Telefon: 0256 -592.303 [619715]

Telefon: 0256 -592.303
1
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA
FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE
DEPARTAMENTUL BIOLOGIE -CHIMIE
SPECIALIZAREA BIOLOGIE

MODIFICĂRI ALE
PARAMETRILOR
ERITROCITARI ÎN
ANEMIA FERIPRIVĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: Lect. Dr. Rodica Torok -Oance

CANDIDA T: Rus Lavinia -Lumini ța

TIMIȘOARA
2016

Telefon: 0256 -592.303
2
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

CUPRINS

Capitolul 1 . Introducere ………………………………………………….. ………………………….
1.1 Stadiul cercetărilor in Româ nia cu privire la anemie ……………………………….4
1.2 Stadiul cercetărilor in lume cu privire la anemie ………… ………………………….4

Capitolul 2 . Sângele ……………………. …………………………………. …………………………7

Capi tolul 3 . Anemia feriprivă……….. ………………………………. …………………………12
3.1 Metabolismul fierului…………………………………………… …………………………12

Capitolul 4. Materiale și metode ………………………………………………………………… 16

Capitolul 5. Rezultate și discuții ……………………………………….. ……………………….19
5.1 Distribuția cazuri lor în funcție de sex …………… ………… …………………………19
5.2 Distribuția cazurilor pe grupe de vârstă …………………… …………………………19
5.3 Distribuția cazurilor în funcție de mediul de proveniență ………………………20
5.4 Distribuția cazuril or în funcție de simptomatolog ie…………………………….20
5.5 Analiza parametrilor eritrocitari ……………………………. ………………………….21
5.5.1 Numărul de eritrocite ……… ……………………………. ………. ………………..21
5.5.2 Hemoglobina ……………………………………………….. …………………………22
5.5.3 Hematocritul ………………………………… ……………… …………………….. ….23
5.5.4 Valoarea eritrocitară medie ……………………………. …………………………25
5.5.5 Hemoglobina eritrocitară medie ……………………… …………………………26
5.5.6 Concentraț ia medie a hemoglobi nei……………….. …………………………27
5.6 Sideremia ……………………………………………………………………………………… .28
5.7 Analize de regresie și corelatie intre diferiti parametrii …….. …………………29

Capitolul 6. Concluzii …………………………………………………… …………………………33

Bibliografie ……………………………………………………………………………………… ………34

Telefon: 0256 -592.303
3
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Capitolul 1. Introducere

În lucrarea de față se are în vedere analiza parametri lor eritrocitari : numarul de
eritrocite, hemoglobina, hematocritul, volumul eritrocitar medi u, hemoglobina eritrocitară
medie, concentrația eritrocitară medie a hemoglobinei precum și a sideremi ei în ca zuri de
anemie feriprivă . Studiul vizează variațiile acestor parametrii pentru a vedea cum se modifică
în anemie precum și o analiză corelativă . S-a urmărit de asemena realizarea unei distribuții a
pacienților cu anemie feriprivă în funcție de sex, vârstă și mediul de proveniență.
Anemiile sunt afecțiuni caracterizate prin scăderea parametrilor care apreciază cantitatea de
eritrocite din circulație, numărul, volumul (hematrocritul sub 39% la bărbați si sub 36% la femei)
și continutul de hemoglobin ă (sub 13g% la bărbați și sub 12g% la femei). Gradul de severitate al
anemiilor este stabilit în funcție de valoarea de hemoglobină si hematocrit din plasmă (Gasche et
al. 2014) .
Anemia feriprivă este cea mai comună deficiență nutrițională la nive l mondial. A ceasta
poate provoca o capacitate redusă de muncă la adulți și poa te avea un impact negativ asupr a
dezvoltării m entale la copii și adolescenți (Haas et al. 2001) .
În anul 2002 Organi zația Mondială a Sănătății a estimat faptul că ane mia prin carență
de fier reprezintă unul dintre cei mai importanți zece factori care cresc mor talitatea și
morbiditatea femeilor însărcinate și a copiilor cu vârstă preșcolară . Anemia este caracterizată
prin scăderea numărului de eritrocite sau prin scăder ea hemoglobinei corelată cu incapacitatea de
transport a oxigenului. Acesta are mai mulți factori de precipitare care pot surveni în izolare dar
mai frecvent ei pot co -apărea. Acești factori pot fi: genetici, cum ar fi hemoglobinopatiile,
infecțioși cum ar fi: paraziți intestinali sau infecțiile cronice; nutritionali care include un deficit de
fier precum și deficiențe ale al tor vitamine și minerale cum ar fi: acidul folic, vitaminele A și B12
(Gasche et al. 2014) .
Prima descriere a anemiei ferip rive dateaz ă din secolul al 16 -lea, cu numele de "Morbus
virginum", deoarece aceasta a apă rut la fete cu vârsta de 14 -17 de ani. În secolul al 19 -lea a fost
recunoscut ă legătura dintre anemie, hipocromie și deficitul de fier. Astfel, Piere Blaud a
prezenta tîn 1832 rezultatul favorabil al terapiei cu calaican verde (Popovici , 2013) .
Deficiența de fier este o afectiune comuna în terapia clinică. Este prezentă peste tot în lume.
Grupurile de populație cu cea mai mare frecvență sunt:
a) femeile cu vârsta între 18-45 și în special la femeile gravide
b) copii în perioada de creștere rapidă.
Echilibrul fierului în organism este menținut de raportul dintre absorbția și pierderea de fier.
Indiferent de cauza care duce la ruperea echilibrului , compartimen tele metabolismului fierului
sunt resimțite începând cu rezervele și terminând cu utilizarea lor.
Anemia feriprivă este o tulburare care are numeroa se cauze și o patogeneza obscură . Cele mai
multe episoade de anemie feriprivă sunt asociate cu cancer ul gastric . Alte cauze ale anemiei
ferriptive sunt deficiențele alimentației.
Într-un studiu prospectiv din Europa, a fost urm ată etiologia anemiei feriprive . Studiul a inclus
1068 de pacienti din cinci tari europene, care au fost internați în spital e pentru anemie feriprivă
din ianuarie 1990 până în decembrie 1994.
Datele pentru fiecare pacient au fost colectate pe un formul ar standard. Din 1068 pacienți 589 au

Telefon: 0256 -592.303
4
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

fost bărbați cu anemie feriprivă si 34 de femei au prezentat anemie ferrip tive. Cele mai frecvente
cauz au fost etiologia cancerului gastric (38%) și sângerarea (41%) .
Studiul a sub liniat faptul că, în Germania a predominat anemia feriprivă datorată de
sangeră rii, urmata de cancerul gastric (Popovici 2013)

1.1 Stadiul cercetărilor in R omania cu privire la anemie

Anemia feriprivă apare în general la toate categoriile de vârstă, însă cu toate acestea cei
mai expuși la a dezvolta o asemenea forma de anemie sunt copiii si femei le însărcinate. În
România, un copil din patru cu vârstă școlar ă sau preșcolară suferă de anemie feriprivă . De
asemenea, anemia prin deficit de fier se consideră a fi cea mai frecven tă deficiență
nutritională care se întâlnește la copii (UNICEF , 2005).
Prezența anemiei afectează calitatea vieții pacienților și interfe rează cu capacitatea lor de
lucru. Studiul nostru demonstreaza amploarea prevalenta anemiei intr -o populatie cu IBD din
România. Acesta este primul studiu multicentric, care arata cele mai importante cauze ale
anemiei și strategiile terapeutice folosite pe ntru a controla această complicație în țara noastră .
Prevalența anemiei la pacienții aceștia a fost de 31%. Această prevalen ță este puțin mai
mare decât cea publicat ă recent într -o meta -analiză realizată de Filmann et al: 24% din 2192
pacienți europeni cu boală inflamatorie a intestinlui (IBD) au avut anemie (Filman et al.
2014). Diferențele între prevalența anemiei în cazul pacineților cu IBD sunt puternic
dependente de populația studiată; de exemplu, în studiul Bager et al, populația de studiu a
constat n umai din ambulator cu IBD si preval ența anemiei a fost de 19% (Bager et al.2014).
În România, un procent 40 -60% dintre copiicu vârste sub 5 ani și 1 din 4 copii cu vârste
școlare sunt diagnosticați cu anemie.
Deficit ul de fier este de trei ori mai mare, co nform rapoartelor Organizației Mondiale a
Sănătății, p entru copii, impactul acestui deficit p oate fi unul nu este unul deneglijat, deoarece
poate duce la intarzierea cresterii copiilor , la deficiențe neurocognitive sau la o scădere a
imunitații.
Prevalent a anemiei în România in rândul femeilor neînsărcinate cu vârste între 15 -49 în
România a fost de 24,20 % începând cu anul 2011. Valoarea sa cea mai mare din ultimii 21 de
ani a fost 28.40 % , în 1990, în timp ce valoarea cea mai mică a fost 24.00 %, în 2010 .
Valoarea pentru p revalența a nemiei în rândul femeilor însărcinate în România a fost 26%
în anul 2011. Conform unui studiu realizat , in ultimii 21 de ani, acest indicator a atins o
valoare maximă de 34,5% în anul 1990 și o valoare minimă de 26,00 în 2011 .

1.2 Stadiul cercetărilor in lume cu privire la anemie

În urma unui studiu s -a ajuns la concluzia că la nivel global anemia afectează 1.62
miliarde de oameni, care ajunge la aproximativ 24,8 % din populație. Cea mai mare
prelevanță este la copii cu vârs tă preșcolară, iar cea mai scăzută este la bărbați 12.7%. O
prevalența destul de ridicată a anemiei se întâlnește și la femeile însărcinate dar și l a cele care
nu sunt însărcinate (WHO , 2001 ).
De asemenea studiul arată faptul că aproape nu există țară und e anemia să nu fie măcar o
amenințar e slabă pentru sănătatea public . Pentru femeile gravide, aproape 80% din
problemele de sănătate sunt cauzate de anemii moderate sau severe .

Telefon: 0256 -592.303
5
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Un alt studiu efectuat pe nivelul de dezvoltare al mai multor tări relatează f aptul că cea
mai frecvență prevalență a anemiei se află în țările cu un nivel mediu de dezvoltare deoarece
aceste țări reprezintă 68, 2% din populația globului în timp ce țările cu un nivel mai sczut sau
mai ridicat de dezvoltare sunt doar 13,1% și 18,6% d in populația mondială. (Benoist et al.
2005)

a) Anemie la femeile însărcinate
În India prevalența anemei conform Indian Council of Medical Research are
următoarele date: o prevalență relativ ușoară se regăsește la aproximativ 13% din populație,
pe când ane mia moderată se regăsește la 57% iar cea severă la 12% din populație. Potrivit
OMS, nivelul hemoglobinei sub 11g/dl la femeile însărcinate constituie deja o anemie pe când
o scăsere a hemoglobinei sub 7g/dl reprezintă o anemie severă (World Health Organizat ion,
1992) .
Ușoară, anemia poate să nu aibă nici un efect asupra sarcinii sau asupra forței de
muncă cu excepția f aptului că mama va avea un aport scazut de fier. Anemia moderată poate
determina o slăbiciune crescută, lipsa de energie, oboseală și performa nțe foarte slabă.
Anemia severa, cu toate acestea, este asociata cu rezultate destul de slabe.
Femeia însărcinată care suferă de anemie poate dispune de palpitații, creșterea
debitului cardiac care duce la un stres cardiac provocând uneori insuficiența ca rdiacă, care
poate fi fatală până șa urmă (Sharma, 2003) .
.
b) Prevalența anemiei la pacineții cu cancer

Anemia legată de cancer afectează în mod negativ c alitatea vieții ș i este asociată cu
supravieț uirea globala redusă . Corectarea anemiei la pacienții cu c ancer are potenț ialul de a
îmbunătății eficacitatea tratamentului si de a creș te rata de supravieț uire.
Epidemiologia anemiei la pacienții cu cancer a fost evaluată în cel puțin două studii mari.
Anemia Sondajul ui European de Cancer (ECAS), realizat între 2001 și 2002, a fost un mare,
studiu prospectiv d e 15,367 de pacienti cu cancer în orice stadiu și care au fost supuși
tratamentului de orice tip (Henry et al. 2004) .
Aproximativ 40% dintre pacienți au avut niveluri ale hemoglobinei mai mici de 12 g / dl,
iar 75% dintre pacienții tratați cu chimioterapie au dezvoltat anemie în termen de 6 luni.
Factorii asociați în mod independent, cu dezvoltarea anemiei au fost nivelul de bază al
hemoglobinei, locul tumorii primare, utilizarea de regimuri care conțin plati nă, sexul feminin,
vârsta înaintată și starea de performanță scăzută. O constatare interesantă din studiul ECAS a
fost că doar 40% dintre pacienți au primit tratament pentru anemie: 17,4% dintre pacienți au
fost tratați cu eritroproteină (EPO) , 15% au prim it transfuzii de sânge și doar 6,5% au fost
tratați cu fier.
Acest studiu a evaluat modelele de tratament pentru anemie și eficacitatea unui astfel de
tratament. Studiul a constatat că există un procent mai mare de pacienți tratați pentru anemie
(68,3%) decât studiul ECAS: SAE au fost utilizate în 62,2% dintre pacienți, transfuzii de
sânge s -au efectuat la 19,4% dintre pacienți și 32, 8% au primit suplimente de fier (Rizzo et al.
2010) .
In cadrul studiului ACT, utilizarea AES a fost capabil ă de a ridica ni velul de hemoglobină
cu o medie de 1,34 g / dl. Diferențele între aceste două studii în proporție de

Telefon: 0256 -592.303
6
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

pacienți tratați pentru anemie, precum și în utilizarea unor modalități terapeutice, sugerează o
recunoaștere tot mai mare a importanței managementului ane miei la pacienții cu cancer
Tumori le maligne, chimioterapiile sau alte terapii pot determina o scădere a producției
de erit ropoietină sau o reacție în măduva osoasă, eritropoietină. Prezența unui proces malign
invaziv declanșează un răspuns imun cu eliber area de citokine diverse, care, la rândul lor,
interferează cu funcția măduvei osoase și a sc urtează durata de supraviețuire a celulelor roșii.
Alte cauze includ deficiența de fier și de vitamina B -12; vitamine suplimentare si
deficiențe nutriționale, sângerare; metastaze ale măduvei os oase; diverse tipuri de hemoliză ;
infecție; boli renale; tulburări inflamatorii; o varietate de boli hematolog ice, inclusiv
hemoglobinopat iile și endocrinopatii.
Pe parcursul anilor 1960 și 1970, sprijin ul transfuziei de san ge a fost un pilon
principal al terapiei încurajat de progresele în medicină de transfuzie. In ultimii 20 de ani,
recunoaștere a potențialului de transmitere a infecțiilor virale a crescut, precum si
vascularizați a limitata, a adus nevoia de alternative în transfuzie.
Apariția de terapie eritropoetic ă, în ultimii 10 ani a permis medicilor să reducă nevoia
de transfuzii. Recunoașterea faptului că tratamentul anemiei poate imbunătăți calitatea vieții
pacienți lor a revoluționat domeniul practicii oncologie (Henry et al. 2004).

Telefon: 0256 -592.303
7
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Capitolul 2. Sângele

Țesutul sanguin este un țesut mezenchimal cu origine mezoblastică, care se
diferențiaza în primele două luni ale fazei embrionare mezenchimale primitive,în cordoanele
Wolf si Pander. Este format dintr -un compartiment periferic și un compartiment central.
Sângele reprezintă un țesut lichid circulant format din plasmă și elemente figurate.
Deși este cantitativ redus, 5,5 litri pentru adult (6,9 -7,4% din greutatea corpului), are o
deosebită importanță funcțională, realizând toate sau aproape toate schimburile cu rol nutritiv
și de epurare între organism și mediul extern. Din cei 5,5 litri, 55% este reprezentat de
plasmă, respectiv 3,5 litri, restul de 1,5 – 2 litri fiind reprezentat de eleme ntele figurate ,
respectiv 45 % (hematocritul) (Goția et al. 1999) .
Proprietățile fizico -chimice ale sângelui

Culoarea -se datoreaza prezentei hemoglobinei (Hb) din hematii. Nuanțele de roșu ale
sângelui variază în funcție de gradul de saturație a hemoglob inei cu oxigen. Sângele arterial
ce are o saturație cu oxigen a hemoglobinei de aproape 100% prezintă o culoare roșu aprins.
În teritoriul venos, hemoglobina redusă conferă sângelui o culoare roșu închis, cu atât mai
închisă cu cât proporția de hemoglobină redusă este mai mare.
Densitatea sângelui este dată de cantitatea de și densitatea substanțelor solvite, în
special proteine, și d e numărul de elemente figurate. Valoarea normală a densității sângelui
este de 1061 la bărbați, 1057 la femei și de 1027 a pl asmei față de 1000 pentru apă.
Vâscozitatea sângelui este un factor hemodinamic important deoarece poate influența
fluxul sanguin si astfel aportul de O2.
Valoarea vâscozității sângelui influențează rezistența periferică și prin aceasta
presiunea arerial ă. Vâscozitatea sângelui depinde atât de factori plasmatici, cât și de elemente
figurate ale sângelui.
Măsurată cu vâscozimetrul Hess si apreciată față de apă, vâscozitatea sângelui este de
4,7 centi Poise la bărbat și 4,4 centi Poise la femeie si de 1,86 centi Poise pentru plasmă
(Goția et al. 1999) .
Presiunea osmotică este direct proporțională cu numărul de particule dizolvate in
sânge. Deoarece presiunea osmotică nu este influențată de celulele sanguine, 93% din
presiunea osmotică a plasmei este datorată electroliților din plasmă si 7% substanțelor
organice neelectrolitice: uree, glucoză.
Ph-ul sângelui arterial este de 7,4.
Temperatura sângelui -variază cu o medie de 37,7 -38°C. Temperatura maximă este de
40°C iar temperatura minimă este de 36° ( Goția et al, 1999) .

Funcțiile sângelui

Funcția respiratorie are rolul de a transporta oxigenul de la nivelul alveolelor
pulmonare către țesuturi și dioxidul de carbon rezultat din oxireducerile celulare spre plămâni.
Funcția aceasta este asigurată de plasmă și de hematii și realizează o legăture ăntre respirația
pulmnară și respirația tisulară (Filimon, 2010).
Funcția nutritivă are rolul transportă proteine, glucide, acizi grasi, electroliți, vitamine

Telefon: 0256 -592.303
8
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

către țesuturi sau depozite, asigurând desfășurarea normală a m etabolismului tisular. (Badea et
al. 2013).
Funcția excretoare se realizează prin mecanismul de transport al produșilor finali de
catabolism rezultași din metabolismul intermediar, cum ar fi: ureea, acid uric, CO2, amoniac,
etc.
Funcția de menținere a echi librului hidro -electrolitic si acido -bazic
Funcția de termoreglare – sângele realizează un echilibru dinamic între procesele de
termoliză și de termogeneză prin mai multe mecanisme. Un mecanism este sursa de substrat
energetic pentru toate țesuturile iar o altă funcție este transportul căldurii de la nivelul
organelor interne spre periferia organismului.
Funcția de apărare a organismului se realizează prin intermediul unor factori care
intervin în apărarea specifică și nespecifică. În acest fel leucocitele intervin prin fagocitoză.
(Goția et al. 1999) .
Elementele figurate ale sângelui

Elementele figurate ale sângelui reprezintă sunt reprezentate de: globule roșii sau
eritrocite, globule albe sau leucocite și trombocite. Acestea sunt eliberate în sânge din
organele hematoformatoare: măduva osoasă și țesuturile limfoide. Unele dintre acestea
îmbătrânesc fiind captate și distruse iar altele circulă în mod repetat între sânge, țesuturi și
limfă (Lotreanu, 2008).
Prin examenul microscopic al sângelui se observă trei tipuri d e elemente
figurate(Fig.4 ):
– Globulele roșii (hematii sau eritrocite)
– Globule albe (leucocite)
– Plachete sanguine (trombocite)

Fig.4 Elementele figurate ale sângelui la examenul microscopic (Badea, 2013)

eritrocite
leucocite
trombocite

Telefon: 0256 -592.303
9
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Eritrocitele (hemat iile, globulele rosii)

Eritrocitele mai sunt numite și celule roșii, globule roșii sau hematii .
Eritrocitele sunt celule care au rolul de a transporta oxigenul si dioxidul de carbon și
de a menține echilibrului acido -bazic. Un mm3 de sânge cont ine 4500 000 de hematii in cazul
femeilor si 5000000 de hematii la bărbat. In cazul copiilor mici numărul de eritrocite este mai
mare si variaza intre 5500000 -6000000/mm3. Creșterea de lungă durată a eritrocitelor este
reprezentata de poliglobulia de altitudine și poliglobulia care apare în diverse situații
patologice. Scăderea numărului de eritrocite reprezintă anemia și este consecința unei
distrugeri exagerate sau a unei produceri deficitare (Filimon 2010) .
Eritrocitele se formeaza printr -un proces cunoscut sub n umele de eritropoieză care are
loc la adult în măduva hematopoietică din oase, în special din oasele late. Regla rea
eritropoezei este controlată de un hormon numit eritroproteină produs de către rinchi.
Durata existenței lor în circulația sanguină este de aproximativ 120 de zile, după care
sunt distrase de celulele sistemului reticulo -histocitar.
Eritopoieza reprezin tă procesul de diferențiere ș i maturare a precursorilor eritrocitari
până la eritrocitele mature funcționale, paralel cu sinteza com ponentelo r lor specifice. ( Baciu,
1980)
Eritropoieza se realizaează în măduva roșie hematogenă din oasele late si cuprinde
mai multe etape și trece prin următoarele tipuri celulare (Fig.5 ):

Fig.5 Etapele eritropoiezei
(http://www.bioterapi.ro/aprofundat/in dex_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticEritrocite.html )
1. Celula stem
Este o celula nediferențiată care este o celulă de tip mezenchimal, are receptori pentru
eritropoietină si o capacitate de poliferare, asigurând menținerea unui număr constant de
celule stem precum si capacitate de diferențiere spre seria eritroblastică.
2. Proeritroblastul
Celula diferențiată din celula stem și reprezintă celula cap de serie a seriei roșii, se găsește

Telefon: 0256 -592.303
10
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

numai în măduva osoasă, este de talie mare, forma rotundă și reprezi ntă aproximativ 1% din
elementele seriei roșii. Are capacitate de proliferare, multiplicare, evoluție și diferențiere spre
eritroblastul bazofil.
3. Eritroblastul bazofil
Este o celulă nucleată care sintetizează treptat hemoglobină si enzime și are o capacita te
de multiplicare și evoluție. Are un nucleu comparativ cu cel al proeritoblastului dar ceva mai
mic și cu o cromatină densă.
4. Eritroblastul policromatofil
Este o celulă nucleată care sintetizează treptat hemoglobină și enzime având la fel ca
eritroblastu l bazofil capacitate de multiplicare și evoluție.
5. Eritroblastul oxifil
Acesta sintetizează hemoglobină și enzime dar în cantitate mai redusă, iși pierde treptat
capacitatea de multiplicare si evoluează spre reticulocit.
6. Reticulocitul
Conține resturi de mit ocondrii și ribozomi, se încarcă cu hemoglobină nu se multiplică,
rămâne în măduvă 1 -2 zile apoi tree în sângele periferic prin fenomenul de citodiabază.
Reticulocitul ajuns în sângele periferic continuă sinteza de hemoglobină și enzime până la
pierderea a paratului mitocondrial și a ribozomilor,eveniment care are loc în splină. Splina
extrage resturile de mitocondrii si de ribozomi din reticulocit rezultând astfel eritrocitul adult.
7. Hematia
Este o celulă anucleată, fără ribozomi și fară mitocondrii, nu prol iferează, nu evoluează și
nu sintetizează protein e. (Ioniță, 2001)

Leucocitele (globulele albe)

Leucocite le sunt celule cu nucleu și mitocondrii. Au capacitatea de a emite
pseuddopode și de a traversa peretele capilar prin pori săi, trecând în țesuturi , proces numit
diapedeză. (Filimon, 2010)
Organismul posedă un sistem de apărare împotriva diferiților agenți „non -self”
alcătuit din leucocite, macrofage, sistem limfoid. Leucocitele posedă nucleu si mitocondrii, cu
o activitate metabolică int ensă, în n umăr de 4000 -10000/mm3.
Creșterea numărului de leucocite din sângele perfieric se numește leucocitoză. Aceasta
poate fi fiziologică: la sugari, în sarcină, în timpul efortului fizic, emoții, frig, etc și
patologică:alergii, neoplasme, leucemii, boli infecț ioase.
Scăderea numărului de leucocite se numește leucopenie, fioziologic aceasta poate să
apară la vârstnici, în somn și patologic în parotidită epidemică, distrugeri ale măduvei
hemato -formatoare prin radia ții izolate, meodicamente, etc (Goția et al. 199 9).
Leucocitele se clasifică în mai multe categorii în funcție de aspectul nucleului
– Agranulocitele (cu un singur nucleu) din care fac parte limfocitele și monocitele.
– Granulocitele (cu nucleu fragmentat) din care fac parte: neutrofilele, acidofilele si
bazofilele. (Filimon , 2010)

Telefon: 0256 -592.303
11
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Trombocitele (plachetele sanguine)

Trombocitele sunt produse în măduva osoasă, prin fragmentarea citoplasmei
megacariocitelor. Acestea sunt celule anucleate cu formă variată, cu diametru 2 -5µ și cu o
grosime de 0,5 -1µ.
Acest ea au o valoare cuprinsă între 150000 -300000/mm3. O creștere a trombociteor
peste valorile de referință se numește trombocitemie, iar scăderea sub valoarile de referință se
numește trobopenie.
Trombocitele au o durată medie de viață de 10 zile.

Telefon: 0256 -592.303
12
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Capitolul 3.Anemia feriprivă

Anemia feripri vă reprezintă cea mai răspândită deficiență nutrițională , datorită scăderii
rezervelor de fier ale organismului. Cantitatea totală de fier din organism este 3 -4g,
necesitățiilr fiind de 10mg/zi la bărbați si 18 mg/zi la femeie în perioada ciclului menstrual.
Fierul are posibilitatea de a accepta sau de a ceda rapid electroni, prin tranziția reciprocă între
forma ferică în fora feroasă.
Aportul cotidian de fier este în mare de 10mg/zi . Cea mai mare parte fierului alimentar
este absorbită la nevelul duodenului. Aciditatea sucului gastric ajută la disocierea fierului
alimentar și favorizează reducerea fierului feric în forma sa feroasă, prin intermediul unei
enzime numite feroreductaza . Trecerea fierului redus prin membrana apicală a enterocitelor
în citoplasmă se face printr -un transportor în mod activ. (Annibale B., 2001)
Cauze ale anemiei feriprive:
 Pierderi exagerate de fier cauzate de: ulcerul gastric sau cel duodenal, rectocolita
hemoragică, hemoroizii, tulburările hemostazei sau ritmul exagerat al donărilor de
sânge.
 Aport insuficient de fier cauzat de o dietă carențială sau malbsorbția
 Necesitățile exagerate sunt date de: perioada de creștere (la copil), sarcina, perioada de
lactație.
Manifestările clinice ale anemiei feriprive sunt reprezentate de: oboseală, palpitații,
cefalee, paloare de ”porțelan”, dispnee de efort, modificări ale pielii și fanerelor (piele uscată,
descumată, p ăr friabil care albește ușor, unghii friabile, es cavante – koilonichie), an omalii ale
mucoaselor sau tulburări digestive (atrofia papilelor linguale, gastrită atrofică, disfagie).
Manifestările paraclinice sunt reprezentate de: anemie(scăderea numărului de hematii, a
hemoglobinei și a hematocritului, ind icii eritrocitari scăzuți (VEM,CHEM, HEM); scăderea
diametrului eritrocitar mediu (microcite și anulocite pe frotiul de sânge perfieric); număr de
reticulocite variabil, frecvent scăzut care indică o anemie aregenerativă, de origine central;
leucocitele su nt adesea normale, rar se asociază leuco -neutropenie; frecvent se asociază o
hiperplachetoză moderată.
În talasemii se evidențiază anizocitoză, pokilocitoză, hematii în semn de tras la țintă,
cu valori nu farte reduse ale hemoglobinei. Diagnosticul de tala semie se pune pe electroforeza
hemoglobinei (creșterea HbA 2 și HbF) (Badea et al. 2013) .

3.1 Metabolismul fierului

Fierul este un oligoelement care este necesar pentru numeroase le funcții metabolice
celulare. Așa cum fierul este toxic atunci când este pr ezent din abundență, reglementarea
aportului de fier este foarte necesară pentru a se evita un deficit de fier sau o crestere excesivă
a acestuia ( Anderson et al. 2009; Byrnes et al. 2002 ).
Dieta umană conține două forme de fier: fier hem ic si fier nonhe mic.
Fierul hem ic este derivat din carne și este bine absorbit, acesta este legat de

Telefon: 0256 -592.303
13
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

nucleul porfirinic și formează gruparea hem. Compușii hemici sunt implicați în procesele
respiratorii și oxidative. F ierul nonhem ic, se gaseste in cereale, fasole, și unel e legume, este
mai bine absorbit. Acești compuși asigură transportul și depozitarea fierului.
Vitamina C, de exemplu are funcții pentru a preveni precipitarea fierului feric în
duoden. Alte alimente care conțin fitați din plante (boabe) și taninii (ceai no nherbal) sunt
cunoscute pentru a r educe absorbția fierului nonhemic (Schmaier și Petruzzelli, 2003; Conrad
și Umbreit, 1993 ).
Metabolismul fierului are rolul de a sintetiza hemoglobina, acesta fiind utilizat în
permeneță, deoarece în fiecare zi se distrug și se sintetizează 8g de hemoglobină. În acest fel
fierul circulă permanant în compartimentele sale fiziologice , ca un ciclu, în centrul căruia se
află fierul plasmatic., de diumensiuni reduse dar care are un rol esențial, pentru că pentru că
prin el se fac schimburile ce necesită fier.
După intrarea fierului feric în duoden, trebuie să fie mai întâi redus la forma feroasă
prin duodenala citocromului b, înainte de absorbție. Odată redus, transportorul metalic
bivalent 1, singura sursaă cunoscută în prezen t ca importator de fier intestinal , transporta
fierul feros din proximal ele lumenul ui intestinului subțire în membrana apicală a enterocite lor
(Badea, et al., 2013) .
Absorbția fierului în organism are loc la nivelul porțiunii superioare a duodenului și
într-o măsură mai mică în celelalte segmente ale tubului digestiv, fiind sub formă de fier
bivalent Fe2+ . Fierul existent în hem pate fi absorbit și sub formă de Fe3+. În cazul deficitului
de fier si a eritropoiezei active absorbția fierului crește pe când în cazul de hipoplazie
medulară absorbția fierului scade. Alcool favorizează într -o oarecare măsură absorbția
fierului.
Cauzele care pot duce la crețterea absorbției fierului sunt: anemie de orice tip, acidul
ascorboc, eritropoieza ineficientă, altitudinea iar cauzele care pot scădea absorbția fierului
sunt: febra, melabsorbția, etc.
Absorbția fierului este mediata la suprafața apicală a celulei mucoasei intestinale
printr -o integrină. Integrina ușurează transferul intracelular al fierului de la mucină cătr e un
complex integrină -mobilferină -flavină. Mobilferina are rolul de a lega un atom de Fe si de a
transporta fierul spre interiorul celulei. Flavina este o oxigeneză care reduce fierul la stare
feroasă (Badea, et al., 2013) .
Fierul trece de la mobilferină către transferina serică sub influența unei integrine care
este încă neidentificată. Fierul hemic pătrunde sub forma unei metaloproteine în interiorul
celulei mucoasei intestinale. În continuare prin intermediul unei hemoxigenaze intestinale este
eliberat metalul și transferat către compartimentul circulant de către mobilferină (Wick
M.,1996) .

Gastroferina din sucul gastric leagă fierul alimentar în exces și previne o rată crescută
a absorbșiei lui.Unele substanțe care vin odată cu alimentele favorizează formarea de ioni
feroși și menținerea lor ca atare:alcoolul etilic în cantități foarte mari, acidul ascorbic,
fructoza, calciul, etc. Alte substanțe ca și: oxalații, fosfații, citrații etc., scad rata absorbției
fierului.
Ciclul fierului cuprinde mai mult e etape. Prima etapă reprezintă transportul fierului în
plasmă, cea de a doua etapă reprezintă metabolismul fierului în eritroblast iar ultima etapă
este reprezentată de depozitarea fierului.

Telefon: 0256 -592.303
14
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Transportul fierului -un atom odată intrat în plasmă va circula și va rămâne în sistem
fiind recirculat între plasmă și eritroblaști, continuându -se cu eritrocitele circulante,
macrofage, de unde revine în plasmă. Fierul plasmatic este transportat cu ajutorul transferinei
(Fig.3) .

Fig. 3 Căile de transport ale fieru lui (Badea, 2007)

Transferina este o β -globulină cu o greutate de peste 80000 de daltoni, dar pot exista
mai multe variante genetice care diferă prin secreția aminoacizilor. Aceasta este sintetizată în
cea mai mare parte în ficat și în macrofag, țesut lim foid, glande mamare, glande salivare,
testicule, ovare, etc. Durata de viață este de 10zile iar concentrația plasmatică de 200 -400
mg/dl.
Pasajul intracelular al fierului se realizează prin intermediul mai multor recepto ri
pentru transferina, un reticuloci t putând prezenta până la 300000 de astfel de receptori.
Receptorul de transferină este o glicoproteină de 90000 de daltoni ce conține o secvență de
760 de aminoacizi (Herscho C., 1998) .
Absența transferinei duce la depunerea fierului care se absoarbe din intestin la nivelul
ficatului, splinei, pancreasului iar aportul la măduva osoasă este nesemnificativ. Când
transferina este complet saturată cu fier, acesta nu se mai absoarbe din intestin și este depus în
ficat.
În cazul metabolismului fierului în eritro blast rolul transferinei este acela de a
transporta fierul la eritroblaștii măduvei osoase, unde are loc sinteza hemoglobinei. Fierul este
cedat de către transferină eritroblaștilor prin mai multe etape. Prima etapă constă în fixarea
transferinei pe recept orii de membrană. A doua etapă reprezintă traversarea membranei

Telefon: 0256 -592.303
15
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

eritroblastului prin endocitoza complexului transferină -receptor iar a treia etapă constă în
cedarea fie rului către mitocondrii și reîntoarcerea transferinei în plasmă (Badea, et al., 2013) .
Sinteza hemului are loc la nivelul mitocondriilor și reprezintă legarea fierului bivalent
cu inelul protoporfirinei. Relativ 90% din fierul care intră în eritroblaști este preluat de către
mitocndrii pentru sinteza hemului, iar 10% este transferat citoplas mei și preluat de
apoferitină, formând granule de feritină.
Depozitarea fierului se face în sistemul monocito -macrofagic iar cantitatea depozitată
variază intre 1000 -1500 mg și de găsește sub 2 forme: feritină și hemosiderină.
Feritina este un complex solu bil de hidroxid de fier . Apoferitina are diametrul de
130Å, greutate moleculară de 440000 de daltonni. Apoferitina care este bogată în monomeri
H fixează fierul mai rapid dar îl și reține mai puțin decât apoferitina care conține monomeri L.
(Wick M.,1994) .

Telefon: 0256 -592.303
16
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Capitolul 4. Materiale si metode

Materialele folosite pentru a recolta sânge și pentru a efectua examenul de laborator
au fost următoarele:
-seringă de unică folosință
-ac de unică folosință
-alcool sanitar, vată ș i garou
-mănuși din latex
-vacutainere (fig.6)
-sânge venos
-anticoagulant
-analizor automat

Fig.6 Vacutainere cu sânge venos (foto Rus, 2015)

Recoltarea sângelui ar trebui sa se efectueze pe nemâncate iar în cazul efectuarii după
mancare trebuie evita te totusi mesele foarte bogate.

Telefon: 0256 -592.303
17
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Se intră în meniul analizatorului automat unde se introduc în căsuțele de dailog d atele
despre pacient cum ar fi: nume, prenume , vârsta, sexul dar si numerotarea probei de cercetat
Mai departe proba de cercetat este se in trodusă în lăcașul special al dispozitivul, aspirarea
cantității se efectuează automat după apasare a clapetei pentru aspirație.
Se așteaptă câteva secunde pentru prelucrarea probei, rezultatele fiind afișate atât pe
display -ul dispozitivului ( Fig.8 ) cât și pe echipame ntele periferice pentru listare (fig 9).

Fig.8 Rezultatele hemoleucogramei Fig.9 Rezultatele hemoleucogramei pe echipament
periferic pe display -ul dispozitivului ( www.synevo.r o/?s=hemoleucograma&cat=0 )
(www.synevo.ro/?s=hemoleucograma&cat=0 )

Hemoleucograma

Numărătoarea completă a sângelui este adesea folosit ca un test de screening larg, pentru a
determina starea generală de sănătate a unei persoane. A cesta poate fi utilizat pentru o gamă
largă de condiții și de a ajuta la diagnosticarea bolilor, a juta la diagnosticarea diferitelor stări,
cum ar fi anemia, infecții, inflamații, tulburări de sângerare sau de leucemie, monitorizeaza
starea pacientului în urma unui tratament stab ilit, etc.
Au fost determinați următorii parametrii:
 Număr de eritrocite
 Hemoglobină
 Hematocrit (Ht)
 Volum eritrocitar mediu (VEM)
 Hemoglobina eritrocitara medie (HEM)
 Concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM)
 Sideremie

Pe o perioadă de 3 luni de zile am selectat cazurile de anemie feriprivă de la Spitalul
Clinic Mu nicipal de Urgență din Timișoara, în acest interval de timp regăsindu -se 20 de

Telefon: 0256 -592.303
18
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

pacienți cu această afecțiune. Estimările au fost făcute atât la persoane de sex feminin cât și la
persoanele de sex masculin. Pacienții au avut vârste cuprinse între 21 și 80 de ani .

Telefon: 0256 -592.303
19
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Capitolul 5. Rezultate și discuții

5.1 Distribuția cazurilor în funcție de sex

Din toți pacienții cu anemie fe riprivă 75% au fost persoane de sex feminin iar 25% au
fost persoane de sex masculin (Fig.10 ).

Fig.10 Distribuția cazurilor de anemie în funcție de sex

5.2 Distribuția cazurilor pe grupe de vârstă

Media de vârstă a tuturor pacienților este de 42,8 ani. În cazul femeilor media de vârstă
este de 44,46 ani iar în cazul bărbaților media de vârstă este de 39 de ani. Din totalul
pacienților 35% dintre pacienți au avut vârst a cuprinsă între 20 -30 de ani, 20% pacienți au
avut vârsta între 31 -40 de ani, 15% dintre pacienți au avut vârsta cupr insă ăntre 41 -50 de ani,
10% pacienți au avu t vâesta cuprinsă între 51 -60, 10% pacienți au avut vârsta între 61 -70 de
ani iar 10% pacienți au vâr sta cuprinsă intre 71 -80 de ani (Fig.11 ).

Telefon: 0256 -592.303
20
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Fig.11 Distribuția cazurilor pe grupe de vârtsă

5.3 Distribuția cazurilor în funcție de mediul de proveniență al pacienților

Totodata 70% cazuri sunt reprezentate d e persoane din mediul rural si 30% cazuri sunt
reprezenta te de persoane din mediul urban (Fig.12 ).

Fig.12 Distribuția cazurilor în funcție de mediul de proveniență al pacienților

5.4 Distribuția cazurilor în funcție de simptomatologie

Majoritatea pacienților au ajuns la spit al cu o simptomatologie specifică anemiei, dar
există si un procent de 20% dintre pacineți care nu au avut o simptomatologie specifică
anemiei (Fig.13) . Simptomele cele mai frecvente pe care pacinții le aveau în momentul

Telefon: 0256 -592.303
21
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

prezentării la spital au fost: cefalee, paloare, amețeal ă la care s -a adăugat tensiune arterială
scăzută. În cazul situațiilor de anemie severă sau in cazul situațiilor de urgență pacienții au
manifestat lipotimii , dificultății de respirație și palpitații .

Fig.13 Distribuția cazurilor în funcție de prezența simptomatologiei specifice anemiei
5.5 Analiza parametrilor eritrocitari

Pentru cele 20 de cazuri ale pacinților cu anemie am realizat o statistică pentru fiecare
parametru în parte: eritrocite, hemoglobin ă, hematocrit, volum eritrocitar mediu, hemoglobină
eritrocitară medie, concentrația medie a hemoglobinei precum și sideremia.

5.5.1 Numărul de eritrocite

Acesta reprezintă un test de bază în scopul evaluării eritropoiezei.
Valoril e normale sunt cuprins e între 4000000 -500000/mm3 în cazul femeilor și 4000000 –
5000000/mm3 la bărbați(Filimon, 2010).
Tabel.2 Valorile eritrocitare pe întregul lot precum și valorile eritrocitare în funcție de sex

Parametrii statistici
descriptivi pentru
numărul de eritrocite
(*1003 /mm3)

Întregul lot
Subiecții de sex
feminin
Subiecții de sex
masculin
Valoarea medie
3,42 3,44 3,6
Abaterea standard
0,60 0,52 0,85

Telefon: 0256 -592.303
22
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Valoarea minimă
2,61 2,61 2,8
Valoarea maximă
4,54 3,44 4,54

Estimările facute în cazul valorilor eritro citelor indică faptul că valoarea minimă a
eritrocitelor este mai scăzută în cazul persoanelor de sex feminin iar valoarea maximă a
eritrocitelor este mai crescută în ca zul persoanelor de sex masculin (Tabel 2) dar tot odată și
valoarea normală a eritrocit elor este mai mare la bărbați decât la femei. De asemenea
eritrocitele au o valoare mai scăzută decâ t cea normală în 80% din cazuri iar în 20% din
cazuri valoarea eritrocitelor se încadrează conform valorilor de referință (Fig.14)

Fig.14 Numărul de eritrocite la pacienții lotului analizat

5.5.2 Hemoglobina

Hemoglobina este constituientul principal al eritrocitului, aceasta are un rol
fundamental în transportul oxigenului în organism . Hemoglobina reprezintă 95% din
proteinele solubile ale eritrocitului și 35% din greutatea totală a acestuia (Badea et al. 2013).
Hemoglobina este sintetizată în celulele nucleate ale seriei eritrocitare.
Valorile normale ale hemoglobinei sunt de aproximativ 15 g/dl la bărbați și 13g/dl la femei.

Telefon: 0256 -592.303
23
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Tabel.3 Valorile hemoglobinei pe întregul lot precum și valorile hemoglobinei în funcție de sex

Parametrii statistici
descriptivi pentru
hemoglobină (g/dL)

Întregul lot
Pacienții de sex
feminin
Pacienții de sex
masculin
Valoarea medie
8,31 8,09 9
Abaterea standard
1,83 1,85 1,75
Valoarea minimă
4,9 4,9 6,8
Valoarea maximă
11,1 11,1 10,8

De asemenea am determinat valorile hemoglobinei pe întregul lot de probe și am
obținut o valoare minimă de 4,9 g/dl și o valoare maxima de 11,1 g/dl î n comparație cu
valorile normale care se încadrează între 12 -15 g/dl (Table 3).
Atât în cazul femeilor cât și în cazul persoanelor de sex masculin valorile
hemoglobinei sunt mai scăzute decât valorile de referință (Tabel 3) . La fel ca și în cazul
eritrocit elor valoarea minimă cea mai scăzută a hemoglobinei se regăsește la persoanele de
sex feminin (Fig. 15

Fig.15 Hemoglobina la pacienții lotului analizat

5.5.3 Hematocritul

Hematocritul reprezintă volumul ocupat de elementele f igurate dintr -un
anumit volum de sânge.

Telefon: 0256 -592.303
24
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Pentru a se citi hematocritul este necesar ca in prealabil sângele sa fie incoagulabil și
apoi centrifugat la 3000rotatii/min (Ioniță, 2010).
Valorile normale se încadreaza între :36 – 46%
O mai valoare mare a hematoc ritului decât valoarile de referință se întâlnește in cazul
poliglobuliei, (Ionită, 2001)
O valoare mai mică a hematocritului față de valorile de referință se întâlnește in
anemii . Hematocritul împreună cu hemoglobina stabilesc diagnosticul tipului e anemi e.
Tabel 4 Hematocritul pe întregul lot precum și valorile hematocritului în funcție de sex

Parametrii statistici
descriptivi pentru
hematocrit (%)

Întregul lot
Pacien ții de sex
feminin
Pacien ții de sex
masculin
Valoarea medie
28,6 26,45 28,08
Abaterea standard
5 5,13 4,91
Valoarea minimă
18,1 18,1 23
Valoarea maximă
34,2 33,5 34,2

În cazul hematocritului atât valoarea maximă obținută de 34,2% cât și valoarea
minimă de 18,1% se află sub limita minimă a valorilor de referință (Fig16) . Valoarea minimă
cea mai scăzută a hematocritului este și în acest caz în rândul pacinților de sex feminin iar
valoare a maximă cea mai apropiată de valorile de referință 34,2% se întâlnește la persoanele
de sex masculin (Table 4).

Fig.16 Hematocritul la pacienții lotului analizat

Telefon: 0256 -592.303
25
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

5.5.4 Volum eritrocitar mediu

Volumul eritrocitar mediu (VEM) reprezintă volumul care este ocupat doar de un
singur eritrocitAcesta poate fi exprimat in micrometri cubi sau femtolitri.
VEM= [Hemat ocrit(%)/Nr. de hematii(x10^6/microL))x10.
Valorile normale se încadrează între 80-100 femtolitri (Lotreanu, 2008) .

Tabel.5 Valorile VEM pe întregul lot precum și valorile VEM în funcție de sex

Parametrii statistici
descriptivi ai VEM
(fl)

Întregul l ot
Pacienț ii de sex
feminin
Pacien ții de sex
masculin
Valoarea medie
78,5 78,39 78,8
Abaterea standard
9,23 10,19 6,44
Valoarea minimă
58,2 58,2 72
Valoarea maximă
92,6 92,6 89,2

În urma estimărilor facute în cazul volumului eitrocitar mediu am obținut o valore
minima de 58.2/ fL si o valoare maxima de 92.6/ fL. Un număr de 7 cazuri din 20, care
reprezintă 35% din probe au o valoare eritrocitară medie cuprinsă intre valorile de referință.
Valoarea minimă cea mai scăzută a volumului eritrocitar mediu se întâlnește în cazul femeilor
(Tabel 5).
De asemenea volumul eritrocitar mediu cuprins între valorile de referință reprezintă
5% in cazul persoanelor de sex mascul in si 30% în cazul persoanelor de sex feminin.

Fig.17 VEM la pacienții lotului analizat

Telefon: 0256 -592.303
26
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

5.5.5 Hemoglobina eritrocitară medie

Hemoglobina eritrocitară medie (HEM) reprezintă o cantitate medie de hemoglobină
pe o unitate de eritrocit. Împreună cu alți indici eritrocitari, aceasta ajută la diagnosticarea
diferitelor tipuri de anemie (Lotreanu, 2008) .

Table.6 Valorile HEM lot precum și valorile eritrocitare în funcție de sex

Parametrii statistici
descriptivi ai HEM
(pg)

Întregul lot
Pacienții de sex
feminin
Pacien ții de sex
masculin
Valoarea medie
24,93 23,95 27
Abaterea standard
5,03 4,37 4,76
Valoarea minimă
14,13 14,3 23,4
Valoarea maximă
33,3 31,4 33,3

Hemoglobina eritrocitară medie la toate cele 20 de probe analizate are o valoare
minimă de 14.3/pg și o valoare maximă de 33.3/pg în comp arație cu valorile de referință care
se încadrează între 27 – 34/pg (Tabel 6).
În cazul pacienților de sex feminin hemoglobina eritrocitară medie atinge valoare
minimă cea mai redusă în timp ce la persoanele de sex maculin întâlnim valoare maximă cea
mai m are. Din totalul probelor 30% din pacienți au valoarea eritrocitară medie normală,
cuprinsă între valorile de referință (Fig.18)

Fig.18 HEM la pacienții lotului analizat

Telefon: 0256 -592.303
27
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

5.5.6 Concentrația medie de hemoglobină eritrocitar ă

Valorile normale sunt între 32 – 37 g%.
Tabel.7 Valorile CHEMpe întregul lot precum și valorile CHEM în funcție de sex

Parametrii statistici
descriptivi ai CHEM
(g/dL)

Întregul lot
Pacienții de sex
feminin
Pacienții de sex
masculin
Valoarea medi e
29,26 29 30
Abaterea standard
3,74 3,79 3,91
Valoarea minimă
20,5 20,5 24
Valoarea maximă
34,8 34,3 34,8

Concentrația medie de hemoglobină eritrocitară prezintă o valore minimă de 20.5g/dL
care se întâlneste în rândul persoanelor de sex feminin și o valoare maximă de 34.8 g/dL care
se întălnește la persoanele de sex masculin (Tabel 7). Valorile de referință ale concentrației
medie de hemoglobină sunt cuprinse între 31.5 – 34.5 g/dL (Fig.19).

Fig.19 Valorile CHEM la p acienții lotului analizat

Telefon: 0256 -592.303
28
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

5.6 Sideremia

Sideremia este un test care măsoara existența fierului din sânge. Unele medicamente pot
afecta efectuarea corectă a testului de aceea medicul trebuie informat de tratamentul urmat.
Determinarea sideremiei de face prin metode colorimetrice în care existența fierului în
sânge este determinat și de cuoarea pe care sângele o are (Lotreanu, 2008) .

Tabe l.8 Valorile sideremiei pe întregul lot și în funcție de sex

Parametrii statistici
descriptivi ai
sideremiei (g/dl)

Întregul lot
Pacien ții de sex
feminin
Pacienșii de sex
masculin
Valoarea medie
58,03 52,23 75,4
Abaterea standard
5,96 5,96 4,29
Valoarea minimă
40 40 68,7
Valoarea maximă
60 60 79

În cazul sideremiei valorile de referință la femei s e încadrează între 60 – 160 g/ dl. În
urma estimărilor ( Tabel 8) valoarea minimă a sideremiei este de 40g/dL în timp ce valoarea
maximă este de 59 g/dL. De asemenea în cazul bărbaților valorile de referință se incadrează
între 80 – 180 g/dl. Valoarea cea ma i mică obținută în ca zul pacienților de sex masculin este
de 68.7 g/d L iar valoare maximă este de 79g/dL (Fig.20 ). Atât în cazul femeilor cât și în
cazul bărbaților valorile sideremiei se află sub limita minimă a valorilor de referință.

Telefon: 0256 -592.303
29
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Fig.20 Sideremia la pacienții lotului analizat

În urma estimărilor efectuate la nivelul lotului analizat rezultă faptul ca incidența
anemiei feriprive este mai cre scută în cazul femeilor . Unul dintre motivele cele mai îmtâlnite
în cazul anem iei feriprive la femei este reprezentată de existența lunară a unei menstruații
abundente și de lungă durată. O altă cauză a anemiei o reprezintă hemoroizii. A limentația este
si ea o cauză a aanemiei feriprive asta deoarece persoanele care în general consum ă legume de
tip vegetarian au o incidență mai crescută de a dezvota anemia feriprivă.

5.7 Analiz e de regresie și corelatie intre diferiti parametrii

a. Regresie și c orelație între hemoglobină și IMC
Am efectuat regresia liniară stabilind ca variabilă independe ntă IMC iar ca variabilă
dependentă hemoglobina (Fig. 21 ). Am determinat coeficientul de corelare (r) și ecuația de
regresie.
Anemia, definită de Hb < 12 g/dl, a fost semnificativ mai frecventă la femei cu IMC >25
kg/m2 comparativ cu femeile cu IMC mai scăzut (Ausk și Ioannou, 2008) . Din estimările
făcute un număr de 9 paciente au un IMC > 25 kg/m2 și Hb < 12 g/dl.
În cazul coeficientului de corelare r interpretare rezultatelor este următoarea: r > 0,7=
corelare puternică, r = 0,4 -0,7 semnifică o corel are moderată, r<0,4 = corelare slabă (Holmes
și Opara, 2014).
Valoarea obținută pentru r este de 0,56 ceea ce reflectă o corelare moderată între cele două
variabile considerate. Se observă că pe măsură ce crește IMC are loc și o tendință de creștere
a valorilor hemoglobinei (Fig.21 ).

Telefon: 0256 -592.303
30
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Fig.21 Corelația între Hb si IMC

b. Regresie și corelație între hemoglobină și numar de eritrocite.

Am efectuat regresia liniară stabilind ca variabilă independentă numărul de eritrocite iar
ca var iabilă dependentă hemoglobina. Am determinat coeficientul de corelare (r) și ecuația de
regresie
În acest caz valoarea obținută pentru r este de 0,56 , fiind din nou cazul unei corelări
moderate (Fig.22 ), foarte semnificative (p=0,0098). Pe măsura ce valo area eritrocitelor crește
cea a hemoglobinei are tot o tendința de creștere .

Fig.22 Regresie liniară între hemoglobină si eritrocite.

Telefon: 0256 -592.303
31
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

c. Regresie și corelație între numărul de eritrocite si sideremie

De această dată am efectuat regresia liniară stabilin d ca variabilă independentă numărul
eritrocitelor iar ca variabilă dependentă valoarea sideremiei . Am determinat coeficientul de
corelare (r) și ecuația de regresie . În această situație valorea r= 0,35 ceea ce denotă o corelare
slabă între cei doi parametri i analizați (Fig.23 ). Rezultatul este nesemnificativ (p=0,1088).

Fig.23 Regresie liniară înte eritrocite și sideremie

d. Regresie și corelație între hematocrit și hemoglobina

În cazul analizei dintre hematocrit și hemoglobină am obținut un coeficient de corelare
r=0,75. Acest lucru semnifică faptul că între hematocrit și hemoglobină există o corelare
puternică (fig.24 ). Rezultatul este extrem de semnificativ (p < 0,0001).

Telefon: 0256 -592.303
32
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Fig.24 Regresie liniară între hematocrit și hemoglobină

e. Regresie și c orelație între valorile hematocritului și sideremie
Am efectuat regresia liniară stabilind ca variabilă independentă hemoglobina iar ca
variabilă d ependentă hematocritul (Fig. 25 ). Am determinat coeficientul de corelare (r) și
ecuația de regresie.
Valoar ea obținută pentru r este de 0,02 . Nu există corelație între acești parametrii.
Fig.25 Regresie liniară între hematocrit și sideremie

Telefon: 0256 -592.303
33
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Capitolul 6. Concluzii

– În cadrul lotului analizat 75% dintre pacienți au fost de sex feminin

– Numărul de eritrocite a fost scăzut la 80% dintre pacienți, la restul de 20% acesta
încadrându -se în valorile de referință

– Valorile hemoglobiei precum și valorile hematocritului au fost mai mici decât valorile
de referință la întregul lot de pacienți investigați , cele mai mic i valori înregistrate fiind
de 4,9 g/dl.

– Sideremia a fost sub limitele considerate normale la întregul lot , cea mai mică valoare
determinată fiind de 50g/ dL .

– Un procent de 35% dintre pacienți au avut o valoare mai mică decât cea normală în
cazul volumului eritrocitar mediu

– Există o corelare moderată între indicele masei corporale și hemoglobină în cadrul
lotului investigat . Pe măsură ce crește indicele masei corporale are loc o tendință de
creștere a valorilor hemoglobinei

– Cea mai buna c orelare din totalul analizelor de corelare efectuate a fost între
hematocrit și hemoglobină , corelare care este extrem de semnificativă .

Telefon: 0256 -592.303
34
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

Bibliografie

1. Algarin C, Peirano P, Garrido M, Pizarro F, Lozoff B. 2003 . Iron deficiency anemia in
infancy: long -lasting effects on auditory and visual system functioning. Pediatr
Res.217-23
2. Anderson, G.J., Frazer, D.M. and McLaren, G.D. 2009. Iron absorption and
metabolism. Curr Opin Gastroenterol 25: 129 135.
3. Andrews NC, Schmidt PJ. 2007 . Iron homeos tasis. Annu Rev Physiol , 69: 69 –85.
4. Ausk KJ, Ioannou GN. 2008 . Is obesity associated with anemia of chronic disease? A
population -based study. Obesity (Silver Spring); 16(10): 2356 –61;
5. Badea D, Sfredel V, Badea M. 2013. Fiziologia Sângelui, Editura Sitech. Craiova;
6. Bager P, Befrits R, Wikman O, et al. 2011 The prevalence of anemia and iron
deficiency in IBD outpatients in Scandinavia. Scand J Gastroenterol 46: 304 -309;
7. Berger, J. and Dillon, J.C. (2002) Control of iron deficiency in developing countries.
Sante 12: 22 30.
8. Bermejo, F. and Garcia -Lopez, S. (2009) A guide to diagnosis of iron deficiency and
iron deficiency anemia in digestive diseases. World J Gastroenterol 15: 4638 4643.
9. Boley, S.J., DiBiase, A., Brandt, L.J. and Sammartano, R.J. (1979) Lower i ntestinal
bleeding in the elderly. Am J Surg 137: 57 64.
10. Byrnes, V., Barrett, S., Ryan, E., Kelleher, T., O’Keane, C., Coughlan, B. et al. 2002.
Increased duodenal DMT -1 expression and unchanged HFE mRNA levels in HFE –
associated hereditary hemochromatosis and iron deficiency. Blood Cells Mol Dis 29:
251 260.
11. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). 1998. Recommendations to
prevent and control iron deficiency in the United States. MMWR Recomm Rep 47:
1 29.
12. Centers for Disease Control and Prevent ion, 2002 Iron deficiency —United States,
1999 -2000. MMWR Morb Mortal Wkly Rep;51:897 -9.
13. Clark, S.F. 2009. Iron deficiency anemia: Diagnosis and management. Curr Opin
Gastroenterol 25: 122 128.
14. Clouse, R.E., Costigan, D.J., M ills, B.A. and Zuckerman, G.R. 1985. Angiodysplasia
as a cause of upper gastrointestinal bleeding. Arch Intern Med 145: 458 461.
15. Conrad, M.E. 2009. Iron deficiency anemia. emedicine.
http://emedicine.medscape.com/article/ 202333 -overview.
16. Conrad, M.E. and Umbreit, J.N. (1993) A concise revie w: Iron absorption the
mucin -mobilferrinintegrin pathway. A competitive pathway for metal absorption. Am
J Hematol 42: 67 73.
17. De Domenico, I., Lo, E., Ward, D.M. and Kaplan, J. 2009. Hepcidin -induced
internalization of ferroportin requires binding and co operative interaction with Jak2.
Proc Natl Acad Sci U S A 106: 3800 3805.
18. Dumitrescu G, Dranga M, Pintilie IA, Nedelciuc O, Mihai C, Prelipcean CC. 2012 .
The prevalence of anaemia in patients with inflammatory bowel diseases in North –
Eastern Romania . Rev M ed Chir Soc Med Nat Iasi;

Telefon: 0256 -592.303
35
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

19. Filimon N. 2010. Ecofiziologie animală și umană, Ed. Mirton, Timișoara;
20. Filmann N, Rey J, Schneeweiss S, et al. 2014 . Prevalence of anemia in inflammatory
bowel diseases in european countries: a systematic review and individual pa tient data
meta -analysis. Inflamm Bowel Dis; 20: 936 -945;
21. Frances Fischbach. 2009 . Blood Studies: Hematology and Coagulation. In A Manual
of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 8 Ed,
121123.
22. Goția SR, Mateescu R, Mihalas G . 1999 . Fiziologie. Mediu intern. Sânge, Editura
Mirton, Timișoara;
23. Guagnozzi D, Severi C, Ialongo P, et al. 2006 . Ferritin as a simple indicator of iron
deficiency in anemic IBD patients. Inflamm Bowel Dis; 12: 150 –151;
24. Haas JD, Brownlie T . 2001 . Iron def iciency and reduced work capacity: a critical
review of the research to determine a causal relationship. J Nutr;131
25. Halterman J, Kaczorowski J, Aligne C, Auinger P, Szilagyi P . 2001 . Iron deficiency
and cognitive achievement among school -aged children and adolescents in the United
States. Pediatrics;107:1381 -6.
26. Harrington, M., Hotz, C., Zeder, C., Polvo, G.O., Villalpand o, S., Zimmermann, M.B.
et al. 2011. A comparison of the bioavailability of ferrous fumarate and ferrous sulfate
in non -anemic Mexican wome n and children consuming a sweetened maize and milk
drink. Eur J Clin Nutr 65: 20 25.
27. Henry DH, Dahl NV . 2004. Iron and B12 parameters in anemic cancer patients on
chemotherapy presenting for epoetin α (EPO) therapy. J. Clin. Oncol. 14(Suppl.),
Abstract 80 91
28. Hillman, R.S. and Henderson, P.A. (1969) Control of marrow production by the level
of iron supply. J Clin Invest 48: 454 460.
29. Ioniță H. 2001. Hematologie clinică, Lito UMF, Timișoara
30. Jacques Wallach. 2001 . Hematologic affections. In Interpretation of t he diagnosis
tests. Medical Sciences p ublishing house, Romania, 7 Ed. 475.
31. Laborator Synevo. 2010. Specific references t o the work technology used . Ref Type:
Catalogue
32. Lewis JD. 2011 . The utility of biomarkers in the diagnosis and therapy of
inflammatory b owel disease. Gastroenterology; 140: 1817 -1826 ;
33. (1997) Prevalence of iron deficiency in the United States. JAMA 277: 973 976.
34. Lotreanu V, 2008 Analize medicale biochimice – hematologice – imunologice,
Editura C.N.I Coresi,București,;
35. McClung JP, Karl JP. 2009 . Iron deficiency and obesity: the contribution of
inflammation and diminished iron absorption. Nutr Rev; 67: 100 –4
36. Stănescu A. Programul național de supraveghere nutrițională .1993 -2000. Evoluția
situației nutriționale și a comportamentului alimentar de la naștere la 5 ani, IOMC,
UNICEF, Ed. MarLink, Bucureș ti;
37. Stoltzfus RJ. 2001 . Iron-deficiency anaemia: reexamining the nature and magnitude of
the public health problem. Summary: implications for research and programs. Journal
of Nutrition
38. Vasile M, M oldoveanu M, 2011 Semiologie medicală pentru asistenți medicali,
Editura ALL, București;

Telefon: 0256 -592.303
36
.. FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE .
.

DEPARTAMENTUL DE BIOLOGIE -CHIMIE .

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 3001 15 Timișoara, România .
Tel./Fax : +4 0256 -592.634 (20), www.cbg.uvt.ro .

39. Vasilov M. 2001, Dezvoltarea fizică a copiilor și tinerilor (0 -18 ani) din județele
Moldovei – Rezultatele anchetei medicale pe eșantion, secvența anului 1999, Ed.
Fundației Altius Academi, Iași,
40. Wells CW, Lewis S, Barton JR, Corbett S. 2006, Effects of changes in hemoglobin
level on quality of life and cognitive function in inflammatory bowel disease patients.
Inflam Bowel Dis 2006
41. Wintrobe MM, Lee GR. 1999 Wintrob e’s Clinical Hematology. 10th ed. Baltimore ,
Md.: Williams & Wilkins;
42. World Health Organization. 2001. Iron deficiency anaemia: assessment, prevention,
and control. A guide for programme managers.
43. www.cdt -babes.ro/documente -medicale/protocol -anemie -feripriva.pdf
44. http://www.clinica anima.ro/index.php?section=0&component=2&module=article&pa
g=&mainmenuitem=&content=80&lang=
45. http://www.labtestsonline.ro/condition/Condition_An emia.html?idx=2
46. http://www.mayoclinic.org/diseases -conditions/iron -deficiency –
anemia/basics/definition/con -20019327
47. http://www.synevo.ro/ce -este-si-ce-se-ascunde -in-spatel e-unei-anemii/
48. http://pathophysiology.umft.ro/data/media/ro/program/dentara/3_fiziopatologia –
sangelui_md -2012 -2013.pdf