Tema de proiectare este : Proiectarea instalației de încălzire la un Lăcaș de cult . [614198]
7
Rezumat
Tema de proiectare este : Proiectarea instalației de încălzire la un Lăcaș de cult .
Situatia proiectata : Instalația proiectată este o instalație cu pompă de căldură într -o treaptă de
comprimare cu schimbător de căldură regenerativ.
Tipul pompei de căldură este apa -apă, sistemul de încălzire este prin pardoseală.
Pompa de căldură este într -o treaptă de comprimare a vaporilor de agent frigori fic R407C,
sursa de căldură fiind apa geotermală.
Nivelul de confort in Lacasurile de cult: Nivelul de confort dorit depinde de obiceiurile religioase
ale fiecărui cult, acestea putând să difere din motive ce țin de durata serviciului religios, ritualul
religios, etc. În lăcașurile de cult aparținând cultului ortodox, romano -catolic, greco -catolic,
temperaturile de confort sunt în jurul valorii de 15oC, pe când în cadrul bisericilor protestante,
neoprotestante, islamice sau cultului mozaic, temperaturile de confort sunt în jurul valorii de 20oC, sau
mai mult, deoarece persoanele își scot haina când intră în biserică.
Conform calculelor:
Necesarul de căldură calculat : Qinst = Qk = 56.25 kW;
Temperatura apei calde la ieșirea din condensator: t wek = 35 șC ;
Temperatura apei la intrarea în vaporizator t wiv = 10 șC ;
Agentul frigorific: R407C ;
Tensiunea și frecvența curentului electric: 400V/50Hz ;
Tipul pompei de căldură: apa -apa;
Sistemul de încă lzire: încălzire în pardoseală ;
Modul de concepție al pompei de căldură: instalație cu o pompă de căldură înt -o treaptă de
comprimare a vaporilor de agent frigorific, cu schimbator de caldura regenerative;
Sursa de caldur ă: ape geotermal e.
Sa optat pentru incalzirea cu poma de caldura pentru urmatoarele benefiсii:
Sursă e сologi сă și efi сientă de сăldură, preluându -și сăldura din surse inepuizabile preсum
aerul din exterior: 20% din energie este furnizată ele сtriс și 80% din aer.
Produ сe atât aer re сe pentru zilele de vară сât și сăldură iarna.
Grad ridi сat de сonfort, te s сutește de depozitarea lemnelor, alimentarea periodi сă de
сombustibil pre сum și de efortul de mentenanță a a сestora.
Soluție verde într -un timp în сare devenim mai atenți сu amprenta pe сare o lăsăm mediului
înсonjurător.
Durată medie de viață sporită, până în 25 de ani, atâta vreme сât montajul și alegerea
eсhipamentului sunt fă сute сorespunzător.
Funсționare garantată сhiar și la temeperaturi extreme de -25 grade Сelsius.
8
Abstract
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Cuprins
9
CUPRINS
1. Noțiuni i ntrodu ctive ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
1.1 Surse de energie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
1.2 Energia din surse regenerabile ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
1.3 Energia geotermal ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 14
1.3.1 Funcționarea sistemului de încălzire geotermală ………………………….. ……………….. 15
1.3.2 Sisteme de încalzire geotermal ă ………………………….. ………………………….. ………….. 16
1.3.3 Avantajele energiei geotermale ………………………….. ………………………….. …………… 17
1.3.4 Calcul consum comparativ ………………………….. ………………………….. …………………. 18
1.4 Pompe de căldură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 18
1.4.1 Clasificarea pompelor de căldură ………………………….. ………………………….. ………… 20
1.4.2 Principiul de funcționare ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
1.4.3 Eficiența pompelor d e căldură……………………………………………………..22
1.4.4 Concluzii și be neficii………………………………………………………………23
2. Reprezentare amplasament si imobil ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
2.1 Stabilirea amplasamentului ………………………….. ………………………….. ………………………. 24
2.1.1 Locația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 24
2.1.2 Parametri climatici ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 25
2.1.3 Energia solară î n România…………………………………………………………26
2.2 Reprezentare imobil ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 25
3. Memoriu tehnic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
3.1 Tema de proiectare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 30
3.1 Situa ția proiectat ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 30
3.3 Pomp ă de căldură apă-apă ………………………….. ………………………….. ………………………… 32
3.4 Pompă de căldură într -o treaptă de comprimare cu subrăcire regenerativă ………………. 34
4. Breviar de calcul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 36
4.1 Calculul necesarului de căldură ………………………….. ………………………….. …………………. 36
4.2 Dimensionarea instalației de încalzire în pardoseală ………………………….. ………………… 37
4.3 Calculul termodinamic al ciclului teoretic ………………………….. ………………………….. ….. 37
4.4 Stabilirea parametrilor de stare a agentului frigorific ………………………….. ……………….. 38
4.5 Determinarea mărimilor caracteristice ciclului teoretic al pompei de căldură …………… 39
4.6 Dimensionarea conductelor ………………………….. ………………………….. ………………………. 40
4.7 Calculul debitului volumic ………………………….. ………………………….. ……………………….. 41
4.8 Dimensionarea sondelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 43
4.9 Alegerea echipamentelor din componența pompei de căldură ………………………….. ……. 44
4.9.1 Alegerea pompei de căldură ………………………….. ………………………….. ……………….. 44
4.9.2 Alegerea compresorului ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
4.9.3 Alegerea vaporizatorului ………………………….. ………………………….. ……………………. 45
4.9.4 Alegerea condensatorului ………………………….. ………………………….. …………………… 45
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
10
4.9.5 Alegerea schimbătorului de căldură regenerative ………………………….. ………………. 45
4.9.6 Alegerea rezevorului de lichid ………………………….. ………………………….. ……………. 45
4.9.7 Alegerea filtrului deshidrator ………………………….. ………………………….. ……………… 46
4.9.8 Alegerea presostatului pe aspirație ………………………….. ………………………….. ………. 46
4.9.9 Alegerea presostatului pe refulare ………………………….. ………………………….. ……….. 46
4.9.10 Alegerea pompei de recirculare pentru vaporizator ………………………….. ………….. 47
4.9.11 Alegerea pompei de recirculare pentru condensator ………………………….. …………. 47
4.9.12 Alegerea ventilului electromagnetic și a bobinei acestuia ………………………….. …. 48
4.9.13 Alegerea contorului ………………………….. ………………………….. …………………………. 48
4.9.14 Alegerea indicatorului de curgere și umiditate ………………………….. ………………… 49
4.9.15 Alegerea ventilului de expansiune termostatic ………………………….. …………………. 49
4.9.16 Alegerea robineților de închidere ………………………….. ………………………….. ………. 49
4.9.17 Alegerea filtrului de împurități ………………………….. ………………………….. ………….. 50
4.9.18 Alegerea supapei de siguranță ………………………….. ………………………….. …………… 50
5. Parte desenată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 51
6. Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 51
7. Măsuri de securitate și sănătate în muncă, respectiv măsuri PSI ………………………….. ……… 52
8. Caiet de sarcini pentru executia instalatiilor ………………………….. ………………………….. …….. 53
9. Normative, standarte și prescri pții tehnice care au stat la baza proiectării …………………….. 56
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 57
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
11
Capitolul 1. Notiuni introductive
1.1 Surse de energie
Principalele surse de energie sunt:
(1) Energia hidraulica – obtinerea electricitatii folosind potentialul cursurilor de apa , are un
caracter "curat ", este ieftina si permite amenajarea unor z one agricole cu mari productii. D aca se iau
masuri indicate pentru evitarea coroziunii solului , regimului de ape care sa nu afecteze fauna si
flora , acestea vor actiona in favoarea omului.
(2) Energia nucleara – obtinerea energiei nucleare se face prin doua metode:
– fisiunea nucleara – nucleul, format din protoni si neutroni , capteaza un neutron, nucleul devenind
instabil fisioneaza , adica se rupe in mai multe fragmente , avand ca rezultat degajarea unei cantitati
semnificative de energie .
– fuziunea nucleara (fenomen opus fisiunii), prin care nuclee usoare se unesc , producandu -se nuclee
compuse , mai grele si energie. Astfel, prin fuziunea a doua nuclee de hidrogen se obtine deuteriu si
energie, prin unirea a doi deutroni se obtine un neutron , un izotop al heliului si energie .
(3) Energia solara – este inepuizabila pe intreaga suprafata a Terrei si face parte din categoria
energiilor curate, nepoluante. Ca dezavantaje a utilizarii ei, ar fi dispersia sa, energia redusa pe
unitatea de suprafata, prezentarea de fluctuatii functie de perioade, zone geografice si conditi i
climaterice.
(4) Energia eoliana – reprezinta o sursa de energie neconventionala generata de puterea vantului,
care practic este constanta in fiecare moment pe ansamblul globului. Din cauza fenomenelor meteo
este caracterizat a prin neregularitate pe loc si moment. De asemenea, variaza cu inaltimea de la sol
si cu altitudinea. De aceea, este necesar un studiu riguros anterior amplasarii statiilor eoliene.
Reprezinta o alternativa care nu pune probleme din punct de vedere al impactului asupra mediului.
Un neajuns, dar totusi rezolvabil, este acela legat de nivelul de zgomot pe care il determina
montarea unui lant de aerogeneratoare de mare putere.
(5) Energia valur ilor – Prin energie marina se intelege energia valurilor, a curentilor marini, a
mareelor si e nergia termica a apei. In zona litoralului romanesc, cea care prezinta interes este
energia valurilor de vant, Utilizarea energiei valurilor se afla in faza de pionierat in intreaga lume ,
iar implementarea unor asemenea sisteme nu este prevazuta prea curan d datorita unor dificultati
tehnice, a necesitatii solutionarii locale, a unui aport energetic relativ redus si necunoasterii exa cte a
impaetului asupra florei s i faunei marine. Amplasarea corecta a eaptatoarelor ar putea favoriza s i
alte trebuinte, ea de pilda apararea costiera , adapostirea navelor, realizarea de c onstructii
hidrotehnice.
(6) Energia geotermala – se poate exploata in zonele bogate In ape geotermale , cu mijloace tehnice
relativ simple si posibilitati de aplieare la scara industriala . Rezult atele sunt in armonie
cu mediul. Pentru ca sursa de energie constituie caldura continuta in fluidele geotermale, uzual
se folosesc pentru incalzirea cladirilor.
(7) Energia biomasei – Pe planeta noastra se produe anual 150 miliarde tone biomasa uscata. Pretul
biomasei este redus (adica al combustibilului) , in schimb instalatiile energetic e bazate pe astfel de
combustibil sunt costisitoare. Dintre procesele de conversie a biomasei in energie amintim:
• Procese Biologice:
– Hidroliza enzimatica a celulozei;
– Fermentatia anaeroba a materialelor vegetale si a deseurilor animale;
– Fermentatia aeroba a glucozei;
• Procese fizico – chimice:
– Gazeificarea pirolitica;
– Hidroliza cu acizi (H2S0 4, HCl) a celulozei;
– Decortica rea lemnului .
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
12
(8) Energia degajata in procese chimice – in aceasta categorie se incadreaza producerea H2 prin
intermediul pilelor de combustie. Hidrogenul este eel mai simplu element chimic, care se gaseste in
univers in cantitati abundente , sub forma un or combinatii cu alte elemente. Tehnologiile de
producere constau in descompunerea materiei prime sau a unor compusi care contin hidrogen .
Deocarndata singurul impediment este acela legat de costurile de productie. Astfel, datorita
randamentului ridicat al pilelor de c ombustie si faptului ca reprezinta o forma nepoluanta de
energie , producerea hidrogenului constituie o altemativa atractiva. [18]
1.2 Energia din surse regenerabile
Energii regenerabile sunt considerate în practică, energiile ce provin din surse care fie că se
regenerează de la sine în scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie
regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din
procese naturale regenerabile.
Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice și a
căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite procedee. Sursele de energie ne –
reînnoibile includ energia nucleară precum și energia generată prin arderea combustibililor fosili,
așa cum ar fi țițeiul , cărbunele și gazele naturale . [24]
Aceste resurse sunt, în chip evident, limitate la existența zăcămintelor respective și sunt
considerate în general (a se vedea teoria academicianului român Ludovic Mrazec de formare
anorganică a țițeiului și a gazelor naturale) ne -regenerabile. Dintre sursele regen erabile de energie
fac parte:
energia eoliană , uzual exprimat – energia vântului ;
energia solară ;
energia apei ;
energia hidraulică , energia apelor curgătoare;
energia mareelor , energia flux/refluxului mărilor și oceanelor;
energie potențială osmotică ;
energia geotermică , energie câștigată din căldura de adâncime a Pământului;
energie de biomasă : biodiesel, bioetanol, biogas.
Toate aceste forme de energie sunt, în mod tehnic, valorificabile putând serv i la generarea
curentului electric, producerea de apă caldă, etc. Actualmente ele sunt în mod inegal valorificate,
dar există o tendință certă și concretă care arată că se investește insistent în această, relativ nouă,
ramură energetică.
UE a început deja să se pregătească pentru perioada de după 2020 cu scopul de a clarifica din timp
regimul prevăzut pentru investitori după 2020. Energia din surse regenerabile joacă un rol -cheie în
strategia Comisiei pe termen lung descrisă în comunicarea sa intitulată „Pe rspectiva energetică
2050” (COM(2011)0885) .
Proiectele de decarbonizare din sectorul energiei propuse în foaia de parcurs indică atingerea
unei proporții a en ergiilor din surse regenerabile de cel puțin 30% până în 2030.
Un obiectiv obligatoriu – ca 27 % din consumul de energie să provină din SRE – este prevăzut doar
la nivelul UE. Comisia se așteaptă ca obiectivele naționale obligatorii privind emisiile de ga ze cu
efect de seră să stimuleze creșterea în sectorul energiei. Această schimbare de direcție a determinat
dezbateri intense cu Consiliul și Parlamentul. [19]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
13
Fig.1.2.1. Statistici privind energia din surse regenerabile
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
14
1.3 Energia geotermală
Energia geotermală este energia termică conținută de materia anorganică din interiorul
Pământului sub formă de căldură sensibilă și produsă în cea mai mare parte din descompunerea
lentă a substanțelor radioactive naturale existente în toate tipurile de roc ă.În zona în care,din cauza
temperaturii ridicate,rocile se găsesc în stare topită(de magmă),căldura se transmite în cea mai mare
parte prin convecție datorită mișcării masei topite și prin conducție în proporție mai redusă.
Gradientul termic este încălzirea pe unitatea de lungime a Pământului, pe direcția
razei,datorită energiei geotermice.În general,valoarea acestui gradient este de 25 grade C/km,însă
există numeroase zone în care gradientul termic din apropierea scoarței este mult mai mare. Cu cât
se coboară mai adânc în interiorul scoarței terestre, temperatura crește și teoretic energia geotermală
poate să fie utilizată tot mai eficient, singura problemă fiind reprezentată de adâncimea la care este
disponibilă această energie. [20]
Uniunea Europeană va trebui să își asigure necesarul de energie în proporție de circa 12%
prin valorificarea surselor regenerabile. În acest context, în multe țări europene dezvoltate (Franța,
Italia, Germania, Austria), posesoare de resurse geotermale similare cu cele ale României,
preocupările s -au concretizat prin valorificarea pe plan local / regional, prin conceperea și realizarea
unor tehnologii eficiente și durabile, care au condus la o exploatare profitabilă, atât în partea de
exploatare, cât și în instalaț iile utilizatoare de la suprafață.
În funcție de temperatura înregistrată la sursele hidrogeotermale (valorificate prin foraj și
extracție) din România, geotermia de „joasă entalpie“ se înregistrează la ape de adâncime (cu
temperaturi cuprinse între 25șC ș i 60șC) și, respectiv, geotermia de temperatură medie („ape
mezotermale“), cu temperatura de la 60șC până la maximum 125șC. [20]
Fig.1.3 .1 Variația temperaturii în interiorul Pământului
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
15
Energia geotermala este considerata a fi rentabila, fiabi la, dur abila si ecologica, insa
limitata ca utilizare numai pentru zonele de imbinare intre placile tectonice. Progresele tehnologice
ale ultimilor ani au putut sa extinda utilizarea acestei resurse si in a lte zone functionale, cum ar fi
incalzirea locuintelor, deschizand noi oportunitati pentru o exploatare mai larga.
Resursele geotermale ale planetei sunt teoretic mai mult deca t suficiente pentru a satisfice
nevoile de energie ale omenirii, considerand ca energia termica interna a Pamantului ajunge la
suprafata , prin conductie, la o rata de aproximativ 40 de terawati (TW) si este completata de
descompunerea radioactiva a mineralelor la o rata de 30 TW, mai mult decat dublu nevoilor
umanitatii. Din nefericire insa, numai o parte foarte mica poate fi exploatata in mod profitabil.
Mai mult decat atat, stratul de la suprafata al pamantului este expus insoririi pe timpul verii
sau frigului si inghetului pe timpul iernii. In general se considera ca, de la o adancime de 10m, la
fiecare kilometru adancime se adauga 25 -30°C, iar acest lucru se intampla peste tot in lume cu
exceptia zonelor de imbinare a placilor tectonice, unde fluxul de energie este sensibil mai ridicat.
In aceste conditii o pompa de caldura poate extrage suficienta energie pentru incalzirea unei
case, insa utilizarea pe scara industriala are nevoie de temperaturi mult mai mari si de resurse aflate
la o adancime foarte mare (4 -5-6000 m). [22]
Desi nevoile energetice ale omenirii cresc de la an la an, nu reusim sa consumam toata
energia produsa de pamant, indiferent de puterea de extractie instalata, si atunci putem considera ca
aceasta sursa de energie este regenerabila. Caldura naturala produsa de pamant nu este insa in
echilibru iar planeta se raceste odata cu trecerea timpului (aproximativ 100°C la un m ilion de ani).
Trebuie sa intelegem insa ca uzinele de productie a electricitatii din energie geotermala pot
avea si efecte adverse atat asupra stabilitatii solului, cat si a resurselor locale. Exista si cazuri in care
cantitatea de aburi s -a redus de -a lungul productiei sau au fost afectate straturi de adancime, care
datorita contactului cu apa au colapsat, si -au marit volumul, sau pur si simplu in zona au aparut
cutremure ca raspuns la fracturarea hidraulica. [22]
1.3.1 Funcționarea sistemului de încălzi re geotermală
Energia geotermala este o forma de energie regenerabila, practic inepuizabila, obtinuta din
caldura aflata in interiorul Pamantului. Apa fierbinte si aburii, captati in zo nele cu activitate
vulcanica si tectonica, sunt utilizati pentru incalz irea locuintelor si pentru producerea electricitatii.
Se realizeaza executia forajelor (tuburi in sol la o adancime de 100 m) sau se instaleaza
colectori orizontali (acolo unde terenul permite) conectate la pompele de caldura geotermale. In
timpul iernii, caldura este scoasa din pamant si transferata la o temperatura ridicata in casa, prin
intermediul pompei de caldura din camera tehnica. Vara, sistemul geotermal functioneaza in sens
invers, tragand caldura din casa in pamant. [24]
Fig.1.3. 1 Colectori de apa verticali
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
16
Energia geotermala poate sa fie adusa in casa si folosita cu ajutorul unor pompe de caldura
geotermale , care reprezinta un sistem de incalzire care foloseste caldura stocata in pamant pentru a
incalzi o locuinta. Pompele de caldura geotermale se bazeaza pe faptul ca temperatura din sol, la
cativa metri adancime, este constanta pe toata perioada anului, ceea ce face posibil ca sistemele de
incalzire geotermale sa fie folosite oriunde, nu doar in zonele in care din pamant ies aburi fierbinti
datorita izvoarelor subterane calde. [25]
Pompele de caldura geotermale transfera caldura din pamant in locuinta. Teoretic sistemul
este simplu, ca principiu, punerea lui in practica este insa putin mai complicata. Exista sisteme care
folosesc energia termica din sol, dar si sisteme care se “alimenteaza” in apa din lacuri.
Pompele de caldura geotermale utilizeaza temperatura constanta a pa mantului ca mediu de
schimb si de aceea sunt capabile sa obtina ratinguri extrem de eficiente din punct de vedere
energetic. [24]
Sistemul de încălzire geotermală este compus din pompă termică și un circuit format din țevi
ce captează energia, montate sub pământ (pe orizontal sau vertical) sau la fundul bazinelor de apă.
Pompa, aflată în locuință, ”extrage” energia pământului și o transformă în căldură. Acest lucru e
posibil datorită faptului că freonul, circulând prin conducte colectează energia pământului (apei),
după care intră în vaporizatorul radiatorului și cedează căldura, care se folosește la prepararea
agentului termic din calorifere.
În momentul cedării căldurii agentul frigorific se răcește din nou, iar pentru ca acest ciclu să
se repete, freonul trebuie încălzit până la 5 -7 grade. În ajutor vine căldură termică a Pământului.
Chiar și în iernile cele mai cumplite, temperatura sub pământ nu coboară mai jos de +4°, iar la
adâncimea de 30 de m aceasta variază între +8° și +10°.
De remarcat că vara p rocesul este invers: excesul de căldură din locuință este extras de către
pompă și dispersat în pământ. De aceea pompele de căldură mai sunt comparate și cu aparatele de
climatizare reversibile. [23]
1.3.2 Sisteme de încălzire geotermală
După cum am zis mai sus, țevile sau așa -zisele captatoare pot fi îngropate în sol sau în apă.
De aici deosebim pompe de căldură cu captatoare orizontale, pompe de căldură cu sonde de
adâncime (sau verticale) și pompe de căldură apă -apă. Deși captatoarele orizontale sunt cele mai
puțin costisitoare, pentru instalarea lor trebuie să dispuneți de un spațiu în jurul clădirii dublu față
de suprafața locuibilă. Bunăoară pentru a înc ălzi o încăpere de 200 m pătrați e nevoie de o parcelă
de minimum 500 metri pătrați. Acestea se montează la o adâncime mai joasă de nivelul la care
îngheață solul (diferit în funcție de condiții climaterice a regiunii). [21]
Deoarece nu necesită investiții inițiale importante și au o eficiență mare, cele mai rentabile
se consideră totuși pompele apă -apă, circuitul de țevi fiind instalat la fundul rezervoarelor de apă.
Partea proastă este că iazuri și râuri cu o adâncime de 2 metri nu se găsesc oriunde.
Pomp ele cu sondă pe verticală sunt din contra cele mai scumpe fiindcă pentru perforarea sondei este
nevoie de echipament special și costisitor. Sonda trebuie amplasată la o adâncime de cel puțin 30 de
metri (în dependență de relief). [21]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
17
Fig.1.3.2.1 Colectori îngropati în sol sau în apă
Colectori orizontali
La o adancime de cca. 1,3 -3,3 m se plaseaza serpentine de teava (distanta dintre acestea va fi de
min. 50 cm) prin care circula un agent de lucru, care preia energia solara acumulata in pamant si o
transporta la pompa de caldura. Ideal ar fi ca tevile sa fie ingropate in nisip sau humus. Colectorul
plan reprezinta solutia avantajoasa daca suprafata gradinii, casei este suficient de mare.
La dimensionarea colectoarelor plane se tine cont bineinteles si de calitatea solului. Nu se pot
amplasa asemenea sisteme pe sol stancos.
Colectori verticali
In unul sau mai multe puturi paralele cu adancime de cca. 100 m, se introduce cate o sonda prin
care circula un agent de lucru (de tipul apa cu antigel). Aces t tip de colectoare ocupa un spatiu
restrans. Functionarea sistemului se bazeaza pe faptul ca la o adancime de 15 m temperatura
geotermica este constanta tot timpul anului; cu cat adancimea creste, temperatura solului este mai
mare. Colectoarele tip sonda reprezinta sistemul cel mai stabil.
In cazul pompelor de caldura cu colectarea energiei din puturi la adancime (circuit inchis), este
necesara forarea unui put in sol (cca 100 -150m), folosind ca agent de transport al energiei la pompa
de caldura un amestec de apa si glicol care circula printr -un furtun introdus in putul forat. [26]
1.3.3 Avantajele energiei geotermale
Energia geotermală este ecologică și prietenoasă cu mediul înconjurător. De altfel, ea nu
prezintă un pericol nici pentru oameni: nu există risc de incendii în lipsa arderii combustibilului, nu
se elimină substanțe nocive sau mirosuri neplăcute. În plus, pompele de căldură lucrează fără mare
zgomot și nu necesită îngrijire specială.
Cel mai important este că acest tip de energie nu costă nimic. Investiți doar în echipament,
bani pe care, specialiștii susțin, că îi veți recupera în cinci ani neplătind facturile pentru energia
termică tradițională. Cu toate acestea, costurile de întreținere te fac să eziți și aici este principalul
dezavantaj al acestei forme de energie. [27]
Pompa de căldură geotermală este foarte eficientă și economisește energie datorită
sistemului care răcește sau încălzește folosind o sursă geotermală, denumită și sursa de energie la
sol, preluând energia din sol cu ajut orul apei subterane, a apei de suprafață, sau a tuburilor montate
în sol. În momentul de față, datorită tehnologiei, cu ajutorul sistemului geotermal putem folosi
căldura Pământului care este de 5000 de ori mai mare decât totalul de energie consumată anual de
om. [33]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
18
Temperatura sursei de energie din sol este relativ stabilă pe tot timpul anului. Este mai
ridicată decât temperatura ambientală iarna și mai scăzută decât temperatura ambientală vara.
Această caracteristică face ca energia provenită de la po mpa de căldură să fie mult mai eficientă
decât la sistemele tradiționale de încălzire sau racire. Cu puțină electricitate consumată, pompa de
căldură cu sursa de energie din sol, transformă energia temperaturilor termale scăzute în energie
termală ridicată . Astfel, ia căldură de la sol și crește temperatura pentru a oferi căldură în spațiile
interioare iarna și ia căldura din spațiile interioare și o eliberează în sol vara, cu ajutorul apei. [27]
Potrivit Agentiei de Protectie a Mediului a Statelor Unite al e Americii, o pompa de caldura
geotermala consuma pana la 44% mai putina energie decat pompele de caldura cu sursa de aer si cu
pana la 72% mai putin decat sistemele de incalzire traditionale si aparatele de aer conditionat.
1.3.4 Calcul consum comparativ pompa de căldură geotermală și centrala pe gaz
(producere al unui kw de energie termică)
Costul de producție al unui kW de energie termică cu ajutorul pompei de căldura geotermale
TECHNOCON: 0,096 RON + TVA (pentru 1 kW de energie electrică con sumată se obțin 5 kW
termici, 1 kW electric costă 0,48 RON + TVA, deci 1 kW termic: 0,48/5= 0,096 RON + TVA).
Costul de producție al unui kW de energie termică cu ajutorul unei centrale pe gaz: 0.18
RON + TVA (pentru 1 mc de gaz consumat se obțin 8.12 kw termici, 1 mc gaz= 0,010973 MWH,
pt 1 kW termic se consumă 1/8.12= 0,12 mc gaz, 1 MWH= 136 RON + TVA; 1 mc gaz = 1,50
RON + TVA, deci 1 kW termic: 1,50 *0,12= 0,18 RON + TVA).
In concluzie, dacă se utilizează pompa de căldură se va economisi cu 47% mai puțin
din costurile energetice rezultate din exploatarea sistemului. [28]
1.4 Pompe de caldura
Pompa de căldură este un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate transporta căldură de la o
locație ("sursă") la o altă locație ("radiator" sau "schimbător de căldură") folosind lucru mecanic , de
obicei în sens invers direcției naturale de mișcare a căldurii. Majoritatea pompelor de căldură sunt
folosite pentru a muta căldura de la o sursă cu temperatură mai mică la un radiator cu temperatură
mai mare.[2] Cele mai com une exemple de astfel de pompe se regăsesc în frigidere, congelatoare,
aparate de aer condiționat și invertoare de căldură.
Funcționarea pompelor de căldură se bazează pe proprietățile unui fluid la schimbarea stării
de agregare, mai precis la lichefiere s i evaporare. Cel mai adesea pompele de căldură extrag căldura
din aer sau pământ, motiv pentru care unele din ele nu mai lucrează eficient când temperatura
mediului scade sub -5 °C. [29]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
19
Fig.1.4.1 Ciclul de functionare a pompei de caldura
Reprezentare schematică a ciclului de funcționare prin vaporizare -condensare pentru o
pompa de căldură: 1) condensator, 2) supapă de expansiune, 3) evaporator, 4) compresor.
Fluidul de lucru, în stare gazoasă, este sub presiune și circulat prin sistem prin intermediul
unui compreso r. La ieșirea din compresor, gazul acum fierbinte și sub presiune mare este răcit într –
un schimbător de căldură numit "condensator", până când condensează într -un lichid aflat la o
presiune mare și o temperatură moderată. Agentul frigorific condensat trece apoi printr -un
dispozitiv de scădere a presiunii ca o supapă de expansiune, un tub capilar, sau eventual un
dispozitiv extractor de lucru mecanic, cum ar fi o turbină. După acest dispozitiv, lichidul refrigerant
aflat acum într -o stare cvasi -lichidă trece printr -un alt schimbător de căldură numit "evaporator" în
care agentul refrigerant se evaporă prin absorbție de căldură. Fluidul revine astfel la compresor și
ciclul se repetă.
Cu cât se dorește o diferență de temperatură mai mare, cu atât diferența de p resiune necesară
va fi mai mare și prin urmare, mai multă energie necesară pentru a comprima fluidul. Astfel, în
cazul tuturor pompelor de căldură, eficiența energetică (cantitatea de căldură mutată pe unitate de
lucru mecanic consumat) scade cu creșterea diferenței de temperatură.
În aplicații din domeniul climatizării, o pompă de căldură se referă în mod normal la un
dispozitiv de vaporizare -condensare care include o supapă dublu -sens și schimbătoare de căldură
optimizate, astfel încât direcția fluxului de căldură poate fi inversat .
În aplicațiile de instalații sanitare, o pompa de căldură este uneori utilizată pentru încălzirea sau
preîncălzirea apei pentru piscine sau încălzitoare de apă menajeră.
În aplicații oarecum rare, ambele capacități atât de extracție cât și de adăugare de căldură pot
fi utile și de obicei rezultă în utilizarea foarte eficientă a energiei de intrare. De exemplu, atunci
când un aparat de aer condiționat folosit pentru răcire poate fi adaptat la un aparat pentru încălzirea
apei, o singură pompă de căldură p oate sluji la două scopuri utile. Din păcate, aceste situații sunt
rare din cauza cererii semnificativ diferite pentru profile de încălzire și răcire. [29]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
20
1.4.1 Clasificarea pompelor de căldură
1.4.1.1 După modul de realizare a ciclului de funcționare și forma energiei de antrenare
– pompe de căldură cu comprimare mecanică de vapori și gaze (cele mai utilizate): pentru utilizarea
sistemelor în mai multe trepte se pot atinge niveluri mai mari de temperatură, dar în acest caz
sistemele sunt mai complexe și deci mai scumpe; funcționează cu compresoare cu piston,
turbocompresoare:
– pompe de căldură cu ejecție: utilizează energia cinetică a unui jet de abur; folosesc compresoare
cu ejecție (ejectoar e); datorită performanțelor reduse și a consumului mare de abur sunt rar utilizate;
– pompe de căldură cu absorbție: pot utiliza energia electrică, termică sau solară; funcționează cu
compresoare termodinamice (ansamblu generator -absorbitor); folosesc solu ții binare;
– pompe de căldură cu compresie -resorbție: sunt în stadiu experimental, dar sunt promițătoare
deoarece combină avantajele pompei cu comprimare și a celor cu absorbție (utilizează soluții
binare);
– pompe de căldură termo -electrice: bazate pe ef ect Peltier și utilizează energia electrică pentru
acționare. [30]
1.4.1.2 După puterea instalată
– instalații de pompe de căldură mici: puteri de maxim 1 kW și sunt utilizate pentru prepararea acm
și funcționează în combinație cu frigiderele;
– instalații de pompe de căldură mijlocii: puteri până la 100 kW, sunt printre cele mai utilizate și
folosesc pentru climatizare și alimentarea cu căldură a clădirilor mici (locuințe, birouri);
– instalații de pompe de căldură mari: puteri de ordinul a 10 00 kW și sunt folosite pentru
condiționare și alimentarea cu căldură, de regulă sunt cuplate cu sisteme de ventilație; pot fi
utilizate și pentru răcirea unor spații sau depozite sau pot deservi patinoare artificiale;
– instalații de pompe de căldură foar te mari: puteri de ordinul a mii de kW; sunt utilizate în industria
chimică, farmaceutică în cadrul proceselor de condensare, vaporizare, distilare, etc, datorită
puterilor foarte mari utilizează turbocompresoare. [30]
1.4.1.3 După domeniul de utilizare
– pompe de căldură utilizate pentru alimentarea cu căldură (prepararea acm, încălzirea spațiilor) a
clădirilor de locuit, birouri, depozite, săli spectacole. Aceste pompe sunt de puteri mijlocii și mari și
pot funcționa alternativ: iarna ca instalație de î ncălzire, iar vara ca instalație de răcire;
– instalații combinate: care asigură simultan și încalzire și răcire. Ex: săli de sport (încălzire, acm),
dar și răcire – patinoar;
– pompe de căldură destinate recuperării căldurii disponibile în resurse secun dare sau de potențial
termic redus. Ex: rezultate ale unor procese tehnologice industrial;
– pompe de căldură cu destinații speciale. Ex: pe vapoare – prepararea apei potabile prin
desalinizare. [29]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
21
1.4.1.4 După natură sau tipul sursei utilizate
– pompe de căldură aer -aer: utilizează ca sursă de căldură aerul exterior și ca agent purtător de
căldură (agent termic preparat) tot aerul; prin inversarea ciclului pot asigura în perioada căldă și
răcirea;
– pompe de căldură aer -apă: utilizează ca sursă de căldură aerul exterior (se mai utilizează aer
evacuat de la climatizare sau evacuat+exterior) și ca agent purtător de căldură apă;
– pompe de căldură apă -aer: utilizează ca sursă de căldură apa (apă freatică, de suprafață, uzată) și
ca agent purtător d e căldură aerul;
– pompe de căldură apă -apă: utilizează ca sursă de căldură apa (apă freatică, de suprafață, uzată) și
ca agent purtător de căldură tot apa;
– pompe de căldură sol -aer: utilizează ca sursă de căldură solul și ca agent purtător de căldură ae rul;
– pompe de căldură sol -apă: utilizează ca sursă de căldură solul și ca agent purtător de căldură apa;
– pompe de căldură soare -aer: utilizează ca sursă de căldură energia termică provenită prin radiație;
solară de la soare și ca agent purtător de că ldură aeru;
– pompe de căldură soare -apă: utilizează ca sursă de căldură energia termică provenită prin radiație
solară de la soare și ca agent purtător de căldură apa. [31]
1.4.2 Prinсipiul de funсtionare
Сa prin сipiu de bază, o pompă de сăldură transf eră energia termi сă dintr -un mediu în altul.
Pe modul de în сălzire, a сeasta extrage сăldura și umezeala din aerul exterior, iar сu ajutorul
сompresorului, agentul frigorifi с se in сalzeste la o temperatura mai ridi сată astfel în сât să fa сiliteze
transferul de сăldură сu interiorul сasei sau produ сerea de apa сaldă menajeră. Vara, pentru ră сirea
loсuintei, сirсuitul se inversează.
În сazul pompelor aer -apă сele mai сomune, agentul intermediar de transfer este apa din
сirсuitul în сhis, сare ajunge la o temperatură medie de până la 45 grade, сare este transportată fie
prin rețeaua de în сălzire prin pardoseală, ventilo сonve сtoare sau сalorifere. În сazul în сare se
dorește și fun сționarea pe ră сire, pentru un grad optim de сonfort și randament reсomandăm
raсordarea pompei la un sistem de ventilo сonve сtori.
Pentru împătimiții de сase verzi și energie regenerabilă, este posibilă ra сordarea sistemului
la panouri solare sau fotovoltaiсe. În aсest sens, ar fi un prilej bun să urmăriți programele pub liсe de
finanțere pentru Сasa Verde .
Pompa de сaldura extrage iarna сaldura din pamant, apa sau aer, iar apoi, сu
ajutorul unui сompresor montat in interior, agentul frigorifi с se in сalzeste la o
temperatutra si mai ridi сata. Ulterior, a сesta raspandeste сaldura In interiorul
loсuintei. Vara, сiсlul se inverseaza iar lo сuinta este ra сita.
Efiсienta pompei este masurata de indi сele СOP, сare trebuie sa fie сat mai mare. Dar
СOP-ul nu es te singurul aspe сt de luat in сalсul.
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
22
1.4.3 Efiсienta pompelor de сaldura
Сontrolul este efe сtuat în сonformitate сu standardul de сontrol EN 14511 intitulat “ Aparate
de сondiționat aerul, grupuri de ră сit liсhide și pompe de сăldură сu сompresoare antrenate prin
motor ele сtriс pentru în сălzirea și ră сirea spațiilor” și standardul EN 14825 “ Aparate de сondiționat
aerul, grupuri de ră сit liсhide și pompe de сăldură сu сompresoare antrenate prin motor ele сtriс
pentru în сălzirea și ră сirea spațiilor”.
Astfel, în сazul pompelor de сăldură folosim сa parametri СOP (Сoefiсientul de
Performanță) și noul S СOP ( Сoefiсientul de Performanță Sezonier), în сonformitate сu standardul
EN 14825. De exemplu, pompele de сăldură aer -apă sunt măsurate la valori ale temperaturii aerului
la exterior de +10, +7, +2, -7 și -15°С.
Valorile СOP arată indi сele de putere termi сă în raport сu energia ele сtriсă de intrare. Сu
сât valoarea este mai mare, сu atât mai rentabilă și mai efi сientă din pun сt de vedere energeti с este
pompa de сăldură.
Randamentul unei pompe este dat de СOP (Сoeffi сient of Performan сe) și denotă de сâte ori
produ сe mai multă energie de сât сonsumă. Pe îndelete, o pompă сu un СOP de 5, produ сe de 5 ori
mai multă energie de сât сonsumă. Adi сă dintr -un kW de energie сonsumată, ea furnizează până la 5
kW de energie termi сă.
Fig.1.7.1 Сoefiсientul de performanta a pompelor de сaldura
Pe de altă parte, SСOP este сoefiсientul de putere termi сă obținut sau ne сesar pentru a
înсălzi сlădirea pe durata întregului sezon re сe raportat la puterea ele сtriсă сonsumată pe durata
întregului sezon re сe. Având în vedere сă se poate сalсula destul de ușor energia ne сesară în sezon
pentru сă rezultă din parametrii de сonsum măsurați, energia ele сtriсă сonsumată pentru fabri сarea
unei pompe de сăldură este mai greu de estimat, mai ales în сazul pompelor de сăldură сu aer.
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Notiuni introductive
23
ERP – în plus, noua dire сtivă europeană simplifi сă și mai mult viața сonsumatorului prin
stabilirea сlasei energeti сe pentru pompele de сăldură în raport сu сoefiсientul S СOP сare este
indiсat în tabelul de mai jos. Așadar, pompele de сăldură din сlasa A+++ sunt сele mai rentabile
din pun сt de vedere en ergeti с, сeea сe înseamnă сă indi сele S СOP al a сestora este gal сu sau mai
mare de сât 5.10.
La fel de important cu EER sunt si SEER sau ESEER care reprezinta eficiente sezoniere.
Raportul de eficiență energetică sezonieră este utilizat pentru a măsura eficiența unui sistem
de răcire pe parcursul întregului sezon. Diferența este că, în cazul în care EER este legată de
temperatura exterioară specifică, SEER este legată de întreaga temperatură sezonieră.
În cazul în care valoarea EER este în mod normal cal culată la 35 de grade Celsius și 27
grade Celsius, valoarea SEER se calculează în condiții medii de aer.
1.4.4 С onсluzii și benefi сii:
Sursă e сologi сă și efi сientă de сăldură, preluându -și сăldura din surse inepuizabile
preсum aerul din exterior: 20% din energie este furnizată ele сtriс și 80% din aer.
În ultimii ani gazul și lemnul au înregistrat o сreștere semnifi сativă a prețului –
Faсturile de gaz ar putea сrește, la iarnă, сu până la 13% [7]
Produ сe atât aer re сe pentru zilele de vară сât și сăldură i arna.
Grad ridi сat de сonfort, te s сutește de depozitarea lemnelor, alimentarea periodi сă de
сombustibil pre сum și de efortul de mentenanță a a сestora.
soluție verde într -un timp în сare devenim mai atenți сu amprenta pe сare o lăsăm
mediului în сonjurător.
Durată medie de viață sporită, până în 25 de ani, atâta vreme сât montajul și alegerea
eсhipamentului sunt fă сute сorespunzător.
Soluție ideală în zonele сu apă geotermală și ierni temperate.
Prepararea apei сalde menajere este un pun сt forte al pompei.
Funсționare garantată сhiar și la temeperaturi extreme de -25 grade Сelsius.
Сreează un ambient plă сut, distribuind сurenții de aer în mod uniform în înсăpere,
eliminând zonele reсi.
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Reprezentare imobil si amplasament
24
Capitolul 2. Reprezentare amplasament și imobil
2.1 Stabilire amplasame nt
Prezenta documentație tratează proiectarea și execuția sistemului de încălzire pentru un
Lacaș de cult cu o capacitate de de pînă la 50 persoane. Terenul pe care u rmează a se construi
obiectivul este situat în judetul Alba, municipiul Alba -Iulia, în zona vestică a orașului .
2.1.1 Locația
Locația acestui imobil este în
municipiul Alba -Iulia, judetul Alba care se
afla in partea de vest a României și are o
întindere de 6242 kmp.
Clima zonei, asemeni întregului
Județ Alba este temperat – continentală cu
ușoare nuanțe de excesivitate în zonele mai
joase dar moderată și mai umedă în zona
montană. Relieful este factorul ce
influențează climatul. Muntele constituie o
barieră orografică, iar culoarul Mureșului
favorizează pătrunderea aerului din ambele
sensuri – circulația vestică peste care se
suprapun influențe ale circulației sud -vestice
și nord -nord-estice.
Clima este influențată și de
zonalitatea pe verticală impusă de prezența
munților. Se disting astfel două sectoare
mari: o climă rece și umedă în zonele
montane și o climă mai caldă și mai uscată
în regiunile joase, depresionare.
Temperatura aerului variază în funcție de
marile unități de relief, cu valori ma i ridicate
pe culoarul Mureșului (medii multianuale
cuprinse între 8 și 9°C) și mai scăzute la
munte (medii de 4°C la înălțimi de 1300 –
1400 m și 0°C la peste 2000 m) . [10]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Reprezentare imobil si amplasament
25
2.1.2 Parametri climatici
Fig.2.1.1 Harta de zonare climatică a Romaniei
Din reprezentarea acestei hăr ti climatice observam că municipiul Alba -Iulia se află în
vecinătatea zonei climatice 3 , temperatura exterioara de calcul fiind de -180C. [11]
În România se afla 5 mari zone climatice catalogate după termperatura și ele se clasifică în
urmatorul mod:
Zona 1 Te = -12 °C
Zona 2 Te = -15 °C
Zona 3 Te = -18 °C
Zona 4 Te = -21 °C
Zona 5 Te = -25 °C
2.1.3 Energia so lară in România
În prezent, energia solar ă poate fi utilizată in mod eficient in toate regiunile din Romania.
Energia solara captata de colectorii solari este data de nivelul mediu al radiatiei solare anuale –
Global Horizontal Irradiation (GHI), in kWh/m2/an, respectiv Daily solar radiation horizontal, in
kWh/m2/zi.
Romania se afla intr -o zona cu un bun potential al energiei solare, de circa 210 zile
insorite pe an si cu un flux anual mediu de energie solara intre 1.000 si 1.300 kWh/m2/an,
respectiv un flux zilnic (mediu anual) de energie solara, de 3,66 kWh/m2/z.
Incalzirea apei calde menajere este cea mai frecventa utilizare a instalatiilor de panouri
solare termice, si optional pentru aport la incalzire sau incalzirea apei din piscine. In lunile mai –
august, energia captata de colectorii solari asigura practic in intregime acest necesar, iar in restul
perioadei, aportul de energie solara contribuie substantial la economia de combustibil consumat
de centrala termica. Economiile lunare medii pentru inca lzirea apei calde menajere sunt estimate
in graficul atasat. [12]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Reprezentare imobil si amplasament
26
Fig.2.1.2 Distribuția energiei solare în România și gradul de acoperire cu energie solară a
necesarului de energie pentru preparare apă caldă menajeră pe parcursul unui an
2.2 Reprezentare imobil
Laca ș de cult care respectă cerințele necesare atât termic cât și din punct de vedere al
confortului, este alcătuit din : Sf. Altar, Naos, Pronaos .
P01-Sf. Altar (PL.1 .2)
Cu suprafata totala 46,64 m2.
Fig.2.2.1 Plan Sf. Altar
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Reprezentare imobil si amplasament
27
P02-Naos (PL.1.3 )
Cu suprafata totala 214,28 m2.
Fig.2.2.2 Plan Naos
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Reprezentare imobil si amplasament
29
P03-Pronaos (PL.1.4 )
Cu suprafata totala 14.11 m2.
Fig.2.2.3 Plan Pronaos
Nivelul de confort dorit depinde de obiceiurile religioase ale fiecărui cult, acestea putând să
difere din motive ce țin de durata serviciului religios, ritualul religios, etc. În lăcașurile de cult
aparținând cultului ortodox, romano -catolic, greco -catolic, temperaturile de confort sunt în jurul
valorii de 15oC, pe când în cadrul bisericilor protestante, neoprotestante, islamice sau cultului
mozaic, temperaturile de confort sunt în jurul valorii de 20oC, sau ma i mult, deoarece indivizii își
scot haina când intră în biserică.
În România, din totalul de clădirilor de cult de 27384, există un număr de 477 lăcașe de cult
declarate monumente istorice, de categoria A sau B, o parte din acestea sunt înscrise și în
patrimoniul UNESCO (76 de clădiri de cult). În aceste clădiri de cult, din punct de vedere al
conservării obiectelor de patrimoniu (picturi, fresce, statui, basoreliefuri, obiecte din lemn, țesături,
hârtie etc.) trebuie precizat că orice acțiune de încălz ire a climatului interior se face cu schimbarea
parametrilor microclimatici față de climatul interior istoric, provocând astfel situații posibil
dăunătoare.
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Memoriu Tehnic
30
Capitolul 3. Memoriu tehnic
3.1 Tema de proiectare
Proiectarea instalației de încălzire la un Lăcaș de cult :
Necesarul de căldură: Q inst = Qk = 56.25 kW
Temperatura apei calde la ieșirea din condensator: t wek = 35 șC
Temperatura apei la intrarea în vaporizator t wiv = 10 șC
Agentul frigorific: R407C
Tensiunea și frecvența curentului electric: 400V/50Hz
Tipul pompei de căldură: apa -apa
Sistemul de încă lzire: încălzire în pardoseală
Modul de concepție al pompei de căldură: instalație cu o pompă de căldură înt -o treaptă de
comprimare a vaporilor de agent frigorific: cu schimbator de caldura regenerativ
Sursa de caldur ă: ape geotermal e
3.2 Situația proiectată
Instalația proiectată este o instalație cu pompă de căldură într -o treaptă de comprimare
cu schimbător de căldură regenerativ.
Tipul pompei de căldură este apa -apă, sistemul de încălzire este prin pardoseală, pompa
de căldură este într -o treaptă de comprimare a vaporilor de agent frigorific R407C, sursa de
căldură este apa geotermală .
Documentația se bazează pe prevederile normat ivelor, standardelor și prescripțiilor tehnice
menționate în Caietele de sarcini, ce fac parte integranta din această documentație.
La elaborarea volumului s -a avut în vedere încadrarea în următoarele cerințe de calitate :
a) rezistență mecanică și stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate și mediu înconjurător;
d) siguranță și accesibilitate în exploatare;
e) protecție împotriva zgomotului;
f) economie de energie și izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Memoriu Tehnic
31
Pentru a asigura confortul termic necesar desfășurării, în bune condiții, a activităților, orice
imobil trebuie prevăzut cu o instalație pentru încălzire, care să poată acoperi necesarul de căldură.
Instalația termică transformă energia calorică a combustibililor în energie termică.
Unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale este reducerea consumurilor
de combustibil fosil. În această ordine de idei, fol osirea surselor regenerabile de energie, pentru
încălzirea locuințelor, este un obiectiv interesant care are ca scop, în contextul dezvoltării durabile,
creșterea siguranței în alimentarea cu energie, protejarea mediului înconjurător și dezvoltarea la
scară comercială a tehnologiilor energetice viabile.
Instalațiile termice care folosesc surse de energie regenerabile sunt, în prezent, o soluție bună
pentru o energie ieftină și relativ curată. Deoarece energiile regenerabile nu produc emisii poluante
prezint ă reale avantaje pentru mediul mondial și pentru combaterea poluării locale. Obiectivul
principal al folosirii energiilor regenerabile îl reprezintă reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră. Ținând seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii și de înlocuire a instalațiilor
existente, este necesar să se accelereze ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii curate și a celor care
presupun consumuri energetice reduse.
Pentru utilizarea practică a surselor de energie pe lângă o temperatură cât mai constantă pe
parcursul întregului an mai trebuie respectate următoarele criterii:
disponibilitate suficientă;
apacitate cât mai mare de acumulare;
nivel cât mai ridicat de temperatur ă;
regenerare suficientă;
captare economică;
timp redus de așteptare;
să nu fie corozivă.
Solul prezintă temperaturi medii anuale ridicate. Căldura este extrasă cu ajutorul unor conducte
îngropate vertical în sol, iar sistemele pot fi de asemenea cu detentă directă sau sisteme cu agent
intermediar. Capacitatea termică a solului depinde de umiditatea acestuia și de condițiile climatice.
Datorită extragerii de căldură din sol, temperatura acestuia va scădea în decursul perioadei de
încălzire. În regiunile foarte reci, cea mai mare parte a căldurii este extrasă sub forma de căldur ă
latentă, atunci când solul îngheață. Cu toate acestea în timpul perioadei de vară, radiația solară
încălzește solul, iar refacerea potențialului termic este posibilă în totalitate.
Solul prezintă capacitatea de a înmagazina sezonier căldura provenită de la soare, lucru care
conduce la obținerea unei temperaturi relativ constante a acestei surse de căldură și la atingerea unor
coeficienți sezonieri de performanță de valori ridicate. Co ntribuția energiei geotermice – adică a acelui
flux de căldură îndrepta t de la interiorul către exteriorul pământului este atât de redusă încât poate fi
neglijată.
Toate echipamentele și materialele utilizate la execuția instalației vor avea caracteristicile și
toleranțele specificate în standardele sau normele în vigoare a le producătorului și vor fi însoțite în mod
obligatoriu de certificate de calitate eliberate de furnizor și de fișele tehnice.
Materialele vor fi depozitate în spații în care este eliminată posibilitatea deteriorării lor. În
general se vor depozita în spații închise.
Înainte de punerea în funcțiune a instalației se va face verificarea prin următoarele probe:
proba de etanșeitate la rece/cald;
proba de dilatare la cald;
proba de eficacitate.
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Memoriu Tehnic
32
3.3 Pompa de căldură apă -apă
Caldura din apa subterana pompata sau din apele de suprafata este utilizata la transferul de
caldura transportata prin compresor catre condensator. Odata ajunsa acolo se utilizeza sistemul
pompelor de cadura Sol -Apa. Acestea sunt cele mai eficiente folos ind cadura din surse geotermale
cu temperaturi de peste 8 grade Celsius dar si cele mai dificil de utilizat atat datorita disponibilitatii
resursei dar si din cauza reglementarilor legale de fosire a acesteia.
Pompa de caldura apa -apa are un rol deosebit de important in industrie sau in exploatarea la
maximum a izvoarelor geotermale. Apele reziduale sau apele geotermale cu temp. maxime de 28 -30
ș C pot fi cu succes valorificate In cazul apelor geotermale izvorul poate fi multiplicat prin folosirea
in casc ada a mai multor PDC. Evident se va tine cont de calitatea apei, acest impediment putind fi
evitat prin folosirea unor schimbatoare de caldura adecvate (anticorosive).
Pompa de caldura apa -apa poate fi utilizata si prin exploatarea apei din lacuri, fluvii , ape de
tunel, baraje (care au temperaturi > 8 ș C). Sistemul apa -apa este numit si sistem de captare cu bucla
deschisa. Viteza de curgere a apei prin vaporizator nu trebuie sa depaseasca 0.8m/s Acest tip de
pompa de caldura poate realiza cel mai ridicat COP dintre toate tipurile la care ne referim.Un astfel
de sistem apa -apa poate ajunge usor la un COP=5 si chiar il poate depasi daca este bine realizat si
corect dimensionat.
De asemenea poate furniza puteri impresionante ajungand la mii de kW, pe o sing ura unitate
sau cupland mai multe unitati de putere mai mica. Cu toate acestea, pana la ora actuala, cel putin in
Europa, nu este cea mai raspandita pompa de caldura. Motivele sunt mai multe: calitatea apei
trebuie sa indeplineasca practic calitatea apei p otabile; apa extrasa din straturile freatice trebuie
reinjectata in sol (putul de injectie trebuie sa fie amplasat la min. 15m in aval fata de directia de
curgere a apei in panza freatica) pentru fiecare kW termic instalat este necesar un volum minim de
apa de 160litri/ora, adica 0.16mc/ora (la min 8 ș C), debitul trebuind asigurat in orice moment de
putul de extractie;. in UE exista reglementari foarte stricte privind acest gen de foraje.
Pompa de căldură apă -apă are un rol deosebit de important în industr ie sau în exploatarea la
maximum a izvoarelor geotermale. Apele reziduale sau apele geotermale cu temp. maxime de 28 -30
ș C pot fi cu succes valorificate. În cazul apelor geotermale izvorul poate fi multiplicat prin folosirea
în cascadă a mai multor PDC.
Pompele de caldura apa -apa utilizeaza energia solara inmagazinata de apa din
pinza freatica, sau de apa din rauri, sau lacuri , la incalzirea cladirilor si la
prepararea apei calde menajere. Dintre toate tipurile de pompe de caldura, la
momentul de fata, a cestea dispun de cele mai bune randamente, avind valori COP intre
5,5- 6,1.
In cazul amplasarii pompelor de caldura apa -apa trebuie analizate cu mare atentie atat
compozitia cat si cantitatea apei ce o avem la dispozitie. Pentru implementarea acestui
siste m avem nevoie de doua puturi. Unul va servi ca sursa de apa, iar celalat poate fi
folosit la deversarea apei din pompa de caldura.
Acolo unde gasim cantitatea de apa cu destula usurinta, acolo avem probleme cu
deversarea, din cauza nivelelor ridicate a ape i din sol. In aceste cazuri suntem nevoiti
sa foram mai multe puturi de adincime mai mica pentru a putea deversa cantitatea de
apa folosita de pompa de caldura. Distanta minima dintre putul de sursa si putul de
deversare trebuie sa fie de cel putin 10 m, d ar se recomanda o distanta de 15m. [13]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Memoriu Tehnic
33
Viteza de curgere a apei prin vaporizator nu trebuie să depășească 0.8m/s. Acest tip de
pompă de căldură poate realiza cel mai ridicat COP dintre toate tipurile la care ne referim. Un a stfel
de sistem apă -apă poate ajunge ușor la un COP=5 și chiar il poate depăși dacă este bine realizat și
corect dimensionat.
De asemenea poate furniza puteri impresionante ajungând la mii de kW, pe o singură
unitate sau cuplând mai multe unități de putere mai mică. Cu toate acestea, până la ora actuală, cel
puțin în Europa, nu este cea mai răspândită pompă de căldură.
Motivel e sunt mai multe: calitatea apei trebuie să îndeplinească practic calitatea apei
potabile; apa extrasă din straturile freatice trebuie reînjectată in sol (putul de injecție trebuie să fie
amplasat la min. 15m în aval față de direcția de curgere a apei în p ânză freatică) pentru fiecare kW
termic instalat este necesar un volum minim de apă de 160litri/ora, adică 0.16mc/ora (la min 8 ș C),
debitul trebuind asigurat în orice moment de putul de extractie; în UE există reglementări foarte
stricte privind acest ge n de foraje. [17]
Elemente componente:
1 – sonda alimentare;
2 – sonda returnare
(sonde geotermale);
P – pompa circulatie;
V – vaporizator;
K – condensator;
C – compresor;
VR – ventil reglaj;
3 – robinet cu 3 cai;
RE – rezistenta
electrica;
4 – serpentina imersata
in boiler;
5 – boiler;
Di – distribuitor;
Co – colector;
IP – incalzire in
pardoseala;
VEX – vas expansiune.
Fig.3.3 .1 Pompă de căldură apă-apă ce utilizează apele geotermale ca sur să de căldură pentru
încălzire
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Memoriu Tehnic
34
3.4 Pompă de căldură apă-apă într-o treaptă de comprimare cu subrăcire
regenerativă
Subrăcirea regenerativă se utilizează în scopul creșterii performanțelor PC. Sunt specifice
utilizării freonilor ca agent frigorific. Este necesară supraîncălzirea vaporilor de agent frigorific
înainte de aspirația în compresor și se va realiza pe baza subrăcirii agentului frigorific lichid la
ieșirea din K printr -un transfer regenerativ de căldură. [1]
Fig.3.4.1 Schema de principiu a pomp ei de căldură cu comprimare într -o treaptă și răcire
regenerativă
Fig.3.4 .2. Ciclul teoretic al PC într -o treaptă de compr cu SCR reprezentat in diagrama lg p – i
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Memoriu Tehnic
35
z
Fig.3.4 .3. Ciclul teoretic al PC într -o treaptă de compr cu SCR reprezentat în diagramă T – s
Principiu de funcționare
Vaporizatorul, preluând fluxul de căldură Q 0 de la sursă rece, agentul frigorific vaporizează
izoterm -izobar în V la temperatura și presiunea de vaporizare t 0 și p 0 trecând în stare de vapor i
saturați uscați cu starea 6. Agentul frigorific cu starea 6 se supraîncălzește în SCR preluând un flux
de căldură Q SI de la agentul frigorific lichid.
Agentul frigorific cu starea 1 este aspirat de compresor și comprimat adiabatic (s=ct) de la
p0 la presiunea de condensare pk. Vaporii supraîncălziți cu satrea 2, refulați de C intră în K unde se
subrăcesc izobar până la starea de saturație 2’, iar apoi condensează izoterm -izobar cedând fluxul de
căldură Q k sursei calde.
Lichidul saturat 3 se subrăcește izobar în SCR, cedând fluxul de căldură Q SR agentului
frigorific sub formă de vapori. Lichidul subrăcit 4 se laminează (destinde) izentalpic (i=ct) în VL de
la p k la p 0 trecând în stare de vapori umezi (5) care intră în V și ciclul se reia. [14]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
36
Capitolul 4. Breviar de calcul
4.1. Calculul necesarului de căldură
Metoda de calcul este reglementată prin STAS 1907 / 90 cu anexele 1, 2 din 1991, potrivit
căreia necesarul de căldură pentru încălzire Q se determină cu relația:
W QAQ Qi t n ec
1001 , în care
Qt – pierderile de căldură prin transmisie
∑A – suma adaosurilor pentru compensarea unor fenomene perturbatoare
Qi – pierderile de căldură datorate aerului rece in filtrat din exterior
Pierderile de căldură prin transmisie:
Aceste pierderi de căldură au loc atât prin elementele de construcție în contact cu aerul pe
ambele fețe Q e , cât și prin elementele de construcție în contact cu pământul Q p . Astfel:
W Q Q Qp e t
WRtSmQt
0
Pentru pereți, S se calculează ca fiind produsul dintre înălțimea măsurată de la o pardosea
finită a nivelului respectiv până la pardoseala finită a nivelului imediat superior și lățimea peretelui
măsurată de la perete la perete. Pentru pardoseli S se calculează ca fiind produsul dintre lungimea și
lățimea suprafeței pardoselii măsurate la interior. Suprafața golurilor (uși și ferestre) se determină ca
fiind produsul dintre dimensiunile golului respectiv.
Δt este diferența de temperatură dintre temperatura interioară a încăperii considerate și
temperatura exterioară de calcul sau temperatura interioară din încăperea învecinată.
Temperatura interioară de calcul se determină din STAS 1907 în funcție de destinația
clădirii și cea a încăperii. Temperatura exterioară de calcul se determină din STAS 1907 în funcție
de zona climatică în care se găsește localitatea.
Adaosuri la pierderile de căldură:
La pierderile de căldură prin transmisie, calculate pentru fiecare înc ăpere în parte, se aplică
adaosuri procentuale pentru orientare A 0 și compensarea efectului suprafețelor reci A c. Adaosul A 0
se aplică în scopul diferențierii pierderilor de căldură ale încăperilor diferit expuse radiației solare.
Valorile procentuale sunt date în tabele în funcție de orientarea încăperii, care se stabilește după
peretele exterior cu orientarea cea mai defavorabilă. Adaosul Ac se calculează conform STAS 1907,
în funcție de rezistența la transfer termic pentru încăperea considerată R M :
tMQStR ∑S – suma tuturor suprafețelor încăperii respective
Pierderile de căldură prin infiltrații:
Qi – pierderile de căldură datorate aerului rece infiltrat din exterior
1001 ;1001 max03/4 c
a Mc
M iAt nc VCAt viL C Q
CM – coeficient ce ține seama de înălțimea clădirii; lungimea rosturilor mobile ale
golului considerat; i – coeficient de infiltrație; n a0 – numărul de deschideri orare; v – viteza
vântului; V – volumul încăperii considerate.
Calculul necesarului de căldură este reprezentat în Anexa 1.
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
37
4.2. Dimensionarea instalației de încălzire în pardoseală
Dimensionarea instalației de încălzire în pardoseală este reprezentată în Anexa 2.
4.3. Calculul termodinamic al ciclului teoretic
Date inițiale de proiectare:
sarcina termică ce trebuie realizată de pompa de căldură Qk = 56.25 [kW] ;
temperatura de vaporizare, care se determină din graficul de variație al temperaturii cu
suprafața vaporizatorului .
temperatura de condensare, care se determină din graficul de variație al temperaturii cu
suprafața condensatorului;
tw2 = tweK = 35 °C t S2 = tS1 – 5 = 5 °C
tk = tw2 + t k = 35 + 3 = 38 °C
temperatura de supraîncălzire
t2 = t0 + 5…15 °C = 2+10 = 12 °C
agentul frigorific R407C.
tS1 = tagiV = 10 °C
tS2 = tS1 – 5 = 5 °C
t0 = tS2 – t0 = 5 – 3 = 2°C
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
38
4.4 Stabilirea parametrilor de stare a agentului frigorific
Stabilirea parametrilor de stare a agentului frigorific (temperatura, presiune, entalpie, volum
specific, entropie) în punctele caracteristice:se realizează cu ajutorul diagramei lgp -i și / sau cu
ajutorul tabelelor (pentru punctele de pe curba de saturație). [8]
Fig.4.4.1 Ciclul teoretic al PC într -o treaptă de compr im. cu SCR reprezentat în diagramă lg p – i
QSI = QSR → qSI = qSR
i2 – i1 = i4 – i5 → i 5 = i4 – ( i2 – i1) [kJ/kg]
i5 = 251.5 – (424.7 -414.7) =241.5
Pct. T p i v s
Carac. [⁰C] [bar] [kJ/kg] [m3/kg] [kJ/kgK]
1 2 4.83 414.7 0.049 –
2 12 4.83 424.7 0.053 1.78
3’ 38 14.35 431.4 0.016 1.759
3 59 14.35 452.7 0.018 1.78
4 32.25 14.35 251.1 0.001 –
5 29.43 14.35 241.5 0.887*10-3 –
6 -3 4.83 242 0.015 –
Tab.4.4.1 Parametri de stare a agentului frigorific
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
39
4.5. Determinarea mărimilor caracteristice ciclului teoretic al pompei de căldură
[15]
Puterea termică specifică de condensare:
qk = i3 – i4 = 452.74 -251.15 = 201.59 [kJ/kg]
Puterea termică specifică de vaporizare:
q0 = i1 – i5 = 414.7 – 241.15 = 173.20 [kJ/kg]
Puterea termică specifică a schimbătorului de căldură regenerative:
qSCR = q SI = i2 – i1 = 425 -415 = q SR = i4 – i5 = 251.15 – 2441.15 = 10 [kJ/kg]
Lucru mecanic masic de comprimare:
l = i 3 – i2 = 452.70 – 424.7 = 28[kJ/kg]
Bilanțul specific al ciclului theoretic:
qo + q SI + l = q SR + q k= qo + l = 163,55 + 28 = 201.53 [kJ/kg]
Debitul masic de agent frigorific:
Qk 56.25
m 0.279 [ kg / s]
qk 201.59
Puterea termică de condensare:
Qk = m · q k = 0.279 · 201.53 = 56.22 [kW]
Puterea termică pe vaporizator:
Q0 = m · q o= 0.279 · 173.20 = 48.32 [kW]
Puterea teoretică consumată in procesul de comprimare:
P = m ·l = 0.279· 28 = 7.81 [kW]
Puterea termică a schimbătorului de căldură regenerativ:
QSCR = m · q SCR = m · q SR = m · q SI = 0.279 · 10 = 2.790 [kW]
Bilan țul termic al instalației de pompă de căldură:
Qk + QSCR = Q0 + QSCR + P
Qk = Q0 + P
56.22 = 48.32+7.81
56.22 = 56.13
Coeficientul de performanță:
COP Qk/P = 56. 22 / 7.81 = 7.2
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
40
4.6. Dimensionarea conductelor
Diametrul conductelor se determină cu relația:
di 4·V [m]
· w
V – debitul volumic de agent frigorific [m3/s], w – viteza medie de
curgere admisă agentului frigorific [m/s]
V m v , unde m = 0,279 [kg/s]
Vitezele recomandate din conductele instalațiilor frigorifice cu freon:
Conducta de aspiratie w a = 6…12 m/s
Conducta de refulare wr = 6…15 m/s
Conducta de lichid wl = 0.3…1.2 m/s
Conducta de aspirație:
d 4 V1 4 0.014787 0.0457 [ m]
i wa 9
Se alege conducta din Cu din STAS 523 -74: 56×2 [mm]
Conducta de refulare:
d 4 V2 4 0.0051336 0.0243 [ m]
i wr 11
Se alege conducta din Cu : 28×1 [mm]
Conducta de agent frigorific lichid și subracit:
4 V 4 0.00077
d 3
0.021 [m]
i wl 0.8
Se alege conducta din Cu : 25×1 [mm]
Conducta de pe traseul 4
4 V 4 4
d 0.021 [m]
i w 0,8
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
41
Se alege conducta din Cu : 25×1 [mm]
Conducta de pe traseul 5
Se va alege cu acelasi diametru ca si cea de pe traseul 4.
Se alege conducta din Cu : 25×1 [mm] .
Conducta de agent frigorific la ieșirea din vaporizator:
4 V 4 0.0136
d 6
0.043 [ m]
i wa 9
Se alege conducta din Cu : 56×2 [mm]
4.7. Calculul debitului volumic
Calculul debitului volumic de apă
Debitul volumic se calculează plecând de la fluxurile de căldură Q k și Qo
Qk = 56.22 [kW]
Qo = 48.32 [kW]
Debitul apei calde de la condensator:
D Q
k [m3 / s]
k c
p t
Qk = 56.22 [kW] – sarcina termică de condensare twe = 35 °C – temperatura apei la ieșirea din
condensator t wi = 30 °C – temperatura apei la intrare în condensator t = t we – twi = 5 °C
t t
we
t
wi 32,5 [C] – temperatura medie a apei
m
2
în funcție de această temperatură medie se vor calcula următoarele mărimi, pe baza
tabelului:
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
42
Temperatura Densitatea Caldura
specifică
[°C] [kg/m3] [kJ/kg K]
0 999,8 4,187
10 999,7 4,187
20 998,2 4,187
30 995,65 4,187
40 992,2 4,187
50 988 4,187
60 983,2 4,187
70 977,8 4,187
80 971,8 4,187
90 965,3 4,187
100 958,4 4,187
cp = 4,187 [kJ/kgK] – caldura specifică medie a apei ɤ = 996,1
[kg/m3] – greutatea specifică a apei
Debitul agentului vaporizatorului:
D Q
0 [m3 / s]
0 c p t
Q0 = 48.32 [kW] – sarcina termică de vaporizare
tegi = 10 °C – temperatura agentului la intrarea în vaporizator t ege = 5 °C -temperatura agentului la
ieșirea din vaporizator t = t egi – tege = 5 °C
t t
we
t
wi 7,5 [C] – temperatura medie a ag. frigorific
m
2
D Q0 48.32 0,00154 [m3 / s] 5.54 [m3 / h]
0 c p t 4.187996.1 5
D Qk 56.22 0,00269 [m3 / s] 9.68 [m3 / h]
k c p t 4,187 9961 5
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
43
4.8 Dimensionarea sondelor
Adâncimea forajului:
Hf = Qk ls = 56.22 m]
ls = 12 [m/kW] – pentru teren umed
Numărul de sonde:
Nf Nf 674.64 6.74, rotunjit N f = 7
Hmf 100
Hmf 674.64 m]
7
Lungimea totală a țevilor:
Lt = Hf n = 96.37 m]
Necesarul de agent intermediar:
Vs = Lt v = 770.96 l]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
44
4.9. Alegerea echipamentelor din componen ța pompei de căldură
4.9.1 Alegerea pompei de căldură (Anexa 6)
În funcție de necesarul de căldură Q k = 56.22 kW, agentul frigorific folosit R407C și tipul
pompei de căldură, adică pompa apă -apă, s -a ales Pompa de căldură Hoval Thermalia 45 cu o
putere de încălzire de 56.3kW la W1 0W35. [32]
4.9.2 Alegerea compresorului (Anexa 7)
Compresorul s -a ales cu ajutorul software -ului oferit de firma Bitzer. În urma calculelor
Qk=56,3 a rezultat un compresor de tip HJE-22Y-40P cu următoarele caracteristici:
– Capacitate de încãlzire 65,5kW. [33]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
45
4.9.3 Alegerea vaporizatorului (Anexa 8)
Vaporizatorul s -a ales pe baza puterii termice de vaporizare Q 0 = 48,32 kW și a temperaturii
de vaporizare de 2 °C. Astfel sa ales un vaporizator de tipul CH30G (DX -B). [34]
4.9.4 Alegerea condensatorului (Anexa 10)
Condensatorul s -a ales pe baza puterii termice de cond ensare Q k = 56,3 kW și a temperaturii
de condensare de 38 °C. Astfel sa ales un condensator de tipul C50G. [34]
4.9.5 Alegerea schimbatorului de căldură regenerative (Anexa 10)
SCR s -a ales pe baza puterii termice pe schimbator Q SCR = 2,79 kW și a temperaturilor de
intrare și ieșire. Astfel sa ales un schimbator de tipul FW5X12 -10 (3/4" MPT). [35]
4.9.6 Alegerea rezervorului de lichid (Anexa 11)
Se alege un rezervor Tecnac F552T 1500 A. [36]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
46
4.9.7 Alegerea filtrului deshidrator (Anexa 12)
Filtrul deshidrator s -a ales pe baza agentului frigorific R407C, a diametrului conductei pe
care este intercalat acesta de 10×1 mm și a racordurilor pentru sudare (solder). Astfel a rezultat
filtrul deshidrator tip Danfoss, DMB 307S . [37]
4.9.8 Alegere a presostatului pe aspirație (Anexa 13)
Presostatul pe aspirație s -a ales pe baza agentului frigorific R407C, a diametrului conductei
de egalizare și a racordurilor pentru sudare (solder). Astfel a rezultat presostatul pe aspirație tip
Danfoss, model KP – 060-112066 . [37]
4.9.9 Alegerea presostatului pe refulare (Anexa 13)
Presostatul pe refulare s -a ales pe baza agentului frigorific R407C, a diametrului conductei de
egalizare și a racordurilor pentru sudare (solder). Astfel a rezultat presostatul pe refulare tip
Danfoss, model KP – 060-001866 . [37]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
47
4.9.10 Alegerea pompei de recirculare pentru vaporizator (Anexa 15)
Pompa pentru agentul răcit s -a ales cu ajutorul programului de alegere a pompelor oferit de
producătorul Wilo, în funcție de următorii parametri:
înălțimea de pompare (adâncimea maximă a forajului): H = 15.15 [mca]
debitul de pompare (debitul de etilen -glicol): D 0 = 8.311 [m3/h]
tagi = 10 °C
Astfel a rezultat o pompă monobloc tip WILO TWU 4 -0806 -C. [38]
4.9.11 Alegerea pompei de recirculare pentru condensator (Anexa 16)
Pompa pentru apa caldă la ieșirea din condensator s -a ales cu ajutorul programului de
alegere a pompelor oferit de producătorul Wilo, în funcție de următorii parametri:
înălțimea de pompare: H = 2.37 [mca]
debitul de pompare (debitul de apă caldă de la condensator): D k = 9.68 [m3/h]
temperatura apei la intrare în pompă: t = 35 °C
Se alege o pompă de înaltă eficiență tip WILO – Stratos -Z 40/1 -8 GG CAN PN 6. [45]
Alimentare: 1~230V/50Hz
Grad de protecție: IP X4D
Racorduri : PN6
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
48
4.9.12 Alegerea ventilului electromagnetic și a bobinei acestuia (Anexa 17)
Ventilul electromagnetic s -a ales pe baza agentului frigorific R407C, a diametrului
conductei pe care este intercalat acesta de 10×1 mm și a racordurilor pentru sudare (solder). Astfel a
rezultat ventilul electromagnetic tip Danfoss, model 032F2205 cu bobi na model 018F6251. [39]
4.9.13 Alegerea contorului (Anexa 18)
Contorul s -a ales Tip Apometru cu cadran umed si role
protejate GMBRP 1" AR C, Q.7 mc/hD.1” . [40]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
49
4.9.14 Alegerea indicatorului de curgere și umiditate
Indicatorul de curgere și umiditate s -a ales pe baza agentului frigorific R407C, a diametrului
conductei pe care este intercalat acesta de 10×1 mm și a racordurilor pentru sudare (solder). Astfel a
rezultat indicatorul tip Danfoss, model 014-0190 . [37]
4.9.15 Alegerea ventilului de expansiune termostatic
Ventilul de expansiune termostatic s -a ales pe baza agentului frigorific R407C, a diametrului
conductei pe care este intercalat acesta de 10×1 mm și a racordurilor pentru sudare (solder). Astfel a
rezultat ventilul de expansiune termostatic tip Danfoss, mo del 067N4079 . [37]
4.9.16 Alegerea robinetilor de închidere
Robinetii de închidere s -au ales pe baza agentului frigorific R407C, a diametrului conductei
a racordurilor pentru sudare (solder). Astfel au rezultat robinetii de închidere tip
Bianchi din alama cromata cu sfera si fluture pentru apa FIFI 3/4". [42]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Breviar de calcul
50
4.9.17 . Alegerea filtrului de împurități
Filtrul de împurități s -a ales de tip Danfoss, 48 -F – 023U1921 . [37]
4.9.18. Alegerea supapei de siguranță
Supapa de siguranță s -a ales în funcție de presiunea la care se realizează protecția, adică
maxim 6 bar. Astfel a rezultat supapa de siguranță cu ventil plat și actionare directă cu arc de la
firma Bianchi, cu un diametru de ½” . [37]
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Parte desenata. Anexe
51
Capitolul 5. Parte desenată
Plansa nr. 1.1. Schema funcțională a pompei de căldură apă -apă
Plansa nr. 1.2. Plan incalzire in pardoseala
Plansa nr.1 .3. Detaliu Distribuitor Colector
Capitolul 6. Anexe
Anexa 1. Calculul necesarului de căldură
Anexa 2. Dimensionarea instalației de încălzire în pardoseală
Anexa 3 . Calcul hidraulic
Anexa 4 . Dimensionarea Sistemului de Expansiune
Anexa 6 . FT Pomp ă de Căldură Hoval 45
Anexa 7 . FT Compesor Copeland HJE -22Y-40P
Anexa 8 . FT Condensator C50G
Anexa 9 . FT Vaporizator CH30G (DX -B)
Anexa 10 . FT Schimbător de căldură regenerativ FW5X12 -10 (3/4" MPT)
Anexa 11 . FT Rezervor de lichid Tecnac F552T 1500 A
Anexa 12 . FT Filtru deshidrator Danfoss DMB 307S
Anexa 1 3. FT Presostat aspirație Danfoss , model KP – 060-110066
Anexa 1 4. FT Presostat refulare Danfoss, model KP – 060-601391
Anexa 15 . FT Pompa de recirculare condensator WILO – Stratos -Z 40/1 -8 PN 16
Anexa 1 6. FT Pompa de recirculare vaporizator WILO TWU 4 -0203 -C-GT
Anexa 17 . FT Ventil electromagnetic Danfoss , model 032F2205
Anexa 18 . FT Contor apa rece GMBRP 1" AR C, Q.7 mc/hD.1”
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Masuri de securitate
52
Capitolul 7. Măsuri de Securitate și sănătate în muncă , respectiv măsuri
PSI
La începerea lucrărilor beneficiarul și constructorul vor convoca în mod obligatoriu
reprezentanții organelor locale care sunt posesoare de conducte și cabluri subterane în zona
amplasamentului conductei proiectate, în vederea identificării lor. Pentru evitarea avarierii acestora
și pentru asigurarea securității muncii, sub direct supraveghere a delegaților unităților posesoare de
rețele, se vor execut a săpături manuale în zonele respective până la completă dezvelire a acestora și
se va lua măsurile corespunzătoare pentru sprijinirea, asigurarea sau devierea lor (provizoriu sau
definitiva) pe perioada executării lucrărilor conform indicațiilor delegații lor respectivi, consemnate
în procese verbale. [50]
În timpul execuției lucrărilor, cablurile din imediată vecinătate a locurilor de muncă vor fi
scoase de sub tensiune.
Dacă în timpul săpăturilor vor fi depistate și alte rețele subterane se vor lua măsuri pentru
protejarea acestora și prevenirea accidentelor.
La execuție se vor lua în considerare prescripțiile Normativului I.22 -99 Normativ pentru
proiectarea și executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare
ale localităților.
Verificarea calității și recepția lucrărilor se va face conform Normativului C 56 și Regulamentului
de recepție 273/96.
Pentru protecția muncii se vor respecta prevederile din actele normative, legi si HG, după
cum urmează:
Legea 319 / 20 06 a securității și sănătății în muncă;
HG 1425/2006, modificată prin HG 955/2010 – Normele metodologice de aplicare a Legii
319/ 2006;
HG nr. 300/2006 – Șantiere temporare și mobile;
HG nr. 971/2006 Privind cerințe minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate
la locul de muncă;
HG nr.1091/2006 Privind cerințe minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă;
HG nr.1146/2006 Privind cerințe minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la
utilizarea echipamentelor de muncă;
HG 493/2006 Privind cerințe minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;
HG 1051/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni
dorsolombare;
HG 1048/09.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;
HG 1058/2006 – preveni rea exploziilor;
HG 1218/2006 – Agenti chimici;
HG nr. 355 / 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, modificata prin HG 37 / 2008
si HG 1169/2011. [51]
Măsuri PSI
Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
NP 086/05 Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de stingere a
incendiilor.
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Caiet de sarcini
53
Capitolul 8. Caiet de sarcini pentru execuția instalațiilor
8.1. Domenii de utilizare
Conductele de cupru au o mare aplicabilitate în realizarea de:
Sisteme de ap ă potabilă, pentru instalații apă rece -apă caldă, pentru imobile, spitale,
hoteluri, birouri, clădiri de învătământ, etc.;
Sisteme de încălzire și climatizare pentru clăd iri civile, social administrative, etc;
Sisteme pentru aer comprimat;
Instalații de utilizare pentru gaz
Instalații de presiune pentru evacuarea apelor uzate
Instalații solare
Instalații pentru ape industriale
Instalații pentru gaze tehnice și medicinale
Deasemenea tevile din cupru au aplicabilitate pentru instalații noi, reparații, renovări, etc.
Următoarele substanțe nu pot fi transportate în țevi de cupru: acetilenă C 2H2; amoniac NH 3
(umed)*; gaz de clor Cl 2 (umed)*; acid clorhidric HCl (umed)*; fosgen C OCl 2; dioxid de sulf SO 2
(umed)*; sulfid de hidrogen H 2S (umed)*.
* În formă de gaz uscat, acesta se poate transporta în țevi de cupru fără nici o problemă. [47]
8.2. Procedurile de fabricație
procedeu de extrudare la cald;
tragere
8.3. Produs final
conducte din cupru, cu proprietăți excelente de sudabilitate sau lipire;
fitinguri cupru;
piese mixte de conectare și interconectare cu alte sisteme;
Producția europeană a țevilor de cupru este reglementată prin standardul EN 1057. Conform
acestui standard materialul țevilor este aliaj din cupru fosforos dezoxidat cu min. 99,9% Cu +
Ag, semnul calității acestui material este Cu -DHP sau CW024A.
8.4. Proprietățile materialului / condiții de operare
Cuprul dă întotdeauna rezultate bune în rețelele de instalaț ii deoarece are o rezistență
ridicată și face față încărcărilor. Cuprul are rezistență mare, dar totodată este foarte flexibil, rețelele
se pot executa la fața locului sau prefabricat în atelier. Cuprul este durabil, tare, rezistent la
deteriorari, de acee a țevile și fitingurile din cupru țin decenii.
O proprietate deosebită este aceea de a reacționa la efectele termice extreme: nu există
probleme, efecte secundare sau diminuări ulterioare ale calității. De asemenea, este importantă
rezistența cuprului la c oroziune și la presiunea ridicată a apei. Nu este inflamabil, își menține forma
și rezistența și la temperaturile ridicate ale mediului; astfel, se bucură de o durată de viață
îndelungată. [47]
Pentru evitarea coroziunilor în instalații se recomandă: în instalațiile combinate elementele
din cupru să se monteze după cele din oțel zincat, viteza de curgere în țevile de circulație nu trebuie
să depășească valoarea de 0,5 m/s, curățarea punctelor de lipire, spălarea interioară a intregii
instalații.
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Caiet de sarcini
54
Cuprul are un coeficient de dilatare termică minim, ceea ce duce la tensiune mai redusă în
țevi și fitinguri, mai puține lire de dilatație sau compensatoare de dilatație, o estetică mai bună în
instalare. Pierderile de presiune sunt minime , peretele interior al conductelor de cupru fiind
rezistent la uzură.
O caracteristică importantă este detectarea ușoară a țevii în perete.
Temperaturi maxime de lucru pentru diferite tipuri de racordu ri ale țevilor de cupru și
accesoriilor:
Racorduri prin
presare Lipire
moale Lipire tare
95-110°C 250-260°C 600-800°C
8.5. Igiena / rezistentă la acțiunea razelor UV
Toate părtile componente ale instalației din cupru ce intră în contact cu apa potabilă sunt
materiale în conformitate cu standardele privind alimentația. Cuprul este un material natural.
Omenirea îl folosește de mai multe milenii la fabricarea vaselor, a conductelor și rezervoarelor de
apă. Din punct de vedere al sănătății, cuprul prezintă performanțe ridicate.
Cuprul asigură o protecție excelentă: în rețelele de alimentare cu apa pentru consum menajer
nu pătrund substanțe poluante. Nimic nu poate să treacă prin țeava din cupru. Elementele
dăunatoare -lichide, bacterii, oxigen, raze ultravio lete- nu trec prin cupru. Deasemenea, cuprul nu
leagă materii organice, astfel acestea nu pot să atace conductele de cupru.
Cuprul împiedică proliferarea bolii cu legionella în apă. Boala legionella are o incidență mai
scăzută în țevile de cupru. Valorile conținutului de legionella în țeava PEX sunt de până la 10 ori
mai mari.
Nu se formează depuneri biologice pe peretele interior a țevii de cupru. Cuprul este singurul
material la care depunerile biologice se reduc după un șoc termic.
8.6. Parametri / durata de funcționare
Cuprul rezistă la temperaturile excesive fără modificarea caracteristicilor tehnice.
Domeniu de
utilizare Temp
(°C) Durata de
viață
(ani) T max
(°C) Durata de
viață
(ani) T
avarie
(°C) Durata de
viață
(ore)
ACM la 60°C 60 nelimitat 80 nelimitat 100 nelimitat
Pardoseala
radiantă 60 nelimitat 80 nelimitat 100 nelimitat
Radiatoare 80 nelimitat 90 nelimitat 100 nelimitat
T avarie: temperatură accidentală care poate fi atinsă datorită defecțiunii instalației
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Caiet de sarcini
55
Presiunea de lucru este constantă la orice temperatură.
Presiune constantă de lucru cu diametru exterior minim și grosimea minimă a țevii (valoarea
debitului la diferite materiale cu diametre exterioare egale și la presiuni iden tice; viteza apei 0,4
m/s):
Cu PPR PE PEX PEX
multistrat
Grosime echivalenta (mm) 1 6,9 6,7 2,2 5,8
Debit (l/h) 191 1,6 2,6 127 13
Diametru exterior (mm) 15 15 15 15 15
Diametru interior (mm) 13 1,2 1,6 10,6 3,4
8.7. Protecție la incendiu / intensitatea focului
Corpul omenesc poate tolera numai 7 mg/m3 de acid clorhidric în aer, datorită nivelului
înalt de aciditate și corozivitate. La ardere, un singur kilogram de PVC poate genera până la
250.000 mg de acid clorhidric. Cuprul însă este rezis tent la acțiunea focului neavând niciun factor
de risc în cazul unui incendiu.
Cuprul este incombustibil, fiind clasificat în clasa A1 (Euroclasa A1 corespunde clasei de
produse incombustibile). Elementele de construcție pentru zonele rezidențiale trebuie să respecte cel
puțin caracteristicile anti -incendiu stipulate în clasa A2.
Instalația din cupru rămâne în funcțiune și în timpul unui incendiu, acesta fiind indicat pentru
sistemele de stingere a incendiilor. [48]
8.8. Mediul înconjurător / rezistența chimică
Față de alte materiale, cuprul își pastrează valoarea. Peste 90% din cupru este refolosibil.
Acest lucru este important pentru mediul înconjurător și din punctul de vedere al celor care se ocupă
cu montarea țevilor. Cumpărătorii se bucură și ei de acest avantaj: valoarea locuinței crește
mulțumită țevilor din cupru folosite. Astăzi, folosirii materialelor ecologice se acordă o atenție din
ce în ce mai mare. Cuprul este cea mai bună alternativă ca material refolosibil. [48]
8.9. Tehnologia de îmbina re / componentele sistemului
Pentru țevile din cupru îmbinarea se face lipire, cu luarea măsurilor necesare pentru a evita
obturarea secțiunii. Îmbinarea între conducte și armături se execută prin filet, dupa tipul armăturii
utilizate. Schimbările de direc ție ale conductelor din cupru se realizează prin intermediul curbelor
sau a coturilor de sudat. Lipirea poate fi lipire moale sau lipire tare.
Îmbinările de țevi de cupru se pot diviza în 2 grupe:
îmbinări demontabile: cu mufa, cu niplu prin presare, pri n brida și cu legatură cu flansa
îmbinări nedemontabile: îmbinări lipite, sudate, cu inel sfaramabil și cu fitinguri prin presare. [49]
Metode de lipire pentru racordarea fitingurilor:
Lipire tare:
Lipire moale:
Lipire cu gaz inert:
8.10. Puncte fixe / puncte mobile / dilatarea sistemului
Dilatarea țevii de cupru este aproape de două ori mai mare decât cea a țevilor din oțel, dar
numai cca. o pătrime a țevilor din plastic. Este evident, că la proiectare acest lucru trebuie luat în
considerare. Coeficient ul de dilatare este α = 16,6·10 -6m/m·K.
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Normative si standarte
56
Capitolul 9 . Normative, standarte si prescripții tehnice care au stat la
baza proiectării
Prezentul caiet de sarcini respectă terminologia, semnele convenționale, calitatea
materialelor, încercarea materialelor. La întocmirea caietului de sarcini s -au avut în vedere:
Normativul I 13 – 2002 :Normativ pentru proiectarea și executarea inst. de încălzire centrală;
Normativul I 6 -2000 :Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor și insta lațiilor de utilizare
a gazelor naturale.
– STAS 1907/1 -97 – Calculul necesarului de căldură pentru încălzire;
– STAS 2553 – 79 – robinet cu ventil dublu reglaj, de colt;
– STAS 2550 – 80 – robinet cu sertar pană;
– STAS 3932 – 77 – brătări pentru tevi de instala ții;
– STAS 478 – 84 – nipluri;
– STAS 10166/1 -77 – prot. contra coroziunii a conductelor supraterane din Ol. Preg. mecanică a
suprafe țelor;
– STAS8805/1 – 80 – fitinguri pentru sudare din otel. Coturi din teavă la 900. Dimensiuni;
– STAS 1733 – 89 – garnituri nemetalice pentru suprafate de etansare plane,Pn 2,5 … 40.
– STAS 6881 – 80 – vată minerală;
– STAS 7657 – 77 – țevi de o țel sudate longitudinal pentru construc ții;
– STAS 7656 – 80 – țeavă neagră;
– STAS 404/1, 3 – 87 – țeavă pentru construc ții;
– STAS 162 – 63 – carbură calciu tehnică (carbid);
– STAS 303 – 77 – oxigen tehnic gazos îmbuteliat;
– STAS 545/1 – 80 – ipsos pentru construc ții;
– STAS 790 – 84 – apă pentru betoane și mortare;
– STAS 471 – 85 – cot A1 negru;
– STAS 474 – 84 – teu B1 negru;
– STAS 479 – 84 – teu B1 redus;
– STAS 16 – 70 – ulei de in;
– STAS 1500 – 78 – ciment de adaos;
– STAS 889 – 80 – sârmă moale obisnuită;
– STAS 3805 – 71 – coturi din teavă la 300;
– NPM – Norme de protectie a muncii
– Normativ I5 -98 – privind proiectarea si executarea instalațiilor de ventilare și climatizare
– Normativ I5/2 -98 – privind exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare
– STAS 6648/1 -82 – pentru calculul necesarului de frig
– STAS 6648/2 -82 – pentru temperaturi interioare de calcul vara
– Normativ de siguranta la foc a construcțiilor P118 -99
– Normativ pentru proiectarea construcțiilor publice subterane -Indicativ NP 25 -97
-Ghid pentru proiectarea, executarea și exploatarea dispozitivelor și sistemelor de evacuare a
fumului și a gazelor fierbinți din construcții în caz de incendiu – – indicativ GP 063 -01
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Bibliografie
57
BIBLIOGRAFIE
[0] https://me canica.utcluj.ro/finalizare -studii.html
[1] Ocsner K – Pompe de căldură pentru tehnica încălzrii, Ed Matrixrom, Bucuresti, 2011
[2] Radcenco V – Instalații de pompe de căldură, Ed Tehnica, Bucuresti, 1985
[3] Gavriliuc R – Pompe de căldură de la teorie la practica, Ed Matrixrom, Bucuresti, 1999
[4] Balan M – Energii regenerabile, Ed UTPRESS, 2007
[5] Radcenco V si altii – Procese în instalații frigorifice, cap. specific, Ed Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1983
[6] Dragos G.V. – Agenți și procese în inst alații frigorifice nepoluante, Ed Utpress, Cluj
Napoca, 2009
[7] https://tinyurl.сom/y8v8ktzy
[8] http://pompedecaldura.eu
[9] http://www.d -pompedecaldura.ro
[10] https://vintudejos.ro/relief -si-clima/
[11] http://softwarecalculg.ro/temperaturi -exterioare -de-calcul/
[12] https://solarkraft.ro/energia -solara -principii -de-baza
[13] https://www.trust -expert.ro/principiul -de-functionare -a-pompei -de-caldura -cum-functioneaza –
pompa -de-caldura/?gclid=CjwKCAjwztL2BRATEiwAvnALciGwQTQW2I –
eH0929JDe0twZ5nnmfUyAeclXH1aXrNTCpsAq8VRgLBoChNEQAvD_BwE
[14] Gavriliuc R – Pompe de căldură de la teorie la practica, Ed Matrixrom, Bucuresti, 1999
[15] Dragos G.V. – Agenți și procese în instalații frigorifice nepoluante, Ed Utpress, Cluj
Napoca, 2009
[16] https://www.hoval.ro /produse/thermalia/
[17] https://climacenter.ro/pompe -de-caldura/warmtech/?gclid=EAIaIQobChMI68iN_4n -6AIVEs –
yCh04wAwEEAAYAyAAEgL UOPD_BwE
[18] http://instalatiiutcn.blogspot.com
[19] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics explained/index.php?title=Renewableenergystatistics/ro
[20] https://restartenergy.ro/energie -geotermala/energia -geotermala/
[21] https://www.magnumtherm.ro/2016/12/27/energia -geotermala/
[22]https://www.spatiulconstruit.ro/articol/energia -geote rmala -ca-sursa -de-energie –
regenerabila/18699
[23] https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/70/energia -din-surse -regenerabile
[24] https://observatornews.ro/economic/incalzire -geotermala -afla-cat-te-costa -sati-incalzesti -casa-
cu-pompe -de-caldura -263368.html
[26]https://www.casa -gradina.ro/cum -functioneaza -pompele -de-caldura -geotermale/
[27]https://www.trust -expert.ro/principiul -de-functionare -a-pompei -de-caldura -cum-functioneaza –
pompa -de-caldura/?gcl id=Cj0KCQjwo6D4BRDgARIsAA6uN1 –
3rd1sxsSO_Ntc71TAJmmZJRXhQpwK2P31vCS9ux9nUS6As0VosbUaAgiBEALw_wcB
[28]https://termocasa.ro/ro/pompe -de-caldura.html?gclid=EAIaIQobChMIwdjU9Yb –
6AIVx4eyCh39yQqsEAAYAiAAEgKGX_D_BwE
[29]https://ro.wikipedia.org/wiki/Pomp%C4%83_de_c%C4%83ldur%C4%83 [29]
https://www.trust -expert.ro/principiul -de-functionare -a-pompei -de-caldura -cum-functioneaza –
[30]pompa -de-caldura/?gclid=EAIaIQobChMI8vPcmIf
6AIVksqyCh1OTgz2EAAYAiAAEgJkevD_BwE
Vonica Radutiu Bogdan Dumitru Bibliografie
58
[31] https://pompedecalduraasg.ro/pompa -de-caldura -versus -incalzire -cu-gaze-la-un-imobil -dotat –
cu-calorifere -sau-incalzire -in-pardoseala.html
[32] https://www.hoval.ro/produse/thermalia/
[33] https://www.bitzer.de/gb/en/
[34] https://www.kelvion.com/products/category/compact -fin-heat-exchangers/
[35]http://www.ekinendustriyel.com/plate -heat-exchanger/what -is-plate -heat
exchanger/?gclid=EAIaIQobChMI2fPXvYv -6AIVxqQYCh0U wZSEAAYASAAEgKGMPD_BwE
[36] https://www.tecnac.net/en/
[37] https://www.danfoss.com/en/
[38] https://wilo.com/ro/ro/
[39] https://www.danfoss.com/en/produc ts/valves/?sort=default_sort
[40]https://www.romstal.ro/robinet -bianchi -din-alama -cu-sfera -fluture -racord -olandez -si-garnitura –
pt-apa-fe-fi-3-4-p4960.html
[42] https://www.romstal.ro/mecanism -umed -c1459358.html
[43] www.heatpumpcentre.org
[44] http://www.termice.ro
[45]https://www.proidea.ro/hoval -srl-228590/thermalia -pompa -caldura -sursa -energie -sol-apa-
343434.shtml
[46]https://termocasa.ro/ro/pompe -de-caldura/18 -pompa -de-caldura -apa-apa-sol-45kw -trifazic.html
[47]https://pompedecalduraasg.ro/de -ce-este-foarte -important -sa-luati-in-calcul -montarea –
pompelor -de-caldura -inca-din-faza-de-proiect.html
[48] https://aia -proiect.ro/totul -despre -pompa -de-caldura/
[49] https://www.danfoss.com/en/
[50] https:// www.rehau.com/ro -ro
[51] http://add -energy.ro/situatia -energiei -din-surse -regenerabile -la-nivel -global/
[52]https://adrvest.ro/wp -content/uploads/2016/09/ghid -utilizare -surse -regenerabile -energie –
cladiri.pdf
[53] https://isumm.ro/wp -content/uploads/2017/07/3 -Caiet -de-sarcini -instalatii -termice.pdf
[54]https://www.scrigroup.com/casa -masina/construc tii/CAIET -DE-SARCINI -instalatii –
te74115.php
[55] https://www.inspectiamuncii.ro/securitatea -si-sanatatea -in-munca1
[56]https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/KE -05-16-096-RO-N.pdf/e7d06362 –
2703 -4bec -b778 -1fc2472f4afe
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Tema de proiectare este : Proiectarea instalației de încălzire la un Lăcaș de cult . [614198] (ID: 614198)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.