TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE ÎN DOMENIUL SERVICIILOR MEDICO-SANITARE PUBLICE [305666]

[anonimizat]: [anonimizat],finanțe și contabiliate

Specializarea Tehnologii informaționale în economie

Gr. 4TIE-1621p

Conducător științific: conf.univ., Dr., S. Oprea

Chișinău – 2018

Admis la susținere

Șef de departament: prof.univ., Dr., E. Fuior

„____”_____________2018

[anonimizat]: [anonimizat]_________)

Conducător științific: conf.univ., Dr., S. Oprea, (_________)

Chișinău – 2018

1. Tema tezei de master: [anonimizat].

2. Aprobată prin dispoziția facultății: Nr. 14 din 29.09.2017.

3. Obiectivul proiectului: [anonimizat], [anonimizat] a complexului de probleme.

4. Termenul de prezentare a proiectului finalizat la departament: 15 mai 2018

5. Conținutul tezei (compartimentele, întrebările principale ce se vor aborda și volumul lor)

Introducere

Aspecte teoretice privind implementarea tehnologiilor informaționale in sistemul de sănătate.

1.1. Evoluția dezvoltării sistemului medical

1.2. Sisteme informaționale in sistemul de sănătate

1.3.[anonimizat]-sanitare publice

2.1. Caracteristica generală a [anonimizat]

2.2. Analiza sistemului informațional al instituției

2.3. [anonimizat]

3.1. Proiectarea funcțională a sistemului automatizat

3.2. Proiectarea resurselor informaționale

3.3. Selectarea resurselor tehnice

3.4. Selectarea resurselor de programare

3.5. Procesele tehnologice de prelucrare a informației în sitemul automatizat de proiect

Analiza eficienței economice a sistemului automatizat implementat

4.1. Evaluarea cheltuielilor de implementare a sistemului informațional automatizat

4.2. Calcularea eficienței economice a sistemului informațional implementat

4.3. Cai și mijloace de crestere a eficienței economice a sistemului informațional automatizat

Concluzii și recomandări

Bibliografie

Anexe

6. Metodele de investigare (indici):

1. Studiul sistemului informațional existent.

2. Proiectarea funcționala a sistemului automatizat și a resurselor informaționale

3. Selectarea resurselor tehnice și de programare.

4. Evaluarea eficienței economice a sistemului automatizat.

7. Materialul grafic care se va elabora:

1. [anonimizat]..

2. Tabele de analiză a eficienței economice a sistemului informațional automatizat.

8. Materialele și informația necesară pentru executarea proiectului:

1. [anonimizat]-sanitare publice.

2. Materialele deciziilor proiectante anterior elaborate pe unitatea medicală.

3. Surse bibliografice.

9. Planul calendaristic de elaborare și prezentare a proiectului:

Conducător științific_________________________________________________

/semnătura/

Sarcina a fost recepționată la ”09” octombrie 2017

________________________

/semnătura masterand/

10. Data întocmirii sarcinii ”03” octombrie 2017

CUPRINS

INTRODUCERE 6

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIILOR INFORAȚIONALE ÎN SISTEMUL DE SĂNĂTATE 10

1.1. Evoluția dezvoltării sistemului medical 10

1.2. Sisteme informaționale în sistemul de sănătate 13

1.3.Abordări teoretice moderne privind includerea unei instituții medicale într-un spațiu informațional unic 20

CAPITOLUL II. ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL EXISTENT ÎN INSTITUȚIILE MEDICO-SANITARE PUBLICE 31

2.1. Caracteristica generală a instituției medico-sanitare publice 31

2.2. Analiza sistemului informațional al instituției 34

2.3. Necesitatea soluționării problemelor în funcționarea sistemului informațional existent 46

CAPITOLUL III. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI AUTOMATIZAT PENTRU SERVICIUL DE RADIO-IMAGISTICĂ 55

3.1. Proiectarea funcțională a sistemului automatizat 55

3.2. Proiectarea resurselor informaționale 56

3.3. Selectarea resurselor tehnice 59

3.4. Selectarea resurselor de programare 61

3.5. Procesle tehnologice de prelucrare a informației in sistemul automatizat de proiect 64

CAPITOLUL IV. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE A SISTEMULUI AUTOMATIZAT IMPLEMENTAT 68

4.1. Evaluarea cheltuielilor de implementare a sistemului informațional automatizat 68

4.2. Calcularea eficineței economice a sistemului informațional implementat 69

4.3. Cai și mijloace de creștere a eficiențeie economice a sistemului informațional automatizat 78

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 80

BIBLIOGRAFIE 82

ANEXE 87

INTRODUCERE

“Sănătatea reprezintă indicele principal al calității vieții și factorul primordial al dezvoltării durabile a societății. Ea constituie un drept constituțional a cetățenilor și statul este responsabil de starea sănătății lor”[32]

Actualitatea temei de proiect.

În condițiile dezvoltării dinamice a societății contemporane și creșterii calității și acesibilității asistenței medicale, ce constituie scopul principal al politicii de stat în domeniul ocrotirii sănatății a populației, formarea și procesle de implementare a noilor forme de organizare a asistenței medicale, inclusiv aplicarea in practică a asigurărilor de asistnță medicală, creează schimbări esențiale în domeniul înplementării sistemelor informaționale în serviciile de sănătate. În aceste condiții instituțiile medico-sanitare publice sînt condiționate să se iîntegreze în spațiul informațional medical unitar și să-și creieze condiții și structuri noi de ativitate,care să răspundă cerințelor economiei de piață.

Dezvoltarea colectării, stocării, prelucrarii și transmiterea informției se inpune de a fi o condiție necesară, privind modernizarea sistemului medical la nivel național, condiții care ar ridica eficiența instituțiilor medicale și acordarea calitativă a asistenței medicale. În Republica Moldova pentru soluționarea acestei probleme se acordă multă atenție: informatizarea domeniului sănătății publice iese în evidență și are legătură cu toate prioritățile de dezvoltare pe termen lung[1], crearea departamentului de informatizare a sănătății pe lîngă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, crearea concepției naționale a tehnologizării informatice a sănătății. Însă dinamica proceselor nu corespunde tendințelor societății actuale de dezvoltare a societății. În prezent, este formulat un șir de proiecte tehnice, datorită cărora este posibilă reducerea semnificativă a timpului neproductiv al activității profesionale a personalului medical, creșterea eficacității muncii preventive cu populația, pentru a satisface nevoia de personal medical și a populației în domeniul cunoștințelor medicale, de a reduce timpul și costurile financiare pentru îmbunătățirea competențelor lucrătorilor din domeniul sănătății, pentru a descoperi potențialul științific, pentru a asigura acces egal la acordarea de îngrijiri medicale de inaltă calitate pentru toți locuitorii etc. Achiziționarea tuturor beneficiilor de mai sus determină necesitatea unor schimbări organizatorice în stilul de lucru al personalului medical. Rezistența la schimbare (abordare conservatoare) din partea personalului și a populației, împreună cu constrângerile financiare sunt principalele probleme ale implementării sarcinilor de informatizare a sistemului de sănătate.

Este ușor de observat, că sarcinile moderne de a asigura asistență medicală de înaltă calitate sunt în domeniul suportului informațional și, în consecință, soluționarea acestor probleme este posibilă numai prin introducerea în masă a sistemelor informaționale medicale. Pentru o astfel de decizie, este introdus termenul special "sănătate electronică" sau "e-sănătate". Necesitatea unor măsuri de separare a serviciilor de sănătate și, în consecință, de organizare a e-sănătății – o măsură obligatorie și semnificativă pentru pacienții care nu primesc asistență medicală în timp util. Principala legătură în restructurarea proceselor clinice este tranziția spre gestionarea electronică a istoricului medical, care vă permite în general de renunțat de la metodele tradiționale de stocare a informației în procesul terapeutic și diagnostic.

Reieșind din cele expuse, este de remarcati actualitatea temei tezei , „Tehnologii informaționale în domeniul serviciilor medico-sanitare publice”, a cărei structură doreștei să surprindă și să pună în valoarei principalele aspecte, pe care le-am apreciati ca fiind de bază în caracterizarea și particularizarea activitățilori instituțiilor medico sanitare publice.

În timpul realizării proiectului dat am încercat, pe cât posibil, să fie luate în considerare toate sursele relevantei (cărți atât în formă tipărităi cât și în format electronici, site-uri, articole publicate pe aceastăi temă, studii de specialitatei), am consultat studiile și analizelei de referință ale unor autori renumiți din literatura de specialitate cu privire la tematicai tratată, iar la acestea ne-am adus aportul suplimentar în capitolul final de concluzii.

Obiectivele principale ale proiectului sunt:

a) realizarea unui sistem automatizat care să asigure la nivelul secțiilor de radiologie (în perspectivă-secția medicilor specialiști), verificarea rezultatelor în timp real și interconectarea aparatelor la o bază centralizată care în final ar avea scopul:

preveniria controlului dublu;

monitorizării și informării rezutatelor dupa dinamica evoluției rezultatelor;

editării, verificării și itransmiterii în timp real a rezultatelor medicale la medicul specialist fără necesitatea așteptării înscrieirii.

b) realizarea unei infrastructuri de itehnică de calcul la nivelul fiecărei secții, inclusiv realizarea unui sistem automatizat de comunicare de date între acestea.

La fel ca și crearea unei baze de date (BD), și activitatea de proiectare a unui sistem automatizat în ansamblu se divizează în următoarele subactivități:

proiectarea și realizarea SA nou sau perfecționarea celui existent;

exploatarea sistemului pentru prelucrarea automată a datelor în scopul obținerii informațiilor necesare manageriale și de execuție în cadrul secției radiologice.

Bazîndu-se pe aceste două subactivități de proiectare a SA, teza de master este o lucrare, obiectivul căruia este de a implementa un nou SA.

Teza de master este axat pe tema „Tehnologii informaționale în domeniul serviciilor medico-sanitare publice” realizat în baza “Instituției Medico Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială Ciocana”, mun.Chișinău.

În lucrareai dată este pusă problemai analizei sistemului informațional existent, cit și automatizării ievidenței informației ce ține de activitățile secției radiologice. Ca rezultat v-a fi implementat sistemul automatizat pentru secția radiologica a “Instituției Medico Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială Ciocana” din mun.Chișinău.

Obiectivele sistemului automatizat. Sistemul automatizat proiectat v-a avea următoarele obiective:

Asigurarea stocării centralizate a datelor în baza de date;

Implementarea unor instrumente care să permită operatorului și persoanei responsabile să obțină în orice moment informații referitoare la secția radiologică, și persoanele care au trecut investigațiile

Realizarea proceselor tehnologice de prelucrare a informației în sistemul automatizat, care să permită tuturor posturilor de lucru (medic specialist după caz) să obțină informații în timp real referitoare la toate investigațiile realizate.

Scopul proiectului constă în argumentarea importanței evidenței centralizate a investigațiilor medicale în secția radiologică prin intermediul SA.

În vederea realizării acestui scop sunt formulate urmatoarele sarcini:

analiza sistemului informațional al instituției;

cercetarea soluțiilor și modalităților de evidență a iinvestigațiilor ce țin de activitatea secțiie radiologice în aspect teoretic și aplicativ;

automatizarea procesului de evidență a investigațiilor medicale prin intermediul SA.

Baza informațională a proiectului o constituie datele “Instituției Medico Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială Ciocana” din mun.Chișinău.

Structura și conținutul proiectului. Scopul și sarcinile cercetării au determinat structura proiectului, care cuprinde: introducere, unde este specificată actualitatea temei de cercetare, scopul propus al proiectului dat, obiectul cercetării, 4 capitole, concluzii și recomandări, bibliografie și anexe.

Capitolul întâi, întitulat „ASPECTE TIORETICE PRIVIND IMPLEMETAREA TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE ÎN SISTEMUL DE SĂNĂTATE” este destinat analizei evoluției dezvoltării sitemului medical, analiza sistemelor informaționale în sectorul de sănătate și abordări teoretice moderne privind includerea unei instituții medicale într-un spațiu informațional unic prin intermediul tehnologiilor informaționale.

În cel de-al doilea capitol, întitulat „ANALIZA SITEMULUI INFORMAȚIONAL EXISTENT ÎN INSTITUȚIILE MEDICO-SANITARE PUBLICE” este descris la nivel general caracteristica instituției medico-sanitare. Pe prim plan fiind analizat sistemul informațional existent al instituției și tot aici, se analizeză necesitatea soluționării problemelor în funcționarea sistemului informațional existent.

Capitolul al treilea, întitulat „IMPLEMENTAREA SISTEMULUI AUTOMATIZAT PENTRU SERVICIUL DE RADIO-IMAGISTICĂ” prezintă proiectarea și selectarea resurselor informaționale și tehnice pentru buna funcționare a sistemului automatizat. Tot aici, este prezentat procesul tehnologic de prelucrare a informației in sistemul de proiect.

Capitolul al patrulea întitulat „ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE A SISTEMULUI AUTOMATIZAT IMPLEMENTAT” are scopul de a determina eficacitatea economică a sistemului automatizat implementat. Această latura devine tot mai importantă odată cu încadrarea în economia de piață. Un aspect destul de important și la care e necesar de atras atenție este și etapa de implementare a sistemului automatizat proiectat, în timpul căreia sunt depistate aspectele omise.

Lucrarea se finalizează cu CONCLUZII ȘI RECOMADĂRI, unde se generalizează rezultatele obținute în baza studiului efectuat, sunt formulate principalele sugestii și propuneri ce țin de optimizarea implementării tehnologiilor informaționale în sistemul de sănătate.

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE ÎN SISTEMUL DE SĂNĂTATE.

Evoluția dezvoltării sistemului medical

Informația este un tip unic de resurse care, odată cu dezvoltarea omenirii, nu numai că nu se epuizează, cit și calitativ se îmbunătățește. Resursele informaționale formează partea cea mai importantă a potențialului intelectual al societății determinate de acumularea, distribuția și realizarea practică a cunoștințelor despre o forță de muncă calificată și încorporând experiența științifică și de producție acumulată.

O schimbare radicală a rolului informațiilor în societatea modernă a generat o serie de concepte importante. De un interes deosebit din punctul de vedere al reproducerii resurselor umane sunt informațiile medicale.

Informațiile medicale sunt informații despre sănătatea populației, sistemul de sănătate în sine, știința medicală și științele conexe, mediul social și fizic. Una dintre principalele sarcini ale funcționării sistemului de sănătate într-o societate dezvoltată este creșterea duratei vieții active.

Informatizarea sistemului de sănătate din Republica Moldova a trecut prin anumite etape ale dezvoltării sale. O scurtă descriere a etapelor este prezentată în tabelul următor.

Tabelul 1.1.

Scurtă descriere a etapelor de informatizare a sistemului de sănătate în Republica Moldova[33]

Fiecare etapă de informatizare a sistemului de sănătate a fost caracterizată de un anumit grad de participare a lucrătorilor medicali. La unele etape, lucrătorii medicali au participat la procesele de informatizare ca cercetători și dezvoltatori. În ultimele etape, profesioniștii din domeniul sănătății, inclusiv personalul medical de nivel mediu și junior, participă la proces ca utilizatori.

În etapa pregătitoare, principalii participanți la informație au fost oamenii de știință-cercetători, având cunoștințe speciale în domeniul ciberneticii. În primul rând, este posibil să menționăm nume precum Amosov Nikolai Mihailovici (autor de tehnici inovatoare în cardiologie, autor al abordării sistematice a sănătății, cercetător al inteligenței artificiale și planificare rațională a vieții publice "Ingineria socială"), Bayevsky Roman Markovici (fondatorul cardiologiei aerospațiale și condițiilor extreme fiziologice), Alexandr Vishnevski (inițiatorul creării laboratorului de cibernetică la Institutul de Chirurgie al Academiei de Științe Medicale a URSS din 1961), Vasili Vasilievici Parin (cercetător al principiilor ciberneticii și noilor tehnologii în fiziologie și medicină, precum și în probleme de biologie spațială și medicină).

Matematicienii, inginerii și fizicienii, precum Axei Ivanovici Berg (președintele consiliului științific pentru problema complexă a "Ciberneticii"), Andrei Nikolaevich Kolmogorov (autorul abordării cibernetice a problemei vieții) și alții, împreună cu profesioniștii din domeniul sănătății, iau în considerare problemele de cibernetică în medicină. Este necesar să se arate importanța lucrarilor lui Norbert Wiener pentru dezvoltarea direcției de informare în medicină (lucrarea din 1948 "Cibernetica sau controlul și comunicarea la animale și o mașină").

Primele proiecte de sisteme de control automat în domeniul asistenței medicale au fost dezvoltate pentru prima dată la nivelul Ministerului Sănătății al URSS și apoi în centrele naționale de calculatoare. Laboratoarele de cibernetică din anii 70 au început să se deschidă pe baza universităților medicale. Personalul medical nu a participat activ la automatizarea și informatizarea sistemului de sănătate.

În a doua etapă, organizatorii serviciilor de sănătate publică se alătură participanților activi la procesul de informatizare a sistemului de sănătate (de exemplu, a fost creat și implementat un sistem standard automatizat de diagnosticare, predicție și selecție a tacticii medicale în condiții urgente pentru serviciile de sănătate teritorială).

În anii 1985-1994 are loc dezvoltarea sistemelor informatice medicale, a software-ului specializat, precum și a începe reforma sistemului de sănătate (documentul de bază a fost Decretul Consiliului de Miniștri al URSS nr. 997 din 12.08.88 "Cu privire la măsurile prioritare pentru creșterea nivelului tehnic, creșterea producției de echipamente medicale și îmbunătățirea furnizării de instituții sănătate în 1989-1995 și în perioada până în 2000"

În cea de-a treia etapă a informatizării serviciilor de sănătate, nevoia de informatizare a instituțiilor medicale a fost recunoscută la toate nivelurile de conducere a sistemului. Imbunatatirea facilitatilor tehnice, dezvoltarea retelelor locale și globale, schimbarea conditiilor socio-economice din tară, cresterea cunostintelor de informare ale populatiei din Republica Modova au condus la includerea pacientilor și a populatiei in spatiul unic de informare al sistemului de sanatate.

Modelul de sănătate care a fost format în Republica Moldova în anii 2000 este descris de mulți ca fiind "instabil, dezechilibrat model de tranziție „[35]. Absența unui concept unificat pentru dezvoltarea sistemului de sănătate a dus la o dezvoltare dezordonată, stochastică a instituțiilor de sănătate. Majoritatea conducătorilor ajung la concluzia că necesitatea dezvoltării gestionate, adică stabilizarea și dezvoltarea, să devină o paradigmă modernă pentru activitățile organizației medicale[36].

Principalele aspecte discutate în prezent ca modalități de dezvoltare a sănătății publice în lume sunt:

Politica în domeniul sănătății;

Introducerea sistemelor informatice în evidențele medicale electronice de îngrijire a sănătății, cardurile electronice individuale ale pacienților;

Metode de gestionare eficientă a bolilor cronice și a sistemului de educație continuă a medicilor;

Îmbunătățirea calității îngrijirii și a metodelor de plată pentru îngrijirea medicală în raport cu rezultatele muncii;

Rolul pacientului în procesul de îngrijire medicală. Responsabilitatea populației pentru sănătatea și educația pentru sănătatea publică a populației. Participarea pacientului la plata pentru îngrijiri medicale (co-plata).

Astfel, introducerea sistemelor informatice în sistemul de sănătate este unul din factorii-cheie ai dezvoltării sale, nu numai în Republica Moldova, ci și în întreaga lume. Inevitabilitatea introducerii tehnologiei informației în sistemul de sănătate este un fapt. Direcțiile principale sunt: istoricul medical electronic, cardurile individuale ale pacienților, accesul de la distanță la pacient prin intermediul sistemelor electronice de monitorizare, sistemele electronice de prescripție medicală, introducerea obligatorie a sistemelelor electronice de susținere a deciziilor și bibliotecile electronice atât pentru profesioniștii medicali, cât și pentru pacienți.

Informatizarea asistenței medicale ar trebui să fie sprijinită politic. Principalele probleme în implementare sunt: costul ridicat și necesitatea de a schimba stilul de lucru al medicilor și al personalului medical pentru acordarea serviciilor medicale înalt calitative populației deservite.

Sisteme informaționale în sistemul de sănătate

În condițiile economice moderne, modernizarea sistemului de sănătate poate fi bazată pe utilizarea rațională a fondurilor existente și pe baza aplicării tehnologiilor IT moderne.

Modelele de asistență medicală adoptate în majoritatea țărilor lumii se bazează pe principiul pieței, bazată pe reproducerea necesității de servicii medicale: necesitatea – satisfacerea nevoii – profitul – stimularea necesității – o nouă necesitate. De fapt, industria medicală, farmacologică modernă și alte industrii asociate, ca entități economice, sunt direct interesate să crească calitatea de servicii medicale. Această circumstanță, precum și motivele demografice, generează distorsiuni și fenomene de criză în domeniul sănătății. Îmbunătățirea calității vieții și scăderea unică a ratei natalității în țările dezvoltate conduc la faptul că, odată cu reducerea numărului persoanelor în vârstă (inclusiv a personalului medical), numărul pacienților care au nevoie de sprijin constant din sistemul de sănătate crește constant. În plus, pacienții fac din ce în ce mai multe solicitări privind marirea calitații asistenței medicale. Îmbătrânirea populației necesită întărirea atenției asupra tratamentului bolilor cronice și legate de vârstă, iar numărul cazurilor clinice complexe crește în paralel. Aceasta, la rândul său, conduce la necesitatea întăririi specializării clinicienilor prin consolidarea simultană a interacțiunii in fine a acestora. Stabilirea interacțiunii eficiente este posibilă numai prin crearea unui spațiu informațional unic.

Rezolvarea structurală a problemei satisfacerii cererii tot mai mari de servicii medicale, chiar daca ar arăta straniu, este posibil eventual prin introducerea de tehnologii informatice în domeniul asistenței medicale. Acestea vor permite îmbunătățirea asistenței medicale și rezolvarea multor probleme grave în acest domeniu fără a investi resursele colosale care sunt cheltuite acum. Guvernele și companiile private consideră că sistemele de plăți existente sunt imperfecte și caută să găsească noi modele de finanțare care să permită un echilibru optim între accesibilitatea serviciilor, calitatea și eficiența acestora, pe de o parte, și cererea, pe de altă parte. A existat o tendință de trecere la tratamentul la domiciliu, care implică monitorizarea stării de sănătate a pacienților prin intermediul internetului și furnizarea de asistență medicală de complexitate variată în ambulatoriu. Majoritatea țărilor industriale atribuie responsabilitatea pentru monitorizarea cererii de servicii medicale pe medicii care trebuie să se asigure că pacienții primesc tratamentul corect și că împiedică tratamentul excesiv sau tratamentul cu medicamente și metode mai scumpe.

Cu toate acestea, sistemele tradiționale de control nu funcționează eficient. Nu există o soluție universală, prin urmare fiecare țară trebuie să utilizeze elemente separate, luând în considerare cultura, obiectivele sociale și organizarea sistemului de sănătate, să creeze propriul sistem de plăți pentru serviciile medicale, care să permită reducerea costurilor și creșterea eficienței dintr-o parte; calitatea și accesibilitatea serviciilor, pe de altă parte.

Un sistem modern de măsuri de tratament-evacuare medicală prevede separarea asistenței medicale la persoanele rănite și bolnavilor în categorii separate, care sunt asigurate în mod consecvent prin evacuarea răniților și a pacienților din locul unde rana a fost primită (a existat o boală), până la locul tratamentului final.

Sub formă de îngrijire medicală, în acest caz, se referă la o anumită listă de activități de tratament și prevenire desfășurate în epidemii, leziuni, leziuni și boli ale populației. În prezent sunt oferite cinci tipuri de îngrijiri medicale:

– primul ajutor medical;

– pre-medicale (paramedic);

– primul ajutor acordat de medic;

– medical – calificat;

– specializat medical.

Odată cu separarea îngrijirilor medicale, adesea se confruntă pacienții instituțiilor medicale și preventive.Este vorba despre acordarea sucesivă a asistenței medicale în stadiile de tratament ambulatoriu, spital și reabilitare. O condiție necesară pentru separarea îngrijirilor medicale este crearea unei imagini cuprinzătoare a problemelor medicale ale pacientului, incluzând monitorizarea dinamicii clinice și a rezultatelor tratamentului. Colectarea de informații precise și complete despre starea de sănătate a pacientului este primul pas în asigurarea continuității și siguranței asistenței medicale. Pentru a asigura livrarea în siguranță a îngrijirii medicale, trebuie să cunoașteți istoricul detaliat, alergiile, vaccinările, terapia cu medicamente actuale și anterioare, operațiile amânate și planificate etc. Volumul și complexitatea informațiilor generate în procesul de îngrijire medicală sunt în continuă creștere, precum și problemele asociate procesării și controlului acestor informații. În general, obținerea de informații despre episoadele anterioare de îngrijire care au avut loc în locații geografice izolate sau cel puțin în alte instituții este o problemă gravă.

Principalul obstacol în obținerea unei imagini globale a stării de sănătate a pacientului în prezent este lipsa unor sisteme universale compatibile cu înregistrările medicale electronice:

– elaborarea unei imagini cuprinzătoare a problemelor medicale ale pacientului;
– găsirea și organizarea cunoștințelor biomedicale legate de starea clinică a pacientului;
– aplicarea adecvată și eficientă a acestor cunoștințe;
– monitorizarea în timp a stării pacientului și a rezultatelor tratamentului;
– identificarea și prevenirea erorilor care pot dăuna sănătății pacientului.

Este ușor de văzut că sarcinile moderne de a furniza asistență medicală de înaltă calitate se află în domeniul suportului informațional și, prin urmare, rezolvarea acestor probleme este posibilă numai prin introducerea în masă a sistemelor informatice medicale. Pentru o astfel de decizie, este introdus termenul special "sănătate-electronică" sau "e-sănătate". Necesitatea unor măsuri pentru separarea asistenței medicale și, în consecință, pentru organizarea e-sănătății este o măsură obligatorie și esențială pentru pacienții care nu primesc asistență medicală în timp util.

Principala legătură în restructurarea proceselor clinice este trecerea la gestionarea electronică a bolii, care vă permite în totalment de a se refuza de suportul tradițional de stocare a datelor în centrile diagnostic-medicale.

De remarcat că, la nivel local, sistemele automatizate sunt utilizate pe scară largă pentru a îmbunătăți eficiența și calitatea asistenței medicale, în detrimentul capacităților pe care le oferă computerul în colectarea, prelucrarea, stocarea, prezentarea și utilizarea informațiilor medicale necesare unei soluții adecvate a problemelor medicale și de diagnostic . De regulă, pentru fiecare pacient, toate etapele procesului de tratament și diagnostic trebuie să fie reflectate în ordine cronologică în anumite documente medicale. Medicul și ceilalți lucrători medicali care participă la supravegherea pacientului fac înscrieri în ele, reflectând atât natura activităților lor, cât și rezultatele lor specifice. Menținerea înregistrărilor medicale, care constituie un element al activității medicale zilnice, consumă, în unele cazuri, până la 40% din timpul de lucru. Evident, toate aceste lucrări pot fi organizate mai eficient atunci când se utilizează un sistem automatizat. Specificul activității subdiviziunilor structurale ale instituțiilor medico-sanitare determină specificitatea componentelor hardware și software ale posturilor de lucru automatizate al medicilor specializați respectivi.

În unitățile de reanimare și de terapie intensivă, calculatorul de operare funcționează de obicei împreună cu sistemele de monitorizare. Aplicarea sa permite organizarea procesării și prezentării semnalelor monitorizate în timp real. Datorită faptului că este posibil să se utilizeze rezultatele prelucrării informațiilor pentru corectarea în timp util a funcțiilor disturbate ale organismului. O astfel de corecție poate fi implementată sub controlul unui computer care gestionează echipamentul care implementează efectul asupra corpului. Trebuie remarcat faptul că viteza de prelucrare a datelor, necesară pentru o soluție adecvată, poate fi realizată numai în condițiile unui sistem automatizat care permite efectuarea procesului terapeutic și de diagnostic la un nivel calitativ nou.

Algoritmul de control de bază este de obicei ideea funcționării sistemelor fiziologice ale corpului, formulate în limbajul modelelor matematice. Analizele compartimentelor funcționale Calculatorul de diagnosticare înregistrate în timpul testelor funcționale semnalelor bioelectrice (EKG, EEG etc.), asigurând emiterea unei concluzii într-o limbă familiară medicului. Acest lucru permite creșterea eficienței examinărilor preventive ale populației, evaluarea dinamicii stării cu examinări repetate ale pacienților, obținerea datelor necesare pentru rezolvarea problemelor de diagnostic diferențial. Alaturi de algoritmi numerici pentru analiza semnalelor electrofiziologice, algoritmii de interpretare bazati pe cunostinte sunt folositi la posturile automatizate ale medicilor de diagnostic functionale.

Hardware-ul și software-ul posturilor automatizate permit să fie organizat controlul sarcinii asupra sistemului fizic în studiu. În toate cazurile, atunci când echipamentul medical este inclus întrun sistem automatizat informațional, devine posibilă monitorizarea automată a operabilității acestuia, ce îmbunătățește în mod semnificativ fiabilitatea rezultatelor studiului de diagnosticare în ansamblu. Printre metodele de diagnosticare, un loc semnificativ este ocupat de cei care prezintă informația și pacientul sub formă de imagini (raze X, ultrasunete, etc.). Algoritmul prelucrării automate sau automatizate a imaginilor cu emiterea de concluzii de diagnosticare cu grade diferite de detaliu reprezintă nucleul suportului matematic al sistemelor automatizate medicale în aceste servicii.

Organizația Mondială a Sănătății a identificat 3 scopuri principale ale unui sistem de sănătate modern capabil să răspundă nevoilor actuale [37].

– responsivitate – capacitatea sistemului de a se adapta la nevoile în continuă schimbare ale cetățenilor, inclusiv respectarea demnității și confidențialității pacienților;

– reprezentativitate – capacitatea sistemului de a oferi un acces cât mai ridicat tuturor categoriilor sociale;

– echitate – contribuția către sistem să fie realizată în mod echitabil ținând cont de specificul categoriilor sociale reprezentate.

În pofida beneficiilor potențiale, tehnologiile informaționale de sănătate au fost lent adoptate de către furnizorii de servicii medicale.

Decesele, provocate de administrări incorecte a medicamentelor, și erorile medicale, cauzate de absența informației oportune, pot fi semnificativ excluse prin utilizarea sistemelor informaționale clinice, care ar avertiza medicii în cazul dublării, administrării eronate, interacțiunii nedorite sau contraindicaților preparatelor medicamentoase și ar exclude multe greșeli ale personalului medical.

Implementarea cu succes a sistemelor informaționale clinice modifică activitatea personalului, dar creează oportunități pentru îmbunătățirea calității în procesele de îngrijire a pacienților. Evaluarea eficace a înregistrărilor electronice de sănătate trebuie să cuprindă întreg spectrul complexității și dinamismului sistemelor și a organizațiilor în care sunt implementate cu implicarea diverselor echipe de cercetare, o varietate de perspective și metodologii (inclusiv calitative), concentrate pe probleme tehnice, economice și organizatorice.

Potrivit colaboratorilor Institutului de Înregistrări Medicale (Medical Records Institute, SUA), în dezvoltarea SIM există 5 nivele de computerizare[34]:

automatizarea înregistrării medicale. Circa 50% de informații sunt introduse în calculator și sunt utilizate pentru emiterea diverselor tipuri de rapoarte. Aceste sisteme activează paralel cu documentația pe suport de hârtie și includ, de obicei, înregistrarea pacientului, externările, transferurile intraspitalicești, informațiile de diagnostic, indicațiile medicale, operațiile efectuate, aspectele financiare.

sistemul computerizat de înregistrare medicală (Computerized Medical Record System – CMRS) a fost implementat cu succes din anul 1993. La acest nivel de dezvoltare a SIM, documentele medicale care nu s-au inclus în memoria calculatorului (în primul rând, informațiile de la echipamentul de diagnostic sub formă de scanograme, topograme etc.) se indexează, se scanează și se stochează în formă electronică.

înregistrările medicale electronice (Electronic Medical Records – EMR) sunt înscrieri electronice a informațiilor de sănătate legate de un individ, care pot fi create, colectate, modificate și consultate de către utilizatorii autorizați și personalul de conducere dintr-o organizație de asistență medicală primară sau oficiul unui medic. Înregistrările medicale electronice pot fi individuale sau comune, necesită existența infrastructurii respective pentru introducerea, prelucrarea și stocarea informației de la locurile de lucru automatizate, au un rol activ în procesul de luare a deciziilor, integrare cu sisteme expert sau “sisteme bazate pe cunoștințe” (stabilirea diagnosticului, selectarea preparatelor medicamentoase etc.) și un potențial mare pentru ameliorarea calității serviciilor de sănătate prestate.

sistemul electronic de înregistrare a pacientului (Electronic Patient Record Systems – EPRS sau Computer-based Patient Record Systems – CPRS) conține înregistrările electronice ale pacienților dintr-un spital sau, conform opiniei altor autori, are mai multe surse de informații (instituții medicale) și include toată informația medicală despre pacient. Acest nivel al SIM necesită un procedeu național sau internațional de identificare a pacienților, un sistem unificat de terminologie, structură de informații, codificare etc.

înregistrările electronice de sănătate (Electronic Health Record – EHR) sunt înscrieri electronice longitudinale a informației de sănătate ale unei persoane fizice (de la etapa de dezvoltare în uter până la deces), conțin surse nelimitate de informații despre sănătatea pacientului (inclusiv, detalii din medicina netradițională, comportament etc.) din multiple înregistrări medicale electronice și înregistrări electronice ale pacientului în conformitate cu standardele recunoscute de interoperabilitate la nivel național.

În prezent, multe țări dezvoltate se străduiesc să creeze un spațiu informațional unic. În Europa (în cadrul Uniunii Europene) se implementează programul Е-health, al cărui scopuri principale sunt standardizarea, acoperirea asigurărilor indiferent de locație, prelucrarea informațiilor medicale despre pacient folosind tehnologia informației (uneori termenul de telemedicină este folosit pentru a descrie această sarcină, nu reflectă pe deplin esența acestor procese).

În SUA, domeniile prioritare de activitate în perioada actuală, sa declarat: pașaport electronic de sănătate, infrastructura națională de informare pentru sănătate, centre de informare regionale de sanatate (RHIOs), schimbul electronic de date medicale. Aceste direcții sunt realizate în cadrul unui program cuprinzător de creare a unui segment al sistemului informațional pentru sănătate în cadrul e-guvernării. Volumul mediu anual de finanțare până în 2009 a fost de aproximativ 1 mlrd de dolari. În perioada 2010-2016 ani. este planificată o finanțare anuală de 10 miliarde de dolari.Sistemul se asteapta să fie inplementat final către 2018.

Costul estimativ de implementare într-un spital a unui sistem de înregistrări medicale electronice este de 10-20 mii dolari SUA pentru pat, iar întreținerea anuală este de 10% din costul pentru implementare. Circa 40 mii dolari SUA pe an sunt necesari pentru mentenanță și actualizări regulate ale sistemului. Peste 5 ani de la adoptare, costurile de exploatare a SIM se reduc cu 1-2%, iar pentru SIM clinice – cu 3-5%[34.].

Lucrări similare se efectuează în Canada, în toate țările UE și altele. În Canada, domeniile prioritare sunt: pașaportul electronic pentru sănătate, dezvoltarea infrastructurii TI, crearea unei infrastructuri IT care combină clinici, spitale, laboratoare, farmacii și alte instituții medicale, crearea de registre unificate, directoare și clasificatoare și telemedicină. Finanțarea anuală medie este de aproximativ 400 de milioane de dolari canadieni. Proiectul este planificat să fie finalizat în 2018. În Uniunea Europeană, principalele direcții: pașaportul electronic de sănătate, personalizarea serviciilor medicale, dezvoltarea infrastructurii TI, inclusiv. crearea de centre regionale de informare medicală, organizarea schimbului electronic de date medicale, telemedicina. Volumul anual al finanțării este de aproximativ 300 de milioane de euro (excluzând programele naționale ale țărilor UE)[47].

Eficacitatea punerii în aplicare a programelor de informatizare a sănătății este fundamentată științific. În Germania, sa stabilit că introducerea unui sistem de sănătate electronică ar economisi aproximativ 30% din toate costurile[48].

Întroducerea sistemelor informatice în sistemul de sănătate este unul din factorii inevitabil ai dezvoltării sale, nu numai în Republica Moldova, ci și în întreaga lume

Cercetătorii individuali[38,51] evidențiază de asemenea probleme ascunse, rar menționate, care afectează și eficiența procesului de informatizare. Acestea includ următoarele:

teama de a pierde munca sau de a reduce plata ei datorită automatizării proceselor individuale;

pierderea interesului pentru informatizarea personalului de conducere datorită așteptărilor nejustificate de informatizare a proceselor – efect economic ridicat;

costul real al sistemelor informatice este mai mare decât era planificat;

costuri ridicate ale licenței (active nemateriale);

simularea activității active (datorită ușurinței generării și tipăririi documentelor pe calculator);

succesul computerizării în majoritatea cazurilor este determinat de interesele și abilitățile "locale" ale șefului unității, în care este introdus sistemul de informare medicală;

computerizarea este multiplicatorul calității managementului în cadrul organizației: cu un management eficient, se îmbunătățește și invers;

sprijinul pentru procesele de informatizare depinde în mod direct de alfabetizarea informatică a managerilor;

accesul la anumite informații (despre comenzi, costul achizițiilor etc.) este public;

reducerea posibilității de manipulare a datelor;

utilizarea tehnologiilor informatice reduce capacitatea de corupție a deciziilor.

Abordări teoretice moderne privind includerea unei instituții medicale într-un spațiu informațional unic

Resursele de informație constituie în prezent potențialul intelectual al oricărei sfere de producție, inclusiv asistența medicală, ca urmare a faptului că acestea reprezintă un factor important în progresul său, reflectat de un anumit set de indicatori socio-economici.

Confor Legei Nr. 467 din  21.11.2003 “Cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat” este dată următoarea definiție a informației: informații-cunoștințe despre persoane, subiecte, fapte, evenimente, fenomene, procese, obiecte, situații și idei[3]. În conformitate cu această definiție, sa întrodus noțiunea de informație medicală, în care vom înțelege informațiile (mesajele, datele) obținute în cursul desfășurării activităților în domeniul sănătății publice și exprimate prin indicatori general acceptați în activitățile medicale practice. În cadrul tehnologiilor informaționale din medicină, vom înțelege procesele, metodele de căutare, colectare, stocare, prelucrare, prezentare, disemnare a informațiilor medicale și modul de implementare a acestor procese și metode. Prin informatica medicală este obișnuit să se înțeleagă "disciplina științifică, care este un sistem de cunoaștere a proceselor informaționale în medicină, asistență medicală și discipline conexe, care justifică și determină căile și mijloacele organizării raționale și utilizării resurselor informaționale pentru sănătate" [52].

Totuși, în acest caz, este necesar să se înțeleagă că domeniul cercetării informatice medicale este includerea tehnologiilor informaționale în procesele de colectare, stocare, procesare și transfer de informații medicale, mai degrabă decât utilizarea informațiilor ca instrument și mijloace de furnizare a asistenței medicale (de exemplu, utilizarea informațiilor în psihiatrie).

Apoi, definim conceptul de sistem informațional comun. Adesea, cele două concepte ale sistemului informațional comun și ale sistemului medical informațional sunt folosite într-un sens. Însă cu toate acestea, sistemul informațional comun este un concept teritorial care implică unificarea informațiilor instituțiilor situate pe teritoriul său, în timp ce sistemul medical informațional este un concept mai local (limitat instituțional sau teritorial), de exemplu, sistemul informațional medical al spitalului, în special, multi-profil și situat în cladiri apropiate una de alta. În cazul sistemelor medicale de acest tip, se utilizează și termenul "sistem informatic corporativ" . Acest concept este tratat diferit și este considerat nerezolvat, deși utilizat pe scară largă recent. Un sistem informatic corporativ este un sistem informatic integrat pentru automatizarea unei instituții sau a unui grup de instituții de acelaș profil. De obicei, se indică faptul că un astfel de sistem implementează procese decizionale de afaceri, gradul de automatizare a cărora poate fi diferit (business process în anexă(încorporat) la asistența medicală este informație dinamică despre mișcarea pacienților, medicamente, prescripții, rezultatele cercetărilor etc.) [39]. Kobrinsky B.A. oferă o serie de definiții care permit formarea unui aparat terminologic în domeniul sistemelor de informare medicală cu integrarea acestora și depășirea nepotrivirii conceptuale.

Un spațiu unic de informații pentru datele medicale este un metasistem care se bazează pe rețelele de calculatoare care funcționează în mod autonom în care se integrează datele privind pacienții supravegheați în diferite instituții de toate nivelurile (bazate pe construirea unei baze de date distribuite a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate a populației unui anumit teritoriu).

Spațiu unic informațional a sistemului de sănătate – este generalizarea ori baza distribuită a statisticilor primare privind sănătatea, mediul și complexul de instituții, servicii și departamente, asigurarea protecției sănătății publice pe un anumit sector.

Spațiul informațional medical general prezintă un set de informații (date), localizate în diferite baze de date, inclusiv diferite teritorii sau departamente, care pot fi obținute la trimiterea unei cereri oficiale.

Spațiu general medical-statistic- constituie integrarea datelor“comprimate’(statistice), acumulate în sistemele de procesare a informațiilor de la diferite nivele.

Sistemul informațional medical- este un set de informații, organizaționale, software și mijloace tehnice destinate automatizării proceselor și organizațiilor medicale.

Sistem informatic hibrid de informare- este un sistem în care, alături de funcțiile unui sistem medical informațional, sunt puse în aplicare algoritmi (proceduri logice, logic-computationale sau pur computationale), care oferă sprijin pentru adoptarea soluțiilor medicale de diagnostic sau administrativ.

Sisteme de suport decizional în medicină (sănătate)- este un sistem (sau complexe de software și hardware) orientat spre implementarea suportului tehnologic pentru adoptarea de decizii necesare ,urgente si corecte în diagnostic medical.

Profil, set de standarde convenite – aceasta este o componentă necesară a spațiului informațional unic. Principala problemă a spațiului informațional unic este diversitatea software-ului și a hardware-ului, care, în procesul de integrare, generează un mediu eterogen. Această problemă poate fi rezolvată prin aplicarea metodelor de standardizare funcțională – utilizarea unui set convenit de standarde IT (profiluri) [40]. Utilizarea profilului în organizația medicală formează baza unei politici tehnice unificate în domeniul informatizării, asigură compatibilitatea subsistemelor individuale și modul cel mai economic de dezvoltare a infrastructurii informaționale, oferă managerilor metodologia de creare a sistemelor informatice și de control al statutului lor fără a afecta în mod negativ procesele de producție [53].

Profilul în sensul clasic- este un set de unul sau mai multe standarde de bază, indicând, dacă este necesar, clasele, subseturile selectate, opțiunile standardelor de bază necesare pentru îndeplinirea funcțiilor specifice[54]. Există o anumită clasificare a profilurilor, care include profilurile unei anumite aplicații (această clasă include profilurile organizațiilor utilizatorilor, cum ar fi profilul unei unități sanitare unice sau al unui sistem de facilități de sănătate). În prezent, atunci când se creează un spațiu informațional unic, se folosește experiența mondială. Aproape toate standardele informaticii medicale sunt într-o oarecare măsură legate de gestionarea istoricului medical electronic. Unele standarde descriu terminologia, altele se referă la transferul de documente și imagini medicale către un istoric medical electronic, alții pentru a organiza date în istoricul medical electronic și al patrulea pentru a se asigura că lucrătorii medicali și pacienții înșiși au acces la istoricul medical electronic etc. Principalul standard utilizat în sistemele informatice medicale este HL7(Health Level Seven,Inc). Companiile precum Oracle, Microsoft, MySQL și IntelSystems acceptă acest standard. Cu toate acestea, nu toți producătorii SIM in lume folosesc acest standard , din cauza complexității sale și, într-o anumită măsură, a superfluității pentru rezolvarea problemelor din lumea reală. Dat fiind faptul că este necesar să se utilizeze software-ul existent, soluția la această problemă se găsește în utilizarea tehnologiei de codificare a informațiilor XML.

În aspectul global, inevitabilitatea informatizării sistemului de sănătate este evidentă. Cu toate acestea, fiecare șef al unității de sănătate municipale ar trebui să fie conștient de necesitatea proceselor de transformare, care, în prima etapă, pot fi dureroase, pot întâmpina rezistența lucrătorilor, a autorităților superioare etc. Principalul lucru este că aceste procese, datorită specificității sistemului de sănătate, nu ar trebui să înrăutățească (chiar și pe termen scurt) calitatea serviciilor medicale. Astfel, în prima etapă se evaluează eficiența introducerii sistemelor informaționale medicale și, în general, informatizarea proceselor.

Există un număr mare de factori, care influențează decizia conducătorului instituției medicale de a introduce un sistem informațional medical. Nu întotdeauna acești factori pot fi clasificați după importanță. În primul rând, experiența pozitivă a altor instituții de sănătate afectează decizia de a începe să utilizeze SIM. Disponibilitatea informațiilor privind punerea în aplicare a SIM este foarte importantă nu numai pentru șefii instituțiilor medicale, ci și pentru personalul medical, deoarece contribuie la motivația automatizării muncii. Experiența în utilizarea SIM non-profit în străinătate, stabilită și dezvoltată de mai mulți ani direct în mai multe spitale, indică o creștere a eficacității tratamentului, îmbunătățirea siguranței pacienților și reducerea costurilor instalațiilor de tratare. La evaluarea rezultatelor automatizării, facilitățile de sănătate disting trei componente principale ale eficacității – clinice, organizaționale și economice.

Ca criterii pentru eficacitatea clinică, experții se referă la astfel de indicatori, precum reducerea numărului de erori medicale în numirea medicamentelor și direcția de examinare, îmbunătățirea acurateței, eficienței și informativității studiilor de diagnosticare, reducerea numărului bolilor cronice pe o perioadă de timp, reducerea incidenței generale, standarde stabilite.

Informatizarea medicului cu informații de înaltă calitate pentru diagnosticarea corectă și determinarea tacticii de tratament este principala sarcină a SIM. Cu cât medicul participant primește mai devreme răspunsul de la serviciul de diagnoză și cu cât acest răspuns este mai informativ și mai clar, cu atât mai exact și mai fiabil medicul își va încheia concluzia și cu cât va fi mai eficientă munca sa. Analiza și generalizarea rezultatelor cercetării pot fi efectuate pe baza modelelor, standardelor, informațiilor de referință. Algoritmul sistemului informatic va permite implementarea tuturor etapelor necesare în ordinea corectă. Un mare ajutor în diagnosticare este oferit de funcțiile indicatorilor de procesare care sunt încorporați în SIM. Sistemul va economisi timp eliminând dublarea informațiilor, cercetând repetat, făcând datele confirmate cu semnătura electronică într-un card electronic.

Procesarea automată suplimentară a rezultatelor obținute cu ajutorul tehnicilor originale ar trebui să crească informatizarea cercetării. Rezolvarea acestei probleme este mai efectivă de sistemele expert cu un volum mare de "cunoștințe" relevante, deși construcția acestora necesită mult mai mult timp și bani decât automatizarea proceselor de înregistrare a pacienților, înregistrarea serviciilor medicale și plata acestora, generarea de rapoarte etc.

În îmbunătățirea calității asistenței medicale, se acordă o mare importanță automatizării cercetării clinice și de laborator. Productivitatea laboratorului este sporită semnificativ, fiind creată o singură bază de date a rezultatelor cercetării, care, atunci când se integrează sistemul de informații de laborator cu SIM, devine disponibil imediat tuturor medicilor pentru necesitate profesională.

Cel mai adecvat indicator al eficacității organizaționale a sistemului este reducerea timpului de lucru al personalului medical în pregătirea documentației de raportare. Înregistrarea unui număr mare de documente diferite și pregătirea rapoartelor au devenit un obstacol în activitatea instituțiilor de sănătate, care nu pot decât să afecteze calitatea tratamentului și, prin urmare, beneficiile automatizării sunt în prezent asociate cu rezolvarea acestei probleme.

Întrucât SIM continuă să evolueze, secțiunea organizațională a lucrului poate fi exclusă din termenii de referință ai lucrătorului medical. Sistemul va prelua automat informațiile necesare din documentația medicală și le va transfera specialiștilor responsabili de pregătirea rapoartelor. Punerea în aplicare a sistemului poate fi considerată eficace dacă, după un timp după începerea proiectului, sistemul este utilizat de întreg personalul medical al unității sanitare, iar în acest caz este deja pusă problema evaluării cantitative a eficacității.

O abordare integrată a automatizării instalațiilor de sănătate oferă îndrumări unei instituții medicale ca instrument eficient de dezvoltare. Eficiențele reale ale unităților sanitare în funcționarea SIM sunt sporite datorită următoarelor surse:

creșterea productivității muncii medicilor de diagnostic utilizând formularele;

utilizarea de echipamente scumpe;

raționalizarea cheltuielilor pentru medicamente, reactivii necesari pentru efectuarea testelor de laborator;

plăți de control cu societățile de asigurare pentru serviciile prestate în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală, ceea ce face posibilă excluderea plăților nedatorate nerezonabile, posibilitatea de a gestiona unitatea de sănătate pentru a monitoriza activitatea instituției în timp real.

Cerințele moderne pentru sistemul de sănătate nu pot fi îndeplinite fără atehnologizarea informațională în sistemul de sănătate la toate nivelurile de guvernare. În condițiile economice moderne, modernizarea sistemului de sănătate poate fi bazată pe utilizarea rațională a fondurilor existente și pe baza aplicării tehnologiilor IT moderne.

Împreună cu indicatorii clinici, economici și organizaționali ai eficienței, există și aceia care nu pot fi cuantificați: acesta este confortul informatic creat în activitatea angajaților, formarea unei comunități corporative pentru luarea deciziilor manageriale. Administratorii unor SIM-uri leagă direct creșterea imaginii instituțiilor lor prin introducerea SIM.

Criteriile locale pentru introducerea SIM sunt determinate de sarcinile individuale ale unităților medicale individuale.

Pentru facilitățile de sănătate de orice formă de proprietate, este la fel de important modul în care punerea în aplicare a SIM va afecta îmbunătățirea procesului de tratament și diagnosticare, iar creșterea veniturilor instituției este un mijloc de atingere a obiectivului principal – furnizarea de asistență medicală de înaltă calitate pentru pacient.

Analiza comparativă joacă un rol-cheie în evaluarea eficacității introducerii SIM. Este posibilă compararea câtorva indicatori ai instalațiilor de sănătate la începutul informatizării și în etapele ulterioare, pentru a evalua eficacitatea diferitelor etape, a compara cu alte facilități de sănătate. În legătură cu necesitatea implementării unui sistem de evaluare a eficienței SIM, importanța cercetărilor științifice este în creștere, dat fiind că abordarea științifică oferă o formulă adecvată a problemei, alegerea corectă a metodelor de cercetare, controlul, metodele de colectare, prelucrare și analiză a datelor.

Prin urmare, sintetizarea nevoilor fiecărei instituții de sănătate individuale, a organizatorilor de asistență medicală, a pacienților și a publicului, formarea sistemului informațonal unic în general și a facilității individuale de sănătate ar trebui să permită rezolvarea mai multor sarcini.

Asigurarea serviciului medical de diagnosticare:

– înregistrarea pacientului;

– menținerea bazelor de date multifuncționale cu tematica de ședere a pacienților în instituția medicală;

– gestionarea automată a înregistrărilor medicale (istoricul medical, cartelele de ambulatoriu);

– formarea și livrarea rapoartelor medicale;

– înregistrarea electronică a admiterii și trecerea cercetării;

– formarea automată pe baza schemelor de tratament standard ale lanțului tehnologic de activitate terapeutică și profilactică (numiri, consultații, studii, terapie medicamentoasă și alte terapii, controlul morbidității, oportunitatea îndeplinirii sarcinilor etc.);

– capacitatea de a forma orice listă de semne monitorizate ale bolii și de indicatori fiziologici care vă vor permite să fie urmărite informația despre cursul procesului de tratament-diagnostic.

2. Susținerea studiilor de laborator și de diagnoză:

-stocarea, prelucrarea și livrarea rezultatelor studiilor funcționale, de laborator și cercetărilor radiologice;

-oferirea unui acces convenabil la datele din laborator și studiilor diagnostice, și rezultatele prelucrării acestora;

3. Controlul procesului de tratament de către specialiști cu experiență, șefi de secții:

-controlul asupra oportunității studiilor de diagnosticare;

-formarea listei de măsuri medicale și profilactice în curs de desfășurare pentru orice perioadă de timp, cu indicarea datei, începutul și sfârșitul, durata, costul, locația, ecxecutorul;

-raportarea automată a diferitelor aspecte ale procedurilor, anchetelor și consultărilor;

4. Evaluarea eficacității tratamentului:

-controlul eficacității și duratei tratamentului, gradul de refacere a abilităților funcționale;

-evaluarea eficacității medicului, precum și a personalului medical mediu și junior;

-prelucrarea statistică a datelor

5. Serviciul administrativ și economic:

-planificarea orarului de lucru a medicilor, precum și ]ntocmirea graficului de lucru a personalului medical de toate nivele;

-întocmirea rapoartelor privind utilizarea orelor de lucru ale medicilor;

-planificarea și contabilizarea utilizării spațiilor și echipamentelor;

-efectuarea analizei eficienții subdiviziunei;

-prelucrarea statică a datelor. Întreținerea și analiza statisticilor medicale și economice;

-evidența serviciilor, facturarea și înregistrarea plăților;

6. Aspecte financiare și economice:

-calcularea automatizată a costului serviciilor medicale prestate;

-extras din conturi, facturi și cereri detaliate de plată;

-înregistrarea plăților;

-balanțe de control pentru pacient, unitate, organizația externă;

-evidența în bilanță a actelor de lichidare fondurilor în baza facurilor;

-contabilizarea valorilor materiale;

7. Relația cu factorii externi:

-înregistrarea plecării echipelor de ambulanță. Lucrul la distanță în diferite moduri;

– schimbul prompt de informații cu instituțiile medicale din departamentul său, asigurând continuitatea tratamentului pacientului;

– accesul operativ la conținutul informațional al bazei de date spitalicesc printr-o rețea de calculatoare; posibilitatea de a controla și corecta procesul de diagnosticare medicală de către managementul spitalului de la distanță;

– consultări și consiliuri în modul de telecomunicații;

– asigurarea interacțiunii cu sistemele de informații medicale, atât producători analogi, cât și alți producători;

– oferirea posibilității de a introduce informații despre serviciile medicale ale pacienților în instituțiile terțe – introducerea de imagini scanate, extrase din dosare medicale și alte documente medicale.

8. Optimizarea proceselor:

– lucrul într-o interfață unificată cu orice documente electronice;

-mecanisme de sprijin pentru munca colegială și luarea deciziilor;

– abilitatea de a trimite documente electronice utilizatorilor și de a organiza documente pe desktop;

– implementarea unor scheme operaționale arbitrare pentru trecerea documentelor;

– capacitatea de a specifica drepturi de acces în ceea ce privește tranzacțiile pe documente electronice;

– capacitatea dinamic de a crea drepturile unui anumit utilizator bazat pe drepturile utilizatorilor meta-utilizatori de care aparține;

– abilitatea de a introduce informații în sistem pentru un alt utilizator, în cazul delegării drepturilor de către autorul informațiilor, cu condiția păstrării informațiilor, atât despre autorul informațiilor, cât și despre operator;

– capacitatea de a avea mai multe strategii de control al accesului.

Următoarele procese sunt integrate în aria subiectului sistemului informațional al unei instituții medicale:

-menținerea listei contingentului atașat;

-efectuarea dosarelor medicale ale pacienților;

-formularea de manipulări medicale și diagnostice și de cercetare;

– analiza statistică diferențiată a activității instituției medicale;

– raportarea automată a instituției de sănătate.

Plecând de la anumite sarcini, principiile principale pe care trebuie să le îndeplinească sistemul medical informatic modern [55, 56] sunt:

– integrarea diferitelor instituții medicale;

-integrarea fluxurilor de informații;

-integrarea sistemului;

– concentrarea în jurul pacientului;

-automatizarea înregistrarea documentației;

– generarea automată a rapoartelor statistice;

-editarea cărților de referință;

-contabilitate financiară și analiză a serviciilor de efectuarea terapiilor medicale;

-schimbarea tehnologiei de lucru a instituției;

– accesul la date;

– standarde unice și cărți de referință.

Astfel, ținând seama de sarcinile stabilite în fața sistemului informațional unic, putem concluziona că participanții activi în sistemul de informații medicale vor fi practic tot personalul medical și managerii de sănătate. O excepție poate fi făcută de tehnicienii de întreținere individuali.

Baza de resurse a modelului (parametrii de intrare) este inteligența și finanțele. Prin schimbări structurale inovatoare, inclusiv pe baza informatizării activităților, se poate obține o infrastructură de inovare organizațională la ieșire. Informatizarea instituțiilor de asistență medicală, inclusizind automatizarea locurilor de muncă pentru personal și creșterea nivelului suportului informațional pentru medicii, lucrătorii medicali paraclinici și secundari – constituie o garanție a dezvoltării progresive a acesteia, sporirea eficienței procesului de diagnosticare medicală și a calității asistenței medicale [26, 57].

Trebuie de remarcat faptul că orice schimbări care sunt în mod fundamental administrative, tehnologice și alte tipuri de inovare sunt supuse riscurilor. Prin urmare, problemele legate de gestionarea schimbărilor includ necesitatea de a evalua posibilele riscuri și de a elabora măsuri pentru a le reduce.

În prezent, sunt evidențiate următoarele grupuri de riscuri în domeniul sănătății:

-socio-politice;

– riscurile asociate cu gestionarea;

– riscurile profesionale (medicale) legate de normele raspunderii civile;

-riscurile asociate cu riscurile pentru sănătate ale lucrătorilor din domeniul sănătății [57].

Informatizarea proceselor de activitate a instituțiilor sanitare poate afecta cantitativ indicii tuturor tipurilor de riscuri, dar este mai localizat în grupul "Riscuri de management":

-lipsa unui sistem de formare de bază în managementul sănătății și în dreptul medical;

-incompetența managerilor;

-nivel scăzut de personal profesional;

-alegerea greșită a strategiei;

-schimbarea necorespunzătoare a structurilor organizaționale și a mecanismului de management organizațional.

Astfel, formarea unei structuri de informare, crearea unui spațiu unic de informare în sistemul de sănătate, automatizarea anumitor procese ale facilităților de sănătate ar trebui să includă măsuri de identificare și reducere a riscurilor (figura 1.1).

Figura 1.1. Controlul riscurilor

Dezvoltarea măsurilor de gestionare a riscurilor în implementarea inovațiilor manageriale și tehnologice bazate pe utilizarea tehnologiei informației este una din componentele obligatorii ale procesului de formare a unei infrastructuri de informație foarte dezvoltate în sistemul municipal de sănătate și este inclusă în lista de probleme ce urmează a fi soluționate:

– formarea unui program real de dezvoltare a TIC bazat pe modelul "scopurilor- resurse ";

-oformarea întrebarilor juridice privind asigurarea utilizării TI în sistemele municipale de sănătate;

– construirea unei infrastructuri organizaționale, informaționale și tehnice care să conducă la dezvoltarea și utilizarea eficientă a TI;

– crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea TI, inclusiv furnizarea de beneficii firmelor care implementează TI în instituțiile de sănătate municipale;

– asigurarea concentrării resurselor financiare în cele mai importante domenii ale dezvoltării inovării – adică alocarea unei linii separate, inclusiv a costului informatizării;

– dezvoltarea unui sistem de adaptare și îmbunătățire a aptitudinilor lucrătorilor medicali în utilizarea TI;

-asigurarea interacțiunii cu managementul CNAM în materie de schimb de informații;

-analiza componentelor infrastructurii informaționale utilizate, care va permite concentrarea resurselor în domeniile cele mai importante.

Deci, stadiul modern al dezvoltării informatizării sistemului de sănătate se caracterizează printr-o varietate de soluții informatice pentru automatizarea proceselor de management a instituțiilor de sănătate. Participanții activi la procesul de informatizare sunt pacienți, societatea, la datele care se vor forma dosare electronice medicale, la fișa electronică al pacientului(cartela electronică). Aceste procese de transformare ar trebui să conducă la o îmbunătățire a calității asistenței medicale, serviciilor publice, îmbunătățirii situației demografice, reducând în același timp povara financiară asupra bugetelor la diferite niveluri și reducând costul furnizării serviciilor medicale cu plată.

Totuși, aceste procese trebuie acceptate de toți participanții la sistemul de sănătate: personalul medical, pacienții, populația în ansamblu. Acest lucru necesită nu numai îmbunătățirea bazei tehnice , unificarea și dezvoltarea software-ului, dar și dezvoltarea măsurilor de adaptare a personalului medical la inovațiile organizaționale și tehnologice din sistemul de sănătate.

CAPITOLUL II. Analiza sistemului informațional existent în instituțiile medico-sanitare

Caracteristica generală a instituției medico-sanitare publice

Instituția Medico-Sanitară Publică Asociația Medicală Teritorială Ciocana a fost înființată prin ordinul Direcției Sănătății al Comitetului Executiv Chișinău nr.396 din 12.12.1989 “Asociația Medicală Teritorială raionul Nistrean”, ulterior redenumită in“Asociația Medicală Teritorială sectorul Ciocana”, în baza căreia la 17.12.2003 este creată Instituția Medico-Sanitară Publică Asociația Medicală Teritorială Ciocana.(IMSP AMT Ciocana)
Activează în baza Statutului înregistrat la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova. Sediul Instituței medico-sanitare publice se află pe adresa: municipiul Chișinău, str. Vadul lui Vodă 80. Înstituția își desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova. Posedă calitatea de persoană juridică, are cont propriu în bancă, are ștampilă, formular cu antet.
Durata de activitate a Instituției medico-sanitare publice este nelimitată. Activitatea instituției corespunde standartelor de evaluare și acreditare din domeniu, conform certificatului Consiliului Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate nr. 2564 din 30.06.2015, valabil 5 ani. Instituția are următoarele organe de administrare și de control:

Fondatorul – Consiliul municipal Chișinău;

Consiliul administrativ;

Ministerul Sănătății;

Directorul;

Fondatorul este organul de administrare al Instituției medico-sanitare publice și își exercită drepturile de gestionar al Instituției medico-sanitare publice prin intermediul Consiliului administrativ și directorului, conform Statutului.Directorul este persoana responsabilă și abilitată cu dreptul de conducere a Instituției Medico-Sanitare Publice.IMSP AMT Ciocana include următoarele subdiviziuni:

Centrul Consultativ Diagnostic Ciocana;

Centrul Medicilor de Familie nr. 8;

Centrul Medicilor de Familie nr. 9;

Oficiul Medicilor de Familie Cruzești;

Oficiul Medicilor de Familie Tohatin;

Fig. 2.1. Organigrama IMSP AMT Ciocana

IMSP AMT Ciocana acordă asistență medicală primară și specializată de ambulator, avînd ca scop asigurarea accesului echitabil la asistența medicală cu respectarea continuității și oportunității de acordare a acesteia în volumul stabilit de Programul Unic și Normele Metodologice de aplicare a programului Unic al asigurării obligatorii de asistență medical pentru tooate persoanele înregistrate pe lista medicului de familie.

În instituție activează la data de 31.12.2017 556 persoane,din care 531 persoane activează și 25 persoane se află în concedii pentru îngrijirea copiilor. Numărul cumularzilor externi la finele anului 18 persoane,inclusiv 11 medici, 5 asistente medicale. Gradul de asigurare cu personal la 10,0 mii populație constituie 38,5 unități total personal medical, inclusiv 18,9 medici și 19,6 personal medical. De menționat, că în ultimii ani, se înregistrează angajarea sporită a tinerilor specialițti, în special medici, conform repartizărilor Ministerului Sănătății. Pe parcursul anului 2017 au fost angajați 7 tineri specialiști-medici, (în anul 2017 au fost angajați 11 tineri specialiști, inclusiv 8 medici și 3 asistente medicale).Începind cu anul 2016, anfajarea personalului se efectuează în baza concursurilor, conform prevederilor și cerințelor MS. În perioada anului 2017 au fost organizate 8 concursuri, în rezultatul cărora au fost angajați 19 medici și 10 asistente medicale.

Activitatea medicală a instituției este asigurată financiar în baza contractului încheiat cu CNAM, care este susrsa de bază pentru acordarea asistenței medicale. Dezvoltarea și sporirea accesului populației la serviciile medicale din contul asigurărilor obligatorii, implică tot mai multă responsabilitate din partea instituției medicale, precum și angajaților în parte, precum respectarea legislației,actelor normative în domeniu, corectitudenea prestarii serviciilor medicale și veridicitatății datelor raportate, verificate prin actele de control.

Bugetul global al veniturilor instituției pe anul 2017 constituie 47458,6 mii lei, cu 7450,2 mii lei mai mult comparativ cu anul precedent.

Suma mijloacelor financiare alocate de CNAM pentru anul 2017 constituie 37754,0mii lei, din care :

* Asistența medicală primară30514,0 mii lei, iclusiv indicatorii de performanță 7281,1mii lei, salarizarea medicilor rezidenți 958,8 mii lei

*Servicii specializate de ambulator 6654,0 mii lei, inclusiv TBC 421,7 mii lei

*Învestigații la înaltă performanță 300,0 mii lei

*Îngrijiri medicale la domiciliu 286,0 mii lei

Pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale, precum și susținerea unor categorii social-vulnerabile a populației conform programelor municipale de sănătate, din contunl Fondatorului-Direcției Sănătății a Consiliului Municipal Chișinău pentru anul 2017 au fost planificate 5315,0 mii lei, cu o pondere de 11,2% din bugetul global.

Veniturile din contul mijloacelor speciale constituie 4389,6 mii lei ,9,2% din bugetul global.

Pe parcursul anului 2017, IMSP AMT Ciocana a prestat asistență medicală în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală 113133 înregistrate pe listele medicilor de familie, inclusiv:

-Populația matură 90993 persoane- 80,4% inclusiv:

* Femei 50314 55,3%

* Barbați 40679 44,7%

– Copii 22140 19,65%

Statutul persoanelor înregistrate:

1.Persoane asigurate 80527 persoane 71,2%

2.Persoane neasigurate 32606 persoane 28,8%

Obiectivul de bază în activitatea IMSP AMT Ciocana este asigurarea continuă a calității serviciilor medicale prestate întru satisfacția populației ți menținerea indicatorilor principali ai sănătății publice.

Pe parcursul perioadei anului 2017 au fost efectuate 627347 vizite,comparativ cu 621108 vizite în anul precedent.Se atestă o majorare cu 6239 vizite(sau cu 1,0%). Ponderea în cadrul asistenței medicale primare este 53,5% î n cadrul asitenței medicale specializate de ambulator 46,5%.

De către medici de familie au fost efectuate 335638 vizite, inclusiv în instituție 292127 vizite (87%) și 43511 vizite la domiciliu(13%).

La persoane asigurate au fost efectuate 329238 (98%), la persoane neasigurate 5988 vizite(2,0%). În mediu la o persoană revine 3,0 vizite, inclusiv la 1 persoană asigurată 4,1 vizite, la 1 persoană neasigurată 0,2 vizite. Cu scop profilactic au fost efectuate 97256 vizite sau 29,0%.

Au fost înregistrate 291709 vizite la medici specialiști, comparativ cu 285544 vizite în anul precedent sau cu 6165 vizite mai mult. La persoane asigurate au fost efectuate 233334 vizite 80,0%, la persoane neasigurate 2353 vizite(0,8%), contra plată 56022 sau 19,2%. Cu scop profilactic au fost efectuate 56437 sau 19,3%. La medicii specialiști la o persoană înregistrată pe lista medicului de familie revine 2,4 vizite vis-avis de 2,3 în anul precedent, iar la o persoană contracttată din alte Centre de Sănătate 0,8 vizite, comparativ cu 0,7 în anul precedent.

Îngrijirele medicale la domiciliu au fost contractate pentru anul 2017 în număr de 3124 vizite conform tarifului de 91,44 lei per vizită, în sumă totală 285,7 mii lei, care au fost realizate integral.

Totodată, au fost contractate mijloace finaciare pentru deschidera a două Centre noi în sector, create întru sporirea accesului populației la servicii primare specifice unor categorii de pacienți:

Centru Sănătate Prietenos Tinerilor – în cadrul CCD Ciocana

Centru Comunitar Sănătate Mintală – în cadrul CMF nr.9

Suportul financiar pentru crearea și dotarea tehnică, fiind parțial din contul mijloacelor CNAM, și în cea mai mare parte, din contul bugetului local – Direcției Sănătății a Consiliului municipal Chișinău.

Analiza sistemului informațional al instituției

La etapa actuala SI a IMSP AMT Ciocana prezinta un sistem informațional ,care este de rind cu expansiunea rapida a infrastucturii societatii informaționale, guvernarea si democrația electronica, educația electronica, cultura electronica , care menționează necesitatea utilizarii tehnologiilor informaționale și de comunicare în sistemul de sănătate în prestarea de servicii medicale înalt calitative populației.

În cadrul IMSP AMT Ciocana activează la data de 31.12.2017 531 persoane, din care,72 de medici de familie și 142 medici specialiști.

În sectia de radiologie total pe instituție activeză 11 colaboratori dintre care 3 medici,6 tehnicieni radiologi,2 infermiere. Oralul de lucru a instituției este de la 8:00-19:00.

Instituția posedă de o politică de evidență a activelor TI, informații despre bunuri TI existente și amplasarea lor, sunt numite persoane ce ar fi responsabile pentru prezența și itegritatea acestor bunuri. Este creat regulament pentru desfășurarea inventarieirilor, care include urmatoarele componente: componența comisiei, obiectul inventarierii, termenul desfășurării, drepturile și obligațiile comisiei, modul de întocmire a rapoartelor și oferirea informației contabilității. Instituția medicală este dotată cu 234 de calculatoare de birou, 98 de imprimante multifuncționale și 43 inprimate. Pentru administrarea și buna funcționare a echipamentului este distribuită o incăpere unde este aplasat echipamentul de rețea și serverele. Asociația medicală dispune de 2 servere Cisco UCS C200 [24]. Secția de radio- imagistica este dotată cu aparataj medical de radiodiagnostică medical performant (3 Aparate digitale radiodiagnostice ) cu calculatoare si imprimante.

Utilizarea sistemelor informaționale este variată în cadrul instituției, unele SI sunt acordate la distanță doar acesînd adresa web în browserul de la postul de muncă:

https://servicii.fisc.md – reprezintă un instrument eficient de creare, verificare şi transmitere a rapoartelor fiscale prin intermediul rețelei internet de către agenții economici, cu aplicarea semnăturilor electronice eliberate de centrele acreditate în domeniu.

De asemenea, oferă posibilitatea de a importa rapoartele fiscale pregătite preventiv în programele de evidență contabilă a contribuabililor.Sistemul dat reprezintă metoda electronică de comunicare oficială a Serviciul Fiscal de Stat cu contribuabilii (persoane fizice/juridice) și urmărește cu prioritate automatizarea procesului de informare a contribuabililor cu diverse subiecte de interes la care aceștia sunt abonați [7,8].

https://raportare.md – Sistemul Informațional “e-Raportare” înmplemetat în baza deciziei guvernului și pune în circulație două sisteme electronice de raportare la Compania Națională de Asigurări în Medicină și Casa Națională de Asigurări Sociale: e-CNAM și e-CNAS.

Sistemul electronic e-CNAM oferă o metodă modernă de schimb informațional. Implementarea acestuia permite înlocuirea procedurilor manuale cu cele automatizate în obținerea și procesarea formularelor de raport. Aplicarea sistemului crește calitatea serviciilor oferite de Compania Națională de Asigurări în Medicină, prin reducerea numărului de erori în formulare și prin creșterea calității și veridicității informațiilor.

Cu ajutorul serviciului e-CNAM agenții economici pot depune electronic formularele 2-03 și 2-04 la orice oră și din orice loc de unde există acces la Internet.
Serviciul e-CNAM vine cu o serie de beneficii pentru companii. Este vorba de economie de resurse, evitarea contactului cu funcționarul și simplificarea procesului de depunere a formularelor.
Prin intermediul sistemului e-CNAS, angajatorii din RM pot prezenta în format electronic declarațiile Rev 5 pentru angajații săi concomitent cu declarațiile privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, forma BASS.

Avantajele e-CNAS sunt următoarele: eliminarea deplasărilor la Casele Teritoriale de Asigurări Sociale și economisirea timpului de așteptare la ghișee, depistarea automată a divergențelor dintre datele din declarațiile Rev 5 și Forma BASS, greșelilor din datele personale ale angajaților și excluderea  necesității de tipărire a documentelor pe suport de hârtie(pentru a 2018 IPC18)
Raportarea electronică la CNAM și CNAS poate fi efectuată atit prin intermediul mijloacelor de protecție criptografica a informației, eliberate de Î.S. „Centrul de telecomunicații speciale”(CTS), cit și prin intermediul serviciului „Semnatura Mobilă”. Pentru obținerea dreptului de semnătură digitală prin intermediul telefonului mobil sunt folosite certificate eliberate de Î.S. „Centrul de telecomunicații speciale”, iar dreptul de înregistrare a utilizatorilor apartine operatorilor de telefonie mobilă (Orange, Moldcell). Serviciile e-CNAM, e-CNAS sunt parte a Platformei de raportare, integrată în sistemul M-Cloud și găzduită de Î.S. „Centrul de telecomunicații speciale”.[9]

https://e-docplat.mf.gov.md – Sistemul informațional de gestionare a finanțelor publice al MF Modulul „Instituția – Trezoreria” (E-Docplat) este sistem cu care Trezorerie se schimbă cu instituțiile de stat, este prezentată sub formă de obiectele seciale – documente sistemului ”Institutia-Trezoreria”.

Pentru a lucra cu aceste documente sunt destinate două secțiuni ale meniului principal:

Documente de plată – Meniul e destinat pentru referința la documente create din numele instituției. Aici sunt incluse următoarele documente:

ordin de plată (tipul documentului 1),

ordin de plată generalizator(tipul documentului 1),

nota de transfer (tipul documentului 10.TT), ),

nota de transfer generalizatoare (tipul documentului 10.TT),

delegație de retragerea numerarului (tipul documentului 44),

delegație de retragerea numerarului generalizatoare (tipul documentului 44).

Documente în formă liberă – Meniul e destinat pentru lucru cu documente arbitrare transmise în Trezorerie și primite din Trezorerie.

Documente de tip unic sunt afișate într-o listă pe o pagină. Acțiunile principale asupra documentelor se execută cu ajutorul butoanelor din panelul instrumentelor. În afară de destinația (de la Institușiile de Stat în Trezorerie – documente de ieșire, din Trezorerie în Instituțiile de Stat- documente de întrare.) documentele sistemei ”Institutia-Trezoreria” pot fi clasificate după cum urmează:

De plată – documente electronice care sunt bază pentru tranzacțiile prin conturile Instituțiilor de Stat deschise la Trezorerie, semnate (protejate) cu SDE (semnătura digitală electronică), care au forța juridică egală cu documente contabile pe suport de hîrtie, semnate de mînă de către persoane autorizate și ștampilate.

Documente de plată a sistemului ”Institutia-Trezoreria” sunt ordin de plată, nota de transfer, delegație de retragerea numerarului etc.

Informaționale – documente electronice semnate (protejate) cu SDE (semnătura digitală electronică) care fac schimb de informații la efectuarea calculelor și operațiunelor pe conturi deschise la Trezorerie .

Documente informaționale a sistemului ”Institutia-Trezoreria” sunt documente în formă liberă.

Acțiunile care sunt necesare pentru crearea diferitelor documente de plată sunt identice. Cazul general de crearea documentului este descris în instrucțiunea „Crearea unui nou document”, caracteristice de crearea diverselor documente sunt descrise în secțiunile relevante.

Penru expedierea la Trezorerie documentul trebuie să fie semnat în mod corespunzător (mai multe informații găsiți în instrucțiunea «Semnarea documentului»).De la momentul creării, importului sau primirea documentului el trece anumite etape de prelucrare în sistem, rezultatul cărora devine statutul documentului. Ciclul de viață al documentelor determină setul statuturilor și tranzițiilor între ele la diferitele etape de prelucrare. Lista statuturilor, care poate primi documentul pe partea Trezoreriei și pe partea Instituțiilor de Stat este finală și este determinată de setarea shemelor operaționale documentare [10,11].

http://vsa.cnam.gov.md/app/verify/ – SIA AOAM  Sistemul informațional automatizat „Asigurarea obligatorie  de asistență medicală”

SIA AOAM este sistemul informațional de realizare a funcțiilor ce țin de crearea, administrarea și consultarea bazelor de date referitoare la desfășurarea activităților aparatului CNAM, agențiilor teritoriale și ale prestatorilor de servicii medicale din raza de activitate a acestor agenții privind sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.

Inițial, crearea SIA AOAM a fost determinată de necesitatea colectării, stocării, actualizării și analizei datelor despre participanții sistemului AOAM, despre serviciile medicale prestate și circulația mijloacelor bănești [12,13].
 SIA AOAM a fost creat în următoarele scopuri:
    • completarea bazei informațional-organizatorice a Sistemului informațional național;
     • asigurarea organelor de conducere ale țării cu informații veridice și operative;
     • crearea condițiilor pentru funcționarea optimă a sistemului asigurării obligatorii de asistență medicală;
     • utilizarea eficientă a resurselor materiale, financiare și umane;
     • acordarea de ajutor autorităților administrației publice centrale și locale în eficientizarea activității de realizare a politicii de stat în domeniul AOAM;
     • evidența și controlul mijloacelor bănești în sistemul AOAM;
     • evidența persoanelor asigurate;
     • evidența asiguraților, subdiviziunilor asigurătorului și instituțiilor medicale;
    • evidența serviciilor medicale primare.

Tabelul 2.1

SIA AOAM urma să îndeplinească următoarele funcții conform proiectului:

Deși MS s-a retras de la implementarea SIA AOAM, au fost elaborate toate modulele. Ca urmare, componentele sistemului ce vizau activitatea MS nu au fost proiectate și testate adecvat, iar cerințele tehnice au fost reduse considerabil. Din motiv că aceste module nu conțin informație relevantă și nu se utilizează, testarea și exploatarea lor nu este posibilă. În cadrul unor IMSP deja există SI, care înlocuiesc în întregime sau parțial funcțiile prevăzute în cadrul SIA AOAM. La momentul actual se utilizează doar 8 din cele 33 de funcționalități ale modulelor și submodulelor sistemului. Deci, integral nu funcționează nici un modul [12,13].

SIA AOAM reprezintă un sistem informațional cu o varietate de interfețe de accesare a unei baze de date relaționale, care permit utilizatorilor să intre, să publice și să caute date despre beneficiarii asigurărilor medicale. Informația conținută în această bază de date provine de la o varietate de surse externe, inclusiv de la MTIC, MF, IFPS și CNAS.

https://sia.amp.md/siaamp/ – Sistemului Informațional Automatizat Asistență Medicală Primară este utilizat pentru automatizarea proceselor informaționale și tehnologice din cadrul instituțiilor medico-sanitare, care prestează servicii în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală, și pentru colectarea și stocarea informației medicale despre pacient (fișa electronică) în scopul reducerii timpului de așteptare pentru pacienți, excluderii deplasărilor neargumentate a pacienților de la o instituție la alta, îmbunătățirea calității actului medical, vizualizarea prescripțiilor medicale, rezultatelor investigațiilor de laborator și instrumentale, accesarea și consultarea acestora de către alți medici specialiști.

Arhitectura SIA AMP-ului este bazată pe conceptul dezvoltării aplicației în baza serviciilor web SOA. Implementarea acesteia se bazează pe un model arhitectural de tip n-tier, care separă logic funcționalitățile aplicației în mai multe niveluri (nivel utilizator, nivel aplicație și nivel bază de date).

Infrastructura informațională/tehnologică a sistemului este divizată în două nivele:

Central (amplasat în municipiul Chișinău. La nivelul central se află baza de date a sistemului și complexul de mijloace software și hardware, care asigură formarea resursei informaționale);

Local (amplasat în instituțiile medicale. Fiecare participant la SIA AMP dispune de un calculator conectat la internet și la complexul de mijloace software și hardware al sistemului).

SIA AMP este destinat automatizării fluxului informațional în cadrul Instituțiilor Medico-Sanitare Publice din AMP si are următoarele obiective:

formarea bazei de date la nivel național cu informații ce permit crearea fișei medicale a pacientului;

sporirea numărului și calității serviciilor medicale acordate pacienților;

constituirea resurselor informaționale de stat privind sănătatea și mișcarea populației;

sporirea semnificativa a eficienței dirijării și circulației documentelor medicale;

obținerii operative a informațiilor actualizate cu prezentarea lor organelor publice.

În unitatea de asistenta medicala primara SIA AMP asigură:

gestiunea electronică a Fișei electronice a pacientului in AMP;

gestiunea electronică a programărilor pacientului la medicii de familie;

jurnalul electronic al consultațiilor la medicul de familie;

evidența electronică a vaccinărilor sau a altor activități desfășurate de către medicii de familie.

De asemenea SIA AMP asigura crearea și gestiunea electronică a fișei pacientului care să includă interacțiunile pacientului cu sistemul medical primar cu posibilitatea extinderii acestei fișe spre sistemul medical regional și național;

generarea rapoartelor statistice și a dărilor de seamă necesare pentru monitorizarea stării de sănătate a populației;

Gestiunea informatizată a personalului medical din sistemul medicinii primare.

În cadrul SIA AMP se utilizează documente de intrare și documente de ieșire. Acestea sunt actualizate in conformitate cu necesitățile din domeniul medical în acord cu legislația în vigoare.

Documentele de intrare includ:

Înscriere în Fișa medicală a bolnavului de ambulatoriu (025/e)

Înscriere în Carnet de dezvoltare a copilului (112/e)

Tichet statistic (025-2/e) (025-3/e)

Fișa de înregistrare prealabilă de primire la medic (040/e)

Fișa de evidentă a vaccinărilor (63)

Fișa de tratament fizioterapeută (044/e)

Fișa Personală a Gravidei și lăuzei (111/e)

Examenul Corpologic (219/e)

Examenul Coprologic La Helminți Și Protozoare (220/E)

Hemoleucograma (224/E)

Examenul Biochimic (228/E)

Examenul Sumar Al Urinei (210/E)

Buletin de analiză medicală – rezultatul analizei (209/e)

Certificat medical constatator al decesului (106/e)

Concluzie medicală pentru copilul-invalid pînă la  virsta de 18 ani (080/e)

Trimitere – extras (027/e)

Examenul Secretului Din Organele Urogenitale (218/E)

Hemoleucograma Parțială (225/E)

Examenul Imunologic La Marcherii Hepatitelor Virale (245/E)

Certificat Medical De Constatare A Decesului În Perioada Perinatală (106-2/E)

Certificat Medical De Constatare A Nașterii (103/E)

Certificat De Concediu Medical – Primar

Trimitere La Investigație Citologică Și Rezultatul Investigației Citologice (203/E)

Trimitere La Examenul Biochimic (202/E)

Trimitere La Investigație La Grupa De Sînge, Factor Rhessus Și Anticorpi-Rh (207/E)

Documente de ieșire includ:

Trimitere la CEMV (088/e)

Adeverință medicală pentru abiturienți (086/e)

Tichet De Control La Adeverința (095/E)

Registru de evidență a stării sănătății populației – date generale(166/e)

Registrul Medicului de familie privind evidența gravidelor (075/e)

Registrul de înregistrare a certificatelor de concediu medical (036/e)

Registrul de evidență a activității la domiciliu a asistentei medical a sectorului (116/e)

Registrul de evidență a intervențiilor de ambalator (069/e)

Registrul de evidență a bolilor infecțioase (060/e)

Registrul de evidență a intervențiilor radiologice (investigațiilor X-Ray) (050/e)

Registrul de evidență a investigațiilor radiografice (050-1/e)

Dare de samă lunară despre volumul de asistență medicală specializată de ambulatoriu (1-10/d)

Registrul persoanelor asigurate care ai beneficiat de îngrijiri medicale la domiciliu (1-35/r)

Dare de samă lunară despre volumul acordat de investigații de laborator și instrumente costisitoare (1-21d)

Darea de seamă despre volumul de îngrijiri medicale comunitare și la domiciliu 1-34/d

Raport despre îndeplinirea indicatorilor de calitate în asistență medicală primară pe perioadă (1-23/r)

Adeverință pentru primirea buletinului de tratament (070/e)

Fișa balneo-sanatorială pentru adulți și adolescenți (072/e)

Vizita unui pacient la unitatea medicală și actualizarea datelor din fișa electronică este reprezentată în fig 2.2 :

Fisa pacientului la nivelul SIA AMP oferi posibilitatea de a afla dacă un pacient a mai fost introdus în sistem. În funcție de răspunsul la această întrebare se pot vizualiza/edita datele unui pacient existent sau se va adăuga un pacient nou. Sistemul este realizat astfel încât să facă legătura între pacient și medicul primar; rezultatul acestei conexiuni se materializează în fișa electronică a pacientului. Subsistemul oferă de asemenea posibilitatea de a căuta medici după diverse criterii (nume, disciplină, IDNP, adresă, etc), se pot edita datele personalului medical și se poate adăuga personal nou.

Fig. 2.2. Vizita și actualizarea datelor pecientului în SIA AMP

Procesul de programare al pacienților constă în înregistrarea pacienților care doresc să fie examinați la unul din medicii de familie la o dată ulterioară. Programarea va putea fi făcută în funcție de afecțiuni, de dorințele pacientului sau medicului, luând în considerare orarul medicilor de familie. Scenariul începe cu faptul că Pacientul solicită de la Registratură o programare la medic. Utilizatorul Registratură solicită de la pacient un act pentru a confirma identitatea acestuia și care va servi drept sursă pentru datele personale ce urmează a fi înregistrate. Utilizatorul Registratură verifică polița de asigurare medicală a pacientului, în caz că acesta o deține. Se verifică online statutul: asigurat/neasigurat. Utilizatorul Registratură accesează interfața grafică cu datele privind pacienții și completează datele pacientului (sau actualizează datele acestuia, în caz că există deja informație despre el). Utilizatorul Registratură introduce datele personale, datele demografice, datele de contact, datele privind asigurarea medicală și datele administrative medicale. Utilizatorul Registratură accesează programul de lucru al medicului solicitat. Dacă pacientul a fost deja programat sau programul medicului este disponibil pentru programare, acesta continuă programarea. Dacă însă posibilități de programare nu există, utilizatorul registratură efectuează o reprogramare a pacientului. Dacă serviciul solicitat nu este acoperit de asigurarea medicală utilizatorul Registratură poate direcționa pacientul pentru a plați; după această confirmarea plații, utilizatorul Registratură poate elibera pacientului trimiterea la medicul solicitat [ 12,13], în timpul acordării serviciilor medicale cu plată.

http://www.simdm.amed.md/simdm/en_US/ – Sistemul Informațional Automatizat de Management a Dispozitivelor reprezintă o totalitate sistematizată de date despre evidența dispozitivelor medicale,efectuarea procedurilor de mentenanță, reparație, circulație a consumabilelor, raportare a incidentelor [15,17]

Sistemului Informatic „Managementul Dispozitivelor Medicale" presupune realizarea interacțiunii a 2 sisteme informatice după cum urmează:

SIMDM – SIMDM care implementează totalitatea proceselor de business aferente gestiunii dispozitivelor medicale în cadrul instituțiilor medicale.

SI Contabil al IMS/IMSP – Sistemul Informatic Contabil al instituției medico-sanitare sau instituției medico-sanitare publice care va interacționa cu SIMDM în vederea preluării automate a datelor de evidență contabilă produse în cadrul proceselor de business implementate în cadrul Sistemului Informatic „Managementul Dispozitivelor Medicale"

SIMDM este un sistem informațional integrat destinat înregistrării si gestiunii datelor aferente dispozitivelor medicale si a evenimentelor ciclului de viață a acestora, monitorizarea trasabilității dispozitivelor medicale, gestiunea incidentelor în care au fost implicate dispozitivele medicale, planificarea proceselor de achiziție si mentenanță a dispozitivelor medicale. La nivel funcțional, soluția informatică conține 9 module funcționale implementate după cum urmează:

Gestionarea dispozitivelor medicale

Gestionarea consumabilelor, accesoriilor și pieselor de schimb

Inspecția și mentenanța periodică

Managementul reparațiilor

Vigilența

Notificări

Biblioteca

Rapoarte

Administrare

În cadrul sistemului informatic interacționează 7 categorii de utilizatori si 2 categorii de sisteme informatice [18].

1.Utilizatorul notificat pentru verificare periodică – utilizator care efectuează verificarea periodică a dispozitivelor medicale si generează rapoartele privind lucrările efectuate în vederea introducerii ulterioare a acestora în baza de date a SI.

2.Furnizor dispozitiv medical – utilizator care deține acces autorizat la SIMDM si care în baza datelor de identificare conținute în profilul furnizorului dispozitivelor medicale va recepționa prin Email notificări aferente incidentelor înregistrate în urma exploatării dispozitivelor furnizate instituțiilor medicale si a deciziilor luate de AMDM aferente acestora. Va viziona dispozitivele medicale livrate către instituțiile medico-sanitare.

3.Bioinginer – utilizator din cadrul instituției medicale cu funcții de întreținere si exploatare a dispozitivului medical care deține acces autorizat la SIMDM si are următoarele roluri distincte:

recepționează notificările de sistem aferente proceselor de business care țin de competențele bioinginerului;

generează formularele aferente planului de achiziție a dispozitivelor medicale;

efectuează acțiuni de mentenanță preventivă a dispozitivului medical si generează în SIMDM formularele planului de mentenanță preventivă si rapoartele de efectuare a mentenanței preventive;

generează formularul raportului de efectuare a reparației dispozitivului medical;

generează formularul de înregistrare a incidentelor aferente funcționării dispozitivului medical;

generează formularele aferente evenimentelor de exploatare a dispozitivului medical (înregistrare dispozitiv medical, evenimente ale ciclului de viață al

dispozitivului medical, evenimente de schimbare/utilizare a consumabilelor dispozitivului medical).

4.AMDM Achiziții – utilizator al Ministerului Sănătății cu funcții introducere, verificare a datelor privind achizițiile aferente DM care are următoarele roluri:

Verificarea cererilor pentru achiziție dispozitive;

Generează răspunsuri la cererile de achiziție DM.

5.Admin IMS – utilizator al instituției medicale cu următoarele roluri:

Setarea bioinginerilor răspunzători de dispozitive medicale;

înregistrează totalitatea datelor aferente dispozitivului medical pentru procesele de recepționare, instalare si punere în funcțiune;

generează formularul aferent contractului de achiziție a dispozitivului medical;

generează formularul aferent contractului de achiziție a consumabilelor dispozitivului medical;

generează formularul aferent contractului de mentenanță a dispozitivului medical;

verifică corectitudinea sincronizării SIMDM cu Sistemul Informatic Contabil al instituției medicale.

gestionează sistemul de metadate (nomenclatoare si clasificatoare) al SIMDM de nivel local de instituție;

6.Administrator de Sistem – utilizator, abilitat cu gestiunea utilizatorilor sistemului, monitorizarea funcționării sistemului, configurarea SIMDM, precum si cu startarea/stoparea/restartarea componentelor sistemului informatic. Dacă mediul tehnologic include capabilități suficiente pentru îndeplinirea lucrărilor de administrare apoi implementarea acestora în sistem este opțională. Categoria dată de utilizatori are următoarele roluri distincte:

folosește necondiționat toate funcționalității sistemului informatic, cu excepția modificării fișierelor de evenimente;

vizualizează orice înregistrare din baza de date;

gestionează sistemul de metadate (nomenclatoare, clasificatoare, variabile de sistem);

administrează serverul de aplicații;

administrează baza de date în producție;

administrează profilurile utilizatorilor;

generează rapoarte aferente auditului SIMDM și conținutului informațional al bazei de date;

configurează și integrează șabloanele de documente;

recepționează notificări de sistem;

efectuează copii de rezervă a bazei de date.

7. AMDM Vigilență – utilizator al Ministerului Sănătății cu funcții de monitorizare și supervizare a proceselor implementate în cadrul SIMDM. Categoria dată de utilizatori are următoarele roluri distincte:

generează formularele aferente incidentelor și defecțiunilor dispozitivelor medicale;

generarea notificărilor în materie de siguranță, atât în baza rapoartelor aferente incidentelor, cât și în baza altor rapoarte;

generarea notificărilor despre rechemarea sau retragerea dispozitivelor medicale din utilizare; [17,18]

Cei legat de secția evidență contabilă și economică, aici este folosit un spectru larg de sisteme informatice automatize si bazate pe FoxPro 2.6 elaborate de dn Ilie Nucă. Ele fiind implementate in anul 2004 și activează pină în prezent. Aplicatiile sunt scrise intr-o configuratie client-server, cu bazele de date stocată pe server. Drepturile de acces pe bazele de date sunt stabilite la nivel de aplicatie si sunt organizate pe grupuri (roluri) care inglobeaza utilizatori individuali. In acest fel, mutarea unui utilizator dintr – un grup in altul înseamna in mod automat re-alocarea drepturilor de acces. Intretinerea si dezvoltarea bazeleor de date si a programelor client se realizeaza de departamentul IT din cadrul instituției medicale. Baza de date se arhiveaza in mod automat la fiecare 24 ore, constituind astfel copii de siguranta sau elemente de comparative in caz de necesitate.

Sistemul informatic suporta un numar nelimitat de utilizatori si este accesibil utilizatorilor, fiind bazat pe modul de acces la server prin protocolul TCP/IP. Se planifică trecerea la un system informațional mai performant,dar nuși perde actualitatea din simplicitatea de folosință și actualizarea permanentă a bazei de date privind salarizarea, și rapoartele.

Pentru minimizarea riscurilor privind pierderea datelor și acesul neautorizat la datele contabile, stațiile de lucru a contabilității sunt isolate de toată rețiaua internă a intituției prin alocarea anui vlan separat, la fel acesul la sisteme informaționale ale instituțiilor de stat și a bancilor este înfaptuită prin acesarea acestor servicii prin conectarea la un server-terminal, folosind protocolul rdp.

2.3. Necesitatea soluționării problemelor în funcționarea sistemului informațional existent

Cea mai importantă sarcină socială a statului este asigurarea drepturilor cetățenilor de a obține asistență medicală accesibilă, la timp și de calitate, indiferent de locul de reședință și de statutul social. La dezvoltarea fundamentală de noi direcții de asistență medicală pentru populație, folosit cu succes în practica medicală în multe țări, a influențat în mod semnificativ de progresele informației, telecomunicații și tehnologie medicală . Avantajele introducerii acestor tehnologii în practica clinică au făcut obiectul discuțiilor din ultimele decenii [41].

Este cunoscut faptul că eficiența ridicată a utilizării clinice a tehnologiei informației (IT) este de a reduce numărul de complicații și a rezultatelor negative, beneficiile socio-economice, îmbunătățirea calității vieții [42]. Utilizarea sistemelor de fixare a datelor la distanță și de transmitere a parametrilor fiziologici, o monitorizare și control în timp real, teleconsultarea pacienților a permis transferul medicinii la un nivel calitativ nou, punând la dispoziție consultări medicale online 24 de ore, măsuri profilactorii, monitorizarea dinamică a stării pacienților, controlul și corecția de urgență a parametrilor cheie ai activității vitale, corpul uman. Pentru aceasta, pot fi utilizate următoarele tehnologii: Internet (e-mail, site-uri web), comunicații telefonice (staționare, mobile), videoconferințe și altele [42,44].

Analizând datele din numeroase studii, nu există nicio îndoială că TI este un instrument util pentru îmbunătățirea calității și eficacității asistenței medicale. Cu toate acestea, utilizarea acestora necesită o abordare atentă a formării personalului medical, organizarea structurii asistenței medicale directe și gestionarea acesteia. Putem presupune că reduce mortalitatea, spitalizările, ameliorează calitatea vieții nu beneficiulu numa prin întroducerea de TI în sine, ci înterpretarea adecvată a rezultatelor utilizării lor și de luare a deciziilor (medicale, de organizare, etc. ..) Pentru a atinge obiectivele de îngrijire și de tratament a pacientului [43,44].

Potrivit angajamentelor asumate în procesul integrării în UE[25], în vederea încurajării și promovării punerii în aplicare a instrumentelor TIC pentru o mai bună guvernanță, e-learning și cercetare, servicii publice de asistență medicală, digitizarea patrimoniului cultural, dezvoltarea conținutului digital și a comerțului electronic, pentru perioada 2015-2016, au fost prevăzute următoarele activități (Tabelul 2.2), care trebuiau asigurate în limitele resurselor bugetare disponibile.

Tabelul 2.2

Acțiunile Ministerului Sănătății pentru perioada 2015-2016, conform Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016 [x36- poziția 99, lit.c.]

De menționat că acțiunile respective au fost incluse și în Planurile de activitate ale Ministerului Sănătății pentru anii 2015 și, respectiv, 2016 și 2017 fiind stabiliți indicatori specifici/de performanță.

Asistența medicală primară este considerată prioritară și ocupă prima poziție în sistemul de sănătate, oferind o platformă stabilă în procesul interacțiunii între serviciile medicale cu comunitățile și familiile, precum și cooperarea intersectorială și interprofesională, promovarea sănătății. Potrivit informațiilor oferite de MS, actualmente asistența medicală primară la nivel de raion/municipiu se acordă de un număr mare de IMSP, sub formă de CS, AMT, CMF etc.

Fig. 2.3. Schematică a cadrului instituțional aferent domeniului AMP

În context, se relevă că dezvoltarea și implementarea Sistemului Informațional Automatizat ,,Asistența medicală primară” a demarat în anul 2013[26], iar lansarea oficială a avut loc la sfârșitul anului 2014(sistemunul nefiind dat în eploatare pină în prezent). Valoarea contractului de dezvoltare a Sistemului constituie 19,08 mln.lei, inclusiv TVA, iar termenul de prestare a serviciului – 2 ani (24 luni) de la data înregistrării contractului la AAP. Potrivit informațiilor oferite de Ministerul Sănătății, la etapa 2017 valoarea prestărilor de servicii a constituit 94%, sau 17,9 mln.lei.

Astfel, potrivit documentelor aferente, „SIA AMP este destinat informatizării funcțiilor și fluxurilor principale de date ale personalului medical, administrativ și de conducere din cadrul unităților sanitare, evidenței, controlului și coordonării automatizate a activității subdiviziunilor de bază ale instituției medico-sanitare publice din cadrul Asistenței medicale primare, precum și acumulării informațiilor necesare pentru luarea deciziilor și prelucrarea datelor personale, inclusiv a celor referitoare la starea sănătății beneficiarilor de servicii medicale”.

Mai mult, SIA AMP este un sistem bazat pe web-platformă, interconectat cu alte SI de importanță statală și permite personalului medical să colecteze și să analizeze datele, precum și să interacționeze între ei și pacienți, utilizând internetul. Totodată, SIA AMP urmează a fi un sistem integrat și integrabil în structura informatică națională și sectorială, destinat utilizării de către medicii de familie, medicii specialiști și personalul medical, administrativ sau de conducere, care își desfășoară activitatea în cadrul unităților medicale din asistență medicală primară. Mai mult, SIA AMP trebuie să fie parte a Sistemului Informațional Medical Integrat (SIMI) și parte componentă a segmentului „Evidența automatizată a resurselor socio-demografice” al Resurselor informaționale de stat ale RM. Sistemul informatic urmează a fi utilizat în toate IMSP din AMP, parte a sistemului de sănătate al RM.

Fig.2.4. Interacțiunea SIA AMP cu alte SI

Scopul principal al acestui Sistem este modernizarea activității medicale din perspectiva perfecționării fluxurilor informaționale. Activitatea SIA AMP este bazată pe interacțiunea informațională cu SI ale instituțiilor din cadrul sistemului ocrotirii sănătății, inclusiv SI ale CNAM; Registrul de Stat al Populației, deținut de Î.S. „Registru” din cadrul MTIC; CNMS etc.

SIA AMP include 8 module, după cum se prezintă în gura care urmeză.

Fig. 2.5 Modulele SIA AMP

Potențialul SIA AMP de a contribui semnificativ la reformarea și eficientizarea sistemului de asistență medicală primară este greu de subestimat. Astfel, dacă ar fi create condițiile corespunzătoare, SIA respectiv ar putea fi un instrument eficient în atingerea obiectivelor organizaționale (ale politicii în domeniul asistenței medicale primare), precum și în asigurarea protecției datelor personale ale pacienților și a securității informaționale. Astfel, asigurarea unor condiții adecvate pentru maximizarea beneficiilor pot include[27]:

caracterul adecvat al SIA AMP în realizarea obiectivelor pentru care acesta a fost implementat, în vederea eficientizării activității și asigurării transparenței proceselor aferente;

disponibilitatea competențelor tehnice și de management necesare pentru operarea și administrarea SIA AMP;

implementarea tehnicilor consistente de management al riscurilor (a unui mecanism funcțional și adecvat de gestionare a riscurilor aferente SIA AMP);

susținerea în continuare de către factorii de decizie, precum și de persoanele implicate, inclusiv de furnizorul platformei, a dezvoltării și optimizării continue a SIA AMP la necesitățile MS și ale utilizatorilor;

încrederea utilizatorilor în SIA AMP ca un loc sigur pentru desfășurarea activităților electronice, precum și îndeplinirea necesităților lor de activitate și a obligațiilor statutare;

crearea unui cadru normativ-legal favorabil/adecvat, inclusiv aprobarea cadrului regulator pentru utilizarea SIA AMP, care ar permite înregistrarea SI la CNPDCP și utilizarea ulterioară a Sistemului.

Importanța acestor condiții, precum și a altor factori care ar putea impulsiona succesul implementării SIA AMP, respectiv, asigurarea protecției datelor prelucrate în SIA. Astfel, identificarea riscurilor este văzută ca o responsabilitate majoră, iar gestionarea adecvată a acestora de către părțile responsabile este considerată de o importanță maximă.

Prin acestă precizare unele dintre dificultățile care necesită a fi depășite, pentru a permite să prevaleze condițiile bune pentru succes. Nu este deloc surprinzător faptul de a identifica riscuri și probleme într-un proiect de dezvoltare, precum și în implementarea unui SI polivalent, care implică mai mulți participanți. Complexitatea Sistemului și amploarea automatizării proceselor de business transformă într-o condiție primară necesitatea gestionării adecvate, la nivel superior, a TI[27].

În cele din urmă, trebuie de remarcat și faptul că acest sistem informaționl nu este fără provocări sau dificultăți, care au inclus și:

cadrul normativ-legal complex, inclusiv cel aferent protecției datelor cu caracter personal, precum și carențele aferente;

SIA AMP este la o etapă incipientă de exploatare, deși lansarea în implementare a acestuia a fost realizată încă la sfârșitul anului 2014;

cadrul normativ-regulator intern aferent SIA AMP neactualizat la noile cerințe, inclusiv urmare a modificărilor în Sistem realizate pe parcursul anului 2016-2017;

conjunctura politică dificilă în perioada de dezvoltare a SIA AMP, inclusiv din cauza schimbărilor/demisiilor în Guvern pe parcursul anului 2015-2016 și fluctuația cadrelor implicate în dezvoltarea SI;

utilizarea în cadrul unor IMSP și a altor SI ce automatizează procesele de business privind asistența medicală primară;

dificultăți inerente în auditarea proceselor de management TI, dacă aceste procese nu sunt formalizate și înregistrate.

Se relevă că o evaluare preliminară a riscurilor inerente proiectului dezvoltării SIA AMP, precum și efectul lor posibil, unele măsuri de prevenire a consecințelor au fost descrise/stabilite de către dezvoltatorul aplicației. Totuși, neasigurarea unei monitorizări și evaluări adecvate a riscurilor identificate au condiționat materializarea în mare parte a tuturor riscurilor cu impact nefavorabil asupra obiectivelor SIA AMP, aspecte care vor fi elucidate în continuare în prezentul Raport. Totodată, monitorizarea insuficientă a procesului de implementare a SIA AMP de către MS (condiționată inclusiv de inactivitatea grupului permanent de lucru, îndeosebi pe parcursul anului 2016, și neactualizarea componenței acestuia urmare a fluctuației/demisiei personalului delegat), respectiv, gestionarea insuficientă a riscurilor identificate de către dezvoltatorul aplicației (în număr de 130, potrivit Planului de calitate anexat la Oferta tehnică) au influențat asupra realizării scopurilor și obiectivelor SIA[27].

Astfel, în scopul asigurării dezvoltării și monitorizării implementării SIA AMP, a fost instituit un grup de lucru permanent[28] . Se constată că, în contextul fluctuației personalului abilitat, pe parcursul perioadei de dezvoltare/implementare a SI și până la moment nu s-a asigurat o actualizare adecvată a componenței nominale a grupului permanent de lucru, ultima modificare fiind realizată doar în anul 2014[29] . Astfel, ținând cont că SIA AMP formal nu a fost dat în exploatare (din lipsa Acceptanței finale și a Actului de dare în exploatare industrială), grupul permanent de lucru rămâne responsabil de monitorizarea implementării Sistemului.

Din componența grupului de lucru permanent, la moment doar 4 din cei 8 membri desemnați sunt angajați în cadrul instituțiilor, totodată constatându-se lipsa de activitate a acestora pe parcursul anului 2016. Aceeași situație de neactualizare și inactivitate se denotă și pentru subgrupurile tehnice constituite pentru asigurarea dezvoltării adecvate a Sistemului, mai ales că, în responsabilitatea grupului tehnic software era stabilită și „asigurarea respectării cerințelor legale aferente securității și protecției datelor cu caracter personal, prin oferirea suportului necesar instituțiilor medicale utilizatori ai SIA”.

În același rând, sa constatat că termenul Contractului (de 2 ani), încheiat între Ministerul Sănătății și dezvoltatorul aplicației privind prestarea serviciilor de analiză, proiectare, elaborare, testare, implementare a Sistemului Informațional Automatizat „Asistență Medicală Primară”, a expirat încă la data de 15.07.2015, SIA AMP nefiind, la momentul desfășurării actual, recepționat de către MS, pe motivul „existenței unor probleme grave aferente funcționării acestuia”. Deși potrivit Contractului, la necesitate, puteau fi perfectate notificări/acte adiționale semnate de ambele părți (de exemplu, prelungirea datei de prestare a serviciilor etc.), pe parcursul perioadei 2016-2017 nu au fost operate modificări la Contractul respectiv. Astfel, situația privind valabilitatea Contractului rămâne incertă, ceea ce condiționează riscuri pentru activitatea/funcționarea adecvată ulterioară a Sistemului[27].

Potrivit Actului de primire-predare din 01.04.2014, încheiat între MS și Dezvoltatorul aplicației, acestuia i-au fost alocate resursele de procesare în cadrul platformei MCloud, nefiind stabilite cerințe, obligații și/sau responsabilitățile părților, inclusiv nivelul de acces, după caz, alte aspecte relevante, perioada și modul de stopare a accesului, la încheierea lucrărilor în acest sens de către Companie, precum și a procedurilor de asigurare corespunzătoare, or, în contextul situației actuale, acest fapt poate condiționa riscuri aferente securității informaționale.

În temeiul Ordinului MS nr.1023 din 03 octombrie 2014, SIA AMP se utilizează la moment de către unele instituții medicale în lipsa Actului de dare în exploatare. Sistemul este plasat în mediul de producție, conținând date reale, inclusiv date privind pacienții, în lipsa Acceptanței finale a lui, fapt ce intensifică riscul privind protecția datelor cu caracter personal, îndeosebi a celor privind starea de sănătate. La fel, nu a fost predat codul-sursă al Sistemului, iar proprietarul de facto al SIA la momentul 2016-2017 este dezvoltatorul aplicației, acesta având acces direct la baza de date, deținând contul de administrare și administrând efectiv aplicația. Or, acest fapt contravine normelor regulamentare, în special celor privind protecția datelor cu caracter personal , prin gestionarea datelor cu caracter personal în lipsa autorizației Centrului, precum și nestabilirea unor instrucțiuni clare persoanei împuternicite de operator (Compania) privind garanțiile referitoare la măsurile de securitate tehnică și de organizare la prelucrarea datelor cu caracter personal[27].

O problema este că SIA AMP a fost dezvoltat/creat în lipsa unei Concepții elaborate[31] și aprobate în modul stabilit[6] , care ar fi prezentat o viziune generală asupra Sistemului, respectiv, ar fi stat la baza elaborării ulterioare a documentației tehnice. Deși potrivit Documentului de licitație, SIA AMP este parte componentă a SIMI, Concepția SIMI, aprobată de Guvern încă în anul 2004[32] , nu prevede expres un astfel de subsistem/sistem.

SIA AMP a fost implementat în cadrul MS pentru automatizarea fluxurilor aferente sistemului de asistență medicală primară, care are un nivel ridicat al vulnerabilității și sensibilității datelor, necesitând astfel o gestionare conformă riscurilor aferente. Din aceste motive, este strict necesar de a asigura continuitatea pentru funcționarea, securitatea, integritatea, disponibilitatea și corectitudinea datelor. O gestionare coerentă a unui SI de o asemenea anvergură implică în mod obligatoriu elaborarea și utilizarea adecvată a unui set complex de politici, standarde și documente de reglementare.

De asemenea, automatizarea activităților instituțiilor medicale condiționează necesitatea revizuirii și actualizării cadrului normativ-legislativ și a celui regulator intern aferent proceselor incluse în SIA AMP, în scopul ajustării lor, oferind totodată o asigurare sustenabilității Sistemului, inclusiv prin utilizarea conformă a acestuia în realizarea activităților corespunzătoare.

SIA AMP a fost conceput de MS ca un sistem pentru AMP la nivel național, sistem WEB care este găzduit în MCloud (platformă guvernamentală), posesor al căreia este Centrul de Guvernare Electronică și la care pot avea acces toate instituțiile medicale care prestează servicii de asistență medicală primară, indiferent de forma lor juridică, fără a genera costuri suplimentare pentru aceste unități.

Potrivit informațiilor prezentate de MS, la situația din iulie 2016 erau înregistrați 2 439 849 de pacienți (fișe electronice personale), înregistrate de 846 de instituții medicale (cu/fără personalitate juridică). O expunere a numărului utilizatorilor activi, în funcție de rolul acestora deținut în Sistem, se prezintă în Figura nr.2.6.

Fig. 2.6. Numărul utilizatorilor activi, înregistrați în SIA AMP, după rolul deținut în SIA 05.2017

Trebuie remarcată în acest sens dependența critică, la moment, a MS de dezvoltatorul aplicației, în aspectele de securitate, dirijare metodologică și aplicare a controalelor generale. Suplimentar, în prezent MS nu are capacități pentru a acoperi de sine stătător aspectele de mentenanță a SIA AMP. Grație lansării recente în exploatare industrială a Sistemului, povara privind asigurarea funcționării și a altor procese aferente securității și protecției datelor (care în mod firesc urmează a fi controlate de Minister) în prezent este pe seama dezvoltatorului, însă în lipsa relațiilor contractuale cu acesta.

În contextul dependenței de factorii externi, menționăm că sunt necesare a fi stabilite responsabilități exhaustive dezvoltatorului aplicației prin prisma cadrului normativ aferent protecției datelor cu caracter personal, precum și măsuri de verificare a respectării/realizării acestora din partea MS. Acest fapt ar exclude sau ar ține sub control riscurile în aspect de asigurare a aplicării necondiționate și eficiente a instrumentelor de protecție, securitate, continuitate și monitorizare

CAPITOLUL III. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI AUTOMATIZAT PENTRU SERVICIUL DE RADIO-IMAGISTICĂ

3.1. Structura și componența sistemului informațional al unității economice

Sistemul automatizat care va fi implemetat pe parcurs are la bază gestionarea fluxului de lucru pentru diagnosticarea investigațiilor în secția radio-imagistică. Posibilitatea accesării cercetărilor radiologice de către alți operatori , care vor avea nevoie de rezultate. În cazul dat ne vom referi la medicii specialiști de profil, care în pofida serviciului acordat, au nevoie de aceste investigații medicale pentru o diagnoză mai precisă și corectă.

Pacientul adresîndu-se la ghișeul secției readiologice predă îndreptarea, se identifică și trece o învestigație. Rezultatul acestei învestigații sub formă de fișier dicom se va stoca pe un server centralizat numit în continuare PACS, folosind protocolul dicom.Toate cercetările medicale trimise vor stoca într-o bază unică a tuturor datelor găzduite de systemul de stocare a imaginilor medicale și a înregistrărilor.

Fig. 3.1. Diagrama funcțională a sistemului automatizat

Medicul radiologic pentru a viziualiza învestigația va avea nevoie de a îndentifica pacientul , ca apoi să îl poată gasi în lista de învestigații. Această lista poate să fie filtrată după criteriul ca : numele, prenumele, anul, tipul învestigației, intervalul de timp cînd a fost, idnp pacient, aparat medical. Odată identificat e posibilă vizualizarea investigației preventive-ulterior descărcată local prentu redactare sau complectarea concluziei dacă este necesar. Investigația poate fi printată pe film sau pe suport CD.

Pacientul adresîndu-se la medicul de specialitate nu va fi nevoie să aibă asupra lui filmul sau CD cu învestigațiile precedente va fi nevoie doar de buletin de identitate pentru a se identifica. Medicul va parcurge aceeași etapă de filtrare a investigațiilor ca și medicul radiologist sau alt medic în domeniu pentru a localiza învestigația diferența doar în drepturile de acces, care apoi viualizind-o va comenta diagnoza sau va lăsa un scurt mesaj. Astfel imaginea prelucrată se va întoarce înapoi pe PACS pentru a înoi înregistrările pacientului și a genera un raport.

La fel sistemul permite conectarea lui la SIA AMP care este acuma folosit în cadrul IMSP AMT Ciocana. În rezultatul posibilitării conectării la sitemul informațional medical centralizat va permite programarea dela ghișeul unic registratura și centralizarea și înoirea datelor a pacientului care vor fi mai informative.

3.2. Proiectarea resurselor infrmaționale

În baza actelor solicitate de la persoana ce se adresează pentru a înfăptui o învestigație (Buletinul de identitate, polița de asigurare, îndreptarea medicală) operatorul din secția radio-imagistică din cadrul centrului consultativ medical, verifică coincidența datelor persoanei din acte cu datele din SIA AOAM. În cazul cînd persoana nu se regăsește în lista medicilor IMSP AMT Ciocana, atunci pacientului i se propune să achite învestigația-contra plată și este înscris pe un regitru aparte contra plată .

Astfel, pentru sistemul dat avem următoarele documente de intrare:

Buletinul de identitate al cetățeanului RM (Fig. 3.1.);

Polița de asigurare (Fig. 3.2.);

Bilet de trimitere (Fig. 3.3.).

Buletinul de identitate al cetățeanului RM – este actul de identitate al cetățeanului RM pentru a fi folosit pe teritoriul țării și peste hotarele ei în conformitate cu acordurile internaționale.

Din buletin vor fi folosite următoarele cîmpuri pentru a fi întroduse în sitemul automatizat:numele, prenumele, data nașterii –pentru a îdentifica mai bine paramatreii aparatului radiologic,sex –ul.

Fig. 3.1. Modelul Buletinului de identitate al cetățeanului RM

Polița de asigurare al cetățeanului RM – ste eliberată la locul de studii, de muncă sau se obține în mod privat. Prin lege, fiecare cetățean al RM trebuie să fie asigurat și să dețină polița de asigurare medicală obligatorie.

În urma verificării statului poliței în SIA AOAM în sistemul automatizat se va fi întrodus tipl învestigației asigurat sau neasigurat- după caz și numarul poliței.

Fig. 3.2. Modelul poliței de asigurare al cetățeanului RM

Biletul de trimitere pentru consultația medicului specialist – medicul de familie vă oferă accesul la serviciile medicale necesare, atunci când aveți o problemă de sănătate, eliberându-vă biletul de trimitere pentru consultația medicului specialist, sau cind o astfel de îndreptare este eliberată de un medic specialist ori alt specialist medical însă din alta instituție care are sau nu contract de prestare a serviciilor medicale cu IMSP AMT Ciocana. Datele necesare pentru întroducere sunt doar cine a facut trimiterea medicală: intituția străină se complectează cu denumirea organizației, medic specialit local sau nu,se verifică datele dacă coincid cu buletinul.

Fig. 3.3. Biletul de trimitere Forma 0.28/e,0.27e

Sistemul informațional automatizat dat va genera următoarele documente de ieșire:

Rezultatul investigație (Fig. 4.4.);

Concluzia medicului radiologic (Fig. 4.5.);

Film printat ,CD – după caz .

Raportul a numarului de învestigații.

Fig. 3.3. Rezultatul investigație Fig. 3.4. Concluzia medicului radiologic

Raportul privind cantitatea de învestigații la moment este generat prin comanda executată în terminal.În dependență de criteriu obținem rezultatul dorit.Sunt folosite niste scripturi pe bash și awk pentru a primi răspunsuri. Deobicei fișierile dicom sunt astcunse întro structură de fișiere specilizată.

Din start identificăm amplasarea mapei cu stocare de date a dcm4chee:

Fig. 3.5. Aplasarea rezultatelor investigațiilor

Scriptul care va genera raport pentru ianuarie 2018 vezi Anexa 7

Fig. 3.6. Tipurile investigației și coloana cu secția (Traum/orl)

În reultat datele generate pot fi exportate întrun fișier și folosite ulterior pentru raportare a învestigațiilor îndeplinite.

3.3. Proiectarea resurselor tehnice

Disponibilitatea în prezent pe piața a resurselor informatice de produse hard și soft, este largă ce asigură un nivel performant de realizare a obiectivelor propuse. Astfel, pentru buna asigurare funcționalității întregului sistem inclusiv pentr lucrul a 2 stații a medicilor de specilitate avem nevoie de următoarele resurse hard minime pentru server central:

CPU – Intel Core i7 4770QC 3.4 GHz;

Placa bază –suport i7,support raid 0,1,5,6,10

HDD – 1 TGb,2buc, Raid1 ;

Memorie RAM – 8Gb;

Placă video – Nvidia Quadro K2000

Placă de rețea -Intel I350 4ports 10,100,1000 Mbit/s

CD-RW sau DVD-RW

Resurse hard pentru stația de lucru medic specialist:

CPU – Intel Core i3 8100 3.6GHz;

HDD – 500 Gb;

Memorie RAM – 4Gb;

Monitor 19.5″ cu o rezoluție de 1366×768;

Mouse, tastatură;

Imprimantă laser;

CD-RW sau DVD-RW .

Softul necesar:

Sistem de operare Ubuntu 16.04 LTE 64bit.

dcm4chee.

Posgresasql

java jdk

jboss

GinkoCadx

Weasis

Oviyam

Echipament de rețea:

switch – DGS-1510-28;

Cablu-UTP5e;

RJ45, altele ;

Estimând posibilitatea resurselor tehnice disponibile de către centrul consultativ diagnostic, necesitățile hardware ale sistemului informatic proiectat nu sunt satisfăcute pe deplin de către aceasta și necesită alocarea resurselor pentru procurarea tehnicii de calcul.

Stațiile de lucru din cadrul secției radio-imagistică din centrului consultativ diagnostic va fi conectată la rețea locală, acordîndui-se adrese statice în vlanul 22. La fel la această rețea va avea acces un medic traumatolog din cadrul secției traumatologie dechisă recent în cadrul instituției.

Fig. 3.6. Schema de interconectare secția radio-imagistică și medic specilizat

Pe parcurs se planifică extinderea utilizatorilor finali a rezultatelor imagistice prin acordarea acesului medicilor specialiști în domeniu. La fel se planifică pe viitor conectarea a celor 2 aparate radiologice amplasate în cadrul altor centre medicale de familie ale asociației, aparatelor de ecografie, care în cadrul instituției medicale sanitare publice sunt trei, cit și aparatului de ultrasonografie inimă.

3.4. Selectarea resuselor de programare

Pentru funcționarea sistemului și avînd posibilitatea de a alege, am selectat produse open-source. Sistemul de operare pe care este instalat dcm4chee este linux ‘’Ubuntu 16.04 LTS 64bit”

Un client incorporat pentru a vizualiza imaginele cu ajutorul browserului la moment supportă doar firefox și opera. Chrome nu suporta din motive de securitate.În versiunea actuala a dcm4chee se folosește Jboss 4.2 ,care la moment are dificultăți cu securitatea,însă în privința acesului exterior ne autorizat nu este posibil, deoarece este configurat destul de bine iptable și porturile tot nu sint standart folosite la acesare din exterior.

Fiecare utilizator a sistemului are parola și numele de utilizator individual, diferența este după roluri –adică înafară, ca au diferite roluri ei pot avea aces la diferite investigații după configurarea individuală.

În fig 3.6 putem vizualiza pagina de lucru a utilizatorului administrator a sistemului.

Fig. 3.6. dcm4chee după logare

După trimiterea imaginii de la stația de lucru a tehnicianului radiolog către sistemul centralizat de stocare PACS ,medicul radiolog are acces la investigația înfăptuită căutind din lista de investigații.care la urmă permite accesarea imaginei prin 2 metode : folosind serviciul web intern WADO sau aplicația locală Weasis-care este inițializată la accesarea investigației.

După logarea reușită a utilizatorului cautăm investigațiile pe serverul local de stocare a ivestigațiilor radiologice alegind investigația dorită. Lista va fi enormă daca utilizatorul nu va mai adauga criteria adăugptoare pentru a micșora cantitatia de inregistrari gasite.

Fig. 3.7. Încărcarea învestigației cu ajutorul Weasis

Fig. 3.7. Încărcarea învestigației cu ajutorul Weasis

Astfel după cum observăm bara de sus a interfaței are destule instrumente de lucru cu imaginea, care ne permit să efectuăm manipulări dorite pentru a analiza investigația. Dar nu trebuie de uitat ca în cabinetle medicului traumatolog, cit și la medicul specialist la momen este instalat monitor simplu, ceea ce nu este coret din punct de vedere cum cere cercetarea investigațiolor radiologice. Însă luaînd în considerație, că aparatul este digital și calitatea imaginilor este de o calitate înaltă ea poate fi redactată și cu așa instrument ca weasis și cu un simplu monitor nu neaparat “Eizo”. Însă asta nu înseamnă că locul medicului radiolog nu este echipat cum se cere. Cind apar unele întrebări sau calitatea investigației nu este destul de clară medicul se apropie la postul de muncă secției radiologice și vizualizează la monitor specializat.

Fig. 3.8. Vizualizarea monitor Eizo 340CL

După cum se observă vizualizarea totuși este mai detaliată la monitoare profesionale.

Pentru a folosi serviciul WADO livrat de dcm4chee ,va fi nevoie de încă o aplicație care la configurare are portul personal și AE Title. Oviyam –este la rîndul său un vizualizator bazat pe html5. Astfel logîndu-se tot folosind browserul, în cazul dat nu este vre-o limitare în privință de care, însă cu toate acestea cautarea și intrumentele de prelucrare a imaginulor este nu așa de vastă ca și instrumentul precedent.

Fig. 3.9. Cautarea și instrumentele Oviyam

La fel după remarcile medicilor vizualizarea cercetării folosind firefox sau același chrome ‘’ frînează” . Însă acest fapt nu constitue problema sistemului împlementat sau a webvizualizatorului ci doar,chit nar fi de banal, dar echipamentul tehnic din instituțiemedicale care necesită modernizare. Aici este vorba doar de o parte de stații de lucru din motiv că instituția medicață întreprinde măsuri pentru a înbunătăți situația cu dotarea tehnică modernă, avînd planificat o modernizare a 42 stații de muncă a medicilor prin procurarea altor noi, ce va duce la performanțe înalte in acordarea serviciilor medicale mai calitative populației.

3.5. Procesele tehnologice de prelucrare a informației în sistemul automatizat de proiect

În urma adresării pacientului la secția radiologică pentru o învestigație medicală conform trimiterii medicului specialist sau de familie, medicul radiolog sau tehnicianu radiolog înregistrare a pacientului în baza de date locală. Verificînd datele întroduse și complectînd cîmpurile obligatorii le confirm și înfăptuiește învestigația medical conform normelor medicale. Terminînd învestigația și încrezinduse că cercetarea mededicală a fost efectuată cu succes, talvează imaginea digital în format dicom comentînd dau nu învestigația dată după necessitate. La cererea pacientului este posibilă imprimarea rezultatului pe support de cd și/sau film radiologic La fel în momentul acesta medicul radiolog trimite imaginea analizată cu descierea dacă e cazu, catre serviciul central de stocare a datelor imagistice.Informația este stocată și local.

Fig. 3.10. Înregistrarea și stocarea și trimiterea rezultatului învestigației

Sistemul are posibilitate tehnică în caz dacă personalul din secția radiologică nu a trimăs învestigația sau a uitat, ea se transmite automat odată la 3 ore.Aici se are în vedere că odată la un interval de timp are loc controlul învestigațiilor curentu pentru a identifica dacă nu a fost sincronizată vreo cercetare medical.

Fig. 3.11. Înregistrarea și stocarea rezultatului pe server

În rezultatul stocării învestigației radiologice centralizat ne oferă posibilitatea acesării acesteti imaginei medicale de către medicii specialiști în domeniu, pentru a lua decizii de diagnostic corect și tratament efectiv în timp real. Fiecare specialist-utilizator se autentifică în sistem prin login și parolă, care este schimbată odată la 4 luni pentru evitarea unor riscuri nedorite.

Această divizare după roluri permite limitarea vizualizării învestigațiilor de alți medici din altă categorie.

Fig. 3.12. Rolurile și drepturile utilizatorilor de sistem

Medicul specialist din cadrul instituției medicale sanitare-publice dorind să aceseze imaginea/învestigația radio-imagistică acesează pagina web a http://192.168.4.199:8080/dcm4chee-web3 unde se loghează folosind utilizatorul și parola acordată. Căutind învestigația după criterii nume sau data, în cazul de față numele aceeași persoană a înfaptuit învestigația în fig,3.20

În figura de jos se poate vedea rezultatul obținut în urma filtrării din lista de învestigații. Alegînd cercetarea necesară specialistu o poate viziualiza în 2 modalități: folosind Weasis sau WADO în componența ultimului care este incorporat o aplicație pe html5 numită oviyam 2.0.

Fig. 3.13. Acesarea vizualizării imaginii stocate a pacientului

Astfel dacă medicul va alege ca în variant propusă vizualizatorul local weasis el nu numa ca va putea printa învestigația la dorința pacientul cît și va aveal mai multe unelte de rdactare a imaginii radiologice pentru o diagnostic corectă și tratament util.

Fig. 3.14. Diferența între metodele de vizualizare

Cu toate că vizualizatorul web nu face concurență încă la aplicația stocată local aceasta nu înseamnă că aplicația nu este reușită, asupra ei se lucrează pentru a implementa noisoluții și optimizarea lucrului fără erori.

CAPITOLUL IV. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE A SISTEMULUI AUTOMATIZAT IMPLEMENTAT

4.1. Evaluarea cheltuielilor de implementare a sistemului informațional automatizat

În determinarea de evaluare a cheltuelilor de implementare a unui sistem informational automatizat constitue o sarcina majora in determinarea resurselor economice a unui sistem informational .

Pentru a realiza functionarea unui sistem informational automatizat in instituția medico-sanitare publică este necesar de a implica cheltuieli de resurse inclusiv–umane ,materiale si financiare. Aceste cheltuieli sunt generate de toate implementările legate de proiectare ,organizare si functionare, cheltueli care sint sau nu justificate din punct de vedere economic și care necesită să fie identificate.

Indentificarea resurselor economice a unui sistem informational automatizat presupune cuantificarea cheltuielilor depuse pentru proiectarea și realizarea acestuia pe de o parte și cuantificarea efectelor economice reale, pe de altă parte.

Benificiile efortului depus pentru proiectarea, realizarea și implementarea unui sistem informational automatizat se poate face prin totalizarea cheltuielilor în funcție de etapele de proiectare funcțională și categoriile de cheltuieli effectuate pe perioade de implementare a sistemului automatizat. În acest fel cheltuielile de implementare a sistemului automatizat pot fi divizate în două categorii de cheltuieli:

cheltuieli de realizare a sistemului automatizat implementat

cheltuieli de exploatare a sitemului automatizat implementat

Volumul cheltuielilor de realizare sînt constituite din:

cheltuieli pentru analiza, proiectarea și implementarea sistemului automaizat ;

cheltuieli pentru intruirea și perfecționarea personalului implicat;

cheltuieli pentru achiziționarea resurselor tehnice și programate;

cheltuieli pentru organizarea spațiilor necesare.

Volumul cheltuielilor de exploatare includ cheltuieli de mentenanță necesare pentru intreținerea sistemului automatizat, pentru perfecționarea și dezvoltarea continuă a performanțelor sistemului automatizat:

cheltuieli pentru retribuirea personalului secției TI;

cheltuieli pentru pregatirea, specializarea în domeniu și perfecționarea continuă a resurselor umane din cadrul secției de TI și personalului medical implicat direct în utilizarea sistemului informațional automatizat implementat;

cheltuieli pentru procurrea de consumabile și materiale;

cheltuieli pentru servicii (mentenanță a tehnicii de calcul etc.);

cheltuieli pentru amortizarea utilajului implicat nemijlocit ;

cheltuieli de întreținere a sistemului automatiza care constă în verificarea produselor – program și a procesării informației necesare;

cheltuieli diverse.

În acest context și în rezultatul implementarii SIA AMP și deciziei Direcției Sănătății Chișinău privind deschiderea secției traumotologie ți ortopedie în cadrul associației medicale teritoriale cu conectarea ei ulterioară la sitemul informațional unic, administrația instituiției medico sanitare publice a susținut implementarea unui sistem automatizat în regim de proiect pentru evaluarea optimizării eficacității automatizării proceselor in secția radio-imagistică.

În acest scop centrului diagnostic medical din sectorul Ciocana in baza procesului verbal i sa alocat suma de 48025 lei, necesară de mijloace bănești pentru suportarea cheltuielile legate cu acest proiect,inclusiv pentru urmatoarele achiziții:

tehnică de calcul (server în valoare de 28625 lei, 2 stație de lucru a medicului specialis 2*9750 lei)

echipament de rețea (switch L2,cabluri UTP5e,altele 9650 lei)

înstruirea personal (2 zile a cite 4 ore)- forțe proprii T

Cheltuelile privind retribuirea muncii și contribuțiilor al personalului implicat rămine una din principalele alocații de cheltuieli în eficacitatea sistemului implementat în strinsă legătură cu factorul de timp cheltuit pentru o unitate de timp la o investigație.

Cheltuielile menționate vor reprezenta ca modalitate de măsurare a rezultatelor utile obținute într-o unitate de timp, în condiții normale de funcționare a sistemului și a elementelor adiacente ale acestuia.

O implicație deosebită o are atingerea parametrilor proiectați, pentru care durata de timp necesită a fi cea mai scurtă, iar varianta de proiect care satisface această cerință este cea mai prioritară, fiind cea mai eficientă.

4.2. Calcularea eficienței economice a sistemului informațional implementat

Eficienta unui sistem informatic se bazeaza pe comparația intre indicatorii care privesc activitatea economica inainte si dupa introducerea sau perfecționarea sistemului automatizat,luind in consideratie eforturile depuse pentru acest scop.

Efificiența economica a fiecarui sistem automatizat este redată de raportul dintre rezultatul util si cheltuelile avansate pentru realizarea efectului dorit.

Eficacitatea,tratata prin prizma realizării obiectivelor si exercitării sarcinilor in condiții de calitate si timp ,se manifestă cu anumite particularități la nivelul sistemului informational automatizat .

Eficienta este inalta daca sint indeplinite urmatoarele conditii;

-contribuția efectivă la transmiterea operativă a informației reale, corespunzator calitativ si cantitativ si valorificarea lor in decizii si acțiuni eficiente.

– ca instituția să bineficieze de informații ,operative ,prin fluxuri si circuite informationale adecvate calitative si cantitative pentru atingerea succesului reproectarii manageriale si competentelor manangmentului –metodologica,decizionala si organizatorica.

-asigurarea unui optim de informatii pentru conducerea compartimentelor functionale si organimele economice externe.

-utilizarea unui volum minim de resurse financiare ,umane,consumabile materiale pentru atingerea scopului în sistemului informational automatizat proiectat.

Eficienta unui sistem informatic se bazeaza pe comparatia intre indicatorii care privesc activitatea economica inainte si dupa introducerea sau perfecționarea sistemului, luind in consideratie eforturile depuse pentru acest scop.

Indicatorii efectelor economice se concretizează in rezultatele directe și indirecte aparute in activitatea curentă a unitatii medico sanitare publice.

Efectele economice-directe se datorează influenței exercitate de catre sistemul informațional automatizat asupra sistemului economic al unitații medicale și se reflectă practic prin intermediul indicatorilor economico financiari .

Efectele economice-indirecte reflecta cresterea veniturilor, reducerea eventuală a costurilor si cheltuelilor, încasări și economiile obținute privind implementarea și exploatarea a noului sistem informational automatizat proiectat.

Efectele economice obținute se datorează urmatoarelor aspecte :

Creării unei arhive fiabile de mare viteză pentru informații de diagnostic de diferite tipuri (imagini, rapoarte, videoclipuri etc.);

Locurilor de muncă automatizate al personalului medical implicat, dotate cu toate funcțiile necesare.

Nivelelor de acces divizate necesare pentru fiecare specialist.

Procesării investigațiilor și conectarea la distanță la arhivă pe orice stație de lucru

Respectării exacte a regulilor de îndeplinire a fișei pacientului în conformitate cu normele în vigoare.

Unui număr mare de instrumente de descriere a investigației (șabloane standard, înregistrare acustică, comentarii, personalizați instrumentelor).

Organizării fluxului pacienților, optimizării volumului de muncă pentru echipament și personal.

Învestigării rapide a pacientului prin reducerea timpului pentru prelucrarea imaginilor și scrierea unei concluzii.

Reducerii rutinei medicilor, redirecționarea timpului și a atenției la aspecte mai importante.

Cresterea vitezei de obținere a informațiilor necesare in luarea deciziilor in procesul de mangment .

Imbunatatirii calitatii informațiilor si obținerea unor variante optime de decizie managerială.

În scopul calculării eficienței economice a sistemului automatizat implementat este necesar de a determina costul unui minut de investigații radio imagistice.

Costul serviciilor medicale prestate este constituit din următoarele elemente de bază:

consumurile/cheltuielile pentru retribuirea muncii muncii personalului;

contribuții la bugetul asigurărilor sociale obligatorii și la bugetul asigurărilor medicală;

consumurile/cheltuielile pentru medicamente și hrană;

consumurile aferente obiectelor de mică valoare și scurtă durată/cheltuielile pentru inventarul moale;

uzura mijloacelor fixe;

consumuri indirecte;

*Nu se includ în costul serviciilor următoarele consumuri/cheltuieli ce țin de:

executarea lucrarilor de cercetare științifice;

investiții capitale în construcții, utilaj și inventar;

reparații capitală a mijloacelor fixe;

reparația și întreținerea obiectelor de menire social-cultură și altor obiecte ce nu se referă la activitatea de bază a instituției;

acordarea ajutorului material sau financiar altor instituții;

pierderi, furturi, sancțiuni, amenzi.

Determinarea consumurilor/cheltuielilor aferente personalului medical- Cheltuielile aferente personalului medical includ cheltuielile de personal implicat nemijlocit în prestarea serviciului și cheltuielile pentru pregătirea și reciclarea personalului respectiv. Numărul personalului se determină conform schemei de încadrare și se calculează potrivit normativelor de personal și statelor-tip de funcții, ținîndu-se cont de profilul, structura organizatorică, normativele și categoriile de personal implicat nemijlocit în prestarea serviciilor medico-sanitare (medic, asistentă medicală, infirmieră și alt personal) și normelor de timp stabilite. Consumurile/cheltuielile pentru retribuirea muncii personalului includ: salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcției), salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază, alte plăți garantate prevăzute de legislație), alte plăți de stimulare și compensare, conform prevederilor Legii salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.50-52, art.336).si Hot Guvernului RM nr 837 din 06 iulie 2016 Regulamentul privind salarizarea angajatilor din institțiile medico-sanitare publice incadrate in sistemul asigurarilor de asistență medicală cu modificarile ulterioare. Costul unui minut pentru activitatea personalului medical se va calcula raportînd cheltuielile totale aferente unei persoane la balanța timpului de lucru pentru anul 2017.

Tarifele contribuțiilor la bugetul asigurărilor obligatorii sociale de stat și bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medical – Consumurile/cheltuielile aferente defalcărilor pentru asigurările obligatorii sociale și asigurările obligatorii de asistență medicală sînt determinate în funcție de consumurile/cheltuielile pentru retribuirea muncii și de cotele defalcărilor în bugetul asigurărilor obligatorii sociale și bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală stabilite conform legislației în vigoare.(pentru instituțiile medicale cnas -angajator-23% si cnam-angajator -4,5%)

Consumurile/cheltuielile pentru medicamente, material de pansament, instrumentariu, remedii medicale și consumabile – Consumurile/cheltuielile pentru medicamente, materiale de pansament, instrumentariu, remedii medicale și consumabile se calculează conform standardelor medicale în vigoare.

Consumurile aferente obiectelor de mică valoare și scurtă durată/cheltuielile pentru inventarul moale – Consumurile aferente obiectelor de mică valoare și scurtă durată/cheltuielile pentru inventarul moale includ necesarul total cantitativ și valoric de obiecte de mică valoare și scurtă durată/inventar moale pe instituția medico-sanitară, secție, subdiviziune în raport cu termenul de utilizare. La determinarea necesarului anual de obiecte de mică valoare și scurtă durată/inventar moale se iau în considerare și datele ultimei inventarieri.

Uzura mijloacelor fixe -În costul serviciilor medico-sanitare se include uzura mijloacelor fixe, conform prevederilor Standardului Național de Contabilitate 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, aprobat prin ordinul ministrului finanțelor nr.118 din 06 august 2013 (instituțiile încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală), sau contului 124 (uzura –amortizarea mijoacelor fixe )conform planului general de conturi conform ord MF nr.119 din 06 august 2013 prin metoda liniară cu începere cu a doua lună de la darea in exploatare a miklocului fix (norma uzurii determinată prin raportul dintre valoarea de intrare si durata de funcționare( catalogul de categorii a m/fixe) inmulțită la numarul de luni de exploatare)

Consumuri/cheltuieli indirecte- se determină separat pe fiecare categorie și cuprind cheltuielile tuturor tipurilor de energie, apă și canalizare, consumabile, carburanți, întreținerea, exploatarea și reparația curentă a mijloacelor fixe, servicii de telecomunicații, de securitate, sanitare și igienice, menținerea curățeniei și ordinii în instituții, asigurarea pazei, deplasări în interes de serviciu, pregătirea și recilarea cadrelor, alte consumuri/cheltuieli indirecte necesare pentru asigurarea  activității instituției.

Astfel in baza celor expuse vom determina costul unui minut de timp al unei investigații si costul unui minut de activitate a instituției medico-sanitare publice.

Costul unui minut de timp al unei investigații radiolojice se constituie din suma consumurilor/ cheltuielilor effective, evaluată ( fără consumurile/cheltuielile pentru medicamente și film), pentru calcularea căruia se aplică următoarea formulă:

Cmin.invest=Ctotal/invest/ T (4.1)

unde:

Cmin.invest – costul unui minut de timp al unei investigații fără consumurile/cheltuielile pentru medicamente și film;

Ctotal/invest – consumurile/cheltuielile total aferente investigațiilor;

T – timpul pentru o investigație radio-imagistică(durata procedurii).

Costul unui minut de activitate a instituției se constituie din cheltuieli totale pe instituție evaluate pentru perioada unui an calindaristic cu cheltuieli pentru medicamente raportat la balanța timpului de lucru în zile/ore/minute.

Cmin.activi=Ctotal/insti/ Bt (4.2)

unde:

Cmin.acivit – prețul unui minut de activitate al instituției ;

Ctotal/instit – cheltuieli totale pe instituție anuale;

Bt – balanța timpului de lucru în zile/ore/minute[anexa 7].

Ctotal/instit=Cdirecte+ Cindirecte (4.3)

unde:

Cdirecte– cheltuieli totale directe;

Cindirecte – cheltuieli totale indirecte.

Tabelul 4.1

Costul unui minut de timp al unei investigații radio-imagistică varianta de bază

Tabelul 4.2

Costul unui minut de timp al unei investigații radio-imagistică varianta de proiect

Fig. 4.1. Durata medie comparativă a investigației Radiologice

Cu aceste condiții,timpul economisit este de aproximativ de 8 min care este compus din 3 min printarea film/CD adaugat la concluzia medicului pe formular adăugînd timpul așteptării pînă cînd se încarcă imaginea și vizualizatorul depe suport cd 2 min și 1 min înregistrare,cu toate că costul unui minut de lucru al secției imagistică sa majorat cu 0,128bani (3,398lei-3,27lei).Vreau sa mentionez ca luarea deciziilor de diagnostic medical in timp optim (incazul nostru economisim 8 min) ar determina acordarea ajutorului medical mai urgent in luarea de decizii de diagnostic medical si tratament ,poate si in unele cazuri si salvarea de veții omenești .

In continuare vom evalua cheltuelile totale pentru determinarea costului unui minut de activitate a instituției IMSP AMT Ciocana

Ctotal/instit=Cdirecte+ Cindirecte (49164,00=42598,1+6465,9 ) (4.3)

Tabelul 4.3

Evaluarea cheltuielilor-calculul unui minute de activitate a instituției

Balanta timpului de lucru pentru anul 2017 este de 249 zile,institutia are un program de lucru 11 ore zilnici.Numarul de minute lucrative pentru in an constitue164340 min (249*11*60min)din tabelul de mai sus putem decide ca institutia cheltue pe un minut de activitate 299 lei 16 bani.

În urma implementării proiectului cea sar economisi 8 min de timp la o investigatie ce ar însemna că institutia ar economisi pe acest timp 2393,28lei(299,16 lei*8 min ). Luînd în considerație că pe zi se efectuiează cite ~15 de investigații de diferite cercetări economia este de 35899,2 lei. Secția de traumatologie cu parere de rau pentru pacient este suprasolsolicitată și în rezultatul tramatizmelor rutiere chit și din alte cauze.

Luînd în condiderație că se economisește timpul de efectuare a investigației noi primim economia timpului sub o formă de mijloace bănești care exprimă timpul activității instituiei. Întrucît ar putea reduce rutina medicilor, redirecționarea timpului și a atenției la aspecte mai importante pentru acordarea calitativă și inbunăăațirea serviciilor de asistență medicală acordată populației în cadrul programului de asigurări medicale a populației.

În urma analizei tabelelor și a figurei 4.1 este evident că realizarea acestui proiect va duce la economisirea 2393,28 lei la o investigație. Deci, se poate spune că noul proiect este mai eficient decît cel existent la moment.

4.3. Căi și mijloace de creștere a eficienței economice a sistemului informațional automatizat

IMSP AMT Ciocana este o instituție medical de ambulator, ce asigură acordarea de servicii medicale pacienților înregistrat pe listele medicilor de familie.

Sistemul informațional automatizat este acuma o importantă verigă tehnologică necesară pentru funcționarea secției radio-imagistică. Instituția urmărește creșterea performanțelor sistemului informatic, simplificarea procedurilor de administrare, asigurarea flexibilității pentru adaptarea sistemului informatic la cerințele activității sale și optimizarea serviciilor prestate.

În rezultatul implementării sistemul a arătat o eficiență enormă care ar aduce beneficii numai pozitiv. Însă din motiv că sistemul automatizat a fost înplementat doar ca proiect pentru a verifica eficacitatea lui –înplementarea lui a avut loc la cerințe minimale. Cea ce deschide multe gorizonturi pe viitor, loc pentru manevrare privind optimizarea și majorarea eficienței lui.

Sistemul nea permis acesarea direct a rezultatelor înteresate de medical specialist de la aparatul radiologic în timp real, nu numai atît dar și posibilitatea vizualizarii imaginilor stocate mai precedent, cea ar permite o analiză pe bază de evoluție a schimbarilor situației medicale dacă au avut loc.

La moment sitemul permite o stocare limitată de date, aici se are în vedere păstrarea nu mai mult de 1 an a învestigațiilor luîn în considerație fluxul și dorința centrului consultativ diagnostic de a conecta și al 2 aparat radiologic. Pe parcurs asociația medicală planifcă să conecteze la arhiva centrală și încă un aparat de la alt centru de familie. Și să acorde aces la toată secția traumatologică și a medicilor specialiști implicați. Sistemul automatizat va permite acesarea investigațiilor chiar și de pe telefonul mobil a medicului în caz dacă nu este la postul de muncă dar are nevoie de rezultatele examinării.

Fig. 4.2. Posibilitățile de dezvoltare pe parcurs a sistemului informațional automatizat implementat

În perspectivă va fi posibil și conectaria aparatelor ultrasonografice –care la moment in centru sunt două, și conectarea aparatului pentru ultrasonografie la inimă tot este inevitabil.

Sistemul pe parcurs va permite concectarea lui la SIA AMP care se folosește în cadrul IMSP AMT Ciocana în rezultat va fi posibilă înregistrarea și îndreptarea la învestigație chiar de regestratură, de medic de familie sau medic specialist. Însă aceeasta rămine la discreția proprietarului sistemului.

Pentru a îndeplini aceste cerințe și a ridica nivelul de securitate a proiectului implementat este necesară dublarea serverului pe care este ampalsat sistemul automatizat, completarea cu un ups, la fine aceasta ar ridica nivelul față de evenimentele (defectele) catastrofale, cum ar fi căderea tensiunii de alimentare sau defectarea unei componente hardware, astfel încât să nu se piardă date și să nu fie periclitată activitatea în curs de desfășurare a avtivității de zi cu zi a instituției medicale.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Implementarea tehnologiilor informaționale permite asigurarea unei îngrijiri medicale de înaltă calificare în locul de reședință a pacienților, pentru a le oferi servicii de calitate cu costuri financiare și umane mai mici. IT poate, în practică, să asigure egalitatea drepturilor populației asistență medicală consultativă de înaltă calitate indiferent de statutul social, locul de reședință și locul desfășurării activității profesionale.

Analizând problemele introducerii tehnologiilor informatice și comunicații în medicină, este necesar să înțelegem clar că în acest domeniu este imposibil să se facă fără doar cu soluții tehnologice. Răspândirea și utilizarea eficientă a TIC în sectorul sănătății este împiedicată de următorii factori:

orientarea managementului industriei pe modelul financiar contabil al informatizării;

lipsa unui singur centru de coordonare, care generează dezbinare în activitățile organelor guvernamentale și administrației publice;

logistica încurcată a compensației financiare, precum și organizarea inadecvată și irațională a finanțării bugetare privint sistemele informaționale;

lipsa unui cadru de reglementare pentru trecerea la o formă electronică de documentare și pentru furnizarea de servicii medicale la distanță;

lipsa unui sistem de certificare a tehnologiilor informaționale și comunicații și acordarea de licențe pentru noi activități în medicină;

nivel scăzut al introducerii TIC în medicină;

mică experiență de management IT în instituții medicale de toate nivelurile;

condițiile schimbătoare permanent privint implementarea TIC , care includ schimbarea de sănătate și practicile clinice și acumularea de cunoștințe biomedicale și bioinginereti.

Caliatea produselor informaționale despre sistemul de sănătate este apreciat în prezent ca existent dar ne adecvată.Baza de date despre resursele umane nu corespunde cerințelor actuale și nu permite o analiză detaliată a structurii personalului încadrat.SIS nu furnizează informații despre echipamentul medical aplasat în instituție și infrastuctura fizică al instituției medico-sanitară.

Cea mai mare problem cu care se confruntă sistemele de sănătate care au aceptat cartel electronic a pacienților este asigurarea confidențialității informației despre stare de sănătate a pacienților. Cea ce ne confirmă raportul de audit al Curții de Conturi cu privire la Raportul de audit TI „Cum se asigură protecția datelor cu caracter personal în domeniul asistenței medicale primare, prelucrate în cadrul sistemelor informaționale automatizate în cadrul SIA AMP.

Eploatarea curentă și stabilitatea sistemului automatizat implementat presupune, și activități inevitabile privind menținerea și deservirea sistemului în stare funcțională și operațională. Tot odată este necesară dezvoltarea și perfecționarea continuă a sistemului informațional pentru obținerea unor performanțe mai înalte. În același timp este necesar de a efectua permanent monitorizarea amănunțită a proceselor informaționale. La această activitate necesită a fi antrenați coloboratorii instituției medico sanitare publice cu scopul de a identifica toate posibilitățile a unor riscuri care să pună în pericol întegritatea sistemulu și pentru a găsi mijloace de depoășire a acestor situații care pot crea un efect dezastruos.

Tot odată fără instruirea inteligentă și adecvată a utilizatorilor de sistem la stațiele de lucru nu se vor atinge rezultatele eficiente scontate în timp redus, întrucît instrurea personalului este un factor real de bază în implementarea progresului ethnic în sistemului de sănătate. În rezultat fără utilizarea sistemelor informaționale nu este posibilă exploatarea și folosirea utilajului performant contemporan care fără de care nu este posibilă acordarea unui serviciu calitativ populației, și care este un prezintă un factor social al sociatății.

În urma analizei prezentate consider că proiectul implementat din punct de vedere tehnic șia atins obiectivele și consider că se poate utilize zilnic pentru folosirea eficientă a timpului de lucru global de către personalul medical implicat. Prin reducerea timpului de investigație, consultarea la medical specialist, și acordarea ajutorului calitativ pacientului prin măsuri decizionale, rapide, în doagnostic și tratament ce mărește eficiența cost al acordării asistenței medicale primare și specializată de ambulator. Un astfel de sistem implementat la nivelul instituției ar avea un rol foarte important în eficientizarea operațiunilor de centralizare a datelor de investigații radiologice, în același timp fiind un instrument real utilizabil în prevenirea riscului de diagnosticare a traumei în termeni cît mai rezonabil cu un cost eficace în timp al cercetării radio-imagistice.

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative

Legea Nr.166 din 11.07.2012. pentru aprobarea Strategii naționale de dezvoltare ‘’Moldova 2020”

Lege Nr.1585 din 27.02.1998 cu privire la asigurare obligatorie de asistență medicală

Lege Nr. 467 din  21.11.2003 “Cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat”

Legea nr. 102 din 09.06.2017 cu privire la dispozitivele medicale

Legea Nr. 71 din 22.03.2007 cu privire la registre

Art.22 alin.(1) din Legea nr.467-XV din 21.11.2003 „Cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat”

Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 1223 din 26 august 2014  „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de prezentare a dărilor de seamă fiscale în formă electronică”.

Ordinul Serviciul fiscal de stat nr. 232 din  27.07.2017 „ cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de utilizare a serviciilor fiscale electronice”.

Hotărîrii de Guvern nr.966 din 09.08.2016, la 01 ianuarie 2018 era prevazută lansarea platformei unice de raportare electronică și statistică.

Ordinului ministrului finanțelor nr.122 din 12 august 2015

Ordin MF cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor nr. 215 din 28.12.2015

Curtea de conturi Hotarire Nr. 51 din  20.11.2009 privind Raportul auditului TI al Sistemului informațional automatizat “Asigurarea obligatorie de asistență medicală”

Hotărîrea Guvernului nr.507 din 25.04.2003 ”Cu privire la elaborarea și implementarea sistemului informațional automatizat ”Asigurarea obligatorie de asistență medicală””

HG 418 din 05.06.2014 „Pentru aprobarea Regulamentului privind condițiile de plasare pe piață a dispozitivelor medicale”

Ordinul MS nr. 200 din 14.03.2017 cu privire la implementarea Sistemului Informațional de Management al Dispozitivelor Medicale în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice

Ordinul MSMPS nr. 840 din 07.11.2017 Cu privire la organizarea seminarului de diseminare a rezultatelor intermediare cu privire la inventarierea națională a dispozitivelor medicale în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice

Ordinul MSMPS nr. 839 din 07.11.2017 Cu privire la implementarea Sistemului Informațional de Management al Dispozitivelor Medicale în instituțiile medico-sanitare publice

Ordinul AMDM A07.PS-01.Rg04-98 din 11.05.2017)

Ordin AMDM nr. 69 din 31.03.2017 Cu privire la nominalizarea formatorilor privind instruirea persoanelor delegate de către instituțiile medico-sanitare publice privind utilizarea SIMDM

Ordin AMDM nr. 98 din 11.05.2017 Cu privire la nominaliarea persoanelor delegate de către instituțiile medico-sanitare publice privind instruirea pentru utilizarea SIMDM

Ordin AMDM nr. A07.PS-01.Rg04-199 din 12.10.2017 Cu privire la implementarea Sistemului Informațional de Management al Dispozitivelor Medicale (SIMDM) în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice și nominalizarea persoanelor delegate de către acestea privind instruirea pentru utilizarea SIMDM.

Ordin AMDM nr. A07.PS-01.Rg02-204 din 18.10.2017 Cu privire la implementarea Sistemului Informațional de Management al Dispozitivelor Medicale (SIMDM) în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice și nominalizarea persoanelor delegate de către acestea privind instruirea pentru utilizarea SIMDM.

Ordin AMDM nr. A07.PS-01.Rg02-207 din 23.10.2017 Cu privire la implementarea Sistemului Informațional de Management al Dispozitivelor Medicale (SIMDM) în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice și nominalizarea persoanelor delegate de către acestea privind instruirea pentru utilizarea SIMDM.

Ordinului MS nr.617 din 07.09.2010 , conducătorii IMS urmau să asigure condițiile necesare pentru implementarea SIA MedEx 2.0, SI elaborat în cadrul proiectului privind fortificarea asistenței medicale primare în Republica Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și implementat

Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 „Cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016

Contractul nr.CPS23/2013 din 17.06.2013 între părțile contractante: Ministerul Sănătății și Compania dezvoltatoare a aplicației.

Hotărârea Curții de Conturi nr. 48 din 5 decembrie 2016

Ordinul ministrului Sănătății nr.1031 din 25.09.2013 „Cu privire la instituirea grupului de lucru permanent”.

Ordinul ministrului Sănătății nr.201 din 17.03.2014

Ordinul ministrului Sănătății nr.1496 din 18.12.2013 „Cu privire la crearea subgrupurilor tehnice de lucru pentru implementarea Sistemului Informațional de Asistență Medicală Primară”.

Ordinul MTIC nr.78 din 01.06.2006 „Cu privire la aprobarea reglementărilor tehnice „Procesele ciclului de viață al software-ului” RT 38370656 – 002:2006”.

Hotărârea Guvernului nr.1128 din 14.12.2004 „Cu privire la aprobarea Concepției Sistemului Informațional Medical Integrat”.

Cărți

Гаспарян С.А., Пашкина Е.С. Страницы истории информатизации здравоохранения России. М.; 2002

Management și legislație farmaceutică Chiținău V.Safta, M.Brumărel, N.Ciobanu, S. Adauji,2012 p793

34. Management și legislație farmaceutică Chiținău V.Safta, M.Brumărel, N.Ciobanu, S. Adauji,2012 p795

Referințe Internet

Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) ”Viitorul”

http://www.viitorul.org/files/Moldova_sumar_executiv_SPSI_Moldova_MD.pdf

Вартанян Ф.Е. Современные тенденции развития здравоохранения Здравоохранение/ Вартанян Ф.Е. //Здравоохранение. – 2008. – № 1. – С. 16-23.

The Role of Hospital Information Systems in Successful Health and eHealth Services in Hungary and in International Dimension [article] Aggod-Feko, 2010

Williams David Lloyd Medical Informatics 2040: Reengineering & Transforming Healthcare in the 21st Century//European Journal of ePractice. 2009, December. – № 8. – P. 24-32.

Кобринский, Б.А. Перспективы и пути интеграции информационных медицинских систем / Б.А. Кобринский // Врач и информационные технологии.- 2009. №4. – С. 4-11.

Метелев, C.B. Региональная информационная система управления здравоохранением на платформе Майкрософт / C.B. Метелев // Врач и информационные технологии. 2009. – №4. – С. 23-26.

Сердюков А.Г., Набережная И.Б., Захаров Д.А. Социологическое обоснование внедрения телемедицинских технологий в практику // Заместитель главного врача. 2008. №2. С. 12-20.

Казаков В.Н., Владзимирский А.В., Дорохова Е.Т. Телемедицина в практике семейного врача // Український журнал телемедицини та медичної телематики. 2005. Т. 3. №2. С. 124-130.

Кларк Э.Л. Сердечная недостаточность 2011: обзор избранных исследований, способствовавших последним достижениям клинической кардиологии // Український кардіологічний журнал. 2012. №2. С. 119-128.

Фоменко А.Г. Удовлетворенность пациентов качеством медицинской помощи и их ожидания относительно перспектив развития здравоохранения // Медицинские новости.  2011.  №11. С. 31-38.

Electronic health records and e-health tehnology in the USA// Tech and Law.-2010,9 April http://blog.tech-and-law.com/2010/4/electronic-health-records-and-e-health.html

Колесник А.Ю. Международный опыт мониторинга медицинских услуг и оценка результативности в сфере здравоохранения Аналитическая записка. USAID, 2005.

Implementing Transnational Telemedicine Solutions, ITTS. URL: http://www.transnational-telemedicine.eu/

Williams David Lloyd Medical Informatics 2040: Reengineering & Transforming Healthcare in the 21st Century//European Journal of ePractice. – 2009,December. – № 8

Williams David Lloyd Medical Informatics 2040: Reengineering & Transforming Healthcare in the 21st Century//European Journal of ePractice. – 2009,December. – № 8.

Петухова, Т.П. О разработке содержания профильной подготовки

Михаил Эльянов Подводные камни компьютеризации медицины PC Week Doctor №1 (1), март 2008

Петухова, Т.П. „0 создании информационной системы в здравоохранении,обеспечивающей, в том числе, персонифицированный учет оказания медицинской помощи гражданам Российской Федерации ‘’. – http://www.minzdravsoc.ru/docs/mzsr/inforiTiatics/8.

Типовой профиль лечебно-профилактических учреждений Российской

Академии Наук http://www.opensys.info/ download/profiles/medprof.zip

Васильева, И.А. Психологические аспекты применения информационных технологий / И.А. Васильева, Е.М. Осипова, Н.Н. Петрова //Вопросы психологии. – 2003. – №3. – С. 80-88.

Метелев, СВ. Региональная информационная система управления здравоохранением на платформе Майкрософт / СВ. Метелев // Врач и информационные технологии. – 2009. – №4. – С. 23-26.

Ухватова, И.В. О развитии кадрового потенциала расширяющихся медицинских учреждений / И.В. Ухватова // Зам. гл. врача. – 2008. – №10. -С.108-114.

ANEXE