Tehnologii DE Decontaminare A Solurilor Poluate CU Țiței ÎN Zona Câmpina, Județul Prahova

TEHNOLOGII DE DECONTAMINARE A SOLURILOR POLUATE CU ȚIȚEI ÎN ZONA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA

CUPRINS

CAP. I. INTRODUCERE

Obiectul și importanța proiectului de disertație……………………………………………………..5

Istoricul amplasamentului și dezvoltări viitoare……………………………………………………..7

Necesitatea și oportunitatea aplicării tehnologiilor avansate de decontaminare a solurilor poluate cu tiței din județul Prahova, Municipiul Câmpina…………………………..8

Elementele cadrului natural ce trebuie protejate de acțiunea factorilor naturali și antropici…………………………………………………………………………………………………………..11

Descrierea poziției județului în cadrul regiunii – date de amplasament…………….11

Date climatice……………………………………………………………………………………………..11

Date geologice…………………………………………………………………………………………….11

Date geomorfologice……………………………………………………………………………………13

Date hidrologice………………………………………………………………………………………….14

Date despre faună și floră…………………………………………………………………………….14

CAP.II. CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE PRODUSELOR PETROLIERE ȘI RESURSELE: APĂ, ENERGIE, COMBUSTIBILI ȘI CARBURANȚI UTILIZAȚI ÎN CADRUL SOCIETĂȚII STEAUA ROMÂNĂ

2.1. Tipuri de produse petroliere – materii prime și auxiliare folosite în cadrul societății Steaua Română din zona Câmpina……………………………………………………………………………15

CAP. III. CONTRIBUȚII TEORETICE ȘI APLICATIVE

3.1. Obiectivele și metodologia cercetării………………………………………………………………….19

3.2. Rezultatele cercetării………………………………………………………………………………………..21

CAP. IV. RECONSTRUCȚIA ECOLOGICĂ A SOLURILOR POLUATE CU ȚIȚEI ȘI PENTRU AMELIORAREA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR DIN ZONA LACUL PEȘTELUI, ZONA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA

4.1. Fenomenele care apar în sol și ape subterane în urma poluării cu produse petroliere……………………………………………………………………………………………………………….29

4.2. Acțiunile întreprinse pentru reconstrucția și ecologizarea depozitului de deșeuri de șlam petrolier rezultat din prelucrarea țițeiului…………………………………………………………..30

4.3. Metodele de decontaminare aplicate pe zona contaminată cu țiței din județul Prahova, zona Câmpina……………………………………………………………………………………………………….32

4.4. Lucrările agropedoameliorative și de bioremediere pentru decontaminarea și reconstrucția ecologică a solurilor poluate cu reziduuri petroliere din județul Prahova, zona Câmpina………………………………………………………………………………………………………………..35

4.4.1. Ameliorarea in situ a solurilor poluate puternic-excesiv cu petrol…………….36

CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………..38

BIBLIOGRAFIE

CAP. I. INTRODUCERE

Obiectul și importanța lucrării de disertație

Lucrarea mea de disertație, cu tema menționată mai sus avut ca scop evaluarea și certificarea competențelor teoretice și de cercetare dobândite de mine pe parcursul anilor de studiu. Această certificare a calităților academice și a muncii depuse s-a realizat într-un cadru formal la nivelul unei comunități științifice prin care s-a urmărit cunoașterea problematicii generale în care este inclusă tema mea de cercetare, apoi analiza și cercetarea, argumentele și soluțiile eficiente de decontaminare a solurilor poluate cu țiței.

Se discută și se cercetează la nivel național această problema a poluării solului cu reziduuri petroliere care favorizează în mod negativ desfășurarea normală a proceselor de reținere a apei în sol și a circulației sale, astfel încât pe solurile poluate de la puternic la excesiv cu țiței există o stopare a activității microorganismelor și un timp de dezvoltare a vegetației scăzut. Astfel se urmărește aplicarea procedeelor de reecologizare și bioremediere a sitului studiat, prin înlăturarea poluantului folosind lucrările agropedoameliorative specifice pentru aceast grad de poluare, se aerează foarte bine zona și nu în ultimul rând se folosesc azot și fosfor pentru dezvoltarea propice a microorganismelor, rezultând la final un produs secundar nepericulos. Poluarea solului rezultă în urma activităților ce produc funcționării incorectă a solului ca mediu de viață și suport în cadrul ecosistemelor naturale sau antropizate.

Pe plan național se cunoaște că extracția, transportul țițeiului și depozitarea reziduurilor petroliere afectează mediul, atât prin derularea proceselor tehnologice, cât și prin unele poluări accidentale nedorite (ex: spargeri de conducte, deversări accidentale ale rezervoarelor, depozitarea necontrolată a reziduurilor petroliere etc).

În această lucrare de disertație am urmărit prezentarea necesității studierii problematicii depoluării solurilor contaminate cu produs petrolier, analiza stadiului actual al tehnologiilor de decontaminare a solurilor poluate cu țiței și alegerea/aplicarea unei tehnologii de decontaminare eficientă, urmărindu-se natura poluantului și a solului poluat, factorii hidrogeomorfologici și gradul de poluare.

Pe plan național, predomină poluarea cu țiței asociată cu cea a apelor sărate provenite de la sondele de extracție a țițeiului, mai este cunoscută și sub numele de poluare mixtă. Acest tip de poluare influențează negativ caracteristicile morfologice ale solului și ale apelor de suprafață și subterane pe o suprafață de 2764 ha dintre care, există o suprafață de 1305 ha cu gradul de poluare puternic-excesiv. Datorită proceselor fizice care au loc în urma extracției de țiței rezultă un impact negativ asupra solului, exisând modificări de teren datorate excavării, tasarea solului și diminuarea suprafeței forestiere.

În urma studiilor s-a demonstrat că predomină poluarea ascendentă, care rezultă în urma unor spargeri de conducte care transportă petrol sau din scurgerile care pot ajunge în pânza freatică. Poluantul, în cazul de față produsul petrolier se poate infiltra în sol până la adâncimea de 70-80 cm, astfel procesul de depoluare se desfășoară mai greu. Se ține cont de raportul carbon/azot atunci când se studiază puterea de reținere a poluantului în solul contaminat.

Conform studiilor efectuate pentru zonele contaminate cu produs petrolier au existat 5 județe studiate (Bacău, Covasna, Gorj, Prahova și Timiș), a rezultat că aceste județe sunt afectate pe o suprafață de 762 ha, dintre care cu un grad de poluare excesivă sunt afectate 290 ha din suprafață totală studiată.

Cele mai afectate zone de la noi din țară de poluarea cu petrol și apă sărată datorată exploatărilor petroliere sunt Borzești, Onești, Ploiești, iar cele mai mari suprafețe se întâlnesc în județele Teleorman, Brăila, Bihor, Dolj, Dâmbovița, Giurgiu și Gorj.

Fig.1. Distribuția siturilor contaminate pe tipuri de activități

Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Istoricul amplasamentului și dezvoltări viitoare

Orașul Câmpins a evoluat de-al lungul vremii, de la sat la târg, iar mai târziu s-a dezvoltat ca și oraș. Câmpina s-a dezvoltat foarte bine prin comerțul cu diverse produse din acea zonă, spre exemplu prin vânzarea de animale, blănuri, apicultură, cerealiere etc. Ulterior toată această dezvoltare a condus la apariția vămii din Câmpina, facând legătura între traseul București-Brașov.

A existat și exploarea resurselor naturale din subsolul Câmpinei și anume: extragerea sărurilor minerale și a păcurii, care au condus la o dezvoltare intensă și de durată a acestei zone.

Anii 1840 –1880 au fost foarte importanți pentru Câmpina, deoarece aceasta a fost declarată oraș, astfel urmează o dezvoltare economică intensă, apar unități industriale precum: fabrica de ciorapi, de stofă, ateliere, două turnătorii, hidrocentrale, termocentrale și fabrica de acid sulfuric.

Societatea Steaua Română, cu punct de lucru în Câmpina a fost înființată în anul 1895 urmărind linia tehnologică de prelucrare a țițeiului brut parafinos. Pentru obținerea acestui produs finit s-a utilizat acidul sulfuric în procesul de rafinare, din care au rezultat gudroane și reziduu petrolier.

Ca și dezvoltări viitoare, prin Autorizațiile de Mediu nr. 288/18.12.2007, respectiv nr. 290/18.12.2007 au fost prevăzute pentru conformarea acestor depozite de reziduuri petroliere următoarele măsuri:

Modernizare depozitului de tratare titei, reecologizarea batalurilor, în prim plan a zonei Lacul Peștelui și redarea obiectivului în circuitul natural.

montarea apometrului pentru monitorizare consumului de apă;

înlocuirea sistemului actual de colectare, tratare, măsurare și evacuare țitei din sistemul deschis în sistem automatizat;

implementarea managementului deșeurilor prin achiziționarea de containere în vederea colectării selective a deșeurilor;

modernizarea echipamentelor stației de injecție a apelor de zăcământ;

Aceste dezvoltări viitoare în zona, nu vor afecta zonele din vecinătate, fără influențe negative în raport cu potențialul disconfort produs de activitatea instalațiilor. Prin lucrările de modernizare se urmăreste înlocuirea claviaturilor și a rezervoarelor uzate, aplicarea unor măsuri de creștere a siguranței în exploatare, eliminarea punctelor sensibile cu potențial de contaminare a factorilor de mediu. De asemenea se va mări gradul de automatizare a proceselor tehnologice și implicit se va diminua riscul de apariție a poluărilor accidentale.

Necesitatea și oportunitatea aplicării tehnologiilor avansate de decontaminare a solurilor poluate cu tiței din județul Prahova, Municipiul Câmpina

Municipiul Câmpina este situat în județul Prahova, pe o suprafață de 2.524 ha, cu o altitudine medie de 450 m, fiind delimitat în zona nordică de râul Câmpinița, în partea estică de râul Doftana, iar în partea vestică de râul Prahova.

Rafinăria Steaua Română se situează în partea de nord-est a orașului Câmpina și ocupă o suprafață de 49,8 ha. Există ca și vecinătăți are amplasamentului: în partea nordică, sudică, respectiv vestică există zone rezidențiale, iar în partea estică există zonă industrială.

Activitatea principală este aceea de menținere a parametriilor optimi de funcționare la prelucrarea și rafinarea tițeiului, ținând cont de impactul asupra mediului. Ca și obiectiv societatea urmărește dezvoltarea liniei de producție și livrare produs finit, ținând cont de cerințele riguroase de  protecție a mediului,  prin aplicarea  sistemului de calitate reglementat.

Societatea este alcătuită din platforme amplasate în următoarele zone:

În partea nord-estică se găsesc batalul Lacul Peștelui și stația de apă;

În partea sud-estică, în zona cunoscută sub numele de Bucea și zona Turnătoriei se găsesc batalurile de depozitarea a gudroanelor acide;

Activitatea se desfășoară în mare parte în aer liber, iar amenajările sunt reduse, cele mai importante fiind rezervoarele și barăcile pompelor. Este utilizat un număr restrâns de materiale de constructii, în principal oțel și beton. În cadrul depozitului de rezervoare există rezervoarele propriu-zise, executate din oțel, amplasate pe un pat din balast și beton. Zona îndiguită este executată din pământ, iar claviatura este amplasată pe o platformă din beton.

Fig.2. Rafinăria Steaua Română în anul 1907

Sursa:https://www.google.ro/search?q=rafinaria+steaua+romana&tfost înființată în anul 1895 urmărind linia tehnologică de prelucrare a țițeiului brut parafinos. Pentru obținerea acestui produs finit s-a utilizat acidul sulfuric în procesul de rafinare, din care au rezultat gudroane și reziduu petrolier.

Ca și dezvoltări viitoare, prin Autorizațiile de Mediu nr. 288/18.12.2007, respectiv nr. 290/18.12.2007 au fost prevăzute pentru conformarea acestor depozite de reziduuri petroliere următoarele măsuri:

Modernizare depozitului de tratare titei, reecologizarea batalurilor, în prim plan a zonei Lacul Peștelui și redarea obiectivului în circuitul natural.

montarea apometrului pentru monitorizare consumului de apă;

înlocuirea sistemului actual de colectare, tratare, măsurare și evacuare țitei din sistemul deschis în sistem automatizat;

implementarea managementului deșeurilor prin achiziționarea de containere în vederea colectării selective a deșeurilor;

modernizarea echipamentelor stației de injecție a apelor de zăcământ;

Aceste dezvoltări viitoare în zona, nu vor afecta zonele din vecinătate, fără influențe negative în raport cu potențialul disconfort produs de activitatea instalațiilor. Prin lucrările de modernizare se urmăreste înlocuirea claviaturilor și a rezervoarelor uzate, aplicarea unor măsuri de creștere a siguranței în exploatare, eliminarea punctelor sensibile cu potențial de contaminare a factorilor de mediu. De asemenea se va mări gradul de automatizare a proceselor tehnologice și implicit se va diminua riscul de apariție a poluărilor accidentale.

Necesitatea și oportunitatea aplicării tehnologiilor avansate de decontaminare a solurilor poluate cu tiței din județul Prahova, Municipiul Câmpina

Municipiul Câmpina este situat în județul Prahova, pe o suprafață de 2.524 ha, cu o altitudine medie de 450 m, fiind delimitat în zona nordică de râul Câmpinița, în partea estică de râul Doftana, iar în partea vestică de râul Prahova.

Rafinăria Steaua Română se situează în partea de nord-est a orașului Câmpina și ocupă o suprafață de 49,8 ha. Există ca și vecinătăți are amplasamentului: în partea nordică, sudică, respectiv vestică există zone rezidențiale, iar în partea estică există zonă industrială.

Activitatea principală este aceea de menținere a parametriilor optimi de funcționare la prelucrarea și rafinarea tițeiului, ținând cont de impactul asupra mediului. Ca și obiectiv societatea urmărește dezvoltarea liniei de producție și livrare produs finit, ținând cont de cerințele riguroase de  protecție a mediului,  prin aplicarea  sistemului de calitate reglementat.

Societatea este alcătuită din platforme amplasate în următoarele zone:

În partea nord-estică se găsesc batalul Lacul Peștelui și stația de apă;

În partea sud-estică, în zona cunoscută sub numele de Bucea și zona Turnătoriei se găsesc batalurile de depozitarea a gudroanelor acide;

Activitatea se desfășoară în mare parte în aer liber, iar amenajările sunt reduse, cele mai importante fiind rezervoarele și barăcile pompelor. Este utilizat un număr restrâns de materiale de constructii, în principal oțel și beton. În cadrul depozitului de rezervoare există rezervoarele propriu-zise, executate din oțel, amplasate pe un pat din balast și beton. Zona îndiguită este executată din pământ, iar claviatura este amplasată pe o platformă din beton.

Fig.2. Rafinăria Steaua Română în anul 1907

Sursa:https://www.google.ro/search?q=rafinaria+steaua+romana&tbm=isch&tbo=u&source=univ&s

Fig.3. Rafinăria Steaua Română în anul 2013

Sursa: https://www.google.ro/search?q=rafinaria+steaua+romana&

Depozitele de deșeuri industriale numite și depozite tip batal din cadrul acestei societăți sunt:

1. Zona Lacul Peștelui reprezentată de un batal situat în partea nord-estică a societății, mai exact în amonte de stația de epurare naturală pentru depozitarea nămolului numit și Lacul Peștelui, având o suprafață de 0,5 ha, există 27.000 t depozit, iar anul înființării este 1973.

Fig.4. Amplasarea batalului – Lacul Peștelui, anul 1973

Sursa: http://furcuta.blogspot.ro/2011_04_01_archive.html

2. Zona Turnătorie este reprezentată de cinci batale în care sunt depozitate gudroanele acide, situat în partea de sud-estică a societății și ocupă o suprafață de 3,3 ha, iar anul înființării a fost 1920.

3. Zona Bucea este situată tot în partea de sud- est a societății și este reprezentată de zece batale de gudroane acide, pe o suprafață de 6 ha, având blocată deversarea în râul Doftana, iar anul înființării a fost 1965.

Toate cele trei zone sunt bataluri inactive, cu o gardă de siguranță de 0,5 m, împrejmuite, iar batalurile din zona Bucea sunt impermeabilizate pentru protecție cu humă.

Fig.5. Amplasarea batalului – Lacul Peștelui, anul 2014

Sursa: Arhivă personală

Elementele cadrului natural ce trebuie protejate de acțiunea factorilor naturali și antropici

Date de amplasament

Județului Prahova cuprinde o suprafață de 4.716 km2, iar în partea nordică se învecinează cu județul Brașov, în partea estică se învecinează cu județul Buzău, în partea vestică cu județul Dâmbovița, iar în partea sudică se învecinează cu județul Ilfov, respectiv județul Ialomița.

Date climatice

Orașul Câmpina se află într-o zonă climatică de tip continental moderată, într-o zonă mai ocrotită față de bataia vânturilor, roza vânturilor fiind influențată de vânturile predominante din partea nord-estică a zonei, în funcție de caracteristicile climatice ale zonei. Mediile anuale ale temperaturii sunt cuprinse între -60÷30oC.

Date geologice

Muncipiul Câmpina prezintă un mozaic de soluri brune, urmate de solurile podzolite și în zona mai joasă predomină cernoziomuri cambice și soluri argiloaluvionale.

Dealurile au înălțimi medii de 600 m, existând în partea vestică dealul Pițigaia, care prezintă o înălțime de 634 m, în partea nordică se află vârful Poienii, cu înălțime de peste 660 m, iar în partea de nord-est se află vârful Voila, care este cea mai înaltă zonă din cadrul amplasamentului studiat, având o înălțime de 676 m.

În raport cu condițiile de mediu, învelișul de sol este relativ variat, la nivel de tip și subtip, dar mai ales la nivel inferior unde se asociază o serie de caracteristici de sol (ex: grosime, material parental, granulometria depozitelor, clasa texturală și conținutul de schelet) cu caracteristici ale terenurilor (ex: relief, pantă și rocă subiacentă). Solurile din teritoriu au fost clasificate după Sistemul Român de Clasificare a Solurilor (1980) și apoi corelate cu World Reference Base for Soil Resources (WRB-SR,1998).

În nota de fundamentare pedologică a resurselor de sol întocmită de OSPA Ploiești pentru Municipiul Câmpina sunt evidențiate următoarele tipuri de sol, ce vor fi prezentate sub ambele denumiri din cele doua sisteme, respectiv SRCS și SRTS. Ele sunt prezentate grupate pe criterii morfologice astfel:

Pseudoredzina = Faeoziom;

Sol brun roscat = Preluvosol;

Sol brun eumezobazic = Eutricambosol;

Protosol aluvial litic = Aluviosol;

Erodisol = Erodosol;

Coluvisol = Aluviosol;

Fig.6. Cernoziom Fig.7. Preluvosol roșcat

Sursa: Arhivă personală

Solurile au un rol direct în desfășurarea proceselor de modelare prin rezistența opusă eroziunii si un rol indirect prin micșorarea scurgerilor de suprafață datorită infiltrației apei și prin asigurarea condițiilor pentru dezvoltarea covorului vegetal.

Structura solului se modifică în funcție de modul de utilizare a terenurilor. În solurile cu conținut ridicat de humus (care favorizează dezvoltarea covorului vegetal), procesele de eroziune sunt frânate. Textura solurilor influențează infiltrația apei ce se află în relație directă cu coeficientul de saturație a apei din sol.

Gradul de tasare influențează permeabilitatea, astfel cu cât solul este mai tasat cu atât scade permeabilitatea și crește scurgerea în suprafață.

Fig.8. Sol tasat

Sursa: Arhivă personală

Date geomorfologice

 Deplasările în masă (alunecări, curgeri de noroi, prăbușiri, creep) au o mare răspândire în regiunea studiată. În cea mai mare parte, alunecările actuale reprezintă gradul de amploare a unor alunecări mai vechi, dar sunt și situații în care se declanșează alunecări de mari proporții pe versanții care nu au fost afectați în trecut. Întâlnim deplasări în masă asociate cu procese de eroziune, care în funcție de frecvență și intensitate reprezintă cele mai importante hazarde geomorfologice.

Din punct de vedere geologic, orașul Câmpina este alcătuit din depozite miocene de gresii printre care se includ formațiuni alcătuite din gipsuri, conglomerate de argile bentonitice, marne compacte și calcaroase. Depozitele de fliș, alcătuite din argile verzi, marne cenușii și gresii calcaroase verzui, se găsesc în partea de nord a localității. Argilele acestea fac trecerea spre un ansamblu de marne compacte, calcaroase, roșii și verzi . Starea de fertilitate a solurilor din teritoriu este naturală și cu potențial de cultivare.

Fig.9. Depozite miocene din zona Câmpina Fig.10. Eroziunea naturală formată în urma torenților

Sursa: Arhivă personală

Regiunea este alcătuită din aproape toate tipurile de roci sedimentare: roci cu rezistență mare (gresii, conglomerate, calcare), dar și roci cu o plasticitate ridicată (argile, marne, nisipuri acestea din urmă favorizând alunecările de teren și curgerile noroioase). Eroziunea a creat șiruri de cruste, văi subsecvente, obsecvente și consecvente cu versanți pe care se înregistrează alunecării, șiroiri, torenți.

Date hidrologice

Județul Prahova prezintă o lungime totală a cursurilor de apă de aproximativ 1.796 km. Principalele râuri care alcătuiesc subbazinul Prahovei sunt: colectorul principal situat în partea nordică este râul Prahova, care are o lungime de 195 km, iar în partea estică râul Doftana.

Există și lacuri naturale care sunt folosite în scopuri balneoclimaterice, spre exemplu lacul de la Telega și cel de la Brebu. Iar în partea de nord a orașului Câmpina există un lac natural de apă sărată din care localnicii din întreaga zonă se alimentează din acest lac pentru a folosi apa sărată la consevarea legumelor, pentru animale sau pentru cure de sănătate.

Sunt prelevate lunar probe de analizat din forajele aflate în partea nord-estică a orașului Câmpina, în urma cărora se determină proprietățile fizico-chimice și biologice a apei potabile și cea folosită în irigarea culturilor agricole.

Date despre faună și floră

În culmile deluroase orientate spre sud predomină stejarul de diferite feluri (Quercus Petraea, Quercus Robur, Quercus Pedunculiflora), jugastrul (Acer Campestre). Iar spre partea de nord-est și nord-vest predomină fagul (Fagus Silvatica), carpenul (Carpinus Betulus), molid (Picea excelsa) și brad (Abies alba). De asemenea, există o gamă variată de arbuști, ex: măceșul (Rosa Canina), alunul (Corilus Avellana) etc.

În pădurile din jurul orașului se găsesc fructe de pădure, ex: fragii (Fragaria vasca), murele (Rubus), și o întreagă varietate de ciuperci comestibile, cum ar fi lăptosul (Lactarius deliciosus), gălbiorul (Contharelus cibarius) etc.

  Fauna este specifică suprafețelor de pădure ce înconjoară municipiul din toate direcțiile. Animalele cel mai des întâlnite sunt: mistrețul (Sus Scrofa), vulpea (Vulpes Vulpes), bursucul (Melis Melis), căprioara (Capreolus Capreolus), veverița (Lutra Vulgaris), Lupul (Canis Lupus), iepurele (Lepus Europeanus).

CAP. II. CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE PRODUSELOR PETROLIERE ȘI RESURSELE: APĂ, ENERGIE, COMBUSTIBILI ȘI CARBURANȚI UTILIZAȚI ÎN CADRUL SOCIETĂȚII STEAUA ROMÂNĂ

2.1. Tipuri de produse petroliere – materii prime și auxiliare folosite în cadrul societății Steaua Română din zona Câmpina

În funcție de tipul și compoziția produselor petroliere și prin proprietățile specifice ale acestora, influențează mobilitatea și reținerea lor în sol. Proprietăți care influențează aceste procese sunt următoarele:

Densitatea produselor petroliere este mai mică decât cea a apei, iar această diferență influențează procesul de curgere și de retenție a produselor petroliere în solurile umede și saturate cu apă. Astfel, atunci când crește temperatura atmosferică, densitatea și vâscozitatea au tendința de a scădea și se poate determina mobilitatea produselor petroliere în sol.

Solubilitatea produselor petroliere reprezintă procesul prin care se determină gradul prin care un component petrolier prezintă capacitatea de dizolvare în apă. Solubilitățile cele mai ridicate le prezintă hidrocarburile aromatice ușoare (de ex: benzenul și toluenul.

Presiunea de vapori este utilizată pentru determinarea procesului de volatilizare a unui lichid. Caracteristicile principale care afectează valoarea presiunii de vapori sunt: temperatura produsului, densitatea, concentrația și presiunea.

Adsorbția reprezintă procesul prin care un component interacționează pe suprafața unui solid existent în componența solului. Produsul petrolier existent în sol va fi repartizat în două faze: faza lichidă, respectiv faza dizolvată.

Materia primă folosită în cadrul societății Steaua Română din zona Câmpina este țițeiul parafinos indigen, într-o cantitate de 23.000 tone/lună.

În cadrul activităților de prelucrare și transport țiței există următorii poluanți caracteristici:

Țițeiul care deversat în cantități mari formează o membrană densă în solu, iar absența circuitului de oxigenare a solului duce la modificări grave ale proprietăților solului, dar și a biodiversității din zona contaminată;

Apa de zăcământ produce distrugerea microbiotei din sol, în funcție de gradul de poluare apar modificări la gradul de saturație și calitatea humusului, deoarece sărurile și metalele toxice sunt reținute în sol;

Produsele petroliere sunt alcătuite din hidrocarburi. Rolul acestor compuși organici este acela să îndeplinească standardele privind proprietățile fizice și calitatea dorită.

Când se utilizează țițeiul ca materie primă, se ține cont de caracteristicile fizico-chimice ale acestuia și anume: densitate, presiune de vapori, punctul de congelare, vâscozitatea, aciditatea organică, dar și de conținutul de ceară și de sulf. Conținutul de ceară a țițeiului, dar și vâscozitatea acestuia prezintă două caracteristici importante pentru determinarea vitezei de poluare și contaminarea microbiotei din sol cu reziduuri petroliere.

Să nu uităm și de produsul rezultat în urma procesului de extracție a țițeiului denumit șlam, care este un amestec de sol poluat cu produs petrolier și diferite resturi solide rezultat în urma prelucrării produselor petroliere. Șlamul este alcătuit dintr-o parte lichidă alcătuită din apă pluvială, reziduală și resturi de țiței, respectiv o parte semisolidă alcătuită din material sedimentar, noroi amestecat cu resturi petroliere. Șlamul se depozitează în zone special amenajate, denumite bataluri de colectare.

Epurarea apelor reziduale are loc prin două conducte la o adâcime de 0,5 m, într-o zonă cu aerare naturală, pe o durată de 5-7 zile în batalul descris în capitolul I, cunoscut sub numele de Lacul Peștelui, având o suprafață de 6,5 ha.

Fig.11. Situl contaminat – Lacul Peștelui

Sursa: Arhiva personală

Apa evacuată din Lacul Peștelui și cea de pe conductă este pompată prin două conducte până în amonte de debitmetru unde ajunge în pârâul Voila, care este afluent al râului Doftana.

Fig.12. Canal de evacuare Fig.13. Bazin de colmatare a reziduurilor

Sursa: Arhiva personală Sursa: Arhiva personală

Fig.14. Robineții pentru debit

Sursa: Arhiva personală

În cadrul zonelor de acces a rafinăriei au fost depozitate gudronele acide și nămolurile, însă depozitarea în batale este interzisă din data de 31.12.2006, astfel avem:

în zona Turnătorie, în partea sud-estică este batalul de gudroane acide alcătuit din cinci celule, cu suprafața de 3,3 ha, volumul de 70.000 tone depozitate, este un batal inactiv și solidificat. Anul înființării: 1920. Depozitare sistata (Zona A).

în amonte de Lacul Peștelui, în partea nordică este batalul de depozitare a nămolului, cu suprafața de 0,5 ha, capacitatea proiectată este de 30.000 mc, are un volum de 27.000 tone depozitate, este un batal inactiv. Anul înființării: 1973; Depozitare sistată (Zona B).

în zona Bucea, în partea sud-estică este tot un batal de gudroane acide format din 10 celule, cu o suprafață de aproximativ 6 ha, 80 000 tone depozitate, având prezență o gardă de siguranță de 0,5 m, este un batal inactiv, prevăzut cu canal de colectare a scurgerilor. Evacuarea din amonte în pârâul Doftana a fost sistată. Anul înființării: 1965. Depozitare sistată (Zona C).

Fig.15. Delimitarea zonelor contaminate cu reziduuri petroliere

Sursa: http://www.gosur.com/map/?satellite=1&gclid=COSt0uzS4r4CFfShtAodIT0AEg

CAP. III. CONTRIBUȚII TEORETICE ȘI APLICATIVE

3.1. Obiectivele și metodologia cercetării

Conform bilanțului de mediu nivel II care a fost cerut, deoarece bilanțul de mediu nivel I a indicat atât calitativ cât și cantitativ un nivel ridicat al poluării pe amplasamentul analizat din zona Câmpina, județul Prahova, fiind necesare studii cu privire la confirmarea sau infirmarea poluãrii identificate și nivelul de poluare la care acesta se situeazã în raport cu limitele maxime admise pentru poluanți prin legislația în vigoare.

Bilanțul de mediu nivel II a fost folosit ca și material de studiu și este reprezentat de investigațiile asupra amplasamentului și a zonei de impact pentru a determina intensitatea poluării prin prelevări de probe și analize fizico-chimice ale factorilor de mediu (apă, aer și sol).

O estimare a extinderii polantului în zona contaminată este un proces complex, care conduce la costuri ridicate, efectuat pe o anumită perioadă de timp și are rolul de a obținere rezultate referitoare la:

distribuția în sol și subsol a poluantului, în cazul de față a țițeiului;

migrarea poluantului pe laterală și verticală;

tipul și concentrația poluantului.

Pentru studiul zonei poluate se aplică diverse metodologii de calcul la care se adaugă caracteristicile fizico-chimice ale sitului contaminat și a produsului poluant, în cazul de față reziduurile petroliere, în urma cărora se poate stabili modul în care s-a extins poluantul în sol.

Într-o astfel de prognoză se ține cont de următoarele date:

Cantitatea de poluant acumulată pe sol care este calculată în funcție de suprafața poluată, vâscozitatea fluidului și coeficientul de debit al acestuia;

Volumul de poluant reținut în sol, ținându-se cont de capacitate de absorbție a reziduului petrolier în sol și de suprafața zonei contaminate;

Adâncimea maximă la care a reușit poluantul să migreze în zonă;

Elaborarea bilanțului de mediu.

Toate aceste calcule și estimări au la bază date caracteristice ale solului contaminat studiat care au fost obținute în urma unor analize de laborator pe probe prelevate din solul contaminat (determinări granulometrice, a permeabilității, a porozității etc.) și date referitoare la poluant (densitate, vâscozitate etc).

Există trei zone contaminate, cu un grad de poluare ridicat:

în zona Turnătoriei este batalul de gudroane acide cu o suprafață de 3,3 ha. (Zona A);

în amontele zonei Lacul Peștelui este batalul pentru depozitare nămol cu o suprafața de 0,5 ha. (Zona B);

în zona Bucea este batalul pentru depozitarea gudroanelor acide cu o suprafața de 6 ha. (Zona C).

Zona supusă depoluării și reecologizării este Zona A, care are o suprafață de 0,5 ha. Prin reecologizarea zonei de lângă zona Lacul Peștelui se urmărește alegerea a unei tehnologii de depoluare optimă, care să fie eficientă pentru acest sol cu un grad ridicat de poluare ținându-se cont și de caracteristicile hidrogeomorfologice ale solului contaminat cu țiței.

Fig.16. Delimitarea sitului supus reecologizării – cercetare Zona A

Sursa: Arhiva personală

S-au efectuat analize în laboratorul propriu al rafinăriei și în parteneriat cu un laborator privat din zona Câmpina. Aceste analize pentru solul contaminat s-au efectuat în conformitate cu standardele ISO 10381, part 1,2,5 pe profil pentru intervale cuprinse între 0-5 cm, 10-15 cm și 25-30 cm, iar punctele de prelevare sunt identificate prin coordonate geografice.

Aceste determinări au ca scop identificarea substanțelor poluante, în cazul de față țițeiul și compoziția acestuia conform HG nr 351/2007 ”privind Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor prioritar periculoase”.

Tehnica de prelevare utilizată a fost operare manuală cu o foreză de tip burghiu, obținându-se următoarele probe de sol:

Pentru punctele de prelevare P1, P2, P3 – zonă mal drept, s-au prelevat cinci probe de sol, pe adâncimile 0-5 cm, 10-15 cm și 25-30 cm;

Pentru punctele de prelevare P4, P5, P6 – zonă mal stâng, s-au prelevat cinci probe de sol, pe adâncimile 0-5 cm, 10-15 cm și 25-30 cm;

Pentru punctul P7 – zonă liberă, spațiu verde, s-au prelevat cinci probe de sol, la adâncimea 10-15 cm, o groapă săpată, h= 50 cm.

Această zonă a fost studiată pe diferite intervale de timp, și anume: 21.01.2013; 19.08.2013; 20.01.2014; 10.03.2014; 14.04.2014. S-a urmărit determinarea conținutului de produs petrolier, [g/kg] și gradul de poluare, [%].

3.2. Rezultatele cercetării

Pentru variația conținutului de produs petrolier în timp și în adâncime pentru punctele de prelevare P1, P2, P3 – zonă mal drept se observă următoarele rezultate:

pe adâncimea de 0-5 cm exista în data 21.01.2013 o creștere masivă de conținut produs petrolier, în valoare de 83,4 g/kg și o minimă de 1,48 g/kg în data de 14.04.2014;

pe adâncimea de 10-15 cm exista în data 21.01.2013 un conținut ridicat de produs petrolier, în valoare de 48.9 g/kg și o minimă de 1,72 g/kg în data de 14.04.2014;

pe adâncimea de 25-30 cm exista în data 21.01.2013 o creștere de 38,2 g/kg și o minimă de 4,05 g/kg în data de 14.04.2014.

Pentru variația gradului de poluare în timp și în adâncime pentru punctele de prelevare P1, P2 și P3 – zonă mal drept se observă următoarele rezultate:

pe adâncimea de 0-5 cm exista în data 21.01.2013 un grad de poluare în valoare de 37,2%, care în urma poluării excesive a avansat până la un procent de 98,2% în data de 14.04.2014.

pe adâncimea de 10-15 cm exista în data 21.01.2013 un grad de poluare în valoare de 8,2%, care în urma poluării excesive a avansat până la un procent de 85,9% în data de 14.04.2014.

pe adâncimea de 25-30 cm exista în data 21.01.2013 un grad de poluare în valoare de 5,4%, care în urma poluării excesive a avansat până la un procent de 81,2% în data de 14.04.2014.

Fig.17. Zonă supusă depoluării – Proba P1

Sursa: Arhiva personală

Fig.18. Zonă supusă depoluării – Proba P2

Sursa: Arhiva personală

Fig.19. Zonă supusă depoluării – mal stâng

Sursa: Arhiva personală

Fig.20.Variația conținutului de produs petrolier pentru punctele de prelevare P1, P2 și P3 în timp și în adâncime

Fig.21. Variația gradului de poluare pentru punctele de prelevare P1, P2 și P3 în timp și în adâncime

Pentru variația conținutului de produs petrolier în timp și în adâncime pentru punctele de prelevare P4, P5, P6 – zonă mal stâng se observă următoarele rezultate:

pe adâncimea de 0-5 cm exista în data 21.01.2013 o creștere masivă de conținut produs petrolier, în valoare de 125 g/kg și o minimă de 12,2 g/kg în data de 14.04.2014;

pe adâncimea de 10-15 cm exista în data 21.01.2013 un conținut ridicat de produs petrolier, în valoare de 136,9 g/kg și o minimă de 29,5g/kg în data de 14.04.2014;

pe adâncimea de 25-30 cm exista în data 21.01.2013 o creștere drastică de 141,2 g/kg și o minimă de 32 g/kg în data de 14.04.2014.

Pentru variația gradului de poluare în timp și în adâncime pentru punctele de prelevare P4, P5 și P6 – zonă mal stâng se observă următoarele rezultate:

pe adâncimea de 0-5 cm exista în data 21.01.2013 un grad de poluare în valoare de 18,3%, care în urma poluării excesive a avansat până la un procent de 88,9% în data de 14.04.2014.

pe adâncimea de 10-15 cm exista în data 21.01.2013 un grad de poluare în valoare de 9,2%, care în urma poluării excesive a avansat până la un procent de 85,5% în data de 14.04.2014.

pe adâncimea de 25-30 cm exista în data 21.01.2013 un grad de poluare în valoare de 3,4%, care în urma poluării excesive a avansat până la un procent de 84,9% în data de 14.04.2014.

Fig.22. Zona contaminată – proba P4

Sursa: Arhiva personală

Fig.23. Zonă supusă depoluării – proba P5

Sursa: Arhiva personală

Fig.24. Zonă supusă depoluării în peretele unei gropi (h = 50 cm) săpate în zona contaminată

Sursa: Arhiva personală

Fig.25. Variația conținutului de produs petrolier pentru punctele de prelevare

P4, P5, P6

Fig.26. Variația gradului de poluare pentru punctele de prelevare P4, P5 și P6

Pentru punctul P7 – zonă liberă, spațiu verde, s-au prelevat cinci probe de sol, pe aceleași intervale de timp ca și in cazul probelor prelevate de pe mal stâng, respectiv mal drept din zona contaminată cu țiței, la adâncimea de 10-15 cm, o groapă săpată, h= 50 cm. Atfel se pot observa următoarele rezultate:

conținutul de produs petrolier este acela cu maximul valorii de 133,22 g/kg în data de 21.01.2013 și minimul situat la valoare de 10,7 g/kg conținut produs petrolier în data de 14.04.2014;

gradul de poluare are o valoare minimă de 18,2% în data de 21.01.2013 și ajunge la o valoare maximă de 70,5% în data de 14.04.2014.

Fig.27. Strat de sol impregnat cu țiței în peretele unei gropi (h = 50 cm) săpate în zona contaminată

Sursa: Arhiva personală

Fig.28. Variatia conținutului de produs petrolier pentru proba P7

Fig.29. Variația conținutului de depoluare pentru proba P7

În urma acestor studii în cele șapte puncte prelevate, pe diferite intervale de timp și adâncime, a rezultat un conținut maxim de produs petrolier foarte mare, pentru adâncimea de 25-30 cm, din data de 21.01.2013 pentru setul de rezultate ale punctele de prelevare P1, P2 și P3, în care a fost înregistrată o maximă de 141,2 g/kg și un grad de poluare ridicat pentru punctele de prelevare P4, P5 și P6, la adâncimea de 0-5 cm, din data de 14.04.2014 în care a fost înregistrată o maximă de 98,2%. Prin urmare s-a început imediat procedura de reecologizare a solului contaminat din cadrul batalului Lacul Peștelui din zona Câmpina.

CAP. IV. RECONSTRUCȚIA ECOLOGICĂ A SOLURILOR POLUATE CU ȚIȚEI ȘI PENTRU AMELIORAREA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR DIN ZONA LACUL PEȘTELUI, ZONA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA

4.1. Fenomenele care apar în sol și ape subterane în urma poluării cu produse petroliere

Atunci când are loc contaminarea cu produse petroliere în sol apar o serie de fenomene care influențează modificarea caracteristicilor poluantului și deplasarea acestuia în sol. Pentru reconstrucția ecologică a solurilor polate cu țiței se ține cont de următoarele fenomene:

Migrarea poluantului în sol și subsol reprezintă un fenomen important, care depinde de gradul de poluare și viteza migrării poluantului în sol. Acest fenomen depinde de o serie de factori, precum: vâscozitatea, densitatea, tensiunea superficială a poluantului și permeabilitatea solului.

Distribuția între faza solidă și faza lichidă depinde de coeficientul de transfer al poluantului și de suprafața de contact.

Adsorbția se referă la procesul de interacțiune a poluantului pe suprafața solului. Materialul organic care se află în apropierea suprafeței solului poluat va modifica fenomenul de adsorbție care se va mări o dată cu conținutul organic din sol.

Evaporarea/vaporizarea prin care rezultă evaporarea hidrocarburilor atunci când produsele petroliere circulă în sol și sunt expuse la suprafața solului.

Dizolvarea poluantului provenit din produsele petroliere în sol are loc atunci când acesta intră în raport cu apa pluvială care se infiltrează în sol. Astfel apare și o contaminare a apei freatice, deoarece produsul petrolier este transportat în subsol printr-o fază dispersată a poluantului.

Fenomenul de fotodegradare are loc la acțiunea radiațiilor solare atunci când are loc expunerea produsului petrolier la suprafața solului, rezultând o serie de compuși chimici organici în reacții fotochimice.

Biodegradarea poluantului din sol are loc cu ajutorul microorganismelor care au rolul de a oxida poluantul și să-l utilizeze ca sursă de carbon pentru biomasă. Important este să se țină cont și de factorii care influențează viteza de biodegradare a reziduurilor petroliere în microbiota solului și anume: cantitatea de oxigen, temperatura procesului, conținutul de NPK din sol, compoziția reziduului petrolier și vechimea poluării.

În cadrul unei acțiuni de depoluare a unui sol contaminat cu produse petroliere, pentru alegerea și aplicarea unei tehnologii de depoluare optime, trebuie să se țină cont patru factori determinanți :

Gradul de depoluare dorit;.mpus;

Durata acțiunilor de depoluare;.;,,unilor depoluare;

Costul total necesar pentru depoluare;.depoluării;

Efectele secundare produse în timpul aplicării tehnologiilor de reecologizare.

4.2. Măsuri aplicate pentru reconstrucția și ecologizarea depozitului de șlam petrolier rezultat din în urma prelucrării țițeiului

Alegerea tehnologiei de depoluare a solului poluat cu țiței (in situ sau ex situ) depinde de condițiile hidrogeomorfologice ale solului, de gradul de poluare, cantitatea de conținut petrolier din sol și amplasamentul acestuia.

Pe baza analizelor de laborator prezentate în capitolul anterior, prin care se cunosc tipul de poluant, concentrația totală a poluantului și migrarea acestuia în zona contaminată s-au identificat următoarele acțiuni de reecologizare a solului contaminat din cadrul batalului studiat:

aplicarea măsurilor de închidere și reecologizare impuse pentru depozitele de șlam petrolier;

aplicare straturilor de reecologizare cu ajutorul geomembranei PEHD de 2,5 mm, urmat de geotextil, printr-un strat de drenaj cu ajutorul unei folii de protecție, apoi depunerea unui strat de recultivare alcătuit dintr-un sistem de colectare și evacuare a apelor și împrejmuirea depozitului;

pentru tratarea in situ a apelor cu conținut ridicat de produs petrolier se folosesc substanțe cu rol de neutralizare aplicate direct în batal (ex: hidroxid de calciu și carbonat de sodiu);

Produs finit este denumit produs petrolier, sol (compost), iar produsele secundare sunt: apa și nămolul deshidratat.

După eliminarea fazei lichide de pe pereții batalelor va exista o zonă de sol îmbibat cu produs petrolier care va fi depoluat tot prin procesul de bioremediere.

În cadrul lucrărilor de reecologizare se formează prismele, din materiale precum: bentonita, betonul sau betonul în amestesc cu polimeri, cu înălțimea de 1,5 – 1,75 m, lungime și lățime cum permite terenul analizat, astfel încât să poată fi întoarse la un interval de timp pentru introducerea de oxigen în situl contaminat. Apoi se aplică îngrăsăminte alcătuite din grupul NPK pentru a fi favorizată dezvoltarea microorganismelor.

Fig.30. Formarea prismelor de delimitarea a sitului contaminat

Sursa: Arhiva personală

Fig.31. Taluz amenajat al sitului constaminat

Sursa: Arhiva personală

În urma rezultatelor obținute din cadrul bilanțului de mediu I și II, a studiilor de fezabilitate și conform caracteristicilor subsolului, a hidrogeologiei zonei contaminate, dar și a caracteristicilor fizico-chimice ale solului (pH, metale grele, etc) s-a ales reecologizarea zonei din municipiul Câmpina cu ajutorul tehnicilor de decontaminare in situ.

Avantajele tratamentului in situ:

oferă posibilitatea de a lucra direct pe solul contaminat;

se tratează atât pânza freatică a apei cât și subsolul contaminat;

se evită operațiile de excavare și pompare, astfel rezultă costuri reduse;

este necesară cunoașterea în profunzime a microflorei bacteriene și a dinamicii sistemului hidrogeologic, deoarece poluantul se infiltrează cu ușurință în sol sub acțiunea gravitației până la pânza freatică și se poate dispersa lateral pe diferite distanțe.

Ca și dezavantaje ale tratamentului in situ pot menționa următoarele:

tratamentul de decontaminare in situ necesită un spațiu adecvat de desfășurare;

pot fi generate mirosuri neplăcute și zgomot pentru zonele învecinate zonei suspuse reecologizării;

este nevoie de o procedură de autorizare complexă și o lungă durată de timp (câteva luni).

4.3. Metodele de decontaminare aplicate pe zona contaminată cu țiței din județul Prahova, zona Câmpina

Se aplică metoda de extracție la suprafață a apei contaminate și tratarea ei prin metodele utilizate în epurarea apelor uzate, menajere, respectiv industriale. Această metodă are la bază sistemul de pompare și tratare.

Principiul metodei: această metodă se realizează prin injecția, în subsol, a unei cantități de apă în care sunt dizolvate toate elementele nutritive necesare, iar sistemul necesar pentru efectuarea acestor operații cuprinde două entități distincte și anume:

instalația de suprafață care este mobilă și reutilizabilă alcătuită din compresoare și tuburi;

dispozitivul plasat în mediul poluat alcătuit din foraje și tuburi de injecție. Sondele pentru injecție și pompare asigură atât fluxul necesar de nutrimente cât si eliminarea produselor rezultate in urma degradării. Apa de tratament poate fi reciclată, minimizându-se astfel rejeturile.

Fig.32. Sistemul de exctracție a vaporilor

Sursa: Arhiva personală

Tratarea apei pompate din zona supusă decontaminării va avea loc printr-o coloană de separare, cu ajutorul unui curent de aer. Această coloană de separare este formată dintr-un cilindru umplut cu un material inert, poros, având o suprafață specifică mare.

Recuperarea prin pompare a poluanților insolubili tip LNAPL din cadrul zonei contaminate se face prin pompare din puțuri. Acest proces de recuperare a compușilor petrolieri din zona de extracție trebuie realizat prin asigurarea gradientului hidraulic necesar pe suprafața apei subterane.

Fig.33. Vederea în plan și în secțiune prin sistem de ecrane a zonei contaminate din zona Câmpina

Sursa: Arhiva personală

Sistemul cu două puțuri este alcătuit dintr-un puț care va fi utilizat pentru a reduce nivelul apei subterane, iar cel de al doilea puț este folosit pentru recuperarea produsului petrolier din zona contaminată. Avantajul acestui sistem este acela că produsul petrolier va putea fi folosit în procesul de producție, reducând astfel o parte din cheltuieli.

Fig.34. Sistem de pompare produs LNAPL alcătuit din două puțuri

Sursa: Arhiva personală

Pentru tratarea apei subterane poluate, se aplică în continuare procese de tratare in situ, astfel se folosește sistemul de deplasare a vaporilor din subteran (SVE) care reprezintă în momentul de față una din cele mai importante tehnici de recuperare eficientă a compușilor organici volatili. Această tehnică de tratare se aplică pe zona nesaturată și provoacă o perturbare minimă a zonei remediate, de asemenea se permite tratarea unor volume mari de teren poluat având costuri accesibile în comparație cu alte tehnologii de decontaminare a solurilor poluate cu țiței. Se folosesc drenurile, respectiv galeriile orizontale pentru decontaminarea solului poluat cu țiței, deoarece apa subterană se găsește la un nivel apropiat față de suprafața terenului.

Fig.35. Aplicarea sistemelor de extracție a vaporilor pe orizontală

Sursa: Arhiva personală

4.4. Lucrările agropedoameliorative și de bioremediere pentru decontaminarea și reconstrucția ecologică a solurilor poluate cu reziduuri petroliere din județul Prahova, zona Câmpina

Pentru efectuarea lucrărilor agropedoameliorative se ține cont de următoarele caracteristici:

de vechimea poluării;

de mărimea suprafeței poluate;

de gradul de poluare;

de natura poluanților;

de condițiile naturale ale zonei poluate și ale zonei limotrofe.

Zona contaminată studiată din cadrul județului Prahova, din municipiul Câmpina este o zonă poluată cu reziduuri petroliere mai veche, datorită activităților petroliere desfășurate în arealele cu zăcăminte petroliere din zona societății Steaua Română din Câmpina.

În urma analizelor pedologice și agrochimice ale solului poluat din zona studiată se încep lucrările agropedoameliorative.

Aplicarea amendamentelor se face pe solul proaspăt săpat și bine umezit, perioada optimă fiind la sfârșitul primăverii sau la începutul anotimpului toamna. Se monitorizează nivelul de poluare pe linia de curgere și se compară cu o probă martor.

4.4.1. Ameliorarea in situ a solurilor poluate puternic-excesiv cu petrol

În cazul studiat a rezultat un sol poluat puternic-excesiv cu reziduu petrolier consecință a depozitării reziduurilor petroliere în bataluri, urmată de neglijența în exploatare a acestora.

Pentru ameliorarea solurilor poluate puternic-excesiv cu petrol se aplică următoarele măsuri de ameliorare:

delimitarea arealului poluat pentru limitarea extinderii în zonele limitrofe a poluantului;

îndepărtarea excesului de petrol;

aplicarea lucrărilor inginerești de amendare, scarificare și arătură adâncă;

scarificarea solului se face pentru a se îmbunătăți condițiile aerohidrice din sol, astfel se recomandă ca adâncimea executării lucrării să fie de 60 cm, umiditatea solului să fie cuprinsă între 60-80% din totalul umidității active;

arătura adâncă la 21-30 cm, în funcție de grosimea orizontului A, care are rolul de diluție a orizontului de sol poluat într-o masă mai mare de sol și diminuarea efectului poluării;

nivelarea solului pentru exploatare;

fertilizare organică și minerală ameliorativă cu îngrășăminte organice în doză de 150 t/ha gunoi de grajd semifermentat și NPK în doză calculată pe baza indicilor rezultați în studiul agrochimic; astfel rezultă creșterea procentului de azot pentru a se reduce raportul C/N;

solurile poluate cu țiței au un conținut ridicat de carbon organic, aproximativ 6-8 %, în comparație cu solurile limitrofe nepoluate unde conținutul de carbon organic este în general sub 2%.

fertilizarea cu NPK se face anual, până la refacerea completă a fertilității solurilor la un nivel apropiat de cel dinaintea poluării;

tratamente cu microorganisme atent selecționate pentru a stimula activitatea microbiologică și scurtarea perioadei de decontaminare a solului poluat;

aplicarea de amendamente calcaroase care au rolul de a ameliora reacția solului acid până la un pH optim cuprins între 6,5-7,3 pentru desfășurarea normală a proceselor fizico-chimice implicate în degradarea poluantului;

doza de amendament folosită la elaborarea studiilor agrochimice și prin care se urmărește reducerea valorilor pH-ului se calculează cu formula:

DAC = SBi , [t/ha], în care:

DAC – reprezintă doza de amendament calcaros, , [t/ha];

SBi – reprezintă suma bazelor de schimb inițială;

Vi – reprezintă gradul de saturație cu baze calculat cu aciditatea hidrolitică;

PNA – puterea de neutralizare a amendamentului în % CaCO3;

pentu apa din precipitații se formează șanturi și rigole de scurgere a apei pentru a se evita acumularea acesteia în microdepresiunile din zona reecologizată;

se recomandă cultivarea unui sortiment de plante cu creștere rapidă, având perioada de vegetație scurtă și cu o rezistență ridicată;

prin determinarea conținutului de reziduu petrolier total ( RPT%), în funcție de degradarea poluantului se aplică în anul următor încă o doză de 150 t/ha de gunoi de grajd;

Institutul național de cercetare și dezvoltare pentru pedologie, agrochimie și protecția mediului din București (INCDPAPM) estimează că refacerea fertilității solului poluat puternic-excesiv cu reziduuri petroliere poate fi ameliorat într-un număr mai mare de cicluri tehnologice, care pot ajunge și la 15-20 de ani, ameliorarea uneori nefiind totală deși au fost executate lucrările agropedoameliorative prezentate mai sus (ex: lucrările inginerești: scarificare, afânare adâncă, fertilizarea organică și minerală, bioremediere etc.)

CONCLUZII

Pentru a obține rezultate cât mai bune trebuie combinate mai multe metode de depoluare a solului contaminat. Un sol poluat de produse petroliere cu un grad de poluare puternic-excesiv nu va recăpăta niciodată starea lui anterioară de aceea este mai bine să nu poluezi decât să depoluezi un teren poluat penru a putea păsta frumsețea și diversitatea planetei noastre din generație în generație.

Prevenirea poluării terenurilor trebuie să constituie o prioritate pentru toate persoanele fizice și juridice care exploatează resursele solului, pentru a evita deteriorarea terenurilor si cheltuielile suplimentare și costisitoare pentru reecologizarea siturilor contaminate cu reziduuri petroliere.

Experimentele din studiul de caz prezentat  confirmă fezabilitatea decontaminării siturilor  poluate cu reziduuri petroliere și oferă indicii asupra gradului de poluare, a conținutului de produs petrolier, a vitezei de poluare și a timpului necesar scăderii concentrației de produs petrolier sub pragul de intervenție.

Desfășurarea experimentelor asigură o parte din informațiile necesare pentru aplicarea tehnologiilor de bioremediere și permite estimarea costurilor necesare pentru lucrările de reecologizare la nivel de teren.

Solurile predominante din zona studiată sunt: sol argiloiluvial brun roșcat, inclusiv podzolite slab și cernoziomuri cambice pe care se observă o creștere masivă a numărului de microorganisme inocultate. Caracteristicile fizico-chimice ale solurilor influențează gradul de poluare în funcție de cantitatea de produs petrolier.

Mărimea suprafeței poluate, caracteristicile geomorfologice ale solurilor poluate determină complexul de lucrări de reecologizare a solurilor poluate cu reziduuri petroliere.

Reconstrucția ecologică a solurilor poluate cu țiței se realizează în timp, pe o durată care depinde de gradul de poluare, cantitatea de conținut petrolier și adâncimea de infiltrare a poluantului și se vor adăuga lucrările agropedoameliorative.

În opinia mea, obiectivul de aplicare a strategiei de reecologizarea a sitului studiat este în curs de desfășurare și se realizează cu succes, deoarece au fost accesate și fondurile europene pentru a stabiliza și celelalte zone contaminate cu reziduuri petroliere. Conform studiilor efectuate de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului, zona studiată din județul Prahova face parte din categoria zonelor afectate cu un grad de poluare puternic-excesiv de exploatărilor petroliere contaminate din poluare mixtă (petrol și apă sărată) de la sondele de extracție a țițeiului, fie din spargeri de conducte, din deversări accidentale ale rezervoarelor sau din depozitarea necontrolată a reziduurilor petroliere.

În urma acestor studiii s-a demonstrat că intensitatea poluării cu petrol influențează caracteristicile fizico-chimice ale solului și a gradului de poluare, ținându-se cont de caracteristicile poluantului, de deplasarea acestuia în sol și de cantitatea de conținut petrolier din zona supusă reecologizării.

Se urmărește pe viitor respectarea politicii Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă în cadrul zonei reecologizate, protejarea mediului și respectarea normelor cu ajutorul principiilor cele mai importante: „poluatorul plătește”, „răspunderea poluatorului pentru paguba produsă”, respectiv combaterea poluării la sursă și împărțirea responsabilităților între toți operatorii economici nivel local, regional și național.

BIBLIOGRAFIE

Gherlagiu, S. – Impactul industriei petrolului asupra mediului, Raport de doctorat nr.2, 2009;

Mady, Roșca, Studiu pentru identificarea surselor de poluare și nominalizarea poluanților din prelucrarea țițeiului, Contract I.P.I.P., Nr.653, 1992.

STĂNESCU RODICA, LILIANA BOBIRICĂ, OANAMARI ORBULEȚ, 2006, Remedierea solurilor contaminate, Ed. Agir, București, 235 pag.

***Ghidul metodologic elaborat de Institutul de Statistiă;

***Ghidul metodologic elaborat la INCDPAPM;

*** Ghidul metodologic elaborat la SGA Prahova;

*** Ghidul metodologic elaborat la Administrația Națională de Meteorologie;

*** Ghidul metodologic elaborat la Agenția Națională de Protecția Mediului;

*** Institutul Național de Cercetare și dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (I.C.P.A.) http://www.achizitiiecologice.ro/images/presaupload/prezentari-eco-inovare-ploiesti-21.pdf

http://www.anpm.ro/files2/Capitolul%209%20%20Presiuni%20asupra%20mediului200711 2148. pdf

http://www.anpm.ro/upload/16102_5%20SOL%202009.pdf

www.anpm.ro/files2/5%20SOL_20081219742413.doc

http://apmbh.anpm.ro/upload/7319_Capitolul5_Solul2009.pdf

http://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/studii-privind-utilizarea-sorbentilor naturali-pentru-depoluarea-solului-contaminat-cu-titei-si-produse-petroliere301986 .html

http://www.ecoterra-online.ro/files/1355165635.pdf

http://erpisa.utcb.ro/files/Download/pdf/Baza%20de%20date%20prof.%20Brebeau.pdf

https://www.google.com/maps/@45.1336548,25.7574635,1813m/data=!3m1!1e3

http://imtuoradea.ro/micromodel/upload/Workshop%2014.12.2012/Moga%20Ioan_DOCUMENTAREA%20POLUARII%20SOLULUI%20CU%20PRODUSE%20PETROLIERE%20IN%20JUDETUL%20BIHOR.pdf

http://www.petroleumclub.ro/downloads/10_Cornel_Patrascu_UPG.pdf

http://www.ploiesti.ro/pidu/partea%202a.pdf

http://www.revagrois.ro/PDF/2008_2_120.pdf

http://rtpime.files.wordpress.com/2010/03/cap-2.pdf

http://www.scribd.com/doc/98736554/Studii-de-Bioremediere-a-Unor-Situri Contaminate-Cu-Titei

www.seminarcantemir.uaic.ro/index.php/…/601/583

http://www.usamv.ro/fisiere/file/documente-deinvatamant/Parvan%20Lavinia/ REZUMAT %20 romana.pdf

http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2009-03/17_NICOLAE_ILIAS.pdf

http://erpisa.utcb.ro/files/Download/pdf/PREZENTARE%20IBB.pdf

BIBLIOGRAFIE

Gherlagiu, S. – Impactul industriei petrolului asupra mediului, Raport de doctorat nr.2, 2009;

Mady, Roșca, Studiu pentru identificarea surselor de poluare și nominalizarea poluanților din prelucrarea țițeiului, Contract I.P.I.P., Nr.653, 1992.

STĂNESCU RODICA, LILIANA BOBIRICĂ, OANAMARI ORBULEȚ, 2006, Remedierea solurilor contaminate, Ed. Agir, București, 235 pag.

***Ghidul metodologic elaborat de Institutul de Statistiă;

***Ghidul metodologic elaborat la INCDPAPM;

*** Ghidul metodologic elaborat la SGA Prahova;

*** Ghidul metodologic elaborat la Administrația Națională de Meteorologie;

*** Ghidul metodologic elaborat la Agenția Națională de Protecția Mediului;

*** Institutul Național de Cercetare și dezvoltare pentru pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (I.C.P.A.) http://www.achizitiiecologice.ro/images/presaupload/prezentari-eco-inovare-ploiesti-21.pdf

http://www.anpm.ro/files2/Capitolul%209%20%20Presiuni%20asupra%20mediului200711 2148. pdf

http://www.anpm.ro/upload/16102_5%20SOL%202009.pdf

www.anpm.ro/files2/5%20SOL_20081219742413.doc

http://apmbh.anpm.ro/upload/7319_Capitolul5_Solul2009.pdf

http://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/studii-privind-utilizarea-sorbentilor naturali-pentru-depoluarea-solului-contaminat-cu-titei-si-produse-petroliere301986 .html

http://www.ecoterra-online.ro/files/1355165635.pdf

http://erpisa.utcb.ro/files/Download/pdf/Baza%20de%20date%20prof.%20Brebeau.pdf

https://www.google.com/maps/@45.1336548,25.7574635,1813m/data=!3m1!1e3

http://imtuoradea.ro/micromodel/upload/Workshop%2014.12.2012/Moga%20Ioan_DOCUMENTAREA%20POLUARII%20SOLULUI%20CU%20PRODUSE%20PETROLIERE%20IN%20JUDETUL%20BIHOR.pdf

http://www.petroleumclub.ro/downloads/10_Cornel_Patrascu_UPG.pdf

http://www.ploiesti.ro/pidu/partea%202a.pdf

http://www.revagrois.ro/PDF/2008_2_120.pdf

http://rtpime.files.wordpress.com/2010/03/cap-2.pdf

http://www.scribd.com/doc/98736554/Studii-de-Bioremediere-a-Unor-Situri Contaminate-Cu-Titei

www.seminarcantemir.uaic.ro/index.php/…/601/583

http://www.usamv.ro/fisiere/file/documente-deinvatamant/Parvan%20Lavinia/ REZUMAT %20 romana.pdf

http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2009-03/17_NICOLAE_ILIAS.pdf

http://erpisa.utcb.ro/files/Download/pdf/PREZENTARE%20IBB.pdf