TEMA: COM ERȚUL ELECTRONIC ÎN SOCI ETATEA BAZATĂ PE CUNOȘTINȚ E CONDUCĂTOR ȘTIINȚIC Col. prof. univ. dr.STANCIU L EONTIN AUTOR Stud.sg. KOV ACS… [628279]
2
ACADEMIA FORȚ ELOR T ERESTRE
„NICOL AE BĂLC ESCU“
LUCR ARE DE LICENȚĂ
TEMA: COM ERȚUL ELECTRONIC ÎN SOCI ETATEA BAZATĂ
PE CUNOȘTINȚ E
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIC
Col. prof. univ.
dr.STANCIU L EONTIN
AUTOR
Stud.sg.
KOV ACS CĂTĂLIN -ROB ERT
– SIBIU, 2017 –
3
REFERAT DE APRECIERE
a lucrării de licență
1. Numele și prenumele absolv entului:
2. Domeniul de studii:
3. Progr amul de studii universitare de licență:
4. Tema lucrării de licență:
5. Aprecieri asupra conținutului teoretic al lucrării de licență (se marchează
cu X):
Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Identific area stadiului actual al cercetării în
Domeniu
Capacitatea de sinteză și constru cția logică a
argum entației teoretice
Gradul de relevanță a conținutu lui teoretic în
raport cu tema lucrării
Capacitatea de operare cu conc epte și teorii
Specifice
Gradul de relevanță și actualitatea
Bibliografiei
Citarea corectă a ideilor și a conceptelor
preluate din alți autori, evitarea plagiatului conform declarației pe propri a
răspund ere a autorului lucrării
6. Aprecieri asupra părții practic-aplicative a lucrării de licență (se
marchează cu X):
4
Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Caracterul logic al organizării demersului
practic-aplicativ
Formularea corectă a obiectivelor
Calitatea metodelor și instrum entelor de
lucru, corectitudin ea utiliz ării acestora
Pertinența concluziilor și a propun erilor
formulate de autor, derivarea logică a
acestora din studiul realizat
Origin alitatea abordării, contrib uții personale
ale autorului
7. Aprecieri privind redactarea lucrării de licență:
Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Corectitudin ea și claritatea exprimării,
utiliz area limbajului de specialitate
Calitatea grafică a lucrării
Respectarea exigențelor de redactare
conform Ghidu lui metodologic
8. Consid erații finale:
Apreciez lucr area de licență cu not a _____________ și o r ecomand
pentru a fi susținută în pr ezența comisi ei examenului d e licență.
Data Conducător științific
5
Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………………………. 6
CAPITOLUL 1. ABORDĂRI TEORETICE ȘI PRAGMATICE
PRIVIND COMERȚ UL ELECTRONIC ………………………….. …………………. 8
1.1. Ce reprezintă o societate bazată pe cunoștiințe? ………………………….. 8
1.2. Definirea comerțului electronic ………………………….. ……………………….. 9
1.2.1 Definiția Comerțului Tradițional ………………………….. ……………. 10
1.2.2 Definiția Comerțului electronic ………………………….. ………………. 10
1.3. Procesul cumpărării produselor în comerțul electronic ………………. 13
1.4. Cadrul conceptual privind comerțul electronic ………………………….. 14
1.4.1. Aplicații de comerț electronic ………………………….. ……………….. 15
1.5. Structura unui sistem electronic de plăți ………………………….. ………. 16
1.5.1. Structura funcțională a sisteme lor de e -commerce ………………. 17
1.5.2. Structura afacerii baz ată pe server Web și formular ……………. 18
1.6. Modalități de plată ………………………….. ………………………….. ………….. 18
1.6.1. Sisteme de plăți în Internet bazate pe carduri bancare …………. 18
1.6.2. Sistem on -line de plată cu moneda electronică ……………………. 24
1.6.3. Plata prin cecuri electronice ………………………….. ………………….. 26
1.7. Aplicatii de E -banking și E -commerce implementate de societățile
bancare din România ………………………….. ………………………….. ………………. 27
1.7.1. Servicii românești de internet banking ………………………….. …… 27
1.8. Înțelegerea ș i prevenirea fraudei online ………………………….. …………… 29
1.8.1. Tipuri comune de fraudă online ………………………….. ……………….. 29
CAPITOLUL 2. APLICAȚIE: IMPLEMENTAREA UNEI SOLUȚII DE
PLĂȚI ELECTRONICE ÎN CADRUL MAGAZINELOR ELECTRONICE 32
2.1. Construirea magazinului electronic ………………………….. ………………… 32
2.1.1. I nstalarea platformei WordPress ………………………….. ……………. 33
2.1.2. Instalarea extensiei wp -e-commerce în cadrul platformei
Wordpress. ………………………….. ………………………….. ………………………… 36
2.2. Implementarea și managementul unei soluții de plăți electronice
prin intermediul serviciului Raiffeisen Online ………………………….. …….. 38
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ….. 49
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………. 50
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 51
6
INTRODUC ERE
„Timpul îns eamnă b ani”
Benjamin Fr anklin
În următorii ani piețele pe care le știm noi c el mai prob abil o să suf ere o
multitudin e de schimbări. Cel care va realiza această schimb are este nimeni
altul d ecât Int ernetul. Modul unic al Internetului este faptul că are
capabilitatea ca pentru o p erioada lungă d e timp, într -un mod evident, să
modific e atât căil e tradițion ale prin intermediul căror a se efectuau tranzacțiile
dintr e cumpărător și vânzător cât și to ate tipuril e de interacțiuni ce s-au
manifestat în tr ecut.
Ținând cont d e faptul că domeniul com erțului electronic este mare cred
că la început este necesară o d efinire a noțiunii d e comerț electronic și l a ce se
va referii în această lucr are. Am să evidențiez cât eva definiții. Comisi a
Europeană specifică următo arele având în v edere comerțul electronic și
form ele sale: Aș put ea defini com erțul electronic astfel: „orice formă d e
tranzacție de afaceri în c are părțil e interacțion ează electronic în loc să existe
schimb fizic s au cont act fizic dir ect”. „Un c az special al com erțului electronic
este vânzarea electronică ( electronic tr ading) în c are un distribuitor of eră
bunuri s au serviciu unui consum ator în schimbul un ei plăți și un caz special
al vânzării electronic e este vânzarea electronică cu amânuntul ( electronic
retailing) în c are clientul este un consum ator obișnuit în loc d e o altă
comp anie.”1 Din această explic ație rezultă f aptul că în comerțul electronic nu
se referă do ar la partea comercială ci și l a toate relațiile dintr e vânzător și
comp arator atât în ainte cât și după înț elegerea comercială.
Com erțul electronic nu are caracter de noutate. Cadrul electronic a fost
folosit în sensuri comerciale de mai mulți ani, dar cu evoluți a rapidă a
Internetului, o fertele dar și probl emele cu c are utiliz atorii trebuie să se
înfrunt e sunt din c e în ce mai grele, apăsăto are și cu o multitudin e de noi
provocări f ață de cum au fost în c eilalți ani.
În ultimii ani cele mai mult e comp anii au site-uri de comerț electronic p e
Internet. În m ajoritatea cazurilor acestea au fost realizate pentru c a aceea
comp anie să existe pe Internet, puțini manageri sau dir ectorii d e comp anii au
încercat să exploateze Internetul ca o posibilă pi ață.
Dacă vr em să avem parte de un imp act redutabil și decisiv pe piață
folosind comerțul atunci este neapărat ca el să d evină un mijloc d e neînlocuit
a vieții de zi cu zi, un m ediu ce poate fi folosit de oricin e fără dificultăți .
Lucr area de față are ca obiectiv studi erea comerțului electronic în
societățiil e bazate pe cunoștiinț e. Dar se urmăr ește și efectuarea unei plăți
on-line în cadrul unui m agazine electronic.
1 The European Commission Inform ațion Soci ety Proj ect, (02/07/ 2009 )
7
Ținând cont d e faptul că dom eniul com erțului este unul foarte mare, doar
domeniul com erțului electronic d e tipul afacere către consum ator (busin ess-
to-consum er) este dezbătut în m are parte în această lucr are și este folosit c a
model de legătură p entru probl emele abordate în această lucr are. Am ales
acestă temă deoarece prezintă c ea mai mare evoluți e în timp cu ajutorul
tehnologi ei inform aționale.
În primul c apitol am urmărit să explic din punct d e vedere teoretic și
pragmatic c e înseamnă com erțul electronic și am evidențiat sist emele
electronic e de plați pe care le putem folosi în m agazinele electronic e
romnân ești.
În capitolul doi am construit un magazin virtu al și am explic at o soluți e
de plată electronică. M agazinul virtu al are la baza progr amul Wordpr ess, iar
plata electronică pe care am ales-o este PayPal.
8
CAPITOLUL 1. ABORDĂRI T EORETICE ȘI
PRAGMATICE PRIVIND COM ERȚUL ELECTRONIC
1.1. Ce reprezintă o soci etate bazată pe cunoștiinț e?
Societatea cuno așterii este o org anizație umană structur ată, bazată pe
cuno așterea dezvolt ată cont empor an și r eprezentând noi sist eme de susțin ere a
calității vi eții. Aceasta implică n ecesitatea de a înțelege pe deplin distribuți a
cunoștinț elor, accesul la inform ații și c apacitatea de a transfera inform ațiile în
cunoștinț e. Înțelegerea cuno așterii reprezintă provoc area centrală în d efinirea
unei soci etăți b azate pe cuno aștere.
Din p ercepția mea actuală asupra societății cuno așterii, consid er că este
util să sublini ez rolul soci etății cuno așterii în d ezvolt area viitoare a societății
umane. Sist emele de susțin ere a vieții sunt piloni esențiali ai dezvoltării
societății um ane. În acest sens, soci etatea cuno așterii reprezintă o nouă
paradigmă p entru d ezvolt area viitoare și este corelată put ernic cu d ezvolt area
durabilă. Din acest motiv, p aradigm a durabilității soci etății b azate pe
cuno aștere este un cadru pot ențial pentru d ezvolt area societății um ane care
duce la coeziunea socială, comp etitivit atea și stabilitatea economică, utiliz area
resurselor și d ezvolt area economică, prot ejarea biodiv ersității și a
ecosist emului.
Societatea cuno așterii se bazează pe necesitatea distribuirii cunoștinț elor,
a accesului l a inform ații și a capacității d e a transfera inform ațiile în
cunoștinț e. Distribuți a cunoștinț elor este una din c erințele esențiale ale
societății cuno așterii. Tr ebuie să se bazeze pe echitate și nediscrimin are,
justiți e și solid aritate. Aceasta implică înț elegerea cuno așterii ca pilon c entral
al soci etății cuno așterii.
Cuno așterea este mai mult d ecât inform ație. Aceasta necesită pr elucrarea
inform ației cu scopul sp ecific d e a obțin e înțelegerea conc eptuală a sistemelor
de susțin ere a vieții într -un sist em cultur al specific. V alidarea globală a
inform ațiilor este imanentă p entru soci etatea cuno așterii. Astfel, accesul la
grupul d e inform ații glob ale este princip ala forță motric e pentru d ezvolt area
societății b azate pe cuno aștere.
Capacitatea transformării inform ației în cuno aștere este reprezentată de
capacitatea sistemului cultur al de a transform a inform ațiile disponibil e în
valorile științific e și tehnologic e folosit e în vi ața de zi cu zi. D epinde foarte
mult d e sistemul c ultur al și soci al. „Noțiun ea de societate a cuno așterii a
apărut spr e sfârșitul anilor '90 și este folosită, în sp ecial, de unii în c ercuril e
academice, ca o alternativă la societatea inform ațională”2.
2 Sally B. , Soci etatea Inform ațională – Societățile de Cuno aștere, Probl emele Mondi ale,
2005 , p. 32 .
9
În sp ecial, UN ESCO a adoptat în c adrul politicilor s ale instituțion ale
termenul "soci etatea cuno așterii" s au varianta acesteia, "soci etăți d e
cuno aștere". Au avut loc mult e reflecții cu privir e la această probl emă, c are
încearcă să includă o conc epție mai integrantă, c are nu este legată do ar de
dimensiun ea economică. D e exemplu, Abdul W aheed Kh an (sub -directorul
general al UN ESCO p entru comunic are și inform are) scri e: "Soci etatea
inform ațională este elementul d e bază al soci etăților cuno așterii. 6 Întrucât
înțeleg conc eptul d e "soci etate inform ațională" c a fiind l egat de ideea de
"inov ație tehnologică", conc eptul d e "soci etăți a cuno așterii" includ e o
dimensiun e a transformării soci ale, cultur ale, economic e, politic e și
instituțion ale și o m ai plur alistă și m ai dezvolt ată perspectivă. În opini a mea,
conc eptul d e "soci etăți b azate pe cuno aștere" este preferabil celui al "soci etății
inform aționale", deoarece comportă m ai bin e compl exitatea și din amismul
schimbărilor c are au loc. (…) cuno așterea în cauză este import antă nu num ai
pentru cr eșterea economică, ci și p entru împut ernicir ea și dezvolt area tuturor
sectoarelor soci etății ".
O nu anță în această d ezbatere, care se referă num ai la limbil e romane,
este distincți a dintr e "soci edad del conocimi ento" și "soci edad del saber" (care
se traduc atât c a "soci etate a cuno așterii" în limba engleză). Noțiun ea
"saberes" implică c ertitudini m ai precise sau m ai practice, în timp c e
"conocimi ento" cuprind e o cuprinzăto are globală sau analitică. André Gorz
consid eră că „ conocimi entos s e referă la conținuturi ori entate form alizate,
care, prin d efiniți e, nu pot aparține poporului … S aber constă din experiențe
și pr actici c are au devenit dovezi intuitiv e și obic eiuri”3. Pentru Gorz,
"inteligența" Acoperă într eaga gamă d e capacități c are permit combin area
"saberes" cu "conocimi entos".
El propun e apoi c a "soci etatea cuno așterii" să fi e tradusă c a "soci etatea
inform ațională".
În oric e caz, în g eneral, în acest cont ext termenii "soci edad del
conocimi ento" și "soci edad del saber" sunt utiliz ați int erschimb abil, d eși, cel
puțin în limb a spaniolă, "conocimi ento" p are să fi e mai comun d ecât
"saberul".
Rolul soci etății cuno așterii în vi ața contempor ană depinde de nivelul noii
dezvoltări a științ ei și tehnologi ei. Cu științ a cognitivă, soci etatea modernă v a
atinge nivelul său esențial, oferind oportunități publicului l arg pentru a profit a
de dezvolt area societății cuno așterii.
1.2. Definir ea comerțului electronic
Au dispărut zil ele în care activitățil e comerciale, cum ar fi schimbul
de bunuri și s ervicii p entru b ani, într e părți, au loc num ai în modul
3 Abdul W. K., Text de bază privind societatea informațională , Editura UNESCO, 2005, p
8.
10
tradițion al, adică cli entul tr ebuie să m eargă p e piață, să priv ească
diversitatea produs elor, să aleagă lucruril e necesare Și achizițion area
acestora prin pl ata sumei specificate. Dar odată cu apariția comerțului
electronic, o amenii pot cumpăr a bunuri, plăt esc facturi s au transferă bani
cu un singur clic. Mulți o ameni pr eferă com erțul tr adițion al prin
intermediul com erțului electronic, din c auza dogm ei că acesta din urmă nu
este sigur, totuși, acesta este doar un mit. Ambele moduri au argum ente
pro și contr a, așa că v-am simplific at diferența dintr e comerțul tr adițion al
și com erțul electronic.
1.2.1 Definiți a Com erțului Tr adițion al
Com erțul s au com erțul tr adițion al este o parte a afacerii, c are
cuprind e toate acele activități c are facilitează schimbul. Două tipuri d e
activități sunt inclus e în com erț, adică com erțul și auxili arii în com erț.
Termenul d e comerț se referă la cumpăr area și vânz area de bunuri și
servicii în num erar sau în n atură și auxili are la comerț, implică to ate
activitățil e precum b ancar, asigurări, tr ansport, publicit ate, asigurări,
ambalare și altele, care ajută l a finalizarea cu succ es a Schimbul într e
părți.
În termeni m ai buni, com erțul cuprind e toate acele activități c are
simplifică schimbul d e bunuri și s ervicii, d e la producător l a consum atorul
final. Atunci când mărfuril e sunt produs e, acestea nu ajung dir ect la client
ci trebuie să tr eacă d e la diverse activități c are sunt inclus e în com erț.
Funcți a sa princip ală este de a satisface dorinț ele consum atorilor prin
punerea la dispoziți a lor a bunurilor, l a mom entul și locul potrivit.
1.2.2 Definiți a Com erțului electronic
În conc epția Organizației p entru Coop erare și D ezvolt are
Economică(O ECD), „comerțul electronic reprezintă d esfășur area unei
afaceri prin int ermediul r ețelei Int ernet, vânz area de bunuri și s ervicii
având loc off -line sau on-line.”4 Definit m ai sug estiv com erțul electronic
reprezintă ,, capacitatea de a realiza tranzacții c are implică schimbul d e
bunuri și s ervicii într e două s au mai mult e părți, folosind instrum ente și
tehnici electronic e”5
În pr actica economică sp ecifică, com erțul electronic( e-comm erce)
cuprind e: „cercetarea de marketing electronică; c ataloagele electronic e;
managementul p aginilor W eb; negocierea autom ată; plățil e electronic e
sigur e; proc esarea tranzacțiilor; r ealizarea comenzilor; s atisfacerea
clienților; col ectarea datelor și analiza acestora”6.
4 http://www.oecd.org/home.htm accesat în 14.05.2017
5 Dinu V., Comerțul electronic – o nouă oportunitate de creștere a competitivității , Revista
Amfiteatru Economic, Academia de Studii Economice din București, 2007, p. 5;
6 Grosu S., – Comer ț electronic , Cluj Napoca, 2005, p. 26;
11
În tabelul de mai jos put eți obs erva diferențele:
Tabel 1. Comp arație între comerțul tr adițion al și com erțul electronic
Bazele
comp arației Com erțul tr adițion al E-Comm erce
Sens Com erțul tr adițion al este
o ramură a afacerilor c are se
axează p e schimbul d e
produs e și servicii și includ e
toate acele activități c are
încur ajează schimbul, într -un
fel sau altul. Com erțul
electronic îns eamnă
efectuarea de tranzacții
comerciale sau schimb
de inform ații, p e cale
electronică p e internet.
Proc esare
a tranzacțiilor Manual Autom at
Accesibilit
ate Timp limit at 24 × 7 × 365
Insp ecția
fizică Mărfuril e pot fi
inspectate fizic în ainte de
cumpăr are. Bunuril e nu pot fi
inspectate fizic în ainte
de cumpăr are.
Interacțiu
nea cu cli enții Față în f ață Ecran-în-față
Dom eniul
de aplicare al
afacerii Limit ată l a o anumită
zonă. Acoperire la nivel
mondi al
Schimb d e
inform atii Nu există o pl atformă
uniformă p entru schimbul d e
inform ații. Oferă o pl atformă
uniformă p entru
schimbul d e inform ații.
Accentul
la resurse Partea de aprovizion are Cerere partea
Relatie de
afaceri Liniar Un c apăt la altul
Marketing Un mod de marketing Marketing unu -la-
unu
Plată Num erar, c ec, c ard d e
credit etc. Carte de credit,
transfer de fonduri etc.
Livr area
bunurilor Imediat Are timp
Com erțul electronic sau e -commerce se referă la schimbul d e bunuri
și servicii, fonduri s au inform ații într e întreprind eri și consum atori c are
utiliz ează rețeaua electronică, adică int ernetul sau rețeaua socială onlin e.
Com erțul electronic îns eamnă com ercializarea și furniz area de asistență
pentru activitățil e de tranzacțion are, prin utiliz area suportului electronic,
adică to ate activitățil e cum ar fi cumpăr area, vânz area, com anda și plata
12
sunt efectuate pe internet. Dom eniul d e aplicare al com erțului electronic
este discut at în următo arele punct e:
Com erțul B2B (între întreprinderi Business -to-Business) : Atunci
când tr anzacția de afaceri are loc într e două c ase de afaceri, prin
canalul electronic, s e numește comerț B2B.
Com erțul B2C (între o întreprindere și consumatori: Business –
to-Consumer) : Atunci când schimbul d e bunuri și s ervicii are loc
între entitatea comercială și cli ent, prin int ermediul int ernetului,
atunci este cunoscut sub num ele de comerț B2C.
Com erțul C2C (Consumer -to-Consumer) : Atunci când
achizițion area și vânz area de bunuri și s ervicii au loc într e clienții
care folos esc un m ediu electronic, s e numește comert C2C
Com erțul intr a-B : atunci când schimbul are loc în c adrul firm ei
sau al casei de afaceri, cu utiliz area mijlo acelor electronic e, se
numește Intra B-comm erce.
Diferențe cheie între comerțul tr adițion al și com erțul electronic
Următo arele punct e sunt d emne de remarcat în c eea ce privește
diferența dintr e comerțul tr adițion al și com erțul electronic:
1. O parte a afacerilor, c are se axează p e schimbul d e produs e și
servicii, și includ e toate acele activități care încur ajează schimbul,
într-un f el sau altul, s e numește comerț tr adițion al. Com erțul
electronic îns eamnă efectuarea de tranzacții com erciale sau de
schimb d e inform ații, p e cale electronică p e internet.
2. În com erțul tr adițion al, tranzacțiile sunt proc esate manual, în timp
ce în cazul com erțului electronic există proc esarea autom ată a
tranzacțiilor.
3. În com erțul tr adițion al, schimbul d e bunuri și s ervicii, p entru b ani
poate avea loc, num ai în timpul progr amului d e lucru. P e de altă
parte, în com erțul electronic, cumpăr area și vânz area de bunuri pot
apărea oricând.
4. Unul dintr e princip alele neajunsuri ale comerțului electronic este
acela că cli enții nu pot insp ecta fizic bunuril e înainte de cumpăr are,
totuși, d acă cli enții nu l e plac după livr are, pot să-l returneze în
termenul st abilit. Dimpotrivă, în com erțul tr adițion al este posibilă
inspectarea fizică a mărfurilor.
5. În com erțul tr adițion al, int eracțiun ea dintr e cumpărători și vânzători
este directă, adică f ață în f ață. În acest sens, există o int eracțiun e
indir ectă cu cli enții, în c azul com erțului electronic, d eoarece este
posibil c a clientul să s e afle la mai mult e kilom etri dist anță d e locul
în care plasează o com andă p entru cumpăr area de bunuri.
6. Dom eniul d e activit ate al com erțului tr adițion al este limit at la o
anumită zonă, adică dom eniul d e activit ate al într eprind erii este
limit at la locuril e din apropi ere în c are operează. Dimpotrivă,
13
afacerea are o acoperire la nivel mondi al în c azul com erțului
electronic, d atorită ușurinț ei sale de acces.
7. Deoarece nu există o pl atformă fixă pentru schimbul d e inform ații
în com erțul tr adițion al, într eprind erea trebuie să s e bazeze pe
intermediari pentru inform ații compl ete. Spr e deosebire de comerțul
electronic, în c are există o pl atformă univ ersală pentru schimbul d e
inform ații, adică c analul d e comunic ații electronic e, care
diminu ează dependența de persoane de inform ație.
8. Com erțul tr adițion al este preocup at de partea de aprovizion are. În
schimb, conc entrarea resurselor e-comm erce este partea de cerere.
9. În com erțul tr adițion al, relația de afaceri este verticală sau lini ară, în
timp c e în cazul com erțului electronic există dir ectitate în com andă
care duce la o relație de afaceri orizont ală.
10. În com erțul tr adițion al, datorită st andardizării, există un m arketing
în m asă / într -o singură dir ecție. Cu to ate acestea, personalizarea
există în com erțul electronic, c eea ce duce la un m arketing unu l a
unu.
11. Plata pentru tr anzacții s e poate face prin pl ata în num erar, prin c ec
sau prin int ermediul c ardului d e credit. P e de altă p arte, plata în
tranzacțiile de comerț electronic s e poate face prin int ermediul
modurilor d e plată onlin e cum ar fi c artea de credit, tr ansferul d e
fonduri etc.
12. Livrarea mărfurilor este imediată în com erțul tr adițion al, însă în
cazul com erțului electronic bunuril e sunt livr ate la locul cli entului,
după o p erioadă de timp, d e obicei în d ecurs d e o săptămână.
Prin urm are, cu discuți a de mai sus, este foarte clar că ambele metode
au avantajele și dezavantajele lor. Com erțul electronic este la fel ca și
comerțul tr adițion al, adică atunci când vă con ectați la site-ul w eb, intr ați
în e-World p entru cumpărături, în c are alegeți o c ategorie, specificații și
obțin eți rezultatele dorit e. Com erțul electronic nu este potrivit p entru
mărfuril e perisabile, dar și p entru articol ele cu valoare ridic ată, în timp c e
comerțul tr adițion al nu este potrivit p entru achizițion area de softw are sau
de muzică.
1.3. Proc esul cumpărării produs elor în com erțul electronic
Procesul cumpărării în com erțul electronic este form at adesea din
următo arele etape:
Etapa căutării în c are consum atorul c aută sit e-uri d e produs e
comp etitive, el navighează pe site-ul com erciantului p entru a obțin e inform ații
despre condițiil e și of ertele produsului cum sunt: pr eț, valabilitate, timpul
livrării.
14
Etapa cumpărării în care consum atorul pl asează produsul s electat
într-un coș virtu al și plăt ește pentru produs cu un cr edit c ard, b ani sau alte
modalități d e plată acceptate.
Etapa livrării în c are consum atorul pr eia livrarea electronic a a
bunurilor cumpăr ate sau așteaptă c a vânzătorul să livr eze bunuril e
achizițion ate. Consum atorul urmăr ește comanda.
Etapa post-cumpărării în care vânzătorul furniz ează cumpărătorului
produsul onlin e iar cumpărătorul cor espond ează cu vânzătorul prin e-mail
negocind not a de plată.
1.4. Cadrul conc eptual privind com erțul electronic
„Com erțul electronic (com erțul electronic s au E-Comm erce) este
cumpăr area și vânz area de bunuri și s ervicii s au transmit erea de fonduri
sau date pe o rețea electronică, în sp ecial pe internet”7. Aceste tranzacții
de afaceri apar fie ca afaceri de la întreprind ere, de la întreprind ere la
consum ator, d e la consum ator l a consum ator s au de la consum l a
întreprind ere. Termenii e-comm erce și e-busin ess sunt d eseori utiliz ați în
mod int erschimb abil. Termenul e-tail este de asemenea folosit un eori în
ceea ce privește procesele tranzacțion ale pentru cumpărăturil e onlin e.
Istori a comerțului electronic
Începutul com erțului electronic po ate fi urmărit până în anii 1960,
când într eprind erile au înc eput să utiliz eze Electronic D ata Interchange
(EDI) p entru a împărtăși docum entele de afaceri cu alte comp anii8. În
7 Dinu V. op cit ., p. 9;
8 Electronic Commerce. An Introduction, Student Manual, ZD University, 1999, p. 2;
Figur a 1 Desfășur area comerțului electronic
15
1979, Institutul N ațional de Standardizare al Statelor Unit e a dezvolt at
ASC X12 c a standard univ ersal pentru întreprind eri d e a partaja
docum ente prin int ermediul r ețelelor electronic e. După c e numărul
utiliz atorilor individu ali care au împărțit docum ente electronic e unul cu
celălalt a crescut în anii 1980, în anii 1990 cr eșterea eBay și a Amazonului
a revoluțion at industri a de comerț electronic. Acum, consum atorii pot
cumpăr a cantități n esfârșit e de articol e onlin e, atât din m agazinele tipice
de cărămidă, cât și din c ele de mort ar, cu posibilități d e comerț electronic
și unul cu c elălalt.
1.4.1. Aplicații de comerț electronic
„Com erțul electronic este realizat utilizând o v arietate de aplicații,
cum ar fi e-mail , c ataloage onlin e și căruț e de cumpărături, EDI, Fil e
Transfer Protocol și s ervicii w eb”9. Acestea includ activități d e afaceri și
activități d e inform are, cum ar fi utiliz area e-mailurilor p entru anunțuril e
nesolicit ate (de obicei văzut e ca spam) p entru consum atori și alte
perspective de afaceri, pr ecum și p entru a trimit e buletine de știri
electronic e către abonați. M ai mult e comp anii înc earcă acum să atragă
direct consum atorii onlin e, utilizând instrum ente cum ar fi cupo anele
digitale, marketingul soci al media și reclamele vizate.
Beneficiil e comerțului electronic includ disponibilit atea acestuia,
viteza de acces, disponibilit atea largă a bunurilor și s erviciilor p entru
consum ator, accesibilit atea ușoară și acoperirea internațională. P ercepțiile
sale percepute includ s erviciul cli enți, un eori limit at, consum atorii c are nu
au posibilit atea de a vedea sau atinge un produs în ainte de cumpăr are și
timpul n ecesar de așteptare pentru livr area produs elor.
Piața de comerț electronic continuă să cr ească: vânzăril e onlin e au
reprezentat mai mult d e o treime din cr eșterea totală a vânzărilor cu
amănuntul din SU A în 2015, potrivit d atelor d e la Departamentul
Com erțului din SU A10. Vânzăril e pe Web au tot alizat 341,7 mili arde de
dolari în 2015, o cr eștere de 14,6% f ață de 2014. Com erțul electronic
realizat cu ajutorul dispozitiv elor mobil e și al rețelelor soci ale este în
creștere: Retailerul d e Internet a raportat că în 2015, mobilul r eprezintă
30% din tot alul activităților d e comerț electronic ale SUA Și, potrivit
Invesp, 5% din to ate cheltuielile onlin e au fost prin int ermediul
comerțului soci al în 2015, i ar Facebook, Pint erest și Twitt er au oferit cele
mai mult e trimit eri.
9 Ghilic -Micu B. și Stoica M. , eActivitatile în societatea informationala , Editura
Economica, Bucuresti, 2002, p. 74;
10 Reynolds J ., – The Complete E -Commerce Book:Design, Build & Maintain a Successful
Web-based Business , CMP Books, p.33;
16
Creșterea comerțului electronic obligă p ersonalul IT să s e deplaseze
dincolo d e designul și într eținerea infrastructurii și i a în consid erare
numeroase aspecte legate de client, cum ar fi confid ențialitatea și
securitatea datelor consum atorilor. Atunci când s e dezvoltă sist eme
inform atice și aplicații p entru a se potrivi activităților d e comerț
electronic, tr ebuie luată în consid erare gestion area datelor privind
mandatele de conformit ate cu norm ele, norm ele de confid ențialitate
privind inform ațiile personale de identific are și protoco alele de protecție a
inform ațiilor.
1.5. Structur a unui sist em electronic d e plăți
Pentru a construi un sist em de e-comm erce, din punct d e vedere
arhitectural, este nevoie de colaborarea a patru compon ente și anume: client,
comerciant, sist em tranzacțion al și disp ecer de plăți11. Schema unui astfel de
sistem este prezentată în figura 2.
Figur a 2 Schema unui sist em electronic d e plăți (S EP)
Clientul tr ebuie să dispună d e un calculator p ersonal conectat direct
printr -un ISP s au indir ect printr -o rețea a unei corpor ații la Internet. El
poate folosi aceste instrum ente pentru a naviga și a face cumpărături.
Com erciantul tr ebuie să dețină un sist em inform atic (h ard & soft),
situat de regulă l a sediul firm ei sale. Sist emul inform atic al acestuia
trebuie să d ețină un c atalog electronic d e produs e disponibil e a fi
comandate on-line.
11 Cioată M., – Plăți electronic e, Revista NET Report nr. 101, 2001 , p. 32;
17
Sistemul tr anzacțion al este un sist em inform atic (h ard & soft)
respons abil cu proc esarea comenzilor, iniți erea plăților, evidența
înregistrărilor și a altor aspecte ale afacerii, implic ate în proc esul d e
tranzacțion are.
„Disp ecerul d e plăți (Payment G ateway) este un sist em inform atic
respons abil cu rut area instrucțiunilor d e plată în c adrul r ețelelor
financiar-bancare, cu v erificarea cărților d e credit și autoriz area plăților.
Această structură are ca și funcți e să facă legătur a dintr e rețeaua globală
Internet și subr ețeaua financiar-bancară (supusă unor c erințe de
securit ate sporit e), iar accesul în acest sist em este control at de un
"port ar" (g atekeeper)”12.
1.5.1 . Structur a funcțion ală a sistemelor d e e-comm erce
Structur a sistemului d e comerț electronic dif eră în funcți e de natura
afacerii, în timp c e principiil e de funcțion are rămân în m are parte aceleași.
Un rol import ant în structur a sistemului îl constitui e aplicațiile utiliz ate,
adică brows er-ul și s erverele Web. Instrum entul princip al folosit d e către
cumpărători p e Web este un brows er, numit un eori și cli ent de Web.
Unele firme au dezvolt at aplicații distinct e pentru com erț, m ai ales pentru
sistemul d e plăți cum ar fi d e exemplu aplicațiile ,,wallet”. Aceste aplicații
sunt d estinate plăților c are necesită proc esări suplim entare legate de
operațiunil e de cript are, inform ații suplim entare referitoare la tranzacții
etc.
Aplicațiile comerciantului includ în princip al sist emele de procesare
a tranzacțiilor, a plăților și a sistemelor d e distribuți e.
Există o multitudin e de structuri cu aplicabilitate în dom eniul
afacerilor electronic e, dintr e care cele mai des folosit e sunt:
1. Structur a ce presupun e folosir ea unui s erver Web și a unui
coș d e cumpărături;
2. Structur a ce presupun e folosir ea unui s erver Web și a unui
coș d e cumpărături c are folos ește protocolul d e securiz are a
tranzacțiilor S ET(Secure Electronic Tr ansaction);
3. Structur a distribuită d e tranzacțion are dezvolt ată de Open
Market;
4. Structur a afacerii d e tip B2B d ezovolt at de consorțiul
OBI(Op en Buying on th e Internet).13
12 Stanca L., Suportul economic al afac erilor electronic e pe Internet, Presa univ ersitară
Clujeană, Cluj -Napoca, 2004, p. 41;
13 Ibidem , p. 42 ;
18
1.5.2 . Structur a afacerii bazată pe server Web și formul ar de comandă
Această structură este una dintr e cele mai simpl e moduri d e a realiza un
sistem de e-comm erce. Structur a acestui tip d e afacere poate fi redată astfel în
figur a 3:
Figur a 3 Structur a fizică a Serverului com erciantului
Serverul W eb furniz ează atât inform ațiile din c atalogul d e produs e
cât și din coșul d e cumpărături. Cu alte cuvint e, serverul com erciantului și
serverul d estinat proc esării tr anzacțiilor sunt unit e într-unul singur,
neexistând un nod d e acces de plată.
1.6. Mod alități d e plată
Sistemele electronic e de plăți tr ebuie să atingă niv ele ridicate de
securitate, vit eză, c aracter priv at și confid ențial, d escentrealizare și
internaționalizare și să fi e unanim acceptate de comercianți și o ameni de
afaceri
1.6.1 . Sisteme de plăți în Int ernet bazate pe carduri b ancare
„Securit atea unei tranzacții electronic e este o pr eocup are majoră
pentru că este princip ala teamă p e care o are un utiliz ator c are își dă
numărul d e pe cartea de credit”14. Cei mai mulți utiliz atori s e tem de
faptul că d acă o să -și introducă d atele personale de pe carduri o să l e afle
cineva și după o să aibă acces la contul lor b ancar. Pentru a evita astfel de
temeri au fost impl ementate diferite elemente de securit ate care trebuie
respectate sau anumit e protoco ale, acestea poartă d enumir ea de SET
(Secure electronic Tr ansaction) s au în română Tr anzacție Electronică
Sigură.
14 Tesserye G., – Secure Electronic Tr anzaction , Laussane, 2008 , p.16 ; Internet Server
ofertant Rețea
financiară
Client Catalog de
date. Formular
de comandă
19
Cele mai mult e tranzacții din ziu a de azi folos esc un sist em fo arte
dezvolt at si răspândit în m ediul on -line și anume SSL/TLS c are asigură
confid ențialitatea clientului d atorită criptării, d ar nu po ate să v erifice
identitatea utiliz atorilor, d eci nu o să știm cin e e comerciant și cin e e
clientul, amândoi putând folosii d atele celuilalt. D e aici rezultă c a avem
nevoie de protoco ale care sa verifice ambii utiliz atori, s au cei care fac
tranzacția, privind inform ațiile despre autentific are sau cele de la cardul
de credit. În continu are voi exemplific a trei sist eme sau standarde folosit e.
Transacției electronic e securiz ate – SET"
O formă d e protocol p entru plățil e electronic e prin c arduri d e credit.
După cum sug erează și num ele, protocolul privind tr anzacția electronic ă
sigur ă (SET) este utiliz at pentru a facilita transmit erea sigur ă a inform ațiilor
privind c arduril e de credit ale consum atorilor prin int ermediul c ăilor
electronic e, cum ar fi Int ernetul. SET bloch ează detaliile cărților d e credit,
împiedicând astfel com ercianții, h ackerii și hoții electronici s ă acceseze aceste
inform ații.
SET a fost d ezvolt at de Consorțiul S ET , înființ at în 1996 d e către
VISA și M asterCard în col aborare cu GT E , IBM , Microsoft , N etscape ,
SAIC , T erisa Systems, RS A și VeriSign. Scopul consorțiului a fost acela de a
combin a protoco alele simil are, dar incomp atibile (STT d e la Visa / Microsoft
și SEPP de la MasterCard / IBM) într -un singur st andard.
„SET a permis părților să s e identific e între ele și să f acă schimb d e
inform ații în sigur anță. L egarea identităților s a bazat pe certific ate X.509 cu
mai mult e extensii”15. SET a folosit un algoritm d e criptare orbito are, care, de
fapt, ar fi lăs at com ercianților să înlocui ască un c ertific at pentru numărul d e
card de credit al unui utiliz ator. D acă s-ar utiliz a SET, com erciantul în sin e nu
ar fi tr ebuit niciod ată să cuno ască num erele cărților d e credit trimis e de
cumpărător, c eea ce ar fi oferit o pl ată bună v erificată, d ar cli enții și
comp aniile de credit prot ejate de fraudă.
SET era destinat să d evină m etoda de plată standard de facturi pe
Internet într e comercianți, cumpărători și comp aniile de cărți d e credit.
Pentru a îndeplini c erințele de afaceri, S ET includ e următo arele
caracteristici:
Confid ențialitatea inform ațiilor
Integritatea datelor
Autentific area contului d eținătorului d e card
Com andă d e autentific are a comerciantului
Un sist em SET includ e următorii p articip anți:
1. posesorului c ardului d e credit
2. Com erciant
3. emitent
15 Middl eton J., Meșterii afac erilor on -line, Editura M eteor Pr ess, Bucur ești, 2010 , p. 14;
20
4. Achizitor
5. Gateway de plată
6. Autorit atea de certific are
Cum func ționează?
Atât deținătorii d e carduri, cât și com ercianții tr ebuie să se înregistreze
mai întâi l a CA (autorit atea de certific are), înainte ca aceștia să po ată cumpăr a
sau să vândă p e Internet. După c e se face înregistrarea, deținătorul c ardului și
comerciantul pot înc epe să facă tranzacții, c are implică 9 etape de bază ale
acestui protocol, c are este simplific ată.
1. Clientul n avighează pe site și decide ce să cump ere
2. Clientul trimit e inform ații de comandă și d e plată, care includ e 2 părți
într-un singur m esaj:
a) Com anda de cump arare – aceasta parte este pentru com erciant
b) Inform ații d espre cartelă – această p arte este numai pentru b anca
comerciantului.
3. Merchant transmit e inform ațiile despre card (p artea b) cătr e banca lor
4. Com enzile bancare ale comerciantului l a emitentul d e autoriz ație de
plată
5. Emitentul trimit e autoriz area la banca comerciantului
6. Banca comerciantului trimit e autoriz are comerciantului
7. Com erciantul compl etează com anda și trimit e confirm area clientului
8. Merchant surprind e tranzacția de la banca lor
9. Emitentul tipăr ește factura cardului d e credit (f actură) cli entului.
După cum este descris în (St allings 2000):
„O import antă inov ație introdusă în S ET este semnătur a dublă . Scopul
semnăturii du ale este de a lega două m esaje care sunt d estinate pentru doi
destinatari dif eriți. În acest caz, cli entul dor ește să trimită b anii inform ația de
comandă (OI) cătr e comerciant și inform ațiile de plată (PI) ”16. Com erciantul
nu are nevoie să cuno ască numărul c ardului d e credit al clientului, i ar banca
nu are nevoie să cuno ască d etaliile comenzii cli entului. Cli enților li s e oferă o
protecție suplim entară în c eea ce privește confid ențialitatea, păstrând s eparat
aceste două elemente. Cu to ate acestea, cele două elemente trebuie să fi e
legate într-un mod c are să po ată fi utiliz at pentru soluțion area litigiilor, d acă
este necesar. Linkul este necesar pentru c a clientul să po ată dov edi că această
plată este destinată acestei com enzi și nu p entru alte bunuri s au servicii.
Mesajul dig est (MD) al OI și PI sunt c alculate independent de client.
Semnătur a dublă este MD cript ată (cu ch eia secretă a clientului) a MD
conc atenate de PI și OI. S emnătur a dublă este trimisă atât com erciantului, cât
și băncii. Protocolul aranjează com erciantul să v adă MD al PI fără să -l vadă
pe PI însuși, i ar banca vede MD al OI, însă nu OI în sin e. Semnătur a dublă
16 Bayl es D., E-comm erce logistics and fulfillm ent: d elivering th e goods , Pr entice Hall,
New York, 2001 , p. 18;
21
poate fi verificată utilizând MD al OI s au PI. Nu n ecesită OI s au PI în sin e.
MD-ul său nu d ezvălui e conținutul OI s au PI, astfel încât vi ața privată este
păstr ată.
Figur a 4 Protocolul S ET
3-D Secure
3D-Secure este un str at suplim entar de securitate furniz at de MasterCard
( SecureCode ) și VIS A ( Verified by VIS A ) care furniz ează în esență o
securitate simil ară cu codul PIN Chip +.
Deoarece acredităril e cărților d e credit pot fi fur ate (atunci când plăt esc
pentru bunuri) s au prin int ermediul comput erului compromis, având un niv el
suplim entar de securitate pot f ace diferența între tranzacțiile fraudulo ase și
cele fraudulo ase.
De exemplu, cu S ecureCode de către MasterCard, atunci când sunt eți
dus l a pagina de control, v eți vedea ceva de genul:
22
Figur a 5 SecureCode de la Master card
Vă v a cere să introduc eți inform ațiile înregistrate când ați înr egistrat
cardul dvs. cu M asterCard.
Deci, ce înseamnă înr egistrarea? Înregistrarea ar însemna că te duci l a
un sit e web (de obicei banca dvs. emitentă, b anca care ți-a emis c ardul) și vor
cere o mulțim e de inform ații despre detaliile cărții t ale. Datele dvs. d e naștere,
numărul dvs. d e securitate socială sau numărul d e identific are, Adresa dvs. d e
facturare, PIN -ul dvs. ATM etc. După c e ați făcut to ate acestea, vi s e va
solicit a să vă înregistrați (adică să alegeți un cod).
Să pr esupun em că codul dvs. este 784945 . Acum este codul dvs.
MasterCard SecureCode .
Acum, p ermiteți să juc ați un sc enariu, i eșiți l a benzinări e, umpl eți
rezervorul d e la mașină cu b enzină și pr edați cardul însoțitorului să plăt ească
pentru el. Nu știu d e tine, ei fac foarte repede o im agine din f ață / în apoi a
cărții t ale. Pentru că este noapte, ei ca și dvs. p entru ID -ul pe care îl prezentați
cu plăc ere, ei o priv esc și, din nou, fără să ști e, înr egistrează fi ecare
inform ație ca fiind afișată pe ID, printr -o mică c ameră în buzun arul de la piept
pe care nu aveți nici o id ee, sau nu sunt eți de acord).
Felicitări. Cardul dvs. este compromis acum. Acum, p ersoana cuno aște
numele, adresa, data nașterii, numărul c ardului, d ata de expirare, codul CVV
etc.
Dacă acum înc earcă să utiliz eze această c arte onlin e, und e nu există
nici o t ehnologi e 3D S ecure, ghici c e? Cel mai prob abil, v a trece prin ea și
veți fi lovit cu o tr anzacție fraudulo asă.
Pe de altă parte, dacă utiliz ează acest lucru p e un sit e care utiliz ează
3D-Secure – în ciud a faptului că au toate acredităril e, nu au codul S ecureCode
…. care este 784945 este ceea ce au nevoie pentru a finaliza tranzacția. Nu ți -a
plătit c artea de credit atunci când ai plătit și cu sigur anță nu ți -a fost p ermisă.
23
Cu plăc ere, cu sit e-urile web care utiliz ează 3D -Secure, cardul dvs. nu
poate fi abuzat.
Figur a 6. Verificare date cont
De fiecare dată când cumpărăți ceva, un sit e web care utiliz ează un
procesor c are a implementat 3D S ecure, veți vedea ceva de genul d e mai sus.
Prin impl ementarea 3D-Secure – tu, com erciantul po ate reduce
răspund erea. În acest caz, să pr esupun em că ați vândut iPhon e și cin eva a
folosit o c arte de credit fur ată pentru a cumpăr a un telefon, îl v eți vind e.
Câteva zile mai târziu, veți fi lovit cu o t axă neautoriz ată deținută d e un card.
Ghici cin e va plăti p entru acest telefon? Voi (com erciantul!) Voiți.
Răsturn ați același sc enariu, cu ființ a diferită, d e această d ată
comerciantul a implementat 3D-Secure. Ghici cin e este lovit cu t axa
neautoriz ată de către deținătorul c ardului? Nu tu! Banca emitentă v a fi acum
respons abilă p entru comp ensarea datorată fraudei. Răspund erea financiară se
schimbă d e la comerciant la banca emitentă.
„3D-Secure este o tehnologi e dovedită d e comb atere a fraudei (deși
acest lucru este acum discut abil). Cu to ate acestea, acest lucru nu îns eamnă
că com erciantul po ate să sc ape cu fr auda. Dacă un cli ent refuză primir ea de
24
bunuri s au nu este mulțumit d e bunuril e primit e, 3D-Secure nu va acoperi
acest lucru și po ate fi efectuată o inv ersare / comp ensare.”17
În ansamblu, acesta adaugă niv elul suplim entar de securitate pe care
comercianții îl impl ementează cu plăc ere, deoarece transferă răspund erea de
la bancă emitentă asupra faptului că instrum entul d e plată nu este compromis.
În g eneral, introduc e un p as pe care nimeni nu -l place, dar este o
înregistrare unică.
1.6.2 . Sistem on -line de plată cu mon eda electronică
ECash
E-Cash reprezintă m ai mult e tipuri dif erite de produs e. Această
secțiun e explor ează dif eritele tipuri d e produs e de tip e-cash și modul în
care fiecare funcțion ează. S e analizează argum entele pro și contr a
produs elor e-cash versus produs ele concur ente.
În timp c e mult e comp anii dif erite se grăbesc să of ere produs e cu
bani di gitali, în prezent e-cash este reprezentată de două mod ele. Una este
formul arul on -line de e-cash (introdus d e DigiC ash), c are permite
realizarea tuturor tipurilor d e tranzacții p e internet. Cealaltă formă este
offlin e; În esență, o c arte codific ată digit al care ar putea fi utiliz ată pentru
multe dintr e aceleași tranzacții c a și num erarul. Această v ersiun e off-line
(care are și capabilități on -line) este testată de Mond ex în p arteneriat cu
diverse bănci.
Funcți a princip ală a e-cash este de a facilita tranzacțiile pe internet.
Mult e dintr e aceste tranzacții pot fi d e dimensiuni r eduse și nu ar fi
eficiente din punct d e vedere al costurilor prin alte mijlo ace de plată, cum
ar fi c arduril e de credit. Astfel, sit e-urile WWW din viitor pot p ercepe
taxa de 0,10 USD s au o sumă d e 0,25 USD p entru d escărc area unui fiși er
grafic. Aceste tipuri d e plăți, tr ansformând Int ernetul într -un forum
orientat cătr e tranzacții, n ecesită m edii ușor, i eftine (din p erspectiva
comercianților), priv ate (consult ați confid ențialitatea) și s ecuriz ate
(consult ați secțiun ea "Securit ate"). Electronic C ash este soluți a firească,
iar comp aniile care sunt pioni ere acestor s ervicii susțin că produs ele vor
îndeplini crit eriile stabilite. Prin furniz area acestui tip d e mecanism d e
plată, stimul entele de a furniz a servicii și produs e valoroase prin
intermediul int ernetului ar trebui să cr ească. Un alt beneficiar pot ențial din
aceste evoluții ar fi furnizorii d e servicii d e tip sh areware, deoarece în
prezent prim esc rar plăți. P entru a finaliza revoluți a cu bani digit ali, este
necesar un produs offlin e pentru b anii / schimbăril e pe care majoritatea
oamenilor tr ebuie să le efectueze pentru tr anzacții mici (cum ar fi
cumpăr area unui zi ar, cumpăr area unei cani de cafea etc.).
Conc eptul d e monedă electronică are vechim e de cel puțin z ece ani.
Hewitt18 demonstr ează că scri erea de cecuri este un pr e-cursor p entru E-
17 Dantuma și Hawkins, The logistics of m erchandis e, 2001 , p.88 .
25
cash. Când o p ersoană scri e un cec în contul său b ancar și dă c ecul un ei
alte persoane cu un cont l a o altă b ancă, băncil e nu tr ansferă valută.
Băncil e utiliz ează tr ansferul electronic d e fonduri. B anii electronici
elimină int ermedierea. În loc să solicit e băncilor să tr ansfere fonduril e
prin m ecanismul unui c ec, utiliz atorul d e bani în num erar transferă pur și
simplu b anii din contul său b ancar în contul d estinatarului.
Realitatea E-cash este doar puțin m ai complic ată, i ar aceste
complic ații fac ca tranzacțiile să fie atât sigur e, cât și priv ate. Utiliz atorul
descarcă b anii electronici din contul său b ancar utilizând softw are special
și stoch ează E-cash pe hard diskul loc al. Pentru a plăti un com erciant
WWW p e cale electronică, utiliz atorul E-cash trece prin softw are pentru a
plăti sum a dorită din portof elul d e numerar "e" pe hard disk -ul loc al al
comercianților ("portof el") după tr ecerea tranzacției printr -o bancă E-cash
Pentru v erificarea autenticității. Atunci com erciantul își po ate plăti
facturil e / salariul cu acest E-cash sau îl po ate încărc a în contul b ancar al
băncii. Comp ania E-cash face bani din fi ecare tranzacție de la comerciant
(această taxă este totuși fo arte mică) și din r edevențele plătit e de bănci
care oferă cli enților softw are / hardware de tip E-cash pentru o mică t axă
lunară. Tr anzacțiile între persoane nu vor fi supus e unei taxe.
E-cash generează cu adevărat economi a, deoarece utiliz atorul po ate
descărc a bani în portof elul cib ernetic în oric e monedă dorită. Un
comerciant po ate accepta orice monedă și îl po ate conv erti în mon eda
locală atunci când cyb ercash-ul este încărc at în contul b ancar.
În măsur a în care un utiliz ator dor ește E-cash off -line, tot c e este
necesar este tehnologi a smart card. B anii sunt încărc ați pe cartela
inteligentă, i ar portof ele electronic e speciale sunt folosit e pentru a
descărc a banii p e alte cartele inteligente sau dir ect la un sist em on -line.
Carduril e inteligente au fost utiliz ate cu succ es în alte țări p entru astfel de
tranzacții c a apelurile telefonic e de mai mulți ani. B anii ar put ea fi de
asemenea elimin ați de pe o cartelă int eligentă și r eturnați într -un cont
bancar. Vis a dezvoltă un produs asociat, cardul d e valori stoc ate19.
Această c arte vine într-o varietate de denumiri, d ar funcțion ează m ai mult
ca un card de debit decât E-cash.
În esență, E-cash combină b eneficiil e altor m edii d e tranzacțion are.
Astfel, este simil ar cu carduril e de debit / cr edit, d ar E-cash p ermite
persoanelor fizic e să efectueze tranzacții într e ele. Este simil ară cu
cecurile personale, dar este posibilă p entru tr anzacții fo arte mici. În timp
ce pare a fi sup erior c elorlalte form e, E-cash nu v a înlocui compl et
moneda de hârti e. Utiliz area E-cash v a necesita hardware special și în
18 Hugh H., Blog: Und erstanding th e Inform ation R eform ation Th at's Ch anging Your
World, editur a Kindl e, 2005 , p. 43;
19 Guy K . și Fitzp atrick P., Arta rețelelor soci ale, Editur a Public a, 2015, p. 52.
26
timp c e majoritatea oamenilor vor avea acces, nu toți vor. Cu to ate
acestea, E-cash pr ezintă provocări sp eciale pentru "int ermediarii" existenți
ai actualei soci etăți v alutare de hârti e. Din c e în ce mai mult, băncil e și alți
intermediari fin anciari vor s ervi pur și simplu c a depozit e pentru b ani,
creditori și proc esarea / verificarea tranzacțiilor electronic e. Interacțiun ea
personală cu un cor espond ent sau chi ar vizit ele la un bancom at bancar vor
deveni caduce. Tot c e trebuie să faceți este să porniți comput erul.
1.6.3 . Plata prin c ecuri electronic e
Cum funcțion ează proc esarea electronică d e plată a cecurilor
A fost un timp – nu cu mult timp în urmă – că atunci când o p ersoană
a scris un c ec personal pentru a efectua o achiziți e, destinatarul ia livrat
banca pentru d epunere și a fost proc esată m anual. A fost un proc es care
putea dura câteva zile, ceea ce însemna că deponentul a trebuit să aștepte
ca fonduril e să fie limit ate.
Astăzi, nou a tehnologi e a elimin at mult din timpul și efortul
trecutului, tr ansformând o v erificare a hârti ei într -un tr ansfer electronic
(debit), cunoscut și sub num ele de verificare electronică s au e-cec. Dacă
sunteți un com erciant sau un furnizor d e servicii, îns eamnă că fonduril e
sunt tr ansferate electronic din contul b ancar al unui cli ent sau al unui
client dir ect în contul dvs. b ancar prin int ermediul sist emului autom atizat
de comp ensare al băncii c entrale de rezervă ( ACH).
„Proc esarea electronică a plăților c ecului este o verificare
simplific ată a încasărilor, o mod alitate ieftină și i eftină d e a vă plăti m ai
repede. Este, de asemenea, do ar unul dintr e numeroasele servicii
comerciale import ante pe care TransFirst® le oferă cli enților săi p entru
a-și satisface toate nevoile de proc esare a plăților, inclusiv c arduril e de
credit și carduril e de debit . Oferim proc esarea electronică a cecurilor
prin CrossCh eck.”20
Proc esul electronic d e verificare
Proc esul d e e-verificare începe când un cli ent scri e o verificare a
hârtiei la punctul d e vânz are. Funcțion arul execută v erificarea prin
intermediul unui cititor s au al unui im ager care captează inform ațiile
necesare, inclusiv numărul d e verificare, numărul contului și numărul c are
identifică instituți a financiară (numărul d e rutare). Funcțion arul introduc e
inform ații suplim entare legate de comerciant p entru a finaliza plata
electronică unică din contul d esemnat.
În funcți e de acordul com erciantului cu proc esorul d e plată, cecul
este verificat sau garantat de către furnizor. O chit anță este generată și
tipărită p entru c a scriitorul d e cec să s emneze; Verificarea este anulată și
20 Green Pap er on th e Review of th e Consum er Acquis – European Commission, Bruss els,
2007 , p. 10;
27
returnată acestora. Tranzacția va apărea pe extrasul b ancar al clientului c a
debit, nu c a cec.
Com erciantul încarcă inform ațiile de verificare capturate
furnizorului lor d e plăți p entru proc esare, iar înc asările sunt d epuse în
contul com erciantului în d ecurs d e 1 până l a 2 zile lucrăto are.
Proc esul este simil ar pentru un c ec care este trimis prin poștă prin
plata facturii, cu excepția faptului că c ecul este reținut d e comerciant după
ce acesta este anulat.
Beneficiil e prelucrării electronic e a cecului
Proc esarea electronică a cecurilor of eră num eroase beneficii
comercianților. Elimină n evoia de a efectua contro ale la bancă și d e a
grăbi d epozit ele. Nu există niciun d epozit d e cecuri p entru a fi compl etat
și reduce șansele ca cecuril e să fi e pierdute sau fur ate înainte de a fi
depuse21.
Pentru com ercianții c are lucrează în m ai mult e locații, cecuril e pot fi
conv ertite în fiecare locație, iar fonduril e pot fi c entralizate într-un singur
cont princip al. Progr amele de garantare accelerează proc esul d e colectare
prin d escop erirea rapidă a verificărilor NSF (fonduri insufici ente) și a
altor elemente returnate. Și unii furnizori d e plăți f ac din activit atea
contului disponibilă onlin e pentru păstr area ușoară a înregistrărilor.
Proc esarea electronică a cecurilor cu Tr ansFirst
TransFirst of eră patru progr ame compl ete de procesare electronică
standard și pr emium d e la CrossCh eck, c are includ funcții cum ar fi
verificarea și g aranția verificării, conv ersia electronică a cecurilor
(imaginil e), ramburs area cecurilor r eturnate, conv ersia cecurilor d e afaceri
și acceptarea cu m ai mult e cecuri.
Pentru a adăug a cecuri electronic e la opțiunil e de procesare a
plăților, adresați-vă unui r eprezentant Tr ansFirst c are vă po ate explic a
progr amul c are se potriv ește cel mai bine nevoilor dumn eavoastră.
1.7. Aplicatii de E-banking și E-comm erce impl ementate de societățile
bancare din Români a
1.7.1. Servicii român ești de internet banking
În Români a, tehnologiil e bancare financiare au fost m artorii un ei
revoluții autentice în dom eniul Tehnologi ei inform ației, în c eea ce
privește gestion area gamei de produs e și servicii.
Studiil e cele mai recente accentuează faptul că m ai mult d e 54 d e
milio ane de europ eni s-au folosit în 2016 d e servicii b ancare on-line. În
același timp, furniz area serviciilor prin Int ernetul aduce beneficii uri așe și
băncilor .
21 Buraga S., – Tehnologii Web , Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2001, p. 28 ;
28
Mult e bănci au consid erat necesare introduc erea unor no i servicii d e
plată electronică privind pl ata facturilor și vizu alizăril e contului b ancar:
servicii b ancare electronic e, internet banking, Mobil b anking. M ajoritatea
acestor s ervicii au fost introdus e în anii 2000, 2001 și 2002 .
Princip alele avantaje ale dezvoltării s erviciilor b ancare pe internet sunt
următo arele:
creșterea concur enței în sist emul b ancar;
reducerea costurilor op eraționale ale băncilor ;
Operațiunil e tradițion ale efectuate de clienți la birouril e băncilor vor
scădea;
realizarea operațiunilor b ancare în timp scurt;
accesul în scurt timp d e la distanță;
tranzacție mai rapidă prin abandon area tranzacțiilor int ermediare.
„Dezvolt area sistemului d e internet banking este un element import ant
în evoluți a sistemul fin anciar român esc.
În Români a, peste 23 de bănci au impl ementat și of eră acum s ervicii d e
e-banking ”22. În continu are o să evidențiez cât eva sisteme de e-banking
dezvolt ate de băncil e noastre:
Raiffeisen Onlin e
Serviciul d e internet banking, R aiffeisen Onlin e îți p ermite să
efectuezi op erațiuni b ancare prin int ernet 24 d e ore din 24, 7 zil e din 7,
din oric e colț al lumii. Îl poți accesa apăsând butonul "Int ernet banking"
situat in p artea dreapta sus a paginii s au dir ect, l a link-ul
https://www.r aiffeisenonlin e.ro/eBankingW eb/login .
Utilizând Int ernet banking d e la Raiffeisen Onlin e ai zero comision,
securitate de ultimă g enerație, faci economi e de timp, ai în p ermanență
acces la inform ații despre solduril e conturilor și istoricul tr anzacțiilor t ale
prin onlin e banking. To ate tranzacțiile se realizează în timp r eal, iar
solduril e conturil or sunt p ermanent actualizate. În plus, b eneficiezi de
asistenta non-stop.
BRD -NET
Cei de la BRD -NET de asemenea oferă tranzacții în timp r eal 24/h,
aici poți sc ana facturi utilități, poți să f aci plata către un număr d e telefon,
poți împărți not a de plată și este foarte ușor d e utiliz at.
BT Ultr a
Cei de la BT Ultr a au creat această pl atform a electronică p entru a
simplific a totul cât s e poate de mult. Dar iată ce va permite, efectiv, BT Ultr a:
Vizu alizarea soldului î n timp r eal;
Procesarea non-stop a operațiunilor cu r espectarea ședintelor de
comp ensare pentru plăț ile interbancare;
22 Lițoiu, V., – Sisteme informaționale bancare, Ed. Sitech, Craiova, 1998, p. 11;
29
Facilitarea plăților cătr e furnizorii d e utilități;
Simplific area transmit erii pachetelor de ordin e de plată, prin acceptarea
unei singur e semnături;
Managementul m ai multor firme din grup, folosind aceeași aplicație;
Personalizarea bazelor de date;
Comisio ane reduse față de comisio anele pentru plăț ile la ghișeu;
Importul, vizu alizarea și tipă rirea extrasului d e cont provizoriu și zilnic;
Importul ș i exportul d e ordin e de plată sau extrase de cont în s au din
alte aplicații;
Vizu alizarea rulajelor aferente limit elor de credit;
Vizu alizarea instrum entelor la plata pentru ziu a respectivă .
1.8. Înțelegerea și pr evenirea fraudei onlin e
Atunci când înc epeți o afacere onlin e, este import ant să fiți conști enți
de fraudă – cum funcțion ează în mod obișnuit, c e sunt v ectorii d e atac
obișnuiți și c are este respons abilitatea dvs.„ Frauda onlin e este în mod
fundamental diferită d e frauda care apare în afaceri de cărămidă și mort ar.
Când acceptați plățil e onlin e, este mai greu să fiți sigur că p ersoana pe care
o vind eți este cea pe care o spun ei.”23
În cazul în c are clientul dvs. efectuează o pl ată cu un c ard de credit care
nu este propriu, d eținătorul actual al cardului po ate contesta legitimit atea taxei
cu emitentul b ancar sau de card. B anca efectuează apoi o inv estigație pentru a
determin a dacă taxa a fost autoriz ată sau nu. În aceste situații, băncil e se
întâln esc adesea cu cli enții lor și f ac presupun erea că taxa în litigiu este
fraudulo asă, dacă nu s e dovedește altfel.
1.8.1. Tipuri comun e de fraudă onlin e
Următo arele metode de fraudă onlin e implică afacerile care vând bunuri
și servicii prin int ernet. Ele sunt viz ate de oameni care caută să -i înșelege de
marfă s au de fonduri. P entru într eprind erile care vând articol e scump e sau
căutate, care sunt ușor r e-vândut e, obiectivul este adesea bunuril e în sin e. În
alte cazuri, obi ectul fr audei ar putea fi să-i smulgi o afacere pentru a plăti t axe
false.
1. Frauda cu cărți d e credit
Acest tip d e fraudă folos ește detaliile cărții d e credit fur ate pentru a
face o achiziți e onlin e. Fraudatorul po ate fi în pos esia unui c ard de credit
fizic, d ar este mai prob abil ca detaliile deținătorului c ardului să fi e furate în
mod electronic. Afacerea vasează bunuri s au of eră servicii fr audulo ase,
presupunând că t axa este legitimă.
În cazul în c are un deținător d e card nu și -a dat seama încă d e pierderea
sau furtul c ardului și a notific at emitentul c ardului, plățil e pot fi proc esate cu
23 Patriciu V.V., – Securitat ea com erțului electronic , Editura All, Bucur ești, 2001 , p. 64 ;
30
succes. Chi ar dacă o pl ată a fost aprobată de emitentul c ardului, acest lucru nu
înseamnă că acesta a fost autoriz at.
Odată c e deținătorul c ardului d escoperă utiliz area fraudulo asă a
cardului, acesta va contesta plata cu emitentul. Od ată ce litigiul s e găsește în
favoarea titularului c ardului, afacerea suferă o pi erdere egală cu sum a plății,
costul oricăror bunuri s au servicii d eja furniz ate, precum și o t axă
suplim entară de penalizare care este percepută d e emitent.
2. Cheltuieli de plată
Cheltuielile cu pl ată, cunoscută și sub num ele de o înș elători e de plată,
reprezintă o întorsătură a fraudei cu cărți d e credit. Fr ații se prezintă c a
necesitând s erviciil e unui s erviciu t erț în l egătură cu achiziți a. Fraudatorul
oferă să plăt ească vânzătorului costul bunurilor, o sumă suplim entară pentru
partea terță fr audulo asă și adesea o comodit ate suplim entară p entru a
acomod a cererea suplim entară ("vârful" este o mom eală fraudulo asă.) Fr auda
este că cea de-a treia – serviciul d e partid nu există – fraudulosul a luat
fonduril e în timp c e vânzătorul este lăsat în litigiu.
De exemplu, un m agazin onlin e care se ocupă d e antichități po ate fi
abordat de un fr aier care pretinde că trăi ește în străinăt ate. Fraudorul c ere ca
afacerea să utiliz eze comp ania preferată de transport d e mărfuri, p e care o cer
întreprind erii să plăt ească. Folosind un c ard fur at sau carduri, fr audulosul
plătește afacerea pentru bunuri și t axa de transport f als, adesea incluzând o
gratuitate pentru vânzător c a un stimul ent pentru a merge împr eună cu pl anul
de plată.
Afacerea respectă și plăt ește taxa comp aniei false de transport d e marfă,
dar nu există vr eun tr ansfer, deoarece nu există un tr ansport ator l egal.
Titul arul cardului adevărat descoperă taxa neautoriz ată și o cont estă cu b anca.
Afacerea este apoi n evoită să r amburs eze integral, împr eună cu o t axă
suplim entară de penalizare, chiar dacă a plătit aceste fonduri un ei terțe părți
fraudulo ase.
Fiți vigil enți, oric e solicit are de a plăti o t erță p arte necunoscută și
neconfirm ată po ate fi asociată cu acest tip d e fraudă.
3. Retragerea fraudelor
În această formă d e fraudă, fr audulosul efectuează în mod d eliberat o
plată în plus, apoi cont actează comp ania pentru a raporta că a intrat accidental
în sum a greșită. Fr audatorul solicită o r amburs are parțială pentru a remedia
acest lucru, însă afirmă că și -a închis c ardul d e credit, iar afacerile trebuie să-i
trimită fonduri folosind o m etodă alternativă (cum ar fi un tr ansfer bancar).
Un exemplu ar fi un fr aier care dă 550 d e dolari un ei org anizații de
caritate, doar pentru a le contacta la scurt timp după c e a spus că ar fi tr ebuit
să fie o don ație de 50 de dolari. Fr audatorul c ere returnarea a 500 $ utilizând o
metodă în afara rețelelor d e carduri, c eea ce înseamnă că t axa inițială de pe
cardul d e credit nu este ramburs ată. În c azul în c are titularul d e card legitim
contestă t axa fraudulo asă, org anizația caritabilă este lăsată respons abilă
31
pentru sum a totală și, d e asemenea, suferă pierderea oricăr ei sum e care poate
fi trimisă printr -o m etodă alternativă. P entru a fi în sigur anță, num ai
ramburs ați taxele la metoda de plată iniți ală utiliz ată.
4. Frauda comercianților
Dacă desfășur ați o afacere de pe piață în c are utiliz atorii dvs. sunt
respons abili p entru furniz area de servicii cli enților dvs., fr auda comercială
este o consid erație. Un com erciant fraudulos sc apă cu oric e plăți în ainte de a
furniz a serviciil e sau bunuril e clienților.
De exemplu, o pi ață de licitații care leagă cumpărătorii și vânzătorii
aflați la distanță riscă c a un vânzător să prim ească pl ata de la cumpărător și să
nu trimită mărfuril e. În astfel de cazuri, răspund erea pentru r amburs area
titularului c ardului l egitim ar fi prob abil căr eia îi revine operatorului d e pe
piață.
5. Testarea cardului
Testarea cardului este practica testării unui c ard de credit p e un singur
site pentru a vedea dacă acesta este încă v alabil în ainte de al folosi p e un alt
site pentru a comit e fraude. Site-urile cu câmpuri gr atuite, cum ar fi sit e-urile
de donații și afacerile de comerț electronic "plătiți c e vă pl ace", sunt în
princip al țint ele testelor efectuate pe carduri. Impl ementarea tarifelor
CAPTCH A sau de limitare a ratei poate ajuta la comb aterea testelor efectuate
pe carduri.
6. Fraudă pri etenoasă
Frauda prietenoasă apare atunci când un d eținător d e card legitim
efectuează o achiziți e, dar apoi cont estă tr anzacția la o dată ult erioară. Acest
lucru s e întâmplă adesea accidental (pentru că nu au recunoscut tr anzacția în
declarația lor) s au în mod fr audulos (din c auza remușcării cumpărătorului s au
a încercării d e a obțin e mărfuri fără pl ată). Po ate fi dificil să știi d acă a avut
loc o fr audă pri etenoasă, în sp ecial în vânzăril e digitale. Pentru c ei care vând
mărfuri fizic e, transportul l a o adresă de facturare verificată și c are necesită
semnătură l a livrare poate ajuta la comb aterea aspectelor fr audulo ase ale
fraudei prietenoase, precum și politicil e extrem de clare de returnare afișate în
mod vizibil l a checkout l a care clientul tr ebuie să fie de acord în ainte de a
face o achiziți e.
La anexa 1 am prezentat țările cu cele mai multe fraude electronice.
32
CAPITOLUL 2 . APLIC AȚIE: IMPL EMENTAREA UNEI
SOLUȚII D E PLĂȚI ELECTRONIC E ÎN C ADRUL
MAGAZINELOR ELECTRONIC E
În ciud a faptului că sunt insufici ent promov ate, sist emele
electronic e de plăți au evoluat foarte mult în Români a ultimilor ani. P e
lângă f acturil e pe care le putem plăti onlin e, acum este posibil să
achiziționăm oric e produs c are poate fi vândut l egal în Români a, de pe
Internet. Serviciil e de onlin e banking și mobil e banking f ac un p as mai
departe și oferă posibilit atea administrării afacerilor din f ața calculatorului
sau chi ar de pe telefonul mobil.
Managerul unui m agazin electronic po ate să renunțe compl et la
vizitele la bancă și implicit l a așteptarea la coadă. O singură vizită este
necesară, pentru d eschid erea contului b ancar și p entru activarea serviciilor
onlin e care pot fi atașate contului. S erviciil e de onlin e banking îi d au
posibilit atea de a face și a progr ama pentru viitor plăți intr a și
interbancare, interne și int ernaționale.
Pentru managementul b anilor m agazinului virtu al putem alege
dintr e serviciil e bănci i Raiffeisen Bank care oferă atât onlin e banking cât
și mobile banking.
Datorită compl exității opțiunilor of erite de modulul lor d e onlin e
banking, am ales să exemplificăm eficientizarea relațiilor m anagerului cu
băncil e prin int ermediul aplicației Raiffeisen Onlin e de la Raiffeisen
Bank.
2.1. Construir ea magazinului electronic
Pentru c a o afacere să funcțion eze cât m ai bin e este necesară
construir ea unui m agazin on -line care să atragă cât m ai mulți cli ent, d eci
trebuie să aibă un d esign cât m ai mod ern și să of ere vizitatorilor inform ații cât
mai precise și exacte despre ce vor să cump ere. O să vă pr ezint m agazinul
electronic cr eat de mine, un m agazin simplist în c are am impl ementat câteva
soluții d e plăți onlin e.
La început tr ebuie ales dom eniul în c are o să-ți desfășori activit atea,
eu am ales să vând aparate de fotogr afiat, dar și fotogr afii în c adrul
magazinului m eu.
Num ele site-ului m eu este unul simplist și anume „Photo Art –
fotogr afii de calitate”.
În construir ea magazinului m eu virtu al am pornit d e la următo arele
cerințe:
Pagina de administr are, care trebuie să fie securiz ată prin num e
de utiliz ator și p arolă;
Costuri cât m ai reduse;
33
Progr amele softw are să fie ușor d e folosit și administr at;
Să am cât m ai mult e sisteme de plăți;
Să pot să extind afacerea pe mai mult e domenii.
2.1.1. Inst alarea platform ei Wordpr ess
Ca să put eți folosi pl atform a Wordpr ess sunt n ecesare anumit e pachete
softw are precum ar fi: un s erver Web Apache, un s erver de baze de date
MySql și limb ajul de progr amare PHP.
Eu am ales platform a Wordpr ess deoarece este gratuită și este foarte
ușor d e folosit, chi ar și d e instalat, inst alarea acestuia nu dur ează m ai mult d e
5 minut e. În continu are o să d escriu cum s e efectuează această inst alare.
Înainte de a începe instalarea ai nevoie de parolele de la serverul
web, dar și d e câteva pachete softw are precum:
FTP (Fil e Transfer Protocol) p entru tr ansferarea fișierelor;
un editor d e text (Not epad);
un brows er web.
Acum urm ează inst alarea Wordpr ess:
1. Se descarcă pl atform a de pe adresa http://www.wordpr ess.org după
care se dezarhivează;
2. Pe server se crează o b ază de date pentru Wordpr ess;
3. Se redenumește fișierul wp-config -sample.php în wp-config.ph;
4. Urm ează să d eschid em wp-config.php unde compl etăm inform ații
de acces la baza de date, create la pasul 2.
5. Fișierele pe care le-am dezarhivat la pasul 1 l e copiem în loc ația
dorită p e server;
6. Acum accesați adresa unui exemplu g en http://www. exemplu.ro .
Sau dacă doriți să evitați tot acești p ași put eți cere ajutor echipei
Wordpr ess la adresa: http://inst all4free.wordpr ess.net/ toate inform ațiile
find of erite gratuit.
Iar acum am reușit să avem un w ebsite cu pl atform a Wordpr ess inst alata
cu setările implicit e, acesta arată ca în figur a 7.
34
Figur a 7 Platform a Wordpr ess cu s etăril e implicit e
Deoarece avem setările implicit e pentru pl atform a Wordpr ess aceasta
este în limb a engleză, d ar put em traduce platform în limb a română. C a să
găsim aceste traduceri tr ebuie să accesăm sit e-ul
http://cod ex.wordpr ess.org/WordPr ess_Loc alization iar la limb a română o
să găsim v arianta și cu di acritic e și fără di acritic e. O să alegem varianta cu
diactritic e.
Pentru a instala limb a romană trebuie să urm ați pașii:
1. Salvăm fiși erul cu extensia „ .mo”;
2. Cu ajutorul unui progr am FTP o să încărcăm fiși erul în „ \wp-
includ es\languages\”;
3. Acum avem nevoie de editorul d e text cu c are o să d eschid em
fișierul „wp-config.php” și o să modificăm lini a define (’WPL ANG’,
‘ro_d’ );
4. Varianta modific ată de „wp-config.php” o încărcăm p e site.
După c e reîncărcăm p agina o să apară modificăril e.
Pentru d esignul cât m ai simplu al site-ului o să alegem din c ele
10.000 d e modele gratuite de pe adresa http://th emes.wordpr ess.net eu am
ales „Autumn Conc ept”. După c e am descărc at tema o dezarhivăm în
folderul „wo -content/th emes”
În figur a 8 avem m eniul d e administr are, pentru a ajunge aici tr ebuie
să ne autentificăm folosind num ele de utiliz ator și p arola setate în timpul
instalării.
Figur a 8 Meniul d e administr are.
35
Pentru a schimb a tema urmăm p așii „ Presentation – Teme vizuale –
Autumn Conc ept” , iar după c e ieșim din m eniul d e administr are o să
observăm nou a tema care arată ca în figur a 9.
Figur a 9 Designul gr atuit “ Autumn Conc ept” impl ementat pe
platform a Wordpr ess
Se poate observa faptul că este foarte ușor să f acem ca site-ul nostru
să aibă un d esign cât m ai plăcut.
Acum n e putem apuca de scris, primul articol înc epe la „Hello
World!”, dar trebuie să ștergem ca să put em modific a propriul articol. Din
pagina de autentific are o să administrăm conținutul sit e-ului d e la butonul
Organizează. După cum obs ervăm în figur a 10, în c are este prezentată
secțiun ea Organizează, se pot f ace modificări asupra articolului cr eat cum
ar fi: să -l vizu alizăm, să -l edităm s au să-l ștergem.
Figur a 10 Secțiun ea Organizează din p anoul d e
administr are
Ca să scri em în articol apăsăm p e butonul Scrie din m eniu, aici o să
putem adăug a titlul, conținutul, autorul și d ata articolului, to ate acestea se
fac într -un formul ar. Put em seta ca accesul l a articol să s e facă do ar cu
36
parolă s au mai put em selecta public area acestuia într-o anumită d ată.
Acest formul ar l-am pr ezentat în figur a 11.
Figur a 11 Secțiun ea Scrie din p anoul d e administr are
2.1.2. Inst alarea extensiei wp -e-comm erce în c adrul pl atform ei
Wordpr ess.
Ca magazinul nostru să po ată fi folosit în com erțul electronic și nu
doar ca un zi ar o să avem nevoie de o extensie pentru com erțul electronic.
Cea mai folosită extensie de acest gen se numește „wp-e-comm erce” care
este gratuită și o put em d escărc a de pe adresa
http://wordpr ess.org/ extend/plugins/wp -e-comm erce/.
Ca această extensie să funcțion eze trebuie copiat fold erul „ wp-
shopping -cart” în fold erul /wp-content/plugins/ de pe server, după c are
trebuie activată extensia din m eniul d e administr are de la opțiun ea Plugin –
uri.
Această extensie a adus modificări l a meniul d e administr are, un nou
buton numit e-Comm erce a fost adăug at, iar baza de date a platform ei
Wordpr ess a fost extinsă cu 31 d e table.
Dacă apăsăm acest buton avem următo arele subsecțiuni a extensiei de
comerț:
– Jurn alul tr anzacțiilor – administr atorul po ate urmării c e vânzări
sau plăți au fost efectuate;
– Produs e – intrăm în această s ecțiun e pentru a adăug a produs e
noi s au pentru a vedea pe cele existente în m agazin după cum
putem obs erva din figur a 12.
37
Figur a 12 Subc ategoria Produs e a extensiei e-Comm erce
– Categorii , Mărci, Mărimi – următo arele trei secțiuni s e referă la
datele produsului;
– Interfață de plăți – aici compl etăm cu d atele metodei de plată;
– Opțiunil e magazinului – în această s ecțiun e putem face orice
modificări vr em noi r eferitor l a limbă, ț ară, taxe, email etc.
– Formul ar de plăți – în această secțiun e alegem m etoda de plată,
am evidențiat în figur a 13;
– Ajutor – și nu în ultimul rând o s ecțiun e în care putem găsi
inform ații care să ne ajute.
Figur a 13 Interfața de plăți
Pentru a oferii cât m ai mult e inform ații despre produs e, din m eniul
de administr are am adăug at la fotogr afii din c e categorie fac parte
(exemplu p eisaje, familie, orașe) iar la aparatele de fotogr afiat marca.
Ca să adăugăm produs e accesăm „ e-Comm erce – Produs e” și
începem să adăugăm produs ele din m agazin.
Pentru c a fotogr afiile să po ată fi d escărc ate pe calculatorul p ersonal
sau pe laptopul cli entului, m ai întâi tr ebuie să fi e cumpăr ate, iar pentru
38
achizițion area unui aparat foto tr ebuie compl etată o adresă de livrare în
formul arul d e plăți.
Acum m agazinul s e poate folosi p entru a face plăți și a cumpăr a
produs ele. Clientul po ate achita printr -o factură proformă s au ramburs.
2.2. Impl ementarea și managementul un ei soluții d e plăți electronic e
prin int ermediul s erviciului R aiffeisen Onlin e
Ca magazinul nostru să aibă cât m ai mulți cli enți avem nevoie de o
metodă m ai nouă d e plată nu num ai prin f actura proformă s au prin
ramburs, aici vin e soluți a electronică și anume plata on-line.
Pentru a alege cel mai bun sist em de plăți tr ebuie să țin em cont d e:
notori etatea procesatorului;
cât d e ușor este acest sist em;
sistemul să fi e cât m ai sigur ;
să avem în v edere taxele și comisio anele;
să fi e comp atibil cu pl atform a Wordpr ess și cu extensia wp-e-
comm erce;
Mărcil e cele mai folosit e din Români a privind aceste plăți sunt
PayPal și PayU. Pentru m agazinul m eu am ales să folos esc P ayPal
deoarece:
De ce să folosim P ayPal?
Tabel 2 Avantaje Paypal
Cumpărători Vânzători
Trimit eți bani inst antaneu
Vânzătorul vă po ate expedia
imediat produsul
Plătiți cu c ardul dvs. d e credit
sau contul b ancar
Vânzătorul nu v ede niciod ată
cartea dvs. d e credit s au num erele
contului d e verificare
PayPal este compl et gr atuit
pentru toți cumpărătorii
Sprijină plățil e în mai mult e
valute Strâng eți bani inst antaneu
Nu m ai așteptați cecul în poștă
Acceptați plățil e de la oricin e care
are un c ard d e credit s au un cont
bancar
Reduceți riscul d e fraudă cu
Politic a noastră d e protecție a
vânzătorilor
PayPal este gratuit pentru
consum atori, r ate scăzut e pentru
comp anii
Sprijină plățil e în mai mult e valute
PayPal este unul dintr e cei mai mari proc esatori onlin e de plată din
lume. După c e a devenit pro eminent prin p arteneriatul său cu Ebay,
comercianții onlin e din într eaga Internet acceptă P ayPal ca una dintr e
metodele acceptate de plăți.
39
Cei care nu au folosit niciod ată PayPal se pot într eba de ce atât d e
mulți o ameni îl folos esc ca singur a modalitate de a plăti p entru achizițiil e
onlin e. După c e revedeți următo arele șapte avantaje pentru a utiliz a
PayPal pentru a cumpăr a onlin e, prob abil că doriți să înc epeți să utiliz ați
PayPal singur.
1. Securit atea cardului d e credit
Când vă înscri eți pentru un cont P ayPal, introduc eți carduril e de
credit și conturil e bancare pe care doriți să l e utiliz ați pentru achiziții o
dată pe sistemul s ecuriz at PayPal. Od ată ce acest lucru este realizat, nu
mai trebuie niciod ată să d ezvăluiți inform ațiile dvs. d e pe cardul dvs. d e
credit onlin e. Plătind prin P ayPal, păstr ați inform ațiile dvs. d e pe cardul
dvs. d e credit în mod priv at, ceea ce înseamnă că put eți să f aceți
cumpărături fără să vă f aceți griji că un h acker va descărc a datele contului
dvs. d e la comerciantul dvs. onlin e.
2. Fl exibilit ate
Îndrăzniți -vă de jena și de greutățil e încercării d e a achizițion a bunuri
și servicii onlin e doar pentru a vă refuza cartela dvs. d e credit. D eoarece
puteți configur a mai mult e conturi b ancare, carduri d e debit și c arduri d e
credit p entru a vă fin anța contul P ayPal, put eți fi siguri că achizițiil e dvs.
PayPal intră întotd eauna prim a dată. P ayPal va căuta fonduri din surs ele
dvs. p e baza ordinii p e care o definiți.
3. Trimit eți bani
Indif erent dacă aveți nevoie să trimit eți bani unui copil l a un col egiu
sau unui pri eten în n ecazuri d e pe tot globul, utiliz atorii P ayPal pot
transfera instantaneu bani la acestea cu do ar un clic al mous e-ului.
Economisiți timp și b ani prin tr ansferurile costisito are ale stilului W estern
Union, în timp c e obțin eți bani în locul în c are doriți să -l trimit eți mai
repede decât oricând.
4. App iPhon e
Aplicația PayPal pentru iPhon e simplifică să f aceți cumpărături
onlin e și să tr ansferați bani oriund e v-ați afla. Tot c e trebuie să faceți este
să vizit ați magazinul Apple iTun es și să căut ați aplicația PayPal și v eți fi
gata să transferați, să trimit eți bani, să plătiți f acturi, să r evizuiți istoricul
tranzacțiilor și să f aceți achiziții dir ect de pe palmă. D eoarece PayPal vă
va cere să confirm ați tranzacțiile cu un cod PIN, put eți fi sigur că fin anțele
dvs. sunt în sigur anță d acă iPhon e-ul dvs. v a fi pierdut s au fur at. Dacă
întâlniți p e cineva pe care trebuie să îl plătiți în timp c e vă aflați în or aș,
purtați-l pe iPhon es și f aceți transferul.
5. Licit atii onlin e
Cum ar put ea cineva să vorb ească d espre PayPal fără a mențion a
eBay? D eoarece PayPal este integrat în c asa de licitație onlin e, put eți
plasa sume licitate și put eți efectua achiziții în condiții d e sigur anță.
Protecția cumpărătorului și proc esul d e rezolvare a plâng erilor structur ate
40
înseamnă că of ertanții eBay au mai multă prot ecție decât m ajoritatea
deținătorilor d e carduri d e credit când vin e vorb a de unul dintr e cele mai
popul are site-uri d e cumpărături onlin e.
6. Costul
Unul dintr e cele mai bun e motiv e pentru utiliz area PayPal este costul
său: gr atuit. Asta e corect. Nicio t axă anuală de membru, nicio t axă d e
procesare, nicio t axă d e serviciu. Cumpărătorii c are utiliz ează serviciul
PayPal obțin to ate avantajele puternice asociate serviciului și nu tr ebuie să
plătească un b an.
7. Reduceri
PayPal sponsoriz ează r educeri sp eciale pentru cli enții c are fac
cumpărături cu P ayPal la retaileri selectați. Utiliz atorii c are vizitează
magazinul shopping.p aypal.com pot găsi c ele mai recente oferte speciale
de la comp anii pr ecum HP, B arnes & Nobl e, Wal-Mart, Nik e și mult e
altele. Lini a de jos este că PayPal vă po ate economisi b ani pe lucruril e de
care aveți nevoie în locuril e în care faceți cumpărături. P entru a profit a de
economii, tr ebuie doar să copi ați codul promoțion al special de pe pagina
Web de cumpărături P ayPal și să îl ins erați în com anda dvs. p e site-ul
comerciantului atunci când plătiți cu P ayPal.
Aceste șapte avantaje pentru a utiliz a PayPal pentru a cumpăr a onlin e
sunt sufici ente pentru a vă face să doriți să înc ercați serviciul PayPal.
Dacă nu ați deschis niciod ată un cont P ayPal, continu ați și cr eați unul
astăzi. D acă ați folosit do ar PayPal la eBay, timpul este acum p entru a
vedea întreaga lume de oportunități p e care PayPal o deschid e pentru tin e.
În continu are o să avem nevoie de o bancă c are oferă int ernet
banking și aplicație de mobil e banking p entru a urmări în timp r eal toate
vânzăril e. Eu am ales produs ele oferite de Raiffeisen Bank.
Este nevoie de deschid erea unui cont l a această b ancă și d eschid erea
cardului d e credit, d ar trebuie precizat faptul că doriți un c ard acceptat pe
internet, în cât eva zile o să primiți și c ardul. După c e ați primit c ardul
trebuie să m ergeți cu el la un consili er Raiffeisen și să c ereți să vă activeze
serviciul R aiffeisen Onlin e, acesta o să vă of ere toate inform ațiile cu
privir e la aplicație și inst alarea acesteia pe telefonul mobil.
În continu are o să v erificăm s erviciul d e onlin e banking d e pe adresa:
https://www.r aiffeisenonlin e.ro/eBankingW eb/login . Und e ne cere codul
de utiliz ator p e care l-am stabilit cu consili erul băncii. P agina de internet
arată ca în figur a 14.
41
Figur a 14. Pasul 1 d e autentific are la Raiffeisen Onlin e
La următorul p as trebuie să introduc eți parola, iar pe lângă aceasta
pentru a preveni fr audele trebuie să introduc eți și numărul c ardului, s au
cel puțin 2 cifr e aleatorii din c ele 16 care se regăsesc pe card, exact ca în
figur a 15. Chi ar dacă acest sist em nu este sigur 100% c el puțin put em
observa faptul că b anca încearcă să pr evină fr auda.
42
Figur a 15 Pasul 2 d e autentific are la Raiffeisen Onlin e
În figur a 16 este prezentat meniul după v -ați autentific at fără nici o
probl emă, tr ebuie mențion at faptul că d acă ați introdus gr eșit d e 3 ori
datele contului tr ebuie să m ergeți din nou l a bancă și să r esetați parola.
Figur a 16 Subs ecțiun ea Portofoliul m eu din contul R aiffeisen
Onlin e
Meniul are 4 secțiuni:
– „Servicii cont – conțin e subsecțiunil e Portofoliul m eu și S ervicii
Plăți Dir ecte Furnizori
– Operațiuni conturi proprii – cu subs ecțiunil e Transfer într e
conturil e proprii, D epozit e la termen, Schimb v alutar într e
conturil e proprii și Afișare operațiuni active
– Transferuri/Plăți – în care regăsim Plăți intr abancare, Plăți
interbancare, Plăți f acturi și Afișare transferuri active
43
– Servicii cli enți – cu subs ecțiuni l egate de modific are parolei,
modific area adresei de email, taxe, comisio ane și cu un ghid d e
utiliz are. ”24
Acum p entru înr egistrarea contului d e PayPal folosim butonul
Portofoliul m eu din s ecțiun ea Servicii cont, dar pentru aceasta trebuie să
ne înregistrăm l a PayPal, iar pentru aceasta trebuie să:
1. Intrăm p e site-ul www.p aypal.com ;
2. Apăsăm „ Sing up”;
3. Iar la tipul d e cont alegem „Busin ess Account” (figur a 17);
Figur a 17 Alegerea tipului d e cont P ayPal
4. Selectăm Români a (figur a 18);
24 https://www.raiffeisenonline.ro/eBankingWeb/ accesat în 22.05.2017
44
Figur a 18 Alegerea țării
5. Urm ează un formul ar cu d atele de contact, email, datele de
autenficare la paypal, d ate despre afacere, mon eda
folosită(figur a 19)
Figur a 19. Compl etare date despre afacere
După c e am termin at de compl etat o să primim un email prin c are
trebuie să confirmăm contul cr eat, iar după confirm are contul este gata,
45
dar inutil. C a să put em trimit e sau să primim b ani trebuie să atașăm un
card de credit, i ar pentru aceasta trebuie să ne autentificăm în cont, l a
secțiun ea Profil e o să găsim Add or Edit C ard – aici o să adăugăm c ardul
nostru d e credit cu d atele de pe card.
Pentru a verifica dacă dumn eavoastră sunt eți propri etarul c ardului,
PayPal vă c ere să plătiți o sumă d e 1.5 dol ari din contul d e Onlin e
Banking.
După pl ata acestei sum e contul o să fi e blocat până când o să introduc em
codul d e verificare pe care l-am primit în contul d e Onlin e Banking.
Acum put em adaugă la magazinul nostru opțiun ea de plată prin
PayPal. Acest lucru este foarte simplu, din s ecțiun ea „e-Comm erce –
Interfața de plăți” și selectăm P ayPal, exact ca în figur a 20, exceptând
numele de utiliz ator, acesta find c el pe care l-am înr egistrat la contul d e
Onlin e Banking si d e PayPal.
Figur a 20 Interfața de plăți
Acum m agazinul po ate să accepte plăți d e la toți utiliz atori c are au
cont l a PayPal.
Nelipsit d e pe site-urile de comerț este coșul d e cumpărături, aici
clienții adaugă produs ele care vor să l e cump ere, ca și exemplu am folosit
un aparat de fotogr afiat din s ecțiun ea Produs e (figur a 21), iar pentru a-l
cumpăr a am apăsat Add to c art(Adaugă în coș).
46
Figur a 21 Pagina Aparate de fotogr afiat
Acum în coșul d e cumpărături obs ervăm că avem produsul Cannon
EOS 1Ds M ARK III la prețul de 22000 RON fără t axe (figur a 22).
Figur a 22 Coșul d e cumpărături
Ca să efectuăm pl ata trebuie să compl etăm un formul ar de comandă
unde observăm că avem posibilit atea să plătim cu c ardul d e credit, cu
PayPal, sau printr -un d epozit b ancar, pentru exemplul nostru am ales
PayPal. În continu are suntem redirecțion ați pe www.p aypal.com unde
trebuie să ne autentificăm și să f acem plata.
Magazinul electronic este compl et funcțion al. Cli enții o să po ată
efectua plăți prin m ai mult e metode, iar managerul po ate să retragă banii
47
din contul P ayPal în contul b ancar foarte simplu intrând în s ecțiun ea „My
account – Withdr aw” (figur a 23).
Figur a 23 Transferul b anilor din contul P ayPal pe card
Pentru tr ansferul m ai rapid a banilor R aiffeisen Bank of eră aplicația
my b anking c are poate fi folosită d e pe telefonul mobil (figur a 24).
Figura 2 4 Serviciul myB anking d e la Raiffeisen
Cu ajutorul mobil e banking poți f ace tranzacții în L ei și valută într e
conturil e proprii și ale altor titul ari. În plus, po ți realiza progr amări, astfel
încât aceste tranzacții să s e efectueze autom at în viitor.
De asemenea poți f ace plata unor f acturi cătr e furnizorii d e utilități
agreați de bancă și, m ai mult, imput erniciri cătr e bancă pentru a ți le plăti
autom at prin s erviciul d ebit dir ect.
Tot d e pe mobil poți alege și defini codului d e utiliz ator, pr ecum ș i
parola de acces pentru s erviciul d e mobil e banking, R aiffeisen Sm art
Mobil e. Predefinire beneficiari p entru plăți intr a și interbancare.
48
Setare pseudonim e pentru conturil e proprii, în v ederea identificării m ai
ușoare și vizualizarea întregului istoric al activităț ii tale onlin e (maximum
6 luni). D e asemenea, poț i salva pe propriu l comput er istoricul d e
tranzacții și generarea extrasului de cont p e perioada dorit a.
49
CONCLUZII ȘI PROPUN ERI
În g eneral, într eprind erile de astăzi tr ebuie să d epună întotd eauna
eforturi p entru a crea următorul c el mai bun lucru p e care consum atorii îl vor,
deoarece consum atorii continuă să -și dor ească produs ele, serviciil e etc. pentru
a fi mai bin e, mai rapid și m ai ieftin. În această lum e a noilor t ehnologii,
întreprind erile trebuie să se adapteze noilor tipuri d e nevoi și t endinț e ale
consum atorilor, d eoarece acestea se vor dov edi a fi vit ale pentru succ esul și
supraviețuirea afacerii lor. Com erțul electronic progr esează în mod continuu
și devine din c e în ce mai import ant pentru într eprind eri, deoarece tehnologi a
continuă să avanseze și este ceva ce ar trebui să fie profit at și impl ementat.
De la înființ area internetului și a comerțului electronic, posibilitățil e au
devenit nesfârșit e atât pentru într eprind eri, cât și p entru consum atori. Cr earea
mai multor oportunități d e profit și progr ese pentru într eprind eri, creând în
același timp m ai mult e opțiuni p entru consum atori. Cu to ate acestea, la fel ca
orice altceva, com erțul electronic are dezavantajele sale, inclusiv
incertitudinil e consum atorilor, d ar nimic c are nu po ate fi rezolvat sau evitat
prin bun ele decizii și practici com erciale.
Există m ai mulți f actori și v ariabile care trebuie luate în consid erare și
luate în consid erare atunci când înc epeți o afacere de comerț electronic. Un ele
dintr e acestea includ: tipuri d e e-comm erce, str ategii d e marketing și
nenumăr ate altele. Dacă se respectă m etodele și practicil e corecte, o afacere
va prosp era într-un m ediu d e comerț electronic cu mult succ es și r entabilitate.
Propuneri
Această lucr are a arătat că aplicarea elementelor de utiliz are în designul
web al site-urilor de comerț electronic po ate avea o influ ență import antă
asupra încrederii. Este recomandat comp aniilor d e comerț electronic să aplice
în m are măsură principiil e de utiliz are, deoarece acestea reduc în mod
obișnuit costuril e de tranzacțion are ale utiliz atorilor și costuril e de agenție,
ceea ce scade riscul d e tranzacțion are. Abaterile de la standardele de design
Web trebuie să fi e evitate, deoarece scade percepția utiliz atorului asupra
predictibilității. Proi ectarea site-urilor W eb care arată familiar utiliz atorilor
este strategia cheie care trebuie luată în consid erare de factorii d e decizie.
Familiaritatea pe World Wid e Web îns eamnă aplicarea unor str ategii d e
design w eb simil are cu cele aplicate de comp aniile de comerț electronic c are
se bucură d e un gr ad ridic at de externalități d e rețea. Acest lucru v a asigur a că
utiliz atorul p ercepe un sit e web de e-comm erce ca fiind cr edibil, comp etent și
previzibil. În cons ecință, d atorită unui efect indir ect, încr ederea va fi creată.
50
BIBLIOGR AFIE
Autori români
1. Buraga S., – Tehnologii W eb, Ed. M atrix Rom, Bucur esti, 2001
2. Cioată M., – Plăți electronic e, Revista N ET Report nr. 101, Bucur ești,
2011;
3. Dinu V. , Com erțul electronic – o nouă oportunitat e de creștere a
comp etitivității , Revista Amfit eatru Economic, Acad emia d e Studii
Economic e din Bucur ești, Facultat ea de Com erț, 2007;
4. Ghilic -Micu B. și Stoica M. , – eActivitatil e în soci etatea
informationala , Editura Economica, Bucur esti, 2002;
5. Grosu S., – Com erț electronic , Cluj N apoca, 2005;
6. Lițoiu, V., – Sisteme inform aționale bancare, Ed. Sit ech, Cr aiova,
1998 ;
7. Patriciu V.V., – Securitat ea com erțului electronic , Editura All,
Bucur ești, 2001;
8. Stanca L., Suportul economic al afac erilor electronic e pe Internet,
Presa univ ersitară Cluj eană, Cluj-Napoca, 2004;
Autori străini
9. Burch S. , Societatea Informațională – Societățile de Cunoaștere ,
Problemele Mondiale, 2005.
10. Bayles D., E-commerce logistics and fulfillment: delivering the goods ,
Prentice Hall, New York, 2001;
11. Dantuma și Hawkins, The logistics of merchandise , 2001;
12. Green Paper on the Review of the Consumer Acquis – European
Commission, Bruss els, 2007;
13. Guy K. și Fitzpatrick P., „Arta rețelelor sociale”, Editura Publica,
2015;
14. Hugh H., Blog: Understanding the Information Reformation That's
Changing Your World, editura Kindle, 2005
15. Middl eton J., Meșterii afacerilor on -line, Editura Meteor Press,
București, 2010;
16. Reynolds J., – The Complete E -Commerce Book:Design, Build &
Maintain a Succe ssful Web -based Business , CMP Books;
17. The European Commission Informațion Society Project, (02/07/2009);
18. Tesserye G., – Secure Electronic Tranzaction , Laussane, 2008;
19. Abdul W. K., Text de bază privind societatea informațională , Editura
UNESCO, 2005.
20. Electronic Commerce. An Introduction, Student Manual, ZD
University, 1999;
Surs e onlin e
21. Banca Raiffeisen https://www.r aiffeisenonlin e.ro/eBankingW eb/
22. Organizația pentru Cooperare și dezvoltare Economică
http://www.oecd.org/home.htm
51
ANEXE
Anexa 1. Harta țărilor cu c el mai mare număr d e fraude electronic e
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: TEMA: COM ERȚUL ELECTRONIC ÎN SOCI ETATEA BAZATĂ PE CUNOȘTINȚ E CONDUCĂTOR ȘTIINȚIC Col. prof. univ. dr.STANCIU L EONTIN AUTOR Stud.sg. KOV ACS… [628279] (ID: 628280)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.