Tema : Administrația publică locală. Consiliul Județean [617888]

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, POLITICE SI ADMINISTRATIVE
BUCURESTI

PROIECT DE LICENȚĂ

Tema : Administrația publică locală. Consiliul Județean

Profesor coordonator, Student: [anonimizat] : IFR
Anul de studii : IV

București
2018

CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 2
Capitolul 1 Noțiuni generale privind administrația publică ………………………….. ……. 4
1.1. Noțiunea de administrație publică ………………………….. ………………………….. … 4
1.2. Administrația publică în sensul de activitate ………………………….. ………………. 7
1.3. Administrația publică în sensul de sistem ………………………….. ………………… 10
1.3.1. Considerații generale privind administrația publică centrală ……………… 10
1.3.2. Considerații generale privind administrația publică locală ………………… 15
1.4. Sistemul organelor/autorităților administrației publice ………………………….. . 18
Capitolul 2 Consiliul județean autoritate autonomă a administrației publice locale 21
2.1. Locul și rolul Consiliului județean ………………………….. ………………………….. 21
2.2. Raporturile dintre Consiliul județean și autoritățile locale ………………………. 22
2.3.Alegerea și constituirea Consiliului județean ………………………….. …………….. 23
Capitolul 3 Organizarea, funcționarea, atribuțiile și organele de conducere ale
Consiliului județean ………………………….. ………………………….. ……………………….. 30
3.1. Organizarea și funcționarea Consiliului județean ………………………….. ………. 30
3.2. Atribuțiile Consiliului județean ………………………….. ………………………….. ….. 31
3.3. Organele de conducere ale Consiliului județean ………………………….. ……….. 34
Capitolul 4 Actele și serviciile publice ale Consiliului județean ……………………….. 37
4.1. Actele adoptate de Consiliul județean ………………………….. ……………………… 37
4.2. Actele emise de organele de conducere ale Consiliului județean ……………… 37
4.3. Serviciile publice ale Consiliului județean ………………………….. ……………….. 38
Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 42
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 52
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 61

-2-

INTRODUCERE

Prezenta lucrare are la baza modul in care functioneaza administratia
publica centrala si administratia publica locala , dar mai ales organizarea,
functionarea, atributiile si organele de conducere ale Consiliului Judetean, actele si
serviciile publice ale Consiliului Judetean Calarasi .
Am ales aceasta tema de lucrare de licenta deoarece este foarte
important de stiut cum administratia publica locala satisface interesul pub lic, cum
administratia asigura organizarea executarii in concret a legilor, precum si principiile
pe care se fundamenteaza administratia publica locala.
Aceasta lucrare de licenta este structurata pe patru capitole, incluzand
o prezent are a administratiei publice si a administratiei publice locale , precum si un
studiu de caz privind implementarea unei solutii tehnic e de plata online pentru
Consiliului Judetean C alarasi .
In primul capitol am efectuat o scurta introducere a ceea ce semnifica
notiunea de adm inistratie publica, mai exact ea reprezinta activitatea pe care statul o
desfasoara in mod continuu si permanent a unor trebuinte in vederea satisfacerii unui
interes general. Astfel, notiunea de administratie capata doua sensuri principale, pe
de-o parte, ea exprima modul in care sunt rezolvate treburile cu caracter public,
procedeele si modul in care sunt gestionate serviciile publice, iar pe de alta parte
aceasta reprezinta ansamblul autoritatilor care conduc aceste treburi publice.
In cel de -al doilea capitol, am prezentat informatiile despre locul si rolul
Consiliului Judetean, raporturile dintre Consiliul Judetean si autoritatile locale,
alegerea si constituir ea Consiliului Judetean conform Legii 215/2001, republicata si
actualizata .

-3-
In cel de -al treilea capitol am prezentat organizarea, functionarea,
atributiile si organele de con ducere ale Consiliului Judetean conform Legii 215/2001,
republicata si actualizata .
In cel de -al patrulea capitol am prezentat actele si serviciile publice ale
Consiliului Judetean conform Legii 215/2001, republicata si actualizata .
In cel de -al cincilea capitol, denumit generic studiu de caz, am facut
vorbire despre implemen tarea unei solutii tehnic e de plata online pentru Consiliului
Judetean C alarasi , in momentul de fata neexistand o astfel de alternativa la plata
diverselor taxe pe care un cetatean trebuie sa le plateasca la Consiliul Judetean
Calarasi (ex. taxa pentru eli berarea unor certificate de urbanism).

-4-
CAPITOLUL 1 NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ

1.1. NOȚIUNEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Administrația publică are ca obiect realizarea valorilor politice care
exprimă interesele generale ale societății organizate în stat și care sunt formulate în
legi de către organele puterii legiuitoare, precum și executarea hotărârilor
judecătorești, date în temeiul legii1.
Caracterizând administrația publică drept o activitate în principal
organizatorică, se desprinde poziția sa de intermediar între planul conducerii politice
și planul în care se realizează valorile politice, deciziile politice.
Administrația publică, în statul de drept, reprezintă principala pârghie
prin care se realizeaz ă valorile stabilite la nivelul palierului politic2. Ea trebuie să fie
continuă, omniprezentă, promptă și energică, deoarece reprezintă necontenit statul,
atât în interior cât și în exterior. Noțiunea de administrație are mai multe accepțiuni,
în limbajul curent, a administra înseamnă a conduce, a organiza, a dirija activități
publice și particulare.
Administrația constă într -o activitate rațională și eficientă de utilizare a
resurselor umane, materiale și financiare în scopul obținerii unor rezultate max ime
cu eforturi minime.
Complexitatea cerințelor sociale, ridică în fața administrației o serie de
probleme, care trebuie rezolvate. Societatea cunoaște un proces continuu de
multiplicare și diversificare a sarcinilor administrației, care impune neconten ite
îmbunătățiri și perfecționări în structura și activitatea administrației, prin utilizarea
unor metode și tehnici moderne. Doctrina consideră că în conținutul complex al

1 '*** Curs de drept administrativ, SNSPA, coordonator loan Alexandru, Editura Economică, 2002, p. 402
2 Emil Bălan, Elemente de drept administrativ, Ed. Trei, 1999, p.9

-5-
administrației se cuprind imperativele: a prevedea, a organiza, a conduce, a
coordo na, a controla3.
Noțiunea de administrație este mai largă decât aceea de administrație
publică, ea cuprinzând și administrația particulară. Ca orice activitate umană, atât
administrația publică cât și administrația particulară urmăresc un scop, utilizând
anumite mijloace.
Spre deosebire de administrația privată, administrația publică urmărește
satisfacerea interesului public, a utilității publice, a binelui comun, în mod
dezinteresat, inclusiv prin realizarea de servicii publice.
Scopul activității ad ministrației publice este atât satisfacerea, în mod
regulat și continuu, a unor cerințe esențiale, comune întregii colectivități umane, care
exced prin amploarea lor posibilitățile particularilor, cât și satisfacerea unor cerințe
care, prin natura lor, sun t nerentabile și nimeni nu s -ar oferi să le asigure.
Noțiunea de administrație publică este susceptibilă de a căpăta două
sensuri: unul material și unul formal4.
In sens material, administrația publică reprezintă o activitate de
organizare a executării și de executare în concret a legii, realizată prin acțiuni cu
caracter de dispoziție sau acțiuni cu caracter de prestație, de către autoritățile care
compun acest sistem în vederea satisfacerii intereselor generale, scop care
organizează și asigură buna f uncționare a serviciilor publice și execută anumite
prestații către populație5.Prin activitățile executive cu caracter de dispoziție se
organizează executarea legii, stabilindu -se reguli de conduită pentru terți. Aceste
activități se realizează prin acte j uridice, operațiuni administrative, fapte materiale
înfăptuite de titularii funcțiilor publice din sistemul organelor administrației publice.

3 Mihai T . Oroveanu, Tratat de Drept administrativ, Editura Universității Creștine „Dimitrie Cantemir", București,
1994, p. 15
4 Al. Negoiță, Drept administrativ, Ed. „Sylvi", București, 1996, p. 5
5 A. Trăilescu, Tratat elementar de drept administrativ, Ed. ALL BE CK, 2002, p. XV

-6-
Administrația publică, ca activitate excede sfera organelor care
alcătuiesc sistemul de organizare respectiv, ac easta putând fi regăsită și în sistemul
puterii legiuitoare sau judecătorești, precum și în cel al unor organizații nestatale care
organizează executarea și execută în concret legea6.
În sens formal, structural sau organic administrația publică poate fi
înțeleasă ca un sistem de organe ( ansamblul autorităților și instituțiilor publice),
cuprinzând diverse structuri administrative care realizează activitatea de organizare
a executării și de executare în concret a legii.
Administrația publică, în sensul de sistem de organe ale statului, este
alcătuită din: Președintele României, Guvern, ministere și celelalte organe ale
administrației publice centrale de specialitate, serviciile lor descentralizate în județe,
prefectul și autoritățile administrației publi ce locale7.
Pentru A. Iorgovan, administrația publică reprezintă ansamblul
activităților Președintelui, Guvernului, autorităților administrației autonome centrale,
autorităților administrației autonome locale si, după caz, structurilor subordonate
acesto ra, prin care, în regim de putere publică, se aduc la îndeplinire publică legile
sau, in limitele legii, se prestează servicii publice8.
Domeniul administrației publice locale este reglementat în primul rând
în Constituție (art.120.123), care conține dis poziții cu rang de principii de bază, în
Legea generală a administrației publice locale nr.215/20019, precum și în numeroase
legi speciale, dintre care amintim doar Legea prefectului nr. 340/2004, Legea
nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, Legea n r.67/2004 privind alegerea
autorităților administrației locale.

6 Al. Negoiță, Drept adminstrativ si știința administrației, Ed. AtlasLex, București, 1993
7 A. Trăilescu, Tratat elementar de drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002, p. XV
8 A. Iorgovan, Drept administrative. Tratat elementar, voi. I, Ed. Hercules, 1993, p. 85 -86
9 Publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările și completările
aduse de Ordonanța de urgență a uvernului nr. 74/2001; Legea nr. 738/2001; Legea nr. 216/2002;Legea nr.
161/200 3; Legea nr. 141/2004; Legea nr. 340/2004; Legea nr. 393/2004; Legea 286/2006.

-7-
1.2. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ÎN SENSUL DE ACTIVITATE

Administrația publică fiind o activitate în principal organizatorică,
aceasta are o poziție de intermediar între planul conducerii politi ce și planul unde se
realizează valorile politice, deciziile politice. Această caracteristică nu exclude
activitatea de conducere în administrația publică – ca activitate creatoare – ci,
dimpotrivă, o presupune la anumite dimensiuni și în cadrul unor limite.
Referindu -se la principalele funcții ale administrației publice în cadrul
sistemului social global, prof. I. Alexandru identifică următoarele10:
a) în prim plan (determinată de poziția pe care o are administrația în raport
cu puterea politică) se afl ă funcția de mecanism intermediar de execuție,
ce are menirea de a organiza și a asigura execuția – în ultimă instanță
folosind autoritatea sa sau chiar constrângerea. Această funcție primară
are mai multe laturi, și anume:
 funcția de pregătire a deciziilo r politice sau chiar de colaborare
la adoptarea lor;
 funcția de organizare a executării deciziilor politice;
 funcția de executare directă, în concret a deciziilor politice;
 funcția de asigurare a executării deciziilor politice, care se
realizează fie prin convingere, fie la nevoie, folosind forța de
constrângere;
 funcția de purtător al cererilor, dorințelor și necesităților
membrilor societății în fața
 autorităților competente să adopte decizii asupra acestora.

10 Bernard Gournay, Introduction a la Science Administrative, Presse de la Fondation Naționale des Sciences
Politiques,Paris, 1978, I.Alexandru , ș.a. , Drept administrativ, Ed. Economică, 2002

-8-
b) Ca funcții derivate ale administrației public e, care se referă la scopurile
acțiunilor desfășurate de aceasta, în condițiile statului de drept
administrația publică are drept scop înfăptuirea deciziei politice,
reflectată în legi și celelalte acte normative ale autorităților statului și ale
colectivi tăților locale, pot fi conturate:
 funcția de instrument de conservare a valorilor materiale și
spirituale ale societății.
 funcția de organizare și coordonare a adaptărilor ce se impun
datorită transformărilor ce se produc inerent în evoluția
diferitelor co mponente ale societății, în special, în structura
economică a acesteia.
Atribuțiile administrației publice în materie de organizare reprezintă
una din cele mai importante laturi prin care administrația își realizează funcțiile sale
în cadrul sistemului s ocial.
În acest sens, Constituția României precizează în art. 101(1) că
principala atribuție a Guvernului este asigurarea realizării politicii interne și externe
a țării și exercitarea conducerii generale a administrației publice, potrivit
programului să u de guvernare acceptat de Parlament. Legea pentru organizarea și
funcționarea Guvernului și a ministerelor nr.90/2001, precum și Legea administrației
publice locale nr. 215/2001 prevăd, de asemenea, importante atribuții de organizare
pentru autoritățile a dministrației publice centrale de specialitate și pentru autoritățile
administrației publice locale.
Atributul de comandă se regăsește în activitatea administrației publice
în două planuri:
 administrația publică colaborează la adoptarea deciziilor politi ce
prin pregătirea acestora;

-9-
 administrația publică adoptă deciziile administrative care au ca
obiect crearea cadrului organizatoric și a condițiilor concrete în
vederea implementării deciziilor politice.
Coordonarea ca atribut al conducerii în cadrul ad ministrației publice se
regăsește aproape la toate nivelurile structurilor administrative și constă în
armonizarea și sincronizarea acțiunilor desfășurate în vederea organizării executării
și de executare în concret a deciziilor politice transpuse în legi și alte acte normative.
Fără coordonare nu este posibilă acțiunea eficientă a diferitelor elemente ale
mecanismului administrativ, iar realizarea funcțiilor administrației ar fi periclitată,
lucru ce ar avea repercusiuni asupra întregului sistem social.
Coordonarea asigură integrarea dinamică a acțiunilor diferitelor
elemente ale administrației publice, în scopul realizării acestora în mod ritmic,
proporțional și eficient.
Controlul constituie, de asemenea, un alt atribut al activității
administrative; el are menirea de a măsura rezultatele acțiunii administrative în
aplicarea deciziilor politice și de a reprograma activitățile, făcând corecțiile necesare.
Controlul trebuie să determine o intensificare a realizării acțiunilor administrative de
natură a asigura îndeplinirea funcțiilor administrației publice.

-10-
1.3. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ÎN SENSUL DE SISTEM

1.3.1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ CENTRALĂ

Constituția României11, se referă în Titlul III, la autoritățile publice.
Astfel, sunt cuprinse în acest titlu următoarele organisme, calificate de constituant
drept autorități publice:
 Parlamentul (capitolul I);
 Președintele României (capitolul II);
 Guvernul (capitolul III);
 Autoritățile administrației publice centrale de specia litate (capitolul V,
secțiunea 1) ministere, alte organe de specialitate din subordinea Guvernului,
autorități administrative autonome;
 Autoritățile administrației publice locale (capitolul V, secțiunea a 2 -a) –
consiliile locale, județene și primarii;
 Autoritatea judecătorească (capitolul VI) – instanțele judecătorești, Ministerul
Public, Consiliul Superior al Magistraturii.
Fiecărei “puteri” în stat îi corespund autorități care realizează sarcinile
acesteia.
Astfel, sarcinile puterii legislative, de adoptare a legilor, se realizează
de către cele două Camere ale Parlamentului (Camera Deputaților și Senatul),
sarcinile puterii judecătorești, de a soluționa cu putere de adevăr legal, conflictele
juridice care apar în societate, se realizează de către in stanțele judecătorești
(judecătorii, tribunale județene și al municipiului București, curți de apel și Înalta

11 Constituția din 31/10/2003, Re -Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003, Modificată și
completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I , nr. 758 din 29 octombrie 2003

-11-
Curte de Casație și Justiție), iar sarcinile puterii executive sunt realizate de Președinte
și de Guvern, acesta din urmă având conducerea general ă a administrației publice.
Raportându -ne la autoritățile publice consacrate de Constituția
României, se pot reține ca autorități administrative autonome:
 Consiliul Suprem de Apărare a Țării;
 Curtea de Conturi;
 Avocatul Poporului;
 Consiliul Legislativ.
Mai pot fi incluse în categoria acestor autorități, având un statut legal:
Serviciul Român de Informații, Banca Națională a României, Consiliul Național al
Audiovizualului, ș.a..
Apoi, sunt autorități autonome locale, alese, precum consiliul județean,
consiliile locale și primarii.
Prin urmare, autoritatea administrativă reprezintă acea categorie a
autorităților publice care are o structură stabilă și o activitate continuă, înzestrată cu
capacitate juridică ce -i permite participarea în nume propriu, l a înfăptuirea puterii
executive în limitele competenței legal specifice.12
Din cele prezentate reiese că noțiunea de autoritate publică este mai
largă decât cea de autoritate administrativă, pe care o include. De altfel, prin Decizia
nr. 197/1997 a Curții Constituționale, s -a statuat că în ceea ce privește noțiunea de
autoritate administrativă, prevăzută de art. l din Legea nr. 554/2004, aceasta a fost
înlocuită cu noțiunea de autoritate publică, prevăzută de art. 52 alin. l din
Constituție13 și că noțiunea de autoritate publică are o sferă mai largă decât cea de

12 I. Santai, Drept administrativ și știința administrației, Ed. Oscar Print, 1998, p.59 -68
13 Persoana vătămată într -un drept al său ori într -un interes legitim, de o autoritate publică, printr -un act
administrativ sau prin neso luționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea
dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.

-12-
autoritate administrativă, fără a se arătă de Curtea Constituțională, sensul și sfera
celor două noțiuni.
Din rândul autorităților administrative, unele sunt considerate autorități
ale administraț iei publice pentru că acestea fac parte din sistemul administrației
publice.
În Constituție se utilizează și noțiunea de organ14: în art. 61 alin. 1, chiar
dacă se prevede că Parlamentul este „ unica putere legiuitoare a țării”, el este
calificat, mai înt âi, ca fiind, „organul reprezentativ al poporului român”. De
asemenea, în art. 116 se prevede că „alte organe de specialitate se pot organiza în
subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome”.
Art. 115 alin. (2), referin du-se la prefect, prevede că acesta conduce serviciile publice
descentralizate ale ministerelor și „ ale celorlalte organe centrale, din unitățile
administrativ -teritoriale” .
Pentru autoritățile administrative, se rețin următoarele caracteristici:
 sunt o categorie de autorități publice, adică forme organizatorice
constituite în sistemul autorităților publice;
 sunt forme organizatorice stabile, ca structură și activitate,
determinate de permanența și consistența sarcinilor ce trebuie să
le îndeplinească, c eea ce nu exclude posibilitatea încredințării
temporare de sarcini sau chiar a creării de organe cu caracter
temporar, dat fiind provizoratul sarcinilor;
 dispun de capacitate juridică cu caracter special, care le conferă
calitatea de a participa la raportu rile juridice, respectiv
aptitudinea limitată de a avea și de a exercita drepturi și, după caz,
de a îndeplini obligații în nume propriu.

14 Persoana vătămată într -un drept al său ori într -un interes legitim, de o autoritate publică, printr -un act
administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea
dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.
15 A se vedea și M Preda, Drept admin istrativ, Ed. Lumina Lex, București, 2000, p. 18

-13-
Autoritățile administrative se caracterizează prin:
 sunt, de regulă, alcătuite din persoane numite și, mai rar, ales e în
funcție, spre deosebire de componentele puterii legislative
(Camera Deputaților și Senatul) alcătuite numai din persoane
alese;
 funcționarii acestor autorități sunt subordonați ierarhic, fiind
revocabili din funcție, comparativ cu magistrații care, î n cazul
judecătorilor, sunt independenți în activitate și inamovibili în
funcție, iar procurorii dispun de stabilitate în funcție;
 prin activitatea lor, autoritățile administrative asigură punerea în
executare și executarea în concret a legilor, procesul activității
executive incluzând, astfel, adoptarea sau emiterea de acte cu
caracter normativ, emiterea actelor cu caracter individual,
executarea și controlul îndeplinirii acestora.
Așadar, puterea executivă și sistemul de autorități administrative ocupă
un loc intermediar – deși pe același plan sau nivel al puterii în stat.
Constituția României reglementează această materie în Secțiunea I, a
cap. V Administrația publică, din cadrul Titlului III – Autoritățile publice (art.116 –
119).
In sistemul consti tuțional actual, administrația publică centrală de
specialitate are două componente, și anume:
 administrația publică subordonată Guvernului, alcătuită din
structuri administrative subordonate direct acestuia sau aflate în
subordinea ministerelor;
 autorităț ile administrative autonome, constituite conform art.116
alin.3 din Constituție.

-14-
Administrația ministerială desemnează structurile administrative
subordonate direct Guvernului, numite ministere sau purtând alte denumiri: agenții,
departamente, oficii, comitete, consilii etc., indiferent dacă cei care le conduc fac sau
nu parte din Guvern (potrivit art.101 alin.(3) din Constituție, Guvernul este alcătuit
din prim -ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică).
În Capitolul V al Titlulu i III din Constituție sunt avute în vedere
autorități publice care desfășoară exclusiv o activitate de natură administrativă. Așa
cum s -a arătat, Guvernul, emite pe lângă acte de guvernare specifice executivului, și
acte administrative, realizând administr ație statală, ca dimensiune a administrației
publice.
Administrația publică centrală de specialitate se realizează numai ca
administrație statală, iar structura acesteia cuprinde autorități guvernamentale
subordonate și autorități autonome. Cele guvernam entale, la rândul lor, se împart în
două categorii, după cum raporturile de subordonare față de Guvern sunt directe sau
indirecte (prin intermediul unui minister).
Oricât de multă autonomie ar avea autoritățile administrative autonome
centrale, acestea f iind autorități de stat, actele lor fac obiectul acțiunii în justiție,
conform dispozițiilor art. 52 din Constituție și ale Legii nr.554/2004 privind
contenciosul administrativ.

-15-
1.3.2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ LOCALĂ

Principiile fundamentale ce stau la baza statului de drept presupun un
anume cadru normativ, prin care se realizează organizarea și funcționarea
administrației publice și prin care se stabilește în primul rând sistemul principial –
juridic ce guvernează întreaga administrație publică16.
Principiile, ca abstractizări sintetice prin care se redau trăsăturile
comune, generale, proprii unui fenomen sau grupări de fenomene reprezintă un
important element de cunoaștere a dimensiunilor și caracterelor administrației
publice17.
Administrația publică, acționând în vederea realizării funcțiilor sale,
trebuie să prevadă și să programeze, să organizeze procesul de execuție, să decidă,
dar să și pregătească variante de decizii pentru decidentul politic, să coordoneze
procesele de execuție și, în sfârșit, să controleze întreaga activitate de realizare a
valorilor politice transpuse în norme juridice; toate acestea constituie un proces
administrativ unic, între acțiunile administrației existând o riguroasă succesiune și
interacți une, stabilite prin norme juridice.
Rezultă astfel că, în întreaga sa activitate, administrația publică se
subordonează normelor juridice, rațiunea existenței sale fiind organizarea executării
și asigurarea înfăptuirii acestora. Art.1 din Legea nr. 215/20 01 a administrației
publice locale definește anumiți termeni:
a) activități de administrație social -comunitară – acțiunile prin care se
concretizează relația autorităților administrației publice locale cu
asociațiile de proprietari de pe raza unității adminis trativ –
teritoriale;

16 N.Popa, Teoria generală a dreptului, Ed.Actami, București, 1996; Ilie lovănaș, Drept administrativ și elemente
ale științei administrației, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
17 E.Bălan, Eleme nte de drept administrativ, Ed. Trei, 1999

-16-
b) aglomerări urbane – asociațiile de dezvoltare intercomunitară
constituite pe bază de parteneriat între municipii, altele decât cele
prevăzute la lit. j), și orașe, împreună cu localitățile urbane și rurale
aflate în zona de influență;
c) asociații de dezvoltare intercomunitară – structurile de cooperare
cu personalitate juridică, de drept privat, înființate, în condițiile
legii, de unitățile administrativ -teritoriale pentru realizarea în
comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zona l sau regional
ori furnizarea în comun a unor servicii publice;
d) autorități deliberative – consiliul local, consiliul județean, Consiliul
General al Municipiului București, consiliile locale ale
subdiviziunilor administrativ -teritoriale ale municipiilor;
e) autorități executive – primarii comunelor, orașelor, municipiilor, ai
subdiviziunilor administrativ -teritoriale ale municipiilor, primarul
general al municipiului București și președintele consiliului
județean;
f) consilii locale – consilii comunale, orășene ști, municipale și
consiliile subdiviziunilor administrativ -teritoriale ale municipiilor;
g) organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de
interes local sau județean – denumire generică ce include: 1.
instituții publice și servicii publice înființate și organizate prin
hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în con tinuare
instituții și servicii publice de interes local sau județean; 2. societăți
comerciale și regii autonome înființate sau reorganizate prin
hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în continuare
societăți comerciale și regii autonome de inter es local sau județean;
3. asociații de dezvoltare intercomunitară; 4. Furnizori de servicii
sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în
condițiile prevăzute de lege; 5. asociații, fundații și federații

-17-
recunoscute ca fiind de utili tate publică, în condițiile legii; 6.
operatori de servicii comunitare de utilități publice locale sau
județene;
h) subdiviziuni administrativ -teritoriale ale municipiilor – sectoarele
municipiului București sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale
căror delimitare și organizare se fac prin lege;
i) unități administrativ -teritoriale – comune, orașe și județe; în
condițiile legii, unele orașe pot fi declarate municipii;
j) zona metropolitană – asociația de dezvoltare intercomunitară
constituită pe bază de parte neriat între capitala României sau
municipiile de rangul I și unitățile administrativ -teritoriale aflate în
zona imediată.
În conformitate cu art.2 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice
locale, care reia parțial textul art.120 din Constituția Ro mâniei, administrația publică
în unitățile administrativ -teritoriale se organizează și funcționează în temeiul
principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice,
eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării
cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit. Aplicarea acestor
principii nu poate aduce însă atingere caracterului de stat național, unitar și
indivizibil al României.
Principiile de organizare ale adm inistrației publice în România,
reglementate constituțional și organic, au la bază prevederile stabilite prin Carta
europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 și
adoptată în dreptul intern prin Legea nr.199/1997, publicată î n Monitorul Oficial, nr.
331 din 26/11/1997.
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia
locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și
municipale, ca autorități deliberative, și primării, ca autorități executive. Consiliile
locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea privind alegerile locale.

-18-
Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea
privind alegerile locale nr.67/200418, și funcționează ca autori tăți ale administrației
publice locale care rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii în
condițiile legii.
În fiecare județ se constituie un consiliu județean, ca autoritate a
administrației publice ocale, pentru coordonarea activității con siliilor comunale,
orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.
Consiliul județean este ales în condițiile Legii privind alegerile locale nr.67/2004, iar
autoritatea executivă este asigurată de un președinte, ale s dintre consilierii județeni.
Consiliile județene și consiliile locale sunt alese pe baza scrutinului de listă, în timp
ce primarii sunt aleși pe baza scrutinului uninominal19.

1.4. SISTEMUL ORGANELOR/AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI
PUBLICE

Prin sistem int elegem un ansamblu coerent de elemente reunite si aflate
in relatii de interdependenta. Prin structura unui sistem desemnam modul de
organizare sau de dispunere interna a elementelor componente ale sistemului.
Sistemul autoritatilor publice re prezinta ansamblul formelor
organizatorice prin care se manifesta sau se exteriorizeaza puterea publica, aflate
intr-o stransa unitate si relatii de interdependenta determinate de modul de exercitare
al acestei puteri. Intre organele statului exista si deo sebiri determinate de forma
specifica in care contribuie la realizarea puterii publice, motiv pentru care ele se
grupeaza dupa forma fundamentala sau functia esentiala pe care o desfasoara in
subsisteme distincte si anume legislativ, executiv si judecatore sc, numite si puteri.

18 Publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, cu modificările și completările
aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2005.
19 Detalii privind alegerile autoritățilo r administrației publice locale – Legea nr.67/2004 (M.O.217 din 29/03/2004),
abrogă Legea nr.70/1991 privind alegerile locale

-19-
Privit in mod distinct sistemul puterii executive sau al administratiei
publice se prezinta ca o grupare ce infaptuieste activitatea executiva in mod unitar
prin raporturile ierarhice in care se afla autoritatile componen te unele fata de altele
avand in frunte guvernul, organ suprem. Aceste autoritati sunt elemente structurale
ale intregului a carui unitate este asigurata si de trasaturile lor comune reiesite din
modul de alcatuire, functionare si atributii, precum si din activitatile desfasurate.
Relatiile ierarhice exprima legatura dintre formele de organizare a
puterii, respectiv dintre organele ce compun sistemul administrativ. Relatiile au
caracter ierarhic datorita nivelelor de competenta materiala si ter itoriala diferita a
respectivelor autoritati ceea ce le deosebeste pe plan vertical pe cele asemanatoare si
pe plan orizontal pe cele diferite. Dupa pozitia unui organ fata de altul in cadrul
relatiei ierarhice distingem relatii de supraordonare si relatii de subordonare.
Relatiile de supraordonare definesc pozitia specifica a unui organ superior fata de
altul inferior prin puterile conferite in cadrul aceluiasi sistem. Relatiile de
subordonare exprima pozitia si legaturile in care se afla un organ ierarhic inferior
dependent fata de un organ ierarhic superior.
Aprecierea pozitiei unui organ in raport de altul depinde de sistemul de
referinta utilizat. Astfel, de pilda, un organ judetean desi poate fi ierarhic
supraordonat fata de unul municipal , poate fi subordonat unui organ central care ii
este ierarhic superior. In general, cu cat ne aflam pe o treapta ierarhica mai inalta a
organizarii sistemului administrativ cu atat creste numarul organelor supra si
subordonate, iar cu cat ne aflam pe o tr eapta ierarhica mai joasa numarul organelor
subordonate scade.
Existenta ierarhiei administrative in care se cuprind autoritati supra si
subordonate, centrale si locale, de conducere si de executie, exprima caracterul nu
numai unitar dar si ce ntralizat al organizarii de stat in general, a celei administrative
in special, in care relatiile ierarhice se stabilesc (direct sau indirect) din treapta in
treapta asigurand omogenitatea puterii executive ca sistem si actiune.

-20-
Ceea ce asigur a existenta si desfasurarea omogena a relatiilor ierarhice
este atat unitatea cat si diferenta, in aceasta unitate, a competentei materiale si a celei
teritoriale a respectivelor autoritati.[1] Intr -adevar, doua organe avand aceeasi
competenta materiala (u n minister si organul sau din teritoriu), dar o competenta
teritoriala diferita – in sensul ca una o subsumeaza pe cealalta – de pilda, una
nationala si alta locala, se vor afla in raporturi ierarhice. Pe de alta parte, un organ de
acelasi nivel teritorial , avand o competenta materiala mai larga, de pilda, generala,
apare supraordonat fata de un alt organ de nivel teritorial similar, dar avand o
competenta materiala mai ingusta, speciala (de exemplu, guvernul in raport de
ministere).
Sub aspect ul competentei materiale distingem competenta generala si
competenta speciala, prima avand o sfera mai larga de cuprindere decat cea de a doua
pe care o subsumeaza, si de regula, o subordoneaza, iar sub aspectul competentei
teritoriale se constituie doua n ivele, unul central sau national si altul teritorial sau
local subsumat celui dintai, iar cel din urma nivel cunoscand, la randul sau, in cazul
tarii noastre, corespunzator organizarii administrativ -teritoriale, doua trepte ierarhice
si anume treapta judet eana (a municipiului Bucuresti) si treapta localitatilor centre
administrative, respectiv municipiile (si sectoarele municipiului Bucuresti), orasele
si comunele.
Rezulta ca, in principiu, la identitatea de competenta teritoriala
diferentieril e de competenta materiala stau la baza raporturilor ierarhice, in timp ce
in cazul similitudinii de competenta materiala distinctiile de competenta teritoriala
determina aceleasi raporturi.

-21-
CAPITOLUL 2 CONSILIUL JUDEȚEAN AUTORITATE AUTONOMĂ A
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

2.1. LOCUL ȘI ROLUL CONSILIULUI JUDEȚEAN

Conform art. 122 din Constituție, consiliul județean reprezintă o
autoritate a administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale
și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.
Legea administrației p ublice locale nr. 215/2001 definește consiliul
județean ca autoritate a administrației publice județene, consacrând în mod implicit,
regula potrivit căreia județul este o colectivitate locală, intermediară între orașe și
comune, pe de o parte, și stat, pe de altă parte. Această colectivitate locală dispune
de propria sa administrație, aleasă în condițiile legii. Consiliile județene sunt
compuse din consilieri, numărul acestora fiind determinat de lege, în funcție de
numărul populației: 31 în cazul județelor cu o populație de până la 350.000 locuitori,
33 în cel al județelor al căror număr de locuitori se situează între 350.000 și 500.000
de locuitori, 35 în cel al căror număr de locuitori se situează între 500.000 și 650.000
și 37 în județele cu peste 650.00 0 locuitori.
Alegerea consilierilor județeni are loc prin vot direct, în condițiile Legii
nr.67/2004 privind alegerile autorităților administrației publice locale, republicată.
Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale,
constituit ă la nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale,
orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

-22-
2.2. RAPORTURILE DINTRE CONSILIUL JUDEȚEAN ȘI
AUTORITĂȚILE LOCALE

Legea administratiei pu blice locale nr.215/2001 cu modificarile si
completarile ulterioare, specifica faptul ca, organisme le prestatoare de servicii
publice și de utilitate publică de interes local sau județean include:
1. instituții publice și servicii publice înființate și organi zate prin
hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în continuare
instituții și servicii publice de interes local sau județean;
2. societăți comerciale și regii autonome înființate sau reorganizate
prin hotărâri ale autorităților deliberative, denumit e în continuare
societăți comerciale și regii autonome de interes local sau județean;
3. asociații de dezvoltare intercomunitară;
4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă
servicii sociale în condițiile prevăzute de lege;
5. asociaț ii, fundații și federații recunoscute ca fiind de utilitate
publică, în condițiile legii;
6. operatori de servicii comunitare de utilit ăți publice locale sau
județene.
Conform art.6 din Legea administratiei publice locale nr.215/2001 cu
modificarile si completarile ulterioare, specifica faptul ca r aporturile dintre
autoritățile administrației publice locale din comune, orașe și municipii și autoritățile
administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei,
legalității, respons abilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor
întregului județ. De asemenea, in relațiile dintre autoritățile administrației publice
locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe
de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

-23-
2.3.ALEGEREA ȘI CONSTITUIREA CONSILIULUI JUDEȚEAN

Consil iul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal,
egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile
locale nr.67/2004.
Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește prin ordin al
prefe ctului, în funcție de numărul locuitorilor județului, raportat de Institutul
Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de
1 iulie a anului care precede alegerile, și este între 31 și 37.
Constituirea consiliului și validarea în funcție a consilierilor județeni se
face după aceleași reguli ca și la consiliul local, cu mențiunea că pentru validarea
mandatelor consilierilor județeni, instanța competentă este tribunalul.
În Legea administrației publice locale nr. 215 /2001 se precizează că
organul deliberativ îl constituie consiliul judetean, iar cel executiv este presedintele.
Calitatea presedintelui de organ executiv derivă atât din faptul că el este cel care
răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliu lui judetean, cât și din faptul
că el este cel care trebuie să pună în practică dispozițiile privitoare la realizarea în
colectivitățile umane de bază a dispozițiilor legii și a celorlalte acte normative.
Consiliile judetene sunt alese pe baza reprezentăr ii proporționale, în
cadrul unui scrutin de listă. Pentru a fi ales în consiliul local, candidatul trebuie să
îndeplinească unele condiții stabilite de Constituție și de Legea nr.67/2004 privind
alegerile autorităților administrației publice locale. Condiț iile de eligibilitate sunt
cumulative și privesc:
 cetățenia română;
 calitatea de alegător;
 vârsta de cel puțin 23 ani, până în ziua alegerilor, inclusiv;

-24-
 domiciliul în unitatea administrativă pentru al cărui consiliu local
candidează;
 nu pot fi aleși cei c ărora, potrivit art. 37, alin. 3 din Constituția
României, le este interzisă asocierea în partide politice și anume:
judecătorii Curții Constituționale, avocatul poporului,
magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii, precum și alte
categorii de fun cții stabilite prin lege organică;
 să nu fie condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru
abuzuri în funcții politice, juridice sau administrative, pentru
încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte
infracțiuni intenționate, dac ă nu a fost reabilitat.
Condițiile de eligibilitate trebuie îndeplinite la data depunerii
candidaturii în alegeri, mai puțin vârsta care poate fi împlinită până în ziua alegerilor,
inclusiv.
În cazul în care un candidat îndeplinește condițiile de eligi bilitate și
devine consilier, el trebuie să se supună și regulilor privitoare la incompatibilități,
pentru exercitarea mandatului în consiliul local.
Potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (art. 30),
calitatea de consilier este incompatibilă cu :
 funcția de prefect și subprefect;
 calitatea de funcționar în aparatul propriu de specialitate al
autorităților administrației publice centrale și locale; calitatea de
funcționar public în aparatul propriu de specialitate al consiliului
județean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau
județean, al serviciilor publice descentralizate (corect
desconcentrate) ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale
administrației publice centrale ;

-25-
 calitatea de angajat în cadru l autorităților administrației publice
locale respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din
județul respectiv ; funcția de manager sau membru în consiliul de
administrație al regiilor autonome ori de conducător al societăților
comerciale î nființate de consiliile locale sau de consiliile județene
;
 calitatea de primar;
 calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar
de stat și cele asimilate acestora.
Alte incompatibilități se pot stabili prin lege20.
Spre deosebir e de mandatul consiliului local, mandatul consilierului se
exercită după constituirea legală a consiliului, respectiv la data depunerii
jurământului, încetarea mandatului de consilier poate avea loc21:
 la data încheierii mandatului consiliului, la 4 ani;
 înaintea încheierii acestui termen,
 în caz de dizolvare a consiliului;
 la data demiterii acestuia la propunerea prefectului, prin hotărâre a
Guvernului;
 demisie;
 incompatibilitate;
 pierdere a drepturilor electorale;schimbarea domiciliului într -o altă
unitate administrativ -teritorială;

20 Potrivit art. 30 (3) al Legii administrației publice locale nr. 215/2001
21 art. 38 (1), 57, 58, 60 (1), al Legii administrației publice locale nr. 215/2001

-26-
 imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6
luni consecutiv, cu excepția cazului suspendării mandatului în
situația arestării preventive;
 constatarea, după validarea mandatului, că alegerea s -a făcut prin
fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind
alegerile locale;
 condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o
pedeapsă privativă de libertate;
 punerea sub interdicție judecătorească;
 lipsa nemotivată de la 3 ședinț e ordinare consecutive ale
consiliului;
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 este consecventă în
principiul potrivit căruia consiliile judetene pot decide în orice problemă de interes
judetean, cu excepția celor date prin lege în competența al tor autorități publice.
Constituirea consiliilor judetene se face în termen de 25 de zile de la
data desfășurării alegerilor. Convocarea consilierilor judeteni aleși și validați în
funcție se face de către prefect, în maximum 5 zile de la pronunțarea hot ărârii de
validare. La ședința de constituire participă prefectul sau reprezentantul său, precum
și primarul sau, după caz, candidatul declarat câștigător la alegerile pentru funcția de
presedinte.
Regulile aplicabile ședinței de constituire sunt următoarele:
a) Ședința se desfășoară în condiții legale dacă participă cel puțin
majoritatea consilierilor judeteni aleși și validați. În cazul în care
nu se poate asigura această majoritate, ședința se va organiza, în
aceleași condiții, peste 3 zile, la con vocarea prefectului.

-27-
b) Dacă nici la a doua convocare ședința nu este legal constituită, se
va proceda la o nouă convocare de către prefect, peste alte 3 zile,
în aceleași condiții.
c) În situația în care consiliul judetean nu se poate reuni nici la a
treia conv ocare din cauza absenței nemotivate a consilierilor
judeteni, instanța va declara vacante, prin hotărâre, locurile
consilierilor judeteni aleși care au lipsit nemotivat la oricare
dintre cele 3 convocări. Absența consilierilor judeteni de la
ședința de con stituire este considerată motivată dacă se face
dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor
evenimente de forță majoră care au făcut imposibilă prezența
acestora. Sesizarea instanței se face de către prefect în maximum
3 zile de la data ș edinței, pe baza procesului -verbal al ședinței,
întocmit de secretarul unității administrativ -teritoriale. Hotărârea
instanței se pronunța în maximum 3 zile de la primirea sesizării
din partea prefectului și poate fi atacată cu recurs la instanța
competent ă. În cazul în care locurile declarate vacante, potrivit
procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu supleanții înscriși pe
listele de candidați respective, potrivit legii, se organizează
alegeri parțiale pentru completare, în termen de 90 de zile.
d) Lucrări le ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă
consilier judetean, ajutat de cei mai tineri 2 consilieri judeteni, cu
asistența de specialitate a secretarului unității administrativ –
teritoriale, care întocmește și procesul -verbal al ședinței.
Validarea consilierilor în funcție. Validarea alegerii consilierilor se face
de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ -teritorială, de către
un judecător desemnat de președintele instanței. Cererea de validare a consilierilor
judeteni se depune în termen de 3 zile de la data constatării rezultatelor alegerilor, în
condițiile legii, și se judecă în ședință publică, fără citarea părților, de urgență și cu
precădere, în termen de 10 zile de la data depunerii, prin hotărâre executorie .

-28-
Suspendarea mandatului de consilier judetean. Mandatul de consilier
judetean se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv.
Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanța de judecată
prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.
Suspendarea durează până la încetarea situației prevăzute mai sus.
Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului judetean. În cazul în care
consilierul judetean al cărui mandat a fost suspendat a fo st găsit nevinovat, acesta are
dreptul la despăgubiri, în condițiile legii.
Încetarea de drept a mandatului de consilier județean (art.9 din Legea
nr.393/2004). Calitatea de consilier județean încetează la data declarării ca legal
constituit a noului cons iliu ales.
Calitatea de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea
duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:
a) demisie 5322
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într -o alta unitate administrativ –
teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia23;
d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 ședințe ordinare consecutive
ale consiliului;
e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6
luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege24;

22 Consilierii județeni pot demisiona, anunțând în scris președintele de ședința, respectiv președintele consiliului
județean, care ia act de aceasta. Președintele propune consiliului adoptarea unei hotărâri prin care se ia act d e
demisie și se declara locul vacant.
23 Încetarea mandatului de consilier în cazul schimbării domiciliului în alta unitate administrativ -teritorială poate
interveni numai după efectuarea în actul de identitate al celui în cauză a mențiunii corespunzătoare, de către
organul abilitat potrivit legii.
24 Prevederile lit. e) nu se aplică în cazul în care consilierul a fost însărcinat de către consiliul din care face parte,
de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în țară sau în străinăta te. Pe durata exercitării
misiunii încredințate exercitarea mandatului se suspendă.

-29-
f) condamnarea , prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o
pedeapsă privativă de libertate; g) punerea sub interdicție
judecătorească;
g) pierderea drepturilor electorale;
h) pierderea calității de membru al partidului politic sau al
organizației minorităților naț ionale pe a cărei listă a fost ales (se
aplică și viceprimarului)25;
i) deces.

25 Secretarul general al județului, respectiv secretarul general al municipiului București, este obligat să publice
situația apartenenței politice a aleșilor locali în monit orul oficial al județului, resp ectiv al municipiului București

-30-
CAPITOLUL 3 ORGANIZAREA, FUNCȚIONAREA, ATRIBUȚIILE ȘI
ORGANELE DE CONDUCERE ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN

3.1. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI JUDEȚEAN

Consiliul județean se întrunește în ședință ordinară în fiecare lună, la
convocarea președintelui consiliului județean. Consiliul județean se poate întruni și
în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel
puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului,
adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesită
adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor
calamităților, catastro felor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și
pentru apărarea ordinii și liniștii publice.
Convocarea consiliului județean se face în scris, prin intermediul
secretarului general al județului, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau
cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare. În caz de forță majoră și de maximă
urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor județului convocarea consiliului
județean se face de îndată. În invitația la ședință se vor preciza data, ora, locu l
desfășurării și ordinea de zi a acesteia. În situația în care președintele consiliului
județean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul în ședință ordinară, aceasta
se va face de către vicepreședintele consiliului, desemnat în condițiile art.11 8 din
Legea nr.215/2001. În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul -verbal
al ședinței.
Ordinea de zi a ședinței consiliului județean se aduce la cunoștință
locuitorilor județului prin mass -media sau prin orice alt mijloc de publicitate. În
județele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste
20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba
maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

-31-
Ședințele consiliului județ ean se desfășoară legal în prezenta majorității
consilierilor județeni în funcție. Prezența consilierilor județeni la ședință este
obligatorie. Cazurile în care se consideră că absența este determinată de motive
temeinice se vor stabili prin regulamentul d e organizare și funcționare a consiliului
județean. În situația în care un consilier județean absentează de două ori consecutiv
fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de
organizare și funcționare a consiliului județean.
Ședințele sunt conduse de președinte sau, în lipsa acestuia, de
vicepreședinte. În cazul în care, din motive întemeiate, lipsește și vicepreședintele,
ședința va fi condusă de celălalt vicepreședinte sau de un consilier județean, ales cu
votul majorității consilierilor județeni prezenți.

3.2. ATRIBUȚIILE CONSILIULUI JUDEȚEAN

Atribuțiile consiliului județean. Consiliul județean, ca autoritate
deliberativă a administrației publice locale constituită la nivel județean, îndeplinește
următoarele categorii principale de atribuții:
1) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de
specialitate al consiliului județean, ale instituțiilor și serviciilor
publice de interes județean și ale societăților comerciale și regiilor
autonome de interes județean: a) alege, din rândul consilierilor
județeni, un președinte și 2 vicepreședinți; b) hotărăște înființarea
sau reorganizarea de instituții, servicii publice și societăți
comerciale de interes județean, precum și reorganizarea regiilor
autonome de interes ju dețean, în condițiile legii; c) aprobă
regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean,
organigrama, statul de funcții, regulamentul de organizare și
funcționare ale aparatului de specialitate, precum și ale instituțiilor
și serviciilor pu blice de interes județean și ale societăților

-32-
comerciale și regiilor autonome de interes județean; d) exercită, în
numele județului, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare
participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome,
în con dițiile legii; e) numește, sancționează și dispune
suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau,
după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru
conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes județean.
2) atribuții privind dezvoltarea economico -socială a județului: a)
aprobă, la propunerea președintelui consiliului județean, bugetul
propriu al județului, virările de credite, modul de utilizare a
rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar; b)
aprobă, la propunerea președintelui consiliului județean,
contractarea și/sau garantarea împrumuturilor, precum și
contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de
valoare în numele județului, în condițiile legii; c) stabilește
impozit e și taxe județene, în condițiile legii; d) adoptă strategii,
prognoze și programe de dezvoltare economico -socială și de mediu
a județului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale;
dispune, aprobă și urmărește, în cooperare cu autoritățile
administrației publice locale comunale și orășenești interesate,
măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru
realizarea acestora; e) stabilește, pe baza avizului consiliilor locale
ale unităților administrativ -teritoriale implicate, proiectele de
organizare și amenajare a teritoriului județului, precum și de
dezvoltare urbanistică generală a acestuia și a unităților
administrativ -teritoriale componente; urmărește modul de realizare
a acestora, în cooperare cu autoritățile administrației publice locale
comunale, orășenești sau municipale implicate; f) aprobă
documentațiile tehnico -economice pentru lucrările de investiții de
interes județean, în limitele și în condițiile legii.

-33-
3) atribuții privind gestionarea patrimoniului județului: a) hotărăște
darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor
proprietate publică a județului, după caz, precum și a serviciilor
publice de interes județean, în condițiile legii; b) hotărăște
vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
privată a județului, după caz, în condițiile legii; c) atribuie, în
condițiile legii, denumiri de obiective de interes județean.
4) atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine: a)
asigură, potrivit competentelor sale și în condițiile legii, cadrul
necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean
privind: 1. educația; 2. serviciile sociale pentru protecția copilului,
a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a
altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; 3. sănătatea; 4.
cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea publică; 8. situațiile de
urgență; 9. protecția și refacerea mediului înconjurător; 10.
conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor
istorice și de arhitectură, a par curilor, gradinilor publice și
rezervațiilor naturale; 11. evidența persoanelor; 12. podurile și
drumurile publice; 13. serviciile comunitare de utilitate publică de
interes județean, precum și alimentarea cu gaz metan; 14. alte
servicii publice stabilite prin lege; b) sprijină, în condițiile legii,
activitatea cultelor religioase; c) emite avizele, acordurile și
autorizațiile date în competența sa prin lege; d) acordă consultanță
în domenii specifice, în condițiile legii, unităților administrativ –
teritoria le din județ, la cererea acestora.
5) atribuții privind cooperarea interinstituțională: a) hotărăște, în
condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice
române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în
vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări,
servicii sau proiecte de interes public județean; b) hotărăște, în

-34-
condițiile legii, înfrățirea județului cu unități administrativ –
teritoriale din alte țări; c) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea
sau aso cierea cu alte unități administrativ -teritoriale din țară ori din
străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și
internaționale ale autorităților administrației publice locale, în
vederea promovării unor interese comune.
6) Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unității
administrativteritoriale în societăți comerciale, regii autonome de
interes județean, asociații de dezvoltare intercomunitară și alte
organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin
hotărâre a consiliului județ ean, în condițiile legii, respectând
configurația politică rezultată după alegerile locale.
7) alte atribuții prevăzute de lege.

3.3. ORGANELE DE CONDUCERE ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN

Executivul consiliului județean: președintele și vicepreședinții.
Consiliul județean alege dintre membrii săi un președinte și 2 vicepreședinți.
Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor
județeni în funcție.
Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului
județean se face cu votul secret al majorității consilierilor în funcție, la propunerea a
cel puțin o treime din numărul acestora. Eliberarea din funcție a președintelui sau a
vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale
manda tului consiliului județean.
Pe durata mandatului, președintele și vicepreședinții consiliului
județean primesc o indemnizație lunară, ca unica formă de remunerare a activității
corespunzătoare funcțiilor de președinte, respectiv de vicepreședinte al cons iliului

-35-
județean, care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor
care se determină în raport cu venitul salarial.
Președintele și vicepreședinții consiliului județean nu beneficiază de
sporul de vechime în muncă și nici de al te sporuri prevăzute de lege. Durata
mandatului constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite.
Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu
celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum
și în justiție. El răspunde în fața consiliului județean de buna funcționare a
administrației publice județene.
Aparatul de specialitate al consiliului județean este subordonat
președintelui acestuia. Funcționarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului
județean se bucură de stabilitate în funcție, în condițiile legii.
La nivelul județelor, președintele consiliului județean poate propune
consiliului județean înființarea funcției de administrator public, în limita numărului
maxim de posturi aprobate. Numirea și eliberarea din funcție a administratorului
public se fac de președintele consiliului județean, pe baza unor criterii, proceduri și
atribuții specifice, aprobate de consiliul județean. Numirea în funcție se face pe baz ă
de concurs.
Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de
management, încheiat în acest sens cu președintele consiliului județean, atribuții de
coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes județean.
Președintele consiliului județean poate delega către administratorul
public, în condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
Președintele consiliului județean răspunde de buna funcționare a
aparatului de specialitate al consiliului județ ean, pe care îl conduce. Coordonarea
unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziție a
președintelui consiliului județean, vicepreședinților sau altor persoane, în condițiile
legii.

-36-
Președintele consiliului județean asig ură respectarea prevederilor
Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a
hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului județean, precum și
a altor acte normative.

-37-
CAPITOLUL 4 ACTELE ȘI SERVICIILE PUBLICE
ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN

4.1. ACTELE ADOPTATE DE CONSILIUL JUDEȚEAN

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul județean adoptă hotărâri
cu votul majorității membrilor prezenți, în af ară de cazurile în care legea sau
regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.
Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri județeni, de
președintele consiliului județean, de vicepreședinții consiliului județean s au de
cetățeni. Redactarea proiectelor se face de către cei care le propun, cu sprijinul
secretarului unității administrativ -teritoriale și al serviciilor din cadrul aparatului de
specialitate al consiliului județean. În ceea ce privește inițiativa cetățen ească, sunt
aplicabile aceleași prevederi de la consiliul local.
Hotărârile se semnează de președinte sau, în lipsa acestuia, de
vicepreședintele consiliului județean care a condus ședința și se contrasemnează de
secretarul județului.
Dispozițiile privind actele și funcționarea consiliilor locale art. 43 -47,
49-54 și ale art.56 se aplică în mod corespunzător.

4.2. ACTELE EMISE DE ORGANELE DE CONDUCERE ALE
CONSILIULUI JUDEȚEAN

În exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, președintele consiliului
județean emite dispoziții cu caracter individual, ele fiind supuse controlului
judecătoresc, fie în baza Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, fie în baza
normelor dreptului comun.

-38-
Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștinț a publică
sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz. Prevederile art. 49
și ale art. 50 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
În cazul suspendării președintelui, atribuțiile acestuia vor fi exercitate
de unul dintre vicepreședinț i, desemnat de consiliul județean prin votul secret al
majorității consilierilor județeni în funcție. În celelalte cazuri de absență a
președintelui atribuțiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre
vicepreședinți, desemnat de președin te prin dispoziție (art. 118).
Președintele și vicepreședinții consiliului județean își păstrează
calitatea de consilier județean. Prevederile art. 72 (referitor la durata mandatului și
încetarea de drept a mandatului primarului) și 77 (referitor la suspe ndarea mandatului
primarului) se aplică în mod corespunzător și președintelui consiliului județean.

4.3. SERVICIILE PUBLICE ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN

Secțiunea a 2 -a a Capitolului IV al Legii administrației publice locale
nr. 215/2001, este intitulată: „ Serviciile publice ale comunei, orașului și aparatul
propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale”, iar în cuprinsul
articolelor din această secțiune, sunt utilizate sintagmele „servicii publice ale
comunei sau orașului”. Este vor ba despre două categorii de servicii publice locale:
 servicii publice organizate de autoritățile administrației publice
locale;
 servicii publice subordonate autorităților administrației publice
locale.
Autoritățile administrației publice locale pot înfiin ța servicii publice în
condițiile Legii nr. 215/2001 în orice domeniu de activitate. Pentru funcționarea
normală a oricărei comunități, sunt necesare o serie de activități specifice de interes

-39-
general, cum ar fi alimentarea cu apă, transportul de energie t ermică, distribuirea
gazelor, canalizare, salubritate etc. Aceste activități care satisfac interese generale
trebuie asigurate de către autoritățile publice locale în virtutea faptului că ele răspund
față de cetățenii care le -au desemnat pentru a le reprez enta interesele.
Ca atare, serviciul public este mijlocul administrației prin care se
prestează cetățenilor servicii de interes general, în regim de putere politică.
În România înființarea serviciilor publice este atributul exclusiv al
autorităților deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar organizarea și
funcționarea lor constituie atributul autorităților executive, adică al primarilor. Totuși
majoritatea serviciilor publice locale sunt constituite prin deconcentrarea serviciilor
publice ale administrației centrale la nivel local – teritorial, aflate sub controlul
prefectului (reprezentatntul puterii centrale).
Astfel, nu este vorba de o descentralizare exclusivă reală a serviciilor
publice, ci mai exact de o deconcentrare a majorității serv iciilor publice.
În categoria serviciilor publice locale se includ:
 servicii publice cu caracter statal (serviciul de pază, asigurat de
corpul gardienilor publici; serviciul public de protecție civilă,
serviciul de autorizare a construcțiilor, serviciul d e pază asigurat
de corpul gardienilor publici).
 serviciile comunitare înființate la nivel local, dar și județean
(serviciile privind evidența populației, serviciile privind evidența
pașapoartelor26, serviciile pentru situații de urgență27 și serviciile

26 O.G. nr.84/3 august 2001, privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de
evidență a persoanelor, modificată de O.U.G nr.50/2004 pentru modificarea și compl etarea unor acte normative în
vederea stabilirii cadrului organizatoric și funcțional corespunzător desfășurării activităților de eliberare și evidență
a cărților de identitate, actelor de stare civilă, pașapoartelor simple, permiselor de conducere și cert ificatelor de
înmatriculare a vehiculelor
27 Ordonanța Guvernului nr. 88/30.08.2001, privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice
comunitare pentru situații de urgență, publicată în M.O. 544/01.09.2001, aprobată de Legea nr.363/2002 și
modificată de O.U.G. nr. 25/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind
înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență

-40-
comunitare pentru cadastru și agricultură28, poliția comunitară
care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice,
prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordini i și
liniștii public).
 servicii publice de gospodărie comunală29(Apă și canalizare;
Producția și distribuția energiei termice; Salubritate30, Transport
public local de călători; Drumuri și spații verzi; Distribuție
energie electrică în localități; Distribuți e gaze naturale în
localități).
 alte servicii publice locale – care nu fac parte din categoria
serviciilor de gospodărie comunală -( administrarea domeniului
public );
 servicii publice comerciale (organizarea și funcționarea piețelor
agroalimentare; servic iul de exploatare a parcajelor publice;
licențierea transportului privat de călători; expunerea firmelor și
reclamelor publicitare; organizarea și funcționarea cimitirelor;
serviciul public de ecarisaj);
 serviciul public pentru activități culturale.
Principalele obiective și priorități ale serviciilor publice locale din
România Pentru a atinge cele două deziderate fundamentale ale serviciilor publice
de interes economic general sunt: calitate la standarde europene și accesibilitate din
partea tuturor con sumatorilor fără discriminări de nici o natură, inclusive prin preț.

28 Ordonanța Guvernului nr. 13/26 iulie 2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor comunitare
pentru cadastru și agricultura, publicată în M.O. nr. 461/13.08.2001
29 Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală, împreună cu reglementările anterioare,
respectiv Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și
regimul juridic al acesteia și Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor creează un cadru coerent, pe baza
căruia se pot organiza și administra ser viciile de gospodărie comunală. Legea 326/2001 va fi abrogată de Legea
nr.51/2006 – Legea serviciilor comunitare de utilități publice la data de 21.03.2007
30 Ordonanța Guvernului nr. 87/30.08.2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităților, care va fi
abrogată de Legea nr.101/2006 la data de 8.05.2007 ; Ordonanța Guvernului nr. 86/30.08.2001 privind serviciile
publice de salubrizare a localităților

-41-
Aceste obiective pot fi realizate prin descentralizarea serviciilor publice
și creșterea responsabilității autorităților locale cu privire la calitatea serviciilor
asigurate populației.

-42-
STUDIU DE CAZ
IMPLEMENTAREA UNEI SOLUTII TEHNICE DE PLATA ONLINE
PENTRU CONSILIULUI JUDETEAN CALARASI

1. IMPORTANTA SI RELEVANTA TEMEI

Datorita situatiei actuale slabe a nivelului de informatizare a serviciilor
si procedurilor oferite de administrațiile publice locale din Romania, consider
oportuna si necesara implementarea unui proiect ce vine in intampinarea acoperirii
necesitaților de modernizare si eficientizare a informatizării proceselor interne, dar
si a imbunatatirii ser viciilor prezentate către agenții economici si populație.
In special, prin solutia tehnica imi ofer sprijinul pentru modernizarea si
eficientizarea activitatilor ce privesc furnizarea serviciilor moderne de plata a
acestora, si anume plata online din cadr ul Consiliului Judetean Calarasi.
Totodata, implementarea prezentului proiect oferă un sprijin major in
activitatile de gestionare a documentelor, cat si a resurselor umane din cadrul
Consiliului Judetean Calarasi.
Referitor la strategia de securitate ci bernetică a României scopul
acesteia este de a defini și de a menține un mediu virtual sigur, cu un înalt grad de
reziliență și de încredere, bazat pe infrastructurile cibernetice naționale, care să
constituie un important suport pentru securitatea naționa lă și buna guvernare, pentru
maximizarea beneficiilor cetățenilor, mediului de afaceri și ale societății românești,
cu privire la securitatea serviciilor și a datelor ce vor fi disponibile pe platforma
online .
România urmărește atât dezvoltarea unui medi u informațional dinamic
bazat pe interoperabilitate și servicii specifice societății informaționale, cât și
asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a

-43-
intereselor de securitate națională, într -un cadru legal adecva t. Din această
perspectivă se resimte necesitatea dezvoltării culturii de securitate cibernetică a
utilizatorilor sistemelor informatice și de comunicații, adesea insuficient informați în
legătură cu potențialele riscuri, dar și cu soluțiile de contracarar e a acestora.
Cunoașterea pe scară largă a riscurilor și amenințărilor derivate din activitățile
desfășurate în spațiul cibernetic, precum și a modului de prevenire și contracarare a
acestora necesită o comunicare și cooperare eficiente între actorii speci fici în acest
domeniu .
Prin măsurile de securitate prevăzute sistemul va împiedica atacurile
cibernetice împotriva infrastructurii prevenind astfel întreruperea / afectarea acestora
înainte de a putea constitui un pericol la adresa securității naționale. Accesarea
neautorizată a infrastructurilor cibernetice va fi asigurată prin implementarea unui
sistem de control al accesului. Modificarea, ștergerea sau deteriorarea neautorizată
de date informatice ori restricționarea ilegală a accesului la aceste date inclusiv a
spionajului cibernetic va fi împiedicată prin mijloacele mentionate mai sus.
Solutia tehnica propusa contine măsuri de exploatare a oportunităților
identificate în Strategia națională de securitate cibernetică conform Hotararii
nr.271/2013 pent ru aprobarea Strategiei de securitate cibernetica a Romaniei si a
Planului de actiune la nivel national privind implementarea Sistemului national de
securitate cibernetica cu modificarile si completarile ulterioare, și anume:
• Susținerea politicilor și pr omovarea intereselor naționale;
• Creșterea calității vieții prin dezvoltarea serviciilor oferite de societatea
informațională;
• îmbunătățirea cunoașterii și susținerea deciziilor strategice naționale în
era informațională prin asigurarea capacităților și instrumentelor
cibernetice adecvate;

-44-
• Creșterea nivelului de cunoaștere și a capacității de predicție în scopul
avertizării timpurii privind riscurile și amenințările la adresa securității
naționale;
• Creșterea capacităților tehnice și a competențelor r esursei umane pentru
realizarea obiectivelor de securitate națională .

2. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII

Obiectivul general il constituie creșterea eficienței, eficacității și
calității serviciilor oferite de administrația publica locala prin efi cientizarea
activității de plata online asociate activității operative a Consiliului Judetean,
utilizând mijloace specifice tehnologiei informației și comunicației.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt :
a) obținerea de economii în procesul de procesare și stocare a înregistrărilor
la nivelul administrației locale;
b) sporirea gradului de transparență a procesului de înregistrare și gestionare
a informațiilor necesare pentru plata taxelor si tarifelor;
c) Eficientizarea fluxului de informații interne ale Consiliului Judetean și în
relațiile cu alte instituții;
d) creșterea accesului utilizatorilor la serviciile electronice moderne prin
crearea posibilității de a interacționa online cu administrația publică, dar
și de a fi informați cu privire la ultimele noutăți de interes public;
e) reducerea timpului alocat completării, depunerii de formulare, dar și
obținerea informațiilor de interes public în timp real, prin interacțiuni bi –
direcționale (cetățean – administrație publică, administrație publi că –
cetățean);

-45-
f) creșterea abilităților de utilizare a tehnologiei informației de către
beneficiarii sistemului informatic, utilizând cunoștințe specifice dobândite
în urma activităților de training.
Proiectul propune soluții care se înscriu în preveder ile obiectivului
general al Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității
Economice”, privind îmbunătățirea productivității în toate sectoarele de activitate și
reducerea decalajului acestui indicator față de nivelul mediu al productivități i în UE,
astfel ca până în 2018, România să atingă 55% din productivitatea medie a UE.
Soluția informatică ce va fi dezvoltată prin proiect va permite reducerea birocrației
existente în aplicarea procedurilor administrative locale și simplificarea
metodolo giilor de lucru folosite de personalul instituțiilor administrației publice
locale implicate în proiect, contribuind astfel la soluționarea operativă a
numeroaselor aspecte administrative. Funcționalitățile sistemului informatic vor
permite astfel creștere a productivității și calității serviciilor instituțiilor implicate în
proiect.
In aces sens, in a doua jumatate a anului 2017 – perioada ce face
obiectul cercetarii -, am recurs la o analiza a situatiei existente, unde am putut
constata faptul ca la nive lul institutiei exista mai multe deficiente cauzate de o
relativa intarziere a eliberarii documentelor solicitate de contribuabili din cauza platii
taxelor si tarifelor in numerar.
Taxele care pot fi platite la nivelul Consiliului Judetean Calarasi sunt
urmatoarele :
a) taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor in domeniul
constructiilor;
b) taxe si tarife locale;
c) tarife suplimentare de utilizare a drumurilor de interes judetean;
d) tarife privind utilizarea suprafetelor de tere n din zona drumurilor judetene;

-46-
e) taxe și tarife percepute de Muzeul Dunarii de Jos Calarasi (valabile pentru
toate sectiile Muzeului);
f) tarife percepute de Centrul de Cultura si Creatie Calarasi ;
g) tarife pentru eliberarea licentei de traseu in veder ea efectuarii transportului
public judetean de persoane prin curse regulate speciale;
h) tarife percepute pentru utilizarea unor spatii apartinand patrimoniului
Judetului Calarasi;
i) taxe si tarife practicate de Camera Agricola a Judetului Calarasi.
Urmare a celor prezentate mai sus, mi -am propus sa aduc la cunostinta
conducerii Consiliului Judetean Calarasi, o solutie tehnica pentru creșterea eficienței,
eficacității și calității serviciilor oferite de acesta, prin implementarea unei solutii de
plata on line.

3. DESCRIEREA ANALIZEI CONSILIULUI JUDETEAN CALARASI

In urma analizei situatiei existente de la Consiliul Judetean Calarasi, am
putut constata faptul ca la nivelul institutiei exista mai multe deficiente cauzate de o
relativa intarziere a eliberarii documentelor solicitate de contribuabili din cauza platii
taxelor si tarifelor in numerar.
In continuare va prezentam un studiu de caz concret din perioada iulie
2017 – decembrie 2017 privind necesitatea implementarii unei solutii tehnice de
plata online.
In perioada mentionata anterior, am putut observa faptul ca, mai multi
contribuabili au solicitat de la Consiliul Judetean Calarasi autorizatii de construire.
In acest sens, iei erau nevoiti sa intocmeasca o serie de documente, care trebuiau a fi
depuse la sediul Consiliului Judetean, la Serviciul Urbanism, astfel :

-47-
• cerere de eliberare a autorizatiei de construire;
• certificatul de urbanism;
• toate avizele solicitate prin certificatul de urbanism;
• proiectul pentru autorizatia de construir e;
• actele de proprietate asupra terenului (titlu de proprietate, act de
vanzare -cumparare);
• chitanta de achitare a taxei de autorizare;
• declaratia pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii
juridice asupra imobilului.
Pentru obtinerea a utorizatiei de construire trebuie platite urmatoarele
taxe:
• taxa pentru autorizatia de construire care este in cuantum de
0,5% pentru persoane fizice si 1% pentru persoane juridice;
• taxa de timbru catre ordinul arhitectilor din Romania – OAR –
0,05%;
• taxa obtinere certificat urbanism – in jur de 50 RON;
• cost obtinere avize si acorduri mentionate in certificatul de
urbanism – intre 50 -500RON/aviz;
• cost PAC – in jur de 10 -12 EUR/mp.
Astfel se poate observa, ca pentru eliberarea unui autorizatii de
construire, trebuie platite o serie de taxe. Dificultatea platii acestor taxe se datoreaza
urmatoarelor motive :
1. timpul ridicat de asteptare pentru plata taxelor din cauza aglomeratiei
casieriei;

-48-
2. timpul ridicat de asteptare pentru plata taxelor din cauza numarului limitat
de angajati;
3. timpul pierdut de contribuabili cauzat de pozitionarea Compartimentului
Casierie care se afla la demisolul institutiei, fata de Compartimentul
Urbanism care se afla la etajul 2, si fata de Compartimentul Registratura
care se afla la parter.
4. lipsa unor marcaje clare spre zonele de interes necesare pentru solicitarea
unor autorizatii de constuire, si anume, spre Compartimentul Casierie,
Compartimentul Urbanism si Compartimentul Registratura.
Urmare a procesului gr eoi de plata a taxelor necesare pentru depunerea
dosarului in scopul obtinerii unor autorizatii de constuire, se pierde destul de mult
timp, in defavoarea contribuabilului, si implicit, in defavoarea Consiliului Judetean
Calarasi, motiv pentru care se impu ne implementarea unui sistem de plata online cat
mai repede posibil.

4. ANALIZA SWOT A CONSILIULUI JUDETEAN CALARASI

Analiza pe care am realizat -o si o prezint in continuare este de tip
SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari) deoar ece o consider cea
mai relevanta pentru acest caz.
Puntele tari ale analizei le consider umatoarele :
1. Obținerea de economii în procesul de procesare și stocare a
înregistrărilor la nivelul administrației locale;
2. Sporirea gradului de transparență a p rocesului de înregistrare și
gestionare a informațiilor necesare pentru plata taxelor si tarifelor;

-49-
3. Creșterea accesului contribuabilor la serviciile electronice moderne
prin crearea posibilității de a interacționa online cu administrația
publică, dar și de a fi informați cu privire la ultimele noutăți de
interes public;
4. Reducerea timpului alocat pentru plata taxelor;
5. Creșterea abilităților de utilizare a tehnologiei informației de către
beneficiarii sistemului informatic, utilizând cunoștințe speci fice
dobândite în urma activităților de training.
Puntele slabe ale analizei le consider umatoarele :
1. Timpul ridicat de asteptare pentru plata taxelor din cauza
aglomeratiei casieriei;
2. Timpul ridicat de asteptare pentru plata taxelor din cauza numarului
limitat de angajati;
3. Timpul pierdut de contribuabili cauzat de pozitionarea
Compartimentului Casierie care se afla la demisolul institutiei, fata
de Compartimentul Urbanism care se afla la etajul 2, si fata de
Compartimentul Registratura care se afla la parter.
4. Lipsa unor marcaje clare spre zonele de interes necesare pentru
solicitarea unor autorizatii de constuire, si anume, spre
Compartimentul Casierie, Compartimentul Urbanism si
Compartimentul Registratura.
Oportunitatile ce pot interve ni pot fi :
1. Proiecte europene ce pot fi contractate in acest sens, din cadrul
Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității
Economice” sau „Dezvoltarea și creșterea eficienței serviciilor
publice electronice”, pentru implementarea unor s olutii tehnice de
plata online;

-50-
2. Creșterea capacităților tehnice și a competențelor resursei umane
pentru realizarea obiectivelor;
3. Stabilirea de parteneriate cu entitati din acelasi domeniu (Ex.
Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei, Ghiseul.ro et c.)
Amenintarile ce pot interveni pot fi :
1. Intarzierea solutionarii cererilor autorizatiilor de construire ;
2. Probabilitatea aparitiei unor spete litigioase intre angajatii institutiei
si contribuabili, si implicit, intre institutie si contribuabil i.
Concluzia acestei analize SWOT o presupune implementarea unui
sistem de plata online cat mai repede posibil, pentru a evita slabiciunile si
amenintarile actuale si profitand de oportunitatile oferite de conditiile actuale
economice, politice, sociale si tehnologici.

5. PROPUNERI DE IMBUNATIRE A ACTIVITATII CONSILIULUI
JUDETEAN CALARASI

Urmare a rezultatelor analizei efectuate in conditiile in care si
conducerea Consiliului Judetean Calarasi va considera oportuna si necesare
implementarea unei solu tii tehnice de plata online a taxelor si tarifelor, va conduce
la urmatoarele:
1. obținerea de economii în procesul de procesare și stocare a înregistrărilor la
nivelul administrației locale;
2. sporirea gradului de transparență a procesului de înregistrar e și gestionare
a informațiilor necesare pentru plata taxelor si tarifelor;
3. eficientizarea fluxului de informații interne ale Consiliului Judetean și în
relațiile cu alte instituții;

-51-
4. creșterea accesului utilizatorilor la serviciile electronice modern e prin
crearea posibilității de a interacționa online cu administrația publică, dar și
de a fi informați cu privire la ultimele noutăți de interes public;
5. reducerea timpului alocat completării, depunerii de formulare, dar și
obținerea informațiilor de interes public în timp real, prin interacțiuni bi –
direcționale (cetățean – administrație publică, administrație publică –
cetățean);
6. creșterea abilităților de utilizare a tehnologiei informației de către
beneficiarii sistemului informatic, utilizând cun oștințe specifice dobândite
în urma activităților de training.

-52-
CONCLUZII

Dincolo de dezbaterile clasice referitoare la evoluția sistemelor
administrative, modelelor de organizare și probleme ale raționalității limitate,
întreaga dezbatere modernă asupra reformei administrative se bazează pe termeni
noi, deosebit de interesanți precum reinventarea guvernământului sau noul
management public (NMP).
Ideea “reinventării guvernamântului” s -a manifestat atât în Statele
Unite, cât și în Europa; a șa cum remarcau Osborn și Gaebler , apariția unui
guvernământ antreprenorial” constituie o evoluție inevitabilă:” guvern după guvern
și sistem public după sistem public, reinventarea este singura opțiune posibilă”. Noile
abordări în materie de management p ublic sunt descrise ca o “modernizare” a
organizațiilor publice: « guvernele din țările cele mai dezvoltate sunt pe cale a
reconsidera sau revedea ipotezele fundamentale în ceea ce privește sectorul public/
privat ».
Putem vorbi din acest punct de vedere de descoperirea unui “nou
model” în ceea ce privește sectorul public, un model de “managerialism” care se
distinge de administrația birocratică tradițională. Principalele componente ale noii
tendințe se referă în principal la:
• etica ce lasă manageril or libertatea de a coordona, acționa și gera problemele;
• punerea în practică a criteriilor și măsurilor de performanță explicite ;
• importanța semnificativă acordată controlului rezultatelor ;
• creșterea concurenței datorită contractelor pe durată determinată și a
procedurilor de oferte publice ;
• adaptarea stilului de gestiune tipic sectorului privat ;
• introducerea disciplinei și controlului în utilizarea resurselor.

-53-

Acest model d e acțiune publică se încadrează într -un nou tip de cultură
axată pe rezultate într – un sector public mai puțin centralizat, cultură caracterizată
prin:
 privilegierea interesului pentru rezultate în termeni de rentabilitate,
eficacitate și calitate a servi ciilor, înlocuirea structurilor
organizaționale puternic centralizate și ierarhizate cu medii de
gestionare descentralizată, în care deciziile asupra alocării
resurselor și furnizării de servicii sunt mult mai apropiate de punctul
de”livrare”, permițând de ținerea de informații de la clienți și alte
grupuri interesate ;
 posibilitatea de a studia alternativele existente în furnizarea
serviciilor publice, în ideea obținerii unor efecte politice mai
rentabile în ceea ce privește costurile;
 importanța acordată e ficacității serviciilor furnizate direct de
sectorul public, prin crearea unor obiective de productivitate și
crearea unor medii concurențiale în interiorul și între organizațiile
sectorului public;
 întărirea, la nivel central, a abilităților strategice ca pabile să ghideze
evoluția statului și să îi permită să reacționeze adecvat, suplu și cu
costuri scăzute, schimbărilor externe și diverselor interese.
Mondializarea principiilor și practicilor gestiunii publice face parte
dintr – un proces de mondializare mai larg « imputabil », pe plan economic, unei
evoluții înspre o economie mondială în care producția este internaționalizată iar
capitalurile circulă libere între țări; această evoluție a fost în mod esențial
impulsionată de revoluția informatică ce a co ntribuit la ridicarea barierelor naționale.
Reformele structurale și instituționale au devenit inevitabile; contextul mondializant
în domeniul economic și informațional a facilitat un schimb internațional de idei și
opțiuni politice, astfel că acum “ guver nele pot să folosească experiența altor țări

-54-
pentru a defini propriile răspunsuri politice”.( Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică, 1996).
Administrația publică reprezintă o “mare afacere publică“, în care
suntem cu toții implicați în c alitatea noastră de cetățeni și, ca urmare, este necesar
să nu rămânem pasivi la lucrurile care ne privesc și pe care le putem schimba sau
îmbunătăți în mod direct sau indirect. Conform Constituției României, art.119
“administrația publică din unitățile a dministrativ -teritoriale se întemeiază pe
principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice “.
Principiul autonomiei locale are în vedere organizarea și funcționarea administrației
publice locale pornind de la “dreptul și capac itatea efectivă a autorităților
administrației publice locale, de a rezolva și gestiona în nume propriu și sub
responsabilitatea lor, o parte importantă a treburilor publice, în folosul colectivităților
locale pe care le reprezintă “, autoritățile administ rației centrale, potrivit principiului
subsidiarității, intervenind dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii nu pot fi
realizate de autoritățile locale.
Autonomia locală se manifestă pe mai multe planuri. Pe planul
capacității juridice, colectivită țile teritoriale locale sunt subiecte de drept distincte,
având propriile interese publice, iar pe plan instituțional, ele dispun de autorități
administrative proprii. Pe planul autonomiei decizionale, aceste autorități au
competențe proprii și iau decizi i în interesul colectivităților pe care le administrează.
De asemenea, autonomia nu poate fi reală, efectivă, fără prezența autonomiei în
planul mijloacelor umane, materiale, financiare, colectivitățile teritoriale locale
având proprii funcționari publici, domeniu(public și privat) propriu, autonomie
financiară(buget propriu). Autoritățile locale sunt autonome dar nu și suverane.
Autonomia este exclusiv la nivel administrativ, iar nu și legislativ, de guvernare sau
judiciar. Autoritățile locale sunt supuse unui control de tutelă administrativă exercitat
de administrația de stat. Astfel, autonomia locală nu se poate interpreta și aplica decât
în cadrul caracterelor statului român care este un stat unitar complex.
Administrația publică locală din țările dezv oltate are la bază principiul
autonomiei locale și consider că și în România energia trebuie canalizată către o

-55-
reală, eficientă și funcțională autonomie locală, administrativă și financiară. Acest
lucru oferă avantajul aplicării unor strategii și tactici adaptabile și pliate pe specificul
realităților locale.
Realitatea demonstrează că de aproape 15 ani se încearcă adaptarea la
transformările de natură administrativă, politică și juridică ce au loc în statele
dezvoltate. O analiză a cadrului legislativ ș i instituțional arată că nu au fost găsite
cele mai bune instrumente pentru realizarea reformei în administrație:
• nu s -a reușit optimizarea procesului decizional, autonomia locală nefiind
asumată complet de autoritățile locale;
• neidentificarea, în mod cert, a responsabilităților și relațiilor dintre diferite
instituții;
• descentralizarea este incompletă, nereușindu -se apropierea de interesul
cetățeanului, a unor atribuții și decizii. Nu s -a reușit nici transferul
complet de resurse materiale și financiare care asigură apropierea
deciziei de realitatea economică și care conferă o mai bună valorificarea
a resurselor.
• bugetele colectivităților locale sunt dependente în mare măsură de resursele
bugetului de stat, veniturile proprii bugetelor locale nedepășind 25% din
necesarul de resurse locale, reforma finanțelor vizând, după model
european, o cotă de aproximativ 50%.
• o insuficientă comunicare între autoritatea publică și cetățean;
• nu s -a reușit implementarea unui sistem informațion al în toate ramurile
administrației;
• există o nemulțumire a cetățenilor determinată de necorelarea dintre
confortul urban oferit de autorități și suma ridicată de bani pe care trebuie
să o verse anual la bugetul local.

-56-
Pentru a putea vorbi de o reform ă în administrația publică, asupra
acestui proces trebuie să existe amprenta marketingului și managementului public.
Administrația este o afacere și trebuie condusă corespunzător pentru a avea
randament.
Nu se poate face reformă fără a fi făcută o analiz ă SWOT prin care să
se identifice avantajele și dezavantajele, oportunitățile și pericolele. Reforma trebuie
structurată în scopuri, obiective principale și secundare, strategii, toate stabilite prin
raportare la rezultatele analizei menționate mai sus. Du pă o elaborare riguroasă,
aceste planuri trebuiesc implementate cu elementele de rigoare: activități,
responsabili, executanți, supervizori, timp, buget. Toate elementele reformei
trebuiesc monitorizate și controlate, iar când este cazul actualizarea planu lui. Pașii
reformei trebuiesc stabiliți în urma unei abordări manageriale care să confere
dinamică procesului de transformare a organizațiilor publice.
Elaborarea unei legi a descentralizării reprezintă un punct de plecare
pentru o reformă administrativă . Prin intermediul ei se vor clarifica problemele
privind repartiția puterilor între aleși și funcționari, competențele colectivităților
teritoriale și ale statului. Transferul de competență trebuie însoțit de transferul
resurselor necesare exercitării com petențelor. Sporirea capacității decizionale
presupune și existența răspunderii persoanelor decidente fără a exista posibilitatea
imputării răspunderii în sarcina altor persoane decât în anumite condiții riguros
stabilite; asta pentru că toate autoritățile doresc să decidă, dar toate ”fug” de
responsabilități.
De asemenea, trebuiesc create condițiile democrației participative prin
asigurarea informării și participării cetățenilor la rezolvarea problemelor majore ale
comunității, întărirea dreptului de exp resie al aleșilor locali, asigurarea transparenței
actelor administrative. Procedurile de consultare a cetățenilor în problemele
fundamentale, trebuiesc prevăzute într -o viitoare lege privind organizarea și
desfășurarea referendumului prevăzut în Constituț ie.

-57-
Relația fiscală dintre administrația centrală și autoritățile publice locale
este, încă, una de dependență, autoritățile locale nebeneficiind de un cadru de acces
la piața de credit. Corespunzător legii și limitelor acesteia, autorităților locale le-ar fi
necesară libertatea deplină de a fixa nivelul impozitelor și taxelor locale. Astfel
fixarea se va face prin corelare directă la capacitatea de plată a contribuabililor,
crescând totodată interesul asupra modului cum sunt utilizați banii.
Pentru o mai bună și rapidă colectare a impozitelor, ar fi necesară
utilizarea unor mijloace moderne: cardul, biletul la ordin. Utilizarea aceleași baze de
calcul pentru stabilirea mai multor impozite ar fi o măsură ce ar diminua timpul
necesar operațiunii de imp unere și costurile aferente. Pentru valorificarea resurselor
financiare locale disponibile temporar, ar fi oportună inființarea unei bănci proprii
colectivităților locale ce ar crea posibilitatea finanțării unor lucrări de investiții,
obținându -se totodată , și o dobândă pentru sumele depozitate, lucru ce nu are loc prin
trezoreria statului.
Orice decizie financiară locală trebuie să se ia numai în baza unor
proiecte, prin intermediul unor liste de priorități a investițiilor. Ar fi oportună și
întocmirea u nui plan financiar multianual de investiții.
Veniturile bugetare se formează prin împovărarea contribuabililor, care
unii dintre ei au venituri sub salariul mediu pe economie, în timp ce mulți ”investitori
și oameni sus puși fac averi monstruoase” din ac tivități frauduloase; unde este acel
control financiar riguros și de ce suntem arătați cu degetul că avem o economie
subterană care se ridică la cca. 50% din PIB -ul economiei oficiale?
Este bine -cunoscut faptul că majoritatea oamenilor este nemulțumită d e
calitatea serviciilor locale. Pentru o mai bună comunicare între administrația locală
și cetățeni, este necesar ca periodic să se efectueze cercetări(monitorizarea
plângerilor, instituirea unor linii telefonice, chestionarea scrisă) din care să se afle
gradul de satisfacere a nevoilor consumatorilor și măsura în care serviciile corespund
necesităților beneficiarilor.

-58-
Anumite servicii, prin crearea cadrului legislativ necesar, pot fi prestate
de către agenți economici privați, sub controlul autorităților locale, în schimbul unor
facilități fiscale. Asemenea situații există deja(ex.: transportul în comun), dar lipsa
unei coordonări riguroase din partea organelor abilitate determină unele nemulțumiri
în rândul cetățenilor.
Având în vedere faptul că servi ciile publice sunt caracterizate ca fiind
perisabile(nu pot fi stocate sau inventariate), oferta lor trebuie să corespundă tot
timpul cererii, și cu multă precauție în situațiile când aceasta este fluctuantă.
Administrația publică trebuie să fie pregătită și să anticipeze perioadele de vârf ale
cererii, iar în condițiile unei cereri reduse să nu mai fie consumate inutil resurse
financiare și materiale.
De asemenea trebuie rezolvată și problema utilajelor și instalațiilor care
sunt uzate tehnic și moral. M ecanizarea sarcinilor administrative va oferi avantajul
unor servicii de calitate, iar cheltuielile cu investiția vor fi amortizate prin reducerea
cheltuielilor cu personalul care va fi substituit de mașină.
Este necesar să se evite dublarea serviciilor publice prin prestarea, în
domenii de competența administrației publice locale, a unor servicii desconcentrate
ale ministerelor de aceeași natură; e recomandată o mai bună comunicare pe
orizontală.
Referitor la formarea profesională, deși piața forței de muncă abundă în
specialiști în administrația publică (care pe lângă pregătirea de specialitate, sunt
pregătiți și în domeniul informatic, limbi străine și au o viziune modernă asupra
reformei în administrație și capacități de a contribui la realizarea ei) , multe din
persoanele angajate în administrația locală nu au această pregătire, autoritățile
investind timp și bani în formarea lor. Este nevoie de funcționari publici profesioniști
care să implementeze programele de reformă, care să fie susținători fidel i ai acesteia,
să fie pregătiți și aibă cunoștințele necesare să răspundă la schimbare. Trebuie
acordată o mare atenție procesului de recrutare, intervievare și selecție a
personalului, avându -se în vedere profilul candidatului ideal.

-59-
Intrarea în vigoare a Legii privind dezvoltarea regională demonstrează
că s-a înțeles rolul cooperării locale și că aceasta reprezintă cheia îmbunătățirii
calității vieții prin dezvoltarea capacității economii locale de a stimula o creștere
economică stabilă și condiții pent ru valorificarea oportunităților.
Într-un document elaborat de Guvernul României și Comisia Europeană
în anul 1996 în cadrului Programului PHARE pentru politica de dezvoltare
regională, se arată că organizarea administrativ -teritorială actuală este
dezavantajoasă, cu un număr mare de județe. Și într -adevăr, organizarea
administrativ -teritorială a țării noastre corespunde unor realități istorice, din punct de
vedere administrativ, economic, social, al dezvoltării științei, existente acum peste o
jumătate de secol. Este evident că anumite orășele, potrivit condițiilor economice și
sociale pe care le posedă, nu au nici o șansă de dezvoltare, ele abia reușind să
supraviețuiască; o reorganizare teritorială le -ar modifica situația prin asimilarea lor
de către orașele puternice. Nivelul de dezvoltare economică actual nu ar permite,
direct și imediat, crearea unor județe de dimensiuni medii ale regiunilor puternice de
la nivel european, dar o poziție realistă în prezent ar fi de dublare a suprafețelor
județelor, deci de reducere la jumătate a numărului lor la circa 20. Acest lucru ar
duce la reducerea disparităților existente între diferite „regiuni” ale României și
autonomia locală nu va mai fi sufocată, iar colectivitățile teritoriale dependente total
de stat.
Acesta este un obiectiv care, probabil, va avea posibilități de realizare
în viitorul relativ îndepărtat. Pentru moment trebuie vizată cooperarea locală și
dezvoltarea regională. Cooperarea locală va avea ca scop realizarea unor proiecte
comune ale colect ivităților locale în scopul dezvoltării economice, amenajării
teritoriale, protecției și punerii în valoare a mediului, elaborării planurilor de
transport.
Strategia de dezvoltare locală presupune un cadru normativ procedural
care să definească întindere a competențelor diferitelor nivele de decizie strategică,
identificarea, antrenarea și solidarizarea actorilor locali pe o bază partenerială pentru
sprijinirea și realizarea efectivă a proiectelor locale, evaluarea resurselor locale

-60-
umane , fizice, natura le, economice ,financiare. Atâta timp cât nu se creează condiții
legale pentru această colaborare locală și administrațiile locale nu acționează în
vederea realizării ei, investitorii, chiar și cu acordarea unor facilități, nu vor avea
încredere în acest p roiect și nu vor contribui la efectuarea lui. Deși strategia de
dezvoltare locală ar aduce multe avantaje (îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii
regionale și locale, dezvoltarea turismului(rural, cultural), politici active de ocupare
a forței de mun că, promovarea unor politici pliate pe specificul zonal), dacă nu se va
acționa la nivel administrativ pentru implementarea ei, lucrurile vor arăta bine doar
„pe hârtie”.
Așa cum am spus și în partea de început, trebuie să se asigure o
monitorizare a apl icării reformei, urmărindu -se fiecare pas și adoptându -se
eventualele schimbări de strategie în timp util. Modul de gestionare a banului public
trebuie supus uni control riguros. Un impediment în reforma administrativă îl
constituie birocrația excesivă car e determină un circuit lent al documentelor. Trebuie
regândit acest circuit prin comasarea unor proceduri sau prin realizarea lor în cadrul
aceluiaș compartiment. Tot în sprijinul debirocratizării stă și extinderea utilizării în
administrația publică a teh nologiilor informatice.
Reforma administrativă în România este necesară numai în condițiile în
care ea va fi realizată conștiincios și va avea efecte pozitive. Deși statele europene
dezvoltate constituie un model, să nu facem reformă doar că așa spune Uniunea
Europeană, ci pentru că românii au nevoie de ea.

-61-
BIBLIOGRAFIE

A. Legislație
 Legea nr.215/2001 – legea administratiei publice locale cu modificarile si
completarile ulterioare;
 “Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu
modificările și completările aduse de Ordonanța de urgență a uvernului nr.
74/2001; Legea nr. 738/2001; Legea nr. 216/2002;Legea nr. 161/2003; Legea
nr. 141/2004; Legea nr. 340/2004; Legea nr. 393/2004; Legea 286/2006;
 Constituția din 31/10/2003, Re-Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767
din 31/10/2003, Modificată și completată prin Legea de revizuire a
Constituției României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003;
 "Monitorul Ofici al al României", partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, cu
modificările și completările aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
8/2005;
 Legea nr.67/2004 (M.O.217 din 29/03/2004), abrogă Legea nr.70/1991
privind alegerile locale; O.G. nr.84/3 august 2 001, privind înființarea,
organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a
persoanelor, modificată de O.U.G nr.50/2004 pentru modificarea și
completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric și
funcțional corespunzător desfășurării activităților de eliberare și evidență a
cărților de identitate, actelor de stare civilă, pașapoartelor simple, permiselor
de conducere și certificatelor de înmatriculare a vehiculelor;
 Ordonanța Guvernului nr. 88/30.08.2001, pri vind înființarea, organizarea și
funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență,
publicată în M.O. 544/01.09.2001, aprobată de Legea nr.363/2002 și
modificată de O.U.G. nr. 25/2004 pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvern ului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și
funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență;

-62-
 Ordonanța Guvernului nr. 13/26 iulie 2001 privind înființarea, organizarea și
funcționarea serviciilor comunitare pentru cadastru ș i agricultura, publicată în
M.O. nr. 461/13.08.2001;
 Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală, împreună
cu reglementările anterioare, respectiv Legea nr. 215/2001 a administrației
publice locale Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul
juridic al acesteia și Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor creează
un cadru coerent, pe baza căruia se pot organiza și administra serviciile de
gospodărie comunală. Legea 326/2001 va fi abrogată de Legea nr.51/2006 –
Legea serviciilor comunitare de utilități publice la data de 21.03.2007;
 Ordonanța Guvernului nr. 87/30.08.2001 privind serviciile publice de
salubrizare a localităților, care va fi abrogată de Legea nr.101/2006 la data de
8.05.2007 ; Ordonanța Guvernului nr. 86 /30.08.2001 privind serviciile publice
de salubrizare a localităților

B. Tratate, cursuri, monografii, articole, etc.
 Emanuel Albu, Administrația ministerială în România, Edit. All Beck,
București, 2004 ;
 Curs de drept administrativ, SNSPA, coordonator loa n Alexandru, Editura
Economică, 2002, p. 402;
 Emil Bălan, Elemente de drept administrativ, Ed. Trei, 1999, p.9;
 Mihai T. Oroveanu, Tratat de Drept administrativ, Editura Universității
Creștine „Dimitrie Cantemir", București, 1994, p. 15;
 Al. Negoiță, Drept administrativ, Ed. „Sylvi", București, 1996, p. 5;
 A. Trăilescu, Tratat elementar de drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002,
p. XV;
 Al. Negoiță, Drept adminstrativ si știința administrației, Ed. AtlasLex,
București, 1993;

-63-
 A. Trăilescu, Tratat elementar d e drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002,
p. XV;
 A. Iorgovan, Drept administrative. Tratat elementar, voi. I, Ed. Hercules,
1993, p. 85 -86;
 I. Santai, Drept administrativ și știința administrației, Ed. Oscar Print, 1998,
p.59-68;
 M Preda, Drept administra tiv, Ed. Lumina Lex, București, 2000, p. 18;
 N.Popa, Teoria generală a dreptului, Ed.Actami, București, 1996; Ilie
lovănaș, Drept administrativ și elemente ale științei administrației, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1977;
 E.Bălan, Elemente de drept administrativ, Ed. Trei, 1999