Tema 1. Puterea executivă în statul de drept 1.1. Principii, competen țe, autorități 1.2. Interferen ța puterilor în statul de drept 1.3. Statutul… [624431]

TESTE GRILĂ PENTRU
PREGĂTIREA
EXAMENULUI DE LICEN ȚĂ LA
SPECI ALIZAREA
ADMINISTRA ȚIE PUBLICĂ

– 2018 –

Tema 1. Puterea executivă în statul de drept
1.1. Principii, competen țe, autorități
1.2. Interferen ța puterilor în statul de drept
1.3. Statutul func ționarilor publici

1. Interferența între puterile statului se bazează pe:
a) principiul separației și echilibrului puterilor
b) principiul suveranității poporului
c) principiul unicității puterilor
2. Delegarea legislativă constă în:
a) transferarea competenței legislative de la Parlament la Președinte, în anumite condiții
prevăzute de lege
b) sesizarea Curții Constituți onale cu privire la neconstituționalitatea unor proiectede
legi
c) transferarea competenței legislative de la Parlament la Guvern, în anumite condiții,
prevăzute de lege
3. Privește raporturile dintre Parlament și Guvern, adoptarea sau respingerea sa semnificând
retragerea sau menținerea încrederii acordate Guvernului:
a) moțiunea simplă
b) moțiunea de cenzură
c) ordonanța de urgență
4. Potrivit acestui principiu, administrația are obligația de a îmbunătăți continuu prestarea
serviciului public:
a) principiul eficacității
b) principiul continuității
c) principiul adaptabilității
5. Este acel tip de competență care desemnează sfera și natura atribuțiilor unui organ al
administrației publice:
a) competența materială
b) competența teritorială
c) competența personală
6. ______ sunt independente față de guvern, nefiind față de acesta în raporturi de subordonare,
de autoritate sau de coordonare.
a) autoritatile administratiei publice locale
b) autoritățile tehnice ale administrației publice
c) autoritățile administrative autonome
7. Funcția executivă a statulu i poate fi dusă la îndeplinire și de alți angajați sau funcționari cu
statut particular între care regăsim și:
a) înaltul func ționar public
b) funcționarul public de conducere
c) executorul judecătoresc
8. Func ționarii publici de ______ sunt cei care organizează, coordonează, îndrumă și controlează
activită țile care implică exercitarea prerogativelor de putere publică sub autoritatea unui
funcționar ierarhic sau a unui demnitar.
a) funcționarul de execuție
b) funcționarul de conducere
c) înaltul func ționar pub lic
9. Este înalt funcționar public:
a) Ministrul
b) Primarul
c) Subprefectul

Tema 2. Actele juridice – formă de manifestare a autorită ților publice
2.1. Actul normativ
2.2. Actul administrativ
2.3. Contractul administrativ – act de gestiune a domeniului public

1. Legile organice sunt considerate prelungiri ale dispozițiilor constituționale și se adoptă cu:
a) votul majorității membrilor fiecărei Camere
b) votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră
c) votul a 3 /4 din numărul membrilor fiecărei Camere
2. Pot fi iniți ate de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din
numărul deputaților sau al senatorilor și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.
a) legile ordinare
b) legile organice
c) legile constituționale
3. Alegeți enunțul corect:
a) potrivit Constituției României, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului,
deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 250.000 de cetățeni cu drept de
vot
b) potrivit Constituției României, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guver nului,
deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de
vot
c) potrivit Constituției României, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului,
deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de
vot
4. Autoritatea emitentă este obligată să solicite avizul, în absența căruia nu poate emite actul
administrativ, dar nu este obligată să urmeze avizul acordat, putând să adopte altă soluție
decât cea conținută în aviz, dacă acesta este un:
a) aviz conform
b) aviz consultativ
c) aviz facultativ
5. Sunt considerate acele acte emise de organele de jurisdicție ce funcționează în cadrul
organelor administrației publice competente să soluționeze anumite conflicte juridice.
a) acte administrative jurisdicționale
b) acte administrative
c) acte judecătorești
6. Revocarea actului administrativ reprezintă:
a) operațiunea juridică prin care încetează, temporar, efectele juridice ale actelor
administrative
b) operațiunea juridică prin care autoritatea administrativă, emitentă a act ului, își retrage
propriul act
c) situația de încetare definitivă a efectelor actului administrativ prin emiterea/adoptarea
unui nou act administrativ
7. Cel mai des utilizat contract pentru exploatarea serviciilor publice din România, în special a
celor locale este:
a) contractul de loca ție de gestiune
b) contract de concesiune
c) contract de arendă
8. Obiectul contractului administrativ îl constituie:
a) prestarea unui serviciu public sau efectuarea unei lucrări publice
b) punerea în valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrări publice
c) prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrări publice, punerea în valoare a
unui bun public sau o achiziție publică
9. Acțiunea împotriva unui contract administrativ , de regulă, se îndreaptă la:
a) instanța de contencios adminis trativ
b) Înalta Curte de Casație și Justiție
c) instanța de drept comun.

Tema 3. Protec ția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prin mecanisme
non-jurisdic ționale
3.1. Cetă țenia
3.2. Răspunderea administrativă
3.3. Controlul non-jurisdicțional al activității administrației publice

1. Reprezintă unul dintre principiile cetățeniei române:
a) separația și echilibrul puterilor în stat
b) dobândește automat cetățenia română indiferent de locul nașterii sale, copilul ai cărui
părinți sau numai unul dintre ei, este cetățean român
c) căsătoria poate produce efecte juridice asupra cetățeniei soților
2. Cetățenia română se poate acorda, la cerere, cetățeanului străin sau persoanei fără cetățenie
dacă îndeplinește mai multe condiții. Una dintre acest e condiții este:
a) a împlinit vârsta de 21 ani
b) s-a născut și domiciliază, la data cererii pe teritoriul României sau, deși nu s -a născut
pe acest teritoriu, domiciliază, în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel
puțin 1 an
c) este cunoscut cu o bu nă comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate
pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român
3. Cetățenia română se dobândește prin:
a) exclusiv, prin naștere
b) naștere, adopție și căsătorie
c) naștere, adopție și acordare la cerere
4. Răspunderea administrativ -contravențională va fi atrasă de săvârșirea unei:
a) infracțiuni
b) abateri disciplinare mai grave
c) fapte calificate de lege drept contravenție
5. Sancțiunile care pot fi aplicate în cazul abaterilor administrativ disciplinare îmbracă ma i
multe modalități, cum ar fi:
a) amenda
b) avertismentul
c) dizolvarea unui organ numit
6. Răspunderea administrativă este:
a) identică cu responsabilitatea
b) o formă de asigurare a ordinii de drept
c) un mod de intimidare a funcționarilor publici.
7. Autoritățile administrației publice controlează actele administrative:
a) numai sub aspectul legalității lor
b) numai sub aspectul oportunității lor
c) atât sub aspectul legalității, cât și al oportunității
8. Recursul grațios este:
a) declanșat din oficiu
b) declanșat printr -o reclamație/petiție
c) declanșat de procurorul general al României
9. Controlul extern exercitat de autorități administrative sau structuri specializate din afara
autorității administrative poate îmbrăca următoarele forme:
a) control ierarhic și de special itate
b) controlul intern și bugetar
c) controlul managerial intern

Tema 4. Mecanisme și procese specifice managementului public
4.1. Procesele de management: defini ție, caracteristici, faze
4.2. Func țiile procesului de management (previziune, organizare, antrenare -declanșare a
acțiunii, coordonare și control -reglare): definire și caracteristici
4.3. Procesul decizional. Decizia în sectorul public (Mediul de luare a deciziei, Mecanismele de
luare a deciziei, Tipologia deciziilor, Abordări ale deciziei publice)

1. Procesul de management reprezintă:
a) Ansamblul șefilor, proceselor, acțiunilor prin care se determină obiectivele
organizației, resursele și procesele de muncă necesare realizării obiectivelor,
executanții proceselor de muncă
b) Ansamblul fazelor, proceselor, acțiunilor prin care se determină obiectivele
organizației, resursele și procesele de muncă necesare realizării obiectivelor,
executanții proceselor de muncă
c) Ansamblul fazelor, problemelor, acțiunilor prin care se determină obiectivele
organizației, resur sele și procesele de muncă necesare realizării obiectivelor,
executanții proceselor de muncă
2. Fazele procesului de management sunt:
a) Faza previzională, faza de opera ționalizare și faza finală
b) Faza de început , faza de mijloc și faza finală
c) Faza de executar e, faza de opera ționalizare și faza de integrare
3. Fazele procesului de management sunt caracterizate prin următoarele corelații:
a) Faza previzională și managementul de tip previzional; faza de operaționalizare și
managementul de tip strategic și faza finală și managementul de tip operațional
b) Faza previzională și managementul de tip previzional; faza de operaționalizare și
managementul de tip operativ și faza finală și ma nagementul de tip post -operativ
c) Faza previzională și managementul strategic; faza de ope raționalizare și
managementul de tip tactic și faza finală și managementul de tip post -operativ
4. Prognoza furnizează factorilor de decizie:
a) Soluții cu caracter strategic, a căror aplicare este imperativă
b) Soluții cu caracter strategic, reprezentând căi pos ibile de urmat fă ră a avea un caracter
imperativ
c) Soluții cu caracter general, care au rol pur informativ
5. Funcția de organizare se definește prin:
a) Corelarea, sincronizarea în timp și spațiu a diverselor activități desfășu rate de
personalul în subordine
b) Procesul de capacitare prin motivare, de către conducători a colaboratorilor săi, de a
participa la reali zarea obiectivelor previzionate
c) Totalitatea acțiunilor întreprinse în vederea realizării misiunii organizației, a
obiectivelor generale și specifice a cesteia prin utilizarea cu maximă de eficiență a
mijloac elor și resurselor organizației
6. Fazele controlului din cadrul funcției de control -reglare sunt:
a) Măsurarea realizărilor, compararea realizărilor cu obiectivele și standardele stabilite,
determinarea c auzelor care au generat abaterile con statate, efectuarea corecțiilor
b) Măsurarea realizărilor, determinarea cauzelor care au generat abaterile con statate,
efectuarea corecți ilor
c) Măsurarea realizărilor, compararea realizărilor cu obiectivele și standardele stabilite,
determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate
7. După criteriul certitudinea realizării obiectivelor, decizia se clasifică în:
a) Decizii sigure, decizii de risc, decizii unice
b) Decizii certe, d ecizii de risc, decizii incerte
c) Decizii cl are, d ecizii de risc, decizii incerte
8. Care sunt cele două modele ale mecanismelor de luare a deciziei întâlnite în practică:
1. Modelul ”analogic” și Modelul ”inteligen ță-modelare -alegere”
2. Modelul piramidal tr adițional și Modelul ”analogic”
3. Modelul celor t rei niveluri și Modelul ”inteligen ță-modelare -alegere”

9. Ce abordare a deciziei publice permite managerilor să ia decizii raționale în maniera cea mai
eficientă, economică și efectivă:
a) Aborda rea juridică
b) Abordarea managerială
c) Abordarea politică

Tema 5. Administrarea crean țelor fiscale, impozitare și bugete publice
5.1. Administrarea crean țelor fiscale
5.2. Impozitele și principiile impunerii
5.3. Bugete publice – principii, elaborare și execuție

1. Stabilirea obiectului impozitului are ca scop:
A. constatarea materiei impozabile
B. stabilirea contribuabilului
C. evaluarea materiei impozabile
a) A, B
b) A, C
c) B, C
2. Lichidarea impozitului reprezintă:
a) determinarea dimensiunii materiei impozabile
b) încasarea impozitelor de către org anele specializate ale statului
c) calculul sumei datorat e de către fiecare contribuabil
3. Lichidarea cheltuielilor reprezintă faza în procesul execu ției bugetare:
a) în care ordonatorul de credite verifică existen ța dreptului creditorului, determină sau
verifică realitatea și cuantumul obligaț iei de plată și verifică condițiile de exigibilitate
ale obliga ției de plată pe baza documentelor justificative
b) prin care institu ția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani rezultată în
urma îndeplinirii condi țiilor stipulate într -un angajam ent legal în limita cr editelor de
angajament aprobate
c) prin care ordonatorul de credite dă dispozi ție conducătorului compartimentului
financiar -contabil s ă efectueze plata cheltuielilor
4. Bugetul local este documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și
cheltuielile:
a) primăriilor
b) prefecturilor
c) unită ților administrativ -teritoriale
5. Care dintre următoarele trăsături caracterizează regula de neafectare a veniturilor bugetare?
A. ansamblul resurselor este afectat pentru acoperirea ansa mblului cheltuielilor
B. depersonalizarea veniturilor bugetare
C. repartizarea veniturilor financiare pe destina țiile cheltuielilor nu implică
egalitatea dintre un anumit venit și o anume cheltuială
D. un anumit venit este folosit pentru acoperirea unei anume chelt uieli
a) A, C
b) B
c) B, C, D
6. Ca fază a execu ției bugetare, angajarea constă în:
a) asumarea, de către institu ția publică, a oblig ației de a plăti o sumă de bani
b) emiterea unui ordin de plată
c) stabilirea sumei datorate beneficiarului
7. Deciziile emise în soluționarea contestațiilor împotriva actelor administrativ fiscale pot fi
atacate la:
a) Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală
b) judecătorie
c) instanța de contencios administrativ
8. Plătitor al obligației fiscale poate fi:

a) numai persoana car e, în numele debitorului, are obligația de a plăti sau de a reține
sume datorate de acesta bugetului consolidat
b) numai debitorul
c) debitorul sau persoana care, în numele debitorului, are obligația de a reține și de a
plăti sume datorate de acesta bugetului pu blic
9. Cheltuielile efectuate cu executarea silită fiscală sunt în sarcina și trebuie suportate de:
a) creditorul fiscal
b) debitorul fiscal
c) Agenția Națională de Administrare Fiscală – A.N.A.F.

Tema 6. Managementul serviciilor și achizițiilor publice
6.1. Gestiunea directă a serviciilor publice
6.2. Gestiunea delegată a serviciilor publice
6.3. Externalizarea serviciilor publice prin proceduri de achizi ții publice

1. Elementele specifice unui serviciu public, în teoria clasică, sunt:
a) elementul organic, elementu l material și elementul juridic
b) elementul tehnic, e lementul material și legislația
c) element ul organic și elementul juridic
2. Principiile clasice ale serviciului public, sistematizate în teoria lui L. Rolland , sunt:
a) descentralizarea, deconcentrarea și subs idiaritatea serviciilor publice
b) egalitatea de tratament a utilizatorilor, continuitatea serviciului, mutabilitatea sau
adaptabilitatea serviciului public
c) eficien ța, eficacitatea și economicitatea serviciil or publice
3. O autoritatea publică poate alege să gestioneze ea însăși un serviciu public, utilizând propriul
personal și propriile bunuri. Este vorba de ceea ce numim:
a) gestiune directă
b) gestiune delegată
c) gestiune semidirectă
4. În sistemul francez, noțiunea de serviciu public se conturează pe baza unei decizii a
Tribunalului de conflicte din 1873 intitulat ă:
a) Decizia Blanco
b) Decizia Guichard
c) Decizia Henriette
5. Înființarea serviciilor publice se poate realiza prin acte de autoritate ale :
a) Guvernului
b) unui ministru
c) primarului
6. Potrivit legisla ției actuale, a utoritatea public tutelară a întreprinderii publice, în consultare cu
orice acționari reprezentând, individual sau împreună, 5% din capitalul social al întreprinderii
publice, stabilește perfo rmanțele așteptate de la organele de administrare și conducere ale
întreprinderii publice prin:
a) scrisoarea de garan ție
b) scrisoarea de a șteptări
c) documetul de politică public
7. Documentul Unic de Achizi ție European reprezintă:
a) propunerea financiară;
b) propunerea tehnică;
c) o declara ție pe propria răspundere actualizată
8. Specifica țiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc:
a) situația financiar ă a ofertantului
b) caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul
achizi ției
c) criteriile de calificare și selecție
9. Cerin țele privind capacitatea tehnică și profesională stabilite de autoritatea contractantă pot
viza în special existen ța unui nivel corespunzăto r de experien ță, prin raportare la:

a) contractele executate în trecut
b) contract ele ce urmează să fie executate
c) contractele executate de al ți operatori economici care nu participă la procedură

Tema 7. Controlul jurisdic țional al administrației publice
7.1. Părțile participanete în procesul de contencios administrativ și obiectul acțiunilor în contencios
administrativ
7.2. Procedura în fa ța instanțelor de contencios administrativ
7.3. Executarea hotararilor judecatoresti in contenciosul administrativ

1. În baza dispozi țiilor art. 5 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate în justiție, următoarele
categorii de acte:
a) actele ce privesc raporturile dintre Guvern și Președintele României
b) actele de comandament cu caracter militar
c) actele administrative adoptate în exercitarea atribuțiilor de control parlamentar
2. Agen ția Natională a Func ționarilor Publici, poate ataca în contencios administrativ:
a) orice act administrative considerat nelegal al administra ției publice l ocale
b) actele autorită ților central și locale prin care se încalcă legisla ția funcției publice
c) numaiacteleautorită țilro locale privindlegislațiafu ncțieipublice
3. Calitatea de reclamant în litigiile de contencios administrativ o poate avea:
a) numai o persoană fizică
b) numai o persoană juridică
c) atât o persoană fizică , cât și o persoană juridică
4. În cazul contenciosului administrativ de anulare instanța de contencios administrativ:
a) poate să anuleze actul administrativ
b) poate să suspende actul administrativ
c) poate proceda la repararea daunelor
5. Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile administratiei publice
locale șijudețene, se soluționează de către:
a) tribunalele administrativ -fiscale
b) judecătorii
c) Curți de Apel
6. Constatarea nelegalității actelor administrative normative sau individuale supuse judecății
echivalează cu:
a) anularea lor
b) inexistența lor
c) suspendarea lor
7. Instanța de executare a unei hotărâri pronuntata in contenciosul administrative este:
a) instanța care a soluționat fondul litigiului
b) instanța de recurs
c) Înalta Curte de Casa ție și Justiție
8. În cazul inexiste ței unui termen în cadrul unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă
împotriva unei autorită ți publice, executarea hotărârii se va face de bună voie într-un termen
de:
a) 15 zile
b) 30 zile
c) 20 zile
9. Conducătorul autorității publice se poate îndrepta împotriva celor vinovați de neexecutarea
hotărârii, potrivit dreptului comun, prin:
a) acțiune în anulare
b) acțiune în executare
c) acțiune în regres

Tema 8. Procesul p oliticilor publice
8.1. Aranjamente structurale asociate politicilor publice;
8.2. Implementarea politicilor publice;
8.3. Evaluarea politicilor publice.

1. Procesul de măsurare și comparare continuă a procesului politicii publice cu procesele
politicilor similare din diferite state ale Europei sau din lume poartă denumirea de:
a) Îmbunătă țire continuă
b) Evaluare ex -ante
c) Benchmarking
2. Rezultatele benchmarking -ului sunt limitate de o serie de factori, printre care :
a) Dificultatea identificării unui sistem ale cărui vari abile relevante să fie similare
b) Imposibilitatea identifi cării unor practici performante
c) Diferen țele lin gvistice
3. Printre modalită țile formalizate de colectare a informa țiilor utilizate în evaluare se numără:
a) Statisticile pe produs, previziunile, analiza politică
b) Analizele de pia ță, pr ognozele, anchetele tehnologice
c) Interviurile, statistici le pe produs, anchetele publice
4. Structura de re țea a fost promovată și la nivelul sistemelor de guvernare ca oportunitate de
implicare a ………………….., dar și a altor entități participante la procesul de elaborare a
politicilor publice:
a) Vocii grupurilor de interese
b) Vocii col ectivită ții
c) Vocii guvernamentale
5. Transformarea ierarhiei tradi ționale într -o structură de re țea conduce la:
a) Hiperbirocra ție
b) Crearea unor locuri comune de formulare a problemelor și căutare a soluțiilor în
cadrul cărora pot f i exprimate o varietate de idei
c) Anarhie
6. Din perspectiva sistemelor de guvernare structurate în re țea, formularea și implementarea
politicilor sunt conceptualizate ca procese:
a) Interactive
b) Închis e
c) Independente
7. O evolu ție remarcabilă din perspectiva dezvoltării proceselor politicilor publice la care
participă o au organiza țiile care au:
a) cultură adaptivă
b) cultu ră bazată pe niveluri ierarhice
c) cultură arhaică
8. În dezvoltarea procesului politicilor publice pot apărea următoarele bariere:
a) Cognitivă, de resurs e, comportamentală și culturală
b) Financiar ă, rațională și comportamentală
c) Culturală, institu țională și rațională
9. Pe măsură ce birocra ția își extinde dimensiunea și complexitatea, construcția unei organizații
care învă ță devine:
a) Posibilă
b) Puțin posibilă
c) Imposibilă

Tema 9. Obligațiile profesionale ale funcționarilor publici în raport cu beneficiarii serviciilor
publice
9.1. Obliga țiile funcționarilor publici prevăzute în statutul funcționarilor publici
9.2. Obliga ția funcționarilor publici stabilite prin codul de conduită
9.3. Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea funcțiilor și demnităților
publice.

1. Conform Statutului func ționarilor publici, la numirea int r-o functie publica, precum si la
incetarea raportului de serviciu, functionarii publici sunt obligati sa:
a) prezinte conducatorului autoritatii sau institutiei publice declaratia de avere
b) înceteze orice activitate politică desfă șurată anterior numirii în fu ncția publică
c) să renun țe la calitatea de membrii în cadrul partidelor politice
2. În exercitarea func ției publice:
a) functionarii publici de conducere sunt obligati sa sprijine propunerile si initiativele
motivate ale personalului din subordine
b) funcționarii pu blici de conducere au obliga ția de a justifica cheltuielile realizate de
personalul din subordine în desfă șurarea activității
c) funcționarii publici de conducere trebuie să vegheze la evitarea incompatibilităților pentru
funcționarii publici din subordine
3. În desfă șurarea activității stabilite prin fișa postului:
a) functionarii publici au obligatia de a rezolva lucrarile repartizate, in termenele stabilite de
catre superiorii ierarhici conform indica țiilor primite
b) functionarii publici au obligatia de a rezolva, in termenele stabilite de catre superiorii
ierarhici, lucrarile repartizate
c) functionarii publici au obligatia de a rezolva cu prioritate lucrarile repartizate privind
persoanele defavorizate
4. Obiectivele codului de conduită ale func ționarilor publici sunt:
a) stabile ște drepturile și obligațiile funcționarilor publici în exercitarea funcței publice
b) crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetățeni și funcționarii publici
c) stabile ște regimul incompatibilităților și conflictelor de interese în exercitarea func ției
publice
5. În activitatea și manifestările publice funcționarii publici:
a) au libertatea de exprimare profesională neîngrădită manifestată conform propriei
conștiințe
b) respecte limitele mandatului de reprezentare încredin țat de conducăto rul autorită ții
publice
c) să nu exprime opinii personale în cadrul dezbaterilor publice
6. În procesul de luare a deciziilor func ționarii publici
a) să își exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial
b) să respecte indica țiile funcționarilor pu blici de conducere în baza principiului organizării
ierarhice a administra ției publice
c) să aprecieze aspectele de oportunitate conform propriilor convingeri și opinii de politică
publică
7. Conflictul de interese reprezint ă
a) situatia in care persoana ce exercit a o demnitate publica sau o functie publica are un
interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu
obiectivitate a atributiilor care ii revin
b) situația în care un funcționar public își exercită atribuțiile de serviciu pentr u favorizarea
unor persoane în scopul ob ținerii de foloase materiale
c) interdic ția de a cumula o funcție publică cu o funcție privată sau o altă funcție în cadrul
unei autorită ți publice
8. Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una di ntre urmatoarele situatii
a) este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la
persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial
b) participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici cu
care are relatii cu caracter patrimonial

c) are o activitate de conducere în cadrul unui partid politic care îi afectează independen ța în
exercitarea func ției publice
9. Răspunderea legală directă pentru conflict de interese poat e fi:
a) administrativ -disciplinară sau penală
b) administrativ -patrimonială și disciplinară
c) administrativ -contraven țională și penală

VARIANTE CORECTE:

Tema 1: 1a, 2c, 3b, 4c, 5a, 6c, 7c, 8b, 9c.
Tema 2: 1a, 2c, 3c, 4b, 5a, 6b, 7b, 8c, 9a.
Tema 3: 1b, 2c, 3c, 4c, 5a, 6b, 7c, 8b, 9a.
Tema 4. 1b, 2a, 3b, 4b, 5c, 6a, 7b, 8a, 9b.
Tema 5: 1b, 2c, 3a, 4c, 5b, 6a, 7c, 8c, 9b.
Tema 6: 1a, 2b, 3a, 4a, 5a, 6b, 7c, 8b, 9a.
Tema 7: 1b, 2b, 3c, 4a, 5a, 6a, 7a, 8b, 9c.
Tema 8. 1c, 2a, 3b, 4b, 5b, 6a, 7a, 8a, 9c.
Tema 9: 1 a, 2a, 3b, 4b, 5b, 6a, 7a, 8a, 9a.