Televiziunea de Nisa

LUCRARE DE LICENȚĂ

TELEVIZIUNEA DE NIȘĂ – FORMAT DE PROGRAM,

SEGMENT DE PUBLIC ȘI AUDIENȚE

STUDIU DE CAZ

SINTEZA ZILE vs. SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII

CUPRINS

Abstract

Introducere

CAPITOLUL I – Repere teoretice

I.1 Raiting și audiețe

I.2 Analiza receptării

I.3 Receptarea mesajului de către audiență

I.4. Evaluările făcute de audiență

I.5 Alegerea programelor TV

I.6. Alegerile și evaluările făcute de audiență

CAPITOLUL II Televiziunea de nișă

II.1 Nișa de știri

II.1.2 Crawl-ul

II.2 Nișa muzicală

II.3 Televiziunea de bussines

Capitolul III Studiu de caz

III.1 Istoric trustul Intact Media – Antena 3

III.2 Istoric B1 TV

III. 3 Întrebări de cercetare

III.4 Date și cifre relevante despre audiență

III.4.1 Reacția oamenilor cu privire la cifrele despre audiență

III.5 Analiza de conținut

III.5.1 Descrierea postului B1 TV

III.5.2 Descrierea postului Antena3

III.5.2.1. Analiza emisiunii Sinteza zilei

III.5.1.1 Analiza emisiunii Sub semnul Întrebării

III. 6 Focus Grup

III. 7 Interpretarea studiului de caz

Concluzii Generale

Anexe

Bibliografie si siteografie

ABSTRACT

I chose this subject from the desire to find out why television has more followers than the other, since both are political talk shows, both political and social debates.

This paper aims to analyze and understand both the approach and offering a niche television as programs people perceive such a post.

To paraphrase Thomas Jefferson quote – ….. to have a government without newspapers, or newspapers without a government …. – it can be said that there is no political support television. Proof of this is the default choice of the case study and licensed theme.

Why television niche? Niche is a phenomenon still ongoing and progress is a phenomenon autocreeaza. There was influenced society, society influenced phenomenon that has changed the reinfluentat society.

The first chapter is about how the media and occupy our time, a kind of introduction to get an idea what it means. I chose to talk about TV consumption model, Assessment and audiences, how it is perceived media consumption, the choice of TV programs, assessments made by the audience.

The second chapter talks about television niche, niche segments such as news, music, television bussines.

Chapter III is the research, I chose a thorough study of the problem and issue the phenomenon of niche television, talk shows Antena 3 TV Daily summary or B1-questioning study conducted in January 2014 it comprising three topics discussed at both stations, the plane crash that weather conditions in early conviction of Adrian Nastase. A thorough analysis of Antena 3 and B1 TV stations, what they offer. Reactions people on these two talk shows. We used the research method of content analysis, focus group and watched specialty forums on these two issues.

To have a logical thread throughout the paper I used graphs to better illustrate what I wrote and clearer distinguishing information.

Introducere

Am ales această tema din dorința de a află de ce o televiziune are mai mult adepți decât alta, dat fiind faptul că ambele sunt talk-showuri cu caracter politic, dezbateri atât politice cât și sociale.

Lucrarea de față dorește să analizeze și să înțeleagă atât modul de abordare cât și ce oferă o televiziune de nișă, cum percep oamenii programele unui asemenea post.

Parafrazând citatul lui Thomas Jefferson – …..a avea un guvern fără ziare sau presă fără guvern….– se poate spune că nu există televiziune fără susținere politică. Dovadă acestui fapt îl reprezintă alegerea studiului de caz și implicit tema de licență.

De ce televiziunea de nișă? Nișă este un fenomen în continuă desfășurare și progres, este un fenomen care se autocreeaza. S-a produs, a influențat societatea, societatea a influențat fenomenul, care s-a modificat, a reinfluentat societatea.

Primul capitol este despre mass media cât și cum ne ocupă timpul, un fel de introducere pentru a ne face o idee despre ce înseamnă. Am ales să vorbesc despre modelul consumului de TV, raiting și audiențe, despre cum este receptat consumul de mass media, alegerea programelor de TV, evaluări făcute de către audiență.

Al doilea capitol vorbește despre televiziunea de nișă, segmente de nișă precum cea de știri, muzicală, televiziunea de bussines.

În capitolul III este partea de cercetare, în care am ales un studiu aprofundat al problemei și problematicii fenomenului de televiziune de nișă, talk-show Antena 3-Sinteză Zilei respectiv B1 Tv-Sub semnul întrebării, studiu desfășurat pe parcursul lunii ianuarie 2014, acesta cuprinzând trei subiecte dezbătute la ambele posturi tv, respectiv accidentul aviatic, condițiile meteorologice de la începutul anului, condamnarea lui Adrian Năstase . O analiză amănunțită despre posturile Antena3 și B1 tv, despre ceea ce oferă acestea. Reacțiile oameniilor cu privire la aceste două talk-show-uri. Am folosit ca metode de cercetare analiză de conținut, focus grupul și am urmărit forumurile de specialitate cu privire la aceste două emisiuni.

Pentru a avea un fir logic, pe tot parcursul lucrării m-am folosit de grafice pentru a ilustra mai bine ceea ce am scris și pentru distingerea cât mai clară a informațiilor.

.

CAPITOLUL I – Repere teoretice

Mass media ne ocupă foarte mult timp în zilele noastre, în multe cazuri a ajuns să înlocuiască foarte multe activități, atât pe cele din timpul liber cât și pe cele de la locul de muncă. Obișnuim să petrecem multe ore în casă, uitându-ne la televizor, ascultând radioul sau citind ziare și reviste. Televizorul stă deschis acasă aproximativ 7 ore pe zi devenind cel mai popular mijloc mass media în ultimii ani.

Consumul mass media este vazut doar ca o modalitate de entertainment, în ciuda acestui fapt mijloacele comunicării de masă sunt și o baza educațională și informațională. Mass media apelează la o mare diversitate de conținuturi pentru a atrage audientele, aici încadrându-se și televiziunea de nișă.

Funcțiile mass media sunt definite de Drăgan drept: „dimensiuni cu valoare

analitică în studierea consecințelor mesajelor difuzate prin sistemul comunicării de masă

[…]. Informațiile difuzate au global o funcție socială de avertizare și, prin aceasta, de

facilitare a integrării sociale. Mass-media tind să joace mai curând un rol funcțional;

prin mesajele receptate, oamenii sunt într-un fel pregătiți să răspundă la cerințele

cotidiene ale funcționalității societății”.

Sociologia îi consideră pe jurnalisti „agenți ai modernității”. Așadar, studiile despre jurnalism au demonstrat interesul față de contextele organizaționale si instituționale, de interacțiunea cu alți actori în spațiului social, de funcțiile si efectele mass media.

Totodată dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă, a domeniilor vieții sociale, au devenit dependente de presă și de serviciile aduse de aceștia.

La începutul mijlocului XIX, telegraful, a marcat începutul “epocii electronice”, în care s-au inserat pe rând, radioul, televiziunea, noile tehnologii media și presa scrisă care poate fi considerate începutul secolului XVII.

Dezvoltarea și extinderea tot mai crescută a mass-media este tot mai greu de ignorant, aceasta devenind “a patra putere”.

Modelul consumului de TVeste influențat de mediul familial, de obiceiurile și de comportamentul cu care suntem familiari.

O influență asupra consumului de TV îl reprezintă factorii culturali, naționali, poziția socială și economică. Cuprinși fiind într-un sistem social, nu ne rămâne decât să interacționăm și totodată să depindem de el. Uneori suntem nevoiți să alegem ce ni se dă. Perspectiva acțională și motivaționala arată că individul este independent în societate și liber să dezvolte modele comportamentale, care il vor ajuta în realizarea scopurilor și în ascensiunea personala. Aceasta perspective se concentreaza pe strategiile comunicaționale în cautarea, evitarea și procesarea informației. Ipotezele sale sunt: libertatea individuala de a alege și a interpreta experientele mass media, acțiune motivate, și scopuri bine stabilite.

Pe de altă parte se mai poate pune accent pe condițiile care îl îndeamnă sau nu pe individ în a alege un mijloc de mass media, fie el radioul, televiziunea, presa scrisă ori cea online.

„În loc de a tinde spre o vastă bibliotecă din Alexandria, lumea a devenit un computer, un creier

electronic, exact ca într-o scenă de science fiction. Si cum simțurile noastre s-au deplasat în afara

noastră, Big Brother se mută înăutru. Deci, dacă nu suntem constienți de această dinamică, vom

trece de îndată într-o fază de panică, de teroare, exact pe măsura unei mici lumi de tobe tribale,

totală interdependență si co-existență suprapusă”.

Activarea și motivarea comportamentului consumatorului în fata situațiilor mass media este posibila datorita predispoziției individului pentru acea informație. Jeffres distingea intre “media-seeking”(nevoia de mass media) și “content-seeking”(nevoia de conținut mass media).

Factorii sociali care determina indivizii de a alege sau nu un produs mass media sunt în principal educația,venitul și ocupația. Cu cat educația este una calitativă cu atat indivizii asculta mai mult radioul, citesc ziarul, o carte sau se uită la uun film. În schimb, expunerea la televizor este aceeași pentru toate grupurile educaționale.

Cele mai mari diferențe se înregistreză în rândul ziarelor care apar dimineața. Absolvenții de facultate citesc ziarul mai des în timpul zilei, pentru a-și aprofunda informațiile capatate de la televizor în acea zi. Dar educația nu afecteaza numai timpul pe care il consumam cu mijloacele media, ci și preferintele noastre în alegerea diferitelor conținuturi . Persoanele cu un nivel educațional mai înalt asculta posturi de radio clasice, cu mai multe știri și emisiuni de TV a căror conținut este unul bine definit.

În ceea ce privește venitul, e mai probabil că persoanele cu venit mai mare sa nu aiba timp sa se uite la televizor.

Ziarele, radiourile, televiziunile, au nevoie de bani pentru a supraviețui, bani care provin din publicitate. Marshall McLuhan spunea într-a dintre cărțile sale următoarele: "Copiii sunt mai snobi decât adulții, mai dispuși să se formeze gusturilor comunității în ceea ce privește utilizarea unor mărci comerciale bine cunoscute."

Persoanele enervate prin intermediul reclamei devin clienți ai societății comerciale respective, aceasta fiind o formă de captare a atenției, prin diferite strategii, acestea își atrag publicul de bază.

Dupa cum bine știm, consumul de TV are o parte pozitivă și una negativă, una de a forma și cealaltă de a deforma, politicienii profită de această modalitate și prin intermediul presei își câștigă alegători.

Aceste tehnici de manipulare au fost folosite din toate timpurile. Liderii comuniști o foloseau pentru a rămâne la putere, alții pentru a controla populația.

Ca atare Napoleon avea avantaje în fața vrăsmașilor, acesta folosindu-se de mijloacele de informare de la acea vreme.

A rămas celebră afirmația sa: “Daca as fi avut o presă liberă, nu aș fi rezistat la putere mai mult de trei luni” spunea împăratul francez. Aici se poate remarca cel mai important element al dictaturilor: cenzurarea presei. ” Trei ziare ostile sunt mai de temut decat o mie de baionete” fiind constient că pentru a deține puterea înseamnă a deține controlul, în primul rând a mijloacelor de informare.

I.1 Raiting și audiențe

„Un produs media este o marfă sau un serviciu oferite spre vânzare unui grup de consumatori potențiali, în competiție cu alte produse media”.

Audiența reprezintă o preocupare majoră încă de la începuturi. Inițial, aceasta era percepută că o masă nediferențiată, o țintă pasivă a eforturilor de informare ori de persuasiune sau o piață a consumatorilor de produse mediatice. În scurt timp, cercetătorii interesați de efectele mass media au trebuit să recunoască, că audiențele reale sunt compuse din grupuri sociale reale, caracterizate prin existența unor rețele de relații interpersonale care mediază efectele mass media. De asemenea, audiențele pot rezista influențelor, parțial și din cauză că au motivații diferite atunci când se expun mesajelor media. Greșela pornea de la ideea cum că media își alege audiențele. Se adeverește faptul că urmăresc acest obiectiv, numai că selecțiile operate de ele sunt mai puțin importante decât cele pe care le fac membrii audienței între mesajele media și canale.

Fig.1. Modelul integral al comportamentului audienței, după Webster& Lichty

Motivele audienței de a urmări media sunt diferite și ele au fost studiate ca variabile în cercetarea axată pe efecte.

Prin 1970, audiența era deja studiată de sine stătător, considerându-se că alegerile sale și răspunsul la media pretind o nouă înțelegere și explicații independente de analiza efectelor. Evenimentul cheie pentru articularea noului curent de gândire și de cercetare îl reprezintă publicarea suitei de articole reunite sub denumirea de Utilizările comunicării de masă – The Users Of Mass Communication (Blumler și Katz, 1974).

Fig. 2. Sursele formării audiențelor

Volumul a oferit o descriere a obiectivelor care se cer urmărite de cercetarea utilizărilor și recompenselor; în viziunea autorilor, cercetarea trebuie să identifice: „originile sociale și psihologice ale nevoilor care creează așteptări față de mass media și alte surse, care conduc la modele diferite ale expunerii la mesajul mediatic (sau la implicarea în alte activități), având că rezultat satisfacerea acestor nevoi și alte consecințe, cele mai multe dintre ele fiind, probabil, neanticipate”.

Modelul integrează mai multe abordări cu privire la audiență; ideea principală este aceea că audiența se manifestă activ și că, pe baza experiențelor mediatice anterioare, face alegeri în cunoștință de cauză. De asemenea, utilizarea consumului de tv nu reprezintă decât una dintre multiplele modalități la care oamenii recurg zi de zi pentru a-și satisface nevoile.

Potrivit lui Rosengren, „este dificil să facem distincția, pe cale empirică, între motive, nevoi și probleme, chiar dacă, din punct de vedere analitic, ele sunt diferite”. De cele mai multe ori, motivele, așa cum apar în analiza lui Rosengren, sunt identice cu recompensele pe care multe alte cercetări au încercat să le identifice și să le sistematizeze într-o singură tipologie. Un exemplu de astfel de tipologie poate fi găsit în McQuail et al. (1972) cu privire la interacțiunea media-individ. Cele patru elemente ale tipologiei sunt: „divertisment”, „relații personale”, „identitate personală” și „supraveghere”. În acest model, prin utilizarea media se înțelege și urmărirea diferențiată a acestora: citit, ascultat, vizionat (consumul diferențiat al media).

O versiune psihologică a teoriei audienței a fost sugerată de McGuire (1974), bazată pe teoria necesității omului, între nevoile afective și cognitive, apoi adaugând trei noi dimensiuni.

Alternativa studiului audienței o reprezintă „analiza receptării”. Originile acestei abordări se regăsesc în acele tradiții de cercetare care pornesc de la cu totul alte premise, comparativ cu modelul utilizării și recompensei. Este vorba despre teoria critică, semiotică, analiza discursului și studiile etnografice aplicate utilizării media. Demersul face parte din domeniul studiilor culturale.

Ideea esențială a „studiului receptării” este aceea că receptorul se află la baza procesului de atribuire și de construire a semnificației. Mesajele media trebuiesc interpretate fiind polisemantice.

„Receptarea mass media reprezintă o activitate integrată în activitățile zilnice ale comunităților și ale grupurilor culturale; prin urmare, receptarea trebuie studiată din perspectiva conținutului său social și discursiv” potrivit lui Jensen (1991).

Studiul receptării subliniază existența „comunităților de interpretare” bine delimitate, care se bucură de o autonomie și importanță mult mai pronunțate decât în modelul utilizări și recompense.

Rating este un termen utilizat în analiza audienței și a marketingului de televiziune, și reprezintă gradul de popularitate al unui post TV, al unei emisiuni TV, al unui joc video, etc. Prin rating general (total) se înțelege raportul dintre numărul telespectatorilor la un anumit moment dat și telespectatorii potențiali care au acces la un televizor (care ar putea fi telespectatori).

I.2 Analiza receptării

O alternativă la studiul audienței o reprezintă „analiza receptării”. Originile acestei abordări se regăsesc în acele tradiții de cercetare a mass media care pornesc de la cu totul alte premise, comparativ cu modelul utilizări și recompense. Concret, este vorba despre teoria critică, semiotică, analiza discursului și studiile etnografice aplicate utilizării media. Demersul se încadrează mai curând în domeniul studiilor culturale decât în cel al științelor sociale.

Când este vorba de televiziune, “analiza imaginilor difuzate de aceasta și a timpilor petrecuți în fața televizorului trebuie completată cu studiul a ceea ce consumatorul cultural «fabrică» în timpul acesta și cu aceste imagini”

La baza studiului receptării sta receptorul se află la baza procesului de atribuire și de construire a semnificației (pornind și de la media). Mesajele media sunt întotdeauna polisemantice și trebuie interpretate. Potrivit lui Jensen (1991), „receptarea mass media reprezintă o activitate integrată în activitățile zilnice ale comunităților și ale grupurilor culturale; prin urmare, receptarea trebuie studiată din perspectiva conținutului său social și discursiv”. Studiul receptării subliniază existența „comunităților de interpretare” bine delimitate, care se bucură de o autonomie și importanță mult mai pronunțate decât în modelul utilizări și recompense.

Un pionier al studiilor asupra receptării este H.R. Jauss cu lucrarea Pentru o estetică a receptării, cât și W. Iser (Actul de lectură) sau semioticienii Umberto Eco (La structure absente, 1968 ; Lector in fabula, 1979, Opera aperta; Les limites de l’interprétation, vers. fr., 1992)

I.3. Receptarea mesajului audienței

Una dintre contribuțiile cu valoare fondatoare la studiul receptării este reprezentată de o revizuire importantă a teoriei critice, inițiată de către Stuart Hall (1980). Autorul evidențiază etapele procesului de transformare prin care trece orice mesaj media din momentul elaborării până în cel al receptării și interpretării.

Teoria a fost formulată în legătură cu televiziunea, dar poate fi aplicată în cazul tuturor mijloacelor de comunicare în masă. Punctul de plecare l-a constituit unul dintre principiile de bază ale structuralismului și semioticii, potrivit căruia un „mesaj” cu semnificație este construit din semne care au valoare de conotație și denotație, pe baza alegerilor operate de un „codificator”. Semiotica subliniază că gama de semnificații depinde foarte mult de natura limbajului și de semnificația acordată ansamblului organizat de semne și simboluri prezente într-o cultură comună emițătorului (codificator) și receptorului (decodificator). Totodată, semiotica pune accent pe puterea textului codificat și consideră că sursa semnificației se află în text. Hall a fost de acord cu unele presupoziții ale semioticii, dar a pus sub semnul întrebării principiul fundamental enunțat mai sus, pe baza a două argumente. În primul rând, comunicatorii aleg o anumită codificare în scopuri ideologice și manipulează media și limbajul pentru atingerea acestor scopuri .

În al doilea rând, receptorii nu sunt obligați să accepte sau să decodifice mesajele în forma în care acestea au fost transmise, ci pot să reziste – și chiar rezistă – influențelor ideologice, aplicând, pe baza propriilor experiențe și perspective, lecturi alternative sau diferite.

Modul în care se înlănțuie etapele procesului de interpretare este relativ simplu. Mesajele pornesc de la instituțiile media, definite drept structuri în care semnificația este construit într-o manieră constantă și standardizată; de multe ori, aceste instituții tind să sprijine structurile de putere existente. Mesajele sunt „codificate” sub forma genurilor consecrate care au o semnificație exterioară specifică genului și sugestii implicite pentru a ghida interpretarea din partea audienței. Un mijloc de comunicare în masă atât de complex, precum și televiziunea, încorporează o serie vastă de discursuri, iar mesajele oferite de media sunt abordate de către audiențe și prin prisma altor „structuri semnificante”, pe care individul le construiește pornind de la idei și experiențe proprii.

Adeseori, grupuri distincte de oameni (subculturile) aparțin unor medii sociale bine delimitate, percepând lumea și mesajele media într-un mod specific.

I.4 Evaluările făcute de audiență

După difuzarea unei emisiuni, cei care lucrează în audio-vizual au necesitatea de cercetare pentru a cunoaște trei lucruri esențiale despre audiență: ecoul diferitelor canale și programe, exprimat în numărul de ascultători sau telespectatori, atenția cu care sunt urmărite, precum și aprecierea și satisfacția pe care le generează. De multe ori, încercările îndemânatice de a depăși problemele care apar în relația cu audiența și caută să suplinească necunoșterea publicului real.

Diversificarea canalelor, ca urmare a dezvoltării noilor tehnologii (transmisiile prin cablu și satelit) și a fluxurilor informaționale care depășesc granițele naționale au intensificat starea de îndoilă, modificând audiența într-un fapt mai fluctuant, mai imprevizibil.

I.5 Alegerea programelor TV

Mulți practicieni din industria susțin aceeași idee, aceea că audiența are anumite gusturi și curiozități, exprimate în mod sistematic prin alegerea diferitelor programe. Atunci când stabilesc grila de programe, este important să se cunoască preferințele indivizilor. Din nefericire, ipoteza cu privire la alegerea echilibrată și logică din partea audienței nu a fost întotdeauna ajutată de dovezi empirice.

S-a dovedit că urmărirea emisiunilor TV reprezintă, în cea mai mare parte, o activitate de rutină, urmărind doar mulțumiri oferite de mijlocul de comunicare; de exemplu, plăcerea și dorința de a viziona, tinde să absoarbă motivațiile sau alegerile făcute pe baza unui anumit mesaj sau program (Barwise și Ehrenberg, 1988). Pronind de la această idee, Webster și Wakshlag (1983) au elaborat un model care încearcă să ierarhizeze principalele elemente în alegerea programelor.

Modelul acordă o mai mare importanță factorilor care nu au de-a face cu conținutul propriu-zis al celor vizionate și este construit pe trei ipoteze: structura programelor disponibile este fixă; televiziunea reprezintă un bun gratuit, în sensul că programele difuzate simultan au aceeași valoare pentru fiecare telespectator; modelul este valabil pentru un telespectator anume, la un moment dat .

Posibilitățile de alegere între programe: La un anumit moment, numărul opțiunilor nu este mai mare decât cel al canalelor dintr-un sistem dat .

Alegerea reală este adeseori restricționată de posturi media aflate în competiție, care oferă, simultan, același tip de emisiuni. Dacă telespectatorul manifestă o fidelitate pronunțată față de un canal anume, alegerea este încă și mai limitată. Pe lângă faptul că limitează alegerea efectivă, grila de programe influențează vizibil alegerea „efectul de moștenire”, adică tendința că telespectatorul să rămână pe canalul pe care îl urmărește.

Preferința pentru un tip de programe: Chiar dacă de multe ori se consideră că telespectatorii au preferințe sistematice pentru anumite emisiuni, a fost greu de demonstrat în mod concret că un număr semnificativ de telespectatori au opțiuni comune pentru aceleași categorii de programe.

Profilul telespectatorului: Acest lucru poate fi teoretizat în mai multe feluri, potrivit unei viziuni active cu privire la telespectator. Într-o viziune pasivă, o persoană devine telespectator dacă deține un televizor și are un timp minim pentru vizionare. Într-o manieră activă, telespectatorul este acea persoană aflată în căutarea deliberată a unui mesaj media care să-i satisfacă nevoile. După cum remarcă Webster și Wakshlag, „profilul telespectatorului conferă comportamentului său un grad considerabil de variație, care nu are nici o legătură cu mesajul că atare” și „reprezintă singurul factor care explică de ce nu pot fi identificate regularități cauzate de conținutul propriu-zis”.

Grupul în cadrul căruia are loc vizionarea: Teoriile privind selecția operată de audiență, ignoră adeseori faptul că vizionarea are loc în compania prietenilor și a familiei. Chiar și acest factor poate explica o mare parte din caracterul aparent întâmplător al alegerii între programe.

Cunoașterea ofertei de programe: Cunoașterea de către telespectator a posibilităților de vizionare are mai multe sensuri. Ea nu se referă doar la cunoașterea grilei e programe că atare, ci și la atitudinile de acceptare sau respingere a conținutului media, care sunt destul de puternice pentru a influența alegerea. Lipsa informării, în oricare dintre cele două accepțiuni, poate să ducă la acea doză de aleatoriu, menționată anterior, care caracterizează comportamentul audienței.

I.6 Alegerile și evaluările făcute de audiență

O trăsătură televiziunii de nișă care a stimulat încă de la început cercetarea, este reprezentată de „invizibilitatea” audienței. Cei care au avut de-a face cu mediul TV, simțeau din ce în ce mai pronunțat, nevoia de a avea un răspuns la următoarele întrebări, privind publicul lor „invizibil”: cine, când, câți? Ceea ce era cu deosebire adevărat pentru televiziune, unde, în lipsa cercetării, amploarea audienței putea fi estimată doar indirect și în linii mari. În cazul televiziunii, nu numai că nu se cunoaște amploarea audienței, dar aspectele calitative ale procesului de receptare sunt extrem de imprevizibile, atenția este variabilă și canalele sunt schimbate frecvent.

După difuzarea unei emisiuni, cei care lucrează în audio-vizual au acută nevoie de cercetare pentru a cunoaște trei lucruri esențiale despre audiență: ecoul diferitelor canale și programe, exprimat în numărul de telespectatori, atenția cu care sunt urmărite, precum și aprecierea și satisfacția pe care le generează. De multe ori, încercările ingenioase de a depăși problemele care apar pe relația cu audiența, au căutat să suplinească necunoșterea publicului real.

Diversificarea canalelor, că urmare a dezvoltării noilor și a fluxurilor informaționale care depășesc granițele naționale au amplificat starea de incertitudine, transformând audiența într-un fenomen mai instabil, mai imprevizibil.

Receptorii mesajelor media s-au aflat în mod constant în sfera preocupărilor

cercetătorilor. Pe de o parte, se poate vorbi despre studiile vizând efectele pe care

mesajele presei le pot avea asupra publicului. Teoriile cristalizate în urma diverselor

experimente acoperă o plajă largă, care vizează efectele cognitive, efecte de

persuasiune si efecte de socializare. O altă latură a cercetărilor vizează audiența. Aceste

studii sunt interesate de caracterisiticile audienței, de comportamentul acesteia, precum si

de particularitățile procesului de comunicare, de la nivel interindividual si până la relația

individ-media.

Studiile prezintă un interes față de cunoasterea profilului publicului.

Pe de altă parte, analistii media, sunt interesați de aceste „profile statistice” pentru a putea face conexiuni între comportamentul si reacțiile indivizilor față de produsele media.

Din punctul de vedere al felului în care acționează publicul, Balle (2005, p.8-9)

distinge trei etape în evoluția obiceiurilor si atitudinilor utilizatorilor pe măsură ce un

mediu de comunicare se răspândeste: vârsta fascinației, în care utilizatorii consacră

media cea mai mare din timpul disponibil, vârsta saturației, în care simțul critic al

utilizatorilor s-a dezvoltat si vârsta înțelepciunii, care marchează adoptarea absolută a

noului mijloc.

Studiile grupate sub denumirea „uses & gratifications” au debutat în anii 40 si interesul pentru ele a revenit după 20 de ani. Acestea sunt o tentativă de a explica maniera în care indivizii utilizează media, alături de alte surse din mediul înconjurător, pentru a-si satisface diversele nevoi.

Premisele studiilor erau că: alegerea conținutului si mijlocului de informare este în general rațională si orientată spre anumite scopuri si satisfacții, deci dinamică; în cadrul procesului de

comunicare, indivizii îsi stabilesc singuri nevoile pe care încearcă să le satisfacă prin

consumul media; în termeni generici, utilitatea personală este mai puternică decât factorii

estetici sau culturali; în satisfacerea nevoilor, media sunt în concurență cu alte surse;

oamenii fac apel la media doar atunci când consideră că sunt cele mai potrivite pentru a

satisface nevoile lor; aproape toți factorii relevanți în formarea publicului (motive,

satisfacții percepute/obținute, alegerea media etc.) În concordanță cu presupunerile de

mai sus, Katz (1974, p.20) descrie astfel procesul de selecție media: „originile sociale si

psihologice ale nevoilor, care generează asteptări față de mass media sau alte surse,

care vor duce la expunere diferențiată (sau angajare în alte activități) având ca rezultat

nevoia de gratificații, precum si alte consecințe”. Această abordare prezintă o turnură în

explorarea comportamentului comunicațional al indivizilor, pentru care satisfacția poate

deriva nu numai din conținutul media, ci si din actul de consum.

Toate studiile asupra media pornesc de la ideea că presa are efecte semnificative

asupra comportamentului indivizilor, dar nu există o viziune omogenă asupra naturii si

puterii acestor efecte.

Curentul de teorii ale efectelor maximale ale media a fost continuat între anii 30 –

60 de cel al efectelor minimale, care se baza pe cercetări empirice (anchete, sondaje de

opinie, analize de conținut). Noile cercetări au distrus mitul influenței directe asupra

opiniilor si al comportamentelor publicului, aducând nuanțări care subliniau că influența

mass-media nu poate fi izolată de cea al altor factori (sociali, economici, culturali) care

acționează asupra atitudinilor si alegerilor indivizilor.

Procesul de comunicare nu este ghidat întotdeauna de sus în jos, ci se desfăsoară, mai degrabă, pe orizontală, atunci când este vorba de persoane plasate la acelasi nivel în ierarhia socială. Ideea că oamenii se informează direct din presă nu a fost confirmată de studiu. Dimpotrivă, s-a demonstrat că indivizii dobândesc informații si îsi formează opinii prin intermediul contactelor personale cu liderii de opinie din grupul lor.

Prin urmare, ideea comunicării în doi pasi (sau a fluxului comunicațional în două trepte)

se referă la funcția liderilor de opinie de a servi ca mediator între mass-media si alți

membri ai grupului lor.

Klapper (1960), în urma unor cercetări extensive, a ajuns la concluzia că efectele

media sunt minimale, subliniind că expunerea publicului la media are ca efect principal

consolidarea opiniilor deja existente.

O perioadă importantă pentru cercetările asupra efectelor este cea a anilor 70,

când dezvoltarea fără precedent din domeniul comunicării politice a impulsionat si

cercetarea, lansându-se teorii importante, care au rămas în actualitate si chiar fiind în

mare vogă în anii,agenda-setting si spirala tăcerii.

CAPITOLUL II – Televiziunea de nișă

Tendințele ca și în modă se schimbă și în televiziune. Noul curent, sau relativ nou, sunt posturile de nișa care se nasc și cresc atat în televiziune cat și în radio. Un mediu prielnic se pare că le faciliteaza intrarea pe piata din România. Antena 3 sau B1 TV sunt doua din exemplele cele mai elocvente de posturi tematice care au reusit sa se impuna, captivand atenția publicului interesat de domeniile pe care sunt specializate.

Activitatea în zona audiovizualului la capitolul dezvoltare, este foarte intensa, deși mulți sunt de părere nivelul de consum de televiziune este puțin exagerat și în plus noile mijloace de comunicare în masa își fac treptat loc. Occidentul se orienteaza spre Internet; în schimb, românii inca mai poarta o dragoste profunda televizorului. Companiile, fiind constiente de acest aspect se conformeaza și incearca sa raspunda cat mai eficient nevoilor consumatorilor, semnele de evolutie neincetand sa apara.

Statiile generaliste incep sa piarda teren, procentele de audiență fiind castigate de noile posturi de nisa diferentiindu-se de primele mentionate în primul rand prin calitatea publicului pe care reusesc sa il atraga.

Companiile de publicitate își îndreapta și ele atentia catre zona posturilor tematice, în special pentru anumite categorii de produse, aducandu-le acestora beneficii mai mari în vanzari decat investitiile în statiile generaliste. Produsele și serviciile ajung astfel mai usor la publicul caruia ii sunt adresate, acesta intrand în contact direct cu informatia și produsul de care au nevoie ; canalizarea bugetului spre statiile specializate fiind astefel mult mai eficienta.

Canalele dedicate au audiențe mici, dar atrag un public clar definit. Chiar dacă au audiențe mult în urma generalistelor de top, precum Pro TV și Antena 1, posturile de nișă atrag un public pe profilul programelor pe care le difuzează. Cel mai bun procent de telespectatori educati îl are GSP TV. După GSP TV, în topul posturilor cu cel mai bun procentaj de persoane educate urmează Antena 3 care are, de asemenea, o reprezentare bună a publicului educat. Clasamentul posturilor cu public mai puțin educat este dominat de posturile de desene animate (evident, sunt atrași copiii), dar și de cele muzicale. Parte dintre ele ating un public foarte tanar (deci cu studii primare), dar între acestea se regăsesc și posturi precum Favorit și Etno.

Evenimentele ultimilor ani au crescut audiența și interesul pentru canalele de stiri. Chiar și vara, o perioadă saracă în telespectatori. Fiecare post TV de știri are pretenția de a forma un reflex asupra telespectatorului de a alege respectivul canal cînd dorește să se informeze.

Creșterea interesului față de posturile de nișă, în special a celor de știri, nu i-a lasat indiferenți pe investitorii în publicitate. Avantajul posturilor de nișă stă tocmai în calitatea clară a publicului pe care reușește să-l capteze în fața televizorului. Canalele de știri atrag un public care nu dorește știri de tip tabloid, implicit un public pretențios, educat. Fragmentează audiența și au un trend crescator în ceea ce privește cota de piață.

Fig. 1 Comparație între televiziuni

Canalele de știri au determinat noi comportamente de telespectator. Există un bazin semnificativ de telespectatori care s-au îndepartat definitiv de canalele generaliste și pot fi atinși doar prin canale de nișă sau tematice. Se constată un fenomen de influențare a canalelor generaliste de către canalele de știri când transmit evenimente speciale. Acest fenomen poate avea un revers negativ în ceea ce privește clienții. Multe companii sunt reticente la asocierea cu evenimente speciale tensionate sau dramatice. În acest mod se pierd vârfuri de audiență, iar stațiile specializate încearcă să recupereze aceste pierderi în perioadele mai calme.

O parte importantă a audienței canalelor de știri este atrasă până începe prime-time-ul televiziunilor generaliste, iar publicul vizionează programul în spații publice.

Clienții care au bugete importante de publicitate se orientează, în primul rând, spre stațiile TV de top și abia apoi spre cele de nisa.

La nivelul încasarilor din publicitate, impactul asupra posturilor mari, generaliste este minor. Dezvoltarea canalelor de știri vine pe fondul unei semnificative creșteri de piață, motiv pentru care nu putem spune că aceste statii “manâncă” din bugetele stațiilor generaliste. Profilul stației dictează și profilul clientului de publicitate. Daca în cazul posturilor muzicale clienții vin din zona produselor pentru tineri, canalele de știri sunt căutate în principal de advertiseri care țintesc un public peste 25 de ani.

Fiecare instrument promoțional are propriile lui caracteristici și costuri. Specialiștii în marketing trebuie să cunoască bine aceste caracteristici atunci când vor să-și aleagă instrumentele promoționale.

Deoarece există mai multe forme și multe utilizări ale publicității este dificil să se facă generalizări referitoare la calitățile ei distincte că și competentă a mixului promoțional.

La nivelul încasarilor din publicitate, în ciuda orientarii companiilor spre posturile de nișa, cele generaliste sunt puțin influențate dacă nu deloc, deoarece bugetele și numarul celor care își fac publicitate prin intermediul televiziunilor sunt în creștere.

II.1 Nișa de știri

Știrea, este un gen publicistic care prezinta realitatea actuală, pe care o pune într-o formă comunicabilă, transmisă apoi, prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masă.

Definițiile date știrii sunt numeroase, ele aparținând diferitelor școli de presă și reflectă o anumită concepție despre presă, despre funcțiile și poziția socială a ziaristului și a presei. Intr-un manual cehoslovac de ziaristică, știrea este definită că fiind o comunicare scurtă, operativă a unui fapt social nou sau nou constatat, a unui proces social sau a rezeltatelor lui, a unei cunoștințe inedite sau a unei manifestări de idei.

Conform altor afirmații, știrea este o noutate , relatarea unor evenimente recente. Pentru a avea caracterul de știre, ceea ce se relatează trebuie să fie: actual, în curs, la zi, semnificativ, important sau neobișnuit. Știrea mai este definită și ca o idee precisă sau un fapt care va interesa un număr mare de cititori; știrea este orice comunicare făcută la momentul oportun, deoarece este interesantă și semnificativă. Ea reprezintă o relatare a aspectelor semnificative ale unei întâmplări de actualitate, care este interesantă pentru cititorii ziarului unde se publică relatarea; știrea este prima relatare a evenimentelor semnificative, care prezintă interes pentru public.

Din aceste definiții putem extrage două calificative: semnificația și interesul drept trăsături de bază ale unei relatări ce poate fi considerată o știre. Sintetizând opiniile exprimate privind trăsăturile caracteristice ale știrii, se poate formula următoarea definiție: știrea de presă este o relatare concisă a unor fapte, evenimente, idei semnificative, de actualitate, noi, relatare ce prezintă interes pentru public.

II.1.2 Crawl-ul, element de identificare pentru televiziunile de stiri

Adoptat fie că instrument grafic, fie că element de furnizare mai rapida a informațiilor, crowl-ul (știrile care rulează pe banda de jos a televiziunilor specializate) este un element necesar în peisajul media autohton.

Deși este perceput ca un element foarte important în angrenajul televiziunii, crowl-ul nu este considerat un instrument care aduce mari beneficii financiare, ci de imagine. De asemenea, investiția este mică, principala resursă fiind redactorii. Telespectatorul te analizeaza și prin prisma actualizarii crawl-ului. E important sa fidelizezi telespectatorii cu în formațiile de pe crawl.

Alții sunt de părere că este decat o banda de informțtie. Principalul ei scop este acela de a ajuta publicul să afle mai multe informații, fară a fi vorba de vre-un fel de beneficii.

Crawl-ul este important prin viteză, este modul cel mai rapid de a fi primul care difuzează o știre la tv, în plus o poți lăsa să ruleze cat consideri necesar, se pot adauga detalii pe parcursul evenimentelor, detalii care nu tot timpul apar în știrile video.

II.2 Nișa muzicală

Piata autohtonă a televiziunilor muzicale își imparte audientele și atrage publicitarii care vor sa cucereasca tinerii. Cele mai bune evenimente din muzică sunt disputate de MTV românia, Kiss TV, U TV și Zu TV.

Kiss TV este un post de televiziune din România, făcând parte din grupul SBS Broadcasting Group. Primul post muzical românesc a fost Atomic TV, care a deschis piața în 1999.

Schimbările de acționariat au dus și la modificarea numelui, iar K Lumea, a fost primul slogan cu care s-a promovat postul, devenind astfel marcă. Licența a fost cumparată de trustul SBS, la inceputul anului 2006, care l-a transformat în Kiss TV, în noiembrie 2006.

Lansat la 9 noiembrie 2006, sloganul este: Ascultați doar Hituri! Acoperirea transmisiei pe teritoriul României si pe cel al Moldovei. Este înrudit cu Prima TV.

MTV România este televiziune specializată pe emisiuni muzicale lansată în anul 2002, când postul MCM România și-a incheiat emisia.

În fiecare an MTV România transmite LIVE dintr-un oraș european ceea ce se numește " Cel mai important show muzical. Acest spectacol se vrea a fi varianta europeană a show-ului american MTV video music awards.

Circa 70% din muzica transmisă pe post este internațională, iar 30% locală. Proporția showurilor internaționale este de 80% în comparație cu cele locale care constituie 20% din grila de programe MTV România. De asemenea, anual MTV România organizează o gală de decernare a premiilor industriei muzicale românești, Premiile Muzicale MTV România.

În prezent ruleaza următoarele emisiuni: show-ul Date My Mom, de luni pana vineri, de la ora 20.00; M Is For Michael; MTV Classic, de luni pana vineri de la ora 21:00; Din 17 februarie, la MTV DOUBLE DROP, in fiecare zi, de luni pana vineri, de la 19:30; MTV ESSENTIALS; fiecare duminica, de la 18:00; MTV Fresh; MTV Fresh Morning; MTV Hangover, în fiecare duminica, de la 10:00; MTV MORNING MOOD în fiecare zi, de la 8:00, MTV; MTV Says.

Conform studiilor de audiență, MTV românia ocupă primul loc în preferințele adolescenților în topul televiziunilor musicale cu o cotă de 43%, urmat de Kiss TV cu 30% și U TV cu 27%.

Fig. 3 Topul preferințelor muzicale

Zu TV a fost lansat pe 3 aprilie 2014 și dorește să fie o extensie a unui brand care, în divertismentul ultimilor ani în România, a avut o creștere spectaculoasă, a avut o evoluție foarte bună în targetul vizat și de această televiziune, respectiv 15-35 de ani.

Această televiziune aduce o nouă dimensiune platformei  ZU care cuprinde radio, online, evenimente, oferindu-le românilor o  experiență completă, trăită pe o platformă multimedia 360. Brandul ZU s-a impus în ultimii ani ca principalul motor de promovare al artiștilor tineri și a muzicii bune, a reușit să strângă un număr record de public la evenimentele sale și are aproape un milion și jumătate de fani pe platformele sociale. Radio ZU este lider neîntrerupt în București de șapte ani, încă de la debut, fiind ascultat, zilnic, de o medie de 1,6 milioane români. 

U TV este un post de televiziune românesc. Canalul are un format muzical contemporan. U TV este operat de compania New Trend Media, parte din UTI Grup.

Postul a aparut pe 9 aprilie 2005 și este prima televiziune interactivă din România.

Publicul țintă este reprezentat de tinerii cu varste între 15 și 29 de ani, extins la 13-35 de ani.

Acestea însă, nu sunt singurele televiziuni muzicale de pe piața românească. De cealaltă parte sunt canalele folcloristice, care au cunoscut o foarte mare dezvoltare în ultimii ani. Favorit TV și Etno TV se bucură de segmental lor de public.

II.3 Televiziunile de business

Targetul unui de post de business, așa cum este The Money Channel, reprezinta o minoritate care este mai greu accesată, pentru că vorbim aici de persoane mai educate decat restul populatiei, cu venituri mai ridicate, cu educatie financiara și de business. Posturile TV de business sunt urmarite într-o măsură semnificativă și în afara casei si, de asemenea, și prin intermediul Internetului.

The Money Channel este singurul canal TV de informație și dezbatere în domeniul afacerilor – Televiziunea de business a României. Postul oferă informații și sinteze din toate domeniile economice, alături de o analiză în timp real a mediului de afaceri românesc și internațional.

Misiunea sa este aceea de a aduce publicului informații relevante de ultimă oră, respectând cele mai înalte standarde jurnalistice, printr-un schimb de opinii și analize ce privesc evoluțiile economice românești și mondiale. The Money Channel își asumă responsabilitatea de a racorda oamenii de afaceri, investitorii, analiștii financiari și publicul interesat de mediul de afaceri la coordonatele realității economice. Deși este în primul rând un instrument de informare pentru mediul de afaceri, The Money Channel și-a asumat și un rol educativ pentru publicul interesat de aspecte economice.

Postul de televiziune se adresează profesioniștilor din business, personajelor cheie ale piețelor românești aflate în plină dezvoltare, dar și celor care doresc să se familiarizeze cu conceptele din spatele fenomenelor economice.

Emisiunile postului de televiziune acoperă o paleta largă de subiecte ce vizează o varietate de segmente de business, de la industria de media&advertising, la sectorul antreprenorial și accesarea fondurilor europene, piața auto, IT&C, piața imobiliară, responsabilitate socială și altele.

Studiul GfK profilul de audiență The Money Channel relevă o realitate de necontestat: The Money Channel are un public premium.

Este firesc sa apeleze metode specifice, alternative de masurare a calitatii audientei și este imbucurator faptul ca, în acest domeniu, pe piata româneasca sunt folosite aceleasi tehnici care sunt folosite pe piete de advertising cu mult mai multa experienta.

Telespectatorii The Money Channel au fost caracterizati din punct de vedere demografic dar și din punct de vedere al obiceiurilor de utilizare a unor categorii cheie de produse și servicii și a cuprins intrebari referitoare la varsta, educatie, ocupatie, venituri, frecventa, intervale de vizionare a postului și comportament financiar.

Astfel, studiul arata că persoanele care urmaresc The Money Channel sunt mult mai educate decat restul populatiei. 75% din telespectatorii The Money Channel au educatie superioara fata de 15 % din populatia urbana, iar unul din patru si-a continuat studiile și dupa facultate.

Persoanele care au propria afacere se uita mai frecvent la The Money Channel. O treime din audiență postului este formata din intreprinzatori sau manageri fata de 6% din populatia urbana. 17% dintre cei care urmaresc The Money Channel sunt din domeniul financiar- bancar, 15 % din vanzari.

Aproape toti cei care urmaresc The Money Channel sunt utilizatori de produse bancare. 73 % au conturi curente, fata de 25% din populatia urbana. 28% folosesc e-banking fata de 1% urban.

III. STUDIU DE CAZ

SINTEZA ZILEI vs. SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII

Încep printr-o scurta descriere a posturilor Antena 3 respectiv B1 TV, a programului emisiunilor, zilele de difuzare, ora și conținutul emisiunilor pe perioada lunii ianuarie 2014, unde au avut loc 3 evenimente care au fost de mare amploare și de interes național, respectiv arestarea lui Adrian Năstase, accidentul aviatic din Munții Apuseni și viscolul care a pus stăpânire pe țară în luna ianuarie a acestui an.

III.1 Istoric trustul Intact/Antena 3

Istoria INTACT începe cu anul 1991. Omul de afaceri Dan Voiculescu investește într-o tipografie, fiind încrezător în viitorul presei și determinat să construiască un nou început în mass media românească. Aceasta  devine astfel prima piesă a ceea ce mai târziu va reprezenta cel mai puternic grup media românesc.

In 1993, Dan Voiculescu investește în televiziunea comercială, aceasta numindu-se Antena 1 fiind de altfel prima televiziune comercială din România, oferind publicului o alternativă la televiziunea națională. La început difuzează filme și știri. Tot în același an, este lansat cotidianul de informație Jurnalul Național, într-un format de 32 de pagini.

O premieră în România are locî in anul 1994, Radio Romantic debutează cu un format gold hits neîntrerupt de publicitate. Cu Antena1 în ascensiune continuă, apare nevoia unei case de producție pentru emisiunile din grila postului. Intact Production preia pentru început producția show-urilor Antena1. Expansiunea teritorială demarează prin lansarea primului studio local, Antena1 Pitești. Grupul Media Intact prinde contur.

În septembrie 1998 Antena1 se relansează cu un nou pachet grafic ID creat de celebra companie Pittard Sullivan și o noua grilă de programe în care elementul principal a fost consolidarea producțiilor proprii, fiind primul post TV din România cu peste nouă ore de transmisii în direct pe zi.

În iulie 1999 Antena1 obține drepturile exclusive de transmisie a Campionatului Național de Fotbal, fiind primul post TV privat din România care reușește această performanță, precum și singurul care transmite în direct patru meciuri de fotbal pe etapă.

Șase ani mai târziu și după 16 studiouri locale lansate, in anul 2000, Gazeta Sporturilor, cel mai prestigios cotidian sportiv din România, cu o istorie de aproape 80 de ani, se alătura brandurilor Intact.

Fondatorul Grupului Media Intact, Dan Voiculescu, se retrage din afaceri in 2005, dedicându-se vieții politice și cedând întreagă afacere fiicelor sale, Camelia și Corina. Cu Camelia Voiculescu drept Președinte al Grupului Media și Corina Voiculescu coordonind zonă de CSR, prin fundații umanitare, Intact cunoaște o gradație ascendentă. Este anul care marchează o dezvoltare focusată pe nișe, printr-o serie de lansări în sferele financiară – revista Saptămâna Financiară și știri – postul tv Antena3. Compania Media Sport Group, deținătoarea primei reviste de 4×4 din România, 4WD, intră sub umbrela Intact și obține licențele BBC pentru două reviste cu renume, Top Gear și Good Food.

Dezvoltarea continuă prin lansarea de noi branduri in 2006: Euforia, postul tv de lifestyle dedicat publicului feminin, Antena Internațional, televiziunea care se adresează comunităților de români din diaspora, Felicia, revista săptămânala de well-being și Good Homes, revista de food & deco, o noua licență BBC. Focusarea pe nișe a trustului a generat nevoia unei regii de vânzări performate, care și-a externalizat în același timp oferta – Clir Media. Evoluția new media aduce cu sine lansarea Open Media Networks, firmă care proiectează și integrează soluții și servicii interactive de advertising, IT și multimedia.

Pe lângă consolidarea brandurilor existente (Jurnalul Național este cel mai citit cotidian quality din România, Gazeta Sporturilor este liderul presei sportive, Antena1 este recunoscută drept nr.1 în divertismentul tv), dezvoltarea nișelor continuă prin lansarea unei televiziuni axate pe talk-show-uri –Antena2. Expansiunea teritorială căpăta anvergură prin crearea rețelei de săptămânale locale Ghimpele.

Divizia prina a grupului se consolidează prin două noi titluri: cotidianul Financiarul, care a trecut printr-un process de rebranding în 2011, devenind Fin.ro (Financial Intelligence News) și revista lunară de lifestyle Confidențial. Urmare a câștigării drepturilor de televizare a meciurilor din Liga 1 de Fotbal de către consorțiul format din Antena1 și RCS la un preț record, se lansează televiziunea de sport GSP TV, care difuzează majoritatea meciurilor din campionatul intern. Tot în acest an debutează postul de radio ZU, în formatul contemporary hits radio, axat pe interactivitate și idei neconvenționale, ajungând în scurt timp radioul nr. 1 în București. Se consolidează și divizia new media, prin performanțe notabile ale rețelei de site-uri construite în jurul gsp.ro și prin relansarea celor deja existente, care devin astfel entități în sine. Un exemplu în acest sens îl reprezintă proiectele online aflate sub umbrelă Antena3: vdtonline.ro, videonews.ro, totulredus.ro. Cea de-a doua regie de vânzări a trustului se relansează sub denumirea Intact Advertising, iar noua entitate Intact Interactive internalizeaza vânzările de publicitate online, reprezentând noua divizie a trustului specializată în publicitate interactivă.

Pe o piață încercată de criza economică mondială in 2009, Intact Media Group reușește să-și consolideze prezența cu o spectaculoasă creștere de 120% în radio și o constanța dezvoltare în print și online. Radio Zu, pe lângă faptul că a lansat șapte noi stații locale, devine, doar într-un an, radioul preferat al ascultătorilor din București. Jurnalul Național, cotidianul quality numărul unu din presă, demarează o serie de inițiative pentru a repune în drepturi valorile românești. Biblioteca pentru toți șiMișcarea de rezistență sunt câteva dintre campaniile care au pus accent pe importanța culturii și a spiritului național în viața publică. Acestea au fost susținute de personalități de marca, de la artiști, formatori de opinie la sportivi de performanță. Jurnalul Național își reconfirma astfel statutul de referință pentru presa de calitate de pe piața românească. În același an, Intact Interactive, se dezvoltă ca o prezența puternică în mediul online și mobile. Intact Interactive creează o platformă solidă pentru produselor noastre offline.

Societățile care dețin brandurile Antena1, Antena2 și Euforia se consolidează operațional pe o platformă comună, Antena Group in 2010. Noua entitate creată nu afectează identitatea brandurilor în cauza, ci are avantajul strategiei coordonate atât în ceea ce privește marketing-ul cât și celelalte resurse. În decembrie are loc mutarea într-o noua clădire, asigurând astfel o comunicare și o platforma de lucru mult mai eficiente. 2010 este și anul provocărilor: formate internaționale, adaptate local, seriale originale, campanii îndrăznețe și premiere print precum augmented reality în Top Gear sau pagini 3D în Gazeta Sporturilor. În ciuda contextului general pragmatic, am pus preț pe importanța rolului nostru în societate. Fundația Mereu Aproape organizând cea mai impresionată campanie socială din România: Apa trece, România ramâne, pe parcursul căreia s-au strâns 1.250.000 euro în bani și materiale de construcții, facilitând astfel construcția a 75 de case în zonele afectate de inundații.

Un an dinamic este 2011, un an al consolidării și al accentului pe conținut. Pasionați de inovație, căutăm noi platforme pentru a fi relevanți pentru clienții noștri. Suntem prima companie care a introdus QR code-urile pe TV. Gazeta Sporturilor lansează o comunitate online pentru iubitorii de fotbal, un radio online și o aplicație iPad. O noua licență BBC se adaugă portofoliului de print, prin BBC Focus, revista numărul 1 în lume în materie de știință, tehnologie și viitor cu peste 100 de pagini de jurnalism profesionist, teste de produse detaliate și fotografii spectaculoase. Mai mult, în septembrie a avut loc lansarea revistei The Industry. Această este adresată profesioniștilor și entuziaștilor industriei media și urmărește îndeaproape mișcările strategice, achizițiile importante, cifrele relevante, echipele, leaderii, evenimentele și informația esențială din această zonă.  De asemenea, titlurile din print precum Jurnalul National, Fin.ro Magazin, Felicia si Saptămâna Financiară sunt integrate sub umbrela Intact Publishing. Cu ocazia împlinirii a douăzeci de ani de activitate, Intact Media Group a lansat proiectul Primii20.ro care vine în întâmpinarea tinerilor și le oferă, posibilitatea de a deveni purtătorii de cuvânt ai generației lor, sprijinindu-i în cu diferitele lor proiecte si susținându-le ideile si pasiunile.

Antena 3 este o televiziune specializată în știri lansată în 2005, bazându-se pe expertiza solidă a grupului Intact în zona publicistică și a furnizării de informație.

Antena 3 este televiziunea care te ajută să înțelegi contextul. Misiunea ei este să furnizeze programming de calitate prin care să deschidă ochii publicului asupra resorturilor din spatele știrilor, să ofere informații obiective și echidistante despre lucrurile care influențează viața de zi cu zi a indivizilor și a comunității.

Valorile Antenei 3 sunt echilibru, profesionalism și globalism. Aceasta oferă știri despre mediul de afaceri, decelează deciziile politice, dă imaginea de ansamblu a societății românești, dar este și un ghid de carieră pentru investiții sau pentru opțiuni de vot.

Antena 3 a câștigat numeroase premii pentru programele sale, cel mai prestigios fiind premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România pentru cel mai bun jurnal de știri, câștigat în 2006, 2008 și 2009.

Lansare-2005

Format-știri și dezbateri

Acoperire-80% din populatia româniei, cablu și DTH

Target 18+, populatie urbana, activa, middle și top management, venituri și studii medii și superioare

Formate cheie

Jurnale de stiri, News Magazine, La Ordinea Zilei cu Dana Grecu și Radu Tudor, Stirea Zilei, Sinteza Zilei cu Mihai Gadea, în gura presei, Reporter Special – Saptamana de stiri, Topgear

Date relevante: – primul semestru 2009

– 4.2% all day

– 4% prime time (19.00-23.00)

– 33% crestere fata de primul trimestru 2008

Intact Media Group este un trust din Romania, care face parte din Holdingul GRIVCO, deținut de omul de afaceri Dan Voiculescu. Este singurul grup bazat pe capital integral romanesc prezent “in top", ocupand locul secund atat pe piata de televiziune, cat si pe cea a cotidienelor.

Posturile TV ale Intact detin o cota de piata de 15,1%.

Intact Media Group s-a înființat ca entitate juridică in anul 2009. Acesta detine in anul 2005 compania Media Sport Group, partenerul BBC pentru România, Bulgaria și fosta Iugoslavie.

Intact Media Group, reprezintă prima afacere media de tip greenfield din România postrevoluționară, fiind o investiție 100% românească .

Antena 3 este un canal de televiziune privat de știri din Romania. Acesta este deținut de compania Antena 3 S.A., care face parte din grupul Intact. Emisiunile sale prezintă informații legate de domeniul social, politic, dar și mediul de afaceri. Directorul general al Antena 3 este Mihai Gadea Antena 3 este singurul post de televiziune din Romania afiliat la CNN International, post secundar din cadrul rețelei CNN, ceea ce permite fiecăruia din cele două televiziuni să-și preia cu costuri reduse transmisiuni ale celuilalt.

Moderatorul emisiunii Sinteza Zilei, Mihai Gadea, deținătorul premiului APTR 2010, pentru cea mai bună emisiune de investigație politică si cel mai bun realizator de talk-show din România, desemnat anul trecut de TV Mania, se afla printre jurnalistii de top din mass-media romaneasca. A intrat in televiziune in 2002, datorită afinității sale pentru actualitate, politica și din dorinta de a afla substraturile informației. Din 2004 este in echipa Intact, unde a avut o ascensiune fulminanta, atat ca realizator TV, cat si ca manager. In 2007 a acceptat conducerea uni nou post TV lansat in cadrul Intact- Antena 2. Dupa numai 3 ani de la prima emisie, Antena 2 a intrat in top 10 cele mai urmarite televiziuni, fiind un post ce a inregistrat una dintre cele mai spectaculoase cresteri din industria TV autohtona.

Din iunie 2010, Mihai a preluat conducerea Antenei 3, postul de nisa specializat in stiri al grupului. Din 2005 este si moderatorul uneia dintre cele mai apreciate emisiuni de talk-show din Romania- “Sinteza Zilei”- emisie premiata de APTR in 2010 cu premiul pentru cea mai buna emisiune de investigatie politica.

Mihai s-a nascut la 10 ianuarie 1977, la Bucuresti si este absolvent al Facultatii de Teologie, din cadrul Universitatii Bucuresti. Este doctorand in istorie in cadrul Institutului de Studii Istorice “Nicolae Iorga” si are o mare pasiune pentru literatura si filosofie.

Postul are una dintre cele mai bune audiente dintre televiziunile de stiri din Romania.

Intact Media Group înseamnă astăzi, la 20 de ani de la lansare, cea mai importantă platformă media din România. Trustul oferă publicului larg și comunității B2B conținut de calitate, cu relevanță locală, creat și dezvoltat de o echipă de profesioniști, fiind în același timp, un partener media de încredere.

III.2 Istoric B1 TV

B1 TV este un post de televiziune specializat în știri, emisiuni informative de actualitate.

În prezent, B1 TV este distribuit în toate rețelele de cablu analogic și digital – acoperire teritorială de 92%. Emite prin satelit la nivelul întregii țări.

B1 TV a fost lansat în decembrie 2001 ca post local generalist pentru București. În 2004, News Corporation a achiziționat 12,5% din pachetul de acțiuni al postului. Printre principalele emisiuni cre s-au impus pe piata din Romania, se afla si talk-showul „Nasul”, moderat de Radu Moraru, care a devenit cel mai urmarit talk show din Romania in 2007. Radu Moraru s-a transferat la RCS la sfarsitul lui 2010, in prezent avand propria televiziune "NASUL TV". În 2010, licența audiovizuală pentru serviciile de programe cu denumirea „B1” a fost preluată de compania SC B1 TV Channel SRL. Acționariatul B1 TV Channel este format din Sorin Oancea (50%), fost director general al televiziunii de știri Antena 3 și SC News Television (România) SRL (50%), ca persoană juridică. Reprezentantul legal al companiei B1 TV Channel este Sorin Oancea, director general al B1 TV.

S-a relansat in martie 2011ca timp infotainment. În mai 2011, CNA a prelungit cu nouă ani licența B1 TV. În septembrie 2011, B1 TV a fost transformat într-o televiziune de știri și publicistică, format în care emite și în prezent.

Prima emisie a postului B1 TV în noua formulă a avut loc pe 17 martie 2011, la ora 20:00, cu un jurnal prezentat de jurnalista Sanda Nicola.

Din toamna anului 2011, B1 TV și-a propus să emită un format de «news and current affairs», care presupune zilnic un număr semnificativ de ore de programe de știri și dezbateri axate pe actualitate.

Noul proiect editorial, presupune creșterea producției proprii la 74% (față de 70,50%), scăderea producțiilor audiovizuale ale altor producători la 26% (față de 29,50%). Jurnalele de știri de la B1 TV sunt difuzate zilnic, de luni până vineri, aproape din oră în oră.

Încă de la relansare, postul B1 TV și, implicit, telespectatorii săi, au beneficiat de contribuția semnificativă a unei echipe formate din jurnaliști profesioniști. Noului proiect i s-au alăturat nume precum Ion Cristoiu, Robert Turcescu, Vlad Petreanu, sau Radu Banciu.

B1TV ofera un spectacol dinamic al stirilor, aceasta fiind singura televiziune din Romania care poate transmite, in direct, gratie unei tehnologii de ultima generatie, imagini in miscare din diverse locuri din tara. (ex.: metrou, ambulanta etc.).

Jurnalele B1TV prezinta faptele in timp real, exact in momentul desfasurarii lor (ex.: declaratii de presa, evenimente importante din sfera politicului, proteste etc.).

Programele de stiri B1TV acopera toate domeniile: monden, externe, politic, social, economic, fapt divers etc.

Moderatorul emisiunii Sub semnul întrebării de la B1 TV supunea intr-o conferință care a avut loc în anul 2006 la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale comnuicării următoarele: “Eu nu cred în jurnalistul creat exclusiv la locul de muncă!”

Robert Turcescu s-a născut la 3 mai 1975, la Pitesti. După terminarea liceului în orasul natal, a

urmat Scoala Superioară de Jurnalistică din Bucuresti (1997), apoi Facultatea de Jurnalism si

Stiințele Comunicării din cadrul Universității Bucuresti (licența în 1998).

Pentru activitatea sa jurnalistică, a obținut următoarele premii si distincții:1997 – Premiul I

pentru Jurnalism Civic oferit de Primăria Municipiului Bucuresti si firma Henkel; 2001 – Premiul

Clubului Român de Presă pentru reportaj radio; 2002 – Premiul CNA pentru cel mai bun talk-show

radio – "România în direct"; 2004 – Premiul Asociației Profesonistilor de Televiziune pentru cel

mai bun talk-show de televiziune – 100 %; 2005 – Premiul "Alexandra Indries" pentru "Contribuțiala democratizarea României", acordat de Societatea Timisoara.

Andrei Plesu scria:

“Moderatorul contemporan e ori prea volubil, ori prea <<amuzant>>, ori prea agresiv, ori prea

familiar, ori insolent, ori plat. De multe ori vine nepregătit în fața publicului si a celui invitat,

divaghează, se pune în valoare, caută scandalul sau alunecă în derizoriu. Robert Turcescu nu

aparține acestui peisaj. E serios si eficace, preocupat de subiect, nu de imaginea proprie,

documentat, spectaculos fără circ si palpitant fără histrionism. Vorbeste limpede, întreabă țintit,

reacționează prompt. Reuseste să aibă convingeri, fără să cadă în partizanat. Odată cu el, pe scena

mediilor românesti a apărut, cred, un profesionist pursânge”.

III.3 Întrebări de cercetare, ipotezele cercetării, metode de cercetare

Dupa o descriere a posturilor de televiziune de nișă, Antena 3 respectiv B1 TV, există o întrebare, cum dintre două televiziuni de nișă cu analiza emisiunilor „Sinteza Zilei” și „Sub Semnul Întrebării” există o diferență atât de mare ca public, audiență, raiting? Unde se produce diferențierea între cele doua emisiuni, unghiuri de abordare a temelor emisiunii, invitatii, dezbateri politice si sociale aduse in atentia publicului. Am urmarit forumuri pentru publicul Antena 3 si B1 TV, argumente pro si contra, am facut o analiza de continut a celor doua posturi respectiv emisiuni, amploarea cu care se discuta in emisiune, divergentele care apar intre cele doua posturi datorita concurentei dintre ele, imaginea propriu zisa care este transmisa, graphic, tehnici de filmare și prestanta moderatorului, zic eu una care face diferența.

In urma analizarii si urmaririi acestori doua emisiuni se observa o apartenenta politica a fiecaruia dintre ele, un alt argument in împartirea publicului.

Aceasta curiozitate apare in urma clasificarii televiziunilor dupa numarul de telespectatori, care sunt preferintele publicului si in fapt ce urmareste românul in fiecare zi. Am ales sa analizez aceste televiziunile de nisa deoarece pana la urma toata lumea urmareste ce posturile de stiri respective emisiuni a caror teme de cele mai multe ori survin in stirilor respective zilei in curs.

Un al doilea motiv este orientarea politica a acestor doua teeviziuni care una evidenta si cum de altfel individual telespectator are si el o apartenenta politica.

Am ales ca metoda de cercatareanaliza de conținut, deoarece are un caracter metodic, analiza este sistematica,obiectiva si are un caracter cuantifiicabil.

Obiectivul acestei cercetari este de a identifica elementele cheie care fac diferenta intre aceste doua emisiuni, Sinteza zile si Sub semnul întrebarii.

III.4 DATE și CIFRE RELEVANTE

Înainte de analiza emisiunilor , vă prezint câteva date relevante cu privire la audiențe, să observam care este locul fiecaruia dintre emisiuni în preferințele publicului, pe parcursul studiului sper eu sa aflam si de ce.

Potrivit paginii de media, Antena 3 a condus audiențele la capitolul talk-show în anul 2013. Emisiunea Sinteza Zilei moderată de Mihai Gâdea a ocupat primul loc la nivel național, cât și urban, comparativ cu emisiunea Sub Semnul Întrebării prezentată de Robert Turcescu care nu se află nici în top 10, aceasta situându-se a nivel național pe locul 21, iar la nivel urban pe locul 17. (fig.4)

Dacă la nivel național în top 10 sunt emisiuni și de pe TVR, la orașe toate emisiunile talk-show sunt producții de pe Antena 3 aflate în top 10.

Sinteza zilei conduce topul audiențelor, fiind urmărit de 521.000 de persoane din întreaga țară, dintre care 376.000 au fost de la orașe.

Sub semnul întrebării, la nivel urban este urmarit de 131.000 de personae, cu 245.000 mai putin față de Sinteza zilei, iar la nivel national, 196.000 de persoane urmaresc emisiunea moderată de Robert Turcescu și anume Sub semnul întrebării, cu 325.000 mai puțini comparativ cu Sinteza zilei.(fig.5)

Fig.4

Fig.5

Analiza pe intervale orare și emisiuni arată momente în care cele două canale se luptă pentru telespectatori.(fig.6)

Fig.6

Audientele lunii ianuarie 2014 intre Antena 3 si B1 TV

Cu accidentul aviatic în care a pierit pilotul Adrian Iovan și ninsorile din întreaga țară, posturile de știri, au avut seara cifre semnificativ mai bune în ianuarie 2014, decât în decembrie anul trecut.

Antena 3: are o medie de aproape 350.000 de telespectatori din mediul urban pe minut, în fiecare seară din ianuarie. Audiența a crescut cu 70.000 de persoane față de decembrie, astfel ocupând locul patru în clasamentul general în Prime-Time.

B1 TV: are o medie de 116.000 de telespectatori, plus de 20.000. Cade seara de pe locul 10, pe poziția a 11-a, fiind depășit de Antena Stars.

După media pe zi, în mediul urban:

Antena 3: Locul trei la clasamentul pe întreaga zi, postul de știri al Intact, are o medie pe zi de aproape 250.000 de telespectatori, un plus de 50.000 față de decembrie.

B1 TV: Rămâne pe locul 10, cu o medie de 89.000 de oameni, față de 75000 în decembrie.

Audiența posturilor TV în lunile decembrie 2013 și ianuarie 2014, 19.00-23.00 în mediul urban.

Fig.7

Consumul de știri diferă pe parcursul zilei. Sâmbăta și duminica, programul posturilor de știri este diferit, că de altfel și consumul de televiziune.

Ipoteza de la care pornesc este strict legata de numarul audientelor si curiozitatea de a sti de ce Sinteza Zilei este mai urmarita decat Sub Semnul Intrebarii, care sunt diferentele dintre aceste doua emisiuni.

Concurența între cele două televiziuni este foarte strânsă, fapt ce a dus la o mai buna calitate a grupajelor de știri și la o înaltă competitivitate.

Câți români se uită, în fiecare oră, la Antena 3, B1?

Antena 3 și B1 au un public mult mai numeros la orașe, decât la sate. La orașe, în fiecare oră, Antena 3 are, de departe, cel mai numeros public.

Antena 3

Audiența maximă este înregistrată seara: 351.000 media pe minut în orașe între orele 22.00 și 23.00, pe intervalul lui Mihai Gâdea. La aceeași oră, îl aleg pe Gâdea 142.000 de oameni de la țară

Antena 3 are o audiență preponderant urbană. În fiecare oră, audiența la orașe este de câteva ori mai mare decât numărul telespectatorilor de la țară. Și față de celelalte posturi, Antena 3 are un avans considerabil mai ales la orașe. La sate, consumul de posturi de știri este mai echilibrat.

La ora 8.00 dimineața, Antena 3 are deja, la orașe, o medie de peste 100.000 de telespectatori pe minut. Între orele 12.00 și 18.00, audiența postului e aproape constantă: 160.000 de orășeni pe minut și aproximativ 70.000 de locuitori ai zonelor rurale.

La sate, până la ora 21.00, în niciun interval orar audiența postului din grupul Intact nu ajunge la 100.000 de persoane din mediul rural pe minut. De altfel, singurul interval orar în care  Antena 3 adună pe post peste 100.000 de săteni pe minut este 21.00-23.00. (fig.8)

B1 TV

Are în fiecare oră o audientă mult mai mare la orase, decât în mediul rural. Pe anumite intervale orare, se uită la B1 TVde două ori mai multi orăseni decât tărani. În fiecare oră, numărul telespectatorilor din mediul urban îl depăseste mult pe cel al publicului din mediul rural.

Ora de vârf a postului este 22.00, când este programată emisiunea lui Robert Turcescu . si el este preferat de cei din mediul urban. 124.000 de orăseni se uită în fiecare minut pe acest interval. (fig.8)

Fig. 8

În mediul urban, Antena 3 nu lasă nicio șansă celorlalte posturi de stiri, în niciun interval orar. În fiecare oră, cel mai urmărit post de știri este Antena 3.

Consumul de știri este diferit în mediul rural. Competiția în mediul rural este mult mai strânsă între canalele de știri. Mihai Gâdea s-a lăudat că publicul Antena 3 că ar fi cel mai educat comparativ cu telespectatorii celorlalte teleiziuni de știri.

Intervalul de Prime-Time: orele 19.00-23.00

ANTENA 3. În intervalul 19.00-23.00, canalul de știri fost urmărit, în medie, de aproape de 400.000 de români. E o scădere cu 100.000 de persoane fată de 2012. B1 TV se relansează ca post de stiri, iar audienta de seară se dublează în 2012. În 2013, canalul e urmărit, seara, de 145.000 de români pe minut (un minus de 20.000 fată de anul precedent). Aproape 100.000 sunt din orase.

Audienta posturilor de stiri în intervalul de maximă audientă (Prime-Time, orele 19.00-23.00), în ultimii cinci ani, la nivel national (fig 9)

Fig.9

Audienta posturilor de stiri în intervalul de maxima audientă (Prime-Time, orele 19.00-23.00), în ultimii cinci ani, în mediul urban: (fig.10)

Fig.10

Audiență luna ianuarie Antena3 vs.B1 TV (fig. 11)

III.4.1 Reacția oamenilor cu privire la cifrele despre audiență

De pe situl paginii de media multi reclamă faptul că cifrele nu ar fi reale, iată câteva comentarii cu privire la raportul de audiență pentru luna ianuarie, acesta fiind publicat în febrarie.

„Alex is, 18 februarie, 2014 15:10 – Eu m-am uitat pe B1, dar nu am “pipal meter”, deci nu exist :)) La fel ca si alte milioane de oameni :)).”

„gigi, 18 februarie, 2014 15:38 – Milioane ? Poate miliarde….”

„Adi, 18 februarie, 2014 15:30 – Ar trebui sa spuna Pagina de media cat faceau de obicei cele doua televiziuni si cat au facut ieri cu cei doi invitati. Diferenta fata de o zi normala este importanta!”

„Andrei, 18 februarie, 2014 15:40 – Eu m-am uitat la interviul cu Cacarau, care macar stie sa vorbeasca, nu ca Ponta, care era pupat in ruc de catre Gidea, ca acum sunt aliati. Astia de la A3 fura la audiente de nu-ti vine sa crezi, ca daca te uiti pe internet, toata lumea-i injura si rar gasesti cativa care sa se uite la ei sau poate ca lumea se uita la ei, dar nu recunoaste nimeni.”

„poweraxxel, 18 februarie, 2014 15:51 – Interesant este de comparat audientele cu cele facute cu Basescu in studio la Turcescu …”

„Maya, 18 februarie, 2014 15:55Pai despre ce vorbim aici? Cand vreodata labe1 tv va fi peste antena 3? Basistii aia trebuie mai intai sa faca televiziune si apoi sa spere la un rtg de 4.9”

„ilinois, 18 februarie, 2014 16:42 – @Maya -Puisor mai studiaza si tu cate ceva ! Sorin Oancea vine ….., surpriza de la A3 ! Nu-i nimic , ti-a scapat dar nu mai posta tampenii ! EU M-AM UITAT LA B1Sub nici un motiv nu m-as uita la ABJECTIILE lui Gadea .”

„Bianca, 19 februarie, 2014 9:49 – E atat de bun Oancea incat atunci cand era la Antena 3 era praf audienta. S-au schimbat lucrurile dupa plecarea lui. Audienta a crescut odata cu venirea lui Gadea la conducere.”

„Sabin, 18 februarie, 2014 20:31 – Cine se mai si uita la B1, sa fim serioși…” Iată cum

„Barbu, 19 februarie, 2014 8:36 – Comparatia e simplu de facut. in vreme ce prezenta lui Ponta a atras la Antena 3 aproape 300.000 de telespectatori in plus fata de media pe lunile decembrie si ianuarie, Antonescu a adus pe b1 doar 50.000 de telespectatori in plus…”

„mariana, 19 februarie, 2014 10:09 – eu m-am uitat la Robert Turcescu pe B1TV, insa trebuie spus ca nu m-am uitat de dragul lui antonescu ci pentru ca urmaresc B1TV si ziaristii deacolo mai putin pe socialista madalina puscalau.”

„dragos, 19 februarie, 2014 11:38 – Normal ca Latrina3 sa fie peste B1TV. Pai planul de indobitocire a maselor e indeplinit. Minciunile spuse la nesfarsit de catre slugile latrinei ajung sa fie vazute ca adevaruri de catre cei spalati pe creiere. Nici cei de LABE1 nu sunt mai prejos, chiar daca in mai mica masura. Ca sa concluzionez, din cele 2 prefer Digi24.”

„X-ulescu, 20 februarie, 2014 11:22 – Concluzia: Numai oamenii in etate si fara suport financiar solid(si ma exprim elegant) urmaresc A3 si, intr-o mai mica masura, B1. Ne mai mira de ce aceeasi politicieni castiga alegerile? Cand majoritatea voturilor vin din categoria enuntata mai sus rezultatele sunt proportionale cu cea a calitatii votantilor.”

„mariustm, 21 februarie, 2014 16:17 – Dacă a3 are un rating așa mare și B1 așa mic de ce se uită așa puțină lume la a3 și așa multă la B1. Probabil pentru a3 a fost luat în calcul nr. celor care … îi înjură.”

„xbs, 24 februarie, 2014 22:36 – Nu urmaresc niciodata B1, din principiu, deci titlul “Ponta de trei ori peste Antonescu” e tendentios. Nu conteaza invitatii, eu tot nu urmaresc postrul respectiv.”

III.5 Analiza de conținut

Am ales aceasta metoda de cercatare deoarece are un careacter metodic, analiza este sistematica,obiectiva si are un caracter cuantifiicabil.

Obiectivul acestei cercetari este de a identifica elementele cheie care fac diferenta intre aceste doua emisiuni, Sinteza zile si sub semnul intrebarii.

Au fost monitorizate edițiile Tv ale posturilor Antena 3 și B1 tv, pe perioada lunii ianuarie 2014.

În această analiză am urmărit să obțin date despre raiting, audiență, grafica emisiunilor și principalele interese ale publicului cu privire la tema emisiunilor „Sub semnul întrebării” și „Sinteza Zilei”.

Încep prin a analiza emisiunile , Sinteza zilei de la antena 3 respectiv Sub semnul intrebarii de la B1 tv, doua emisiuni talk- show, care în marea lor majoritate fac dezbateri politice, alteori analize a unor întamplari care vin in interesul publicului.

Sunt doua posturi de nișă, au in comun stiri din toate domeniile, emisiuni informative, talk- show-uri si fiecare are o emisiune pamflet, de la B1”lumea lui banciu” prezentata de Radu Banciu si Antena 3 il au pe Mircea badea cu emisiunea” in gura presei”.

Dupa cum arata site-ul Antena 3 la emisiunea Sinteza zilei prezentată de Mihai Gâdea aceasta este deja o emisiune de referinta și face cele mai importante dezvaluiri din actualitatea cotidiana. Aceasta ofera publicului toate punctele de vedere din actualitatea cotidiana asupra celor mai importante evenimente petrecute peste zi.

Deasemenea emisiunea Sub semnul întrebarii, prezentată de Robert Turcescu se ocupă de asemenea cu semnalarea evenimentelor petrecute in ziua curentă. Acesta spune pe site-ul său urmatoarele: “Pentru mine, libertatea se cofundă cu puterea de a rosti întrebări și cu satisfacția de a obține răspunsuri, iar jurnalistica este singura meserie în care mă simt cu adevărat liber. Dați-mi un pix și o foaie de hârtie pe care să pot desena semne de întrebare și sunt gata oricând să o iau de la căpăt !”

III.5.1 Descrierea postului b1 tv

Număr semnificativ de ore de programe de știri și dezbateri axate pe actualitate. Noul proiect editorial, presupune creșterea producției proprii la 74% (față de 70,50%), scăderea producțiilor audiovizuale ale altor producători la 26% (față de 29,50%). Jurnalele de știri de la B1 TV sunt difuzate zilnic, de luni până vineri, aproape din oră în oră

.

III.5.2 Descrierea postului Antena 3

Pe lângă știri, în grila postului Antena 3 există și o serie de emisiuni. Printre emisiunile care au fost transmise se numără:

Exces de putere cu Oana Stancu și Adrian Ursu, Știrile de dimineață cu Nadina Câmpean și Marius Ioniță, Previziunile zilei cu Sabina Iosub, Se întâmplă în România cu Maria Coman, Esențial cu Alina Petrescu, 100 de minute cu Alessandra Stoicescu, La ordinea zilei cu Dana Grecu și Radu Tudor, Panorama cu Oana Stănciulescu, Subiectiv cu Răzvan Dumitrescu, Sinteza zilei cu Mihai Gâdea, În Gura Presei cu Mircea Badea.

Ambele posturi au echipe de jurnalisti profesionisti, care aduna informatii cat mai proaspete pentru publicul telespectator.

III. 5.2.1 Analiza emisiuni antena 3

În ediția din 6 ianuarie 2014 a emisiunii "Sinteza Zilei" au fost dezbătute două dintre subiectele de actualitate ale zilei: sentința în cazul lui Adrian Năstase (acesta a fost condamnat definitiv în dosarul Zambaccian la 4 ani de închisoare cu executare). Moderatorul foloseste un aspect al semioticii și o formă delingvistică critică, la adresa presedintelui statului Traian Basescu, Roberta anastase, Monica Macovei. Președintele Traian Băsescu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost așteptat în fața instituției de un grup de persoane aflate la intrare, acest lucru facând subiectul discuției.

Termenul central în acest caz nu mai este cel de „semn”, ci cel de„discurs”. În acest caz se presupune că: „Discursul trebuie înțeles în cea mai largă extensiune a sa.

Semnal de post, moderatorul incepe cu fraza : Buna seara doamnelor si domnilor, bine v-am gasit la sinteza zilei’’

Pune în lumină partea pasivă a modelului Harold D. Lasswell si anume receptorii, raspunzand la cateva intrebari referitoare anului 2014.

Invitații emisiunii sunt: generalul Pavel Abraham, Sorni Rosaca Stanescu-senator, Razvan Savaliuc-jurnalist “lumea justitiei”, Mugur Ciuvica- presedintele departamentului de investigatii politice, Adrian Ursu-jurnalist.

Se urmareste un insert cu o declaratie a prim-ministrului Ponta (sursa Romania Tv)

Tehnica de filmare: in partea de inceput a emisiunii se foloseste prim planul

Minutul 9:38- plan general astfel ofera o perspectiva larga

Se face trecerea de la plan general la prim plan

– plan general în momentul începerii emisunii dar și pe parcurs
– sunt utilizate cu predilecție prim-planurile
– camera urmărește prezentatorul începând la un plan mediu și corectând la prim-plan 
– când este cazul camera oferă cadre strânse – plan detaliu – asupra elementelor semnificative. Urmărind discursul moderatorului, în momentul când se prezintă diverse articole sau imagini din presă, ori inserturi a unor declaratii. tot prin transfocare se trece de la plan mediu la plan detaliu.
– succesiune de plan mediu cu prim plan

Plan fix pentru ca telespectatorul sa poata percepe informatia.

Suportul grafic pentru emisiunea sinteza zilei conține generic, logo, fundaluri video, burtiere, bumpere, mediu grafic pentru telefon si transmisii in direct.

Este un suport care nu încarcă ori aglomerează imaginea.

Burtiera: psd: basescu e un dictator paranoic

Se trece de la plan general la ‘prim plan, dupa cateva secunde camera se muta pe un unul din invitati dând impresia că are o părere pe care dorește să și-o exprime.

Se discuta despre declaratia domnului ponta si se aduc acuze presedintelui indirect pe marginea condamnarii lui Adrian nastase.

Unul dintre invitati face o paralela cu justitia Americana. In general discutia principala este la adresa presedintelui, acuzandul indirect prin pareri deja formate, cum ca acesta a contribuit la condamnarea lui Adrian nastase. Cum ca doar 10 % din populatie crede in el, arata plangeri penale la adresa presedintelui. Se observa o denigrare a sefului statului, se vorbeste despre propaganda, victimele lui traian basescu, se da un prognostic cu privire la viitoarele victim: voiculesc, fenechiu, dragnea, chioariu

Provoaca comisia Cna sa ii amendeze pentru cuvinte injurioase explicand ca nu gasesc o alta forma de exprimare

Mimica gestica, limbajul trupului, moderatorul are un discurs in picioare, urmat de un interviu a lui Adrian Nastase cu privire la prima detentie,

cu acest interviu se incearca sa impresioneze si mai intai de toate sa emotioneze, cu un fost prim ministru este condamnat la inchisoare pe nedrept- relatarea invitatiilor si inclusive a moderatorului.

Interpretari pe baza unei declaratii a lui Traian Băsescu cum că promisiunea să trăiți bine e de fapt o urare si nu o promisiune.

Intervie și Mircea Badea din studioul în gura presei spunând că niciun băsist nu este închis.

Emisunea se incheie cu un plan general. Dureaza 158 minute, neincluzând pauzele publicitare.

Emisiunea din 7 ianuarie “Necolaiciuc, cel care a ingropat CFR-ul, a fost achitat în dosarul în care este acuzat de fraudă de aproape 3 milioane de euro. Cum functioneaza axa Basescu – Justitie – Necolaiciuc!” relateaza Mihai Gdea pe contul său de facebook.

Invitați: Adina Anghelescu- Lumea Justitiei, Oana Florea de la FACIA, Mugur Ciuvică si Bogdan Chiriac.

Un reportaj realizat de Dana Grecu despre Necolaeciuc, citez: “Urmăriti câteva imagini cu Nicolaeciuc, pentru a vă lămuri că mai exista dreptate în țara asta”

Mihai Necolaeciuc în cătuse înapoi în țară, a fost extradat in 2011, fostul sef a CFR, 14 dosare penale la DNA, 26 ianuarie 2012 a iesit din inchisoare, fiind pus sub control judiciar.

Octombrie acelasi an a fost dat in urmarire generala, CFR fost prejudiciata de peste 70 de milioane de euro.

În reportaj se mai arata câți bani a furat acesta, transpunandu-i în proprietăți supra evaluate, bani inclusiv din fonduri europene.

“Bucsaru face tote mizeriile pentru Necolaeciuc” (Mihai Gâdea).

Moderatorul isi exprima propria parere, cu replici acuzatoare cu privirea la Mihai Necolaeciuc, exclama: Mafie!! Mafie!!!

Prin telefon intervine si Dana Grecu realizatoarea reportajului, care vine să susțina părerea moderatorului.

In aceasta emisiune se discuta si despre condamnarea lui Adrian Nastase, acesta a transmis un mesaj familiei cum că nu și-a inchipuit că răzbunarea politică poate merge atat de departe.

Se prezinta dovada cum că președintele țării ar avea o implicare directă in condamnarea lui Adrian Nastase. O plangere catre Parchetul National Anticoruptie.

Prezinta documente in exclusivitate, un rechizitoriu si fiind singurul care a discutat despre aceste dovezi, spunand ca sunt probe inchipuite pentru acuzare.

Din studioul emisiunii “in gura presei” intervine si Mircea Badea. Acesta incearca sa monteze publicul sa ia masuri impotriva justitiei, numind-o ticalosie. Instiga la violenta cum ca : sa-I distrugem, motivand ca altfel ne distrug ei pe noi. “Vrem justitie pe bune”

Spre sfarsitul emisiunii, se difuzeaza un fragment de la B1 Tv “evenimentul Zilei” unde este invitat Traian Basescu, comentandu-se pa marginea acestui fragment cum ca cei de la B1 tv sunt slugi si ca intreaba doar ce vrea Traian Basescu, imaginea terminandu-se cu intrebarea ” de ce au astia botul imblanit?” Mircea Badea raspunzand ca și porcul e imblanit.

Moderatorul incheie prin a aratata audiența postului Antena 3 versus B1 tv.

In data de 9 ianuarie se discuta pe marginea petitiei online pe care televiziunea antena 3 impreuna cu Sinteza Zilei au inceput un demers pentru petitia adresata presedintelui Barack Obama si secretarului de stat John Kerry .

Vocile n-au intarzaiat sa apara: “Viorica Costea: ar trebui aceasta petitzie trimisa si la Parlamentu European!”

“Aurel Miu: decit niciodata mai bine mai tirziu.”

“Adinaa Grozea :AM SEMNAT DIN SUFLET ! SA NE AJUTE DUMNEZEU !!!”

“Georgeta Giurgiu: in timp ce romanii semneaza petitia, in Italia pe canalul 246 unde emite ROMIT TV, Dan Diaconescu isi face campanie electorala pt viitor europarlamentar si ca viitor presedinte al Romaniei.EL promite romanilor ca va facilita intoarcerea lor acasa si ca va rezolva toate problemele lor.Intoxicarea diasporei a inceput la OTV ITALIA.”

In data de 10 ianuarie, invitat Victor Ponta, in emisiune se discută despre președintele Băsescu care este respins de propriul popor, incearca inca odata manevra mințirii americanilor că democrația este persecutata în România de cei care nu mai ii suporta regimul. Esec de proportii, Victoria Nalang nu ii ia apararea, intampinata de cea mai mare petitie din Romania, astfel a aflat adevarul despre tara noastra, cum raspunde acuzatiilor propagandei basiste cand a evitat sa o intalneasca pe Victoria Nalang, ce strategie are in razboiul declansat Basescu impotriva majoritatii de 70 %. Ce face pentru a stopa aceste abuzuri, se dicuta daca USL va rezista, daca îsi vor respecta promisiuniile facute în campanie fața de români.

Comentariile publicului telespectator:

“John Johansen: Domnule Gadea, NU opriti semnaturile! Lasati-le sa continue asa precum continua inca sistemul dictatorial in Romania. LASATI sa continue semnaturile pina cind se vor opri ele singure, atunci cind dictatura se va stinge.”

“Sper ca milioanele de oameni ce au votat referendumul de demitere a presedintelui sa semneze toti, sau cit mai multi dintre ei. Astfel, cind si mai multi de 100 mii de oameni, milioane poate, isi vor arata DIN NOU alegerea, demersul lor indoit va fi, poate, luat in considerare atit in tara cit si in strainatate, nu numai in USA, cit in toata lumea.”

“Elisaveta Lichtenstein: DE CE IL INVITATI SA NE VINDA IN CONTINUARE SA AUZIM VESNIC ACELEASI MINCIUNI GOGONATE”

“Lilica Mahu: Asa este, lasati petitia deschisa cat timp mai este acest regim, adica pana in decembrie.”

“Iuliu Puiu: Si Primul – ministru ne "ABURIT" aseară în emisiune,l-am ascultat cu atenție și nimic nu sau întâmplat din cele promise în campania electorala :- mărirea salariilor și a pensiilor,asistenta sociala și principala promisiune care doare cel mai tare – debarcarea lui Base………judecarea și condamnarea lui,de-aceea au ieșit oameni cel mai mult la votul de la referendum ca sa constatam până la urma ca votul nostru nu a contat.”

“Florin Purcaru: Va rog sa initiati opetitie pentru analiza tuturor retrocedarilor.”

“Pntcd Buzau: Va admir domnule Gadea! Atata stapanire de sine, atata incredere in fortele proprii! Cand toti basistii rad de dumneavoastra, cand presa si Facebook-ul e invadat de glume cu dumneavoastra, nici macar nu clipiti, nici macar nu va tremura usor vocea, nimic nu va afecteaza! Pot sa treaca cu tancul peste dumneavoastra si ramaneti tot neclintit!”

“Doinamuntoiu Muntoiu: D-le Gadea ,va rog sa mai initiati o petitie pt. raspunderea in justitie .in ori ce profesie daca gresesti platesti .d-ul premier este din sistem venit si nu va face nimic.Atunci cand vor raspunde vor fi mai atenti si vor gresi mai putin cu voie sau fara voie……”

“Carmen Hristache: Am urmărit emisiunea. Mai sunteți mulți susținători ai lui Băsescu? Ăștia, puțini, fără pic de rușine, dar cu gura mare.”

“Curelaru Mugur: Mi se pare a fi o interpretare apropiata…domnule….cunoscator de engleza….Cand am pierdut din vedere esenta lucrurilor ne legam de fleacuri….”

“Mariana Cioroiu: Dan Stefănescu, multumesc pt aprecierea IQ mic al celor care nu gîndesc ca d-ta. Cum se numesc cei care nu-și arată chipul, că văd că vă… pricepeti! Lași, …cumva???”

“Mariana Cioroiu: Mi-a plăcut cum a răspuns Ponta la toate întrebările d-le Gâdea”

Iata pareri pro si contra cu privire la emisiunea de 10 ianuarie, cum ca” nu s-a schimbat nimic in mărirea salariilor și a pensiilor,asistenta sociala și principala promisiune care doare cel mai tare – debarcarea lui Base………judecarea și condamnarea lui,de-aceea au ieșit oameni cel mai mult la votul de la referendum ca sa constatam până la urma ca votul nostru nu a contat.”

În această ediție din 14 ianuarie în emisiune Mihai Gâdea prezintă “câțiva exponenți ai aparatului de propagandă Băsistă”. Cum folosește propaganda cele mai perverse moduri pentru a-și atinge scopurile, cel mai bun exemplu este Cucul care a ieșit la ora 18.30 spunând că, de fapt, România este pe marginea prăpastiei. Cine credeți că este campionul minciunilor sfruntate?

Postul de televiziune ANTENA 3 a difuzat o ediție a emisiunii „Sinteza zilei”, la care au participat domnii Mircea Badea, Răzvan Savaliuc, Bogdan Chireac, Mugur Ciuvică și Pavel Abraham. Temele principală a ediției a fost: “Minciunile președintelui și ale Regimului Băsescu” și despre “Propaganda băsistă”. Mihai Gâdea: Bună seara, doamnelor și domnilor, urmăriți o ediție specială „Sinteza zilei”. Încă din această după amiază v-am anunțat printr-un promo că în această seară vom vorbi despre minciunile șocante, sinistre ale acestui regim. De cele mai multe ori ele sunt răspândite prin propagandă, internă și externă. În această propagandă sunt diverse persoane și instituții care sunt implicate. Unele dintre aceste persoane sunt angajate ale statului român, aproape întotdeauna numite în funcție de Traian Băsescu iar dumneavoastră le plătiți salariile. (…) Veți vedea cum se minte, cum folosește propaganda, minciuna în modurile cele mai perverse cu putință pentru a-și atinge obiectivele (…).”

Bani putere influenta care include un fost prim ministru psd, o afacere de sute de milioane de euro, bani inflate cu pompa de benzina din care profita si fiica presedintelui, o editie in care se prezinta o ancheta marca Observator.

In data de 16 ianuarie Mihai Gâdea demarează o noua petitie cu privire la demisia presedinteleui Traian Basescu, motivand ca acesta a avut o iesire inacceptabila, alegand in locul raspunsurilor, jignirile nu doar la adresa antenna 3 ci a intregului popor

In 20 ianuarie "FREEDOM IS NOT FREE" scrie pe monumentul dedicat razboiului din Coreea. “Noi, cei de la Antena 3, n-am luptat pe front însa am inteles perfect ce scrie! In locul unei dulci letargii, am ales sa luptăm impotriva unui individ pentru care libertatea se traduce intr-o singura expresie: <<esti liber sa faci doar ce vreau eu sa faci!>> Cand am inteles asta, i-am inteles pe toti cei care – fortați, din interes sau la comandă – își apără
Stăpînul atacandu-ne în haită de dimineață pănă seara. Am ajuns acum în punctul în care bătălia a depășit orice limită a înțelegerii. Nu putem înțelege faptul că un favorit al Stăpânului are fantezii cu violarea unei colege de la Antena dar nu putem înțelege nici cum retoric toți sunt
prietenii Americii dar pe ascuns vânează banii Rusiei. In seara asta facem lumină în ceea ce se întâmplă în aceste zile cu ajutorul un important strateg al Partidului Democrat din SUA, partidul Presedintelui Obama. Cati dintre voi vreti sa luptati pentru libertate?” spunea Mihai Gâdea pe contul său de facebook.

Un accident aviatic s-a petrecut în cursul zilei de 20 ianuarie. Coordonatorul rețelei radioamatorilor în situație de urgență, Adrian Florescu, a explicat, în ediția de joi a emisiunii "Sinteza zilei" modul în care radioamatorii ar fi putut ajuta autoritățile române să ajungă la supraviețuitorii accidentului aviatic din Apuseni, dacă acestea le-ar fi cerut ajutorul.

Adrian Florescu a vorbit la Antena 3 despre "vânătoarea de vulpi", un exercițiu organizat sub forma unei competiții de un centru de radioamatori din Deva, și care presupune căutarea unui emițător, ascuns în prealabil în pădure, doar cu ajutorul unei busole și a unei hărți. 

"Este tehnica veche de localizare a emițătoarelor", a declarat Adrian Florescu la Antena 3.

Au fost ore întregi unde s-a dezbătut acest subiect, unde toate televiziunile au fost prezente la salvarea persoanelor accidentate în urma prăbușirii avionului cu medici si rezidenti la medicina în Munții Apuseni.

În 21 ianuarie un accident aviatic a facut ca lumea sa urmareasca aceleasi interese, sa se revolte , Mihai Gâdea are invitati din toate domeniile, impicandu-se direct in tot ceea ce inseamna in a-I da jos pe vinovatii.refac filmul caderii avionului, aduc informatii de la fata locului, eventuale ipoteze ale intamplarii accidentului dar nu si orele de asteptare in salvarea victimelor.

“Toate datele arata ca Adrian Iovan este un erou! A aterizat fortat pe varful muntelui in asa fel incat toti pasagerii au fost salvati. Si el si tanara medic rezident au murit pentru ca NICIO INSTITUTIE A STATULUI NU I-A GASIT!!! Antena 3 va face anchete jurnalistice serioase incepand de astazi si nu ne lasam pana nu-i vom face pe vinovati sa plateasca! E inadmisibil ce s-a intamplat, absolut inadmisibil!!!! Un padurar a umilit azi toate institutiile platite cu sute de milioeane de euro!”

În 22 ianuarie se discută despre demiterea mai multor demnitari în urma accidentului aviatic. Lui Daniel Barbu i s-a cerut demisia din funcția de ministru al culturii pentru o declarație neinspirată. Radu Stroe a luat decizii proaste în cascadă, în timpul tragediei, iar ministerul pe care îl conduce a avut un comportament dezastruos în ansamblu. Toate au culminat cu declarația incalificabilă a lui Stroe cum că își reproșează că tragedia s-a întâmplat în timpul mandatului său. Stroe trebuie să-și dea demisia dacă este un om de onoare!

In 26 ianuarie Sinteza zilei prezinta un interviu emotionant cu părintii Aurei Ion(fata studenta la medicina care a murit in urma accidentului din 20 ianuarie) si toate informatiile care a lovit Romainia, informatii despre stare a drumurilor, blocaje, cum evolueaza starea vremii si vitimele acestei urgii.

Meteorologii au emis cod roșu de viscol și ninsori pentru Vrancea, Buzău și Brăila. Codul roșu a intrat în vigoare la ora 15:00.
A1, A2, A3 și 26 de drumuri naționale sunt ÎNCHISE din cauza condițiilor meteo. Iadul alb blocheaza Romania, afla aici ce drumuri sunt blocate, cum evolueaza vremea si cine sunt victimele acestui fenomen meteo!

În 27 ianuarie un interviu emoționant cu Adrian Iovan! Citez “CCR a spus ca este neconstitutionala aceasta tăiere a pensiilor, însa Boc și Basescu au mers inainte cu taierile. Aveau pilotii pensii nesimtite? 
De ce avem 7 servicii secrete dar nu s-a putut gasi epava avionului decat dupa 7 ore? De ce seful STS este inca in functie? Veti vedea cat de bine i-a mers domnului Opris de cand este in aceasta functie si cum a incercat sa-si ascunda averea!” (Mihai Gâdea)

Dupa mai bine de o saptamana dupa tragedia aviatica din apuseni, noi dezvaluiri in afacerea NANA, ce piese completeaza afacerea Gazprom, despre imobilire, statistica voturilor impotriva basescu si cati ii vor demisia, abuzurile celor care ar trebui sa-i investigheze.

În 29 ianuarie – “Sunt foarte mandru de colegii mei care au ajuns acolo unde autoritatile nici n-au pus piciorul: Ivona Rosu, Armina Dobrica, Simona Botog-Popovici, Berta Popescu, Victor Lefter, Vasile Marcu si operatorilor Bogdan Jujatu, Gabi Crisan, Andrei Sararu, Oleg Mostovei, Daniel Barciu si Alex Moise. De asemenea corespondentilor Catalina Buzoianu, Radu Spoiala si Adi Bonciu.” Declara Mihai Gâdea pe contu sau de facebook.

“Adevarul iese la suprafata!” anunța Mihai Gâdea inainte de emisiune.
Dr Zamfir si dr Ianceu au fost mai puternici decat toate institutiile statului. In acele ore cumplite dupa prabusirea avionului in Muntii Apuseni si-au salvat colegii, au dat coordonatele exacte, au gasit solutii sa se incalzeasca pe ei si pe apropiatii lor. In aceasta seara marturia cutremuratoare a doctorului Ianceu, documente in premiera, convorbiri halucinante intre autoritatile statului din timpul operatiunii de salvare. Am cel putin 10 probe zdrobitoare care arunca in aer apararea pe care si-a construit-o STS-uTop of FormBottom of Form

Așa a ales Mihai Gâdea să abordeze evenimentele petrecute în luna ianuarie a acestui an.

Pe langa dezbateri politice, Mihai Gâdea împreuna cu echipa sa promoveaza valoriile tării, se implica in actiuni umanitare, fac demersuri si pun presiune pe partidele politice si institutiile statului pentru a urmari interesele poporului.

III.5.1.2 Analiză B1 TV – Sub semnul întrebării

Sunt analizate emisiunile care au produs vâlvă în rândul publicului telespectator.

Tip emisiune- „masă rotundă”.

Tehnicile de filmare sunt asemanatoare cu cele de la antena 3 și anume: Tehnica de filmare: in partea de inceput a emisiunii se foloseste prim planul.

-plan general astfel ofera o perspectiva larga

-se face trecerea de la plan general la prim plan

– plan general în momentul începerii emisunii dar și pe parcurs
– sunt utilizate cu predilecție prim-planurile atât pentru moderator cât și pentru invitați.
– camera urmărește prezentatorul începând la un plan mediu și corectând la prim-plan 
– când este cazul camera oferă cadre strânse – plan detaliu – asupra elementelor semnificative. Urmărind discursul moderatorului, în momentul când se prezintă diverse articole sau imagini din presă, ori inserturi a unor declaratii. tot prin transfocare se trece de la plan mediu la plan detaliu.
– succesiune de plan mediu cu prim plan

Plan fix pentru ca telespectatorul sa poata percepe informatia.

Grafica : burtiera sus sigla B1 TV, 3 burtiere jos și sigla emisiunii.

Este o imagine destul de încărcată, obosind telespectatorul, acesta neștiind unde să se mai uite cu atatea burtiere, sigle și crowl, o imagine tip „OTV pe vremuri”.

Postul  B1 TV a trecut printr-o schimbare de grafică. Televiziunea a modificat grafica generală de post. În acest proces au intrat, printre altele, ID-urile de post, genericele de publicitate, de promo, avertismentele CNA și burtierele programelor.

Am analizat o emisiune întreagă pentru a putea face o comparație între aceste doua, iar pe urma am trecut in revista principalele subiecte a emisiunilor pe parcursul lunii ianuarie.

În 14 ianuarie la emisiunea Sub semnul intrebarii, invitți sunt Laura Stefan, Dan Tapalaga, Sabin Orcan, Silviu Sergiu, discutând despre atacurile premierului Ponta cu privire la condamnarea lui Adrian Năstase, deși subiectul principal este Adrian Năstase, se discuta despre reacția premierului Ponta cu privire la condamnarea lui Adrian Năstase.

Se mai discută despre diaspora și că nu se prezinta la vot.

In15- 16 ianuarie in emisiunea sub semnul intrebarii Robert Turcescu face referire la practicile de linsaj mediatic folosite de către antena 3.” Am asistat la niște scene greu de suportat chiar și pentru cei mai înrăiți fani ai Antenei 3, cu atacuri imunde, abjecte, la adresa unei doamne. Andreea Pora. Este degradant pentru orice bărbat din lumea asta, chiar și pentru Gâdea, Badea, Ciuvică, Chirieac sau milițianul Pavel Abraham să accepte să intre într-o astfel de retorică. Pe mine mama m-a învățat să nu înjur, dar le spun direct: bă, să vă fie rușine! Sunteți niște nesimțiți!”

Jurnalista Andreea Pora de la B1 TV ” a fost calcata in picioare” de Mihai Gâdea și invitații săai în data de 14 ianuarie

Reacțiile n-au intarziat sa apara, iata cateva dintre comentarii:

“PEDAGOGUL 17.01.2014 1:01 la 01:20 -Cand aud de Pora si de ceilalti lingai pupincuristi basisti mi se face greata.”

“Maximus-17.01.2014 1:01 la 01:31 – Pentru cine ( mai)are ochi sa vada, oribil a tratat-o natura nu jurnalistii de la Antena 3. Doamna Pora sa-ti fie rusine!”

“FAN BASESCU BOC 17.01.2014 6:06 la 06:37 -Sustin pe jurnalistul ANDREA PORA .PUNCT !”

“snapshot17.01.2014 9:09 la 09:10 – orice idiot incognito isi zice Maximus. bai sluga, tu ai observat cat de frumos e Voiculescu, daca asta e criteriul tau in viata?”

“vlad 17.01.2014 9:09 la 09:58 – cand o vad pe stranba asta de pora imi vine sa vomit mi se face greata de pupincurista asta de jurnalista sau ce o fi ea……..sa se duca cu base pe mare si sa se scufunde in mare”

“Alex 17.01.2014 10:10 la 10:13 – Pora asta este incredibil de idioata. Eu nu stiu cum a ajuns asta sa fie ascultata…”

“Bianca 17.01.2014 11:11 la 11:09 – Pe mine nu ma intereseaza optiunile voastre politice, dar nu ma lasa indiferenta MOJICIA si CALOMNIA! Maniera de exprimare a celor de la Antena 3 devine una sub orice critica. cand ii ascult am senzatia ca ma obliga sa mananc ce vomita ei in direct! ca sa ma exprim cu eleganta! Altfel, as inlocui voma cu excrementele! RUSINE!!!!!”

“Alin 17.01.2014 11:11 la 11:51-Turcescu a fost facut colonel din semnatura si mai are curajul sa scoata capul in lume?”

“maria munteanu 17.01.2014 13:13 la 13:09 – pora?????????cine-i pora sa vorbeasca asa???????este o veterana basista care acuma incearca sa iasa la iveala cu injurii aduse antenei 3 daca asa se face jurnalism in romania atunci imi pare rau de acesta meserie ca a ajuns in asemenea hal de degradare.

“topeskany 17.01.2014 13:13 la 13:40 – ma distreaza cum se vorbeste atat de turcescu ca si cum ar fi un om extraordinar de important. este un pampalau, un greieras cu condei care face jurnalism dupa cum i se porunceste de mai sus. nimic de apreciat aici, asa ca dati-i pace lui turcica”

“Oscar – 17.01.2014 13:13 la 13:56 – B1 tv nu este post al securistului george paunescu,devalizator de Bancorex si hot de hoteluri(Lido si Inter) fugar in USA si reconditionat de fosta putere portocalie ca mogul de presa”.

“Datorita lipsei elementare de IQ de la B1TV toate emisiunile sunt directionate pe doua subiecte cu aceiasi invitati: apararea lui baseRau si criticarea Antenei 3. Cei mai aprigi sunt fostii antenisti gras platiti de voiculescu, badin,puscalau si mai nou sorina matei. Isteria este caracteristica emisiunilor.Li se umfla venele de tipetele acute ce le scot prin emisiuni iar lipsa de cunostinte legislative,slaba documentare sunt evidente”

“valentine 17.01.2014 14:14 la 14:10- indrazneste pora sa acuze Antena pt “practici de linsaj”? pai basescu ce face si toti aghiotantii lui ce fac? mars pora si inchide-te undeva deprate de Romania si ia-l si pe seful tau portocaliu…

“Pintea haiducul 17.01.2014 14:14 la 14:47 – Au inceput cumva campania de curatare a societati de urati si de basisti ? .Atunci declar sus si tare “sunt urat si sunt basist” si m-au facut sa fiu mandru de asta D-na Pora va admir si va respect pentru ce faceti ,la fel simt si gandesc si eu.Si eu am luptat pt.principii si adevar si am avut numai probleme in viata.Acest tip de oameni sunt incomozi pentru cei fara caracter,fara principii.”

Iata cum unul dintre fanii emisiunii demareaza o actiune pentru semnarea unei petitii impotriva postului de televiziune Antena 3.

“Gabriel 17.01.2014 15:15 la 15:15 petitieonline.net/petitie/petitie_impotriva_postului_de_televiziune_antena3_a_manipularii_grosolana_si_obsesiva_zilnica_si_neobosita_-p07532149.html, asta asa .. ca fapt divers … “

Pe de alta parte unii sustin că “Sabin 17.01.2014 17:17 la 17:26 – Daca toți jurnaliști ar fi ca și Gadea ar fi mult mai bine în tara asta.”

ARISTOS 18.01.2014 13:13 la 13:58 – PORA SA NU MAI SPUN ,O TIPA FARA MORALITATE DE FEMEIE CARE SE IMBUIBA SI SE IA LA HARTA CU CEI CARE NU-L PUPA-N C.R PE BASESCU SI MAFIOTII LUI .PORA NU ARE CE CAUTA IN JURNALISM ,CA ORICUM DACA SUNT 50 CARE CITESC CEEA CE SCRIE EA SI ASTIA SUNT DIN CLICA BASISTA ,DACA NU CHIAR SINGURUL E BASESCU CA DOAR DE 20 DE ANI TOT CITESTE LEVANTUL SI NU-L ISPRAVESTE CA NICI NU E DE CITIT.

Această reacție a Antenei 3 cu privire la jurnaliști B1 TV a fost aspru sancționată de către Consiliul Național al Audiovizualului, cu o amendă de 50000 de lei pentru defăimare și injurii aduse jurnaliștilor B1 TV.

Joi, 23 ianuarie, invitatul emisiunii Mihail Neamțu, președintele partidului “Noua Republică” , acesta in timpul emisiunii de la B1 TV, cum ca dupa emisiunea de luni, 20 ianuarie, pe care a facut-o cu Madalina Puscalau pe B1 TV, premierul Ponta s-a dus vreme de o ora si jumatate sa chefuiasca la un restaurant de fite din Capitala. Acesta ia atras atentia in direct lui Mihail Neamtu ca poate fi vorba de o intoxicare.” Mi se parea neverosimil: ce prim-ministru ar fi avut puterea (sau nesimtirea?) sa stea la un sprit si/sau la o cina cind sapte victime ale unui accident aviatic, sapte oameni, sapte romani se luptau cu moartea intr-un virf de munte? O tara intreaga era cu sufletul la gura, autoritatile centrale si locale erau in stare de maxima alerta, iar citeva sute de tarani luptau cu muntele, cu gerul si cu prostia marimilor de la Bucuresti sa gaseasca o cale de rezolvare a tragicei situatii. Mi-am zis ca Neamtu bate cimpii, dar, la citeva minute distanta, o alta sursa mi-a confirmat si mie aceasta informatie. Am anuntat primirea acestei confirmari, dar am preferat sa indemn la prudenta si rezerva in legatura cu ea. Mi se parea, totusi, prea mult, prea ca la tara. O tara a nesimtirii. Asa ca am iesit din studio hotarit sa-mi incep week-endul facind o mica investigatie jurnalistica. Si, da, alte confirmari au inceput sa apara…”

In 28 ianuarie robert turecescu il are ca invitat pe Mihai Tatulici, aparut dupa o lunga perioada de absență. Pe parcursul emisiunii s-a discutat despre ctualittea politică internă.

In 29 ianuarie, Vicepreședintele UNPR Lavinia Șandru a fost invitată la emisiunea "Sub semnul întrebării" s-a discutat pe marginea subiectului de instituirea taxei de solidaritate pe marile averi din România pentru a se obține fondurile necesare măririlor salariale din sectorul bugetar.

"Cei care spun că-n România ori câștigăm toți, ori pierdem toți, au dreptate. Putem să mărim salariile instituind taxa de solidaritate pe marile averi.

Aceasta a afirmat că pentru realizarea schimbării cerute de către societate este nevoie de un acord între Putere și Opoziție.

"La ora actuală lucrurile trebuie schimbate, societatea cere o schimbare, dar asta trebuie să se facă după ce se discută Putere – Opoziție, nu separat. Asta trebuie să înțeleagă și PDL, nu se poate să aibă impresia că dețin adevărul absolut", a încheiat Lavinia Șandru.

În data de 30 ianuarie invitati- Sabin Orcan, jurnalism B1 tv, Mihai Razvan Ungurean- presedinte partid forta civica, Andreea Pora,redactor sef a revistei 22, Sorin Ionita- presedinte expert forum.

Tema emisiunii, încercarea de a afla ce se ascunde in spatele declaratiilor publice ale premierului Victor Ponta, cu privirea la schimbarea STS in urma accidentului aviatic.

Se discuta in baza unor documente( anexe) care sunt puse intrun monitor din studio,

cadru general, prim plan.

Iată cum a preferat să abordeze Robert Turcescu accidental aviatic și arestarea lui Năstase.

III.6 Focus Grup

Pentru a exemplifica și mai bine ceea ce cred oamenii despre temele abordate în emisiunile Sinteza zilei și Sub semnul întrebării am adăugat ca metodă de cercetare și un focus grup, pentru ca cei prezenți să își poată exprima mai bine părerile.

Astfel au fost prezente 7 persoane, cu vârsta cuprinsă între 22 și 61 de ani.

Tot cei prezenți sunt telespectatori ale acestor două emisiuni , uni urmărind mai mult antena 3, alții B1 tv, respectiv Adela Nistor, absolventă a facultății de drept, în prezent jurist, Ștefan Cioran în varsă de 61 de ani, pensionar având în trecut ocupația maistru în ceramică, Sergiu Bordaș având vârstă de 29 de ani, de profesie inginer, Augustin Nistor, nume, vârstă 51 ani administrator, Blaga Adrian, 24 ani inginer construcții civile, Bordaș Petru, ani 49 ani , fost ofițer de armata actual pensionar, Nicoleta Busu 27 de ani, economistă . Datorită vârstei și profesiilor, părerile sunt împărțite. Dintre cei mai sus menționați, Adela Nistor, Nicoleta Busu, Sergiu Bordaș, urmăresc mai des “Sinteza zilei” și emisiunile de la Antna 3 decât Adrian Blaga, Augustin Nistor care se declara public al emisiunii “Sub semnul întrebării” de la B1, au rămas două personae care sunt imparțiale, urmăresc în aceiași măsură atât Antena 3 cât și B1 TV, ascestia fiind Ștefan Cioran și Bordaș Petru care se pare că au un comun faptul că sunt pensionari.

Nistor adela spune că urmărește emisiunea atunci când” timpul îmi permite, de obicei urmăresc în reluare “ ,, sergiu bordaș urmărește consecvent sinteză zilei “ consider că este o emisiune informative și îmi place să mă delectez după o zi de muncă asiduă, cu o emisiune în care se dezbat subiecte atât politice cât și sociale”. Spre deosebire de cei doi Nicoleta Busu ne spune că “ urmăresc această emisiune deoarece mai prind în dezbaterile emisiunii , chesiuni despre fraudă, despre oameni care fură statul, despre dosare penale cu delapidări monumentale și toate din bani contribuabililor, o urmăresc pentru că îmi place să fac calcule, cu ei fac câte un exercițiu de memorie aproape la fiecare emisiune, deoarece dacă astăzi vorbesc de niște sume, mâine va trebui să îmi amintesc acele sume și să fac legătură cu sumele prezentate în viitoarea emisiune, totul e că un exercițiu de memorie”

Până acum am văzut ce ne-au spus cele 3 persoane de ce urmăresc antenna 3.

Iată de ce urmăresc cele 2 persoane B1 TV, Augustin Nistor e de părere că “ Robert Turcescu este un adevărat journalist și în ciuda criticilor reușește să își facă meseria, să investigheze în continuare și nu se teme să fie unu dintre puținele persoane care se declara &lt;&lt; basist&gt;&gt; , are o emisiune pe urmă investigațiilor proprii”, Adrian Blaga urmărește emisiunea de la B1 TV deoarece „ nu suport oameni falși și din punctul meu de vedere Mihai Gâdea este unul dintre acele persoane, pe lângă atacurile directe asupra postului B1 respectiv a lui Robert Turcescu acesta îi desfinteaza multe acuze și injurii aduse acestora”.

Iată că până acum avem 5 păreri, să vedem ce părerea a avut domnul Ștefan Cioran „ Urmăresc deopotrivă ambele posturi, dacă vreau să mă uit ce mai zice Băsescu mă uit la B1, dacă vreu să văd ce zice Ponta mă voi uită la Antena 3, la mine e simplu de ce urmăresc aceste 2 posturi mai des decât celelalte care au un caracter asemănător, urmăresc direct acuzele care și le aduc unu altuia, e unu dute vino cu telecomanda, dacă prind o discuție interesantă la Antena 3 rămân acolo, dar dacă se discuta aceiași problema de mai multe ori schimb pe b1, e valabilă și viceversa”.

Domnul Bordaș Petru ne spune că: „ Nu am o preferință între cele două posturi, fiid ieșit la pensie nu de foarte mult timp prefer să îmi petrec seară urmărind știri, emisiuni, dezbateri, e drept mai des antena 3 și B1 decât România Tv ori Realitatea, recunosc însă că la jurnalul de știri îl urmăresc e pe cel de la pro tv de la 7’ seară, dar la emisiuni mă uit la sinteză și la robert turcescu. Prefer emisiunile cu caracter politic, deoarece am fost într-un sistem în care politică a avut un cuvânt de spus”.

La întrebarea , care dintre emisiuni reflectă o mai mare realitate decât ficțiune, Adela Nistor a răspus că ea consideră că Antena 3 reflectă o realitate mai mare decât cei de la B1 „ nu tot timpul, mai au și ei scăpări, dar comparativ cu cei de la B1 care nu reușesc să scota două vorbe când e invitat vre-un mebru din alianța lui Băsescu , ei nu se lasă când e invitat un astfel de membru, fac referire la momentul când Crin Antonescu a încercat să le dea peste nas celor de a antena 3, evident nu areusit, părerea mea”. Sergiu Bordaș e de părere că Antena 3 este” mult mai obiectivă” și în marea lor majoritate aceștia pun pe ordinea de zi toate evenimentele importante desfășurate în acea zi. Nicoleta Busu spune că “argumente am multe, dar prefer să spun cad oar atât, Antena 3 reflectă realitatea în timp ce B1 mai adaugă un fișier cu fiecare emisiune în lungul film a lui Băsescu” . Adrian Blaga a sups că “realitatea nu o reflectă nici una din emisiuni”, spunând că niciuna dintre ele nu lasă informația că atare “ ori o cenzurează, ori o impopotoneza”.

Nistor Augustin este de părere că “realitatea și-o face fiecare, eu înclin către B1 Tv, deoarece Robert Turcescu îmi lasă impresia că nu aruncă cu supoziții, el investigheza și dacă investighează mă face să cred că ne transmite o informative mult mai reală, de cât a celor de la Antena 3, unde fie prezentatorul fie invitații, &lt;&gt; tot ce e iese în cale”.

Domnul Ștefan Cioran înțelege prin realitate transpusă pe ecran o mare” cacealma, ambele posturi transformă informația din punctul meu de vedere, ori adaugă la ea diferite eveimente încât până la sfasit o schimbă întru totul”. Fostul ofițer de armata Bordaș Petru este de părere că realitatea este de fapt și existența obiectivă, lucru real, stare de fapt și cum toate acestea sunt greu de îndeplinit, pe oricare le-am lua, însemna același lucru, cred că ar trebui să le explicăm și celor doi moderator ce înseamnă de fapt transpunerea realității. Oricum dintre cele 2 posturi înclin să cred că cei de la antenna 3 au un avantaj de 10% față de cei de la b1 tv în informare.

La întrebarea , în care dintre cazuri a-ți fost sau sunteți influențați în derularea unor acțiuni și fenomene sociale, doar 2 persoane au râspun afirmativ, nistor adela care a spus că “ am semnat petiția cu demisia președintelui”, această a fost făcută de către Mihai Gâdea în luna ianuarie a acestui an și domnul Bordaș petru care a spus că “prefer să spun că am fost îndrumat, nu influențat, am susținut grațierea lui Gică popescu pe situl domnului Radu Tudor, aflând de această de la sinteză zilei”.

Se pare că emisiunea “Sub semnul întrebării” nu a avut nicio influență în derularea unor acțiuni raportandu-ne la persoanele de față.

Interpretare analiză focus grup

Așadar în urma focus grupului, tragem următoarele concluzii: televiziunile se pot preface o vreme că servesc intereselor publicului, dar în jocul competițional de pe piața de nișă, e greu de păstrat o masca, iar din această adunare, încredere se pare că a obținut Antena 3, spunând că este o emisiune pertinentă, obiectivă si că aduce în atenția telespectatorului întâmplări cotidiene de peste zi, în timp ce B1 TV are o apartenența politică mult prea vizibilă, neputând astfel să fie atât de obiectivi precum Antena 3.

III.7 Interpretarea rezultatelor studiului de caz

Studiul de caz ne-a arătat că Antena 3 a reușit să își acapareze public telespectator în urma faptului de a aduce ca subiecte de discuție și activități sociale, se implică în campanii de intrajutoarare a oamenilor, comparativ cu B1 TV care nu are în vedere aceste lucruri, axându-se exclusiv pe dezbateri și investigații politice. Deși majoritatea consumatorilor sunt adepți ai schimbării și își doresc diversificarea subiectelor de discuție, B1 TV rămâne pe același tronson, neschimbând nimic în aria de abordare a subiectelor.

S-ar crede că posturile de știri și emisiunile de dezbatere pe baza acestora sunt ideale pentru publicul cunoscător, dar dacă acestea nu prezintă un interes pentru public sunt în van pentru telespectator. Părerile sunt împărțite cu privire la Sinteza zilei și Sub semnul întrebării dar din studiul meu reies următoarele lucruri : diferența dintre emisiunea lui Mihai Gâdea și cea a lui Robert Turcescu este aceea că Sinteza Zilei are mai multi telespectatori deoarece afinitățile politice ale populației rezonează cu cele ale postului de televiziune Antena 3, aceștia comparativ cu B1 TV au o strategie de promovare mult mai mare, se implică în acțiuni sociale și urmăresc ceea ce oameni vor sa vadă, astfel, ca televiziune, este cheia succesului, să-i dai omului ceea ce vrea sa vadă. Acest lucru reiese din analiza de conținut, focus grup și urmărirea forumurilor de specialitate cu privire la aceste două emisiuni.

Cred că, în principiu, televiziunea este o întreprindere al cărui prim obiectiv, din punctul de vedere al proprietarului, este de a-i aduce profituri materiale sau influență politică. Dar, pentru atingerea acestui obiectiv, televiziunea trebuie să câștige încrederea telespectatorilor săi. Pentru asta, trebuie să servească interesele cetățenilor. Ea se poate preface o vreme că servește aceste interese dar, în jocul competițional de pe piața mass-media, e greu de păstrat o mască, iar ambele televiziuni au afinități politice, doar că B1 TV se află de cealaltă parte a baricadei, unde publicul nu rezonează cu înclinațiile politice pe care aceștia nu se sfiiesc să le arate. Nici Antena 3 nu reușește să păstreze în totalitate o mască, dar în schimb reușește sa se dezică de unele subiecte politice și se axează din când în când spre acțiuni sociale care din păcate pentru emisiunea concurentă, are success, audiențele o arată.

Televiziunile vor incerca să-și fidelizeze public cât mai specializat, încercand să capitalizeze intensitatea interesului și nu neaparat masele mari de telespectatori, așadar pe cealaltă parte B1 TV, își păstrează această tehnică și nu schimbă nimic, astfel rămânând la acelși public.

III.8 Concluziile generale

Se spune că ” în organiza-țiile în care inițiativele mici nu sunt apreciate și lăudate, inițiativele mari nu au șansa să se producă”, așadar intr-una din emisiuni nu există suficient suport încât să sa materializeze ideiile jurnalișilor, fiind oarecum constrânși din punctual de vederea al alegerii temelor emisiunii și din punctual meu de vedere acest lucru este esential spre calea succesului respectiv adunarea cât mai multor adepți ori fani pentru o emisiune.

Așadar nișarea este o rețetă de succes, oricum am vedea-o și de pe versantul tespectatorului, cu preocupările și interesele lui și de pe cel al advertiser-ului, care își poate strânge colimatorul pe un public-țintă cât mai adecvat.

Când există televiziuni care acoperă interesele publicului larg, parcă s-a găsit cheia succesului pentru o mare parte a bunurilor de larg conum. Datorită acestei duble determinări, nișarea are încă viitor. Dar asta înseamnă și dublă constrîngere: nu se poate merge cu fragmentarea mai mult decât permite piața, cu ambii versanți ai ei (clientul consumator și clientul anunțător).

Pâna în prezent, televiziunile tematice s-au dovedit a avea un succes remarcabil. Televiziunile de nisa au "ciupit" cite un pic din audientele televiziunilor generaliste. Nu mult – și nici nu trebuie mult. Este de remarcat că unele televiziuni de nișă ajung, uneori, la audiențe mai mari decât unele televiziuni generaliste.

Avantajul posturilor de nișă stă tocmai în calitatea clară a publicului pe care reușește să-l capteze în fata televizorului. Canalele de știri atrag un public care nu doreste știri de tip tabloid, implicit un public pretentios, educat. Fragmenteaza audiența și au un trend crescator în ceea ce priveste cota de piata.

In mediile profesionale se vorbeste deja de “nișa de unu”, și anume programe, atât de specializate încât să satisfacă gustul fiecarui consumator individual în parte. Pare utopic, dar este mai aporape de realitate decât credem.

III.9 ANEXE

III.10 BIBLIOGRAFIE ȘI SITEOGRAFIE

Bălăsescu, Mădălina, Manual de producție de televiziune, Editura

Polirom, Iasi, 2003

Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass media, Iasi, Polirom, 1999

Cristian Grosu, Liviu Avram, Jurnalism de investigație – Ghid practic, ed. Polirom, Iași, 2004

Coman, Mihai (coordonator) – Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, 2 vol., ed. Polirom, Iasi, 1997 (vol. 1), 2000(vol. 2)

Coman, Mihai, Media events- perspective teoretice și studii de caz, editura Universitatii din Bucuresti, 2011

Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă, Bucuresti, Sansa, 1996

Deac, Ioan – Introducere in sistemul mass-media, ed. AISM, Bucuresti,2003

D. McQuail, Mass media Communication Theory, 1985

Webster& Lichty,  Rating Analysis, 1991

D. McQuail, Mass media Communication Theory, 1985

Prof. univ. dr. Ilie Rad− suport de curs pentru învățământ la distanță-Atelier presă scrisă, 2011-2012

McLuhan, Understanding Media: The Extensions of Man 2001

McLuhan, Marshall, The medium is the message, Editura Nemira, București, 1997

Popescu, Cristian Florin & Balbaie, Radu – Mic dicționar de jurnalism,ed. Fundația Rompres, Bucuresti, 1998

Popescu, Florin Cristian – Manual de jurnalism, ed. Tritonic, Bucuresti, 2003

Robert Turcescu, Dans la Bragadiru , Editura: POLIROM, Colecție: Ego-publicistica – Cuvânt însoțitor de Andrei Pleșu, 2006

Randall, David, Jurnalistul universal, Editura Polirom, Iasi, 1998

Silverstone, Roger – Televiziunea in viață cotidiană, trad. C. Morar, ed.Polirom, Iasi, 1999

www.wordpress.com

www.wikipedia.ro

www.kisstv.ro

www.mtv.ro

http://zutv.ro/

http://antenastars.ro

www.paginademedia.ro

www.hotnews.ro

www.b1tv.ro

http://www.reportervirtual.ro/

www.cna.ro

www.antena3.ro

www.intactmediagroup.ro

www.intactmediaacademy.ro

Homepage

www.medifax.ro

BIBLIOGRAFIE ȘI SITEOGRAFIE

Bălăsescu, Mădălina, Manual de producție de televiziune, Editura

Polirom, Iasi, 2003

Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass media, Iasi, Polirom, 1999

Cristian Grosu, Liviu Avram, Jurnalism de investigație – Ghid practic, ed. Polirom, Iași, 2004

Coman, Mihai (coordonator) – Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, 2 vol., ed. Polirom, Iasi, 1997 (vol. 1), 2000(vol. 2)

Coman, Mihai, Media events- perspective teoretice și studii de caz, editura Universitatii din Bucuresti, 2011

Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă, Bucuresti, Sansa, 1996

Deac, Ioan – Introducere in sistemul mass-media, ed. AISM, Bucuresti,2003

D. McQuail, Mass media Communication Theory, 1985

Webster& Lichty,  Rating Analysis, 1991

D. McQuail, Mass media Communication Theory, 1985

Prof. univ. dr. Ilie Rad− suport de curs pentru învățământ la distanță-Atelier presă scrisă, 2011-2012

McLuhan, Understanding Media: The Extensions of Man 2001

McLuhan, Marshall, The medium is the message, Editura Nemira, București, 1997

Popescu, Cristian Florin & Balbaie, Radu – Mic dicționar de jurnalism,ed. Fundația Rompres, Bucuresti, 1998

Popescu, Florin Cristian – Manual de jurnalism, ed. Tritonic, Bucuresti, 2003

Robert Turcescu, Dans la Bragadiru , Editura: POLIROM, Colecție: Ego-publicistica – Cuvânt însoțitor de Andrei Pleșu, 2006

Randall, David, Jurnalistul universal, Editura Polirom, Iasi, 1998

Silverstone, Roger – Televiziunea in viață cotidiană, trad. C. Morar, ed.Polirom, Iasi, 1999

www.wordpress.com

www.wikipedia.ro

www.kisstv.ro

www.mtv.ro

http://zutv.ro/

http://antenastars.ro

www.paginademedia.ro

www.hotnews.ro

www.b1tv.ro

http://www.reportervirtual.ro/

www.cna.ro

www.antena3.ro

www.intactmediagroup.ro

www.intactmediaacademy.ro

Homepage

www.medifax.ro

ANEXE