TEL: 40-359-176280 EMAIL: infoecocon sulting.ro [624351]
TEL: +40-359-176280 EMAIL: info@ecocon sulting.ro
FAX: +40-259-230230 SKYPE: ecoconsulting
WEB: www.ecoconsulting.ro YAHOO MSN: e coconsultingro ROMANIA, 410086 – ORADEA
STR. AL. VLAHUTA NR . 11
STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI
și
RAPORT
LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI
pentru
“Complex multifuncțional cu parcaje supraetajate –
Zona Tribunalului Oradea”
Titular proiect:
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA
ADMINISTRATIA IMOBILIARĂ ORADEA
Oradea, Piața Unirii nr. 1, Jud. Bihor
2011
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
1 1. INFORMAȚII GENERALE
1.1. Informații despre titularul proiectului
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA
ADMINISTRAȚIA IMOBILIARĂ ORADEA
Oradea, Piața Unirii nr. 1
Jud. Bihor
Tel./Fax: 0259-436276
Email: [anonimizat], Web: www.aioradea.ro
1.2. Informații despre autorul atestat al studiului de evaluare asupra
mediului și al raportului la acest studiu
SC ECO CONSULTING SRL
Oradea, Alexandru Vlahuță nr. 11
Jud. Bihor
Tel: 0359-176280, Tel/fax: 0259-230230
Email: [anonimizat], Web: www.ecoconsulti ng.ro
Număr de ordine: ! în " # $ % & ' ( ) * + , – % . + , * , * # * , / . ( , ' . ( % * . ( 0 # & ' ) 0 % %1# + ' ( )
1( . ' # 2 – % , 3 # 0 % ) * ) % – Ministerul Mediului și Pădurilor.
1.3. Denumirea proiectului
4 5 6 7 8 9 : ; 7 < 9 = > ? < @ A B > 6 @ C 9 A < 8 C D A C E : F < 8 D C : = C E C = : G H 6 @ CI
D > J < @ C 9 < 9 < > K D C L : C M
Oradea, str. Tribunalului nr. 8, jud. Bihor
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
2 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia
Investiția urmărește construirea unui complex multi funcțional cu parcaje
supraetajate, în zona centrală a municipiului Orade a (zona Tribunalului),
respectiv crearea de 460 locuri de parcaje și spați i cu alte destinații
(servicii, birouri).
Terenul și clădirile situate pe terenul pe care se va realiza investiția sunt
în proprietatea Municipiului Oradea, înscris în CF nr. 75862 Oradea și
sunt în folosința Secției de Boli Infecțioase și He patice a Spitalului
Județean de Urgență Oradea, dar și o proprietate pa rticulară cu o
construcție, care necesită demolare.
Având în vedere starea deteriorată a clădirilor pre cum și amplasamentul
nefavorabil în centrul orasului a unui spital de bo li infecțioase și hepatice,
o dată cu mutarea acestui spital într-o altă locați e, se eliberează terenul pe
care se poate realiza parcarea colectivă.
Investiția face parte din programul de construire d e parcări supraterane și
subterane în zona instituțiilor publice din zona ce ntrală a municipiului
Oradea.
Scopul principal al proiectului este:
– îmbunătățirea condițiilor de parcare/garare a autot urismelor din
municipiul Oradea,
– creșterea calității infrastructurii sociale,
– fluidizarea traficului în oraș și reducerea timpulu i de călătorie.
Pentru integrarea clădirii parcării supraetajate în fondul construit al zonei
centrale a municipiului Oradea și pentru a crește e ficiența economică a
investiției se propun și spații cu destinație comer cială sau servicii.
Oportunitatea investiției derivă din faptul că, zon a centrală a orasului
suferă cel mai mult din cauza creșterii importante a numărului
autoturismelor din zonă precum și din lipsa posibil ităților de parcare.
Astfel, proiectul va contribui la îmbunătățirea con dițiilor de parcare a
autoturismelor din zonă.
Complexul multifuncțional va cuprinde mai multe fun cțiuni:
– 460 locuri de parcaje , 12.990 mp arie desfășurată
– 1002 mp arie desfășurată de spații de servicii și birouri realizate
adosat clădirii parcajelor colective, situată pe st rada Franz Shubert.
Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări car osabile separate având
în total 2 fluxuri de intrare și 2 fluxuri de ieșir e (dinspre strada Franz
Schubert și strada Dima/Tribunalului).
De asemenea, s-a studiat rețeaua stradală pentru ac cese la spațiile de
parcaj, modernizarea, lățirea străzilor adiacente. S-a propus ca străzile
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
3 Franz Shubert, Dima și Snagovului să fie străzi cu sens unic, strada
Tribunalului, până în strada Schubert (în fața clăd irii multifuncționale)
cu două sensuri.
Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (acce se la clădirea de
parcări supraetajate) va fi interzisă.
Unul dintre principalele avantaje ale acestui ampla sament este
posibilitatea de acces la parcări atât dinspre Parc ul Traian cât și dinspre
Str. Republicii/ Dunării. Existența a două accese d istincte dinspre două
direcții diferite este avantajoasă și pentru scurta rea timpului de umplere și
golire a parcajului și a diminuării cozilor la zona de intrare în orele de
vârf.
Perioada de execuție propusă pentru realizarea inve stiției este de 12 luni.
Descrierea constructivă:
Se propune realizarea unei clădiri de parcări cu ni vele decalate la
semipalier, o treime din clădire având regimul de î nălțime de Demisol
(D) + Parter ( P’), 2Etaj ( E1’ si E2’) și Terasă ( T’), două treimi de
clădire cu un regim de înălțime de Subsol ( S) + Pa rter (P) + 3Etaje
(E1,+E2 si E3) si Terasa (T). Alipit acestei constr ucții, spre strada
Schubert se va realiza o clădire de birouri având u n regim de înălțime de
P+E1+E2.
Forma în plan a construcției propriu-zise pentru pa rcare este
dreptunghiulară (48,05mx46,40m) între axele 1-7, C- N și regim de
înălțime S+P+3E iar între axele 1-2, C-N D+P+2E. În ălțimea de nivel
este de 2,90m.
Structura de rezistență se compune din cadre de bet on armat monolit pe
ambele direcții. Grinzile pe direcția axelor litera re vor fi cu vute de
30×80÷50 iar cele din axele numerare 30×55. Stâlpii se vor executa de
45×85 dezvoltați pe direcția axelor literare.
Planșeele se vor executa din beton armat monolit în grosime de 20cm.
Rampele de urcare (coborâre) la nivele se vor execu ta între axele 2-3
între C-N și L-N. Decalajul între planșee este 1,45 m.
Între axele 1, L-N respectiv 4-5, A-C s-au prevăzut două case de scări și
lift pentru acces pietonal la nivele. Structura de rezistență a acestora se
compune din diafragme din beton armat în grosime de 15cm, cu planșee
din beton armat de 13cm grosime.
Între axele 7-8 respectiv D-M se prevede o construc ție de birouri cu
regim de înălțime P+2E. Structura de rezistență a a cesteia se compune
din diafragme, stâlpi și grinzi din beton armat mon olit. Planșeele se vor
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
4 executa din beton armat în grosime de 13cm. Accesul la nivele se va
realiza printr-o casă de scări din beton armat.
Între aceasta și construcția de parcare va fi un ro st de tasare-dilatare de
5cm.
Materialele ce se vor folosi în structură sunt:
– beton simplu C8/10 în blocurile de fundare
– beton armat C20/25
– oțel beton OB37, PC52.
Sistemul de fundare adoptat este de fundații izolat e compuse din bloc de
beton simplu și cuzinet sub stâlpi și fundații cont inui sub diafragme și
elevațiile de închidere ale subsolului și demisolul ui.
Conform studiului geotehnic întocmit de Prospect-Ge o 2000 srl Oradea
fundarea construcțiilor se va face după cum urmează :
– S+P+3E pe stratul de pietriș cu nisip având Pconv=4 00kPa
– D+P+2E pe stratul de argilă cafeniu maronie având P conv=370kPa
– P+2E pe stratul de argilă maronie având Pconv=333kP a.
Pentru dimensionarea fundațiilor acestea se vor cor ecta conform STAS
3300/85 cu valorile CB și CD.
Conform codului de proiectare antiseismică P100-1/2 006 construcțiile
propuse se încadrează în zona seismică cu valoarea accelerației terenului
ag=0,12 și perioada de colț Tc=0,7s.
Categoria de importanta – C
Clasa de importanta – III
Gradul general II de rezistenta la foc.
Regimul de inălțime maxim în zonă S + P + 2E (clăd irea tribunalului)
P+3E (clădire de birouri).
Regimul de inălțime maxim propus pentru parcare: Su bsol + Parter +
3Etaje + Terasă.
Locuri parcare total: 460 în cladirea multietajată și 6 locuri de parcare la
sol în fața clădirii de birouri.
Situația ocupării definitive de teren:
/head2right Suprafața terenului luat în calcul: 4.506 mp, din care pentru Etapa I :
2600 mp
/head2right Suprafața construită la sol a clădirii de parcaje s upraetajate: 2.264 mp
/head2right Suprafața construită la sol a clădirii de birouri: 317 mp
/head2right Accese carosabile de racord la rețeaua stradală exi stentă: 280 mp
/head2right 6 locuri de parcare la nivel în fața clădirii de bi rouri
/head2right Trotuare de racord la rețeaua stradală existentă: 1 90 mp
/head2right Spatii verzi: 1500 mp.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
5 Descrierea funcțională:
S-a propus o soluție constructivă cu benzi de circu lații de 5,50 m și
parcări perpendiculare pe axa longitudinal cu o adâ ncime de 5,15 m,
grupuri de trei locuri de parcare cu lățimea de 7,2 0 m (între stâlpi). Pentru
a elimina trecerile de la un nivel la altul prin “c asa de scări” circulare
dificile, s-a optat pentru decalarea la semipalier a clădirii, realizându-se o
economie de spațiu și cu un raport de loc parcare/ arie desfășurată,
respectiv traseu foarte bun. Rampele dintre semipal iere decalate la 1,45
cm una față de cealaltă vor avea o pantă liniară de 13,87%, având o
lungime de 10,45 m.
Astfel, se realizează o circulație dublu sens pe în treg parcursul parcării,
cu locuri de întoarcere la capete, pe un traseu rel ativ scurt, ușor de
urmărit și cu pante scurte și drepte de jumătate de nivel pentru urcare și
coborâre.
Circulația pietonilor se realizează prin cele două case de scări, una situată
la un nivel și cealaltă la nivelul decalat, ambele fiind prevăzută cu
ascensor.
Accesele în clădirea de parcare se realizează prin două porți aflate la cele
două capete ale clădirii. Sunt ușor de perceput și ușor accesibile. Accesul
principal îl reprezintă cel dinspre tribunal, cu ca mera de portar, și sistem
de supraveghere. Imediat după intrare, un automat c u barieră va identifica
vehicolul intrat ori pe bază de legitimație-aboname nt (cu cod electronic),
ori emițand un bilet cu taxare orară, asigurând int rarea în flux de 3-8
secunde pe autoturism (un conducător neinițiat pier de până la 8 secunde
la un automat). Ieșirile se vor realiza tot în două locuri, prevăzute cu
automate de control și semibariera. Pentru plată se vor prevedea automate
de taxare și un ghișeu cu un funcționar în zona int rării/ieșirii pietonale
dinspre zona tribunalului. În zona de acces parter sunt prevăzute 7 locuri
pentru persoanele cu handicap. Interiorul parcajulu i va fi marcat și
semnalizat corespunzător, impunând o circulație aut o civilizată.
Printr-o semnalizare electronică se vor afișa zonel e cu locuri libere,
respective interdicția de intrare dacă parcajul est e plin. În conformitate cu
procedurile uzuale pentru evitarea oricărui conflic t, întotdeauna se
păstrează o rezervă de trei sau patru locuri (1%), locuri libere existente
chiar și la afișajul de plin.
Totodată parcajul va fi accesibil în exploatare num ai autoturismelor cu
sarcină totală autorizată de max. 3500 kg și exclus iv pentru cele cu
motoare pe benzină și diesel (și hibrid electrice) cu strictă interdicție
pentru autoturisme ce funcționează pe GPL.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
6 Parcajul supraetajat, în principiu se va trata ca o construcție exterior-
exterior, finisaje de tip interior se vor folosi nu mai în casa scărilor.
Acestea se vor zugrăvi pe glet de var-ipsos cu pard oselile și treptele
finisate cu mozaic de calcar turnat, șlefuit, lustr uit și plinte mozaicate. În
rest, clădirea parcării se va reliza cu tencuieli s ubțiri M25-T în părțile
interioare și M50-T în exterior. Fațada folosită es te de tip “fațadă verde” ,
susținută de raster de lemn pe structură metalică.
Pardoselile circulabile auto peste tot vor fi din c uarț industrial gri deschis
cu scafe rotunjite peste tot pe contur. Închiderile laterale ale parcării vor
fi de protecție, balustrăzi din țeavă de oțel, gru nduite și vopsite cu
emailuri de calitate, rezistente la exterior. Ultim ul nivel, terasa circulabilă
va fi hidrizolat cu materiale specifice pentru tera se și în această zonă
stratul circulabil va fi un asfalt dur specific pen tru poduri. Parcările spre
exterior vor fi acoperite cu pergolă pentru atenuar ea zgomotului.
Pardoselile vor fi vopsite, respectiv marcate cu vo psea albă specială cu
cristale de sticlă folosită pentru drumuri.
Partea de parcaj va mai fi prevăzută cu un sistem d e semnalistică pentru
circulație, constând parțial din semne de circulați e, pe de altă parte vor fi
o serie de marcaje prin afișaj electronic. Pe fieca re nivel, la baza
rampelor sunt înglobate jgheaburile de scurgere pe întreaga lățime, cu
grilaj circulabil, acestea înlocuind sistemul cu si foane de pardoseală.
Instalații electrice:
Soluțiile tehnice adoptate pentru realizarea instal ațiilor electrice sunt:
– instalația de alimentare cu energie electrică la 0. 4kV după punctul
de delimitare cu instalația furnizorului
– priza de pământ
– instalația de forță
– instalația de iluminat și prize
– instalația de iluminat de siguranță
– instalație de semnalizare a incendiilor
– instalație de protecție impotriva șocurilor electri ce.
Alimentarea cu energie electrică a clădirii, din re țeaua furnizorului se va
realiza conform avizului de racordare eliberat de S .D.E.E. Oradea.
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului din rețeaua de distribuție a
furnizorului de energie electrică nu face obiectul prezentei documentații.
– Puterea activă instalată: Pi = 150 kW
– Puterea activă cerută: Pc = 75 kW
Pentru alimentarea de rezervă a receptoarelor cu ro l de siguranță la foc, în
cazul căderii tensiunii de la rețeaua furnizorului de energie, s-a prevăzut
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
7 un grup electrogen de intervenție, cu pornire autom ată, având
următoarele caracteristici electrice:
– în regim de intervenție S = 65 kVA, P = 52 kW la cos j = 0,8
– în regim de producție S = 60 kVA , P = 48 kW la c os j = 0,8
Trecerea de pe sursa de bază pe sursa de rezervă se va realiza automat
prin AAR montat la nivelul tabloului receptoarelor cu rol de siguranță la
foc (TCV).
Priza de pămant a clădirii este folosită pentru ins talația de protecție
impotriva șocurilor electrice prin atingere indirec tă și va avea valoarea
rezistenței de dispersie de cel mult 4 Ohmi. Priza naturală utilizează drept
electrozi verticali armătura metalică a fundației d e beton armat a stalpilor
de susținere a clădirii. Se va realiza echipotenția lizarea tuturor părților
metalice ale clădirii.
Conform I20-2000 și a indicelui de risc calculat nu este necesară
instalație de protecție impotriva trăsnetului.
Schema de legare la pământ este de tipul TN-C-S. Pr otecția coloanelor se
realizează conform schemelor monofilare.
Tablourile electrice de distribuție sunt :
– TGD montat la parter, alimentat din rețeaua furni zorului prin cablu
CYAbY 3×50+25 montat îngropat
– TCV montat în încăperea ACS, prevăzut cu dublă al imentare: 15
– alimentare de bază din TGD printr-o coloană racor dată înaintea
intrerupătorului general, realizată din cablu CYY4x 35 mm2 pozat în tub
PVC50 montat îngropat sub tencuială
– alimentare de rezervă din grupul electrogen print r-o coloană realizată
din cablu CYY4x35 mm2 pozat în tub PVC50 montat îng ropat sub
tencuială și montat în pământ la subtraversarea cur ții.
Instalația de iluminat și prize. Calculul fotometric s-a realizat cu
programul dedicat DIALux. Nivelele de iluminare sun t conform NP061-
2002.
Parcare subterană:
– Aparate de iluminat: echipate cu două lămpi fluor escente TL-D 58W/
840, ballast electronic la înaltă frecvență, cu dif uzor din policarbonat
transparent rezistent la șocuri, cu funcționare ef icientă pană la -30°C,
grad de protecție IP66 – ex. Montaj: aparent pe t avan
– Circuitele de iluminat sunt trifazate realizate c u cabluri din cupru tip
CYY-F, pozate în tuburi PVC montate aparent
Parcare supraterană – parter, etaj I, etaj II, etaj III:
– Aparate de iluminat: echipate cu două lămpi fluor escente TL-D 58W/
840, ballast electonic la înaltă frecvență, cu difu zor din policarbonat
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
8 transparent rezistent la șocuri, cu funcționare efi cientă pană la -30°C,
grad de protecție IP66–. Montaj: aparent pe tavan. Circuitele de iluminat
sunt trifazate realizate cu cabluri din cupru tip C YY-F, pozate în tuburi
PVC montate aparent.
Parcare supraterană – terasă:
– Aparate de iluminat: echipate cu lampă cu descărc ări în vapori de sodiu
la inaltă presiune, grad de protecție IP65 Montaj : fixare pe clădire (două
bucăți) și pe stalp din țeavă de oțel.
Birouri:
– Aparate de iluminat: echipate cu patru lămpi fluo rescente de 18W,
sistem optic C3, grad de protecție IP20, Montaj: i ntenc. Circuitele de
iluminat sunt monofazate realizate cu cabluri din c upru tip MYYM,
pozate in tuburi PVC montate îngropat.
Spații tehnice, anexe:
– Aparate de iluminat: echipate cu două lămpi fluor escente TL-D 36W/
840, balast electonic la inaltă frecvență, cu difuz or din policarbonat
transparent rezistent la șocuri, grad de protecție IP44. Montaj: aparent pe
tavan. Circuitele de iluminat sunt monofazate reali zate cu cabluri din
cupru tip MYYM, pozate în tuburi PVC montate îngrop at sau aparent.
Instalația de iluminat de siguranță. În conformitate cu I7-02 au fost
prevăzute următoarele tipuri de iluminat de siguran ță:
– iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului în încăperea grupurilor
de pompare pentru incendiu, în dispecerat (incăpere a pentru supraveghere
permanentă, situată la parterul clădirii existente) , în încăperea grupului
electrogen – alimentare tip 2a – aparate de ilumina t cu baterii locale și
dispozitive de comutare automată, autonomie 3 ore
– iluminat de siguranță pentru evacuare – alimentar e tip 3b – aparate de
iluminat, tip indicator luminos (semne albe pe fond verde), echipate cu
lampă de 8W și cu acumulatori de Ni-Cd, cu intrare automată în
funcțiune la căderea tensiunii de bază, autonomie 1 oră, grad de protecție
IP44. Pentru parcarea subterană iluminatul de sigur anță al căilor de
evacuare a utilizatorilor va fi constituit din punc te luminoase dispuse la
partea superioară și inferioară a căilor de evacua re.
Instalația de semnalizare a incendiilor. Sistemul de detecție și alarmare
la incendiu s-a proiectat în conformitate cu preved erile standardelor și
normativelor în vigoare.
Sistemul va realiza următoarele funcții:
– detecția rapidă a inceputurilor de incendiu
– afișarea zonei de detectare aflate în alarmă
– autotestarea echipamentului central și a detector ilor
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
9 – semnalizarea acustică la nivelul întregii clădiri
– semnalizarea manuală a incendiului de la butoanel e de alarmare.
Centrala de semnalizare se va instala în camera de supraveghere situată la
parter.
Instalația de supraveghere și gestionare a parcării
Pentru parcare se va instala un sistem de supravegh ere prin televiziune în
circuit închis. Detaliile acestui sistem vor consti tui parte a documentației
elaborate de firma de specialitate ce va realiza e xecuția. Sistemul de
gestionare a parcării va cuprinde: barierele, senzo ri spiră magnetică,
unități de intrare, unități de ieșire, casier autom at, soft-ul aferent, panou
cu semnalizare a locurilor libere sau ocupate. Deta liile acestui sistem vor
constitui parte a documentației elaborate de firma de specialitate ce va
furniza și monta echipamentele.
Protecția împotriva șocurilor electrice. Schema de legare la pământ
este TN-C-S. S-a respectat lungimea maximă a buclei de defect. S-au
aplicat măsuri pentru protecția utilizatorilor impo triva șocurilor electrice
datorate atingerilor directe sau indirecte.
Protecția împotriva atingerilor directe se asigură prin utilizarea
echipamentelor corespunzătoare categoriei de influe nțe externe,
conductoare izolate, tuburi de protecție, carcase, tablouri de distribuție
având părțile active izolate.
Protecția impotriva atingerilor indirecte prin intr eruperea automată a
alimentării se realizează cu dispozitive de protecț ie impotriva
supracurenților.
Instalații de stingere, sanitare și apă-canal:
Instalații de sprinklere:
Proiectarea instalațiilor de incendiu s-a făcut in conformitate cu
prevederile NP 086 – 2005 și STAS 1478-90. Pentru c ă parcarea nu este
încălzită s-a prevăzut o instalație de sprinklere d e tip aer-apă (cu
conducte uscate). La subsol, în stația de pompe s-a prevăzut un
compresor de aer de 6 bar și 150 l/min și un automa t de control și
semnalizare (ACS) Dn 150 mm tip aer-apă, cu acceler ator și
monitorizare. Sprinklerele folosite sunt de tip Upr ight FU-K80 O12,50
mm, Hi = 20 mCA, având debitul specific qis = 1,88 l/sec, raza de
stropire Rs = 5,50 m.
Intensitatea de stropire este Is = 0,1 la distanța între sprinklere de 3,30 m.
Pe peretele exterior s-a prevăzut un dispozitiv de alarmă.
Conductele sunt executate din țeavă neagră grunduit ă și vopsită in
culoare albă.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
10 Conductele din distribuție sunt montate cu panta de 2‰, iar sprinklerele
se vor monta cu ștuțuri de 1/2” pentru a păstra di stanța de 20 cm până la
plafon, distanță impusă de înălțimea utilă a parcăr ii subterane.
Instalații de incendiu cu hidranți interiori:
Conform NP 086-05, pentru garaje sau parcaje subter ane pentru mai mult
de 20 de autoturisme sunt necesari hidranți de ince ndiu interiori pentru
combaterea incendiilor. Astfel s-au prevăzut pentru fiecare nivel cate 3
hidranți de incendiu Dn 50 tip STAS SR EN 674-2/200 2, echipați cu
furtun plat, L furtun = 20 m, Φ duză = 13 mm, P= 0, 40 MPa. Conform
breviarului de calcul, debitul de apă pentru incend iu interior este qii =
2,83 l/sec.
Amplasarea hidranților, având în vedere mărimea con strucției și a
sistemului constructiv, se va face în cutii. Conduc tele sunt executate din
țeavă neagră grunduită și vopsită în culoare albă.
S-a prevăzut o rețea OL 21/2” de la care se aliment ează hidranții de
incendiu interiori cu țeavă de neagră de oțel 2”.
Instalații sanitare interioare:
Instalațiile sanitare interioare constau în aliment area cu apă rece și apă
caldă menajeră a obiectelor sanitare din proiectul de arhitectură, respectiv
evacuarea restituției menajere. Pentru dotarea grup urilor sanitare și
dimensionarea instalațiilor de apă și canal s-au re spectat prevederile
STAS 1478-90 și a Normativului I9-90. Conductele de apă rece și caldă
pentru consum menajer se vor executa din țevi zinca te.
Restituția menajeră va fi condusă prin coloane și e vacuată la rețeaua de
canalizare menajeră exterioară. Conductele de canal izare se vor executa
din tuburi PVC.
Alimentarea cu apă:
Racordul existent de apă potabilă Dn 50 va alimenta atat instalația
sanitară interioară, cât și bazinul de incendiu.
Conducta de alimentare a bazinului de apă se va exe cuta din țeavă neagră
pe care se va monta o clapetă de reținere Dn 50.
Gospodăria de apă:
Pentru asigurarea debitului și presiunii necesare p entru instalația de
incendiu cu sprinklere și cu hidranți interiori, re spectiv pentru spălarea
pardoselilor, la subsol s-a prevăzut o stație de po mpe echipată cu:
– grup de pompare GP1 – sprinklere,
– grup de pompare GP2 – hidranți interior
– grup de pompare GP3 – spălare.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
11 Pentru rezerva de incendiu, la subsol s-a prevăzut un bazin subteran de 58
mc. Acționarea grupurilor de pompare se va face de la electrovalvele
aferente fiecărui grup, montate în stația de pompe .
Indici de suprafețe pentru realizarea noilor funcț iuni:
NIVEL SUPRAFATA
CONSTRUITA
GARAJE
– MP- NUMAR LOCURI
GARAJE
– LOC – SUPRAFATA
CONSTRUITA BIROURI
– MP –
SUBSOL ,
DEMISOL
2.264
84
–
PARTER
2.281
76 317,00
ETAJ 1
2.264
81 333,00
ETAJ 2
2.264
81 352,00
ETAJ 3
2.264
81 –
TERASA
1.550
57 –
TOTAL 12.990 460 1002,00
Indice = 28,00 mp arie desfășurată /automobil.
Organizarea de șantier:
Organizarea de șantier va intra în sarcina construc torului și se va
desfășura cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare. La atacarea
fiecărei arii de lucru se va verifica terenul pentr u a depista eventualele
lucrări ascunse ce ar putea influența în vreun fel lucrările. Se va verifica,
dacă toate instalațiile electrice sunt sau nu sub t ensiune. Pentru
transportul deșeurilor se vor încheia contracte de transport și reciclare cu
agenți economici autorizați pentru acest tip de act ivitate. Se va stabili
prin contract ritmul degajării terenului prin trans portul materialelor.
Pentru a nu perturba zonele învecinate, transportul molozului, pentru care
se va încheia un contract de degajare moloz cu o fi rmă specializată se va
face periodic, organizat, conform contractului. Se vor amplasa în zona
propusa pentru realizarea proiectului barăcile nece sare desfășurării
procesului de execuție, spațiile de depozitarea mat erialelor, spațiul pentru
utilaje și autovehicule, iar la accesul în incintă va fi amplasat un panou cu
toate datele de recunoaștere ale obiectivului, dura ta de execuție, etc.
Incinta va fi împrejmuită cu gard realizat din stâl pi și panouri metalice.
La terminarea lucrărilor, constructorul va dezafect a zona organizării de
șantier și va evacua toate deșeurile prin valorific are/eliminare la depozit.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
12 Accesul la lucrările propuse se va face pe străzile existente. Alimentarea
cu energie electrică de 0.4kv (instalațiile electri ce de iluminat și prize,
iluminat incintă, alimentare scule și utilaje) se v a face de la rețeaua
existentă și de la generatoare. Alimentarea cu apă pentru utilități se va
face din rețeaua publică. Pentru angajați vor fi as igurate toalete ecologice
vidanjabile. În perioada de execuție vor fi folosit e utilajele și mijloacele
de transport auto conform cu planul de organizare d e șantier al
constructorului. Impactul produs de lucrările de co nstrucție asupra
mediului va fi moderat și cu caracter temporar (doa r pe perioada realizării
construcției).
1.5. Durata etapei de funcționare
Durata de exploatare a obiectivului este estimată l a 90 de ani.
1.6. Informații privind producția care se va realiz a și resursele
folosite în scopul producerii energiei necesare asi gurării producției
Datorită specificului activității propuse prin proi ect (servicii de parcare),
pe amplasament nu vor rezulta produse finite.
Capacitatea parcării va fi de 460 locuri în clădirea multietajată și 6 locuri
la nivel în fața clădii de birouri.
În perioada de execuție se vor utiliza surse de energie, în principal
motorină pentru utilajele și mijloacele de transport auto a ngrenate în
execuția lucrărilor propuse.
În perioada de funcționare resursele folosite vor fi: energia electrică și
motorina (utilizată la grupul electrogen, doar ocazional).
TABELUL Nr. 1.1
Informații privind producția și necesarul resurselo r energetice
Producția Resurse folosite în scopul asigurării pro ducției
Denumirea Cantitatea
Denumirea Cantitatea
necesară Furnizor
Număr locuri de parcare 460 + 6 Petrol/păcură – –
Gaze naturale – –
Gaze petroliere lichefiate – –
Cărbune – –
Cocs de furnal – –
Gaz de furnal – –
Gaze de rafinărie – –
Benzină – –
Energie electrică
Putere instalată 256 MWh/an
150 kW S.D.E.E. Oradea
Energie termică – –
Motorină (în perioada de execuție)
Motorină (grup electrogen-ocazional) 100 tone/an
15 litri/h Statii de distributie
carburanti autorizate
Biogaz – –
Altele – –
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
13
S-a considerat că, în perioada de execuție a lucrăr ilor se vor folosi utilaje
și mijloace de transport auto specifice lucrărilor de construcție, consumul
estimat fiind de cca. 100 tone motorină /12 luni (perioada propusă pentru
realizarea investiției).
Grupul electrogen funcționează cu motorină , având un rezervor
încorporat cu capacitatea de 200 litri , consumul de motorină la încărcare
de 100% fiind de 15 litri/h.
1.7. Informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele
chimice
Datorită specificului activității propuse prin proi ect (servicii de parcare),
nu se vor utiliza materii prime sau auxiliare și ni ci substanțe sau
preparate chimice periculoase.
Se menționează că, grupul electrogen prevăzut prin proiect cuprinde un
rezervor încorporat de motorină , cu capacitatea de 200 litri, fiind utilizat
ocazional, în funcție de necesități (consum: 15 lit ri/h).
TABELUL Nr. 1.2
Informații despre materiile prime și despre substan țele sau preparatele chimice
Clasificarea și etichetarea substanțelor
sau a preparatelor chimice*) Denumirea materiei
prime, a substanței
sau a preparatului
chimic Cantitatea
anuală/
existentă în
stoc Categorie –
Periculoase/
Nepericuloase
(P/N) Periculozitate *) Fraze de risc *)
Motorină 200 litri P T, F R45, R10
*) Conform HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasifica rea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculo ase și HG
nr. 937/01.09.2010 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea la introducerea pe piață a preparate lor periculoase.
1.8. Informații despre poluanții fizici și biologic i care afectează
mediul, generate de activitatea propusă
1.8.1. Zgomotul și vibrațiile în perioada de execuț ie
În perioada de execuție poluarea fizică generată de activitatea propusă
va consta în principal din zgomotul și vibrațiile p roduse de utilajele și
mijloacele de transport auto angrenate în activităț ile de construcție.
Din punctul de vedere al poluării sonore, zgomotul pe perioada execuției
nu va depăși, pragul de 50 dB(A), încadrându-se în limitele admise
pentru localități.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
14 Se va încerca neafectarea populației din zonă de zg omotele specifice
acestor tipuri de activități, prin menținerea utila jelor la regim normal de
funcționare, fără a avea defecțiuni tehnice care ar cauza accidental unele
zgomote respectiv vibrații nedorite, datorită unor funcționări
necorespunzătoare.
Condițiile specifice de lucru în zone strâmte, desf ășurarea șantierelor pe
suprafețe restrânse face posibilă intervenția unui număr mic de utilaje, de
capacitate mică și medie. Astfel, efectele generato are de impact rămân
relativ limitate.
Astfel, zgomotul și vibrațiile vor fi reduse, produ cerea lor fiind
discontinuă, pe perioade de timp reduse, doar pe pe rioada execuției.
Măsurile preventive în vederea reducerii poluării s onore la autovehicule
sunt reglementate prin inspecțiile tehnice periodic e ale autovehiculelor și
prin condițiile tehnice de limitare a zgomotului pr evăzute la omologarea
pentru circulația autovehiculelor rutiere. Programu l de lucru și circulația
autovehiculelor în zonă se va stabili astfel încât să fie respectate cu
strictețe perioadele de odihnă ale locuitorilor din zonă.
Viteza de deplasare a autovehiculelor în zona afect ată cu construcții va fi
marcată prin indicatoare rutiere, respectându-se li mita maximă de viteză
impusă.
Prin urmare, prin aplicarea măsurilor restrictive l a realizarea construcției
se vor respecta prevederile STAS 10009/88 și ale Or dinului MS nr.
536/1997, cu privire la nivelul de zgomot produs.
1.8.2. Zgomotul și vibrațiile în perioada de funcți onare
În perioada funcționării obiectivului principalele surse de zgomot vor fi
autovehiculele care utilizează parcarea.
La proiectarea parcării s-a ținut cont de atenuarea zgomotului prin soluții
inginerești, tehnice și constructive.
În vederea prezentării situației actuale și evaluăr ii construcției din punct
de vedere al nivelului de zgomot produs, precum și prognozarea
eventualelor efecte nedorite ale zgomotului din zon ă (nivelul de expunere
la zgomot), s-a elaborat un Studiu de zgomot pentru proiectul „ Complex
multifuncțional cu parcaje supraetajate – Zona Trib unalului Oradea ”
(Vibrocomp srl, 2011).
Expertiza analizează starea zonei afectate din punc t de vedere al
zgomotului produs și studiază impactul asupra mediu lui al
amplasamentului proiectat și pe baza acestora propu ne soluții pentru
reducerea efectelor nedorite.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
15 /square4
C = : L : 8 6 D @ > D : 9 6 A C B > C
În zona desemnată, parcarea se va desfășura pe șase nivele și va avea o
capacitate totală de 460 de locuri de parcare. Parc ajul este destinat numai
autoturismelor cu sarcina totală autorizată de max. 3500 kg, iar viteza
autoturismelor în parcare este de max.10 km/oră. Pa rcarea va avea două
intrări și două ieșiri, care se vor amplasa pe part ea vestică respectiv estică
a construcției. Ventilația naturală este asigurată pe fațadele nordice și
sudice.
Pentru a reduce eventualul zgomot produs de autoveh icule, suprafața
fațadei va avea până la h=1,0m un parapet din beton , iar de la parapet la
tavan va fi “fațadă verde”, adică protejată de o re țea din metal și lemn
(pergolă) care va constitui suportul pentru plantel e agățătoare.
De asemenea, se va amenaja spațiul verde din jurul construcției, iar pe
fațade vor fi prevăzuți șpaleți pentru a ajuta plan tele agățătoare să se
ridice până la cotele superioare ale fațadelor, ast fel încât să se creeze un
ecran vizual, absorbant al emisiilor de eșapament r espectiv cu rol
fonoabsorbant.
Nivel Nr. locurilor de parcare
-1 84
0 76
1 81
2 81
3 81
terasă 57
Total: 460
Pe amplasamentul proiectat cele mai semnificative s urse de zgomot vor
reprezenta manevrele de parcare ale mașinilor, zgom otul produs de
instalațiile tehnice poate fi neglijată deoarece si ngura sursă de zgomot ar
putea fi grupul electrogen care este foarte bine iz olat din punct de vedere
fonic și este folosit doar în situații de urgență.
Noaptea trebuie folosită nivelul inferior închis al parcării. Acest lucru se
poate asigura prin dirijarea corespunzătoare a traf icului intern.
Obiectivele (receptorii) de protejat din jurul parc ării:
– Clădirile rezidențiale cu două nivele din strada Fr anz Schubert, care
se situează la 22 m de ieșirea estică
– Clădirea rezidențială cu trei nivele din strada Ghe orghe Dima, care
se situează la est, la 18 m față de fațada nordică
– Clădirea rezidențială cu patru nivele din strada Tr ibunalului, care se
situează la 7,5 m vest de fațada nordică.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
16 Clădirile protejate pot fi supuse zgomotului mașini lor din parcare,
zgomot care poate ieși prin fațade, respectiv zgomo tul produs la intrări și
ieșiri.
/square4
6 D 7 C = > :
Ordinul M.S. nr. 536/1997 (Art. 17)
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomo t și vibrații și
dimensionarea zonelor de protecție sanitară se vor face în așa fel încât în
teritoriile protejate nivelul acustic echivalent co ntinuu (Leq), măsurat la 3
m de peretele exterior al locuinței la 1,5 m înălți me de sol, să nu
depășească 50 dB(A) și curba de zgomot 45. În timpu l nopții (orele
22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu tr ebuie să fie redus cu 10
dB(A) față de valorile din timpul zilei.
Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent cont inuu (Leq), măsurat în
interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebui e să depășească 35
dB(A) și curba de zgomot 30 în timpul zilei; în tim pul nopții (orele
22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie re dus cu 10 dB(A) față
de valorile din timpul zilei.
Pentru școli (săli de clasă) nivelul acustic echiva lent continuu (Leq),
măsurat în interiorul clasei cu ferestrele închise, să nu depășească 35
dB(A) și curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obl igatorii și pentru alte
unități de învățământ și biblioteci.
Cerințe și prevederi din HG 321/2005, modificată și completată de
HG 674/2007, privind evaluarea și gestionarea zgomo tului ambiental
în Romania:
Zgomot
industrial Zgomot
aerian Zgomot
trafic
rutier Zgomot trafic
feroviar Plan de acțiune
ambientală Perioada
Lzsn / L noapte Lzsn / L noapte Lzsn / L noapte Lzsn / noapte
Valori de prag
Indică aria de conflict Termen
scurt 65 / 55
dB(A) 65 / 55
dB(A) 70 / 60
dB(A) 70 / 60 dB(A)
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
17 Lzsn – dB(A) Lnoapte – dB(A)
Surse de
zgomot
Ținta de atins
pentru
Valorile
Maxime
Permise
pentru anul
2012 Valori
Maxime
Permise
Surse de
zgomot
Ținta de atins
pentru
Valorile
Maxime
Permise
pentru anul
2012 Valori
Maxime
Permise
Străzi,
drumuri și și
autostrăzi 65 70 Străzi,
drumuri și
autostrăzi
50
60
Căi ferate 65 70 Căi ferate 50 60
Aeroporturi 65 70 Aeroporturi 50 60
Zone
industriale 60 65 Zone
Industriale 50 55
Porturi
(activități de
transport feroviar
și rutier din
interiorul portului) 65 70 Porturi
(activități de
transport feroviar
și rutier din
interiorul portului) 50
60
Porturi (activități
industriale
din interiorul
portului)
60
65 Porturi
(activități industriale
din interiorul
portului)
50
55
/square4
> : 9 < 9 L : 6 7 6 = 8 D 6 L < F L : 8 C D A C D :
Metoda de studiu
Studiul s-a realizat prin metoda elaborată la proie ctarea parcării din
Budapesta, sect. V. din strada Aranykéz (Ungaria). Această metodă a fost
elaborată pe baza măsurătorilor efectuate la fața l ocului.
De asemenea s-a luat în considerare și o metodă de proiectare care s-a
bazat pe o serie de studii austriece (Gutachten übe r Larmemission von
Zu- und Abfahrten zu Tiefgaragen und die larmschutz technisch
zweckmassige Ausbildung – Versuchsanstalt für Warme – und
Schalltechnik – TGM, 1987). La calcule s-a consider at un trafic mediu de
34 vehicule/oră.
Zgomotul produs de mișcarea autovehiculelor din par care
Zgomotul traficului din parcare se poate obține pri n însumarea
zgomotului produs de toate manevrele în parte.
Din alcătuirea parcării rezultă că elementul de baz ă la producerea
zgomotului (atât din punctul de vedere a mărimii câ t și în timp) este
intrarea și ieșirea din parcare, deci manevrele de parcare propriu-zise nu
se consideră separat ci împreună cu intrarea respec tiv ieșirea din parcare.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
18 Propagarea zgomotului, în prima aproximare, s-a con siderat lipsită de
obstacole, iar apoi s-a luat în considerare și creș terea nivelului de zgomot
datorită reflexiilor.
Pe timpul zilei s-a considerat un trafic mediu de 3 4 vehicule/oră.
Pentru evaluarea nivelului de zgomot prin calcule s -au luat în considerare
următoarele:
– numărul autovehiculelor/oră care execută aceeași ma nevră
– timpul manevrei
– distanța medie de la punctul de observație pentru v ehiculele care
execută aceleași manevre
– viteza de deplasare a vehiculelor.
Impactul zgomotului din interiorul garajului se poa te separa pe nivele.
Prin reglementarea corespunzătoare a traficului se poate evita
„perindarea” prin parcare. Se poate presupune că, c onducătorii vor utiliza
nivelele cu aceeași distribuție uniformă.
Din experiență, viteza autoturismelor în parcare es te de 10 km/h.
Timpul mediu de căutare a unui loc de parcare este de 30 s.
Nivelul de zgomot echivalent rezultat din căutarea locului de
parcare
Nivel Ni [db] ti [s] La [dB(A)] L Aeq [dB(A)]
-1 10 30 65,8 54,7
0 7 30 65,8 53,2
1 6 30 65,8 52,5
2 5 30 65,8 51,7
3 4 30 65,8 50,8
terasă 2 30 65,8 47,7
Valorile din tabelul de mai sus se pot considera ca nivele de zgomot
interne din parcare.
Luând în considerare efectele de ecranare și distan țele, se poate constata
că în fața obiectivului (receptorului) de protejat, aflat la 7,5 m față de
parcare, nivelul de zgomot echivalent în timpul zil ei este de 46,6 dB(A) .
Pe baza acestei valori, se poate afirma că nu există o depășire a limitei
(50 dBA) nivelului de zgomot.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
19 Zgomotul produs pe rampă
Din modul de construcție al parcării (acoperirea pa rcării) rezultă că sursa
de zgomot principală este intrarea și ieșirea. Din acest punct de vedere s-a
analizat separat zgomotul care apare prin trecerea pe rampă.
Utilizând datele de intrare de mai sus, viteza de i ntrare empirică de v= 16
km/h și fluxul mediu de n=34 vehicule/oră, se poate calcula nivelul de
zgomot echivalent la 7,5 m distanță de parcare:
LAeq = 47,5 dB(A)
Luând în considerare distanțele și efectul absorban t al acoperișului
deasupra rampei, se poate constata că în fața fațad ei celei mai
nefavorabile a construcției proiectate, ziua se poa te conta pe un nivel de
zgomot echivalent de 38,2 dB(A) .
Din cele de mai sus se poate afirma că nu există o depășire a limitei
(50dBA) nivelului de zgomot.
Hărțile de zgomot elaborate pe baza calculelor sunt prezentate anexa t.
TABELUL Nr. 1.3
Informații despre poluarea fizică și biologică gene rată de activitate
Poluare calculată produsă de activitate și
măsuri de eliminare / reducere
Pe zone
rezidențiale, de
recreere sau alte
zone protejate cu
luarea în considerare a
poluării de fond
Tipul
poluării
Sursa de
poluare
Nr. surse
de
poluare
Poluare maximă permisă
(limita maximă admisă pentru om și mediu)
Poluare de fond
Pe zona
obiecti-
vului
Pe zonele de protecție/restricție
aferente obiectivului, conform
legislației în vigoare
Fără măsuri de
eliminare / reducere
a poluării
Cu implementarea
măsurilor de
eliminare/ reducere
a poluării
Măsuri de
eliminare/
reducere a poluării
Zgomot
Vibrații Utilaje și
mijloace de
transport auto
implicate în
activitatea de
execuție a
lucrărilor 10-15 50 dB (A)
OMS
536/1997
Zgomotul
circulației
rutiere maxim
60-70
dB(A) Nu este
cazul. 70 dB(A) 50 dB(A) Utilizarea de utilaje
silențioase. Reducerea
duratei de functionare
a acestora la minim
posibil. Menținerea în
stare tehnică bună de
funcționare a utilajelor
și mijloacelor de
transport auto; oprirea
motoarelor
autovehiculelor în
timpul staționării și
respectarea vitezei
limită de deplasare.
Zgomot Autovehiculele
care utilizează
parcarea
(zgomotul la
intrarea/ieșirea
din parcare și
zgomotul emis
prin fațadă) 460 50 dB (A)
OMS
536/1997
Zgomotul
circulației
rutiere 47,5–54,7
dB(A) Nu este
cazul. 38,2–46,6
dB(A) 38,2 – 46,6
dB(A) Soluții constructive
fonoabsorbante
(aplicarea metodei de
„fațadă verde”),
limitarea vitezei de
circulație în parcare
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
20 Se menționează că, evaluarea riscului de expunere l a zgomot și efectele
zgomotului și vibrațiilor asupra sănătății umane su fost tratate în detaliu
în Studiul de sănătate elaborat de SC ARTIMED SRL O radea (depus la
APM Bihor).
1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul
proiectului și indicarea motivelor alegerii uneia d intre ele
Realizarea proiectului în zonă este motivată de nec esitatea de
îmbunătățire a condițiilor de parcare/garare a auto turismelor din
municipiul Oradea și constituie parte din programul de construire de
parcări supraterane și subterane în zona instituții lor publice din zona
centrală.
Pentru integrarea clădirii în fondul construit al z onei centrale a
municipiului Oradea și pentru a crește eficiența ec onomică a investiției se
propun și spații cu destinație comercială sau servi cii.
În cadrul Studiului de fezabilitate elaborat de SC PRO –ARH SRL
Oradea au fost analizate mai multe scenarii, fiind recomandată alternativa
cu cel mai redus impact asupra mediului (inclusiv î n ce privește
protejarea și conservarea obiectivelor de patrimoni u de pe amplasament).
A : @ C D > > 9 : 8 D 6 8 < F :
Au fost studiate mai multe variante.
Prima variantă a constat în realizarea unui parcaj subteran și suprateran
având un regim de construcție de S + P + 2 etaje, a mplasat pe întreaga
incintă a fostului Spital de Boli Infecțioase și He patice Oradea, după
demolarea tuturor clădirilor. Aceasta variantă a fo st abandonată în urma
consultării Direcției pentru Cultură, Culte și Patr imoniu Național
Cultural, care solicită păstrarea clădirii Pavilion ului II și utilizarea clădirii
prin reconversie pentru o altă destinație.
Varianta a doua propune realizarea într-o primă eta pă a unui Complex
multifuncțional cu parcaje subterane și supraterane , și în etapa a doua
amenajarea și extinderea actualei clădiri a pavilio nului II într-o clădire de
birouri.
În final s-a ajuns la studierea unui complex multif uncțional cu 460 locuri
de parcaje având aria desfășurată de 12.887 mp și 1 002 mp arie
desfășurată de spații cu alte destinații (servicii, birouri).
A : @ C D > < 9 D : A 6 7 C @ L C =
Se recomandă varianta a doua de scenariu prin care se realizează într-o
prima etapă o clădire de parcaje colective și servi cii (birouri) și în etapa a
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
21 II-a amenajarea și extinderea actualei clădiri a pa vilionului II într-o
clădire de birouri. C @ = C E : 9 : F A : @ C D > < 9 < > D : A 6 7 C @ L C =
– se va realiza o volumetrie potrivită pentru integr area în țesutul urban
existent;
– accesul ușor al autovehiculelor la parcajul colecti v;
– realizarea unor spații de servicii în zona centrală a orasului.
Complexul multifuncțional propus în această fază de proiectare va
cuprinde mai multe funcțiuni:
– 460 locuri de parcaje, 12.990 mp arie desfășurată
– 1002 mp arie desfășurată de spații de servicii și b irouri realizate
adosat clădirii parcajelor colective, situată pe s trada Franz Shubert .
Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări car osabile separate, având
în total 2 fluxuri de intrare și 2 fluxuri de ieșir e (dinspre strada Franz
Schubert și strada Dima/Tribunalului).
De asemenea, s-a studiat rețeaua stradală pentru ac cese la spațiile de
parcaj, modernizarea, lățirea străzilor adiacente. S-a propus ca străzile
Franz Shubert, Dima și Snagovului să fie străzi cu sens unic, strada
Tribunalului, până în strada Schubert (în fața clăd irii multifuncționale)
cu două sensuri.
Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (acce se la clădirea de
parcări supraetajate) va fi interzisă.
Unul dintre principalele avantaje ale acestui ampla sament este
posibilitatea de acces la parcări atât dinspre Parc ul Traian cât și dinspre
Str. Republicii/ Dunării. Existența a două accese d istincte dinspre două
direcții diferite este avantajoasă și pentru scurta rea timpului de umplere și
golire a parcajului și a diminuării cozilor la zona de intrare în orele de
vârf.
1.10. Localizarea geografică și administrativă a am plasamentelor
pentru alternativele la proiect
Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este situat în zona
centrală a municipiului Oradea , pe amplasamentul actual al Secției de
Boli Infecțioase și Hepatice a Spitalului Județean de Urgență Oradea, dar
și o proprietate particulară cu o construcție, care necesită demolare.
Având în vedere starea deteriorată a clădirilor pre cum și amplasamentul
nefavorabil în centrul orasului a unui spital de bo li infecțioase și hepatice,
odată cu mutarea acestui spital într-o altă locație , se eliberează terenul pe
care se poate realiza parcarea colectivă.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
22 Oradea , municipiul reședință de județ al Bihorului, este situat
pe malurile râului Crișul Repede, râu care desparte orașul în aproape
două jumătăți egale. În funcție de principalele pun cte cardinale, orașul se
află în extremitatea nord-vestică a României, la in tersecția paralelei de
47°03` latitudine nordică cu meridianul de 21°55`lo ngitudine estică.
Aflat la aproximativ 10 km de Borș, cel mai mare pu nct de frontieră la
granița de vest, municipiul Oradea se află pe locul al zecelea ca mărime
între orașele României (se întinde pe o suprafață d e 11.556 ha).
Oradea se află la o altitudine de 126 m deasupra ni velului mării, în zona
de deschidere a văii Crișului Repede spre arealul c âmpiei joase, într-o
zonă de contact între prelungirile Munților Apuseni și extinsă Câmpie
Banato-Crișană. Se afirmă ca zonă de trecere de la relieful deluros
(Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei și Dealurile Gepișului), către cel de
câmpie panonică.
În procesul de dezvoltare, Oradea a înglobat în str uctura sa satele
Episcopia Bihor și Seleuș, în prezent urmărindu-se înglobarea comunelor
din jurul orașului, prin crearea Zonei Metropolitan e Oradea.
1.11. Informații despre utilizarea curentă a terenu lui, infrastructura
existentă, valori naturale, istorice, culturale, ar heologice, arii
naturale protejate, zone de protecție sanitară
Terenul și clădirile situate pe terenul pe care se va realiza investiția sunt
în proprietatea Municipiului Oradea, înscris în CF nr. 75862 Oradea, Nr.
cad. 592/1, 593/7, 594/2, 595, 596, 594/1, și sunt în folosința Secției de
Boli Infecțioase și Hepatice a Spitalului Județean de Urgență Oradea, dar
și o proprietate particulară cu o construcție, care necesită demolare.
Infrastructura de drumuri existentă în zonă cuprind e străzile Tribunalului,
Dima și Franz Schubert, aceste străzi urmând a fi u tilizate pentru accesul
la obiectivul propus prin proiect.
De asemenea, există posibilitatea de racordare la r ețelele publice de
energie electrică, apă și canalizare.
Pe amplasament nu există valori naturale sau arii n aturale protejate și nici
zone de protecție sanitară.
Amplasamentul este situat în interiorul Ansamblului urban „Centrul
Istoric Oradea „ – monument istoric și în zona de protecție a unui
monument istoric Palatul Justiției (clădirea tribunalului), conform Legii
nr. 422/2001, republicată în 2006. Pe amplasament e xistă o clădire
patrimoniu cultural (pavilionul II), care va fi păs trată și amenajată în
clădire de birouri, într-o etapă ulterioară.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
23 Monumentele istorice fac parte integrantă din patri moniul cultural
național și sunt protejate prin lege. Conform Legii 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice, pentru fiecare mo nument istoric se
instituie zona sa de protecție, prin care se asigur ă conservarea integrată a
monumentului istoric și a cadrului său construit sa u natural. Delimitarea
și instituirea zonei de protecție se realizează sim ultan cu clasarea bunului
imobil ca monument istoric, în condițiile legii.
În zona de protecție pot fi instituite servituți de utilitate publică și
reglementări speciale de construire prin planurile și regulamentele de
urbanism aprobate și avizate conform legii.
Monumentele istorice sunt protejate indiferent de r egimul lor de
proprietate sau de starea lor de conservare.
Protejarea monumentelor istorice este parte compone ntă a strategiilor de
dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, u rbanistică și de
amenajare a teritoriului, la nivel național și loca l.
În tabelul de mai jos se prezintă lista monumentelo r istorice, din zona
studiată pentru proiect:
Cod LMI 2004 Denumire Adresă Datare
BH-II-a-A-01037 Ansamblul urban
„Centrul istoric
Oradea” Zona cuprinsă între străzile: Cetate,
Mareșal Averescu, Redutei,
C.Dobrogeanu-Gherea, Griviței,
Sucevei, I.Vidu, Bacăului, Armata
Română, parcul N.Bălcescu, B-dele
Decebal și Dacia, str. Rozmarinului,
Berzei, Republicii, L.Pasteur,
Măcinului, parcul I.C.Brătianu, podul
Dacia
BH-II-m-B-01065 Palatul Moskovits Parcul Traian nr. 2 1905
BH-II-m-A-01066 Biserica romano-
catolica „Sf.Brigitta”
azi biserica ruteană
„Sf.Treime” Parcul Traian nr. 5 1692-1722
BH-II-m-B-20237 Casa Comitatului, azi
Prefectura Județului Parcul Traian nr.7 1728-1776
BH-II-m-B-01067 Palatul Justiției Parcul Traian nr. 12 1898
BH-II-m-B-01068 Seminarul greco-catolic Parcul Trai an nr.20 1846-1928
BH-II-m-B-01069 Biserica „Sf.
Gheorghe” Parcul Traian nr. 20 1858
BH-II-m-B-01076 Palatul Stern Republicii nr.10-10A 1908-1909
BH-II-m-B-01077 Palatul Apollo Republicii nr. 12 19 12-1914
BH-III-m-B-01244 Bustul lui Ady Endre Parcul Traian 1958
BH-IV-m-B-01256 Muzeul memorial „Ady
Endre” Parcul Traian 1913
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
24 1.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind
planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasa mentului
proiectului
Investiția se încadrează în planurile de urbanism ș i amenajare a
teritoriului, pentru proiect s-a emis Certificatul de urbanism
nr.1974/2010 de către Primăria Municipiului Oradea.
Conform Regulamentului aferent Strategiei de Dezvol tare a Municipiului
Oradea, terenul este amplasat în zona C5b – Zonă co mercială în interiorul
zonei centrale.
1.13. Informații despre modalitățile propuse pentru conectarea la
infrastructura existentă
A A : F < 9 9 C 6 J > : A = >
Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări car osabile separate având
în total 2 fluxuri de intrare și 2 fluxuri de ieșir e (dinspre strada Franz
Schubert și strada Dima/Tribunalului).
S-a studiat rețeaua stradală pentru accese la spați ile de parcaj,
modernizarea, lățirea străzilor adiacente. S-a prop us ca străzile Franz
Shubert, Dima și Snagovului să fie străzi cu sens u nic, strada
Tribunalului, până în strada Schubert (în fața clăd irii multifuncționale)
cu două sensuri.
Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (acce se la clădirea de
parcări supraetajate) va fi interzisă.
Unul dintre principalele avantaje ale acestui ampla sament este
posibilitatea de acces la parcări atât dinspre Parc ul Traian cât și dinspre
Str. Republicii/ Dunării. Existența a două accese d istincte dinspre două
direcții diferite este avantajoasă și pentru scurta rea timpului de umplere și
golire a parcajului și a diminuării cozilor la zona de intrare în orele de
vârf. 9 > 7 : @ = C D : C A < C 8 A C @ C 9 > C D :
Instalațiile sanitare interioare constau în aliment area cu apă rece și apă
caldă menajeră a obiectelor sanitare respectiv evac uarea restituției
menajere. Pentru dotarea grupurilor sanitare și dim ensionarea instalațiilor
de apă și canal s-au respectat prevederile STAS 147 8-90 și a
Normativului I9-90. Conductele de apă rece și caldă pentru consum
menajer se vor executa din țevi zincate.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
25 Restituția menajeră va fi condusă prin coloane și e vacuată la rețeaua de
canalizare menajeră exterioară. Conductele de canal izare se vor executa
din tuburi PVC.
Racordul existent de apă potabilă Dn 50 va alimenta atât instalația
sanitară interioară, cât și bazinul de incendiu.
Conducta de alimentare a bazinului de apă se va exe cuta din țeavă neagră
pe care se va monta o clapetă de reținere Dn 50.
Pentru asigurarea debitului și presiunii necesare p entru instalația de
incendiu cu sprinklere și cu cu hidranți interiori, respectiv pentru spălarea
pardoselilor, la subsol s-a prevăzut o stație de po mpe echipată cu:
– grup de pompare GP1 – sprinklere,
– grup de pompare GP2 – hidranți interior
– grup de pompare GP3 – spălare.
Pentru rezerva de incendiu, la subsol s-a prevăzut un bazin subteran de 58
mc. Acționarea grupurilor de pompare se va face de la electrovalvele
aferente fiecărui grup, montate în stația de pompe . 9 > 7 : @ = C D : C A < : @ : D > : : 9 : A = D > A
Soluțiile tehnice adoptate pentru realizarea instal ațiilor electrice sunt:
– instalația de alimentare cu energie electrică la 0.4 kV după punctul
de delimitare cu instalația furnizorului
– priza de pământ
– instalația de forță
– instalația de iluminat și prize
– instalația de iluminat de siguranță
– instalație de semnalizare a incendiilor
– instalație de protecție impotriva șocurilor electri ce.
Alimentarea cu energie electrică a clădirii, din rețeaua furnizorului se
va realiza conform avizului de racordare eliberat d e S.D.E.E. Oradea.
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului din rețeaua de distribuție a
furnizorului de energie electrică nu face obiectul prezentei documentații.
– Puterea activă instalată: Pi = 150 kW
– Puterea activă cerută: Pc = 75 kW
Pentru alimentarea de rezervă a receptoarelor cu ro l de siguranță la foc, în
cazul căderii tensiunii de la rețeaua furnizorului de energie, s-a prevăzut
un grup electrogen de intervenție, cu pornire autom ată, având
următoarele caracteristici electrice:
– în regim de intervenție S = 65 kVA, P = 52 kW la co s j = 0,8
– în regim de producție S = 60 kVA , P = 48 kW la cos j = 0,8.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
26 Grupul electrogen funcționează cu motorină , având un rezervor
încorporat cu capacitatea de 200 litri , consumul de motorină la încărcare
de 100% fiind de 15 litri/h.
Trecerea de pe sursa de bază pe sursa de rezervă se va realiza automat
prin AAR montat la nivelul tabloului receptoarelor cu rol de siguranță la
foc (TCV).
Priza de pămant a clădirii este folosită pentru ins talația de protecție
impotriva șocurilor electrice prin atingere indirec tă și va avea valoarea
rezistenței de dispersie de cel mult 4 Ohmi. Priza naturală utilizează drept
electrozi verticali armătura metalică a fundației d e beton armat a stalpilor
de susținere a clădirii. Se va realiza echipotenția lizarea tuturor părților
metalice ale clădirii.
Conform I20-2000 și a indicelui de risc calculat nu este necesară
instalație de protecție impotriva trăsnetului.
Schema de legare la pământ este de tipul TN-C-S. Pr otecția coloanelor se
realizează conform schemelor monofilare.
Tablourile electrice de distribuție sunt:
– TGD montat la parter, alimentat din rețeaua furnizo rului prin cablu
CYAbY 3×50+25 montat îngropat
– TCV montat în încăperea ACS, prevăzut cu dublă alim entare: 15
– alimentare de bază din TGD printr-o coloană racorda tă înaintea
intrerupătorului general, realizată din cablu CYY4x 35 mm 2 pozat
în tub PVC50 montat îngropat sub tencuială
– alimentare de rezervă din grupul electrogen printr- o coloană
realizată din cablu CYY4x35 mm 2 pozat în tub PVC50 montat
îngropat sub tencuială și montat în pământ la subtr aversarea curții.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse
Proiectul nu prevede desfășurarea de procese tehnol ogice de producție.
După finalizarea lucrărilor de construcție, imobilu l va fi folosit pentru
servicii de parcare și birouri.
: F A D > : D : C ? < @ A B > 6 @ C 9 C 6 J > : A = > < 9 < >
Pentru realizarea parcării supraetajate s-a propus o soluție constructivă cu
benzi de circulații de 5,50 m și parcări perpendicu lare pe axa longitudinal
cu o adâncime de 5,15 m, grupuri de trei locuri de parcare cu lățimea de
7,20 m (între stâlpi). Pentru a elimina trecerile d e la un nivel la altul prin
“casa de scări” circulare dificile, s-a optat pent ru decalarea la semipalier
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
27 a clădirii, realizându-se o economie de spațiu și c u un raport de loc
parcare/ arie desfășurată, respectiv traseu foarte bun. Rampele dintre
semipaliere decalate la 1,45 cm una față de cealalt ă vor avea o pantă
liniară de 13,87%, având o lungime de 10,45 m.
Astfel, se realizează o circulație dublu sens pe în treg parcursul parcării,
cu locuri de întoarcere la capete, pe un traseu rel ativ scurt, ușor de
urmărit și cu pante scurte și drepte de jumătate de nivel pentru urcare și
coborâre.
Circulația pietonilor se realizează prin cele două case de scări, una situată
la un nivel și cealaltă la nivelul decalat, ambele fiind prevăzută cu
ascensor.
Accesele în clădirea de parcare se realizează prin două porți aflate la cele
două capete ale clădirii. Sunt ușor de perceput și ușor accesibile. Accesul
principal îl reprezintă cel dinspre tribunal, cu ca mera de portar, și sistem
de supraveghere. Imediat după intrare, un automat c u barieră va identifica
vehicolul intrat ori pe bază de legitimație-aboname nt (cu cod electronic),
ori emițand un bilet cu taxare orară, asigurând int rarea în flux de 3-8
secunde pe autoturism (un conducător neinițiat pier de până la 8 secunde
la un automat). Ieșirile se vor realiza tot în două locuri, prevăzute cu
automate de control și semibariera. Pentru plată se vor prevedea automate
de taxare și un ghișeu cu un funcționar în zona int rării/ieșirii pietonale
dinspre zona tribunalului. În zona de acces parter sunt prevăzute 7 locuri
pentru persoanele cu handicap. Interiorul parcajulu i va fi marcat și
semnalizat corespunzător, impunând o circulație aut o civilizată.
Printr-o semnalizare electronică se vor afișa zonel e cu locuri libere,
respective interdicția de intrare dacă parcajul est e plin. În conformitate cu
procedurile uzuale pentru evitarea oricărui conflic t, întotdeauna se
păstrează o rezervă de trei sau patru locuri (1%), locuri libere existente
chiar și la afișajul de plin.
Totodată parcajul va fi accesibil în exploatare num ai autoturismelor cu
sarcină totală autorizată de max. 3500 kg și exclus iv pentru cele cu
motoare pe benzină și diesel (și hibrid electrice) cu strictă interdicție
pentru autoturisme ce funcționează pe GPL.
2.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular și prin cele
mai bune tehnici disponibile
Se prezintă valorile atinse pentru parametri releva nți pentru activitatea
propusă, nefiind necesară compararea acestora cu ce le mai bune practici
de mediu și cu cele mai bune tehnici, ținând cont d e faptul că activitatea
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
28 propusă nu este prevăzută în anexa nr. 1 la OUG nr. 152/2005 privind
prevenirea, reducerea și controlul integrat al polu ării, aprobată și
modificată de Legea nr. 84/2006.
TABELUL Nr. 2.1
VALORILE LIMITĂ
ale parametrilor relevanți (consum de apă și energi e, poluanți în aer și apă, generarea
deșeurilor) atinși prin tehnicile propuse și prin c ele mai bune tehnici disponibile
Valori limită
(pe durata realizării investiției)
Parametru (unitatea de măsură)*)
Tehnici
alternative
propuse de titular Prin cele mai
bune tehnici**) Conform celor
mai bune practici
de mediu***)
Consum de energie total (GJ/12 luni), din care:
– Motorină (tone/12 luni; GJ/12 luni) – în perioada
de construcție
– Energie electrică (MWh/an, GJ/an) – în perioada
de funcționare 5178,5
100; 4256,9
256; 921,6
Nu este cazul.
Nu este cazul.
Consum de apă 182 litri/zi Nu este cazul. Nu este cazul.
Emisii de poluanți atmosferici (kg/zi) – în perioada
de construcție – 12 luni
– CO
– NO x
– pulberi
– CH4
– NMVOC
– CO2
Emisii de poluanți atmosferici (g/h) – în perioada
de funcționare
– CO
– NO x
– Benzen
– Pulberi
4,362
14,492
0,998
0,128
2,287
1168
104,02
6,51
0,715
0,801
Nu este cazul.
Nu este cazul.
Emisii de poluanți în apă (mg/l) sub valorile limit ă
prevăzute de
NTPA002/2005
Nu este cazul.
Nu este cazul.
Deșeuri generate:
În perioada de construcție (12 luni):
– pământ excavat
– deșeuri metalice
– deșeuri de ambalaje
– materiale de construcții
– deșeuri menajere
În perioada de funcționare:
– deșeuri din hârtie/carton
– deșeuri metalice
– deșeuri din plastic
– deșeuri menajere
10 tone/an
2,5 tone/an
2,0 tone/an
1,5 tone/an
1,5 tone/an
1,0 tona/an
1,0 tona/an
1,0 tona/an
2,5 tone/an
Nu este cazul.
Nu este cazul.
*) Consum de energie, în GJ raportat la unitatea de produs sau de materie primă
*) Emisii de poluanți atmosferici: concentrații în mg/m 3 și cantități în g sau kg, raportate la unitatea de produs sau de materie primă
**) Compararea și evaluarea viabilității acestora î n concordanță, după caz, cu cele mai bune practici de mediu și cele mai bune tehnici în Unitatea Europ eană
**) Conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile și bazele de date privind prevenirea și controlul integrat al poluării, ca d e
exemplu bazele de date ale BirouluiIPPC de la Sevil la
**) Compararea cu cele mai bune practici de mediu ș i cu cele mai bune tehnici se face numai pentru pro iectele unor activități propuse, prevăzute în anexa nr. 1
la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005 p rivind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării, aprobată și modificată de Legea nr. 84 /2006
***) Conform recomandărilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea măsurilor tehnolog ice pentru tipuri de activități relevante
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
29 2.3. Activități de dezafectare
În vederea realizării investiției, clădirile existe nte pe amplasament, aflate
în folosința Secției de Boli Infecțioase și Hepatic e a Spitalului Județean
de Urgență, vor fi demolate ( nu face obiectul prezentei documentații ).
Demolarea Spitalului Clinic Județean – secția boli infecțioase, parter,
etaj I, II plus atelier, spălătorie, laborator, bl oc administrativ, magazie,
bloc alimentar, garaj, cu excepția Pavilionului II se va efectua în baza
Acordului de Mediu emis de APM – Bihor, cu respecta rea următoarelor
condiții:
a) Prin modul de gestionare al deșeurilor se va urm ări reducerea riscurilor
pentru mediu și populație, în acest sens se va înto cmi și implementa un
Plan de gestionare al deseurilor, care va conține: inventarul tipurilor și
cantităților de deșeuri ce vor fi produse, inclusi v clasa lor de
periculozitate; determinarea modalității și respons abilităților pentru
implementarea măsurilor de gestionare al deșeurilor .
Depozitarea temporară a deșeurilor se va face în aș a fel încât să nu se
creeze ambuteiaje de trafic în imediata apropiere a amplasamentului.
Colectarea și transportul deșeurilor rezultate se v a realiza de către
societăți autorizate în acest sens.
b) Se vor lua toate măsurile pentru respectarea n ormelor din standardele
în vigoare astfel încât să nu se creeze disconfort în imediata vecinătate a
amplasamentului.
c) Se vor respecta toate prevederile prevăzute în a vizele emise de alte
autorități.
3. DESEURI
3.1. Deșeuri rezultate în perioada de execuție
Din activitățile de construcție pot rezulta următoa rele tipuri de deșeuri:
Deșeuri tehnologice:
– pământ excavat, eventual sol rezultat din decoperta rea stratului
vegetal
– deșeuri metalice provenite de la structuri metalice
– deșeuri de ambalaje rezultate din folosirea diferit elor materiale
auxiliare
– deșeuri de materiale de construcție (mortare, betoa ne, etc.)
Deșeuri menajere provenite de la personalul implicat în activitățil e
de construcție.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
30 Se menționează că întreținerea și reparațiile la ut ilajele și mijloacele de
transport auto utilizate la construcția obiectivulu i se vor efectua la
ateliere specializate autorizate. Prin urmare, pe a mplasament nu vor
rezulta deșeuri periculoase de tipul: uleiuri uzate, anvelope,
acumulatoare uzate, etc.
Pe timpul lucrărilor de construcții și montaj, exec utantul va asigura
curățenia la locul de muncă și va organiza colectar ea selectivă și
depozitarea temporară a tuturor tipurilor de deșeur i. În acest scop se va
desemna o zonă specială, care se va dota corespunză tor cu recipiente de
colectare, containere pentru deșeuri.
Pentru transportul deșeurilor tehnologice se vor în cheia contracte de
transport și valorificare cu agenți economici autor izați pentru acest tip de
activitate. Se va stabili prin contract ritmul dega jării terenului prin
transportul materialelor. Pentru a nu perturba zone le învecinate,
transportul molozului, pentru care se va încheia un contract de degajare
moloz cu o firmă specializată, se va face periodic, organizat, conform
contractului. La terminarea lucrărilor, constructor ul va dezafecta zona
organizării de șantier și va evacua toate deșeurile prin
valorificare/eliminare la depozit.
Deșeurile menajere, colectate în pubele, vor fi tra nsportate periodic la
depozitul de deșeuri municipal.
TABELUL Nr. 3.1.
Managementul deșeurilor –
1# ( % . , 0 , 0 # 2 . + & ' ( ) 2 – % #
Managementul deșeurilor
– cantitatea prevăzută a fi
generată –
Denumirea deșeului
*) Cantitatea
prevăzută a
fi generată,
pe durata
realizării
investiției Starea fizică
(Solid – S
Lichid – L,
Semisolid –
SS) Codul
deșeului *) Codul
privind
principala
proprietate
periculoasă
**) Codul
clasificării
statistice
***)
valorifi-
cată eliminată rămasă
în stoc
Pământ excavat 10 tone S 17 05 04 – – 10 tone – –
Deșeuri metalice 2,5 tone S 17 04 05 – – 2,5 tone – –
Deșeuri de
ambalaje 2,0 tone S 15 01 01
15 01 02
15 01 03 – – 2,0 tone – –
Deșeuri de
materiale de
construcții 1,5 tone S 17 01 01
17 01 07 – – 1,5 tone – –
Deșeuri municipale
amestecate
(menajere) 1,5 tone S 20 03 01 – – – 1,5 tone –
*) În conformitate cu Lista cuprinzând deșeurile, i nclusiv deșeurile periculoase prevăzute în anexa nr . 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind ev idența
gestionării deșeurilor și pentru aprobarea listei c uprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase
**) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2000 p rivind regimul deșeurilor, aprobată cu modificările și completările prin Legea nr. 426/2001, cu
completările și modificările ulterioare
***) La data apariție legislației care reglementeaz ă clasificarea statistică.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
31 3.2. Deșeuri rezultate în perioada de funcționare
Din activitatea complexului multifuncțional vor rez ulta în principal
deșeuri nepericuloase ( menajere și asimilabile).
Se va organiza colectarea selectivă a deșeurilor, p rin sortare pe tipuri de
material colectat (hârtie/carton, metal, plastic, r esturi menajere), atât
pentru clădirea de birouri, cât și pentru garaje, î n recipiente speciale,
inscripționate, urmând a fi preluate de societăți s pecializate în baza
contractelor pe care le va încheia operatorul.
Parcajul, pe fiecare nivel are robinete de serviciu cu furtun de spălare și
în funcție de necesități, zile ploioase-uscate, iar nă-vară, se va stabili un
regim de curățenie, spălare sub presiune a pardosel ilor, în rest curățenia
se va face cu un aspirator electric.
Zonele de ieșire pietoni vor fi prevăzute cu coșuri de gunoi, unde se
adună gunoiul menajer în cantități relativ mici, și care vor fi evacuate,
prin grija personalului de întretinere. Platforma d e depozitare a deșeurilor
va fi betonată, prevăzută cu pubele închise. Zona d e depozitare temporară
a deșeurilor se va amplasa la o distanță de minim 1 0 m față de ferestrele
clădirilor învecinate.
TABELUL Nr. 3.2.
Managementul deșeurilor –
1# ( % . , 0 , 0 # ) + 2 – % . + , ( #
Managementul deșeurilor
– cantitatea prevăzută a fi
generată –
Denumirea deșeului
*) Cantitatea
prevăzută a
fi generată,
în perioada
de
funcționare Starea fizică
(Solid – S
Lichid – L,
Semisolid –
SS) Codul
deșeului *) Codul
privind
principala
proprietate
periculoasă
**) Codul
clasificării
statistice
***)
valorifi-cată eliminată rămasă
în stoc
Deșeuri din
hârtie/carton 1,0 tone/an S 20 01 01 – – 1,0 tone/an – –
Deșeuri metalice 1,0 tone/an S 20 01 40 – – 1,0 ton e/an – –
Deșeuri din plastic 1,0 tone/an S 20 01 39 – – 1,0 tone/an – –
Deșeuri municipale
amestecate
(menajere) 2,5 tone/an S 20 03 01 – – – 2,5 tone/an –
*) În conformitate cu Lista cuprinzând deșeurile, i nclusiv deșeurile periculoase prevăzute în anexa nr . 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind ev idența
gestionării deșeurilor și pentru aprobarea listei c uprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase
**) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2000 p rivind regimul deșeurilor, aprobată cu modificările și completările prin Legea nr. 426/2001
***) La data apariție legislației care reglementeaz ă clasificarea statistică.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
32 4. IMPACTUL POTENȚIAL, INCLUSIV CEL
TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI ȘI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. Apa
4.1.1 Conditiile hidrologice și hidrogeologice ale amplasamentului
Resursele de apă ale municipiului Oradea sunt constituite din ape
curgătoare de suprafață (cursuri cadastrate: râul C rișul Repede, pârâul
Peța, pârâul Adona, pârâul Pasteur/Paris) și ape su bterane. Principala
resursă de apă o constituie râul Crișul Repede. Ace sta străbate orașul
chiar prin centru, creând o luncă în centrul istori c.
Crișul Repede este un râu ce izvorește in Nord-Estul Munților Ap useni
(Muntii Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea,
depresiunea Vad – Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate
orașele Huedin și Ciucea, județul Cluj, Aleșd și Or adea, județul Bihor și
se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge u n defileu cu sectoare de
chei, peșteri și abrupturi stâncoase între localită țile Huedin și Vadu
Crișului (Munții Plopiș și Pădurea Craiului). Împre ună cu râurile Crișul
Alb și Crișul Negru formează cele trei Crișuri, cel e mai importante râuri
din regiunea Crișana.
Pâraiele necadastrate din nordul orașului, respecti v, pârâul Sălbatic și
pârâul Soteteag se varsă în râul Crișul Repede. Pen tru atenuarea debitelor
sunt realizate acumulările Izvor (pârâul Sălbatic) și Paleu. Pârâul
Sălbatic, în zona municipiului, este parțial întuba t. În cursul anului 2001
s-a realizat regularizarea pârâului Peța pe cea mai mare parte a porțiunii
aferente municipiului. 5 C 9 > = C = : C C 8 : 9 6 D L : F < 8 D C ? C B 5 D > < 9 : 8 : L :
a) Proprietăți fizico-chimice: – Indicatorii regimului de oxigen și ai
gradului de mineralizare se încadrează în categoria I de calitate
(conform STAS 4706/1988). Indicatorii toxici și spe cifici se
încadrează în categoria a II-a de calitate, datorit ă fenolilor
proveniți din fondul natural. Categoria generală a râului s-a stabilit,
(având în vedere specificul zonei, indicatorii cara cteristici și
impactul surselor de ape uzate existente) ca fiind categoria I de
calitate.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
33 b) Proprietăți biologice:- În secțiunea amonte de Orad ea, din analiza
saprobiologică, rezultă un grad de curățenie mediu anual de 77 %,
valoare ce încadrează râul în limitele zonei β – me zosaprobe,
arătând calitatea bună a apei, în amonte de aliment area cu apă
potabilă a municipiului Oradea. Din analizele biolo gice, rezultă că
secțiunea Cheresig (frontieră) se încadrează în lim itele zonei β –
mezosaprobă cu un grad de curățenie, având valoare medie anuală
de 75 %.
Apele subterane în zona studiată sunt cantonate la nivelul pietriș urilor și
nisipurilor structurii terasiere a bazinului cursul ui inferior al Crișului
Repede, aparținând pachetului de strate pleistocen- cuaternare, respectiv
terasei aluvionare joase. Nivelul hidrostatic este situat la adâncimi
cuprinse între 6,50-7,0 m.
Stratul are debite reduse, iar oscilațiile sezonier e pot avea valori max.
2,0m.
Permeabilitatea stratului purtător este foarte vari abilă datorită arealului de
sedimentare de la extremitatea estică a terasei alu vionare joase.
Conform Raportului Administrației Bazinale de Apă C rișuri privind
caracterizarea apelor subterane în anul 2010, urmăr ind dinamica și
chimismul apelor subterane, din cele 45 de foraje m onitorizate au rezultat
următoarele stări de calitate:
– În 25 foraje, nu au fost depășite valorile prag, di n Ordinul
137/2009 la indicatorii analizați și rezultă stare chimică bună.
– În 10 foraje analizate s-au înregistrat valori mai mari față de
Valoare Prag din Ordin și prezintă stare chimică sl abă, după
indicatorii: NH4, NO3, NO2, PO4, As și SO4.
– În 10 foraje analizate, rezultă caracter nepotabil al apei, după
parametri Mn, Ca, Mg, Reziduu fix, CCOMn și fenoli, ca urmare a
comparării valorilor cu NBL (Valorile Fondului Natu ral).
4.1.2. Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă a obiectivului de investiții se va realiza din rețeaua
publică existentă în zonă.
Instalațiile sanitare interioare constau în aliment area cu apă rece și apă
caldă menajeră a obiectelor sanitare respectiv evac uarea restituției
menajere.
Conductele de apă rece și caldă pentru consum menaj er se vor executa
din țevi zincate.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
34 Racordul existent de apă potabilă Dn 50 va alimenta atât instalația
sanitară interioară, cât și bazinul de incendiu.
Conducta de alimentare a bazinului de apă se va exe cuta din țeavă neagră
pe care se va monta o clapetă de reținere Dn 50.
Pentru asigurarea debitului și presiunii necesare p entru instalația de
incendiu cu sprinklere și cu hidranți interiori, re spectiv pentru spălarea
pardoselilor, la subsol s-a prevăzut o stație de po mpe echipată cu:
– grup de pompare GP1 – sprinklere,
– grup de pompare GP2 – hidranți interior
– grup de pompare GP3 – spălare.
Pentru rezerva de incendiu, la subsol s-a prevăzut un bazin subteran de 58
mc. Acționarea grupurilor de pompare se va face de la electrovalvele
aferente fiecărui grup, montate în stația de pompe .
4.1.3. Managementul apelor uzate
În perioada de execuție surse posibile de generare a apelor uzate pot fi
datorate de execuția propriu-zisă a lucrărilor, tra ficul de șantier și
organizările de șantier. Astfel principalele surse de poluare a apelor sunt
reprezentate de apele meteorice căzute pe platforme le de lucru ale
organizării de șantier și scurgerile accidentale de la manevrarea
defectuoasă a autovehiculelor care transportă diver se tipuri de materiale.
Manipularea și punerea în operă a materialelor de c onstrucții (beton,
agregate etc) determină emisii specifice fiecărui t ip de material și fiecărei
operații de construcție, care pot ajunge în apa sub terană. Se pot produce
pierderi accidentale de materiale, combustibili, ul eiuri din mașinile și
utilajele utilizate.
Pe perioada execuției, instalarea de toalete mobile ecologice va rezolva
problema apelor uzate menajere provenite din aceast ă activitate.
În perioada de funcționare , apele uzate provenite de pe amplasament
vor fi evacuate în rețeaua de canalizare publică a municipiului Oradea.
Pentru dotarea grupurilor sanitare și dimensionarea instalațiilor de apă și
canal s-au respectat prevederile STAS 1478-90 și a Normativului I9-90.
Restituția menajeră va fi condusă prin coloane și e vacuată la rețeaua de
canalizare menajeră exterioară. Conductele de canal izare se vor executa
din tuburi PVC.
Apele pluviale provenite de pe amplasament (de pe s uprafețele
construite) vor fi evacuate de asemenea în canaliza rea publică din zonă.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
35 TABELUL Nr. 4.1.1.
B I L A N Ț U L
consumului de apă (m3/zi; m3/an)
Apă prelevată din sursă
Consum industrial Recirculată/reutilizată Comentarii
Pentru compensarea
pierderilor în sisteme cu
circuit închis Proces
tehnologic/
folosința de
apă Sursa de apă
(furnizor) Consum total
de apă
(coloanele
4,10,11) Total Consum
menajer Apă
subterană
Apă de
suprafață
Apă subte-
rană Apă de
suprafață Apa de la
propriul
obiectiv Apa de la
alte
obiective
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Nevoi
igienico-sanitare rețeaua
publică
(Compania de
Apă și Canal
Oradea) 0,182 m
3/zi
48 m 3/an 0,182 m 3/zi
48 m 3/an 0,182 m 3/zi
48 m 3/an – – – – – – –
TABELUL Nr. 4.1.2
B I L A N Ț U L
apelor uzate
Totalul apelor uzate
generate Ape uzate evacuate Ape direcționate spre reutilizar e/recirculare
menajere industriale pluviale in acest obiectiv căt re alte obiective Comentarii Sursa
apelor uzate
m3/zi m3/an
m3/zi m3/ an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/ an m3/zi m3/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Grupuri sanitare, întreținerea curățeniei Ape pluviale 4,25
1550,4 0,146 38,4 – – 4,1 1512 – – – – –
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
36 4.1.4. Prognozarea impactului
În perioada execuției normale a lucrărilor de construcție nu se poate
produce niciun fel de impact asupra factorului de m ediu apă.
Prin asigurarea evacuării corespunzătoare a apelor uzate, atât în perioada de
construcție cât și în perioada de funcționare a obi ectivului, se va evita
poluarea apelor de suprafață sau subterane.
Execuția lucrărilor nu necesită deversarea unor deș euri sau produse
secundare pe suprafața solului și nici de ape uzate , care ar putea duce la
poluarea apelor subterane.
Apele uzate provenite de la organizarea de șantier pot fi considerate surse
potențiale de poluare (doar în cazul unor poluări a ccidentale), care pot fi
mult diminuate sau eliminate printr-o bună organiza re a lucrărilor.
Se menționează că, lucrările de execuție au un cara cter temporar, astfel
încât eventualele influențe asupra apelor vor fi li mitate în timp.
În perioada de funcționare a obiectivului , apele uzate vor fi evacuate în
rețeaua publică de canalizare (cu respectarea limit elor admise de
Normativul NTPA002/2005 privind calitatea apelor ev acuate), astfel încât
activitatea propusă nu va avea impact asupra factor ului de mediu apă.
4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului
Deoarece pe durata execuției lucrărilor și în perio ada funcționării nu s-a
prognozat impact semnificativ asupra apelor, nu se impun măsuri sau
amenajări speciale pentru protecția acestora.
În perioada de execuție , pentru prevenirea scurgerilor accidentale de
produse petroliere, care pot fi antrenate de precip itații, întretinerea
utilajelor, schimbul de ulei, etc. se vor face peri odic, conform graficelor și
specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.
Pentru evitarea antrenării poluanților ajunși accid ental pe sol, și care s-ar
putea infiltra în apele subterane, se vor lua măsur i specifice:
– organizarea de șantier trebuie să fie stabilită ast fel încât să nu aducă
prejudicii mediului natural sau uman (prin producer ea unor accidente
cauzate de traficul rutier din șantier, de manevrar ea materialelor, prin
descarcărea accidentală a mașinilor care transportă materialele)
– verificarea periodică și menținerea într-o stare te hnică corespunzătoare a
tuturor utilajelor
– respectarea normelor specifice de protecția muncii și protecția mediului,
la lucrările care se execută.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
37 Materialele de construcție în vrac se vor depozita în spații închise sau vor fi
acoperite până vor fi utilizate.
Șantierul va fi împrejmuit cu panouri de protecție pentru a împiedica
antrenarea materialelor de construcție depozitate, de către apele pluviale sau
de către vânt.
În perioada de funcționare a obiectivului, apele uzate menajere vor fi
colectate și evacuate, împreună cu apele pluviale, în rețeaua de canalizare
publică a municipiului Oradea. Pentru evitarea impa ctului obiectivului
asupra factorului de mediu apă, se recomandă:
– asigurarea funcționării corecte a tuturor instalați ilor
– supravegherea sistemului de colectare și evacuare a apelor uzate
menajere și pluviale.
De asemenea, se vor respecta cu strictețe prescripț iile tehnice privind
izolarea și etanșeitatea întregii rețele de canaliz are din obiectiv.
Se va elabora un Plan de prevenire și combatare a poluărilor accidentale și
se va dota obiectivul cu materiale absorbante speci fice pentru intervenția în
cazul unor evenimente de poluare accidentală (scurg eri de produse
petroliere de la autovehicule, etc.).
4.1.6. Hărți și desene la capitolul „Apa ”
– Planul de încadrare în zonă
– Harta Oradea – corpuri de apă
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale 5 6 @ L > B > > L : A 9 > 7 > 7 : = : 6 D 6 9 6 > A :
Teritoriul județului Bihor se caracterizează printr -un climat temperat
continental moderat. Etajarea reliefului și particu laritățile locale (expoziția
versanților, diferența de calibru a văilor, orienta rea culmilor montane,
gradul de acoperire cu păduri, albedoul diferit al scoarței terestre) determină
o nuanțare climatică, pusă în evidența de existența topoclimatelor.
Topoclimatul municipiului Oradea este determinat de persistența acțiunii
vânturilor de Vest. Avem de-a face așadar cu o clim ă temperat-continentală.
Temperatura medie multianuală este de 10,4˚C. Pentru luna iuli e media
este de aproximativ 21°C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de
-1,4 °C.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
38 Precipitațiile sunt relativ bogate, înregistrându-se o medie anua lă de
aproximativ 585,4 mm. Ele sunt repartizate în mod v ariabil pe întreg
parcursul anului, neputându-se delimita tranșant ar ii temporale de maxim
sau de minim al precipitațiilor.
Regimul vântului este determinat de caracterul, succesiunea și frec vența
sistemelor barice. La nivelul județului, frecvența cea mai ridicată o prezintă
vânturile ce bat din sector sudic (cca. 28% în dece mbrie și 17% în august). 5 C 9 > = C = : C C : D < 9 < >
În zona obiectivului nu sunt surse majore de poluar e atmosferică.
Principalele surse sunt emisiile datorate traficulu i rutier.
Monitorizarea calității aerului în județul Bihor es te asigurată de către
Agenția pentru Protecția Mediului, prin rețeaua de monitorizare automată și
una semiautomată gestionată la nivel local și anume :
Monitorizarea calității aerului prin rețeaua semiau tomată s-a realizat
pentru următoarele poluanți atmosferici: SO 2, NO 2, Pulberi în suspensie,
Pulberi sedimentale. În urma efectuării acestor ana lize nu s-au înregistrat
depășiri ale limitelor maxime admise, valorile înca drându-se în limitele
impuse de STAS 12574/87.
Monitorizarea calității aerului prin stații automat e
Rețeaua automată de monitorizare a calității aerulu i din municipiul Oradea a
preluat și prelucrat date furnizate din 4 stații am plasate conform
prevederilor Ordinului MAPM nr.592/2002 respectiv a “Normativului
privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag și a criteriilor și
metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidu lui de azot și oxizilor de
azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenulu i, monoxidului de carbon
și ozonului în aerul înconjurător”.
Aceste 4 stații sunt următoarele:
1) Stația BH1 (amplasată în curtea interioară APM Bihor – stația
urbană ): ce monitorizează on-line următorii poluanți: CO, SO 2,
NO, NO 2, NO x, O 3, PM 10 (pulberi), BTX (benzen, toluen, xilen),
parametrii meteo;
2) Stația BH2 (amplasată în curtea Școlii Generale din Episcopia
Bihor – stația industrială ) cu următorii parametrii monitorizați:
CO, SO 2, NO, NO 2, NO x, O 3, PM 10 (pulberi), parametrii meteo;
3) Stația BH3 (amplasată în cartierul Nufărul lângă McDonalds –
stația de trafic ), monitorizează on-line următorii poluanți: CO,
SO 2, NO, NO 2, NO x, O 3, PM 10 (pulberi), BTX (benzen, toluen,
xilen), parametrii meteo;
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
39 4) Stația BH4 ( stația industrială în afara orașului ) care
monitorizează on-line următorii poluanți: CO, SO 2, NO, NO 2,
NO x, PM 10 (pulberi), parametrii meteo.
Conform Raportului privind starea factorilor de med iu în jud. Bihor (APM
Bihor), în urma monitorizărilor în cele 3 stații de monitorizare amplasate în
municipiul Oradea s-au constatat următoarele rezult ate pentru poluanții
gazoși urmăriți:
– CO, NO 2, SO 2 – în toate cele 3 stații de monitorizare nu au fo st
depășite valorile medii orare și zilnice pentru pro tecția sănătății
umane;
– PM 10 (pulberile în suspensie reprezintă un amestec comp lex de
particule foarte mici și picături de lichid) – valo rile concentrației
medii zilnice la acest indicator au prezentat mai m ulte depășiri, în
special pe la sfârșitului anului la stația BH2.
– Benzen (este un compus aromatic cancerigen, puterni c volatil și
solubil în apă) – în rețeaua de supraveghere APM B ihor benzenul a
avut mai multe depășiri a concentrației variațiilor mediei orare, în
special la stația BH1.
– O3 – nu au fost semnalate depășiri ale pragului de in formare pentru
valorile medii orare (respectiv 180 µg/m 3).
– Pulberi sedimentale – valoarea medie anuală este în scădere față de
anul precedent, respectiv 4700 g/m 2 lună.
4.2.2. Surse și poluanți generați
@ 8 : D > 6 C L C L : : ; : A < B > :
Sursele de emisii poluante pentru atmosferă, în per ioada de execuție a
lucrărilor vor consta în gazele de eșapament provenite de la utilajele
specifice și mijloacele de transport auto angrenate în activitățile de
construcție si transport, echipate cu motoare Diese l (pe motorină), respectiv
din manipularea și transportul materialelor (pulberi).
Utilajele, indiferent de tipul lor, funcționează cu motoare Diesel, gazele de
eșapament evacuate în atmosferă conținând întregul complex de poluanți
specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuși organici
volatili nonmetanici (NMVOC), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2),
amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, C r, Ni, Se, Zn),
hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), dioxid de sulf (SO2). Se remarcă,
de asemenea, prezența protoxidului de azot (N2O), a metanului care,
impreuna cu CO2, au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu
efect de seră.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
40 Cantitățile de poluanți emiși de vehicule în atmosf eră depind de tehnologia
de fabricație și puterea motorului, de consumul de carburant pe unitatea de
putere, de capacitatea și vârsta utilajului.
Emisiile de poluanți în atmosferă au o durată egală cu durata zilnică a
programului de lucru (în principiu 8-10 ore/zi), pu tând prezenta unele
variații de la o oră la alta și de la o zi la alta. Perioada estimată a lucrărilor
este de 12 luni. S-a estimat un consum total de motorină la utilajele și
mijloacele de transport auto angrenate în activitat ea de construcție de cca.
450 litri/zi.
Determinarea emisiilor în perioada de execuție:
Emisiile de poluanți din arderea motorinei s-au cal culat utilizând factorii de
emisie din Metodologia EMEP/CORINAIR (EEA), rezulta tele fiind
prezentate în tabelul de mai jos.
Poluant Emisia calculată
kg/zi
CO 4,362
NO x 14,492
Pulberi 0,998
CH4 0,128
NMVOC 2,287
CO 2 1168
Emisiile de pulberi din activitățile de construcție (manipularea materialelor,
etc.) s-au calculat cu Metodologia AP-42(EPA):
E pulberi = 538 kg/lună respectiv 25,6 kg/zi
@ 8 : D > 6 C L C L : ? < @ A B > 6 @ C D :
Sursele principale de poluare atmosferică în perioa da de funcționare a
obiectivului vor fi autovehiculele care utilizează serviciile de parcare.
Poluarea aerului cauzată de traficul auto se datorează în principal emisiilor
de eșapament. Poluanții urmăriți în mod curent pent ru evaluarea impactului
asupra sănătății umane pot fi grupați în mai multe categorii:
– gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf , oxidul de carbon,
ozonul;
– pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic
mai mic de 10 µm (PM10) sau decât 2,5 µm, fumul ne gru;
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
41 – componente ale pulberilor: carbon elementar, hidroc arburi policiclice
aromatice, plumb;
– compuși organici volatili: benzen, butadienă.
Prin arderea completă a combustibililor în motoarel e autovehiculelor rezultă
următoarele substanțe principale: vapori de apă (13 %), dioxid de carbon
(13 %) și azot (74 %). În realitate însă, ținând co nt de caracterul incomplet
al arderilor, în functie de calitatea amestecului ( coeficientul de dozaj), se
mai formeaza CO și oxigen, în cazul amestecurilor f oarte sarace.
Prin ardere rezulta totodată, în proporții reduse, oxizi de azot, hidrocarburi,
produși oxidanți, oxizi de sulf, particule. Cu exce ptia vaporilor de apă
(azotul și oxigenul fiind principalele elemente con stituente ale aerului
atmosferic), toate celelalte substanțe precizate ma i sus sunt considerate
emisii poluante.
Asocierea directă între poluarea aerului datorată t raficului auto și sănătatea
umană este foarte dificil de stabilit în termeni ab soluți, datorită numărului
mare de variabile.
Nivelurile de poluare ale aerului datorate traficul ui auto sunt foarte variabile
în timp și spațiu cu creșteri sezoniere pe perioada lunilor de iarnă, în week-
end și vacanțe, în intervalul orar 9,00 – 18,00.
Principalele noxe generate de traficul rutier const ituite din oxizi de azot,
hidrocarburi benzinice, monoxid de carbon și partic ule vor fi constante, cu
variații momentane datorită debitelor orare de traf ic și structurii parcului
auto în circulație.
Față de nivelul european, unde transportul este res ponsabil pentru 21% din
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (care ge nerează schimbările
climatice), în România emisiile care provin din tra nsport sunt de trei ori mai
reduse (8%). Asta nu înseamnă totuși că nu ne confr untăm cu probleme din
cauza traficului rutier. Topul județelor unde canti tatea de oxizi de azot
proveniți din trafic reprezintă mai mult de jumătat e din cantitatea totală de
emisii de poluanți în atmosferă, se prezintă astfel : Bucuresti/Ilfov 75%,
Timis 70%, Bihor 60%, Constanța 50%, Brașov 50%.
Determinarea emisiilor în perioada de funcționare:
/square4
: = 6 L 6 9 6 > C < = > 9 > C =
Calculul emisiilor de poluanți în aer din activitat ea parcării supraetajate s-a
efectuat folosind o metodologie elaborată de Minist erul Economiei și
Muncii din Austria (Technische Grundlage, Emissione n von
Kraftfahrzeugen im Bereich von Abstellflachen, 2006 ).
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
42 Emisiile în aer din parcaje se pot împărți în:
– emisii de ardere (gaze de eșapament) provenite din circulația
autovehiculelor (intrare, ieșire): CO, NO x, benzen, pulberi, etc.
– emisii din uzura pneurilor și frânelor: pulberi (PM 10 )
– emisii din procesul de evaporare a benzinei: benzen , etc.
a) Emisiile de ardere (din gazele de eșapament) se calculează ținând con t
de o serie de factori care influențează valoarea ac estor emisii. Astfel, se
utilizează date referitoare la distanța parcursă de autovehicule până la
spațiul de parcare (intrare – ieșire), factorul tim pului de staționare, factorul
de pornire la rece a motorului, numărul de intrări -ieșiri, timpul de mers în
gol a motorului, numărul și categoria autovehiculel or, raportul dintre
autovehiculele pe benzină și cele pe motorină.
Emisia totală se calculează cu următoarea formulă:
ET = F e x fc x fd x f r x f u x f a
unde:
ET – emisia totală pe autovehicul și km
Fe – factorul de emisie, g/km
fc – factorul de corecție „motor cald“
fd – factorul duratei de parcare
fr – factorul de pornire la rece
fu – factorul de urcare (de ex. pe rampe)
fa – factorul de influență a altitudinii.
b) Emisiile de pulberi (PM 10 ) din uzura pneurilor și frânelor se
calculează utilizând factorii de emisie pentru auto turisme și autovehicule
ușoare, astfel:
Sursa de emisie Factor de emisie PM 10
mg/km
Uzura pneuri 6,1
Uzură frâne 7,4 . ' , *
c) Emisiile din procesul de evaporare la motoarele cu benzină sunt emisii
de hidrocarburi (în principal benzen, dar și toluen , xileni), care nu trebuie
neglijate, îndeosebi pe timp de vară. Aceste emisii rezultă din rezervoare (la
staționarea autovehiculelor în spațiul parcare) și la oprirea în parcare
(răcirea motorului).
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
43 Emisiile depind de durata de parcare, factorii de e misie pentru benzen fiind
prezentați în tabelul de mai jos:
Durata de
parcare Factor de emisie benzen
g /autovehicul
< 2 h 0,002
2 – 4 h 0,003
4 – 8 h 0,004
> 8 h 0,008
/square4
C = : L : > @ = D C D :
Capacitatea maximă a parcării – 460 locuri, 2 intrări și 2 ieșiri
Durata medie de parcare – 5 ore / zi
Viteza de circulație – 10 km/h
Lungimea medie de circulație
în parcare – 394 m (lungimea maximă de circulație
până la ultimul loc de de parcare este
de 643 m pe terasă și 145 m la subsol)
Rampele dintre semipaliere – pantă liniară de 13,87%, lungime de
10,45 m
Trafic mediu – 34 autovehicule/oră (intrări și ieșiri)
Temperatura medie anuală în
Oradea – 10,4 0C
Altitudinea – 126 m
Tipul și categoria
autovehiculelor: – autoturisme și autovehicule ușoare
(<3,5 tone), EURO4
Structura parcului auto – 70% autovehicule pe benzină
– 30% autovehicule pe motorină
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
44 /square4
5 C 9 A < 9 < 9 : 7 > F > > 9 6 D L : 8 6 9 < C @ B > @ C : D
a) Emisiile de ardere
/head2right
A > D A < 9 C B > C 9 C F < 8 D C ? C B
CO , intrare, „motor cald“
ET = 2,75 x 0,5 x 1 = 1,375 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea medie de circulație și de t raficul mediu pe oră,
rezultă: E totală de CO = 9,21 g/h
CO , ieșire, pornire cu motorul „la rece“
ET = 1,375 x 6 x 1,6 = 13,2 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea medie de circulație și de t raficul mediu pe oră,
rezultă: E totală de CO = 88,41 g/h
NO x, intrare, „motor cald“
ET = 0,47 x 0,74 x 1 = 0,348 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea medie de circulație și de t raficul mediu pe oră,
rezultă: E totală de NO x = 2,33 g/h
NO x, ieșire, pornire cu motorul „la rece“
ET = 0,348 x 1,5 x 1 = 0,522 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea medie de circulație și de t raficul mediu pe oră,
rezultă: E totală de NO x = 3,50 g/h
Benzen, intrare, „motor cald“
ET = 0,02 x 0,44 x 1 = 0,009 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea medie de circulație și de t raficul mediu pe oră,
rezultă: E totală de Benzen = 0,06 g/h
Benzen, ieșire, pornire cu motorul „la rece“
ET = 0,009 x 5 x 1,8 = 0,081 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea medie de circulație și de t raficul mediu pe oră,
rezultă: E totală de Benzen = 0,54 g/h
Pulberi, intrare, „motor cald“
ET = 0,04 x 0,67 x 1 = 0,027 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea medie de circulație și de t raficul mediu pe oră,
rezultă: E totală de Pulberi = 0,18 g/h
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
45 Pulberi, ieșire, pornire cu motorul „la rece“
ET = 0,027 x 2 x 1,1 = 0,06 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea medie de circulație și de t raficul mediu pe oră,
rezultă: E totală de Pulberi = 0,40 g/h
/head2right
A > D A < 9 C B > C 8 : D C 7 8 :
CO , intrare, „motor cald“
ET = 2,27 x 0,5 x 3 x 1 = 3,405 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea rampei și de traficul mediu pe oră, rezultă:
E totală de CO = 0,60 g/h
CO , ieșire, pornire cu motorul „la rece“
ET = 3,405 x 6 x 1,6 = 32,69 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea rampei și de traficul mediu pe oră, rezultă:
E totală de CO = 5,80 g/h
NO x, intrare, „motor cald“
ET = 0,42 x 0,74 x 5 x 1 = 1,554 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea rampei și de traficul mediu pe oră, rezultă:
E totală de NO x = 0,27 g/h
NO x, ieșire, pornire cu motorul „la rece“
ET = 1,554 x 1,5 x 1 = 2,331 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea rampei și de traficul mediu pe oră, rezultă:
E totală de NO x = 0,41 g/h
Benzen, intrare, „motor cald“
ET = 0,01 x 0,44 x 3 x 1 = 0,013 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea rampei și de traficul mediu pe oră, rezultă:
E totală de Benzen = 0,002 g/h
Benzen, ieșire, pornire cu motorul „la rece“
ET = 0,013 x 5 x 1,8 = 0,117 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea rampei și de traficul mediu pe oră, rezultă:
E totală de Benzen = 0,02 g/h
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
46 Pulberi, intrare, „motor cald“
ET = 0,04 x 0,67 x 2,75 x 1 = 0,074 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea rampei și de traficul mediu pe oră, rezultă:
E totală de Pulberi = 0,01 g/h
Pulberi, ieșire, pornire cu motorul „la rece“
ET = 0,074 x 2 x 1,1 = 0,162 g/mașină/km
Ținând cont de lungimea rampei și de traficul mediu pe oră, rezultă:
E totală de Pulberi = 0,03 g/h
Emisiile de ardere totale (din gazele de eșapament) de pe suprafața parcării
sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Intrare, motor cald Ieșire, motor rece TOTAL
EMISII
POLUANT Emisii la
suprafață
(g/h) Emisii pe
rampe
(g/h) Emisii la
suprafață
(g/h) Emisii pe
rampe
(g/h)
(g/h)
CO 9,21 0,60 88,41 5,80 104,02
NO x 2,33 0,27 3,50 0,41 6,51
Benzen 0,06 0,002 0,54 0,02 0,62
Pulberi 0,18 0,01 0,40 0,03 0,62
b) Emisiile de pulberi din uzura pneurilor și frâne lor
E PM10 = 13,5 mg/km x 0,394 km x 34 autovehicule/h = 180,8 5 mg/h
E PM10 = 0,181 g/h
c) Emisiile din procesul de evaporare a benzinei
E benzen = 0,004 g/autovehicul x 34 autovehicule/h x 0,70 = 0, 0952 g/h
E benzen = 0,0952 g/h
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
47 Rezultă emisiile totale din parcare:
POLUANT EMISII TOTALE
(g/h)
CO 104,02
NO x 6,51
Benzen 0,715
Pulberi 0,801
Normele legale în vigoare nu prevăd limite la emisi i pentru surse nedirijate
și mobile. Referitor la sursele mobile se prevăd no rme la emisii pentru
autovehicule rutiere și respectarea acestora cade î n sarcina proprietarilor
autovehiculelor care vor fi implicate în traficul a uto.
Conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr.
592/2002, limitarea emisiilor din aceste surse se r ealizează cu caracter
preventiv prin Condițiile Tehnice impuse de Ministe rul Transporturilor.
4.2.3. Prognozarea poluării aerului
În perioada de execuție emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în
zona de execuție a lucrărilor și vor avea caracter temporar, fără a afecta
semnificativ calitatea aerului din zonă.
Sursele de emisie a poluanților atmosferici specifi ce obiectivului studiat
sunt surse la sol sau în apropierea solului, deschi se (cele care implică
manevrarea pământului și materialelor) și mobile, s urse libere, deschise,
nedirijate (cele provenite din trafic). Ca urmare a ceste surse nu pot fi
evaluate în raport cu prevederile OM 462/1993 și ni ci cu alte normative
referitoare la emisii.
Datorita circulației curenților de aer dispersia em isiilor și diminuarea
concentrațiilor este facută permanent.
Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în zo na de execuție a lucrărilor,
nivelul imisiilor în zonă fiind influențat și de tr aficul rutier de pe străzile
învecinate.
Având în vedere că activitatea de execuție va fi cu caracter temporar și
localizat la zona de lucru, impactul asupra aerului în perioada de construcție
va fi nesemnificativ .
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
48 În perioada de funcționare a parcării vor rezulta emisii de poluanți în aer,
constând în principal din gazele de eșapament prove nite de la traficul auto.
Se menționează că, prin realizarea parcării (creare a de locuri de parcare), se
va reduce semnificativ nivelul de poluare a aerului în zona centrală a
orașului, din acest punct de vedere investiția va a vea un efect benefic
pentru sănătatea populației. De asemenea, se vor îmbunătăți condițiile de
parcare în zonă, față de situația actuală, având în vedere că în prezent
parcarea autoturismelor se realizează în mod neorga nizat, pe străzile din
vecinătatea obiectivului propus (Tribunalului, Gheo rghe Dima și Franz
Schubert).
Impactul emisiilor de poluanți în perioada de funcț ionare se poate aprecia ca
fiind nesemnificativă , având în vedere măsurile constructive prevăzute î n
proiect pentru reducerea acestor emisii.
Astfel, se poate aprecia că gradul de poluare a aer ului în zonă, datorat
traficului auto din parcarea colectivă, nu va crește semnificativ , față de
situația existentă la ora actuală (traficul auto pe străzile învecinate și
parcarea autovehiculelor direct pe stradă).
Poluanții emiși în atmosferă sunt supuși unui proce s de dispersie, proces ce
depinde de o serie de factori care acționează simul tan: proprietățile fizico-
chimice ale substanțelor, factorii meteorologici, c are caracterizează mediul
aerian în care are loc emisia poluanților, factori ce caracterizează zona în
care are loc emisia (orografia si rugozitatea teren ului).
Variațiile de temperatura influențează dispersia și transportul poluanților.
Dintre factorii meteorologici, hotărâtori în disper sia poluanților sunt vântul,
caracterizat prin direcție și viteză și stratificarea termică a atmosferei.
Ținand cont de modernizarea parcului auto aflat în circulație și de calitatea
carburanților actuali, precum și de măsurile de pro tecție prevăzute se
estimează încadrarea calității aerului în limitele prevăzute de STAS
12574 – 87 și Ordinul MAPPM 592/2002, pentru toți p oluanții de trafic.
Chiar dacă se prognozează că nu vor exista depășiri ale valorilor limită în
cazul poluanților proveniți din parcare, pentru a c unoaște exact nivelul
poluării aerului în zonă, se recomandă ca după pune rea în funcțiune a
obiectivului și stabilizarea circulației în zonă, s ă se efectueze măsurători
ale concentrației noxelor din trafic (inclusiv zgom ot). În cazul în care
valorile determinate prin măsurători vor depăși lim itele prevăzute în
normativele în vigoare, beneficiarul va intreprinde acțiuni pentru reducerea
poluării.
Se menționează că, impactul emisiilor asupra sănătă ții populației este
prezentat detaliat în Studiul de sănătate elaborat de SC ARTIMED SRL
Oradea (depus la APM Bihor).
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
49
4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului
Având în vedere ca sursele de poluare asociate acti vităților care se vor
desfășura în perioada de execuție a lucrărilor sunt surse libere, deschise și
au cu totul alte particularități decât sursele afer ente unor activități
industriale sau asemănătoare, nu se poate pune prob lema unor instalații de
captare – epurare – evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor
reziduale.
Pentru protecția aerului, în perioada de execuție a lucrărilor, se vor respecta
normele în vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel încât să nu
fie antrenate particule în aer, după caz prin udare a drumurilor de acces în
funcțiile de condițiile climatice din perioada exec utării lucrărilor.
Astfel, ca măsuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot menționa:
– organizarea lucrărilor de șantier cu dotări moderne , care să reducă
emisiile de poluanți în aer; concentrarea într-un s ingur amplasament
este benefică pentru diminuarea zonei de impact și permite o
exploatare controlată și corectă;
– amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a
utilajelor și deșeurilor;
– alimentarea cu carburanți a utilajelor și mijloacel or de transport auto
în stații de distribuție autorizate;
– folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de
noxe;
– activitățile care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt
puternic sau se va urmări umectarea mai intensă a s uprafețelor;
– reducerea timpului de mers în gol a motoarelor util ajelor și
mijloacelor de transport auto;
– detectarea rapidă a eventualelor neetanșeități sau defecțiuni și
intervenția imediată pentru eliminarea cauzelor;
– stropirea ciclică cu apa pe căile de transport și s uprafețele de lucru,
care produc praf, în vederea reducerii până la anul are a poluării cu
pulberi.
Pentru perioada de funcționare s-au prevăzut în proiect măsuri
constructive pentru reducerea emisiilor de pe ampla samentul parcării.
Accesul în parcare se va permite doar autoturismelo r și autovehiculelor
ușoare, cu sarcina totală autorizată de max. 3,5 to ne.
Va fi asigurată ventilarea naturală pe cele două fațade diametral opuse
nord-sud, în suprafața de 51% din suprafața perețil or laterali; suprafața
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
50 liberă perimetrală reprezintă pentru fiecare nivel între 5-9% din aria utilă a
nivelului respectiv; distanța dintre fațadele liber e deschise este de 46-48m.
Pentru reținerea emisiilor poluante s-au prevăzut f ațade de tip „fațadă
verde”, susținută de raster de lemn pe structură metalica (pergolă) care va
constitui suportul pentru plantele agățătoare. Acea sta este prevăzută de la
nivelul parapetului din beton cu h = 1,0m, până la tavan.
De asemenea, se va amenaja spațiul verde din jurul construcției, iar pe
fațade vor fi prevăzuți șpaleți pentru a ajuta plan tele agățătoare să se ridice
până la cotele superioare ale fațadelor, astfel înc ât să se creeze un ecran
vizual, absorbant al emisiilor din parcare.
Se menționează că, această soluție adoptată, asigur ă implicit și protecția
împotriva eventualelor deranjamente, care ar fi put ut fi provocate de
luminile farurilor autovehiculelor din parcare. Pentru evitarea acest or
fenomene, pe timpul nopții se vor utiliza cu precăd ere spațiile de parcare de
la subsol și parter.
4.2.5. Hărți și desene la capitolul „Aer”
– Plan de încadrare în zonă
– Harta climei României
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
51 4.3. Solul
4.3.1. Caracteristicile solurilor, poluarea existen tă
Solul, rezultantă a interacțiunii dintre rocă, reli ef, climă și vegetație,
reprezintă o resursă naturală tot atât de important ă ca și apa și aerul.
Ca resursă naturală, solul se deosebește esențial d e resurse de apă și de aer
care se pot reînnoi relativ ușor. Solul, în schimb își poate doar regenera
fertilitatea și deci, potențialul productiv dacă es te utilizat cu anumite
precauțiuni pentru a nu-l deteriora, este deci cond iționat regenerabil; dar
dacă este distrus fizic într-un mod sau altul, refa cerea lui necesită sute de
ani iar costurile sunt foarte mari, astfel că în ac est caz devine practic resursă
nereînnoibilă.
Și în cazul poluării, solul se comportă diferit. Ne primenindu-se ca apa și
aerul, solul reține o serie de agenți contaminanți, descompunându-i
(acționând ca depoluant) sau încărcându-se cu aceșt ia; la concentrații reduse
acțiunea acestor contaminanți este nesemnificativă, dar dacă se depășește un
prag critic sau se schimbă unele condiții fizico-ch imice, solul se poate
transforma din depoluator în poluant pentru apă sau vegetație cu toate
urmările care decurg din aceasta.
Prin proprietățile generale pe care solul le prezin tă și anume, de
receptivitate (capacitatea de a asimila și integra influențele agenților sau
factorilor din exterior) și de reactivitate (capaci tatea de a răspunde într-un
mod determinat la factorii sau stimulii din afară), el se adaptează continuu
la schimbările naturale sau artificiale care au loc în condițiile de mediu.
Totodată solul, ca rezultantă a interacțiunii tutur or factorilor de mediu la
suprafața scoarței, oglindește starea sau calitatea mediului ambiant. Ca
atare, solul apare ca un indicator concret al calit ății și evoluției mediului
înconjurător.
Pe teritoriul zonei studiate nu se cunosc informați i despre gradul de
poluare a solului din zonă.
Obiectivul va fi amplasat pe teritoriul fostului Sp ital de Boli Infecțioase și
Hepatice Oradea, după demolarea tuturor clădirilor cu excepția clădirii
Pavilionului II care va fi utilizat prin reconversi e pentru o altă destinație.
Pe teritoriul amplasamentului studiat s-a efectuat lucrări geotehnice de
penetrare de către Prospect-Geo 2000 SRL Oradea, în urma cărora s-au pus
în evidență următoarele strate:
– Strat 0 (grosime strat: 0,60 – 0,80 m) – umplutură ;
– Strat 1 (grosime strat :0,80 – 1,20 m) – argilă grasă/argilă
maronie cu alterări feruginoase cu plasticitate foarte mare după
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
52 Ip, plastic tare/vârtoasă după Ic, practic saturată după gradul de
umiditate Sr și activă – PUCM.
– Strat 2 (grosime strat :0,80 – 1,50 m) – argilă maronie cu
intercalații ruginii feruginoase cu plasticitate fo arte mare după Ip,
plastic vârtoasă după Ic, foarte umedă după gradul de umiditate Sr
și activă – PUCM.
– Strat 3 (grosime strat :0,70 – 1,20 m) – argilă cafeniu-maronie
cu intercalații ruginii, plasticitate foarte mare d upă Ip, plastic
vârtoasă după Ic, practic saturată după gradul de u miditate Sr și
puțin activă – PUCM.
– Strat 4 (grosime strat :0,20 – 0,40 m) – argilă cafenie cu urme de
carbonați secundari, plasticitate foarte mare după Ip, plastic
vârtoasă după Ic, practic saturată după gradul de u miditate Sr.
– Strat 5 (grosiem strat :0,80 – 2,20 m) – nisip fin prăfos cafeniu ,
îndesat, umed saturat după gradul de umiditate Sr
– Strat 6 (grosime strat :4,0 – 5,0 m) – pietriș cu nisip cu
dezvoltare regională, aparținând terasei aluvionare joase, alcătuit
preponderent din fragmente de roci metamorfice și s ecundar
sedimentare, mediu îndesat și saturat.
Conform Studiului Geotehnic pământurile sunt omogen e geotehnic pe toată
succesiunea de strate, astfel s-a concluzionat urmă toarele recomandări
pentru fundare:
– Pentru fundarea la nivelul stratelor 1 și 2 se vor respecta
prescripțiile NE 0001-96, privind fundarea pe teren uri contractile.
– Fundarea la nivelul stratelor 2 și 3 (1,60 – 4,20 m ) se va face cu
fundații continue sau izolate (direct).
– Fundarea la nivelul stratelor 4 și 5 (3,60 – 6,0 m) recomandabil se
va face fundații continue (direct), datorită fundăr ii pe nisipuri
prăfoase cu intercalații de nisipuri argiloase.
– Fundarea la nivelul stratului 6 de pietriș cu nisip poate fi directă
cu fundații izolate sau fundații continue.
Suprafața totală de teren ce urmează să fie ocupată de lucrările propuse este
de 4.506 mp , din care pentru Etapa I : 2600 mp, a stfel:
– Suprafața construită la sol a clădirii de parcaje s upraetajate va fi
de 2.264 mp
– Suprafața construită la sol a clădirii de birouri v a fi de 317 mp
– Accese carosabile de racord la rețeaua stradală exi stentă: 280 mp
– Trotuare de racord la rețeaua stradală existentă :1 90 mp
– Spații verzi: 1500 mp
– 6 locuri de parcare la nivel în fața clădirii de bi rouri.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
53 4.3.2. Surse de poluare a solurilor
Având în vedere specificul activității propuse și a mplasarea în centrul
orașului (mediu puternic antropizat), proiectul de investiție analizat nu
presupune apariția unor surse majore de poluare a s olului.
Sursele potențiale de poluare a solului în perioada de execuție a lucrărilor
pot fi:
– scurgerile accidentale ale carburanților, uleiurilo r, pe sol;
– utilajele și mijloacele de transport auto utilizate în perioada
execuției (tasare);
– emisiile atmosferice.
Sursele accidentale de poluare pot apărea ca urmare a avariilor de mică sau
mare amploare, cu deversări de lichide pe sol (scur geri datorate
neetanșeităților, deversări din mijloace de transpo rt auto). Astfel, ca urmare
a lucrărilor preconizate a se executa în zonă, în c azuri accidentale poate
avea loc poluarea solului cu produse petroliere.
În perioada de funcționare respectiv de exploatare a parcării nu vor exista
surse majore de poluare, care ar putea afecta solul . Pentru protecția solului
vor fi amenajate platforme, rampe betonate, racorda te la rețeaua de
canalizare pluvială.
Emisiile atmosferice din traficul auto, în cazul un or concentrații
semnificative de poluanți pot cauza poluarea solulu i, dintre care NO X, SO 2
și metalele grele (în special Pb) sunt cei mai peri culoși pentru contaminarea
solului. Precipitațiile, odată cu spălarea atmosfer ei de poluanți și depunerea
acestora pe sol, spală și solul, ajutând la transpo rtul poluanților spre emisari.
Astfel, precipitațiile pot favoriza poluarea solulu i în adâncime, inclusiv a
apei freatice.
4.3.3. Prognozarea impactului
Pe perioada de execuție impactul asupra solului se prezintă astfel:
/square4
7 8 C A = < 9 L C = 6 D C = F A < D : D > 9 6 D C A A > L : @ = C 9 : L : A C D J < D C @ B > < 9 : > < D > 8 : F 6 9
Manipularea necorespunzătoare a carburanților și ul eiurilor minerale
folosite pentru utilaje și mijloace auto, eventuale le neetanșeități sau chiar
defecțiuni pot determina scurgeri accidentale pe so l, ducând la deteriorarea
acestui factor de mediu.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
54 Deversarea unui poluant lichid nemiscibil și mai uș or decât apa (motorină)
pe suprafața solului, conduce la formarea în zona n esaturată a unui corp de
impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenel or de convecție,
dispersie, adsorbție, precipitare și activitate bio logică. Anumite fracții ale
corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmos feră sub formă de vapori
sau spre acvifer printr-o solubilizare progresivă, determinată de apele de
infiltrație și de fluctuațiile acviferului.
Principala forță care acționează asupra poluantului este gravitația, direcția și
viteza de deplasare a acestuia depind în principal de vâscozitatea acestuia,
de morfologia terenului și de permeabilitatea solul ui și a rocilor din
acoperișul acviferului.
Procesele fizice, chimice și biologice care se desf ășoară în sol pot avea ca
rezultat reținerea poluantului și transformarea par țială sau totală a acestuia,
astfel încât uneori inconvenientele poluării pot fi diminuate în mod
considerabil.
În zona saturată posibilitatea pătrunderii poluantu lui la acvifer este maximă.
Principalele fenomene care guvernează transferul po luantului în acvifer sunt
convecția, dispersia și factorii de retardare.
Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluanților organici. Se
pot caracteriza prin: solubilitate, densitate, vâsc ozitate, coeficientul de
repartiție octanol/apă, constanta lui Henry, capaci tatea de adsorbție pe
cărbune activ și biodegradabilitate. Dintre aceștia primii patru indică
distribuția probabilă a poluanților în apă și în so l, iar ceilalți evidențiază
posibilitățile de decontaminare a solurilor și ape lor subterane.
Hidrocarburile petroliere deteriorează calitățile g ustative și olfactive ale
apelor subterane, afectează construcțiile hidrotehn ice subterane, crează
riscul unor explozii și incendii, poluează atmosfer a prin vaporizare și
distrug vegetația. Fracțiile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru
organismul uman.
De asemenea, în cazul unor defecțiuni la autovehicu le pot exista scăpări de
uleiuri pe sol.
Uleiurile minerale și substanțele asemănătoare nu sunt componente
naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminanți periculoși care prin
accidente tehnice ajung în sol și cu aceasta în apa subterană.
Deranjamentele cele mai mari se produc la animale ș i la plante.
/square4
7 8 C A = < 9 L C = 6 D C = < = > 9 C E : 9 6 D > 7 > E 9 6 C A : 9 6 D L : = D C @ F 8 6 D = C < = 6 < = > 9 > C = :
Prin realizarea lucrărilor de execuție a obiectivul ui, se va produce o afectare
a solului, care va determina modificarea proprietăț ilor sale naturale, dar fără
a se înregistra o poluare a acestuia. Se va înregis tra un impact care va
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
55 modifica proprietățile pedologice, fizico-mecanice și hidrofizice, strict pe
suprafețele afectate.
Cu toate acestea temporar pot apărea fenomene de compactare și tasare în
perioada execuției prin circulația utilajelor grele .
Astfel, utilajele grele și mijloacele de transport auto, utilizate în perioada
execuției lucrarilor pot contribui la afectarea sol ului din zonă, prin tasarea
(compactarea) acestuia. Compactarea solului are ca efect distrug erea
structurii acestuia, reducerea aerației și permeab ilității, dereglarea
regimului de nutriție din sol.
Vegetația din imediata vecinătate a lucrărilor poat e fi afectată, în special
plantele la care rădăcinile ajung la stratul compac t (plantele specifice
pajiștilor cu rădăcini la 10 cm).
Având în vedere că, după terminarea construcției se vor lua măsuri pentru
refacerea mediului prin amenajarea de spații verzi, se poate aprecia că,
impactul produs de lucrările de organizare de șanti er asupra factorului de
mediu sol va fi nesemnificativ.
/square4
7 8 C A = < 9 L C = 6 D C = : 7 > F > > 9 6 D C = 7 6 F ? : D > A : L : 8 : C 7 8 9 C F C 7 : @ =
Prin poziția și caracteristicile sale, solul este l ocul de întâlnire a tuturor
poluanților, din care cea mai mare parte vin pe cal ea aerului. În această
grupă de poluanți se includ:
– particulele minerale solide
– compuși gazoși: oxizi de sulf, de azot, de carbon ș i hidrocarburi.
Substanțele poluante din atmosferă cad pe sol și pă trund în acesta direct sau
odată cu precipitațiile care au ca efect poluarea s olului, proces ce se resimte
în reducerea producției de biomasă, contaminarea pr oduselor agricole,
afectarea generală a stării ecosistemelor.
Un rol important la încărcarea solului cu diverși p oluanți îl au precipitațiile.
Acestea, odată cu spălarea atmosferei de poluanți ș i depunerea acestora pe
sol, spală și solul propriu-zis, asigurând astfel t ransportul poluanților spre
ape subterane. De asemenea precipitațiile favorizea ză și poluarea solului în
adâncime.
Poluanții caracteristici emisiilor atmosferice din zona amplasamentului, în
perioada de execuție a lucrarilor vor fi:
– emisii din execuția lucrărilor: particule în suspen sie
– emisii de eșapament: CO, NO x, N 2O, pulberi, CH4, NMVOC, SO x
Astfel, există posibilitatea modificării calității solului, datorită emisiilor de
poluanți în atmosferă, care pot fi antrenați de pre cipitații pe sol, în anumite
condiții microclimatice.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
56 Având în vedere caracterul temporar al lucrărilor de execuție se poate
prognoza că impactul asupra solului nu va fi de dur ată, având în vedere că
la terminarea lucrărilor sunt prevăzute lucrări de refacere a mediului
(amenajare de spații verzi).
În concluzie, dacă prevederile proiectului vor fi r espectate și se va avea în
vedere o anumită disciplină tehnologică, impactul d in punct de vedere al
poluării asupra solului va fi moderat și se va manifesta doar pe perioada de
execuție a lucrărilor.
În perioada de funcționare nu se prognozează impact semnificativ asupra
factorului de mediu sol.
Prin măsurile luate în România privind modernizarea parcului auto și a
acțiunilor desfășurate în scopul reducerii emisiilo r din transporturi,
compoziția gazelor de eșapament s-a modificat în se nsul diminuării
emisiilor de particule în suspensie solidă, emisiil or de NO X, SO 2, a CO 2, a
plumbului și a COV-urilor. Prin urmare, s-a diminua t și riscul contaminării
solului din aceste surse.
4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului
În perioada de execuție a lucrărilor se vor lua toate măsurile de protecți e,
conform normelor tehnice de securitate pentru evita rea scurgerilor
accidentale de carburanți sau lubrifianți pe sol.
Betonul se va pune în operă fiind transportat direc t cu betoniera de la cea
mai apropiată stație de betoane.
Depozitul de material vegetal și decopertă va const itui un depozit temporar
pentru uscarea și încărcarea în autobasculante a pă mântului excavat.
Impactul produs de lucrările de organizare de șanti er asupra factorului de
mediu sol va fi neglijabil și nu va conduce la modi ficări majore în structura
acestuia.
Temporar pot apărea fenomene de compactare și tasar e în perioada
execuției prin circulația utilajelor.
Accidental, în timpul execuției lucrărilor, s-ar putea deversa pe sol
substanțe cu caracter poluant de tipul combustibili , lubrifianți și reziduurile
acestora, care vor fi culese pe materiale absorbant e specifice și depozitate în
locuri speciale pentru a fi tratate ca deșeuri cu c onținut periculos.
Nu se vor utiliza substanțe sau preparate chimice p ericuloase, care să
afecteze solul și subsolul.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
57 Prin urmare, în perioada de execuție se vor respect a următoarele măsuri de
prevenire respectiv diminuare a impactului:
– respectarea normelor de protecția mediului la desfă șurarea
activităților specifice de execuție;
– colectarea, depozitarea și evacuarea corespunzătoar e a tuturor
tipurilor de deșeuri;
– amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a
utilajelor și deșeurilor;
– alimentarea cu carburanți a utilajelor și mijloacel or de transport auto
în stații de distribuție autorizate;
– verificarea periodică și menținerea într-o stare te hnică
corespunzătoare a tuturor utilajelor și mijloacelor de transport auto
utilizate;
– intervenția rapidă în caz de avarii accidentale pen tru eliminarea
cauzelor și diminuarea daunelor;
– colectarea tuturor scurgerilor accidentale, și reco nstrucția ecologică a
zonelor eventual poluate.
În perioada de funcționare, pentru protecția solului, platformele vor fi
betonate și racordate la canalizarea publică din zo nă. Se vor respecta
următoarele măsuri pentru prevenirea poluării solului:
– organizarea managementului deșeurilor pe amplasamen t: colectare
selectivă în recipiente adecvate și eliminare contr olată prin
intermediul unor agenți economici autorizați;
– întreținerea generală a spațiilor de parcare și aux iliare;
– organizarea riguroasă a semnalizării traficului, as tfel încât să fie
asigurată fluidizarea traficului, evitarea blocajel or și minimizarea
accidentelor de circulație;
– întreținerea corespunzătoare a rețelei de canalizar e;
– întreținerea spațiilor verzi amenajate în jurul con strucției parcării.
4.3.5. Hărți la capitolul „Sol ”
– Harta Municipiului Oradea – tipurile de sol
– Harta Municipiului Oradea – textura orizontului d e suprafață
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
58 4.4. Geologia subsolului
4.4.1. Date generale
Amplasamentul studiat este situat în zona Câmpiei d e Vest, pe malul drept
al râului Crișul Repede, în proximitatea albiei min ore, la nivelul terasei
aluvionare joase a râului Crișul Repede, cu depozit e specifice, peste care se
dispun depozite proluviale de la baza dealurilor Or adiei, din imediata
apropiere.
Zona aparține structurii geologice majore depresion are a Câmpiei
Pannonice, în care succesiunea geologică este dată de complexul argilelor și
nisipurilor pannoniene de culoare cenușiu-vineție, peste care se dispun
discordant formațiuni recente, nisipuri și pietrișu ri de terasă, formațiuni
aluvionare argiloase-nisipoase, de vârstă pleistoce n-holocene, depozite
proluviale, respectiv depozite antropogene.
Conform Studiului Geotehnic, categoria geotehnică a lucrării este 2/3, riscul
geotehnic este moderat/major.
Riscul geotehnic major este determinat de fundarea la nivelul stratelor 1 și
2, la nivelul cărora s-au pus în evidență pământuri active/foarte active din
punct de vedere al PUCM.
Fundarea la cote inferioare stratelor 1 și 2 reduce riscul geotehnic de la
major la moderat.
Parametrii geofizici, conform Indicativului P100-92 , sunt următoarele :
– Zona seismică de calcul este E
– Valoarea coeficientului Ks = 0,12
– Perioada de colț Tc (sec.) = 0,7
Acești parametrii corespund cu harta
6 @ D > > F : > F 7 > A : a României (S.R.
11.100/1-93), lucrarea se situează în zona 6, cu o perioadă de revenire de
100 ani. L @ A > 7 : C L : @ : B în regiune este de 0,8 m, adaptându-se valorile
rezultate din observațiile locale (STAS 6054/77).
4.4.2. Impactul prognozat
Prin specificul activitatii, proiectul propus nu va afecta geologia subsolului.
În perioada de execuție a lucrărilor pot avea loc e venimente accidentale
(scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot d uce la o poluare a solului și
subsolului, implicit a apei freatice pe o perioadă limitată, dar poluările vor fi
locale.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
59 Se prognozează că, în caz de accidente, poluările v or fi izolate și nu vor
avea o intensitate mare, acționându-se în scopul de poluării în timp util.
4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului
Ținând cont că, activitatea nu va produce schimbări în mediul geologic, nu
există un risc major privind impactul asupra elemen telor mediului, astfel
încât nu se impun măsuri speciale de protecție, res pectându-se măsurile
prevăzute pentru protecția solului și apelor subter ane (prezentate la
capitolele anterioare).
După finalizarea lucrărilor și dezafectarea șantier ului se va trece la etapa de
refacere a mediului și amenajarea spațiilor verzi d in jurul construcției.
4.4.4. Hărți la capitolul „Subsol ”
– Harta geologică a României
4.5. Biodiversitatea
4.5.1. Informații generale despre biodiversitatea d in zonă
Biodiversitatea este constituită din sistemele ecol ogice care functionează în
regim natural și seminatural și din sistemele antro pizate prin transformarea
și simplificarea primelor categorii.
Din punct de vedere
? 9 6 D > F = > A, se poate aprecia că flora municipiului Oradea
nu diferă de cea a județului. În numeroase zone ale orașului cresc arbori de
magnolii, iar în apropiere de Oradea există o pădur e relativ întinsă de
foioase. Râul Crișul Repede a creat în mai multe zo ne o luncă, unde
vegetația este tipică acestui relief.
Asociațiile vegetale naturale sunt reprezentate de limita de est a zonei de
stepă, la contact cu cea de silvostepă, reprezentat e prin areale cu păduri în
care predomină stejarul ( Quercus robur ). Se mai întâlnește salcâmul
(Robinia pseudacacia ), carpenul ( Carpinus betulus ), arțarul ( Acer
platanoides) , etc. Vegetația azonală este prezentă în lunca Cri șului Repede,
fiind reprezentată prin pajiști secundare și zăvoai e de salcie ( Salix sp .) și
plop ( Populus sp.).
Acestea însă nu se regăsesc în zona propusă pentru realizarea investiției,
această zonă fiind puternic antropizată, situată ch iar în centrul municipiului
Oradea. Obiectivul fiind propus a se realiza într-u n areal urban, vegetația
naturală este înlocuită cu una organizată și struct urată după cerințele urbane.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
60 În Oradea există cca. 470 de hectare de spațiu verde , majoritatea acestei
suprafețe este ocupată de parcuri și specii de plan te ocrotite, dintre care se
pot aminti:
/square4 2 Parcuri dendrologice: Palatul Baroc –Muzeul Țării Crișurilor având
specii de Frasin, Tuia, Tisa, Magnolia, Quercus, și Parcul dendrologic
Universitate cu specii de foioase și rășinoase;
/square4 arbori seculari monumente ale naturii: 3 arbori mam ut având diam =
64, 76 respectiv 90 cm și h= 19, 20 și 22 m de Sequ oia gigantaea la
Șc. Gen. Nr. 14, având vârsta de peste 100 ani;
/square4 2 specii de plante ocrotite: Tisa ( Taxus Baccata ) și Alunul turcesc (
Corylus coturna) în parcuri.
/square4 alte plante protejate:
– ghimpele (Ruscus aculeatus) se semnalează în pădure a de la
capătul străzilor Bolintineanu și Gheorghe Doja (pă durea de la
Săldăbagiu). S-a semnalat în ultimii ani o intensă activitate de
comercializare a acestei plante în piețele orădene în scop decorativ
sau ca aranjament floral.
– stânjenelul (Iris sp.) – a fost semnalat, în urmă c u 3-4 ani, în câteva
locuri pe malurile pârâului Adona.
Lista Parcurilor din Oradea
• Parcul Libertății, lângă zona de luncă a Crișului R epede
• Parcul Rhedai – astăzi, acest parc se suprapune cu Grădina Zoologică.
• Parcul Traian – în jurul parcului se găsesc Tribuna lul, Penitenciarul,
Sediul Poliției, Baroul Bihor, Banca Națională a Ro mâniei ( în zona
propusă pentru realizarea investiției)
• Parcul 22 Decembrie
• Parcul Țăranilor
• Parcul Petőfi
• Parcul Baroc
• Parcul Dendrologic Cetate
• Parcul Universității, un parc dendrologic din campu sul universitar
• Parcul Olosig
• Parcul Seleuș
• Parcul Calvaria (Dealul Ciuperca)
Biodiversitatea
? C < @ > F = > A a zonei constă în mare parte din specii de păsări,
rozătoare și mamifere nocturne .
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
61
> ? C < @ C
Peste 100 de specii de păsări, între care o mare pa rte protejate sau rare au
fost identificate în zona lacurilor de decantare de la Stația de Epurare a
apelor Uzate. Acestea sunt păsări acvatice, aflate în pasaj sau care pe timpul
iernii găsesc aici o importantă sursă de hrană și a dăpost.
Păsările reprezintă un grup având rol important în ecosistemele naturale și
antropizate, iar prezența anumitor specii sau comun ități de specii reprezintă
un indicator al stabilității ecosistemelor.
În tabelul următor se prezintă câteva specii de păs ări care se pot observa în
Oradea:
MP-migrator partial OV-oaspete de vara; P-pasaj; S- sedentar
*specie care necesită o protecție strictă (OUG nr. 57/2007)
Șoimulețul de seară este o specie întâlnită în cadr ul natural și nu în cel
urban; totuși în ultimii ani se constată prezența u nor exemplare în mediul
urban, fapt care a determinat propunerea unui domen iu nou de cercetare:
ornitofauna urbană.
C 7 > ? : D :
Datorită suprafaței relativ restrânse a habitatului de pe zona studiată și
izolarea acestuia față de alte habitate naturale, nu este caracteristic zonei
accesul și circulația animalelor.
Una dintre speciile de mamifere care în ultimul tim p se pot observa tot mai
des în Oradea sunt liliecii . Denumire populară Denumire
stiințifică Prezența în
România *
Ciocanitoare pestrita
mare Dendrocopos major S
Fluierar de zavoi Trigna ochropus S
Grangur* Oriolus oriolus P
Gugustiuc Streptopelia
decaocto OV
Lastun de casa Delichon urbica S
Pescarus razator Larus ridibundus OV
Pitigoi mare Parus major MP,OV
Randunica Hirundo rustica S
Silvie cu cap sur Sylvia communis OV
Vrabie de casa Passer domesticus OV
Șoimuleț de seară* Falco vespertilus S
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
62 Aceștia pot fi observați în oraș în zone precum: st r. Castanilor, str.
Menumorut, parcul Muzeului Țării Crișurilor, Parcul Petőfi, P-ța
Independenței, împrejurimile Pieței Decebal.
Speciile cele mai întâlnite în Oradea sunt: liliacul de amurg și liliacul
pitic . Pe teritoriul României trăiesc 30 de specii de li lieci care sunt strict
protejate prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și a fau nei sălbatice și Legea
90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor
în Europa.
Liliecii s-au remarcat mai ales prin metodele de or ientare și hrănire: datorită
ultrasunetelor și ecolocației ei nu depind de ochi pentru orientarea și
vânatoarea în întuneric. Toate speciile indigene se hrănesc cu artropode,
cum sunt insectele, păianjenii etc. Pot consuma înt r-o noapte hrană în
greutate echivalentă de până la o treime din propri a greutate corporală. Un
liliac de amurg sau un liliac comun (cântărind circ a 30g) consuma 10g de
insecte, un liliac pitic (cântărind 5g) numai 1.5 – 2g.
În decursul unei veri, prăzile capturate ating o gr eutate însemnată. Pe o
perioadă de 6 luni un liliac de apă poate să mănânc e circa 60 de mii de
țânțari, un liliac comun în jur de 9 mii de gândaci de la suprafața solului. O
colonie de 300 de lilieci comuni consumă într-o var a 550kg de insecte
capturate cu preponderență din păduri sau parcuri.
Importanța liliecilor în combaterea biologică este și mai evid entă când în
această biomasă uriașă sunt incluse specii dăunătoa re, de exemplu Cotarul
(Tortrix viridana). În cazul unei creșteri exploziv e a efectivului de cotari, o
colonie de 800 de lilieci comuni consumă pe noapte 55000 de molii (date
obținute din materialul “Protejați liliecii” editat de Asociația pentru
Protecția Liliecilor din România).
Un alt mamifer folositor comunității cu care ne put em întâlni în oraș este
ariciul , fiind un mamifer insectivor. De asemenea, prezenț a ariciului
exclude prezența șobolanilor sau altor dăunători. L ipsa unei vederi și a unei
urechi externe dezvoltate este compensată de putern ica sensibilitate
olfactivă. Habitatul preferat de arici este repreze ntat de păduri și terenurile
cultivate, dar se pot găsi si în spațiile verzi din unele orașe, printre care și
Oradea. Ei se ascund prin parcuri, și prin puținele pâlcuri de iarbă rămase în
jurul clădirilor. Aricii sunt greu de observat, fii nd animale nocturne. Aceste
mici mamifere sunt protejate de convenții la care a aderat și România:
Convenția de la Berna prin Legea 13/1993 și Convenț ia de la Washington
prin Legea 69/1994.
Pe lângă aceste animale se pot aminti anumiți indiv izi de șobolani cenușiu
(Rattus norvegicus ) și mușuroaie de cartiță ( Talpa europaea ).
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
63 Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate, existând totuși grupuri de
rozătoare și mamifere mici, precum și căprioare, în pădurea Felix de lângă
oraș. Dar sunt și unele reptile cum ar fi șopârla ș i șarpele de apă care se află
îndeosebi pe malurile Crișului Repede. Dintre mamif ere se pot aminti și
vidra.
În Crișul Repede trăiesc mai multe specii de pești, cum ar fi : avat, biban,
caras, mreana, crap, lin, păstrăv, roșioară, somn, șalău, știucă, clean ș.a.
În zona Oradea, datorită regularizării albiei și dr agărilor, fauna acvatică este
mai slab reprezentată, astfel rar se întâlnesc mrea na, cleanul și scobarul.
4.5.2. Impactul prognozat
Impactul asupra biodiversității se va manifesta în principal în etapa de
realizare a proiectului , având în vedere că, activitățile de construcție p ot
constitui un factor de perturbare și stres pentru c omponentele biodiversității.
Sursele de poluare aferente activităților prevăzute prin proiect, care pot
avea efecte asupra florei și faunei în perioada de construcție sunt
următoarele:
– activitățile de șantier prin transportul și manipul area de materiale,
prin generarea de poluanți specifici utilajelor și mijloacelor de
transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) și zgomot;
– accidentele rezultate ca urmare a traficului de șan tier pot genera
scurgeri de carburanți, uleiuri care deversate pe s uprafata solului pot
afecta flora și fauna.
Astfel, principalele efecte negative asupra ecosist emelor în perioada de
execuție se pot datora poluării fizice (creșterea n ivelului de zgomot și a
vibrațiilor) și poluării chimice (generarea de polu anți de trafic) cu efect în
special asupra speciilor/habitatelor din imediata v ecinătate.
Utilajele și echipamentele utilizate în perioada de execuție a lucrărilor nu
produc vibrații și nici zgomote peste limita admisi bilă, prin urmare nu se
impun măsuri speciale de protecție, cu excepția res pectării măsurilor
prevăzute pentru diminuarea zgomotului și emisiilor în aer.
Având în vedere amplasamentul ales pentru realizare a proiectului, în zonă
nu există arii naturale protejate , astfel încât nu se pune problema de
pierdere a unor habitate sau de dispariție a unor s pecii protejate.
În ceea ce privesc speciile de păsări și lilieci , acestea pot fi deranjate în
perioada de realizare a lucrărilor, dar având în ve dere diversitatea mediilor
de viață și faptul că aceste perturbări vor fi doar temporare , considerăm că
aceste specii nu vor fi afectate în mod semnificativ. În plus există
posibilitatea ca acestea să se refugieze în zonele învecinate.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
64 Pentru realizarea proiectului nu se vor ocupa sau scoate din circuitul
natural suprafețe noi de teren , având în vedere că, pe amplasamentul ales
există construcții, care vor fi demolate și se va d a o nouă folosință terenului
astfel degajat.
Datorită faptului ca lucrările de construcții se vo r realiza pe un teritoriu
relativ restrâns și pe o perioadă limitată (perioad a de execuție de 12 luni),
impactul asupra biodiversității poate fi apreciat c a fiind nesemnificativ , iar
eventualele deranjamente provocate vor fi cu caracter temporar .
Poluanții, care pot afecta calitatea aerului atmosf eric, apei și solului în
perioada de funcționare și care ar putea influența implicit biodiversitatea ,
sunt cei rezultați din traficul auto în zona parcăr ii.
Impactul proiectului asupra faunei rămâne nesemnifi cativ, deoarece acesta
propune modificări ale mediului urban, unde predomi nă specii general
răspândite fără o valoare cinegetică deosebită.
Având în vedere măsurile constructive prevăzute în proiect pentru protecția
împotriva zgomotului și pentru reținerea emisiilor în aer, se poate aprecia
că, impactul generat de proiect asupra biodiversită ții dupa punerea sa în
folosință, este nesemnificativ , fără influențe majore asupra speciilor de
plante și animale din zonă.
4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului
Pentru protecția biodiversității, în perioada de execuție se va căuta ca
lucrările să se desfășoare organizat, iar deplasare a utilajelor grele se va
desfășura pe drumurile desemnate, cu respectarea st rictă a prevederilor
proiectului.
Se vor folosi utilaje și mijloace de transport auto silențioase, respectându-se
instrucțiunile de lucru specifice pentru a reduce l a minim riscul de poluare
și zgomotul produs de aceste utilaje.
Se va urmări să nu existe scurgeri de ulei sau comb ustibil, iar utilajele
defecte, utilitățile aferente inutile, cauciucuri, bidoane, subansamble din
metal ș.a., vor fi îndepărtate din zonă.
Vor fi desemnate pe amplasament puncte de colectare a deșeurilor, un punct
sanitar, tomberoane, toalete ecologice mobile precu m și un punct de P.S.I.
Se va evita efectuarea lucrărilor de construcții în timpul nopții pentru
protecția speciilor de animale cu activitate noctur nă (chiroptere).
După finalizarea lucrărilor, se va efectua reconstr ucția ecologică cât mai
grabnică a spațiilor afectate de șantier și se vor amenaja spațiile verzi în
jurul construcției, cu lucrări de întreținere perio dică.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
65 Pentru aspectele cauzatoare de impact în perioada de funcționare sunt
prevăzute măsuri constructive de ameliorare în proi ectul elaborat pentru
investiție (diminuarea zgomotului și emisiilor în a er).
Amenajarea unor spații verzi în jurul obiectivului și utilizarea fațadelor de
tip “fațadă verde” va asigura crearea de condiții p entru îmbunătățirea
calității mediului și implicit protecția florei și faunei.
4.5.4. Hărți la capitolul „Biodiversitate”
– Harta vegetației României
– Harta faunei României
– Harta Municipiului Oradea – zone verzi
4.6. Peisajul
4.6.1. Caracteristici generale
Proiectul este propus a se realiza în zona centrală a municipiului Oradea,
care se află la o altitudine de 126 m deasupra nive lului mării, în zona de
deschidere a văii Crișului Repede spre arealul câmp iei joase, într-o zonă
de contact între prelungirile Munților Apuseni și e xtinsă Câmpie Banato-
Crișană. Se afirmă ca zonă de trecere de la relief ul deluros (Dealurile
Vestice, Dealurile Oradiei și Dealurile Gepișului), către cel de câmpie
panonică.
Terenul și clădirile situate pe terenul pe care se va realiza investiția sunt în
proprietatea Municipiului Oradea și sunt în folosin ța Secției de Boli
Infecțioase și Hepatice a Spitalului județean de Ur gență Oradea, dar și o
proprietate particulară cu o construcție ce necesit ă demolare.
Unul dintre principalele avantaje ale acestui ampla sament este posibilitatea
de acces la parcări atât dinspre Parcul Traian cât și dinspre Str. Republicii/
Dunării.
Peisajul în zonă este unul tipic urban, amplasament ul ales pentru realizarea
“Complexului multifuncțional cu parcaje supraetajat e” fiind situat în
Ansamblul urban „Centrul istoric Oradea” (zona cuprinsă între străzile
Independenței, Mareșal Averescu, Redutei, Constanti n Dobrogeanu Gherea,
Griviței, Sucevei, Ion Vidu, Bacăului, Armatei Româ ne, Universității,
Parcul Nicolae Bălcescu, Bulevardele Decebal, Dacia ,
străzile Rozmarinului, Berzei, Republicii, Louis Pa steur, Măcinului, Parcul
I.C. Brătianu, podul Dacia).
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
66 Una dintre cele mai importante atracții ale orașulu i o constituie arhitectura
centrului orașului, reprezentată de diferite stilur i: baroc, clasic, eclectic,
secession. Cea mai densă concentrare a acestora se află, evident, în centrul
istoric al orașului.
În această zonă se găsesc o serie de clădiri monume nte istorice, cum ar fi
Palatul Justiției , aflat în imediata vecinătate a amplasamentului st udiat.
Conform Regulamentului aferent Strategiei de Dezvol tare a Municipiului
Oradea, terenul este amplasat în zona C5b – Zonă comercială în interiorul
zonei centrale.
Vecinătățile amplasamentului propus pentru realizar ea parcării sunt :
– pe sud-est strada F.Schubert, clădiri rezidențiale
– pe sud-vest strada Tribunalului, clădirea Tribunalu lui și clădiri
rezidențiale
– pe nord-vest blocurile A4, A6 de pe str. Republicii
– pe nord-est str. Gh. Dima, clădiri rezidențiale.
Sursa: Google Earth
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
67 TABELUL Nr. 4.6.1
Utilizarea terenului pe amplasamentul ales
Suprafața (ha) Utilizarea terenului
Inainte de punerea în
aplicare a proiectului După punerea în
aplicare a
proiectului Recultivată
In agricultură
– teren arabil
– grădini
– pășuni
Păduri
Drumuri
Zone construite
(curți, suprafață construită)
Ape
Alte terenuri:
– vegetație plantată
– zone umede
– teren deteriorat
– teren nefolosit
4506
2600
1500
TOTAL: 4506 4100 –
4.6.2. Impactul prognozat
Perioda de construcție reprezintă o etapă cu durată limitată și se consideră
că nu va afecta semnificativ peisajul din zonă. În perioada de execuție nu
este necesar să se prevadă amenajări peisagistice.
Odată cu realizarea obiectivului schimbarea în peis aj este importantă și
definitivă asupra zonei.
Prin soluțiile constructive propuse în proiect se v a asigura încadrarea
perfectă a noului obiectiv în peisajul zonei, cu un efect pozitiv în ce
privește impactul vizual.
Stilul de arhitectură folosit, soluțiile constructi ve moderne adoptate (cu
“fațade verzi”) precum și amenajarea unor spații ve rzi vor asigura
îmbunătățirea peisajului urban comparativ cu situația actuală, pe
amplasament existând clădiri în stare avansată de d egradare, care urmează a
fi demolate.
4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului
În perioada de execuție, afectarea peisajului se po ate evita printr-o
organizare corespunzătoare a șantierului, cu respec tarea normelor în vigoare
(împrejmuire, etc.).
După terminarea lucrărilor de execuție, se vor efec tua lucrările de
amenajare pentru protecția mediului, prin realizare a spațiilor verzi și
întreținerea periodică ale acestora.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
68 Nu sunt necesare măsuri speciale pentru diminuarea impactului asupra
peisajului, având în vedere că, implementarea proie ctului va avea un impact
pozitiv asupra acestui factor de mediu.
4.6.4. Hărți la capitolul „Peisaj ”
– Harta geografică a județului Bihor
4.7. Mediul social și economic
4.7.1. Caracteristici principale și impactul poten țial
Oradea, municipiul reședință de județ al Bihorului, este unul dintre
importantele centre economice, sociale și culturale din NV-ul României,
păstrându-și aceste caracteristici de-a lungul isto riei.
Oradea este împărțită în 11 cartiere, dispuse circu lar în jurul Centrului
Civic, vechiul centru al orașului.
Municipiul Oradea dispune de o rețea de instituții și servicii de interes
public general: transport, proiectare, construcții, instalații, turism, activitate
hotelieră, import-export. Toate activitățile econom ice sunt sprijinite de
asistența indispensabilă a peste 26 de bănci cu fil iale în oraș și județ.
Piața imobiliară orădeană a cunoscut în ultimii ani o creștere accelerată
ajungând la cote relativ identice cu piețele imobil iare din București, Brașov
și Timișoara.
Rata șomajului din Oradea este de 6,0 %, mai mică d ecât media pe țară, dar
mult mai mare decât media pe județul Bihor, de apro x 2%.
Municipiul Oradea are o economie a cărei structură cuprinde majoritatea
domeniilor și realizează 63% din producția industri ală a județului:
construcții de mașini, prelucrarea lemnului și mobi lier, pielărie, blănărie și
încălțăminte, confecții, tricotaje și lohn, chimie, industrie alimentară,
materiale de construcții, confecții metalice și pla stice, piese de schimb,
electronică, etc.
Baza materială în domeniul educației, atât în secto rul public cât și în cel
privat, este asigurată de 45 de școli elementare, g imnazii, licee și 5
universități.
Din analiza necesității investiției și a avantajelo r oferite de realizarea
acesteia rezultă că, proiectul „Complex multifuncți onal cu parcaje
supraetajate” va avea un impact pozitiv asupra mediului social și economic
din Oradea.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
69 4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului
Nu se impun măsuri de protecție speciale, având în vedere că nu se
prognozează un impact negativ asupra mediului socia l și economic.
4.8. Condiții culturale și etnice, patrimoniul cult ural
Conform ultimului recensământ, în 2002 Oradea a avu t 206.624 locuitori,
din care 54% e populație activă.
Etnic, orădenii se împart în:
• Români: 145284 (70,31%)
• Maghiari: 56985 (27,58%)
• Rromi: 2449 (1,18%)
• Germani: 563 (0,27%)
• Slovaci: 474 (0,22%)
• Evrei: 166 (0,08%)
• Italieni: 109 (0,05%)
• Ucrainieni: 93 (0,04%)
• Greci: 64 (0,03%)
• Ruși: 26 (0,01%) • Bulgari: 25 (0,01%)
• Sârbi: 20
• Polonezi: 10
• Chinezi: 10
• Cehi: 9
• Turci: 8
• Armeni: 5
• Tătari: 2
• Alte etnii: 271 (0,12%)
• Etnie nedeclarată: 51
După religia declarată la recensământul din 2002 , orădenii sunt:
• Ortodocși: 120 049 (59,07%)
• Reformați: 33 800 (16,35%)
• Romano-catolici: 23 206
(11,23%)
• Penticostali: 9 563 (4,62%)
• Baptiști: 7 428 (3,59%)
• Greco catolici: 6 860 (3,32%)
• Adventiști de ziua a Șaptea: 658
(0,31%)
• Evanghelici lutherani sinodo-
presbiterieni: 304 (0,14%)
• Atei: 236 (0,11%) • Unitarieni: 231 (0,11%)
• Creștini după Evangelie: 183 (0,08%)
• Israeliți: 172 (0,08%)
• Musulmani: 146 (0,07%)
• Evanghelici: 112 (0,05%)
• Evanghelici de confesiune augustană:
63 (0,03%)
• Creștini de rit vechi: 29 (0,01%)
• Altă religie: 922 (0,44%)
• Fără religie/Religie nedeclarată: 652
(0,31%)
Instituțiile de cultură din Oradea:
– Teatrul de Stat Oradea
– Teatrul pentru copii și tineret „Arcadia”
– Filarmonica din Oradea
– Ansamblul artistic profesionist „Crișana
– Biblioteca județeană „Gheorghe Șincai”
– Muzeul „Țării Crișurilor”
– Muzeul memorial Ady Endre
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
70 – Ansamblul Artistic Folcloric Profesionist „Nagyvára d”.
– Muzeul memorial Aurel Lazăr
– Palatul Copiilor
– Casa de cultură a Municipiului Oradea
– Muzeul Militar Național.
Oradea este un important centru istoric-cultural, p rimul centru al
umanismului din Transilvania. Zidurile vechii cetăț i sunt dovada istoriei
îndelungate, viața culturală a orașului în prezent fiind reprezentată de
spectacole, concerte, expoziții și târguri.
Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este situat în
interiorul Ansamblului urban „Centrul istoric Oradea „ – monument
istoric și în zona de protecție a unui monument ist oric Palatul Justiției
(clădirea Tribunalului), conform Legii nr. 422/2001 , republicată în 2006.
Monumentele istorice fac parte integrantă din patri moniul cultural
național și sunt protejate prin lege. Conform Legii 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice, pentru fiecare mo nument istoric se
instituie zona sa de protecție, prin care se asigur ă conservarea integrată a
monumentului istoric și a cadrului său construit sa u natural. Delimitarea
și instituirea zonei de protecție se realizează sim ultan cu clasarea bunului
imobil ca monument istoric, în condițiile legii.
În zona de protecție pot fi instituite servituți de utilitate publică și
reglementări speciale de construire prin planurile și regulamentele de
urbanism aprobate și avizate conform legii.
Protejarea monumentelor istorice este parte compone ntă a strategiilor de
dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, u rbanistică și de
amenajare a teritoriului, la nivel național și loca l.
Se poate aprecia că, investiția propusă nu va avea un impact
semnificativ asupra condițiilor etnice și culturale din zonă și nu va
afecta obiectivele din patrimoniul cultural, nefiind necesare măsuri
speciale pentru protecția acestora.
Se menționează că, pe amplasament există o clădire patrimoniu cultural
(pavilionul II), care va fi păstrată și amenajată î n clădire de birouri, într-o
etapă ulterioară.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
71 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Construirea parcării supraetajate în zona propusă e ste motivată de
necesitatea de îmbunătățire a condițiilor de parcar e/garare a autoturismelor
din municipiul Oradea și constituie parte din progr amul de construire de
parcări supraterane și subterane în zona instituții lor publice din zona
centrală.
Pentru integrarea clădirii în fondul construit al z onei centrale a municipiului
Oradea și pentru a crește eficiența economică a inv estiției se propun și spații
cu destinație comercială sau servicii.
În cadrul Studiului de fezabilitate elaborat de SC PRO –ARH SRL Oradea
au fost analizate mai multe scenarii, fiind recoman dată alternativa cu cel
mai redus impact asupra mediului (inclusiv în ce pr ivește protejarea și
conservarea obiectivelor de patrimoniu de pe amplas ament).
A : @ C D > > 9 : 8 D 6 8 < F :
Prima variantă a constat în realizarea unui parcaj subteran și suprateran
având un regim de construcție de S + P + 2 etaje, a mplasat pe întreaga
incintă a fostului Spital de Boli Infecțioase și He patice Oradea, după
demolarea tuturor clădirilor. Aceasta variantă a fo st abandonată în urma
consultării Direcției pentru Cultură, Culte și Patr imoniu Național Cultural,
care solicită păstrarea clădirii Pavilionului II și utilizarea clădirii prin
reconversie pentru o altă destinație.
Varianta a doua propune realizarea într-o primă eta pă a unui Complex
multifuncțional cu parcaje subterane și supraterane , și în etapa a doua
amenajarea și extinderea actualei clădiri a pavilio nului II într-o clădire de
birouri.
În final s-a ajuns la studierea unui complex multif uncțional cu 460 locuri de
parcaje având aria desfășurată de 12.887 mp și 1002 mp arie desfășurată de
spații cu alte destinații (servicii, birouri).
A : @ C D > < 9 D : A 6 7 C @ L C =
Se recomandă varianta a doua de scenariu prin care se realizează într-o
prima etapă o clădire de parcaje colective și servi cii (birouri) și în etapa a II-
a amenajarea și extinderea actualei clădiri a pavil ionului II într-o clădire de
birouri. C @ = C E : 9 : F A : @ C D > < 9 < > D : A 6 7 C @ L C =
– se va realiza o volumetrie potrivită pentru integr area în țesutul urban
existent;
– accesul ușor al autovehiculelor la parcajul colecti v;
– realizarea unor spații de servicii în zona centrală a orasului.
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI
pentru
Eco Consulting Oradea
72 Complexul multifuncțional propus în această fază de proiectare va cuprinde
mai multe funcțiuni:
– 460 locuri de parcaje, 12.990 mp arie desfășurată
– 1002 mp arie desfășurată de spații de servicii și b irouri realizate
adosat clădirii parcajelor colective, situată pe s trada Franz Shubert .
Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări car osabile separate, având în
total 2 fluxuri de intrare și 2 fluxuri de ieșire ( dinspre strada Franz Schubert
și strada Dima/Tribunalului).
De asemenea, s-a studiat rețeaua stradală pentru ac cese la spațiile de parcaj,
modernizarea, lățirea străzilor adiacente. S-a prop us ca străzile Franz
Shubert, Dima și Snagovului să fie străzi cu sens u nic, strada Tribunalului,
până în strada Schubert (în fața clădirii multifunc ționale) cu două sensuri.
Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (acce se la clădirea de parcări
supraetajate) va fi interzisă.
Unul dintre principalele avantaje ale acestui ampla sament este posibilitatea
de acces la parcări atât dinspre Parcul Traian cât și dinspre Str. Republicii/
Dunării. Existența a două accese distincte dinspre două direcții diferite este
avantajoasă și pentru scurtarea timpului de umplere și golire a parcajului și
a diminuării cozilor la zona de intrare în orele de vârf.
Pentru evaluarea impactului asupra mediului privind amplasamentul și
soluția constructivă aleasă pentru proiect, se util izează
7 : = 6 L C C @ C 9 > : >
