Tema : Administrația publică locală. Consiliul Județean [617889]

UNIVERSITAREA SPIRU HARET
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, POLITICE SI ADMINISTRATIVE
BUCURESTI

PROIECT DE LICENȚĂ

Tema : Administrația publică locală. Consiliul Județean

Profesor coordonator, Student: [anonimizat] : IFR
Anul de studii : IV

București
2019

CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 2
Capitolul 1 Noțiuni generale privind administrația publică ………………………….. …… 4
1.1. Noțiunea de administrație publică ………………………….. ………………………….. .. 4
1.2. Administrația publică în sensul de activitate ………………………….. ……………… 7
1.3. Administrația publică în sensul de sistem ………………………….. ………………….. 9
1.3.1. Considerații generale privind administrația publică centrală ………………. 9
1.3.2. Considerații generale privind administrația publică locală ……………….. 14
1.4. Sistemul organelor/autorităților administrației publice ………………………….. . 18
Capitolul 2 Consiliul județean autoritate autonomă a administrației publice locale 20
2.1. Locul si rolul Consiliului județean ………………………….. ………………………….. 20
2.2. Raporturile dintre Consiliul județean si autoritățile locale ……………………… 21
2.3.Alegerea si constituirea Consiliului județean ………………………….. ……………. 22
Capitolul 3 Organizarea, funcționarea, atributii le si organele de conducere ale
Consiliului județean ………………………….. ………………………….. ……………………… 29
3.1. Organizarea si funcționarea Consiliului județean ………………………….. ……… 29
3.2. Atributii le Consiliului județean ………………………….. ………………………….. …. 30
3.3. Organele de conducere ale Consiliului județean ………………………….. ……….. 33
Capitolul 4 Actele si serviciile publice ale Consiliului județean ……………………….. 36
4.1. Actele adoptate de Consiliul județean ………………………….. ……………………… 36
4.2. Actele emise de organele de conducere ale Consiliului județean …………….. 37
4.3. Serviciile publice ale Consiliului jude țean ………………………….. ………………. 37
Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 40
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 50
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 59

-2-

INTRODUCERE

Prezenta lucrare are la baza modul î n care functioneaza administratia
publica central ă si administratia publica locala , dar mai ales organizarea,
funcționarea, atributiile si organele de conducere ale Consiliului Judetean, actele si
serviciile publice ale Consiliului Jude țean C ălărași.
Am ales aceast ă tema de lucrare de licenta deoarece este foarte
important de stiut cum administra ția public ă local ă satisface interesul public, cum
administratia asigura organizarea executarii in concret a legilor, precum si principiile
pe care se fundamenteaza administra ția publica locala.
Aceasta lucrare de licenta este structurata pe patru capitole, incluzand
o prezent are a administratiei publice si a administratiei publice locale , precum si un
studiu de caz privind imple mentarea unei solutii tehnic e de plata online pentru
Consiliului Judetean Călărași .
În primul capitol am efectuat o scurta introducere a ceea ce semnifica
notiunea de administratie publica, mai exact ea reprezinta activitatea pe care statul o
desfasoara i n mod continuu si permanent a unor trebuinte in vederea satisfacerii unui
interes general. Astfel, notiunea de administratie capata doua sensuri principale, pe
de-o parte, ea exprima modul in care sunt rezolvate treburile cu caracter public,
procedeele si modul in care sunt gestionate serviciile publice, iar pe de alta parte
aceasta reprezinta ansamblul autoritatilor care conduc aceste treburi publice.
În cel de -al doilea capitol, am prezentat informatiile despre locul si rolul
Consiliului Judetean, rapor turile dintre Consiliul Judetean si autoritatile locale,
alegerea si constituir ea Consiliului Judetean conform Legii 215/2001, republicata si
actualizata .

-3-
În cel de -al treilea capitol am prezentat organizarea, functionarea,
atributiile si organele de con ducere ale Consiliului Judetean conform Legii 215/2001,
republicata si actualizata .
În cel de -al patrulea capitol am prezentat actele si serviciile publice ale
Consiliului Judetean conform Legii 215/2001, republicata si actualizata .
În cel de-al cincilea capitol, denumit generic studiu de caz, am facut
vorbire despre implementarea unei solutii tehnic e de plata online pentru Consiliului
Județean C ălărași, in momentul de fata neexistand o astfel de alternativa la plata
diverselor taxe pe care un cetatean trebuie sa le plateasca la Consiliul Judetean
Călărași (ex. taxa pentru eliberarea unor certificate de urbanism).

-4-
CAPITOLUL 1 NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ

1.1. NOȚIUNEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Administrația publică are ca obiect iv realizarea valorilor politice care
exprimă interesele generale ale societății organizate în stat si care sunt formulate în
legi de către organele puterii legiuitoare, precum si executarea hotărârilor
judecătore sti, date în temeiul legii1.
Caracterizând administrația publică drept o activitate în principal
organizatorică, se desprinde poziția sa de intermediar între planul conducerii politice
si planul în care se realizează valorile politice, deciziile politice.
Administrația publică, în statul de drept, reprezintă principala pârghie
prin care se realizează valorile stabilite la nivelul palierului politic2. Ea trebuie să fie
continuă, omniprezentă, promptă si energică, deoarece reprezintă necontenit statul,
atât în interior cât si în exterior. Noțiunea de administrație are mai multe accepțiuni,
în limbajul curent, a administra înseamnă a conduce, a organiza, a dirija activități
publice si particulare.
Administrația constă într -o activitate rațională si eficientă de utilizare a
resurselor umane, materiale si financiare în scopul obținerii unor rezultate maxime
cu eforturi minime.
Complexitatea cerințelor sociale, ridică în fața administrației o serie de
probleme, care trebuie rezolvate. Societatea cunoa ste un proces continuu d e
multiplicare si diversificare a sarcinilor administrației, care impune necontenite
îmbunătățiri si perfecționări în structura si activitatea administrației, prin utilizarea
unor metode si tehnici moderne. Doctrina consideră că în conținutul complex al

1 '*** Curs de drept administrativ, SNSPA, coordonator loan Alexandru, Editura Economică, 2002, p. 402
2 Emil Bălan, Elemente de drept administrativ, Ed. Trei, 1999, p.9

-5-
administrației se cuprind imperativele: a prevedea, a organiza, a conduce, a
coordona, a controla3.
Noțiunea de administrație este mai largă decât aceea de administrație
publică, ea cuprinzând si administrația particulară. Ca orice activitate umană, atât
administrația publică cât si administrația particulară urmăresc un scop, utilizând
anumite mijloace.
Spre deosebire de administrația privată, administrația publică urmăre ste
satisfacerea interesului public, a utilității publice, a binelui comun, în mod
dezinteresat, inclusiv prin realizarea de servicii publice.
Scopul activității administrației publice este atât satisfacerea, în mod
regulat si continuu, a unor cerințe esențiale, comune întregii colectivități umane, care
exced prin amploarea lor posibilit ățile particularilor, cât si satisfacerea unor cerințe
care, prin natura lor, sunt nerentabile si nimeni nu s -ar oferi să le asigure.
Noțiunea de administrație publică este susceptibilă de a căpăta două
sensuri: unul material si unul formal4.
In sens m aterial, administrația publică reprezintă o activitate de
organizare a executării si de executare în concret a legii, realizată prin acțiuni cu
caracter de dispoziție sau acțiuni cu caracter de prestație, de către autoritățile care
compun acest sistem în v ederea satisfacerii intereselor generale, scop care
organizează si asigură buna funcționare a serviciilor publice si execută anumite
prestații către populație5.
Administrația publică, ca activitate excede sfera organelor care
alcătuiesc sistemul de organ izare respectiv, aceasta putând fi regăsită si în sistemul

3 Mihai T. Oroveanu, Tratat de Drept administrativ, Editura Universității Cre stine „Dimitrie Cantemir", Bucure sti,
1994, p. 15
4 Al. Negoiță, Drep t administrativ, Ed. „Sylvi", Bucure sti, 1996, p. 5
5 A. Trăilescu, Tratat elementar de drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002, p. XV

-6-
puterii legiuitoare sau judecătore sti, precum si în cel al unor organizații nestatale care
organizează executarea si execută în concret legea6.
În sens formal, structural sau organic administrația publică poate fi
înțeleasă ca un sistem de organe ( ansamblul autorităților si instituțiilor publice),
cuprinzând diverse structuri administrative care realizează activitatea de organizare
a executării si de executare în concret a legii.
Administrația publică, în sensul de sistem de organe ale statului, este
alcătuită din: Pre sedintele României, Guvern, ministere si celelalte organe ale
administrației publice centrale de specialitate, serviciile lor des centralizate în județe,
prefectul si autoritățile administrației publice locale7.
Pentru A. Iorgovan, administrația publică reprezintă ansamblul
activităților Pre sedintelui, Guvernului, autorităților administrației autonome centrale,
autorităților admini strației autonome locale si, după caz, structurilor subordonate
acestora, prin care, în regim de putere publică, se aduc la îndeplinire publică legile
sau, in limitele legii, se prestează servicii publice8.
Domeniul administrației publice locale este reg lementat în primul rând
în Constituție (art.120.123), care conține dispoziții cu rang de principii de bază, în
Legea generală a administrației publice locale nr.215/20019, precum si în numeroase
legi speciale, dintre care amintim doar Legea prefectului nr. 340/2004, Legea
nr.393/2004 privind statutul ale silor locali, Legea nr.67/2004 privind alegerea
autorităților administrației locale.

6 Al. Negoiță, Drept adminstrativ si stiința administrației, Ed. AtlasLex, Bucure sti, 1993
7 A. Trăilescu, Tratat element ar de drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002, p. XV
8 A. Iorgovan, Drept administrative. Tratat elementar, voi. I, Ed. Hercules, 1993, p. 85 -86
9 Publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările si compl etările
aduse de Ordonanța de urgență a uvernului nr. 74/2001; Legea nr. 738/2001; Legea nr. 216/2002;Legea nr.
161/2003; Legea nr. 141/2004; Legea nr. 340/2004; Legea nr. 393/2004; Legea 286/2006.

-7-
1.2. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ÎN SENSUL DE ACTIVITATE

Administrația publică se situeaza intre doua planuri, si anume între
planul conducerii politice si planul unde se realizează valorile politice, deciziile
politice. Această caracteristică nu exclude activitatea de conducere în administrația
publică – ca activitate creatoare – ci, dimpotrivă, o presupune la anumite dime nsiuni
si în cadrul unor limite.
Tinand cont de principalele funcții ale administrației publice , prof. I.
Alexandru a identific at următoarele10:
a) în plan ul principal (in functie de poziția pe care o are administrația
publica în raport cu puterea politică) se află funcția de mecanism
intermediar de execuție, ce are menirea de a organiza si a asigura
execuția. Această funcție primară are mai multe laturi, si anume:
 pregătire a deciziilor politice sau chiar colaborare a la adoptarea
acestora ;
 organizare a executării deciziilor politice;
 executare a directă, în concret a deciziilor politice;
 asigurare a executării deciziilor politice, care se realizează fie
prin convingere, fie la nevoie, folosind forța de constrângere;
 purtător ul c ererilor, dorințelor si nec esităților membrilor
societății în fața ;
 autorităților competente să adopte decizii asupra acestora.
b) in plan secund, administrația publică are drept scop înfăptuirea deciziei
politice, reflectată în legi si celelalte acte normative ale autorităților
statul ui si ale colectivităților locale, si pot fi simplificate in :

10 Bernard Gournay, Introduction a la Science Administrativ e, Presse de la Fondation Naționale des Sciences
Politiques,Paris, 1978, I.Alexandru , s.a. , Drept administrativ, Ed. Economică, 2002

-8-
 funcția de instrument de conservare a valorilor materiale si
spirituale ale societății.
 funcția de organizare si coordonare a adaptărilor ce se impun
datorită transformărilor ce se produc ineren t în evoluția
diferitelor componente ale societății, în special, în structura
economică a acesteia.
Atributii le administrației publice în materie de organizare reprezintă
una din cele mai importante laturi prin care administrația î si realizează funcțiile sale
în cadrul sistemului social.
În acest sens, Constituția României precizează în art. 101(1) că
principala atribuție a Guvernului este asigurarea realizării politicii interne si externe
a țării si exercitarea conducerii generale a administrației publice, potrivit
programului său de guvernare acceptat de Parlament. Legea pentru organizarea si
funcționarea Guvernului si a ministerelor nr.90/2001, precum si Legea administrației
publice locale nr. 215 /2001 prevăd, de asemenea, importante atributii de organizare
pentru autoritățile administrației publice centrale de specialitate si pentru autoritățile
administrației publice locale.
Atributul de comandă se regăse ste în activitatea administrației public e
în două planuri:
 administrația publică colaborează la adoptarea deciziilor politice
prin pregătirea acestora;
 administrația publică adoptă deciziile administrative care au ca
obiect crearea cadrului organizatoric si a condițiilor concrete în
vederea imp lementării deciziilor politice.
Coordonarea ca atribut al conducerii în cadrul administrației publice se
regăse ste aproape la toate nivelurile structurilor administrative si constă în
armonizarea si sincronizarea acțiunilor desfă surate în vederea organiz ării executării
si de executare în concret a deciziilor politice transpuse în legi si alte acte normative.

-9-
Fără coordonare nu este posibilă acțiunea eficientă a diferitelor elemente ale
mecanismului administrativ, iar realizarea funcțiilor administrației a r fi periclitată,
lucru ce ar avea repercusiuni asupra întregului sistem social.
Coordonarea asigură integrarea dinamică a acțiunilor diferitelor
elemente ale administrației publice, în scopul realizării acestora în mod ritmic,
proporțional si eficient.
Controlul constituie, de asemenea, un alt atribut al activității
administrative; el are menirea de a măsura rezultatele acțiunii administrative în
aplicarea deciziilor politice si de a reprograma activitățile, făcând corecțiile necesare.
Controlul trebu ie să determine o intensificare a realizării acțiunilor administrative de
natură a asigura îndeplinirea funcțiilor administrației publice.

1.3. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ÎN SENSUL DE SISTEM

1.3.1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ CENTRALĂ

Administrația publică se realizează atât de autorități ale puterii
executive (guvernul, ministerele, prefecții), cât si de autorități ale administrației
publice care nu fac parte din sistemul puterii executive (consilii locale, consilii
judetene), precum si de catre structuri organizatorice care nu au calitatea de autoritati
(regii autonome si institutii publice).
Constituția României11, (legea fundamentală a statului român care
reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile,
libertățile si îndatoririle fundamentale ale cetățenilor si autoritățile publice

11 Constituția din 31/10/2003, Re -Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003, Modificată si
completat ă prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I , nr. 758 din 29 octombrie 2003

-10-
fundamentale ), se referă în Titlul III, la autoritățile publice. Astfel, sunt cuprinse în
acest titlu următoarele or ganisme, calificate de constituant drept autorități publice:
 Guvernul;
 Parlamentul ;
 Presedintele României;
 Autoritățile administrației publice centrale de specialitate :
ministere, alte organe de specialitate din subordinea Guvernului,
autorități administra tive autonome;
 Autoritatea judecătorească – instante le judecătore sti, Ministerul
Public, Consiliul Superior al Magistraturii.
 Autoritățile administra tiei publice locale – consiliile locale,
judetene si primarii;
În urma celor menționate mai sus , obligaț iile puterii legislative, de
adoptare a legilor, se realizează prin intermediul celor două Camere ale
Parlamentului (Camera Deputaților si Senatul), responsabilitățile puterii
judecătore sti, de a solu tiona cu putere de adevăr legal, conflictele juridice ca re apar
în statul român , se realizează de instanțele judecătore sti (tribunale , judecatorii, curți
de apel si Înalta Curte de Casație si Justiție), iar obligațiile puterii executive sunt
realizate de către Guvern si Presedinte , Guvernul având responsabilitatea si obligația
conducer ii general e a administrației publice.
În Constituție se utilizează si noțiunea de organ12: în art icolul 61
aliniatul 1, chiar dacă se prevede că Parlamentul este „ unica putere legiuitoare a
țării”, el este , mai întâ i „organul reprezentativ al poporului român”. De asemenea, în
articolul 116 se prevede că „alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea
Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome”. Art icolul

12 Persoana vătămată într -un drept al său ori într -un interes legitim, de o autoritate publică, printr -un act
administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoa sterea
dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.

-11-
113 aliniatul 2, referin du-se la prefect, prevede că acesta conduce serviciile publice
descentralizate ale ministerelor si „ale celorlalte organe centrale, din unitățile
administrativ -teritoriale” .
Constituția României menționeaza ca autorități administrative
autonome:
 Consiliu l Suprem de Apărare a Țării;
 Curtea de Conturi;
 Avocatul Poporului;
 Consiliul Legislativ.
Mai pot fi incluse în categoria acestor autorități, având un statut legal:
Serviciul Român de Informații, Banca Națională a României, Consiliul Național al
Audiovizualului, s.a..
Apoi, sunt autorități autonome locale, alese, precum consili ile județe ne,
consiliile locale si primarii.
Prin urmare, din cele de mai sus, se poate întelege faptul că autoritatea
administrativă reprezintă acea categorie a autorităților publice care are o structură
stabilă si o activitate continuă, cu o personalitate juridica, ce-i permite participarea,
la înfăptuirea puterii executive în limitele competenței legal specifice14 în nume
propriu .
Din cele prezentate reiese că noțiunea de autoritate publică este mai
largă decât cea de autoritate administrativă, pe care o include. De altfel, prin Decizia
nr. 197/1997 a Curții Constituționale, s -a statuat că în ceea ce prive ste noțiunea de
autoritate administrativă, prevăzută de art. l din Legea nr. 554/2004, aceasta a fost
înlocuită cu noțiunea de autoritate publică, prevăzută de ar t. 52 alin. l din

13 A se vedea si M Preda, Drept administrativ, Ed. Lumina L ex, Bucure sti, 2000, p. 18
14 I. Santai, Drept administrativ si stiința administrației, Ed. Oscar Print, 1998, p.59 -68

-12-
Constituție15 si că noțiunea de autoritate publică are o sferă mai largă decât cea de
autoritate administrativă, fără a se arătă de Curtea Constituțională, sensul si sfera
celor două noțiuni.
Din rândul autorităților administrative, unel e sunt considerate autorități
ale administrației publice pentru că acestea fac parte din sistemul administrației
publice.
Pentru autoritățile administrative, se rețin următoarele caracteristici:
 sunt forme organizatorice stabile, ca structură si activita te,
determinate de permanența si consistența sarcinilor ce trebuie să
le îndeplinească, ceea ce nu exclude posibilitatea încredințării
temporare de sarcini sau chiar a creării de organe cu caracter
temporar, dat fiind provizoratul sarcinilor;
 sunt o catego rie de autorități publice, adică forme organizatorice
constituite în sistemul autorităților publice;
 dispun de capacitate juridică cu caracter special, care le conferă
calitatea de a participa la raporturile juridice, respectiv
aptitudinea limitată de a av ea si de a exercita drepturi si, după caz,
de a îndeplini obligații în nume propriu.
Autoritățile administrative se caracterizează prin:
 sunt, de regulă, alcătuite din persoane numite si, mai rar, alese în
funcție, spre deosebire de componentele puterii legislative
(Camera Deputaților si Senatul) alcătuite numai din persoane
alese;
 funcționarii acestor autorități sunt subordonați ierarhic, fiind
revocabili din funcție, comparativ cu magistrații care, în cazul

15 Persoana vătămată într -un drept al său ori într -un interes legitim, de o autoritate publică, printr -un act
administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoa sterea
dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.

-13-
judecătorilor, sunt independenți în activitat e si inamovibili în
funcție, iar procurorii dispun de stabilitate în funcție;
 prin activitatea lor, autoritățile administrative asigură punerea în
executare si executarea în concret a legilor, procesul activității
executive incluzând, astfel, adoptarea sa u emiterea de acte cu
caracter normativ, emiterea actelor cu caracter individual,
executarea si controlul îndeplinirii acestora.
Asadar, puterea executivă si sistemul de autorități administrative ocupă
un loc intermediar – desi pe acela si plan sau nivel al puterii în stat.
Constituția României reglementează această materie în Secțiunea I, a
cap. V Administrația publică, din cadrul Titlului III – Autoritățile publice (art.116 –
119).
In sistemul constituțional actual, administrația publică centrală de
specialitate are două componente, si anume:
 administrația publică subordonată Guvernului, alcătuită din
structuri administrative subordonate direct acestuia sau aflate în
subordinea ministerelor;
 autoritățile administrative autonome, constituite conform art. 116
alin.3 din Constituție.
Administrația ministerială desemnează structurile administrative
subordonate direct Guvernului, numite ministere sau purtând alte denumiri: agenții,
departamente, oficii, comitete, consilii etc., indiferent dacă cei care le conduc fac sau
nu parte din Guvern (potrivit art.101 alin.(3) din Constituție, Guvernul este alcătuit
din prim -ministru, mini stri si alți membri stabiliți prin lege organică).
În Capitolul V al Titlului III din Constituție se menționează autorități
publi ce care desfă soară exclusiv o activitate de natură administrativă. A sa cum s -a
arătat, Guvernul, emite pe lângă acte de guvernare specifice executivului, si acte

-14-
administrative, realizând administrație statală, ca dimensiune a administrației
publice.
Adm inistrația publică centrală de specialitate se realizează numai ca
administrație statală, iar structura acesteia cuprinde autorități guvernamentale
subordonate si autorități autonome. Cele guvernamentale, la rândul lor, se împart în
două categorii, după cu m raporturile de subordonare față de Guvern sunt directe sau
indirecte (prin intermediul unui minister).
Oricât de multă autonomie ar avea autoritățile administrative autonome
centrale, acestea fiind autorități de stat, actele lor fac obiectul acțiunii î n justiție,
conform dispozițiilor art. 52 din Constituție si ale Legii nr.554/2004 privind
contenciosul administrativ.

1.3.2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ LOCALĂ

Principiile fundamentale ce stau la baza statului de drept presupun un
anume cadru normativ, prin care se realizează organizarea si funcționarea
administrației publice si prin care se stabile ste în primul rând sistemul principial –
juridic ce guvernează întreaga administrație publică16.
Principiile, ca abstractizări sintetic e prin care se redau trăsăturile
comune, generale, proprii unui fenomen sau grupări de fenomene reprezintă un
important element de cunoa stere a dimensiunilor si caracterelor administrației
publice17.
Administrația publică, acționând în vederea realizării funcțiilor sale,
trebuie să prevadă si sa programeze, să organizeze procesul de execuție, să decidă,

16 N.Popa, Teoria generală a dreptului, Ed.Actami, Bucure sti, 1996; Ilie lovăna s, Drept administrativ si elemente
ale stiinței administrației, Editura Didactică si Pedagogică, Bucure sti, 1977
17 E.Bălan, Elemente de drept administrativ, Ed. Trei, 1999

-15-
dar să si pregătească variante de decizii pentru decidentul politic, s a coordoneze
procesele de exec uție si, în sfâr sit, sa controleze întreaga activitate de realizare a
valorilor politice transpuse în norme juridice; toate acestea constituie un proces
administrativ unic, între acțiunile administrației existând o riguroasă succesiune si
interacțiune, sta bilite prin norme juridice.
Astfel, r ezultă c ă, in întreaga sa activitate, administrația public a se
subordonează normelor juridice, rațiunea existenței sale fiind organizarea executării
si asigurarea înfăptuirii acestora. Art.1 din Legea nr. 215/2001 a ad ministrației
publice locale define ste anumiți termeni:
a) activități de administrație social -comunitară – acțiunile prin care se
concretizează relația autorităților administrației publice locale cu
asociațiile de proprietari de pe raza unității administrativ –
teritoriale;
b) aglomerări urbane – asociațiile de dezvoltare intercomunitară
constituite pe bază de parteneriat între municipii, altele decât cele
prevăzute la lit. j), si orase, împreună cu localitățile urbane si rurale
aflate în zona de influență;
c) asocia ții de dezvoltare intercomunitară – structurile de cooperare
cu personalitate juridică, de drept privat, înființate, în condițiile
legii, de unitățile administrativ -teritoriale pentru realizarea în
comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau r egional
ori furnizarea în comun a unor servicii publice;
d) autorități deliberative – consiliul local, consiliul județean, Consiliul
General al Municipiului Bucure sti, consiliile locale ale
subdiviziunilor administrativ -teritoriale ale municipiilor;
e) autorit ăți executive – primarii comunelor, ora selor, municipiilor, ai
subdiviziunilor administrativ -teritoriale ale municipiilor, primarul
general al municipiului Bucure sti si pre sedintele consiliului
județean;

-16-
f) consilii locale – consilii comunale, oră senesti, mu nicipale si
consiliile subdiviziunilor administrativ -teritoriale ale municipiilor;
g) organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publică de
interes local sau județean – denumire generică ce include: 1.
instituții publice si servicii publice în ființate si organizate prin
hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în continuare
instituții si servicii publice de interes local sau județean; 2. societăți
comerciale si regii autonome înființate sau reorganizate prin
hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în continuare
societăți comerciale si regii autonome de interes local sau județean;
3. asociații de dezvoltare intercomunitară; 4. Furnizori de servicii
sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în
condițiile prevăzute de lege; 5. asociații, fundații si federații
recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condițiile legii; 6.
operatori de servicii comunitare de utilități publice locale sau
județene;
h) subdiviziuni administrativ -teritoriale ale municipiilor – sectoarele
municipiului Bucure sti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale
căror delimitare si organizare se fac prin lege;
i) unități administrativ -teritoriale – comune, ora se si județe; în
condițiile legii, unele ora se pot fi declarate municipii;
j) zona metropolitană – asociația de dezvoltare intercomunitară
constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau
municipiile de rangul I si unitățile administrativ -teritoriale aflate în
zona imediată.
În conformitate cu art.2 din Legea nr. 215/2 001 a administrației publice
locale, care reia parțial textul art.120 din Constituția României, administrația publică
în unitățile administrativ -teritoriale se organizează si funcționează în temeiul
urmatoarelor principii :

-17-
 descentraliz area,
 autonomi a local a,
 deconcentr area serviciilor publice,
 eligibilit atea autorităților administrației publice locale,
 legalit atea si consult area cetățenilor în soluționarea problemelor locale
de interes deosebit.
Principiile de organizare ale administrației publice în Rom ânia,
reglementate constituțional si organic, au la bază prevederile stabilite prin Carta
europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 si
adoptată în dreptul intern prin Legea nr.199/1997, publicată în Monitorul Oficial, nr.
331 din 26/11/1997.
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia
locală în comune, ora se si municipii sunt consiliile locale, comunale, oră senesti si
municipale, ca autorități deliberative, si primării, ca autorități executive. Con siliile
locale si primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea privind alegerile locale.
Consiliile locale s i primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea
privind alegerile locale nr.67/200418, si funcționează ca autorități ale administrației
publice locale care rezolvă treburile publice din comune, ora se si municipii în
condițiile legii.
În fiecare jude t se constituie un consiliu județean, ca autoritate a
administrației publice locale, pentru coordonarea activității consiliilor comunale,
orăsenesti si municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.
Consiliul județean este ales în condițiile Legii privind alegerile locale nr.67/2004, iar
autoritatea executivă este asigurată de un pre sedinte, al es dintre consilierii ju dețeni,
cu un mandat pe 4 ani. Consiliile județene si consiliile locale sunt alese pe baza
scrutinului de listă, în timp ce primarii sunt ale si pe baza scrutinului uninominal19.

18 Publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, cu modificările si completările
aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2005.
19 Detalii privind alegerile autorităților administrației publice locale – Legea nr.67/2004 (M.O.217 din 29/03/2004),
abrogă Legea nr.70/1991 privind alegerile locale

-18-
1.4. SISTEMUL ORGANELOR/AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI
PUBLICE

Prin sistem se intelege un ansamblu coerent de elemente unite si aflate
in relatii de interdependenta intre acestea. Prin structura unui sistem se intelege
modul de organizare sau de dispunere interna a elementelor componente ale
sistemului.
Sistemul autorita tilor publice reprezinta ansamblul formelor
organizatorice prin care se manifesta puterea publica, aflate intr -o stransa unitate si
relatii de interdependenta determinate de modul de exercitare al acestei puteri. Intre
organele statului exista si deosebiri determinate de forma specifica in care contribuie
la realizarea puterii publice, motiv pentru care ele se grupeaza dupa forma
fundamentala sau functia esentiala pe care o desfasoara prin puterea legislativ a
puterea executiv a si puterea judecatore asca.
Administratia publica din punct de vedere al sistemul ui puterii
executive se prezinta ca o autoritate ce infaptuieste activitatea executiva in mod
unitar prin raporturile ierarhice in care se afla autoritatile componente unele fata de
altele a vand in frunte guvernul, organ suprem, la nivel central, respectiv, la nivel
local, prin reprezentantul Guvernului in teritoriu – Instituția Prefectului . Aceste
autoritati sunt elemente structurale ale intregului a carui unitate este asigurata si de
trasat urile lor comune reiesite din modul de alcatuire, functionare si atributii, precum
si din activitatile desfasurate.
Relatiile ierarhice exprima legatura dintre formele de organizare a
puterii, respectiv dintre organele ce compun sistemul admin istrativ. Relatiile au
caracter ierarhic datorita nivelelor de competenta materiala si teritoriala diferita a
respectivelor autoritati ceea ce le deosebeste pe plan vertical pe cele asemanatoare si
pe plan orizontal pe cele diferite. Dupa pozitia unui orga n fata de altul in cadrul
relatiei ierarhice distingem relatii de supraordonare si relatii de subordonare.
Relatiile de supraordonare definesc pozitia specifica a unui organ superior fata de

-19-
altul inferior prin puterile conferite in cadrul aceluiasi sistem . Relatiile de
subordonare exprima pozitia si legaturile in care se afla un organ ierarhic inferior
dependent fata de un organ ierarhic superior.
Aprecierea pozitiei unui organ in raport de altul depinde de sistemul de
referinta utilizat. Astf el, de pilda, un organ judetean desi poate fi ierarhic
supraordonat fata de unul municipal, poate fi subordonat unui organ central care ii
este ierarhic superior. In general, cu cat ne aflam pe o treapta ierarhica mai inalta a
organizarii sistemului admini strativ cu atat creste numarul organelor supra si
subordonate, iar cu cat ne aflam pe o treapta ierarhica mai joasa numarul organelor
subordonate scade.
Existenta ierarhiei administrative in care se cuprind autoritati supra si
subordonate, cen trale si locale, de conducere si de executie, exprima caracterul nu
numai unitar dar si centralizat al organizarii de stat in general, a celei administrative
in special, in care relatiile ierarhice se stabilesc (direct sau indirect) din treapta in
treapta asigurand omogenitatea puterii executive ca sistem si actiune.
Ceea ce asigura existenta si desfasurarea omogena a relatiilor ierarhice
este atat unitatea cat si diferenta, in aceasta unitate, a competentei materiale si a celei
teritoriale a r espectivelor autoritati. Intr -adevar, doua organe avand aceeasi
competenta materiala (un minister si organul sau din teritoriu), dar o competenta
teritoriala diferita – in sensul ca una o subsumeaza pe cealalta – de pilda, una
nationala si alta locala, se vor afla in raporturi ierarhice. Pe de alta parte, un organ de
acelasi nivel teritorial, avand o competenta materiala mai larga, de pilda, generala,
apare supraordonat fata de un alt organ de nivel teritorial similar, dar avand o
competenta materiala mai i ngusta, speciala (de exemplu, guvernul in raport de
ministere).
Rezulta ca, in principiu, la identitatea de competenta teritoriala
diferentierile de competenta materiala stau la baza raporturilor ierarhice, in timp ce
in cazul sim ilitudinii de competenta materiala distinctiile de competenta teritoriala
determina aceleasi raporturi.

-20-
CAPITOLUL 2 CONSILIUL JUDEȚEAN AUTORITATE AUTONOMĂ A
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

2.1. LOCUL SI ROLUL CONSILIULUI JUDEȚEAN

Conform art. 122 din Constituție, consiliul județean reprezintă o
autoritate a administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale
si orăsenesti, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 define ste consiliul
județean ca autoritate a administrației publice județene, consacrând în mod implicit,
regula potrivit căreia județul este o colectivitate locală, intermediară între ora se si
comune, pe de o parte, si stat, pe de altă parte. Această colectivitate locală dispune
de propria sa administrație, aleasă în condițiile legii. Consiliile județene sunt
compuse din consilieri judeteni , numărul acestora fiind determinat de lege, în funcție
de numărul populației:
 31 în cazu l județelor cu o populație de până la 350.000 locuitori,
 33 în cel al județelor al căror număr de locuitori se situează între
350.000 si 500.000 de locuitori,
 35 în cel al căror număr de locuitori se situează între 500.000 si 650.000
si 37 în județele cu peste 650.000 locuitori.
Alegerea consilierilor județeni are loc prin vot direct, în condițiile Legii
nr.67/2004 privind alegerile autorităților administrației publice locale, republicată.

-21-
2.2. RAPORTURILE DINTRE CONSILIUL JUDEȚEAN SI
AUTORITĂȚILE LO CALE

Legea administratiei publice locale nr.215/2001 cu modificarile si
completarile ulterioare, specifica faptul ca, organisme le prestatoare de servicii
publice si de utilitate publică de interes local sau județean include:
1. instituții si servicii publice înființate si organizate prin hotărâri ale
autorităților deliberative, denumite în continuare instituții si servicii
publice de interes local sau județean;
2. societăți comerciale si regii autonome înființate sau reorganizate
prin hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în continuare
societăți comerciale si regii autonome de interes local sau județean;
3. asociații de dezvoltare intercomunitară;
4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă
servicii sociale î n condițiile prevăzute de lege;
5. asociații, fundații si federații recunoscute ca fiind de utilitate
publică, în condițiile legii;
6. operatori de servicii comunitare de utilit ăți publice locale sau
județene.
Conform art.6 din Legea administratiei publice locale nr.215/2001 cu
modificarile si completarile ulterioare, specifica faptul ca r aporturile dintre
autoritățile administrației publice locale din comune, ora se si municipii si autoritățile
administrației publice de la nivel județean se bazează pe princi piile autonomiei,
legalității, responsabilității, cooperării si solidarității în rezolvarea problemelor
întregului județ. De asemenea, in relațiile dintre autoritățile administrației publice
locale si consiliul județean, pe de o parte, precum si între cons iliul local si primar, pe
de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

-22-
2.3. ALEGEREA SI CONSTITUIREA CONSILIULUI JUDEȚEAN

Consiliul județean este autoritatea administratiei publice locale, care
este constituita la nivelul fiecarui judet, in vederea coordonarii activitatii consiliilor
orasenesti si comunale, in scopul realizarii serviciilor publice de interes judetean, din
urmatoarele domenii : amenajarea teritorială , apa (furnizarea apei si apa reziduală) ,
armata , serviciu de ambulanță (Salvare) , asistență socială , deseurile menajere
(gestionarea lor) , Jandarmeria Română , Poliția Română , Pompierii , Protecția
consumatorilor , SMURD , Sănătatea (as istența sanitară) , Telecomunicațiile ,
Transportul public etc.
Fiecare consiliu judetean este compus din consilieri ale si prin vot egal,
secret, discret, universal s i liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privi nd
alegerile locale nr.67/2004 cu modificarile si completarile ulterioare.
Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabile ste prin ordin al
prefectului, în funcție de numărul locuitorilor județului, conform populatiei dupa
domiciliu raportate de Institutul National d e Statistica la data de 1 ianuarie a anului
in curs.
În Legea administrației publice locale nr. 215/2001 se mentioneaza că
organul deliberativ îl constituie consiliul judetean, iar cel executiv este presedintele.
Calitatea consiliului judetean de organ de liberativ rezulta din faptul ca acesta este cel
care aproba hotararile propuse de presedintele consiliului judetean si vegheaza
asupra ducerii la indeplinire de catre presedinte a respectivelor hotarari adoptate de
acesta; c alitatea presedintelui de organ executiv rezulta atât din faptul că el este cel
care răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului judetean, cât si din
faptul că el este cel care trebuie să pună în practică dispozițiile legilor si a celorlalte
acte normative.
Consiliile judetene sunt alese pe baza reprezentării proporționale, în
cadrul unu i scrutin de listă. Pentru a putea participa la alegerile din cadrul unui

-23-
consiliu judetean , candida tii trebuie să îndeplinească unele condiții stabilite de lege,
cum ar fi :
 trebuie sa fie cetățean român;
 sa aibe calitatea de alegător;
 sa aibe pana in ziua alegerilor,inclusiv, v ârsta de cel puțin 23 ani;
 sa aibe domiciliul în judetul pentru al cărui consiliu judetean
candidează;
 nu pot fi ale si cei cărora, potrivit art. 37, alin. 3 din C onstituția
României, le este interzisă asocierea în partide politice si anume:
judecători ai Curții Constituționale, avocatul poporului,
magistrații, membrii activi ai armatei, poliți stii, precum si alte
categorii de funcții stabilite prin lege organică;
 să nu fie condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru
abuzuri în funcții politice, juridice sau administrative, pentru
încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte
infracțiuni intenționate, dacă nu a fost reabilitat.
Criteriile de eligibilitate trebuie îndeplinite la data depunerii
candidaturii în alegeri, mai puțin vârsta care poate fi împlinită până în ziua alegerilor,
inclusiv.
În cazul în care un candidat îndepline ste criteriile de eligibilitate si
devine consilier, el trebuie să se supună si regulilor privitoare la incompatibilități si
conflicte de interese , pentru exercitarea mandatului în consiliul local.
Prin incompatibilitate se intelege acele situatii in care un consilier
judetean exercita mai multe functii in acelasi timp, desi este interzis de lege.
Exemplu l nr.1 : “Z” este presedinte al Consiliului Judetean “C”. In
acelasi timp, “Z” exercita si calitatea de censor la o societate comerciala.

-24-
Exemplul nr.2 : “D” este consilier judetean i n Consiliul Judetean “H”.
In acelasi timp, “D” exercita si calitatea de angajat in cadrul Consiliului Judetean
“H”.
Prin conflict de interese se intelege acea situatie care intervine in
momentul in care un consilier judetean, in virtutea functiei public e pe care o ocupa,
ia o decizie sau participa la luarea unei decizii cu privire la care are si un interes
personal.
Exemplul nr.1 : “Z” este consilier judetean la Consiliul Judetean “Y”,
“Z” este directorul general al firmei “BAC”. În consiliul judetean e ste înaintat un
proiect de hotărâre prin care se propune reducerea cu 15% a taxei de depozitare a
gunoiului pentru firma “BAC”. Consilierul judetean votează proiectul de hotărâre.
Exemplul nr.2 : organizarea unei licitații de către Consiliul Județean
“F” la care participă si câstigă firma sotiei pre sedintelui consiliului.
Potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (art. 30),
calitatea de consilier este incompatibilă cu functia/calitatea de :
 prefect
 subprefect;
 funcționar public ;
 angaja t în cadrul autorităților administrației publice locale
respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din județul
respectiv ; funcția de manager sau membru în consiliul de
administrație al regiilor autonome ori de conducător al societăților
comerciale înființate de consiliile locale sau de consiliile județene;
 primar;
 senator, ministru , deputat, secretar de stat, subsecretar de stat si
cele asimilate acestora.

-25-
Alte incompatibilități se pot stabili prin lege20.
Mandatul consilier ilor judeten i se exercită după constituirea legală a
consiliului judetean , respectiv la data depunerii jurământului, încetarea mandatului
de consilier poate avea loc21:
 la data încheierii mandatului consiliului – expirarea celor 4 ani de
mandat ;
 înaintea încheierii acestui termen,
 în caz ul de dizolvare a consiliului;
 la data demiterii acestuia la propunerea prefectului, prin hotărâre a
Guvernului;
 demisie;
 incompatibilitate;
 pierdere a drepturilor electorale;
 schimbarea domiciliului într -un alt judet ;
 imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6
luni consecutiv, cu excepția cazului suspendării mandatului în
situația arestării preventive;
 constatarea, după validarea mandatului, că alegerea s -a făcut prin
fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind
alegerile locale;
 condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o
pedeapsă privativă de libertate;
 punerea sub interdicție judecătorească;

20 Potrivit art. 30 (3) al Legii administrației publice locale nr. 215/2001
21 art. 38 (1), 57, 58, 60 (1), al Legii administrației publice locale nr. 215/2001

-26-
 lipsa nemotivată de la 3 sedințe ordinare consecutive ale
consiliului;
Constituirea consiliilor judetene se face în termen de 25 de zile de la
data desfă surării alegerilor. Convocarea consilierilor judeteni ale si si validați în
funcție se face de către prefect, în maximum 5 zile de la pronunțarea hotărârii de
validare. La sedința de constituire participă prefectul sau reprezentantul său, precum
si primarul sau, după caz, candidatul declarat câ stigător la alegerile pentru funcția de
presedinte.
Regulile aplicabile sedinței de constituire sunt următoarele:
a) Sedința se desfă soară în condiții legale dacă participă cel puțin
majoritatea consilierilor judeteni ale si si validați. În cazul în care
nu se poate asigura această majoritate, sedința se va organiza, în
acelea si condiții, peste 3 zile, la convocarea prefectului.
b) In cazul in care nici la a doua convocare sedința nu este legal
constituită, se va proceda la o nouă convocare de către prefect,
peste alte 3 zile, în acelea si condiții.
c) În cazul în care consiliul judetean nu se poate reuni nici la a treia
sedinta din cau za absenței nemotivate a consilierilor judeteni,
instanța va declara posturile vacante, prin hotărâre, locurile
consilierilor judeteni ale si care au lipsit nemotivat la oricare
dintre cele 3 convocări. Absența consilierilor judeteni de la
sedința de consti tuire este considerată motivată dacă se face
dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor
evenimente de forță majoră care au făcut imposibilă prezența
acestora. Sesizarea instanței se face de către prefect în maximum
3 zile de la data sedinței, pe baza procesului -verbal al sedinței,
întocmit de secretarul unității administrativ -teritoriale. Hotărârea
instanței se pronunța în maximum 3 zile de la primirea sesizării
din partea prefectului si poate fi atacată cu recurs la instanța

-27-
competentă. În cazul în care locurile declarate vacante, potrivit
procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu supleanții înscri si pe
listele de candidați respective, potrivit legii, se organizează
alegeri parțiale pentru completare, în termen de 90 de zile.
d) Lucrările sedinței de constituire sunt conduse temporar de cel mai
în vârstă consilier judetean, ajutat de cei mai tineri 2 consilieri
judeteni, cu asistența de specialitate a secretarului unității
administrativ -teritoriale, care întocme ste si procesul -verbal al
sedinței.
Validarea alegerii consilierilor se face de către judecătoria în raza căreia
se află unitatea administrativ -teritorială, de către un judecător desemnat de
presedintele instanței. Cererea de validare a consilierilor judeteni se depune în termen
de 3 zile de la data constatării rezultatelor alegerilor, în condițiile legii, si se judecă
în sedință publică, fără citarea părților, de urgență si cu precădere, în termen de 10
zile de la data depunerii, prin hotărâre executorie.
Mandatul de consilier jud etean se suspendă de drept numai în cazul în
care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată
de către instanța de judecată prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea
mandatului.
Suspendarea durează până la încetarea situației prevăzute mai sus.
Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului judetean. În cazul în care
consilierul judetean al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are
dreptul la despăgubiri, în condițiile legii .
Încetarea de drept a mandatului de consilier județean (art.9 din Legea
nr.393/2004). Calitatea de consilier județean încetează la data declarării ca legal
constituit a noului consiliu ales.
Calitatea de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea
duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:

-28-
a) demisie 5322
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într -un alt judet , inclusiv ca urmare a
reorganizării acest uia23;
d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 sedințe ordinare consecutive
ale consiliului;
e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6
luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege24;
f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o
pedeapsă privativă de libertate; g) punerea sub i nterdicție
judecătorească;
g) pierderea drepturilor electorale;
h) pierderea calității de membru al partidului politic sau al
organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales (se
aplică si viceprimarului)25;
i) deces.

22 Consilierii județeni pot demisiona, anunțând în scris pre sedintele de sedința, respectiv pre sedintele consiliului
județean, care ia act de aceasta. Pre sedintele propune consiliului adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de
demisie si se declara locul vacant.
23 Încetarea mandatului de consilier în cazul schimbării domiciliului în alta unitate administ rativ-teritorială poate
interveni numai după efectuarea în actul de identitate al celui în cauză a mențiunii corespunzătoare, de către
organul abilitat potrivit legii.
24 Prevederile lit. e) nu se aplică în cazul în care consilierul a fost însărcinat de căt re consiliul din care face parte,
de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în țară sau în străinătate. Pe durata exercitării
misiunii încredințate exercitarea mandatului se suspendă.
25 Secretarul general al județului, respectiv se cretarul general al municipiului Bucure sti, este obligat să publice
situația apartenenței politice a ale silor locali în monitorul oficial al județului, resp ectiv al municipiului Bucuresti

-29-
CAPITOLUL 3 ORGANIZAREA, FUNCȚIONAREA, ATRIBUTII LE SI
ORGANELE DE CONDUCERE ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN

3.1. ORGANIZAREA SI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI JUDEȚEAN

Consiliul județean se întrune ste în fiecare lună in cadrul unei sedinte
ordinare , la convocarea pre sedintelui consiliului județean. De asemenea, acesta s e
poate întruni si în sedințe extraordinare ori de câte ori este necesar, astfel :
 la cererea pre sedintelui ;
 a cel puțin unei treimi din numărul total al membrilor consiliului
judetean;
 la solicitarea prefectului prin Institutia Prefectului , adresată
presedintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesită
adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau
înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor,
epidem iilor sau epizootiilor, precum si pentru apărarea ordinii si linistii
publice.
Convocarea consiliului județean se face în scris, prin intermediul
secretarului județului, cu cel puțin 5 zile inainte in cazul sedințelor ordinare sau cu
cel mult 3 zile înaintea in cazul celor extraordinare. În caz ul de forță majoră si de
probleme ce necesita urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor județului se
poate convoca consiliul județean si de îndată. În invitația la sedință se vor preciza :
numele persoa nei careia i se adreseaza, tipul de sedinta (ordinara, extraordinara, de
indata), data la care are loc, ora, locatia si ordinea de zi a sedintei . În cazul în care
presedintele consiliului județean nu poate convoca consiliul în sedință (ordinară,
extraordin ara, de indata), aceasta se va face de către unul dintre vicepre sedinti ai
consiliului, desemnat în condițiile art.118 din Legea nr.215/2001. În toate cazurile
convocarea se consemnează în procesul -verbal al sedinței.

-30-
Ordinea de zi a sedinței consiliului județean se aduce la cuno stință
locuitorilor județului prin intermediul presei, siteului propriu al institutiei sau prin
orice alt e metode de publicitate. În județele în care cetățenii aparținând unei
minorități naționale au o pondere de peste 20% din numă rul locuitorilor ordinea de
zi se aduce la cuno stință publică si în limba maternă a minorității respective.
Sedințele consiliului județean se desfă soară legal în prezenta majorității
consilierilor județeni în funcție. Prezența consilierilor județeni la sedință este
obligatorie. Cazurile în care se consideră că absența este determinată de motive
temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare si funcționare a consiliului
județean. În situația în care un consilier județean absentează de două ori co nsecutiv
fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de
organizare si funcționare a consiliului județean. La trei neprezentari consecutive fara
nici o justificare conform legii, consilierul judetean poate fi demis.
Sedințele sunt conduse de pre sedinte sau, în lipsa acestuia, de unul
dintre cei doi vicepre sedint i. În cazul în care, din motive obiective , lipse ste si unul
dintre vicepre sediti, sedința va fi condusă de celălalt vicepre sedinte sau de un
consilier județean, ales cu votul majorității consilierilor județeni prezenți.

3.2. ATRIBUTII LE CONSILIULUI JUDEȚEAN

In cadrul a utoritat ii deliberativ e a administrației publice locale
constituită la nivel județean, se regasesc următoarele categorii principale de atributii :
1) atributii legate de organizarea si funcționarea aparatului de
specialitate al consiliului județean, ale instituțiilor si serviciilor
publice de interes județean si ale societăților comerciale si regiilor
autonome de interes județean: a) alege, din rândul c onsilierilor
județeni, un pre sedinte si 2 vicepre sedinți; b) hotăr aste înființarea
sau reorganizarea de instituții, servicii publice si societăți

-31-
comerciale de interes județean, precum si reorganizarea regiilor
autonome de interes județean, în condițiile l egii; c) aprob a
regulamentul de organizare si funcționare a consiliului județean,
organigrama, statul de funcții, regulamentul de organizare si
funcționare ale aparatului de specialitate, precum si ale instituțiilor
si serviciilor publice de interes județe an si ale societăților
comerciale si regiilor autonome de interes județean; d) exercită, în
numele județului, toate drepturile si obligațiile corespunzătoare
participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome,
în condițiile legii; e) nume ste, sancționează si dispune
suspendarea, modificarea si încetarea raporturilor de serviciu sau,
după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru
conducătorii instituțiilor si serviciilor publice de interes județean.
2) atributii legate de dezvol tarea economico -socială a județului: a)
aproba , la propunerea pre sedintelui consiliului județean, bugetul
propriu al județului, virările de credite, modul de utilizare a
rezervei bugetare si contul de încheiere a exercițiului bugetar; b)
aproba , la propune rea pre sedintelui consiliului județean,
contractarea si/sau garantarea împrumuturilor, precum si
contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de
valoare în numele județului, în condițiile legii; c) stabile ste
impozite si taxe județene, î n condițiile legii; d) adoptă strategii,
prognoze si programe de dezvoltare economico -socială si de mediu
a județului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale;
dispune, aproba si urmăre ste, în cooperare cu autoritățile
administrației publice l ocale comunale si oră senesti interesate,
măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru
realizarea acestora; e) stabile ste, pe baza avizului consiliilor locale
ale unităților administrativ -teritoriale implicate, proiectele de
organizare si amenajare a teritoriului județului, precum si de
dezvoltare urbanistică generală a acestuia si a unităților

-32-
administrativ -teritoriale componente; urmăre ste modul de realizare
a acestora, în cooperare cu autoritățile administrației publice locale
comunale , oră senesti sau municipale implicate; f) aproba
documentațiile tehnico -economice pentru lucrările de investiții de
interes județean, în limitele si în condițiile legii.
3) atributii legate de gestionarea patrimoniului județului: a) hotără ste
darea în adminis trare, concesionarea sau închirierea bunurilor
proprietate publică a județului, după caz, precum si a serviciilor
publice de interes județean, în condițiile legii; b) hotără ste
vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
privată a județul ui, după caz, în condițiile legii; c) atribuie, în
condițiile legii, denumiri de obiective de interes județean.
4) atributii legate de gestionarea serviciilor publice din subordine: a)
asigură, potrivit competentelor sale si în condițiile legii, cadrul
neces ar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean
privind: 1. educația; 2. serviciile sociale pentru protecția copilului,
a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei si a
altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; 3. sănătatea; 4.
cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea publică; 8. situațiile de
urgență; 9. protecția si refacerea mediului înconjurător; 10.
conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monumentelor
istorice si de arhitectură, a parcurilor, gra dinilor publice si
rezervațiilor naturale; 11. evidența persoanelor; 12. podurile si
drumurile publice; 13. serviciile comunitare de utilitate publică de
interes județean, precum si alimentarea cu gaz metan; 14. alte
servicii publice stabilite prin lege; b ) sprijină, în condițiile legii,
activitatea cultelor religioase; c) emite avizele, acordurile si
autorizațiile date în competența sa prin lege; d) acordă consultanță
în domenii specifice, în condițiile legii, unităților administrativ –
teritoriale din județ , la cererea acestora.

-33-
5) atributii legate de cooperarea interinstituțională: a) hotără ste, în
condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice
române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în
vederea finanțării si realizării în comun a unor acțiuni, lucrări,
servicii sau proiecte de interes public județean; b) hotără ste, în
condițiile legii, înfrățirea județului cu unități administrativ –
teritoriale din alte țări; c) hotără ste, în condițiile legii, cooperarea
sau asocierea cu alte unități administrativ -teritoriale din țară ori din
străinătate, precum si aderarea la asociații naționale si
internaționale ale autorităților administrației publice locale, în
vederea promovării unor interese comune.
6) Persoanele împuternicite să reprez inte interesele unității
administrativteritoriale în societăți comerciale, regii autonome de
interes județean, asociații de dezvoltare intercomunitară si alte
organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin
hotărâre a consiliului județean, în co ndițiile legii, respectând
configurația politică rezultată după alegerile locale.
7) alte atributii prevăzute de lege.

3.3. ORGANELE DE CONDUCERE ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN

Executivul consiliului județean este reprezentat de catre un presedinte
si doi vicepre sedinți , aleși prin votul secret al majorității consilierilor județeni în
funcție.
Eliberarea din funcție a pre sedintelui sau a vicepre sedinților consiliului
județean se face cu votul secret al majorității consilierilor în funcție, la propunerea a
cel puțin o treime din numărul acestora. Eliberarea din funcție a pre sedintelui sau a
vicepre sedinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale
mandatului consiliului județean.

-34-
Pe durata mandatului, pre sedintele si vicepre sedinții consiliului
județean primesc o indemnizație lunară, ca unica formă de remunerare a activității
corespunzătoare funcțiilor de pre sedinte, respectiv de vicepre sedinte al consiliului
județean, care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligațiilor
care se determină în raport cu venitul salarial.
In acelasi timp, trebuie mentionat faptul ca p resedintele si
vicepre sedinții consiliului județean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă si
nici de alte sporuri prevăzute de lege , dar, in s chimb, d urata mandatului constituie
vechime în muncă si în specialitatea studiilor absolvite.
Presedintele consiliului județean este cel care reprezintă județul în
relațiile cu autorități le publice, cu persoanele fizice si juridice române si străine,
precu m si în justiție. El răspunde în fața consiliului județean de buna funcționare a
administrației publice județene.
Aparatul de specialitate al consiliului județean este subordonat
presedintelui acestuia. Funcționarii din cadrul aparatului de specialitate a l consiliului
județean se bucură de stabilitate în funcție, în condițiile legii.
Presedintele consiliului județean poate propune consiliului județean
înființarea funcției de administrator public, în limita numărului maxim de posturi
aprobate. Numirea si eliberarea din funcție a administratorului public se fac de
presedintele consiliului județean, pe baza unor criterii, proceduri si atributii specifice,
aprobate de consiliul județean. Numirea în funcție se face pe bază de concurs.
Administratorul public p oate îndeplini, în baza unui contract de
management, încheiat în acest sens cu pre sedintele consiliului județean, atributii de
coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes județean.
Presedintele consiliului județean poate d elega către administratorul
public, în condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
Presedintele consiliului județean răspunde de buna funcționare a
aparatului de specialitate al consiliului județean, pe care îl conduce. Coordonarea

-35-
unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziție a
presedintelui consiliului județean, vicepre sedinților sau altor persoane, în condițiile
legii.
Presedintele consiliului județean asigură respectarea prevederilor
Constituției , punerea în aplicare a legilor, a decretelor Pre sedintelui României, a
hotărârilor si ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului județean, precum si
a altor acte normative.

-36-
CAPITOLUL 4 ACTELE SI SERVICIILE PUBLICE
ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN

4.1. ACTELE ADOPTATE DE CONSILIUL JUDEȚEAN

In cadrul a utoritat ii deliberativ e a administrației publice locale ,
consiliul județean adoptă hotărâri cu votul majorit etii absolute sau simple, dupa caz.:
hotarari legate de bugetul judetan, de contractarea de imprumuturi, stabilirea de taxe
si impozite judetene, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala,
zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica ,
asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, cu persoane juridice romane sau
straine, de administrare a patrimoniului, alte hotarari necesare bunei functionari a
consiliului.
Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri județeni, de
presedintele consiliului județean, de vicepre sedinții consiliului județean sau de
cetățeni. Redactarea proiectelor se face de către cei care le propun, cu sprijinul
secretarului judetului si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al
consiliului ju dețean. În ceea ce prive ste inițiativa cetățenească, sunt aplicabile
acelea si prevederi de la consiliul local.
Hotărârile se semnează de pre sedinte sau, în lipsa acestuia, de
vicepre sedintele consiliului județean care a condus sedința si se contrasemnează de
catre secretarul județului.
Votul consilierilor judeteni este individual, putant fi realizat prin vot
secret (prin buletine de vot) sau vot public (ridicarea mainii, apel nominal sau
electronic ).

-37-
4.2. ACTELE EMISE DE ORGANELE DE CONDUCERE ALE
CONSILIULUI JUDEȚEAN

În exercitarea atributii lor prevăzute de lege, pre sedintele consiliului
județean emite dispoziții cu caracter individual, ele fiind supuse controlului
judecătoresc, fie în baza Legii contenciosului administrativ nr. 55 4/2004, fie în baza
normelor dreptului comun.
Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cuno stința publică
sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz. Prevederile art. 49
si ale art. 50 alin. (2) se aplică în mod corespunză tor. În cazul suspendării
presedintelui, atributii le acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepre sedinți,
desemnat de consiliul județean prin votul secret al majorității consilierilor județeni
în funcție. În celelalte cazuri de absență a pre sedintelui atributii le sale vor fi
exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepre sedinți, desemnat de pre sedinte
prin dispoziție ( in conformitate cu art. 118).
Presedintele si vicepre sedinții consiliului județean î si păstrează
calitatea de consilier județean. Prevederile art. 72 (referitor la durata mandatului si
încetarea de drept a mandatului primarului) si 77 (referitor la suspendarea mandatului
primarului) se aplică în mod corespunzător si presedintelui consiliul ui județean.

4.3. SERVICIILE PUBLICE ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN

In secțiunea a 2 -a a Capitolului IV al Legii administrației publice locale
nr. 215/2001, este intitulată: „Serviciile publice ale comunei, ora sului si aparatul
propriu de specialitate al auto rităților administrației publice locale”, iar în cuprinsul
articolelor din această secțiune, sunt utilizate sintagmele „servicii publice ale
comunei sau ora sului”. Este vorba despre două categorii de servicii publice locale:

-38-
 servicii publice organizate de autoritățile administrației publice
locale;
 servicii publice subordonate autorităților administrației publice
locale.
Autoritățile administrației publice locale pot înființa servicii publice în
condițiile Legii nr. 215/2001 în orice domeniu de activitate. Pentru funcționarea
normală a oricărei comunități, sunt necesare o serie de activități specifice de interes
general, cum ar fi alimentarea cu apă, transportul de energie termică, distribuirea
gazelor, canalizare, salubritate etc. Aceste activități care sa tisfac interese generale
trebuie asigurate de către autoritățile publice locale în virtutea faptului că ele răspund
față de cetățenii care le -au desemnat pentru a le reprezenta interesele.
Astfel , prin intermediul administratiei se prestează cetățenilor s ervicii
de interes general, în regim de putere politică.
În România înființarea serviciilor publice este atributul exclusiv al
autorităților deliberative, respectiv al consiliilor judetene , iar organizarea si
funcționarea lor constituie atributul autorită ților executive, adică al p resedintelor de
consilii judetene . Totu si majoritatea serviciilor publice judetene sunt constituite prin
deconcentrarea serviciilor publice ale administrației centrale la nivel local –
teritorial, aflate sub controlul prefectului (reprezentantul puterii centrale).
Astfel, nu este vorba de o descentralizare exclusivă reală a serviciilor
publice, ci mai exact de o deconcentrare a majorității serviciilor publice.
În categoria serviciilor publice locale se includ:
 servic ii publice c u caracter statal ( serviciul public de protec tie
civilă, serviciul de autorizare a construc tiilor);
 serviciile comunitare înființate la județean (serviciile privind
evidența populației, serviciile privind evidența pa sapoartelor26,

26 O.G. nr.84/3 august 2001, privind înființarea, organizarea si func ționarea serviciilor publice comunitare de
evidență a persoanelor, modificată de O.U.G nr.50/2004 pentru modificarea si completarea unor acte normative în

-39-
serviciile pentru situații de urgență27, serviciile comunitare pentru
cadastru si agricultură28).
 servicii publice de gospodărie comunală29(Apă si canalizare;
Producția si distribuția energiei termice; Salubritate30, Transport
public local de călători; Drumuri si spații verzi; Distribuție
energie electrică în localități; Distribuție gaze naturale în
localități).
 alte servicii publice locale – care nu fac parte din categoria
serviciilor de gospodărie comunală – (administrarea domeniului
public);
 servicii publice comerciale (serv iciul de exploatare a parcajelor
publice; licențierea transportului privat de călători; expunerea
firmelor si reclamelor publicitare );
 serviciul public pentru activități culturale.
Obiectivele fundamentale ale serviciilor publice de interes economic
general sunt: calitate a la standarde europene si accesibilitate a din partea tuturor
consumatorilor fără discriminări de nici o natură la serviciile publice . Aceste
obiective pot fi realizate prin cre sterea responsabilității autorităților locale cu privire
la calitatea serviciilor asigurate populatiei.

vederea stabilirii cadrului organizatoric si funcțional corespunzător desfă surării activităților de eliberare si evidență
a cărților de identitate, actelor de stare civilă, pa sapoartelor simple, permiselor de conducere si certificatelor de
înmatriculare a vehiculelor
27 Ordonanța Guvernului nr. 88/30.08.2001, privind înființarea, o rganizarea si funcționarea serviciilor publice
comunitare pentru situații de urgență, publicată în M.O. 544/01.09.2001, aprobată de Legea nr.363/2002 si
modificată de O.U.G. nr. 25/2004 pentru modificarea si completarea Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 pr ivind
înființarea, organizarea si funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență
28 Ordonanța Guvernului nr. 13/26 iulie 2001 privind înființarea, organizarea si funcționarea serviciilor comunitare
pentru cadastru si agricultura, pub licată în M.O. nr. 461/13.08.2001
29 Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală, împreună cu reglementările anterioare,
respectiv Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică si
regim ul juridic al acesteia si Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent, pe baza
căruia se pot organiza si administra serviciile de gospodărie comunală. Legea 326/2001 va fi abrogată de Legea
nr.51/2006 – Legea serviciilor comun itare de utilități publice la data de 21.03.2007
30 Ordonanța Guvernului nr. 87/30.08.2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităților, care va fi
abrogată de Legea nr.101/2006 la data de 8.05.2007 ; Ordonanța Guvernului nr. 86/30.08.2001 priv ind serviciile
publice de salubrizare a localităților

-40-
STUDIU DE CAZ
IMPLEMENTAREA UNEI SOLUTII TEHNICE DE PLATA ONLINE
PENTRU CONSILIULUI JUDETEAN CĂLĂRAȘI

1. IMPORTANTA SI RELEVANTA TEMEI

Datorita situatiei actuale slabe a nivelului de informatizare a serviciilor
si procedurilor oferite de administrațiile publice locale din Romania, consider
oportuna si necesara implementarea unui proiect ce vine in intampinarea acoperirii
necesitaților de modernizare si eficientizare a informatizării proceselor interne , dar
si a imbunatatirii serviciilor prezentate către agenții economici si populație.
In special, prin solutia tehnica imi ofer sprijinul pentru modernizarea si
eficientizarea activitatilor ce privesc furnizarea serviciilor moderne de plata a
acestora, si anume plata online din cadrul Consiliului Judetean Călărași .
Totodata, implementarea prezentului proiect oferă un sprijin major in
activitatile de gestionare a documentelor, cat si a resurselor umane din cadrul
Consiliului Judetean Călărași .
Referitor la strategia de securitate cibernetică a României scopul
acesteia este de a defini si de a menține un mediu virtual sigur, cu un înalt grad de
reziliență si de încredere, bazat pe infrastructurile cibernetice naționale, care să
constituie un impo rtant suport pentru securitatea națională si buna guvernare, pentru
maximizarea beneficiilor cetățenilor, mediului de afaceri si ale societății române sti,
cu privire la securitatea serviciilor si a datelor ce vor fi disponibile pe platforma
online .
Român ia urmăre ste atât dezvoltarea unui mediu informațional dinamic
bazat pe interoperabilitate si servicii specifice societății informaționale, cât si
asigurarea respectării drepturilor si libertăților fundamentale ale cetățenilor si a

-41-
intereselor de securitat e națională, într -un cadru legal adecvat. Din această
perspectivă se resimte necesitatea dezvoltării culturii de securitate cibernetică a
utilizatorilor sistemelor informatice si de comunicații, adesea insuficient informați în
legătură cu potențialele risc uri, dar si cu soluțiile de contracarare a acestora.
Cunoa sterea pe scară largă a riscurilor si amenințărilor derivate din activitățile
desfă surate în spațiul cibernetic, precum si a modului de prevenire si contracarare a
acestora necesită o comunicare si cooperare eficiente între actorii specifici în acest
domeniu .
Prin măsurile de securitate prevăzute sistemul va împiedica atacurile
cibernetice împotriva infrastructurii prevenind astfel întreruperea / afectarea acestora
înainte de a putea constitui un p ericol la adresa securității naționale. Accesarea
neautorizată a infrastructurilor cibernetice va fi asigurată prin implementarea unui
sistem de control al accesului. Modificarea, stergerea sau deteriorarea neautorizată
de date informatice ori restricționa rea ilegală a accesului la aceste date inclusiv a
spionajului cibernetic va fi împiedicată prin mijloacele mentionate mai sus.
Solutia tehnica propusa contine măsuri de exploatare a oportunităților
identificate în Strategia națională de securitate ciberne tică conform Hotararii
nr.271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetica a Romaniei si a
Planului de actiune la nivel national privind implementarea Sistemului national de
securitate cibernetica cu modificarile si completarile ulterioare, si anume:
• Susținerea politicilor si promovarea intereselor naționale;
• Cresterea calității vieții prin dezvoltarea serviciilor oferite de societatea
informațională;
• îmbunătățirea cunoa sterii si susținerea deciziilor strategice naționale în
era informațională prin asigurarea capacităților si instrumentelor
cibernetice adecvate;

-42-
• Cresterea nivelului de cunoa stere si a capacității de predicție în scopul
avertizării timpurii privind riscurile si amenințările la adresa securității
naționale;
• Cresterea capacităților tehnice si a competențelor resursei umane pentru
realizarea obiectivelor de securitate națională .

2. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII

Obiectivul general il constituie cre sterea eficienței, eficacității si
calității serviciilor oferite de administrația publica locala prin eficientizarea
activității de plata online asociate activității operative a Consiliului Judetean,
utilizând mijloace specifice tehnologiei informației si comuni cației.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt :
a) obținerea de economii în procesul de procesare si stocare a înregistrărilor
la nivelul administrației locale;
b) sporirea gradului de transparență a procesului de înregistrare si gestionare
a informațiilor necesare pentru plata taxelor si tarifelor;
c) Eficientizarea fluxului de informații interne ale Consiliului Judetean si în
relațiile cu alte instituții;
d) cresterea accesului utilizatorilor la serviciile electronice moderne prin
crearea pos ibilității de a interacționa online cu administrația publică, dar
si de a fi informați cu privire la ultimele noutăți de interes public;
e) reducerea timpului alocat completării, depunerii de formulare, dar si
obținerea informațiilor de interes public în t imp real, prin interacțiuni bi –
direcționale (cetățean – administrație publică, administrație publică –
cetățean);

-43-
f) cresterea abilităților de utilizare a tehnologiei informației de către
beneficiarii sistemului informatic, utilizând cuno stințe specifice d obândite
în urma activităților de training.
Proiectul propune soluții care se înscriu în prevederile obiectivului
general al Programului Operațional Sectorial „Cre sterea Competitivității
Economice”, privind îmbunătățirea productivității în toate sectoarele de activitate si
reducerea decalajului acestui indicator față de nivelul mediu al productivității în UE,
astfel ca până în 2018, România să atingă 55% din producti vitatea medie a UE.
Soluția informatică ce va fi dezvoltată prin proiect va permite reducerea birocrației
existente în aplicarea procedurilor administrative locale si simplificarea
metodologiilor de lucru folosite de personalul instituțiilor administrației publice
locale implicate în proiect, contribuind astfel la soluționarea operativă a
numeroaselor aspecte administrative. Funcționalitățile sistemului informatic vor
permite astfel cre sterea productivității si calității serviciilor instituțiilor implicate în
proiect.
In aces sens, in a doua jumatate a anului 2017 – perioada ce face
obiectul cercetarii -, am recurs la o analiza a situatiei existente, unde am putut
constata faptul ca la nivelul institutiei exista mai multe deficiente cauzate de o
relativa i ntarziere a eliberarii documentelor solicitate de contribuabili din cauza platii
taxelor si tarifelor in numerar.
Taxele care pot fi platite la nivelul Consiliului Judetean Călărași sunt
urmatoarele :
a) taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor in domeniul
constructiilor;
b) taxe si tarife locale;
c) tarife suplimentare de utilizare a drumurilor de interes judetean;
d) tarife privind utilizarea suprafetelor de teren din zona drumurilor judetene;

-44-
e) taxe si tarife percepute de Muze ul Dunarii de Jos Călărași (valabile pentru
toate sectiile Muzeului);
f) tarife percepute de Centrul de Cultura si Creatie Călărași ;
g) tarife pentru eliberarea licentei de traseu in vederea efectuarii transportului
public judetean de persoane prin curse regulate speciale;
h) tarife percepute pentru utilizarea unor spatii apartinand patrimoniului
Judetului Călărași ;
i) taxe si tarife practicate de Camera Agricola a Judetului Călărași .
Urmare a celor prezentate mai sus, mi -am propus sa aduc la cunostinta
conducerii Consiliului Judetean Călărași , o solutie tehnica pentru cre sterea eficienței,
eficacității si calității serviciilor oferite de acesta, prin implementarea unei solutii de
plata online.

3. DESCRIEREA ANALIZEI CONSILIULUI JUDETEAN CĂLĂRAȘI

In urma analizei situatiei existente de la Consiliul Judetean Călărași , am
putut constata faptul ca la nivelul institutiei exista mai multe deficiente cauzate de o
relativa intarziere a eliberarii documentelor solicitate de contribuabili din cauza platii
taxelor si tarifelor in numerar.
In continuare va prezentam un studiu de caz concret din perioada iulie
2017 – decembrie 2017 privind necesitatea implementarii unei solutii tehnice de
plata online.
In perioada mentionata anterior, am putut observa faptul ca, mai multi
contribuabili au solicitat de la Consiliul Judetean Călărași autorizatii de construire.
In acest sens, iei erau nevoiti sa intocmeasca o serie de documente, care trebuiau a fi
depuse la sediul Consiliului Judetean, la Serviciul Urbanism, astf el :

-45-
• cerere de eliberare a autorizatiei de construire;
• certificatul de urbanism;
• toate avizele solicitate prin certificatul de urbanism;
• proiectul pentru autorizatia de construire;
• actele de proprietate asupra terenului (titlu de proprietate, act de
vanzare -cumparare);
• chitanta de achitare a taxei de autorizare;
• declaratia pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii
juridice asupra imobilului.
Pentru obtinerea autorizatiei de construire trebuie platite urmatoarele
taxe:
• taxa pen tru autorizatia de construire care este in cuantum de
0,5% pentru persoane fizice si 1% pentru persoane juridice;
• taxa de timbru catre ordinul arhitectilor din Romania – OAR –
0,05%;
• taxa obtinere certificat urbanism – in jur de 50 RON;
• cost obtinere avize si acorduri mentionate in certificatul de
urbanism – intre 50 -500RON/aviz;
• cost PAC – in jur de 10 -12 EUR/mp.
Astfel se poate observa, ca pentru eliberarea unui autorizatii de
construire, trebuie platite o serie de taxe. Dificultatea platii acest or taxe se datoreaza
urmatoarelor motive :
1. timpul ridicat de asteptare pentru plata taxelor din cauza aglomeratiei
casieriei;

-46-
2. timpul ridicat de asteptare pentru plata taxelor din cauza numarului limitat
de angajati;
3. timpul pierdut de contribuabili cauzat de pozitionarea Compartimentului
Casierie care se afla la demisolul institutiei, fata de Compartimentul
Urbanism care se afla la etajul 2, si fata de Compartimentul Registratura
care se afla la parter.
4. lipsa unor marcaje clare spre zonele de int eres necesare pentru solicitarea
unor autorizatii de constuire, si anume, spre Compartimentul Casierie,
Compartimentul Urbanism si Compartimentul Registratura.
Urmare a procesului greoi de plata a taxelor necesare pentru depunerea
dosarului in scopul ob tinerii unor autorizatii de constuire, se pierde destul de mult
timp, in defavoarea contribuabilului, si implicit, in defavoarea Consiliului Judetean
Călărași , motiv pentru care se impune implementarea unui sistem de plata online cat
mai repede posibil.

4. ANALIZA SWOT A CONSILIULUI JUDETEAN CĂLĂRAȘI

Analiza pe care am realizat -o si o prezint in continuare este de tip
SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari) deoarece o consider cea
mai relevanta pentru acest caz.
Puntele tari ale an alizei le consider umatoarele :
1. Obținerea de economii în procesul de procesare si stocare a
înregistrărilor la nivelul administrației locale;
2. Sporirea gradului de transparență a procesului de înregistrare si
gestionare a informațiilor necesare pentru plata taxelor si tarifelor;

-47-
3. Cresterea accesului contribuabilor la serviciile electronice moderne
prin crearea posibilității de a interacționa online cu administrația
publică, dar si de a fi informați cu privire la ultimele noutăți de
interes public;
4. Reducerea timpului alocat pentru plata taxelor;
5. Cresterea abilităților de utilizare a tehnologiei informației de către
beneficiarii sistemului informatic, utilizând cuno stințe specifice
dobândite în urma activităților de training.
Puntele slabe ale a nalizei le consider umatoarele :
1. Timpul ridicat de asteptare pentru plata taxelor din cauza
aglomeratiei casieriei;
2. Timpul ridicat de asteptare pentru plata taxelor din cauza numarului
limitat de angajati;
3. Timpul pierdut de contribuabili cauzat de pozitionarea
Compartimentului Casierie care se afla la demisolul institutiei, fata
de Compartimentul Urbanism care se afla la etajul 2, si fata de
Compartimentul Registratura care se afla la parter.
4. Lipsa unor marcaje clare spre zonele de interes neces are pentru
solicitarea unor autorizatii de constuire, si anume, spre
Compartimentul Casierie, Compartimentul Urbanism si
Compartimentul Registratura.
Oportunitatile ce pot interveni pot fi :
1. Proiecte europene ce pot fi contractate in acest sens, din c adrul
Programului Operațional Sectorial „Cre sterea Competitivității
Economice” sau „Dezvoltarea si cre sterea eficienței serviciilor
publice electronice”, pentru implementarea unor solutii tehnice de
plata online;

-48-
2. Cresterea capacităților tehnice si a com petențelor resursei umane
pentru realizarea obiectivelor;
3. Stabilirea de parteneriate cu entitati din acelasi domeniu (Ex.
Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei, Ghiseul.ro etc.)
Amenintarile ce pot interveni pot fi :
1. Intarzierea solutionarii c ererilor autorizatiilor de construire ;
2. Probabilitatea aparitiei unor spete litigioase intre angajatii institutiei
si contribuabili, si implicit, intre institutie si contribuabili.
Concluzia acestei analize SWOT o presupune implementarea unui
sistem de plata online cat mai repede posibil, pentru a evita slabiciunile si
amenintarile actuale si profitand de oportunitatile oferite de conditiile actuale
economice, politice, sociale si te hnologici.

5. PROPUNERI DE IMBUNATIRE A ACTIVITATII CONSILIULUI
JUDETEAN CĂLĂRAȘI

Urmare a rezultatelor analizei efectuate in conditiile in care si
conducerea Consiliului Judetean Călărași va considera oportuna si necesare
implementarea unei solutii t ehnice de plata online a taxelor si tarifelor, va conduce
la urmatoarele:
1. obținerea de economii în procesul de procesare si stocare a înregistrărilor la
nivelul administrației locale;
2. sporirea gradului de transparență a procesului de înregistrare si gestionare
a informațiilor necesare pentru plata taxelor si tarifelor;
3. eficientizarea fluxului de informații interne ale Consiliului Judetean si în
relațiile cu alte instituții;

-49-
4. cresterea accesului utilizatorilor la serviciile electronice moderne prin
crearea posibilității de a interacționa online cu administrația publică, dar si
de a fi informați cu privire la ultimele noutăți de interes public;
5. reducerea timpului alocat completăr ii, depunerii de formulare, dar si
obținerea informațiilor de interes public în timp real, prin interacțiuni bi –
direcționale (cetățean – administrație publică, administrație publică –
cetățean);
6. cresterea abilităților de utilizare a tehnologiei informaț iei de către
beneficiarii sistemului informatic, utilizând cuno stințe specifice dobândite
în urma activităților de training.

-50-
CONCLUZII

Dincolo de dezbaterile clasice referitoare la evol uția sistemelor
administrative si al modelelor de organizare, întreaga dezbatere modernă asupra
reformei administrative se bazează pe termeni noi, deosebit de interesanți precum
reinventarea guvernământului sau noul management public (NMP).
Ideea “reinventării guvernamântului” s -a manifestat atât în Sta tele
Unite, cât si în Europa; a sa cum remarcau Osborn si Gaebler , apariția unui
guvernământ antreprenorial” constituie o evoluție inevitabilă:” guvern după guvern
si sistem public după sistem public, reinventarea este singura opțiune posibilă”.
Putem vo rbi din acest punct de vedere de descoperirea unui “nou
model” în ceea ce prive ste sectorul public, un model de “managerialism” care se
distinge de administrația birocratică tradițională. Principalele componente ale noii
tendințe se referă în principal la:
• etica ce lasă managerilor libertatea de a coordona, acționa si gera problemele;
• punerea în practică a criteriilor si măsurilor de performanță explicite ;
• importanța semnificativă acordată controlului rezultatelor ;
• cresterea concurenței datorită contractelor pe durată determinată si a
procedurilor de oferte publice ;
• adaptarea stilului de gestiune tipic sectorului privat ;
• introducerea disciplinei si controlului în utilizarea resurselor.
Acest model de acț iune publică se încadrează într -un nou tip de cultură
axată pe rezultate într – un sector public mai puțin centralizat, cultură caracterizată
prin:

-51-
 privilegierea interesului pentru rezultate în termeni de rentabilitate,
eficacitate si calitate a serviciilor, înlocuirea structurilor
organizaționale puternic centralizate si ierarhizate cu medii de
gestionare descentralizată, în care deciziile asupra alocării
resurselor si furnizării de servicii sunt mult mai apropiate de punctul
de”livr are”, permițând deținerea de informații de la clienți si alte
grupuri interesate ;
 posibilitatea de a studia alternativele existente în furnizarea
serviciilor publice, în ideea obținerii unor efecte politice mai
rentabile în ceea ce prive ste costurile;
 importanța acordată eficacității serviciilor furnizate direct de
sectorul public, prin crearea unor obiective de productivitate si
crearea unor medii concurențiale în interiorul si între organizațiile
sectorului public;
 întărirea, la nivel central, a abilităț ilor strategice capabile să ghideze
evoluția statului si să îi permită să reacționeze adecvat, suplu si cu
costuri scăzute, schimbărilor externe si diverselor interese.
Mondializarea principiilor si practicilor gestiunii publice face parte
dintr – un proc es de mondializare mai larg « imputabil », pe plan economic, unei
evoluții înspre o economie mondială în care producția este internaționalizată iar
capitalurile circulă libere între țări; această evoluție a fost în mod esențial
impulsionată de revoluția i nformatică ce a contribuit la ridicarea barierelor naționale.
Reformele structurale si instituționale au devenit inevitabile; contextul mondializant
în domeniul economic si informațional a facilitat un schimb internațional de idei si
opțiuni politice, astf el că acum “ guvernele pot să folosească experiența altor țări
pentru a defini propriile răspunsuri politice”.( Organizația pentru Cooperare si
Dezvoltare Economică, 1996).
Administrația publică reprezintă o “mare afacere publică“, în care
suntem cu toț ii implicați în calitatea noastră de cetățeni si, ca urmare, este necesar
să nu rămânem pasivi la lucrurile care ne privesc si pe care le putem schimba sau

-52-
îmbunătăți în mod direct sau indirect. Conform Constituției României, art.119
“administrația publi că din unitățile administrativ -teritoriale se întemeiază pe
principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizării serviciilor publice “.
Principiul autonomiei locale are în vedere organizarea si funcționarea administrației
publice locale pornind de la “dreptul si capacitatea efectivă a autorităților
administrației publice locale, de a rezolva si gestiona în nume propriu si sub
responsabilitatea lor, o parte importantă a treburilor publice, în folosul colectivităților
locale pe care le reprezintă “, aut oritățile administrației centrale, potrivit principiului
subsidiarității, intervenind dacă si în măsura în care obiectivele acțiunii nu pot fi
realizate de autoritățile locale.
Autonomia locală se manifestă pe mai multe planuri. Pe planul
capacității juridice, colectivitățile teritoriale locale sunt subiecte de drept distincte,
având propriile interese publice, iar pe plan instituțional, ele dispun de autorități
administrative p roprii. Pe planul autonomiei decizionale, aceste autorități au
competențe proprii si iau decizii în interesul colectivităților pe care le administrează.
De asemenea, autonomia nu poate fi reală, efectivă, fără prezența autonomiei în
planul mijloacelor uman e, materiale, financiare, colectivitățile teritoriale locale
având proprii funcționari publici, domeniu(public si privat) propriu, autonomie
financiară(buget propriu). Autoritățile locale sunt autonome dar nu si suverane.
Autonomia este exclusiv la nivel a dministrativ, iar nu si legislativ, de guvernare sau
judiciar. Autoritățile locale sunt supuse unui control de tutelă administrativă exercitat
de administrația de stat. Astfel, autonomia locală nu se poate interpreta si aplica decât
în cadrul caracterelor statului român care este un stat unitar complex.
Administrația publică locală din țările dezvoltate are la bază principiul
autonomiei locale si consider că si în România energia trebuie canalizată către o
reală, eficientă si funcțională autonomie locală, administrativă si financiară. Acest
lucru oferă avantajul aplicării unor strategii si tactici adaptabile si pliate pe specificul
realităților locale.
Realitatea demonstrează că de aproape 15 ani se încearcă adaptarea la
transformările de natură administ rativă, politică si juridică ce au loc în statele

-53-
dezvoltate. O analiză a cadrului legislativ si instituțional arată că nu au fost găsite
cele mai bune instrumente pentru realizarea reformei în administrație:
• nu s -a reu sit optimizarea procesului deciz ional, autonomia locală nefiind
asumată complet de autoritățile locale;
• neidentificarea, în mod cert, a responsabilităților si relațiilor dintre diferite
instituții;
• descentralizarea este incompletă, nereu sindu-se apropierea de interesul
cetățean ului, a unor atributii si decizii. Nu s -a reu sit nici transferul
complet de resurse materiale si financiare care asigură apropierea
deciziei de realitatea economică si care conferă o mai bună valorificarea
a resurselor.
• bugetele colectivităților local e sunt dependente în mare măsură de resursele
bugetului de stat, veniturile proprii bugetelor locale nedepă sind 25% din
necesarul de resurse locale, reforma finanțelor vizând, după model
european, o cotă de aproximativ 50%.
• o insuficientă comunicare î ntre autoritatea publică si cetățean;
• nu s -a reu sit implementarea unui sistem informațional în toate ramurile
administrației;
• există o nemulțumire a cetățenilor determinată de necorelarea dintre
confortul urban oferit de autorități si suma ridicată de bani pe care trebuie
să o verse anual la bugetul local.
Pentru a putea vorbi de o reformă în administrația publică, asupra
acestui proces trebuie să existe amprenta marketingului si managementului public.
Administrația este o afacere si trebuie condu să corespunzător pentru a avea
randament.
Nu se poate face reformă fără a fi făcută o analiză SWOT prin care să
se identifice avantajele si dezavantajele, oportunitățile si pericolele. Reforma trebuie

-54-
structurată în scopuri, obiective principale si secun dare, strategii, toate stabilite prin
raportare la rezultatele analizei menționate mai sus. După o elaborare riguroasă,
aceste planuri trebuiesc implementate cu elementele de rigoare: activități,
responsabili, executanți, supervizori, timp, buget. Toate el ementele reformei
trebuiesc monitorizate si controlate, iar când este cazul actualizarea planului. Pa sii
reformei trebuiesc stabiliți în urma unei abordări manageriale care să confere
dinamică procesului de transformare a organizațiilor publice.
Elaborar ea unei legi a descentralizării reprezintă un punct de plecare
pentru o reformă administrativă. Prin intermediul ei se vor clarifica problemele
privind repartiția puterilor între ale si si funcționari, competențele colectivităților
teritoriale si ale statul ui. Transferul de competență trebuie însoțit de transferul
resurselor necesare exercitării competențelor. Sporirea capacității decizionale
presupune si existența răspunderii persoanelor decidente fără a exista posibilitatea
imputării răspunderii în sarcina altor persoane decât în anumite condiții riguros
stabilite; asta pentru că toate autoritățile doresc să decidă, dar toate ”fug” de
responsabilități.
De asemenea, trebuiesc create condițiile democrației participative prin
asigurarea informării si partici pării cetățenilor la rezolvarea problemelor majore ale
comunității, întărirea dreptului de expresie al ale silor locali, asigurarea transparenței
actelor administrative. Procedurile de consultare a cetățenilor în problemele
fundamentale, trebuiesc prevăzute într -o viitoare lege privind organizarea si
desfă surarea referendumului prevăzut în Constituție.
Relația fiscală dintre administrația centrală si autoritățile publice locale
este, încă, una de dependență, autoritățile locale nebeneficiind de un cadru de acces
la piața de credit. Corespunzător legii si limitelor acesteia, autorităților locale le -ar fi
necesar ă libertatea deplină de a fixa nivelul impozitelor si taxelor locale. Astfel
fixarea se va face prin corelare directă la capacitatea de plată a contribuabililor,
crescând totodată interesul asupra modului cum sunt utilizați banii.

-55-
Pentru o mai bună si rapidă colectare a impozitelor, ar fi necesară
utilizarea unor mijloace moderne: cardul, biletul la ordin. Utilizarea acelea si baze de
calcul pentru stabilirea mai multor impozite ar fi o măsură ce ar diminua timpul
necesar operațiunii de impunere si costuri le aferente. Pentru valorificarea resurselor
financiare locale disponibile temporar, ar fi oportună inființarea unei bănci proprii
colectivităților locale ce ar crea posibilitatea finanțării unor lucrări de investiții,
obținându -se totodată, si o dobândă p entru sumele depozitate, lucru ce nu are loc prin
trezoreria statului.
Orice decizie financiară locală trebuie să se ia numai în baza unor
proiecte, prin intermediul unor liste de priorități a investițiilor. Ar fi oportună si
întocmirea unui plan financiar multianual de investiții.
Veniturile bugetare se formează prin împovărarea contribuabililor, care
unii dintre ei au venituri sub salariul mediu pe economie, în timp ce mulți ”investitori
si oameni sus pu si fac averi monstruoase” din activități frauduloase; unde este acel
control financiar riguros si de ce suntem arătați cu degetul că avem o economie
subterană care se ridică la cca. 50% din PIB -ul economiei oficiale?
Este bine -cunoscut faptul că majoritatea oamenilor este nemulțumită de
calitat ea serviciilor locale. Pentru o mai bună comunicare între administrația locală
si cetățeni, este necesar ca periodic să se efectueze cercetări(monitorizarea
plângerilor, instituirea unor linii telefonice, chestionarea scrisă) din care să se afle
gradul de satisfacere a nevoilor consumatorilor si măsura în care serviciile corespund
necesităților beneficiarilor.
Anumite servicii, prin crearea cadrului legislativ necesar, pot fi prestate
de către agenți economici privați, sub controlul autorităților locale, în schimbul unor
facilități fiscale. Asemenea situații există deja(ex.: transportul în comun), dar lipsa
unei coordonări riguroase din partea organelor abilitate determină unele nemulțumiri
în rândul cetățenilor.
Având în vedere faptul că serviciile pub lice sunt caracterizate ca fiind
perisabile(nu pot fi stocate sau inventariate), oferta lor trebuie să corespundă tot

-56-
timpul cererii, si cu multă precauție în situațiile când aceasta este fluctuantă.
Administrația publică trebuie să fie pregătită si să ant icipeze perioadele de vârf ale
cererii, iar în condițiile unei cereri reduse să nu mai fie consumate inutil resurse
financiare si materiale.
De asemenea trebuie rezolvată si problema utilajelor si instalațiilor care
sunt uzate tehnic si moral. Mecanizare a sarcinilor administrative va oferi avantajul
unor servicii de calitate, iar cheltuielile cu investiția vor fi amortizate prin reducerea
cheltuielilor cu personalul care va fi substituit de ma sină.
Este necesar să se evite dublarea serviciilor publice p rin prestarea, în
domenii de competența administrației publice locale, a unor servicii desconcentrate
ale ministerelor de aceea si natură; e recomandată o mai bună comunicare pe
orizontală.
Referitor la formarea profesională, de si piața forței de muncă ab undă în
speciali sti în administrația publică (care pe lângă pregătirea de specialitate, sunt
pregătiți si în domeniul informatic, limbi străine si au o viziune modernă asupra
reformei în administrație si capacități de a contribui la realizarea ei), multe d in
persoanele angajate în administrația locală nu au această pregătire, autoritățile
investind timp si bani în formarea lor. Este nevoie de funcționari publici profesioni sti
care să implementeze programele de reformă, care să fie susținători fideli ai aces teia,
să fie pregătiți si aibă cuno stințele necesare să răspundă la schimbare. Trebuie
acordată o mare atenție procesului de recrutare, intervievare si selecție a
personalului, avându -se în vedere profilul candidatului ideal.
Intrarea în vigoare a Legii privind dezvoltarea regională demonstrează
că s-a înțeles rolul cooperării locale si că aceasta reprezintă cheia îmbunătățirii
calității vieții prin dezvoltarea capacității economii locale de a stimula o cre stere
economică stabi lă si condiții pentru valorificarea oportunităților.
Într-un document elaborat de Guvernul României si Comisia Europeană
în anul 1996 în cadrului Programului PHARE pentru politica de dezvoltare
regională, se arată că organizarea administrativ -teritorial ă actuală este

-57-
dezavantajoasă, cu un număr mare de județe. Si într -adevăr, organizarea
administrativ -teritorială a țării noastre corespunde unor realități istorice, din punct de
vedere administrativ, economic, social, al dezvoltării stiinței, existente acu m peste o
jumătate de secol. Este evident că anumite oră sele, potrivit condițiilor economice si
sociale pe care le posedă, nu au nici o sansă de dezvoltare, ele abia reu sind să
supraviețuiască; o reorganizare teritorială le -ar modifica situația prin asimi larea lor
de către ora sele puternice. Nivelul de dezvoltare economică actual nu ar permite,
direct si imediat, crearea unor județe de dimensiuni medii ale regiunilor puternice de
la nivel european, dar o poziție realistă în prezent ar fi de dublare a supra fețelor
județelor, deci de reducere la jumătate a numărului lor la circa 20. Acest lucru ar
duce la reducerea disparităților existente între diferite „regiuni” ale României si
autonomia locală nu va mai fi sufocată, iar colectivitățile teritoriale dependen te total
de stat.
Acesta este un obiectiv care, probabil, va avea posibilități de realizare
în viitorul relativ îndepărtat. Pentru moment trebuie vizată cooperarea locală si
dezvoltarea regională. Cooperarea locală va avea ca scop realizarea unor proiect e
comune ale colectivităților locale în scopul dezvoltării economice, amenajării
teritoriale, protecției si punerii în valoare a mediului, elaborării planurilor de
transport.
Strategia de dezvoltare locală presupune un cadru normativ procedural
care să d efinească întinderea competențelor diferitelor nivele de decizie strategică,
identificarea, antrenarea si solidarizarea actorilor locali pe o bază partenerială pentru
sprijinirea si realizarea efectivă a proiectelor locale, evaluarea resurselor locale
umane , fizice, naturale, economice ,financiare. Atâta timp cât nu se creează condiții
legale pentru această colaborare locală si administrațiile locale nu acționează în
vederea realizării ei, investitorii, chiar si cu acordarea unor facilități, nu vor avea
încredere în acest proiect si nu vor contribui la efectuarea lui. De si strategia de
dezvoltare locală ar aduce multe avantaje (îmbunătățirea si dezvoltarea infrastructurii
regionale si locale, dezvoltarea turismului(rural, cultural), politici active de ocup are
a forței de muncă, promovarea unor politici pliate pe specificul zonal), dacă nu se va

-58-
acționa la nivel administrativ pentru implementarea ei, lucrurile vor arăta bine doar
„pe hârtie”.
Asa cum am spus si în partea de început, trebuie să se asigure o
monitorizare a aplicării reformei, urmărindu -se fiecare pas si adoptându -se
eventualele schimbări de strategie în timp util. Modul de gestionare a banului public
trebuie supus uni control riguros. Un impediment în reforma administrativă îl
constituie biro crația excesivă care determină un circuit lent al documentelor. Trebuie
regândit acest circuit prin comasarea unor proceduri sau prin realizarea lor în cadrul
aceluia s compartiment. Tot în sprijinul debirocratizării stă si extinderea utilizării în
administ rația publică a tehnologiilor informatice.
Reforma administrativă în România este necesară numai în condițiile în
care ea va fi realizată con stiincios si va avea efecte pozitive. De si statele europene
dezvoltate constituie un model, să nu facem reformă d oar că a sa spune Uniunea
Europeană, ci pentru că românii au nevoie de ea.

-59-
BIBLIOGRAFIE

A. Legislație
 Legea nr.215/2001 – legea administratiei publice locale cu modificarile si
completarile ulterioare;
 “Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu
modificările si completările aduse de Ordonanța de urgență a uvernului nr.
74/2001; Legea nr. 738/2001; Legea nr. 216/2002;Legea nr. 161/2003; Legea
nr. 141/2004; Legea nr. 340/2004; Legea nr. 393/2004; Legea 286/2006;
 Constituția din 31/10/2003, Re -Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767
din 31/10/2003, Modificată si completată prin Legea de revizuire a
Constituției României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003;
 "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, cu
modificările si completările aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
8/2005;
 Legea nr.67/2004 (M.O.217 din 29/03/2004), abrogă Legea nr.70/1991
privind alegerile locale; O.G. nr.84/3 august 2001, privind înființarea,
organizarea si funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a
persoanelor, modificată de O.U.G nr.50/2004 pentru modificarea si
completarea unor acte norm ative în vederea stabilirii cadrului organizatoric si
funcțional corespunzător desfă surării activităților de eliberare si evidență a
cărților de identitate, actelor de stare civilă, pa sapoartelor simple, permiselor
de conducere si certificatelor de înmatri culare a vehiculelor;
 Ordonanța Guvernului nr. 88/30.08.2001, privind înființarea, organizarea si
funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență,
publicată în M.O. 544/01.09.2001, aprobată de Legea nr.363/2002 si
modificată de O.U.G . nr. 25/2004 pentru modificarea si completarea
Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea si
funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență;

-60-
 Ordonanța Guvernului nr. 13/26 iulie 2001 privind înființarea, org anizarea si
funcționarea serviciilor comunitare pentru cadastru si agricultura, publicată în
M.O. nr. 461/13.08.2001;
 Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală, împreună
cu reglementările anterioare, respectiv Legea nr. 215/2001 a adm inistrației
publice locale Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică si regimul
juridic al acesteia si Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor creează
un cadru coerent, pe baza căruia se pot organiza si administra serviciile de
gospodărie com unală. Legea 326/2001 va fi abrogată de Legea nr.51/2006 –
Legea serviciilor comunitare de utilități publice la data de 21.03.2007;
 Ordonanța Guvernului nr. 87/30.08.2001 privind serviciile publice de
salubrizare a localităților, care va fi abrogată de Leg ea nr.101/2006 la data de
8.05.2007 ; Ordonanța Guvernului nr. 86/30.08.2001 privind serviciile publice
de salubrizare a localităților

B. Tratate, cursuri, monografii, articole, etc.
 Emanuel Albu, Administrația ministerială în România, Edit. All Beck,
Bucure sti, 2004 ;
 Emanuel Albu, Dreptul contenciosului administrativ, Edit. Universul Juridic,
Bucure sti, 2008;
 Emanuel Albu, Dreptul administrativ al bunurilor, Edit. Fundatiei Romania
de Maine, Bucuresti, 2008;
 Emanuel Albu, Drept administrativ si stiința administrației, Edit. Fundatiei
Romania de Maine, Bucuresti;
 Curs de drept administrativ, SNSPA, coordonator loan Alexandru, Editura
Economică, 2002, p. 402;
 Emil Bălan, Elemente de drept administrativ, Ed. Trei, 1999, p.9;
 Mihai T. Oroveanu, Tratat de Dr ept administrativ, Editura Universității
Crestine „Dimitrie Cantemir", Bucure sti, 1994, p. 15;

-61-
 Al. Negoiță, Drept administrativ, Ed. „Sylvi", Bucure sti, 1996, p. 5;
 A. Trăilescu, Tratat elementar de drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002,
p. XV;
 Al. Negoi ță, Drept adminstrativ si stiința administrației, Ed. AtlasLex,
Bucure sti, 1993;
 A. Trăilescu, Tratat elementar de drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002,
p. XV;
 A. Iorgovan, Drept administrative. Tratat elementar, voi. I, Ed. Hercules,
1993, p. 85 -86;
 I. Santai, Drept administrativ si stiința administrației, Ed. Oscar Print, 1998,
p.59-68;
 M Preda, Drept administrativ, Ed. Lumina Lex, Bucure sti, 2000, p. 18;
 N.Popa, Teoria generală a dreptului, Ed.Actami, Bucure sti, 1996; Ilie
lovăna s, Drept administrativ si elemente ale stiinței administrației, Editura
Didactică si Pedagogică, Bucure sti, 1977;
 E.Bălan, Elemente de drept administrativ, Ed. Trei, 1999