Tema 1. Puterea executivă în statul de drept 1.1. Principii, competen țe, autorități 1.2. Interferen ța puterilor în statul de drept 1.3. Statutul… [630947]

TESTE GRILĂ PENTRU
PREGĂTIREA
EXAMENULUI DE LICEN ȚĂ LA
SPECI ALIZAREA
ADMINISTRA ȚIE EUROPEANĂ
– 2018 –

Tema 1. Puterea executivă în statul de drept
1.1. Principii, competen țe, autorități
1.2. Interferen ța puterilor în statul de drept
1.3. Statutul func ționarilor publici

1. Interferența între puterile statului se bazează pe:
a) principiul separației și echilibrul ui puterilor
b) principiul suveranității poporului
c) principiul unicității puterilor
2. Delegarea legislativă constă în:
a) transferarea competenței legislative de la Parlament la Președinte, în anu mite condiții
prevăzute de lege
b) sesizarea Curții Constituți onale cu privire la neconstituți onalitatea unor proiectede
legi
c) transferarea competenței legislative de la Parlament la Guvern, în anum ite condiții,
prevăzute de lege
3. Privește raporturile dintre Parlament și Guvern, adoptarea sau respingerea sa semnificând
retragerea sau menținerea încrederii acordate Guvernului:
a) moțiunea simplă
b) moțiunea de cenzură
c) ordonanța de urgență
4. Potrivit acestui principiu, administrația are obligația de a îmbunătăți continuu prestarea
serviciului public:
a) principiul eficacității
b) principiul continuității
c) principiul adaptabilității
5. Este acel tip de competență care desemnează sfera și natura atribuțiilor unui organ al
administrației publice:
a) competența materială
b) competența teritorială
c) competența personală
6. ______ sunt independente faț ă de guvern, nefiind față de acesta în raporturi de subordonare,
de autoritate sau de coordonare.
a) autoritatile administratiei publice locale
b) autoritățile tehnice ale administrației publice
c) autoritățile administrative autonome
7. Funcția executivă a statului poate fi dusă la îndeplinire și de alți angajați sau funcționari cu
statut particular între care regăsim și:
a) înaltul func ționar public
b) funcționarul public de conducere
c) executorul judecătoresc
8. Func ționarii publici de ______ sunt cei care organizează, coordonează, îndrumă și controlează
activită țile care implică exercitarea prerogativelor de putere publică sub autoritatea unui
funcționar ierarhic sau a unui demnitar.
a) funcționarul de execuție
b) funcționarul de conducere
c) înaltul func ționar public
9. Este înalt funcționar public:
a) Ministrul
b) Primarul
c) Subprefectul

Tema 2. Actele juridice – formă de manifestare a autorită ților publice
2.1. Actul normativ
2.2. Actul administrativ
2.3. Contractul administrativ – act de gestiune a domeniului public

1. Legile organice sunt considerate prelungiri ale dispozițiilor constituționale și se adoptă cu:
a) votul majorității membrilor fiecărei Camere
b) votul majorității membri lor prezenți din fiecare Cameră
c) votul a 3/4 din nu mărul membrilor fiecărei Camere
2. Pot fi inițiate de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din
numărul deputaților sau al senatorilor și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.
a) legile ordinare
b) legile organ ice
c) legile constituționale
3. Alegeți enunțul corect:
a) potrivit Constituției României, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului,
deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 250. 000 de cetățeni cu drept de
vot
b) potrivit Constituției Românie i, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului,
deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de
vot
c) potrivit Constituției României, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului,
deputaților, senatoril or sau unui număr de cel puțin 100 .000 de cetățeni cu drept de
vot
4. Autoritatea emitentă este obligată să solicite avizul, în absența căruia nu poate emite actul
administrativ, dar nu este obligată să urmeze avizul acordat, putând să adopte altă soluție
decât cea conținută în aviz, dacă acesta este un:
a) aviz conform
b) aviz consultativ
c) aviz facultativ
5. Sunt considerate acele acte emise de organele de jurisdicție ce funcționează în cadrul
organelor administrației publice competente să soluționeze anumite conflicte juridice.
a) acte administrative jurisdicționale
b) acte administrative
c) acte judecătorești
6. Revoc area actului administrativ reprezintă:
a) operațiunea juridică prin care încetează, temporar, efectele juridice ale actelor
administrative
b) operațiunea juridică prin care autoritatea administrativă, emitentă a actului, își retrage
propriul act
c) situația de înc etare definitivă a efectelor actului administrativ prin emiterea/adopt area
unui nou act administrativ
7. Cel mai des utilizat contract pentru exploatarea serviciilor publice din România, în special a
celor locale este:
a) contractul de loca ție de gestiune,
b) contract de concesiune
c) contract de arendă
8. Obiectul contractului administrativ îl constituie:
a) prestarea unui serviciu public sau e fectuarea unei lucrări publice
b) punerea în valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrări publice
c) prestarea unui ser viciu public, efectuarea unei lucrări publice, punerea în valoare a
unui bun public sau o achiziție publică
9. Acțiunea împotriva unui contract administrativ , de regulă, se îndreaptă la:
a) instanța de contencios administrativ
b) Înalta Curte de Casație și Justiție

c) instanța de drept comun.

Tema 3. Protec ția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prin mecanisme
non-jurisdic ționale
3.1. Cetățenia
3.2. Răspunderea administrativă
3.3. Controlul non -jurisdicțional al activității administrației publice

1. Reprezintă unul dintre principiile cetățeniei române:
a) separația și echilibrul puterilor în stat
b) dobândește automat cetățenia română indiferent de locul nașterii sale, copilul ai cărui
părinți sau numai unul dintre ei, este cetățean român
c) căsătoria poate pr oduce efecte jur idice asupra cetățeniei soților
2. Cetățenia română se poate acorda, la cerere, cetățeanului străin sau persoanei fără cetățenie
dacă îndeplinește mai multe condiții. Una dintre aceste condiții este:
a) a împlinit vârsta de 21 ani
b) s-a născut și d omiciliază, la data cererii pe teritoriul României sau, deși nu s -a născut
pe acest teritoriu, domiciliază, în condițiile legii pe teritoriul s tatului român de cel
puțin 1 an
c) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinăt ate
pentru o infracțiune care îl fac e nedemn de a fi cetățean român
3. Cetățenia română se dobândește prin:
a) exclusiv, prin naștere
b) naștere, adopție și căsătorie
c) naștere, adopție și acordare la cerere
4. Răspunderea administrativ -contravențională va fi atrasă de săvârșirea unei:
a) infracțiuni
b) abateri disciplinare mai grave
c) fapte calificate de lege drept contravenție
5. Sancțiunile care pot fi aplicate în cazul abaterilor administrativ disciplinare îmbracă mai
multe modalități, cum ar fi:
a) amenda
b) avertismentul
c) dizolvarea unui organ numit
6. Răspunderea administrativă este:
a) identică cu responsabilitatea
b) o formă de asigurare a ordinii de drept
c) un mod de intimidare a funcționarilor publici.
7. Autoritățile administrați ei publice controlează actele administrative:
a) numai sub aspectul legalității lor
b) numai sub aspectul oportunității lor
c) atât sub aspectul legal ității, cât și al oportunității
8. Recursul grațios este:
a) declanșat din oficiu
b) declanșat printr -o reclamație/petiție
c) declanșat de procurorul general al României
9. Controlul extern exercitat de autorități administrative sau structuri specializate din afara
autorității administrative poate îmbrăca următoarele forme:
a) control ierarhic și de specialitate
b) controlul intern și bugetar
c) controlul managerial intern

Tema 4. Mecanisme și procese specifice managementului public
4.1. Procesele de management: defini ție, caracteristici, faze
4.2. Func țiile procesului de management (previziune, organizare, antrenare -declanșare a
acțiunii, coordonare și control -reglare): definire și caracteristici
4.3. Procesul decizional. Decizia în sectorul public (Mediul de luare a deciziei, Mecanismele de
luare a deciziei, Tipologia deciziilor, Abordări ale deciziei publice)

1. Procesul de management reprezintă:
a) Ansamblul șefilor, proceselor, acțiunilor prin care se determină obiectivele
organizației, resursele și procesele de muncă necesare realizării obiectivelor,
executanții proceselor de muncă
b) Ansamblul fazelor, proceselor, acțiunilor prin care se determină obiectivele
organizației, resursele și procesele de muncă necesare realizării obiectivelor,
executanții proceselor de muncă
c) Ansamblul fazelor, problemelor, acțiunilor prin care se determină obiectivele
organizației, resur sele și procesele de muncă necesare realizării obiectivelor,
executanții proceselor de muncă
2. Fazele procesului de management sunt:
a) Faza previzională, faza de opera ționalizare și faza finală
b) Faza de început , faza de mijloc și faza finală
c) Faza de executar e, faza de opera ționalizare și faza de integrare
3. Fazele procesului de management sunt caracterizate prin următoarele corelații:
a) Faza previzională și managementul de tip previzional; faza de operaționalizare și
managementul de tip strategic și faza finală și managementul de tip operațional
b) Faza previzională și managementul de tip previzional; faza de operaționalizare și
managementul de tip operativ și faza finală și ma nagementul de tip post -operativ
c) Faza previzională și managementul strategic; faza de ope raționalizare și
managementul de tip tactic și faza finală și managementul de tip post -operativ
4. Prognoza furnizează factorilor de decizie:
a) Soluții cu caracter strategic, a căror aplicare este imperativă
b) Soluții cu caracter strategic, reprezentând căi pos ibile de urmat fă ră a avea un caracter
imperativ
c) Soluții cu caracter general, care au rol pur informativ
5. Funcția de organizare se definește prin:
a) Corelarea, sincronizarea în timp și spațiu a diverselor activități desfășu rate de
personalul în subordine
b) Procesul de capacitare prin motivare, de către conducători a colaboratorilor săi, de a
participa la reali zarea obiectivelor previzionate
c) Totalitatea acțiunilor întreprinse în vederea realizării misiunii organizației, a
obiectivelor generale și specifice a cesteia prin utilizarea cu maximă de eficiență a
mijloac elor și resurselor organizației
6. Fazele controlului din cadrul funcției de control -reglare sunt:
a) Măsurarea realizărilor, compararea realizărilor cu obiectivele și standardele stabilite,
determinarea c auzelor care au generat abaterile con statate, efectuarea corecțiilor
b) Măsurarea realizărilor, determinarea cauzelor care au generat abaterile con statate,
efectuarea corecți ilor
c) Măsurarea realizărilor, compararea realizărilor cu obiectivele și standardele stabilite,
determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate
7. După criteriul certitudinea realizării obiectivelor, decizia se clasifică în:
a) Decizii sigure, decizii de risc, decizii unice
b) Decizii certe, d ecizii de risc, decizii incerte
c) Decizii cl are, d ecizii de risc, decizii incerte
8. Care sunt cele două modele ale mecanismelor de luare a deciziei întâlnite în practică:
1. Modelul ”analogic” și Modelul ”inteligen ță-modelare -alegere”
2. Modelul piramidal tr adițional și Modelul ”analogic”

3. Modelul celor t rei niveluri și Modelul ”inteligen ță-modelare -alegere”
9. Ce abordare a deciziei publice permite managerilor să ia decizii raționale în maniera cea mai
eficientă, economică și efectivă:
a) Aborda rea juridică
b) Abordarea managerială
c) Abordarea politică

Tema 5. Administrarea crean țelor fiscale, impozitare și bugete publice
5.1. Administrarea crean țelor fiscale
5.2. Impozitele și principiile impunerii
5.3. Bugete publice – principii, elaborare și execuție

1. Stabilirea obiectului impozitului are ca scop:
A. constatarea materiei impozabile
B. stabilirea contribuabilului
C. evaluarea materiei impozabile
a) A, B
b) A, C
c) B, C
2. Lichidarea impozitului reprezintă:
a) determinarea dimensiunii materiei impozabile
b) încasarea impozitelor de către org anele specializate ale statului
c) calculul sumei datorat e de către fiecare contribuabil
3. Lichidarea cheltuielilor reprezintă faza în procesul execu ției bugetare:
a) în care ordonatorul de credite verifică existen ța dreptului creditorului, determină sau
verifică realitatea și cuantumul obligaț iei de plată și verifică condițiile de exigibilitate
ale obliga ției de plată pe baza documentelor justificative
b) prin care institu ția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani rezultată în
urma îndeplinirii condi țiilor stipulate într -un angajam ent legal în limita cr editelor de
angajament aprobate
c) prin care ordonatorul de credite dă dispozi ție conducătorului compartimentului
financiar -contabil s ă efectueze pl ata cheltuielilor
4. Bugetul local este documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și
cheltuielile:
a) primăriilor
b) prefecturilor
c) unită ților administrativ -teritoriale
5. Care dintre următoarele trăsături caracterizează regula de neafectare a veniturilor bugetare?
A. ansamblul resurselor este afectat pentru acoperirea ansamblului cheltuielilor
B. depersonalizarea veniturilor bugetare
C. repartizarea veniturilor financiare pe destina țiile cheltuielilor nu implică
egalitatea dintre un anumit venit și o anume cheltuială
D. un anumit venit este folosit pentru acoperirea unei anume c heltuieli
a) A, C
b) B
c) B, C, D
6. Ca fază a execu ției bugetare, angajarea constă în:
a) asumarea, de către institu ția publică, a obligației de a plăti o sumă de bani;
b) emiterea unui ordin de plată;
c) stabilirea sumei datorate beneficiarului.
7. Deciziile emise în soluționarea contestațiilor împotriva actelor administrativ fiscale pot fi
atacate la:
a) Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Na țională de Administrare Fiscală
b) judecătorie
c) insta nța de contencios administrativ

8. Plătitor al obligației fiscale poate fi:
a) numai persoana care, în numele debitorului, are obligația de a plăti sau de a reține
sume datorate de acesta bugetului consolidat
b) numai debitorul
c) debitorul sau persoana care, în numele debitorului, are obligația de a reține și de a
plăti sume dato rate de acesta bugetului public
9. Cheltuielile efectuate cu executarea silită fiscală sunt în sarcina și trebuie suportate de:
a) creditorul fiscal
b) debitorul fiscal
c) Agenția Națională de Administrare Fiscală – A.N.A.F.

Tema 6. Reglementări esen țiale ale UE în materie socială
6.1. Reglementari ale raporturilor de muncaindividuale la nivelul UE
6.2. Reglementari ale rela țiilor colective de muncă la nivelul UE
6.3. Egalitatea de tratament in raporturile de muncă din perspectiva UE

1. Egalitatea de tratament la nivelul U.E. este re glementată prin:
a) Carta Socială Europeană
b) Tratate bilateral între statele membre
c) Directive
2. La nivel European este reglementata egalitatea in raporturile de muncă pe următoarele criterii:
d) gen
e) caracteristi cigenetice
f) apartenen ță politică
3. Egalitatea de tratame nt în muncă se aplică:
a) față de toți lucrătorii și angajatorii
b) numai fa ță de lucrătorii care muncesc în baza unui contract de muncă pe durată
nedeterminată;
c) numai fa ță de cei care sunt membrii de sindicat
4. Dialogul social la nivel European presupune:
a) Sindicate, Patronate, Consiliul Economic si Social
b) Sindicate și Patronate
c) Sindicate, Patronate și Comisia Europeană
5. Concedierea colectivă la nivel European a fost reglementată:
a) printr -un Regulament
b) prin mai multe directive
c) printr -o directivă cadru
6. Lucrător ii concedia ți colectiv beneficiază de următoarele măsuri de protecție socială:
a) cel pu țin un salariu compensator
b) cel pu țin 3 salarii compensatori
c) cel pu țin 5 salarii compensatorii
7. Contractul individual de muncă pe durată nedeterminată la nivelul UE:
a) nu face obiectul vreunei reglementări speciale
b) este reglementat printr -o directivă cadru
c) este reglementat în directiva cu privire la organizarea muncii
8. Prin lucrător la nivelul UE se în țelege:
a) funcționarul public
b) doar salariatul din sectorul privat
c) angajatul în b aza unui contract individual de muncă
9. Contractele de muncă de tip special reglementate la nivelul UE sunt:
a) munca zilierilor
b) munca ucenicilor
c) munca cu timp par țial

Tema 7. Procesul politic în Uniunea Europeană
7.1. Integrarea europeană: valori, principii, efecte. Europenizarea: definiție, tipologii
7.2. Proceduri decizionale europene

1. Având în vedere materialele de studio recomandate, care dintre afirmațiile de mai jos
definește corect “europenizarea”?
a) Europenizarea poate fi definită drept un trans fer de politici între statele membre, fără
intervenția comunitară explicită
b) Europenizarea poate fi definită drept transferul poli ticilor spre societatea civilă
c) Europenizarea poate fi definită drept transferul de cunoștințe și valori între state
2. Apare atunci când modelele instituționale interne și comportamentele vechi sunt înlocuite cu
altele mai noi, sugerate de Uniune (schimbarea fiind majoră):
a) transformarea
b) inerția
c) acomodarea
3. Potrivit principiului ……, administrația public elaborează politicile publice dând posibilitatea
cetățenilor și celorlalte autorități ale statului să -și manifeste preferințele (ideal) în toate
etapele procesului politic.
a) responsabili tății
b) parteneriatului și cooperării
c) subsidiariții
4. Având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, precizați care dintre enunțurile de mai
jos este fals:
a) Uniunea respect principiul egalității cetățenilor săi
b) Cetățenii Uniunii beneficiază de atenție egală din partea instituțiilor europene
c) Cetățenia Uniunii Europene înlocuiește cetățenia națională atunci când nu se poate
adauga acesteia
5. Comitetul de Conciliere reunește:
a) Președintele Comisiei Europene, șefii de stat și membri care reprezintă Parlamentul
European
b) comisarii europeni și membri care reprezintă Parlamentul European
c) membrii Consiliului sau reprezentanții lor și membri care reprezintă Parlamentul
European
6. Actele legislative adoptate în conformitate cu o procedură legislativă specială se semnează de:
a) președintele Parlamentului European
b) președinte le institu ției care le -a adoptat
c) președintele Parlamentului European și de președintele Consiliului European

Tema 8. Institu ții europene
8.1. Construcția statului și a administrației publice în Europa
8.2. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene
8.3. Comisia Europeană – instituție administrativă a Uniunii Europene

1. Mandatul de 7 ani, pentru funcția de reprezentant al statului este menținut în următoarele state
membre ale Uniunii Europene:
a) Irlanda și Italia
b) Franța și Italia
c) Letonia și Estonia
2. Prin sistemul său judiciar acest stat federal asigură protec ția juridică a cetățeanului inclusiv
prin controlul de constitu ționalitate.
a) Belgia
b) Germania
c) Elveția
3. În unele state membre ale UE s -a specificat în mod expres incompatibilitatea dintre cali tatea
de membru al Guvernului și cea de parlamentar; este cazul prevederilor constituționale ale:

a) Italiei, Spaniei și Lituaniei
b) Franței, Austriei și Portugaliei
c) României, Bulgariei și Poloniei.
4. Singura institu ție a Uniunii Europene aleasă prin vot universal d e către cetă țenii statelor
membre este:
a) Parlamentul European
b) Comisia Europeană
c) Consiliul European
5. Mediatorul European este numit de:
a) Consiliul European
b) Parlamentul European
c) Curtea de Justi ție a Uniunii Europene
6. Institu ția cu rol legislativ a Uniunii Europene este:
a) Parlamentul European
b) Consiliul European
c) Banca Centrală Europeană
7. Pe durata exercitării func ției nu pot să exercite nicio activitate profesională, remunerată sau
nu:
a) membrii Parlamentului
b) membrii Consiliului
c) membrii Comisiei
8. Este structura administrativă întâlnită în organigrama institu țiilor politico -administrative ale
Uniunii Europene:
a) Departamentul interministerial
b) Triourile
c) Secretariatul general
9. Comisia dispune de un adevărat monopol în exercitarea acestei func ții în cadrul UE, dat fiind
ca institu ția de decizie (Consiliul) nu poate adopta acte juridice decât în baza propunerilor
Comisiei.
a) funcția de inițiativă
b) funcția de supraveghere
c) funcția de reprezentare

Tema 9. Legalitatea activită ții administrative în Uniunea Europeană
9.1. Izvoarele dreptului Uniunii Europene
9.2. Principii și proceduri administrative în Uniunea Europeană
9.3. Mecanisme de protecție a cetățenilor în Uniunea Europeană

1. Tratatul de la Maastricht este izvor al dreptului Uniunii Europene:
a) originar
b) derivat
c) nu este izvo r al dreptului Uniunii Europene
2. Principiul subsidiarită ții este formulat în termeni clari în:
a) Tratatul de la Lisabona
b) Tratatul de la Maastricht
c) Tratatul de la Amsterdam
3. Regulamentul, principalul izvor de drept al Uniunii Europene, este:
a) un act cu forță generală, obligatorie și aplicabilitate directă
b) un act cu for ță generală, facultativă și aplicabilitate directă
c) un act cu for ță generală, obligatorie și aplicabilitate indirect
4. În dreptul comunitar are rolul de a identifica substanța și sensul liber tăților fundamentale
statuate prin tratatele constitutive, fiind complementar principiilor de justiție și echitate.
a) principiul subsidiarității
b) principiul proporționalității
c) principiul statutar

5. Este un instrument care arată dacă principii ca respectarea leg ii, deschiderea, transparența,
imparțialitatea și egalitatea în fața legii sunt respectate.
a) răspunderea
b) eficiența
c) eficacitatea
6. Are o importanță deosebită în fixarea principiilor administrative comune în Uniunea
Europeană:
a) Curtea Europeană a Drepturilor Omu lui
b) Curtea Europeană de Justiție
c) Tribunalul Penal Internațional
7. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a contribuit la dezvoltarea intensității efectului direct al
normelor UE prin pronunțarea unor decizii, dintre care cele mai cunoscute și preluate în
doctrina de specialitate sunt:
a) Flaminio Costa c ENEL
b) Yvonne van Duyn c Homme Office
c) Toate variantele de mai sus sunt corecte
8. Este un mijloc procesual care permite celor interesați să atace în fața Curții un act obligatoriu,
emis de instituțiile comunității europene, destinat să producă efecte juridice față de terți și de
a obține, în anumite condiții, desfințarea acestuia.
a) recursul în carență
b) recursul în anulare
c) recursul în interpretare
9. Curtea de Justiție a UE este compusă din judecători și asistată de:
a) grefieri
b) judecători asisten ți
c) avoca ți generali

VARIANTE CORECTE:

Tema 1: 1a, 2c, 3b, 4c, 5a, 6c, 7c, 8b, 9c.
Tema 2: 1a, 2c, 3c, 4b, 5a, 6b, 7b, 8c, 9a.
Tema 3: 1b, 2c, 3c, 4c, 5a, 6b, 7c, 8b, 9a.
Tema 4. 1b, 2a, 3b, 4b, 5c, 6a, 7b, 8a, 9b.
Tema 5: 1b, 2c, 3a, 4c, 5b, 6a, 7c, 8c, 9b.
Tema 6: 1c, 2a, 3a, 4b, 5c, 6a, 7a, 8c, 9c.
Tema 7: 1 a, 2a , 3b, 4a, 5 c, 6b.
Tema 8: 1a, 2b, 3b, 4a, 5b, 6a, 7c, 8c, 9a.
Tema 9: 1a, 2b, 3a, 4b, 5a, 6b, 7c, 8b, 9c.