispoziție cadă cu hidromasaj, o sală de gimnastică și camere dotate cu aer condiționat și TV LCD.
Toate spațiile de cazare de la Dana sunt au decor călduros, cu perdele roșii și pereți vopsiți în galbeni. Acestea includ o zonă de relaxare și sunt dotate cu un minibar. Baia din fiecare cameră are dotările obișnuite și un uscător de păr.
Restaurantul servește zilnic mâncăruri internaționale și regionale. Barul învecinat oferă băuturi reci și gustări pe terasă.
Fig 4.6 Hotelul Dana Sursa: turistiinfo.ro
Vila Irina , în care funcționeză Centrul de pregătire profesională și Recuperare a Cadrelor de Penitenciar. Construcția aparține statului și se află în administrarea Ministerului Justiției prin Administrația Națională a Penitenciarelor. Acest Centru funcționează în regim de cămin de garnizoană, având activitate permenentă și nu intră în rândul categoriilor hoteliere, neavând un număr de stele. În cadrul acesteia au loc sesiuni de pregătire și formare profesională a cadrelor din sistemul penitenciar și al altor instituții aparținând Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Unitatea dispune de 56 locuri de cazare în cadrul a 23 camere și 5 apartamente dotate fiecare cu 2 paturi, fotoliu pat, televizor, telefon, frigider, aer condiționat, grup sanitar cu duș.
Deasemenea vila dispune de sală de mese cu capacitate de 65 de locuri, o sală de ședințe cu capacitate de 65 locuri si un spatiu pentru petrecerea timpului liber, dotat cu billiard si jocuri de masă.
Centrul de trataent dispune de următoarele dotări: sală de recuperare fizică, dotată cu aparatură complexă și specializată, bază modernă de tratament cu cabinet de: fizioterapie – electroterapie, magnetodiaflux, microunde, ultrasunete hidroterapie – băi galvanice, hidromasaj , aună cu 4 locuri
Motel Diamant este situat la 50 de m în apropiere de lacul Amara. Clasificat la 3 stele, are o capacitate de 11 camere, dintre care 4 camere cu pat matrimonial, 5 camere duble și 3 apartamente, toate fiind dotate cu TV, aer condiționat, cablu și telefon. Motelul mai dispune și de un restaurant cu 60 de locuri, parcare gratuită și păzită și o stație distribuție carburanți.
Motelul dispune și de un restaurant cu 60 de locuri, ce oferă o gamă diversificată de mâncăruri tradiționale . Totodată restaurantul este locația potrivită pentru organizarea de mese festive, nunți, petreceri ocazionate de diverse evenimente. Motelul Diamant oferă parcare gratuită și păzită , stație de alimentare GPL.
Fig4.7 Motel Diamant Sursa: www.etur.ro
Vila "Eclipsa" este situată pe malul lacului Amara, într-un feeric peisaj natural. Vila, aparținând categoriei de clasificare trei stele, are o capacitate de cazare de 11 camere ,dotate cu mobilier modern, structurate in: 2 apartamente, 4 garsoniere,5 camere. Apartamentele sunt dotate cu baie proprie ,jacuzzi, pat dublu și televizor. Vila are la dispozitie turistilor :sala de mese , piscina , teren de tenis,loc de joaca pentru copii, saună, sală de fitness. Vila dispune și de un teren modern de tenis disponibil pentru turistii dornici de miscare.
Popasul Perla dispune de 60 de locuri de cazare în regim de căsuțe care este deschis NON – STOP, pe toată perioada anului. Popasul Perla pune la dispoziție clienților săi căsuțe cu pat dublu și căsuțe cu 2 paturi, ambele tipuri de căsuțe beneficiind de baie proprie, bucătărie și TV și zonă de campare cort sau rulotă.
4.2. Baza de alimentație publică
In cadrul statiunii Amara intalnim un caracter integrat al serviciilor de cazare , masa si tratament. Tate hotelurile dispun de propriile restaurante cu sali de mese care au capacita de primire suficiente pentru a satisface nevoile turistilor cazati in locatia respectiva. Chiar si motelul si vilele dispun de serviici de alimentatie publica.
In cadrul statiunii amara funtioneaza un numar de 9 restaurante:
Restaurant Clasic Ialomița: Str Lacului, nr1
Restaurant Parc Adresa: Str Ana Ipătescu nr.1
Bufet Bar Perla
Restaurant Clasic Diamant: DN 2C, Sos, Slobozia
Bar de zi Lebăda
Restaurant Eclipsa: Str. Ana Ipătescu nr. 1
Pizza Spot: Alexandru Ioan Cuza, bloc B, scara A, parter
Restaurant Heaven: Strada Lacului, nr. 33A
RESTAURANT EVERGREEN EVENTS: Strada Libertății, nr.1
Tinand cont ca majoritatea spatiilor de alimentatie publica sunt in cadrul unitatilor de cazare , unitatile de sine statatoare sunt in numar foarte mic. Motiv pentru care turistii nu dispun de o prea mare varietate de optiuni in ceea ce priveste locul unde pot lua masa.
4.3. Baza de agrement
Centrul de Agrement Amara-Pavilioane
Este situat pe malul lacului Amara într-un cadru natural deosebit,pădure de salcâm, plantație de foioase și livadă de nuci.
Centrul dispune de 120 locuri de cazare pe serie,din care 60 sunt permanente, în camere cu 2-3-4 paturi ,grup sanitar și dușuri comune. Dispune de bucătărie modernă și sală de mese de 130 locuri/serie,încălzire centrală proprie și apă caldă non-stop,baze sportive complexe: teren de handbal, volei, tenis de câmp, tenis de masă, ștrand împrejmuit, poligon automodele, trasee pentru alergare pe teren variat.
Complexul de agrement PERLA , acesta include și zona de camping, se află situat imediat la intrarea în stațiunea balneoclimaterică Amara la cca. 300 m, pe DN 2C și este alcătuit din plaja și zona verde de agrement, locuri de joacă pentru copii, cu ieșire directă către lacul Amara pe latura de Nord și Est și către lacul de agrement pe latura de Sud; lacul de agrement destinat plimbărilor cu hidrobicicleta; zona de parcare; restaurantul și campingul aflate pe latura de Vest către drumul național 2C.
Parcul dendrologic Amara este cel mai mare parc de acest fel din sud-estul Romaniei si ocupa un spatiu de 64 hectare dispune de un potential turistic apreciabil si completeaza oferta turistica balneara din statiunea Amara. Parcul dendrologic poate fi considerat un adevarat rai de verdeata. Turisti se pot bucura peisajul format din nenumaratele specii de pomi si arbusti, plantati de-o parte si de alta a aleilor.Deasemenea parcul reprezinta un loc unde turisti se pot plimba, alerga sau, pur si simplu sa admirae privelistea.
Din punct de vedere al infrastructurii turistice, statiunea Amara dispune de o capacitate considerabila de spatii cazare, baza hoteliera reprezinta principal forma de primire in statiune, avand la dispozitie un numar mare de locuri de cazare.
Chiar daca acestea sunt in stare de folosinta majoritatea hotelurilor au nevoie de modernizari ale spatiilor de cazare si a bazei de tratament, baza de tratament prezinta o imbatranire atat tehnica cat si morala.
In ceea ce priveste spatiile de alimentatie publica . in afara celor care funtioneaza in cadrul edificiilor cu rol de cazare , cele de sine statatoare sunt in numar extreme de mic, fiind necesare investitii in acest sector. Deasemenea spatiile de agrement sunt in numar redus, iar optiunile de petrecere a timpului liber fiind limitate pentru turistii care aleg sa petreaca timpul in statiune.
Capitolul 5. CIRCULAȚIA TURISTICĂ
5.1. Numărul turiștilor
După cum putem observa in figura 1 , sosirile turiștilor, au înregistrat cel mai mare număr in anul 2007 cu 26958, urmând ca anul 2008 sa înregistreze un număr cu aproximativ 5000 persoane mai puțin decât anul 2009 si anume 24008. De asemenea, putem observa ca anul 2016 a înregistrat cel mai mic număr de turiști sosiți la Amara, urmând ca anul 2010 sa se claseze imediat după 2016. Se observa un trend descendent al sosirilor de turiști din anul 2007 pana in prezent.
Fig.5.1 Sosiri turiști 2006-2016 Sursa: http://statistici.insse.ro
5.2. Numărul înnoptărilor
In ceea ce privește numărul înnoptărilor, se observa ca cea mai mare pondere a fost in anul 2007, urmând ca 2008 sa se apropie cu pași repezi de acesta. Din păcate pentru anul 2016,s-a înregistrat si aici cel mai mic număr de înnoptări, urmând după acesta anul 2014. Se constata un număr destul de constant al numărului înnoptărilor pe perioada 2010-2016 cu mici fluctuații de la an la an , anul 2016 a înregistrat cel mai mic număr de înnoptări din perioada analizata de zece ani cu aproximativ jumătate comparativ cu anul 2007 care a înregistrat cel mai mare număr al înnoptărilor.
Fig.5.2 Total înnoptări 2006-2016 Sursa: http://statistici.insse.ro
5.3. Durata medie a sejurului
Durata medie a sejurului a înregistrat cele mai multe zile petrecute la Amara in anul 2006, urmând imediat după el anul 2009. Putem observa ca din anul 2006 pana in anul 2009, s-au produs schimbări in scădere, dar si in creștere, urmând ca din anul 2010 pana in anul 2013 sa se mențină intr-o oarecare măsura. Anul 2014 a înregistrat un număr mai mic de zile petrecute in stațiunea turistica Amara 8,6 zile urmat in anii următori de o creștere la 9,03 in 2015 respectiv 9,33 in 2016. Cauza scăderii înregistrate cu anul 2010 este reprezentata in parte de scăderea numărului de zile pe care turiști il petrec pentru tratament in stațiune , dar si datorita apariției unui nou trend reprezentat de turismul de week-end si turismul de eveniment care in ultimii ani au înregistrat un trend ascendent.
Tabel nr. 5.1 Durata medie a sejurului
Sursa: Prelucrare date statistice insse 2017
5.4 Densitatea circulației turistice
Densitatea circulației in Amara este de 202,7% , aceasta valoare ne arata un număr dublu de turiști raportat la populația orașului . De aici reiese ca turismul in Amara joaca un rol important in economia locala, chiar daca cererea este in scădere in ultimii ani , se înregistrează un număr de turiști destul de important.
Tabel nr. 5.2 Densitatea circulației turistice
Sursa: Prelucrare date statistice insse 2017
Analizând datele statistice la nivelul orașului Amara , in ciuda faptului ca sectorul turismul înregistrează un trend descendent, acesta reprezintă in continuare un punct importat pentru dezvoltarea orașului.
Turismul reprezentând o ramura de baza in economia orașului,care aduce venituri importante la bugetul local. De aceea bunul mers al activităților din domeniul turistic este vital pentru orașul Amara si economia acestuia. Pentru redresarea turismului in stațiune sunt necesare investiții in infrastructura si promovarea pe scara larga a stațiunii.
Capitolul 6. POSIBILITĂȚI ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN
STAȚIUNEA AMARA
6.1. Factori restrictivi care obstrucționează dezvoltarea turismului
Factorii restrictivi care afectează dezvoltarea stațiunii Amara sunt reprezentați in principal de lipsa investițiilor in infrastructura turistica , acest lucru duce la o îmbătrânire a infrastructurii existente in stațiune. Stadiul de degradare al unităților de cazare reprezintă un mare inconvenient pentru susținerea turismului in stațiune.
Lipsa de noi investiții in infrastructura turistica in stațiune duce la o scădere a atractivității acesteia, majoritatea turiștilor tind sa se îndrepte spre locații unde oferta este diversificata si unde întâlnesc un grad de confort mai ridicat. Aceasta deficienta trebuie remediata cat mai repede in vederea unei redresări a pieței turistice din stațiune. Infrastructura turistica si a serviciilor fiind cele mai importante elemente pentru atragerea turiștilor.
Cu o cerere turistica in scădere pe perioada ultimilor șapte ani Amara se confrunta cu un interes scăzuta a investitorilor , aceștia nu sunt atrași sa realizeze proiecte de dezvoltare in zona din pricina fluxului turistic in scădere. Invetitiile private au un rol foarte importat intr-o statiune turistica, creearea de noi obiective turistice, unor spatii de agrement si petrecere a timpului liber pot impulsiona cresterea cererii turistice in statiune.
Un alt inconvenient este reprezentat de dezvoltarea infrastructurii de transport public, singura autostrada care face legătura cu Slobozia respectiv Amara este autostrada A1 care este facila doar turiștilor care vin din partea de sud si de sud-est a tarii prin, din celelalte puncte cardinale ale tarii accesul se face pe drumuri naționale si județene care măresc simțitor timpul petrecut pana la destinația turistica.
Amara reprezint o destinație din ce in ce mai puțin căutată datorita unei largi game de oferte turistice balneare la nivel național , multe dintre stațiunile balneare au modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cura si complexe sanatoriale moderne, in care serviciile de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleași clădiri, așa cum se practica in stațiunile balneoclimaterice de interes național cum sunt: Băile Herculane, Băile Felix, Sovata, Băile Tușnad, Covasna, Călimănești-Căciulata, Mangalia, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Eforie, Olănești, Buziaș. In bazele de tratament moderne au fost create condiții optime a utilizării pe larg a factorilor naturali de cura, pe baze științifice. Alături de procedurile naturale sau fizioterapie se utilizează si o larga paleta de proceduri terapeutice care folosesc factori fizici. Bazele de tratament dispun astfel de compartimente specializate dotate cu aparatura si instalații moderne, au fost create condiții optime a utilizării pe larg a factorilor naturali de cura, pe baze științifice. Alături de procedurile naturale sau fizioterapie se utilizează si o larga paleta de proceduri terapeutice care folosesc factori fizici. Bazele de tratament dispun astfel de compartimente specializate dotate cu aparatura si instalații moderne.
Promovarea statiunii este un element care poate fii inmbunatatit in prezent nu sunt efectuate campanii de promovare care ar putea atrage noi turisti spre statiune. Acest lucru poate reprezenta un prim pas spre redresarea turismului in Amara, prin crearea unor campanii publicitare atat in mass-media cat si online prin social media, bloguri si forumuri , dar si prin participarea la targurile de turism organizate la nivel national.
6.2. Analiza S.W.O.T.
6.3. Soluții și propuneri pentru dezvoltarea turismului în arealul de studiu
Pentru repozitionarea ofertei turismului balnear din Amara, este necesara depasirea urmatoarelor aspecte problematice, comune majoritatii statiunilor balneoclimaterice: dependenta excesiva a statiunilor balneare, de piata interna; oferta limitata a unitatilor cu un grad de confor ridicat, solicitate de catre turistii straini; dependenta de sistemul biletelor de tratament subventionate, ceea ce face din activitatea de turism balnear o afacere putin rentabila; gradul avansat de uzura specific majoritatii spatiilor de cazare si tratament.
Dezvoltarea deficitara sau chiar absenta infrastructurii si facilitatilor de petrecere a timpului liber adecvate categoriilor sociale beneficiare ale serviciilor de turism din Amara este unul dintre elementele care scad interesul consumatorilor fata de stațiune, fiind necesara crearea de locuri special amenajate de promenadă și agrement.
Diversificarea ofertei de servicii turistice, in sensul orientării si catre un turism de agrement si introducerii unor metode de tratament alternative de tipul curelor antistress, relaxare, spa. Sprijinirea infiintarii unor unitati de cazare si tratament cu standarde ridicate, in scopul atragerii unor segmente de clienți cu venituri si așteptări ridicate, inclusiv turiști străini.
Crearea de noi atractii turistice care pot atrage noi segmente de turisti, cum ar fi centrele spa care sunt din ce in ce mai cautate de turistii dornici de relaxare.
Diversificarea ofertei de servicii de alimentație publica si comerț din stațiune reprezintă un segment important pentru dezvoltarea stațiunii. In prezent activeaza un număr foarte mic de unitati de alimentație publica de sine statatoare cele mai multe fiind in cadrul unitarilor de cazare. De aceea turiștii sunt constarsi sa ia masa in mare parte doar in cadrul unitarilor de cazare care dispun si de servicii de alimentație.
Amenajarea spatiilor verzi poate aduce un plus de valoare statiunii ,amenajarea acestora trebuie sa respecte metodele, principiile si tehnologiile adecvate pentru promovarea unui mediu ambient favorabil, de armonizare a spatiilor libere si plantate cu cele construite, in vederea realizării unei ambiante favorabile desfasurarii activităților de vacanta a turiștilor in stațiunea si a menținerii echilibrului ecologic. Spatiile verzi sunt un atribut al dezvoltării moderne in teritoriu a localităților, cu atât mai mult al celor cu funcție turistica, oferind posibilitatea organizării spațiului in condiții sanitar-igienice favorabile desfasurarii unor acțiuni social-culturale si sportive. Zonele verzi contribuie la ameliorarea mediului de viața, la combaterea poluării, la conservarea resurselor de apa si la combaterea eroziunii solului. Ele sunt proiectate după criterii privind climatul, topografia, direcția vanturilor dominante, sursele de poluare atmosferica si densitatea clădirilor înalte.
Promovarea este un punct cheie, esențial pentru popularizarea stațiunii, aceasta se poate realiza atât in spațiul online cat si in mass media. Spațiul online reprezintă un domeniu in creștere prin care se poate atrage atenția asupra stațiunii si a beneficiilor terapeutice. De asemenea si prin crearea de pachete turistice atractive , elaborarea de circuite turistice in zona si prin colaborarea cu un număr mare de agenții de turism care vor promova la rândul lor stațiunea.
In concluzie cu o orientare spre dezvoltare a turismului susținuta atât te instituțiile publice cat si de organisme private se poate conduce către o redresare a stațiunii prin modernizarea infrastructurii si prin crearea unor noi atracții turistice. Se pot aduce noi elemente care sa sporească valoarea turistica a spațiului si in acest fel sa redreseze declinul care este înregistrat pana in prezent prin scăderea numărului turiștilor si implicit a ponderii turistice in stațiune .
Amara are la dispoziție un potențial natural impresionant care printr-o exploatare corespunzătoare a resurselor si prin valorificarea patrimoniului cultural, stațiunea Amara deține premisele unei dezvoltări considerabile. Potențialul natural este elementul care poate propulsa stațiunea pe piața turistica naționala.
Bibliografie
1.Dorina Sandu, 2004, Slobozia, Monografia localității Amara – jud. Ialomița
2.Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2001
3.Cândea Melinda, Florina Bran, Cimpoieru Irina , „Organizarea, amejarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic”, Editura Universitară, București, 2006;
4.Glăvan V. , “Amenajarea turistică a teritoriului “ , Ed. Eden, București, 1996
5.P. Baron, O. Snak, N.Neacșu, Economia turismului, Editura Expert, București, 2001
6.V. Glăvan, Geografia turismului în România, Editura Institutului EDEN, București
7.http://www.scribd.com
8.http://www.mdrl.ro
9.http://www.skytrip.ro
10.http://www.informatiipublice.ro
11.http://www.scritube.com
12.http://w.w.w.amara.ro
13.http://www.cniptamara.ro
14.http://www.insse.ro
15.http://www.primaria-amara.ro
16. http://www.adevarul.ro
17. http://www.etur.ro
18. http://www.turistiinfo.ro
19. http://www.viaromania.eu
20. http://www.sf-esc.ro
21. http://www.google.ro/maps
22. http://ro.wikipedia.org
23. http://www.obiectiv.net
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Tema lucrări o constituire stațiunea balneara Amara si analiza elementelor care definesc stațiunea din punct de vedere turistic . Stațiunea Amara… [307452] (ID: 307452)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.