Tema de control [612510]

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN
BRAȘOV
Facultatea de Psihologie și Științele Educației ID

Tema 1

Student: [anonimizat]

1. Pe baza cunoștințelor acumulate în U.I. 2, argumentați, într -un eseu de aproximativ 300
de cuvinte (o pagină A4), 2 -3 consecințe ale descoperirii transmiterii ereditare a unor
trăsături psihice asupra modului în care educăm copiii.

Ereditatea reprezintă însușirea fundamentală a materiei vii de a transmite, de la o generație
la alta informațiile de specificitate, sub forma codului genetic
Părinții sunt primii mentori reali în viața copilului, furnizându -i primele repere de orientare
în lume, primele informații și învățături despre lucrurile și fenomenele din natură și din societate,
primele sfaturi, norme și regului de conduită. Modelul părintesc este cel ma i ușor de imitat de către
copii, de aceea importanți sunt cei ”7 ani de acasă” .
Așadar copilul a devenit adult, va aplica în viitoarea sa familie tipul de relație familială pe
care le -a trăit în casa părintescă alături de cei care i -au dat viață(în mod conștient sau inconștient)
De aceea, în bună parte, dragostea, respectul, înțel egerea, ajutorul reciproc se învață. La fel și
violența, egoismul etc.
O să mă dau pe mine exemplu, de mică am zis ”când o să cresc și o să am copii nu o să fiu
niciodata ca tata” deoarece pe de -o parte mi -a marcat negativ copilaria și am rămas cu niște m ici
traume, dar ce a fost a fost din această experință am învățat să nu fiu ca el.
Am întâlnit copii care erau foarte lăudați de către părinți, după ce au crescut am observat
că erau plini de sine, mândri, cu nasul pe sus. Am mai întâlnit copii care au fos t criticați aproape
zilnic, după ce au crescut aveau o stimă de sine scăzută, antisociabili, foarte timizi.

2. Comparați influențele ambientale împărtășite cu influențele ambientale neîmpărtășite
în privința efectelor pe care le au asupra diferențelor individuale la nivel de dezvoltare
cognitivă și de trăsături de personalitate.

Influențe ambientale împărtășite Influențe ambientale neîmpărtășite
– caracteristici comune membrilor unei familii
– copii crescuți în același mediu
– învățământul și climatul emoțional
– condițiile materiale din cadrul familiei, stilul
de viață, modelele parentale sunt aceleași
pentru fr ați – ordinea nașterii modelează personalitatea
copilului
– modul în care fiecare copil receptează
influențele ambientale diferă
– influență de natură biologică: bolile trăite de
fiecare copil
– pot fi tratați diferit de către părinți

3. Deoarece mult din ceea ce înseamnă conformare la reguli externe se bazează pe
inhibarea sau amânarea unor impulsuri, care ar fi metodele de disciplinare cele mai
potrivite pentru a obține conformarea extraverților la regulile impuse de școală? Care
ar fi metodele de discipl inare cele mai potrivite pentru a obține conformarea
introverților?

Introverții sunt acele persoane care au tendința de a se izola în lumea lor interioară , sunt
persoane închise, sunt persoane cărora nu le face plăcere să fie în centrul atenției.
O metodă disciplinară ar putea fi ca profesorul să îl scoată pe introvertit în fața clasei și a
colegilor, răspunzând la întrebările profesorului sau dându -i diferite activități fiind în același
timp și în centrul atenției.

Extraverții sunt acele persoane cărora le place să fie mereu în centrul atenției, sunt persoane
dinamice.
O metodă disciplinară ar putea fi ca extrovertitul să fie aș ezat în spatele clasei fără a avea
posibilitatea de a vorbi cu colegii în timpul orelor.

4. Explicați un comportament moral utilizând, pe rând, modelele teoretice prezentate:
psihanalitic, behaviorist, cognitivist, sociocognitivist și situaționalist.

– Psihanaliza are la bază credința că fenomenele psihice și comportamentele umane sunt
determinate de evenimente petrecute în trecut, și care dacă nu sunt conștientizate se pot repeta.
– Behaviorismul este comportamentul oamenilor nu este dictat de gândurile lor, ci de stimulii
mediului înconjurător.
– Cognitivismul presupune cunoașterea valorilor, normelor și regulilor moral e și de conduită.
– Sociocognitivism este comportamentul moral se dezvoltă, este legat de formarea obișnuințelor și
modelelor morale simple și elementare.
– Situaționalismul este determinat de factorii externi, de trăirile sau motivațiile fiecăruia.

5. Dați un exemplu de abatere morală majoră a unei persoane cunoscute (nu neapărat din
cercul de prieteni). Ce trăsătură de caracter ar putea fi responsabilă pentru acest
comportament? Analizând situația și ceea ce ați aflat despre caracterul persoanei, care
credeți că este influența situației și care este influența trăsăturii caracteriale asupra
respectivului comportament?

Exemplu l de abatere morală ar putea fi traficul de persoane:
Cea mai importantă cauză a traficului de persoane este nivelul de trai. Cele mai multe
victime aparțin unor familii în care unul dintre părinți sau chiar ambii sunt șomeri ,confruntându –
se cu mari dificultăți materiale .
Majoritatea victimelor traficului provin dintr -un mediu sărac. Din moment ce
comunitatea nu oferă prea multe perspective, femeile merg să câștige bani pentru a -și putea
satisface anumite nevoi.
Un motiv important ar fi educația. Cele mai multe persoane care sunt traficate nu și -au
încheiat ciclul obligatoriu de educație, lipsa de o calificare adecvată le obligă pe victime să se
orienteze în țările de destinație numai spre munci care nu cer îndemânare și pricepere foarte
mare,unde sunt prost plătite sau spre locuri de muncă temporare ,desfășurate în condiții

precare.
Un alt motiv ar fi mediul familial. În general victimele mai provin și din familii în care
alcolismul,conflictele și antecedentele penale sunt o constantă ca și lipsa afecțiunii parentale.De
această situație familială profit ă mulți dintre traficanți în momentul în care racolează victimele,
aceste victi me fiind foarte ușor de convins că pot avea un mod de viață mai bun decât cel
existent .

6. Dați un exemplu de abatere de la convenții a unei persoane cunoscute (găsiți ușor
exemple printre cei apropiați). Ce trăsătură de caracter ar putea fi responsabilă pen tru
acest comportament? Analizând situația și ceea ce știți din trecut despre caracterul
persoanei, care credeți că este influența situației și care este influența trăsăturii
caracteriale asupra respectivului comportament?

O adolescentă care fumează, nu prea merge la școală și consumă ocazional alcool.
-Trasatura de caracter responsabilă pentru acest comportament este neîncrederea,
iresponsabilitatea
– Influența situație i: mediul școlar, nevoia de apartenența la grup
– Influența trăsăturii caracteriale: g rupul de apartenența, mediul familial

7. Analizați în cazul unui elev cu note mari, pe care îl cunoașteți îndeaproape: în ce
măsură rezultatele sale performante la învățătură se datorează inteligenței,
aptitudinilor sau creativității și în ce măsură sunt imp licați alți factori (caracter,
împrejurări)?

Ca exemplu am luat două surori pe care le cunosc de cel puțin 10 ani, amândouă sunt un
exemplu de eleve cu rezultate foarte bune la învățătură.
Observându -le de -a lungul anilor, aproape că mă afticam că nu am frați, am constatat că
performanțele lor la învățătură erau datorate atât inteligenței și aptitudinilor școlare cât și
din cauza împrejurărilor de acasă. Dacă una dintre surori venea acasă cu o notă mică,
supărată, sora ei o încuraja și vice versa. Se încurajau una pe alta, se ajutau, se motivau,

nu se lăsau până nu aveau performanțe foarte bune. Părinții la fel, încercau să le
încurajeze, chiar dacă aveau vreun eșec, le mai recompensau din câ nd în cînd.
Ele provin și dintr -o familie săracă și probabil si din cauza asta au avut atâta
ambiție de a devenii foarte bune.

8. Analizați comportamentul unui elev cu rezultate slabe la învățătură. Căror cauze de
natură aptitudinală credeți că se datoreaz ă dificultățile sale de adaptare? Cum ar putea
fi el ajutat să depășească aceste dificultăți?

Un elev cu rezultate slabe la învățătură ar putea avea probleme cu integrarea între colegi sau
din cauza mediului familial, stima de sine scăzută. După părerea mea cred că ar putea fi ajutat de
cadrele didactice cât și cei din familie, probabil și de un psiholog prin sporirea încrederii în sine,
rezolvare a problemelor de integrare.

9. Dați trei exemple de domenii de activitate în care performanțele de nivel superior sunt
condiționate de creativitate. Motivați de ce este nevoie de creativitate și modul în care
ea facilitează performanțele în activitatea prof esională.

Creativitatea este acea caracteristică a gândirii care folosește inventiv experiența și
cunoștințele acumulate, oferind soluții și idei originale. Ea face posibilă crearea de produse reale
sau pur mintale, constituind un progres în planul social . Componenta principală a creativității o
constituie imaginația, dar creația de valoare reală mai presupune și o motivație, dorința de a
realiza ceva nou, ceva deosebit. Creativitatea presupune un nivel superior al gândirii manifestat
prin căutarea și găsi rea de soluții eficiente, prin stabilirea unor relații între obiecte și fenomene.
Performanțele creative se corelează cu o serie de trăsături de personalitate și însușiri psihice.
Creativitatea productivă sau dobândirea unor abilități utile pentru anumite domenii, pentru
crearea de obiecte, materiale sau spirituale, în anumite domenii; contribuția personală este
destul de redusă la acest nivel, fiind utilizate tehnicile consacrate deja;
Creativitatea inovativă, care există doar la un număr restrâns de pers oane și implică găsirea
unor soluții noi, originale cu importanță teoretică sau practică; este nivelul specific talentelor;

Creativitatea inventivă este capacitatea de a realiza legături noi între elementele deja
existente; este, așadar, un plan specific doar indivizilor ce aduc unele ameliorări unor utilaje,
unei teorii controversate.

10. Faceți o listă cu trei activități școlare care favorizează dezvoltarea creativității.
Analizați modul în care aceste activități stimulează imaginația, motivația intrinsecă,
atitudinile creative, formarea unor deprinderi de muncă creativă.

Activitățiile școlare care favorizează creativitatea ar putea fi: ora de desen, ora de lucru
manual, jocuri de rol acestea aj ută la dez voltarea cretivității.

11. Comparați felul în care func ționează sistemul dvs. autoreglator în situații de succes și în
situații de eșec și explicați natura deosebirilor.

Sistemul meu autoreglator în situații de succes îmi oferă multă bucurie, încredere în forțele
mele, câteodată mă simt invincibilă.
Sistemul meu autoreglator în situații de eșec îmi oferă dezamăgire, devin anxioasă, dar chiar
și în situațiile de eșec devin foarte repede optimistă.

12. Explicați, utilizând modelul bidimensional al lui Larsen și Fredrickson, două stări
afective opuse pe care le trăiți în timp ce învățați pentru un examen greu.

Starea afectivă negativă pe care o trăiesc este anxietatea , teama, neliniștea.
Starea afectivă pozitivă apare după ce văd că sunt destul de pregătită pentru examen, atunci
devin calmă, liniștită, relaxată.

13. Explicați, utilizând de această dată modelul lui Tellegen, trăsăturile afective care stau la
baza acestor trăiri și măsura în care situația de examen modifică manifestarea
trăsăturilor respective la nivel comportamental

Trăsăturile afective care stau la baza acestor trăiri sunt scăzute dar și ridicate, deoarece este
un examen greu când apar emoțiile sunt foarte greu de controlat
.

Bibliografie

Marcela Rodica Luca(2013). Introducere în psihologia personalității. Editura Universității
Transilvania Brașov
Dafinoiu, I. (1998). Personalitatea elevilor. Temperamentul si caracterul. Psihologie scolară ,.
Iasi: Polirom.
Sternberg, R. J. (coord). (1999/2005). Manual de creativitate . Iasi: Polirom