Temă la disciplina [303546]

Temă la disciplina

Exploatarea și Managementul Resurselor Minerale

Introducere

SCOPUL GENERAL: CALCULUL RESURSELOR si/sau REZERVELOR DE CARBUNI

1. Definitii:

Scopul si finalitatea cercetarilor geologice (prospectiuni si/sau explorari) pentru carbuni este sa permita o cat mai buna cunoastere a [anonimizat]/sau rezerve de carbuni.

Inainte de a aborda metodele de calcul al resurselor/rezervelor de carbuni se impune precizarea unor termeni in sensul celor cuprinse in:

Resursa minerala* (RM) [anonimizat] –sociala.

[anonimizat] (ZC).

[anonimizat], se numeste rezerva (RZ) (sau resursa exploatabila).

2. Calculul rezervelor de carbuni

Finalitatea lucrarilor de prospectiune si/sau explorare o [anonimizat]-[anonimizat]/ rezervelor  acestora.

Pentru calculul resurselor si/[anonimizat], sunt necesare o [anonimizat]-am indeplinit in cadrul lucrarii:

[anonimizat]. necesare pentru  identificarea si sinonimizarea stratelor de carbuni in sectiuni geologice longitudinale si transversale

construirea hartilor cu izobate

construirea hartilor cu izopahite

Evaluarea resurselor minerale si/sau a rezervelor se realizeaza prin interpretarea rezultatelor lucrarilor de cercetare geologica (recunoastere, prospectiune si explorare generala si de detaliu), [anonimizat].

Resursele/[anonimizat], pe grupe si categorii. [anonimizat], grosimea totala a acestor intercalatii se stabileste prin norme interne ale ANRM (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale).

Metodele de calcul al rezervelor depind de mai multi factori: [anonimizat]. Astfel, pentru zacamintele simple se aplica metoda mediei aritmetice.

Desi rapida aceasta metoda prezinta dezavantaje in cazul stratelor groase care se vor exploata in mai multe felii si nu se poate aplica cand zacamantul prezinta complicatii structurale ori morfologice.

[anonimizat]: [anonimizat], o metoda buna pentru strate orizontale sau slab inclinate este cea a izoliniilor de egala grosime.

[anonimizat].

Metoda blocurilor geologice, o varianta a [anonimizat] a vedea si modul de distributie in spatiu a [anonimizat]l se imparte conventional in blocuri  care  prezinta grosimi cat mai echilibrate. Calculul se face pe fiecare bloc in parte, iar in final se insumeaza volumul/rezerva pentru toate blocurile geologice.

Descrierea amplasamentului

TOPOGRAFIE

In zona de interes au fost construite 9 sectiuni geologice, obtinute la intersectia planului longitudinal ( 4 sectiuni orientate EV) si transversal (5 sectiuni orientate NS) cu suprafata studiata. Pe baza coordonatelor acestora, s-a putut determina un maxim si un minim al altitudinilor intalnite.

Astfel:

Altitudinea maxima 385.774 m

Altitudinea minima 127.327 m

GEOLOGIE

Formatiunile geologice reprezentate pe foaia Baia de Arama sunt contituite din roci metamorfice, din depozite sedimentare si din roci magmatice. Ele se repartizeaza: domeniul getic, domeniu danubian, parautohtonului de Severin si depresiunilor post-tectonice.

Domeniul getic cuprinde formatiuni metamorfice si sedimentare care s-au format intr-un spatiu situat la interioriul arcului carpatic (in partea de nord si de vest). Sisturile cristaline sunt strabatute de granitoide si roci banatitice.

Domeniul danubian cuprinde formatiuni metamorfice strabatute de masive eruptive si foratiuni sedimentare formate pe un teritoriu situat la exteriorul catenei, la sud si est de cele ale domeniului getic.

Intre aceste doua domenii de sedimentare a functionat in timpul Mezozoicului o intrafosa in care s-au format depozite cu caracter predominant de flis, intrafosa de Severin.

In situatia actuala domeniul dabunian are o pozitie tectonica autohtona, constituind o imensa fereastra care cuprinde masivele: Almajului, muntii Cernei si o parte din podisul Mehedinti.

Formatiunile geologice apartinand domeniului getic inconjoara unitatea danubiana, pe care o acopera partial sub forma unor mari petece cunoscute in muntii Godeanul si Tancul, in podisul Mehedinti si pe povarnisul de est al acestuia, reprezentand resturile panzei getice.

Formatiunile intrafosei de Severin se gasesc in pozitie parautohtona intre petecele panzei getice din Mehedinti si autohtonul danubian.

Pe aceasta structura majora s-au instalat dupa ultimile miscari cretacice, o serie de depresiuni si grabene, in care se pastreaza formatiuni post-tectonice neozoice.

HIDROGEOLOGIE

Zona Baia de Arama

Corpul ROJI02 Cloșani – Baia de Aramă – Podișul Mehedinți

Corpul de ape subterane Cloșani – Baia de Aramă din Podișul Mehedinți este de tip carstic-fisural, fiind acumulat în călcare, marnocalcare, gresii și conglomerate, de vârstă jurasic-cretacică, ale Autohtonului Danubian și ale Pânzei de Severin.

Depozitele jurasic-cretacice acvifere prezintă continuitate pe sub petecul de cristalin de la N de Baia de Aramă, care aparține Pânzei Getice (Seria de Sebeș – Lotru, de vârstă Precambrian-superioară). Depozitele jurasic-cretacice sunt afectate de două falii cu decroșări importante, ambele orientateV-E: în centru, falia Obârșia Cloșani și, în sud, falia Izverna-PonoareleBaia de Aramă. Depozitele sunt parțial neacoperite, parțial acoperite de sol, de diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (aluviale, fluviale, deluviale, coluviale, eluviale etc.).

Infiltrația eficace este 472,5 – 630 mm/an, gradul de protecție fiind puternic nesatisfăcător. Cantitatea medie anuală de precipitații a fost în perioadă 1961 – 2000 de 900 mm. Descărcările prin izvoare au indicat debite de 32,5 – 254,6 l/s. Acest corp este alimentat din precipitații și din pierderi în subteran ale apelor de suprafața.

Diagramele Piper și Schoeller (fig.4.1.3) sunt executate după datele PROSPECȚIUNI S.A. (Bandrabur et al., 1999). Chimismul apelor este determinat de parageneză minerală specifică calcarelor. Acestea au un chimism foarte asemănător, fiind bicarbonatat calcic-magneziene.

Diagramele Piper si Schoeller effectuate pe baza analizelor chimice ale probelor de apa recoltate de la Calugareni, Brebina si Bluba (Corpul ROJI2)

Caracteristicile corpului de apa subterana

RISCURI NATURALE

Estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si material pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru

SEISMICITATE

Cutremur- miscare vibratoare a scoartei terestre generate de o rupture brutala in aceasta, ce poate duce la victim umane si distrugeri material.

Harta din SR 111000 – 1:93 se poate utiliza pentru aprecieri generale pe baza unui singur parametru – intensitatea.

Pe aceasta harta de intensitati, cifrele intre6 si 9 exprima intensitati pe scara MSK,indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire; indice 1 pentru minimum 50 de ani, respectiv indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatilor respective.

Harta SR 11100-1:93

Pentru amplasamentul situat in zona Baia de Arama, intenstitatea este de 6

PROIECTARE SEISMICA

ag- accelertia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontala a miscarii terenului)

TC- perioadele de control (colt) ale spectrului de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului

Romania- Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag cu IMR=225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 de ani.

valoarea acceleratiei gravitationale, g, se consider 9,81 m/s2 .

Pentru amplasamentul din zona Baia de Arama ag=0.15 g(P100-1/2013)

Conditiile locale de teren sunt descrise simplificat prin valorile perioadei de control (colt) TC a spectrului de raspuns pentru zona amplasamentului considerat. Aceste valori caracterizeaza sintetic compoztia de frecvente a miscarilor seismice. În conditiile seismice si de teren din România, pe baza datelor instrumentale existente, zonarea pentru proiectare a teritoriului în termeni de perioada de control (colt), TC, a spectrului de raspuns.

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns.

Pentru amplasamentul situat in zona Baia de Arama, Tc= 0,7s(P100-1/2013)

ALUNECARI DE TEREN – deplasare a rocilor și/sau a masivelor de pământ care formează versanții unor munți sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroameliorații sau a altor lucrări funciare, ce poate produce victime umane și pagube material.

INUNDATII- acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau in miscare, care, prin marime si durata, poate provoca victim umane si distrugeri material, ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social economice din zona afectata.

In ceea ce priveste riscul natural reprezentat de alunecarile de teren si inundatii din zona in care se gaseste amplasamentul dat, acesta este MEDIU.( L 575/2001)

Prelucrarea datelor

DATE PRIMARE UTILIZATE

Harta zonei investigate ( L-34-XXIX) la scara 1:200000 respectiv 1:50000

Fig 1. Harta 1:20000

Fig 3. Harta 1:50000

2. Am primit un document (xls) cu coordonatele punctelor, in format (xyz), ce definesc suprafata de lucru. Punctele au fost extrase cu TCX Converter din Google Earth.

3.Pentru inceput s-a lucrat in programul QGIS 2.18, in sistemul de proiectie Stereo 70 – 31700 Dealul Piscului 1970.

Datum-ul este informatia necesara pentru a fixa un sistem de coordonate pe un obiect, in cazul nostru Pamantul (Datums and Map Projections – Iliffe & Lott).

Datum-ul defineste originea si orientarea unui sistem de coordonate pentru un obiect de interes dat. (Jane Drummond – Note curs Fundamentele Geomaticii).

Datum-ul reprezinta setul de constante care specifica sistemul de coordonate (Metodologie pentru georeferentierea planselor scanate – Mihai Terente).

Datum-ul reprezinta ansamblul de referinte fata de care se intocmesc sistemele de coordonate (originea, orientarea axelor etc).

Datum-ul geodetic este acel set de informatii care face posibila transpozitia coordonatelor geografice geografice/astronomice de pe suprafata Pamantului in coordonate pe un model adoptat Terrei: sfaera sau elipsoid (Datums and Map Projections – Iliffe & Lott).

Dupa Mugnier un datum geodetic e compus din 9 parametrii (cu alte cuvinte informatia necesara realizarii transpozitiei coordonatelor geografice astronomice de pe Terra pe un model adoptat este compusa din 9 constante/parametrii):

Φo= Latitudinea astronomica a punctului de origine

Λo= Longitudinea astronomica a punctului de origine

ho = Inaltimea elipsoidica a punctului de origine

Ho = altitudinea punctului de origine

αo = azimutul principal al punctului de origine fata de un alt punct

a= semiaxa mare

1/f =turtirea

ξo = deviatia gravitationala in planul meridianului punctului

ηo = deviatia gravitationala a verticalei punctului

In cartografie, geodezie si topografie datum-ul este asociat cu modelul formei 
Pamantului adoptat dar sa nu se confunde datum-ul cu modelele Pamantului 
(sferoid/elipsoid)!

Si sistemul de coordonate al unei proiectii poseda un datum: punctul central, originea sistemului de axe etc. Pe de alta parte datum-ul geodetic include modelul Pamantului adoptat (sferoidul/elipsoidul) deoarece intre parametrii datum-ului se afla semiaxa mare si turtirea, deci semiaxa mica va fi dedusa simplu.

Datum-ul numit Dealul Piscului/System42(conform ANCPI) este noul datum adoptat de Romania in 1973 pe elipsoidul Krasovsky dar cu punct fundamental Observatorul Astronomic Militar din Dealul Piscului: 44° 24' 22.383" N; 26° 06' 44.126" E. Proiectia folosita este planara, oblica, stereografica Hristow (numele bulgarului care a creat-o); datum-ul proiectiei este dat de punctul central al proiectiei 45°N, 25°E, originea sistemului de axe (nordul fals si estul fals) este -500 km pe X si -500 km pe Y.

3.1 Extent- delimitarea suprafetei de lucru a fost realizat cu comanda: Toolbox-polygon from layer extent.

Fig 4. Extent pe harta 1:200000

Pentru a usura lucrul cu suprafata supusa evaluarii, a fost necesara decuparea hartii 1:200000 in functie de extent (raster-extraction-clipper)

Fig 5. Harta 1:200000 decupata in functie de EXTENT

3.2 S-a realizat DEM-ul ( Digital Elevation Model) zonei de interes.

DEM-ul s-a realizat prin modificarea datelor( exemplifiate mai sus) introduse in format de tip vector in format de raster -> Rasterizare

Rasterizarea (sau rasterizarea) este sarcina de a face o imagine descrisă

într-un format vectorial (forme) și de a o transforma într-o imagine raster

(o serie de pixeli, puncte sau linii care, atunci când se întâlnesc pe un afișaj, recreează imaginea )

În timp ce elementele vectoriale folosesc geometrie (puncte, linii și poligoane) pentru a reprezenta lumea reală, datele raster oferă o abordare diferită. Rasterele se constituie dintr-o matrice de pixeli (denumiți și celule), fiecare conținând o valuare ce reprezintă condițiile pentru suprafața acoperită de acea celulă (vezi fig.6_raster).

Fig 6. Raster

Un set de date raster este compus din rânduri (desfășurate pe orizontală) și coloane (desfășurate pe verticală) de pixeli (denumiți și celule). Fiecare pixel reprezintă o regiune geografică și valoarea acelui pixel reprezintă o anumită caracteristică a acelei regiuni.

Fig 7. DEM ( Digital Elevation Model )

Curbele de nivel s-au realizat cu ajutorul valorilor de altitudine a suprafetei topografice determinate de DEM.

Curbele de nivel sunt linii care unesc puncte cu aceeași altitudine.

Ele rezultă din proiectarea pe plan a tuturor punctelor provenite din intersectia suprafetei terestre cu o serie de planuri orizontale, paralele și echidistante.

Fig 8. Curbe de nivel

3.4. De-a lungul Extent-ului s-au trasat 9 sectiuni orientate N-S si E-V. Pentru realizarea acestora am primit un document (xls) cu coordonatele punctelor, in format (xoy).

Fig 9. Puncte sectiuni

S-au trasat astfel sectiunile. Punctele introduse reprezentand extremitatile sectiuniilor.

Fig 10. Sectiuni longitudinale si transversale

4.Document ( .dwg ) cu geologia zonei investigate, reprezentata in AutoCad.

Fig 11. Geologia zonei reprezentata in AutoCad ( Harta 1:50000)

SOFT-uri UTILIZATE

QGIS 2.18

QGIS 2.18 functioneaza ca un software de sistem de informatii (Geographical Information System), permitand utilizatorilor sa analizeze si sa editeze informatii spatiale, pe langa crearea si exportul hartilor grafice.

Acest program functioneaza pe baza de layere vector si raster. Datele vectoriale sunt stocate ca punct, linie sau poligon. QGIS accepta mai multe formate de imagini raster. De asemenea, o alta functie este georeferentierea imaginilor raster.

QGIS suporta fisiere de tip Shapefile, DXF, MapInfo, PostGIS si altele. Acesta se integreaza si cu alte pachete GIS open-source, inclusiv PostGIS, GRASS GIS si MapServer. Plugin-urile scrise in Python sau C++ extind capabilitatile programului QGIS. Ele pot efectua functii de geoprocesare similare cu cele ale uneltelor standard gasite in ArcGIS si pot inter-tranzitiona cu bazele de date SpatiaLite si MySQL.

AutoCAD 2018

AutoCAD (Commercial Computer-Aided Design) este un program dezvoltat si comercializat de catre AutoDesk si a fost lansat in 1982 ca o aplicatie care ruleaza pe micro-computere cu coltroale grafice interne. Acesta este utilizat intr-o gama larga de industrii, cum ar fi de catre arhitecti, manageri de proiect, ingineri, designeri grafici si multi alti profesionisti.

Formatul nativ al fisierului creat de AutoCAD este .dwg, insa acesta poate fi interschimbat cu .dxf pentru interoperabilitatea datelor CAD, in special pentru schimbul de desene 2D.

Microsoft Office 2010 ( Excel, Word)

Microsoft Excel are caracteristicile de baza a unei foi de calcul, folosind o retea de celule aranjate in randuri numerotate cu cifre si in coloane numerotate cu litere, pentru a organiza si a manipula datele, cum ar fi operatii aritmetice.

Contine functii furnizate pentru a rezolva problemele statistice, ingineresti si financiare. Acesta poate afisa date sub forma de grafice liniare, histograme si diagrame cu afisaj 3D limitat. MS Excel permite sectionarea datelor pentru a vizualiza dependenta in functie de anumiti factori pentru diferite perspective.

Microsoft Word este un procesor de text dezvoltat de catre Microsoft. Aceste contine capabilitati rudimentare de publicare si este cel mai utilizat program de procesare a textului de pe piata.

Surfer 13

Surfer este un program de conturare si de cartografiere 3D, care ruleaza pe Microsoft Windows. Acesta proceseaza si converteste datele in harti de tip conturale, vector, imagine, relief sau cu puncte. Cateva dintre instrumentele folosite de catre Surfer sunt de interpolare a datelor prin diferite metode (ex: Kriging) pentru crearea retelelor, evaluarea continuitatii spatiale a datelor cu variograme si compilarea foilor de calcul.

3.3. SECTIUNI GEOLOGICE

Pe baza sectiunilor construite in QGis, cu ajutorul comenzii Terrain Profile s-au putut determina coordonatele acestora si introducerea ulterioara a lor in AutoCad. Astfel s-a putut reprezenta structura geologica a regiunii supusa investigarii.

Sectiunile geologice au rezultat in urma intersectiei planului longitudinal ( 4 sectiuni E-V) respectiv transversal ( 5 sectiuni N-S) cu suprafata evaluata.

Scara la care s-a lucrat a fost exagerata de X100.

Obiectivul lucrului cu sectiunile geologice este reprezentat de delimitarea formatiunilor din Getian.

Fig 12. Sectiune VE1. Sectiune in forma initala

Similar s-au realizat si celelalte 8 sectiuni

Fig 13. Sectiunea VE1. Sectiune in timpul lucrului.

Similar s-au realizat si celelalte 8 sectiuni

Astfel, s-au obitinut in forma finala urmatoarele sectiuni:

Getianul fiind reprezentat pe sectiuni de culoarea mov.

Fig.14. Sectiune VE 1

Fig 15. Sectiune VE 2

Fig 16. Sectiune VE 3

Fig 17. Sectiune VE 4

Fig 18. Sectiune NS 1

Fig 19. Sectiune NS 2

Fig 20. Sectiune NS 3

Fig 21. Sectiune NS 4

Fig 22. Sectiune NS 5

HARTA CU IZOPAHITE

Zona investigata este reprezentata de intinderea suprafetelor cu zacamant de carbuni, zacaminte ce se gasesc doar in cadrul Getianului. Urmand ca Getianul sa fie principala formatiune pe care se bazeaza intreaga activitate de investigare, celelalte formatuni fiind nerelevante in cazul de fata.

In urma realizari sectiunilor, au fost extrase adancimile (z_culcus si z_acoperis) pentru formatiunea Getian din intersectiile sectiunilor transversale si longitudinale.

Fig 23. Adancimi Getian

Fig 24. Coordonate CULCUS Getian

Fig.25. Coordonate ACOPERIS Getian

In programul Surfer 13:

Pe baza adancimilor s-au realizat grid_acoperis_Getian si grid_culcus_Getian

Fig 24. Grid_acoperis_ Getian

Fig 25. Grid_culcus_Getian

La intersectia sectiunilor VE1-NS1 si VE1-NS3 nu exista Getian, fiind necesara inlaturarea acestor doua puncte si realizarea unui grid final al acoperisului si culcusului.

Fig 26. Grid_acoperis_Getian_final

Fig 27. Grid_culcus_Getian_final

In Qgis a fost realizata limita_Getian, fiind evidentiata zona unde se gasesc valori fata de zona unde nu se gasesc valori, la intersectia sectiunilor pe VE si NS.

S-a pus in valoare zona in care se gasesc intr-o proportie mai mare zacamintele de carbuni, zacaminte din cadrul Getianului, fiind totodata delmitate formatiunea Bosforian (formatiune veche) de formatiunea Getian ( formatiune noua)

Limita Getianului a ajutat la decuparea acoperisului si culcusului Getianului, astfel adancimile acestora pornesc de la valoarea 0.

Fig 28. Limita Getian reprezentata pe harta 1:200000

Harta cu izopahite

Harta cu linii de egala grosime.

In Surfer 13 a fost realizata harta grosimilor din Getian ( harta cu izopahite) cu ajutorul comanzi math: grid_acoperis-grid_culcus

Fig 29. Harta cu izopahite

HARTA CU IZOBATE

Am avut nevoie de coordonatele suprafetei topografice la intersectia sectiunilor VE-NS.

Coordonatele suprafetei au fost introduse manual din AutoCad.

S-a realizat un grid_cote topografice, fiind decupat pe conturul Getianului

Fig 30. Grid_cote_topografice

Harta cu izobate

Harta cu linii care unesc punctele de egala adancime.

In surfer 13 prin comanda math: grid_acoperis getian- grid_suprafata topo

Fig 31.Harta cu izobate

CALCUL VOLUM GETIAN

Metoda blocurilor geologice

Metoda blocurilor geologice, ofera posibilitatea de a vedea si modul de distributie in spatiu a grosimii stratului, deoarece zacamantul se imparte conventional in blocuri  care  prezinta grosimi cat mai echilibrate. Calculul se face pe fiecare bloc in parte, iar in final se insumeaza volumul/rezerva pentru toate blocurile geologice.

In Qgis 2.18, am impartit harta in 19 blocuri, la care s-a masurat aria si s-a determinat grosimea medie pe fiecare bloc in functie de harta cu izopahite.

Fig 32. Blocuri

Fig.33. Valori determinate in urma calculelor

V= aria* grosime

Calcul volum in Surfer

S-a calculate pe intreaga suprafata de investigare prin comanda: Grid-Volume

Volumes

Z Scale Factor: 1

Total Volumes by:

Trapezoidal Rule: 5004306468.8288

Simpson's Rule: 5010402668.8982

Simpson's 3/8 Rule: 5008187847.2299

Cut & Fill Volumes

Positive Volume [Cut]: 5004307073.5254

Negative Volume [Fill]: 604.69661853377

Net Volume [Cut-Fill]: 5004306468.8288

!! In urma calcului realizat prin cele doua metode: metoda blocurilor geologice si calculul de volume in Surfer, s-a putut demonstra ca prima metoda ofera un rezultat subestimat. Zonele excluse au fost mai mari decat cele adaugate. Diferenta de volum dintre cele doua metode este de 183123076.7 metri^3 sau 0.183123 km^3.

Concluzii

S-au folosit cartari geologice la scari de mic si mare detaliu (1:50000 & 1:200000);

Scopul si finalitatea cercetarilor geologice (prospectiuni si/sau explorari) pentru carbuni a fost indeplinit;

cunoasterea caracteristicilor cantitative si calitative;

au fost furnizate date precise necesare  calculului de resurse si/sau rezerve de carbuni.

Pentru calculul resurselor si/sau rezervelor de carbuni, in functie de etapa de cercetare geologica, au fost necesare o serie de operatiuni, operatiuni pe care le-am indeplinit in cadrul lucrarii:

delimitarea perimetrului cu continut in carbuni( Baia de Arama, Cazanesti)

cunoasterea succesiunii statigrafice cu stabilirea de repere litologice, petrografice etc. necesare pentru  identificarea si sinonimizarea stratelor de carbuni in sectiuni geologice longitudinale si transversal ( formatiunile de varsta Getian contin depozite de carbuni)

construirea hartilor cu izobate

construirea hartilor cu izopahite

Resursele/rezervele de carbuni din zacamant s-au calculat prin METODA BLOCURILOR GEOLOGICE

Cantitatea rezervelor de minereu, de carbine, a presupus cunoașterea volumului (V ) care este dependent de extinderea in suprafața si variația grosimii = 5.004306 km^3.

Bibliografie

Datum-ul Dealul Piscului vs Pulkovo 42/ System 42

http://geo-spatial-org.2126404.n4.nabble.com/Datum-ul-Dealul-Piscului-vs-Pulkovo-42-System-42-td4034302.html

Datele raster

https://docs.qgis.org/2.8/ro/docs/gentle_gis_introduction/raster_data.html#raster-data

Rasterizare

https://en.wikipedia.org/wiki/Rasterisation

Curbe de nivel

https://www.scribd.com/document/45151838/Curbele-de-Nivel

CALCULUL RESURSELOR si/sau REZERVELOR DE CARBUNI

http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie/CALCULUL-RESURSELOR-sisau-REZE41.php

HARTA GEOLOGICA 1:200000 – Baia de Arama

file:///D:/Facultate%204/Semestrul%201/Exploatarea%20si%20managem%20res%20min/Exploatarea%20si%20Managementul%20resurselor%20minerale/colocviu/explicatii_L34XXIX.pdf

PLANUL DE MANAGEMENT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC JIU

http://www.rowater.ro/dajiu/Documente%20Consultarea%20Publicului/Planul%20de%20management%20al%20bazinului%20hidrografic%20Jiu%202009%20-2015/Plan%20Management%20BH%20JIU-vol%20I.pdf

COD DE PROIECTARE SEISMIC-INDICATIV P 100-1/2013

http://www.mdrap.ro/userfiles/reglementari/Domeniul_I/I_22_P100_1_2013.pdf

Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Zone de risc natural

https://lege5.ro/Gratuit/gmztoobu/legea-nr-575-2001-privind-aprobarea-planului-de-amenajare-a-teritoriului-national-sectiunea-ahttp://mdrap.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/lege575.pdf-v-a-zone-de-risc-natural

QGIS 2.18

https://en.wikipedia.org/wiki/QGIS

AutoCAD 2018

https://en.wikipedia.org/wiki/AutoCAD

Microsoft Office 2010 ( Excel, Word)

https://en.wikipedia.org/wiki/Word

https://en.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Excel

Surfer 13

Surfer