Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul Ocolului Silvic Josenii Bârgăului Absolvent: Conducător Științific: Cristurean -Pașca… [626637]

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
Silvicultur ă

PROIECT DE DIPLOMĂ

Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din
cadrul Ocolului Silvic Josenii Bârgăului

Absolvent: [anonimizat]:
Cristurean -Pașca Ra du Prof. Univ.Dr.Ioan Tăut

CLUJ -NAPOCA
2018

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
2
CUPRINS
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 5
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
CAP. I LOCALIZAREA CERCETĂRILOR ………………………….. ………………………….. ……………… 8
1.1. LOCALIZAREA,STUDIUL ȘI SITUAȚIA TERITORIAL -ADMINISTRATIVĂ …………….. 8
1.1.1.Elemente de încadrare regională și elemente de indentificare ………………………….. …………. 8
1.1.2.E lemente de identificare a proprietă ții ………………………….. ………………………….. …………….. 8
1.1.3.Vecinătă ți, limite, hotare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 9
1.1.4.Trupuri de pă dure și bazinete componente ………………………….. ………………………….. …….. 10
1.2.ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER ………………………….. ………………………….. ….. 10
1.2.1 . Administrarea fondului forestier proprietate publică a unitații administrativ – teritoriale . 10
1.2.2 . Terenuri acoperite cu vegetație forest ieră situate în afara fondului forestier ………………. 10
1.3. CONSTITUIREA UNITĂȚ II DE BAZĂ ………………………….. ………………………….. …………… 11
1.4. CONSTITUIREA ȘI MATERIALIZAREAPARCELARU LUI ȘI SUBPARCELARULUI
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 11
1.5. UTILIZAREA FONDULUI FORESTIER ………………………….. ………………………….. ………….. 12
1.6. METODE ȘI PROCEDEE DE CULEGERE ȘI PRELUCRARE A DATELOR DE TEREN 12
1.7 ELEMENTE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL, SPECIFICE UNITĂȚII DE
PRODUCȚIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 13
1.7.1 . Geologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 13
1.7.2 . Geomorfologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 14
1.7.3 . Hidrologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 16
1.7.4. Climatologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 16
1.7.4.1. Regimul termic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 17
1.7.4.2. Regimul pluviometric ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 18
1.7.4.3. Regimul e olian ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 20
1.7.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice ………………………….. ………………………….. ……. 20
1.8.1. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol ………………………….. ………………………….. ………. 22

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
3
1.9. TIPURI DE STAȚIUNE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 23
1.9.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune ………………………….. ……………… 23
1.10. TIPURI DE PADURE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 25
1.11. ISTORICUL ȘI ANALIZA MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR DIN
TRECUT PÂNĂ LA INTRAREA ÎN VIGOARE A AMENAJAMENTULUI EXPIRAT ………. 27
1.11.1. Evoluț ia naturii proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 27
1.11.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 ………………………….. ……………………. 28
1.12. CONCLUZII PRIVIND GOSPODĂRIREA PĂ DURILOR ………………………….. …………….. 28
1.12.1 . Structura pădurii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 28
1.13. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL -ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR
DE AMENAJARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 31
1.13.1. Stabilirea funcțiilor social -economice și ecologice a le pădurii ………………………….. 31
1.13.1.1 Obiective social -economice și ecologice ………………………….. …………………………. 31
1.13.1.2. Funcțiile pădurii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 32
1.13.1.3. Subunități de producție sau de protecție constituite ………………………….. …….. 34
1.14. STABILIREA BAZELOR DE AMENAJARE ALE ARBORETELOR ȘI ALE
PĂDURII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 35
1.14.1 . Regimul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 35
1.14.2 . Compoziția -țel ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 35
1.14.3 . Tratamentu l ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 37
1.14.4 . Exploatabilitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 37
1.14.5 . Ciclul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 38
CAP. II SCOP ȘI OBIECTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 39
2.1. APLICAREA RĂRITUURILOR ÎN U.P II DORNIȘOARA ………………………….. …………….. 39
2.1.1 . CARACTERISTICILE RĂRITURILOR ………………………….. ………………………….. ……… 39
2.1.1.1 . Aspecte generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 39
2.1.1.2 . Tehnica de executare a răriturilor ………………………….. ………………………….. ………….. 40
2.1.1.3. Marcarea arborilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 41

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
4
2.1.1.4. Mijloace de realizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. 42
2.1.1.5 . Intensitatea și periodicitatea răriturilor ………………………….. ………………………….. ….. 42
CAP. III MATERIALUL ȘU METODA ………………………….. ………………………….. ………………….. 45
3.1. PLANIFICAREA DECENALĂ A OPERAȚIUNILOR CULTURALE – RĂRITURI ……… 45
3.1.1 . Memoriu justificativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 45
3.1.2 . Planul decenal de aplicare al răriturilor ………………………….. ………………………….. ………… 46
3.1.3 . Calculul volum ului probabil de recoltat al răriturilor ………………………….. ………………….. 47
3.2. CALCULUL INTENSITĂȚII INTERVENȚEI ÎN ARBORETELE DIN U.P II
DORNIȘOARA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 49
CAP IV . REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………. 51
4.1. BORDEROU DE AMPLASARE AL LUCRĂRILOR DE ÎNGRIJIRE 2018 ………………….. 51
4.2. CALCULUL INTENSITĂȚII ÎN UNITATEA AMENAJISTICĂ 17A ………………………….. 53
4.2.1 . Calculul intensității răriturii pe număr de arbori ………………………….. …………………………. 53
4.2.2 . Calculul intensității răriturii pe supra fața de bază ………………………….. ………………………. 57
4.3. CALCULUL INTENSITĂȚII ÎN UNITATEA AMENAJISTICĂ 43E ………………………….. . 59
4.3.1 . Calculul intensității răriturii pe număr de ar bori ………………………….. …………………………. 60
4.3.2 . Calcului intensității răriturii pe suprafața de bază ………………………….. ………………………. 63
4.4. CALCULUL INTENSITĂȚII ÎN UNITATEA AMENAJISTICĂ 52D ………………………….. 66
4.4.1 . Calculul intensității răriturii pe număr de arbori ………………………….. …………………………. 66
4.4.2 . Calculul intensității răriturii pe suprafața de bază ………………………….. ……………………… 68
4.5. APLICAREA RĂRITURILOR ÎN MOLIDIȘURI ………………………….. ………………………….. . 69
4.5.1. Particularitățile ecologice ale molidului ………………………….. ………………………….. ……….. 69
4.5.2 . Executarea răriturilor în molidișuri ………………………….. ………………………….. ………………. 70
CAP V.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………. 71
BILBIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 73

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
5
REZUMAT

Lucrarea c are va fi prezent ă în continuare are titlul “Tehnologii de aplicare a răriturilor în
arboretele din cad rul Ocolului silvic comunal Josenii Bârgăului ”. Pădurile luate î n studiu fac parte
din unitatea de producție II Dornișoara, una dintre cele doua U.P -uri ale Ocolului silvic comunal
Josenii Bârgăului. În ceea ce privește structura proiectului, în prima parte a acestuia este prezentată
localizarea studiului, dar și condițiile generale de dezvoltare ale ar boretelor luate în studiu, cât și
cele ale tuturor arboretelor care alcătuiesc U.P II Dornișoara. A doua parte a proiectului are ca scop
prezentarea descrier ii proriu -zise a modului de aplicare a răriturilor.
Răriturile sunt lucrări de îngrijire și conduce re a arboretelor care au ca scop reducerea
numărului de arbori pe unitatea de suprafață în vederea ameliorării structur ii, creșter ii, calității și nu
în ultimul rând a funcțiil or pădurii .
După efectuarea piețelor de probă și calculul intensitățiilor pe nu mărul de arbori și pe
suprafața de bază, o medie a rezultatel or obținute se încadrează la o intensitate forte pentru ambele
metode, intensitate impusă de condițiile reale de vegetație ale arboretelor studiate.
Pentru numărul de arbori, valoare a calculată e ste 19,53% , rezultatul fiind o medie a tuturor
piețelor de probă, iar pent ru suprafața de bază rezultă o intensitate de 16,77%.
Referitor la obiectivel e urmărite prin aplicarea acestor lucrări de îngrijire, acestea s -au referit
la:
– ameliorarea calitativă a arboretelor, mai ales sub raportul compoziției, al calității tulpinilor,
și al distribuției lor spațiale;
– activarea creșterii în grosime;
– mărirea rezistenței pădurii la acțiunea vătămătoare a factorilor biotici și abiotici;
– recoltarea și valorific area completă a arborilor care urmau a fi eliminați natural;

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
6
INTRODUCERE

Odat ă cu dezvoltarea societății, nevoile de lemn ale acesteia au crescut semnificativ, astfel că
o analiz ă atent ă a mărimii fondului forestier mondial din trecut în comparație cu fondul forestier
actual denot ă diferențe impresionante. Odata cu împuținarea resurselor lemnoase datorită defrișărilor
masive și a apariției primelor crize și efecte negative au apărut și primele preocupări în ceea ce
privește regenerarea pădurilor și tot odată elaborarea anumitori măsuri de îngrijire și conducere a
arboretelor, trecându -se astfel la pădurile cultivate.
Pădurile cultivate necesită o atenție sporită și totodată intervenții regulate. Astfel totalitate a
operațiunilor prin care se intervine în viața pădurii, de la crearea ei, până la începerea tăierilor de
regenerare, pentru îndrumarea dezvoltării ei în sensul dorit, sunt cunoscute sub numele de
„operațiuni culturale“ sau lucrări de „îngrijire și conducere“ a arboretelor . Din această categorie f ac
parte : depresajul, degajările, curățirile și răriturile. . Sistemul complex al acestor operațiuni culturale
are menirea ca prin lucrări de rărire și selecție repetată să aducă și să mențină permanent pădurea
într-o stare și structură optimă atât sub ra port bioecologic, cât și social -economic (Florescu,I.,1981).
Scopul principal al lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este de a realiza sau
favoriza formarea de structuri optime ale arboretelor sub raport ecologic și genetic, având în vedere
creșterea rolului de protecție și producție a acestora. La rândul lor, obiectivele urmărite sunt multiple
și dintre acestea menționăm:
– păstrarea și ameliorarea stării de sănătate a arboretelor;
– mărirea rezistenței arboretelor l a acțiunea factorilor vătămători ( vânt, zăpadă, boli,
dăunători, vânat, poluare ș.a. );
– creșterea productivității arboretelor, precum și îmbunătățirea calității lemnului produs;
– mărirea capacității de protecție a calității facto rilor de mediu ( protecția apei, aerului,
solului, peisajului ș.a. );
– mărirea capacității de fructificație a arborilor și ameliorarea condițiilor de regenerare;
– realizarea în cele mai bune condiții a funcțiunilor de interes turis tic (realizarea unui
mediu plăcut și sănătos etc.).
Obiectivele concrete se referă la fiecare arboret în parte, fiind dependente de funcțiile
atribuite, precum și de țelurile de gospodărire fixate prin amenajament. Astfel, pentru majoritatea

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
7
pădurilor cu funcții speciale de protecție ( încadrate în grupa I funcțională ), prin efectuarea
lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor, se va urmări, în principal, creșterea capacității de
protecție a calității factorilor de mediu. Iar pentru arb oretele cu funcții de producție și protecție (
încadrate în grupa a II -a funcțională ), prin efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a
arboretelor, se va urmări, în principal, creșterea producției de lemn și ameliorarea structurii ei
calitative, fă ră a neglija însă obiectivele de protecție atribuite în secundar .
Eficiența operațiunilor culturale este exprimat ă prin valoarea arboretelor conduse la
termenul exploatării.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
8
CAP. I LOCALIZAREA CERCETĂRILOR
1.1 LOCALIZAREA,STUDIU L ȘI SITUAȚIA TERITORIAL -ADMINISTRATIVĂ
1.1.1.Eelemente de incadrare regionala și elemente de indentificare

Ocolul silvic comunal Josenii Bârgăului se afl ă în comuna cu același nume care aparține de
județul Bistrița -Năsăud. În ceea ce privește vecinătățil e, comuna Joseni se învecinează la N cu
comuna Strâmba, la E cu Susenii Bârgăului, S cu comuna Cușma iar la V cu Rusu Bârgăului.
Pădurile care alcătuiesc acest Ocol silvic se întind pe o suprafață de 6625,6 ha, fiind
localizate atat pe teritoriul județului Bistrița -Năsăud cât și pe cel al județului Succeava . Din punct de
vedere geografic aceste arborete sunt amplasate în grupa Carpațiilor Orientali, mai exact în Munții
Călimani și Munții Bârgăului .
1.1.2.Eelemente de identificare a proprietații

Unitatea de bază II Dornișoara, care face obiectul acestui studiu, provine din vechiul Ocol
silvic Dorna -Candrenilor, din cadrul Direcției silvice Succeava a Regiei Naționale a Pădurilor
Romsilva, având o suprafață efectivă de 4027,7 ha.
Pădurile acestei unități de p roducție sunt situate în bazinul superior al pârâului Dorna și ai
afluenților săi principali din aceasta zonă, respectiv: Negrișoara și Dornișoara, bazinul Dornei fiind
închis în partea sud -vestică de masivele muntoase Călimani și Bârgău până la trecătoare a Tihuța.
În ceea ce privește tipurile staționale, o parte din pădurile care constituie U.P II Dornișoara
se regăsesc în etajul fitoclimatic montan de molidișuri (FM 3), 3018,70 ha reprezentând 75% din U.P,
iar restul de 993,50 ha sau 25% se identifică cu e tajul montan de amestecuri de molid, brad și
fag(FM 2).

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
9
Repartizarea fondului forestier pe teritorii cadastrale
Tabel 1.1
Nr.crt Județ Localitate Parcele aferente Suprafață
-ha-
1 Succeava Poiana Ștampei 1-117; 154 -158; 162 -169; 173 –
177; 181 -183 4027 ,7
Total U.P – – 4027,7

1.1.3.Vecinatați, limite, hotare
Tabel 1.2
Puncte
cardinale Vecinătăți Limite
Hotare
Felul Denumirea
N O.S. Dorna Candrenilor naturală culme, pârâu Culmea Dornișoara,
Pârâul Muncel
E O.S. Dorna Candrenilor naturală pârâu Pârâul Dornișoara
S O.S Dorna Candrenilor,
Primăria Mărișelu naturală pârâu Pârâul Cicero,
Pârâul Mărișelu,
Pârâul Calu
V O.S. Dorna Candrenilor artificiala limita rezervație Parcul Național Călimani

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
10
1.1.4.Trupur i de pă dure și bazinete componente
Tabel 1.3
Nr.Crt Denumirea
trupului sau a
bazinetului Parcele
componente Localitatea în
raza căreia se
află Suprafața
(ha) Gara C.F.R Distanta (km)
Gară Ocol
1 Voroava 37-63 Poiana Ștampei 838,3 Dornișoara 10,1 32,5
2 Pietrele Dornei 1-36 Poiana Ștampei 941,5 Dornișoara 3,2 23,2
3 Dornișoara 64-87 Poiana Ștampei 716,1 Dornișoara 8,9 28,9
4 Tamau 88-96; 154 –
158; 162 –
169; 173 –
177; 181 -183 Poiana Ștampei 844,7 Dornișoara 13,1 33,1
5 Calu 97-116 Poiana Ștampei 687,1 Dornișoara 12,2 32,1
Total general – – 4027,7 – 9,7 28,3

1.2.ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER
1.2.1 Administrarea fondului forestier proprietate publică a unitații administrativ –
teritoriale

Fondul forestier în studiu se afl ă exclusiv în prorietate a comunei Josenii Bârgăului și este
administrat de Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului sub îndrumarea I.T.R.S.V. teritorial.
1.2.2 Terenuri acoperite cu vegeta ție forestieră situate în afara fondului forestier

În vecinătatea fondului forestier aparțin ând U. P.II Dornișoara există terenuri acoperite cu
vegetație forestieră situate în afara fondului forestier (pășuni împădurite) ce aparțin proprietarilor
particulari.
Vegetația forestieră menționată este administrată de către proprietarii acesteia, se
gospodărește potrivit scopului pentru care a fost creată, fiind supusă normelor tehnice silvice, de
pază și de circulație a materialului lemnos recoltat, emise de către autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
11
1.3 CONSTITUIREA UNITĂȚII D E BAZ Ă

U.P. II Dornișoara a fost constituită, cu denumirea și în limitele teritoriale actuale, la
precedenta amenajare (2004), în urma reconstituirii dreptului de proprietate de către Co nsiliul
Județean Suceava.. La actuala amenajarea s -au păstrat limitel e, numărul și denumirea de la
amenajarea precedentă cu mențiunea că suprafața U.P -uli s-a modificat, întrucât în acesta au mai
intrat încă 1277,50 ha. Toate aceste păduri au fost parte componentă a Ocolului Silvic Dorna
Candrenilor din Direcția Silvică Suc eava.
1.4 CONSTITUIREA ȘI MATERIALIZAREA PARCELARULUI ȘI SUBPARCELARULUI

În ceea ce privește parcelarul din U.P II Dornișoara, în cea mai mare parte s -a păstrat cel
constituit la amenajarea precedentă, parcelele nou intrate în unitatea de producție p rimind numere în
contiunarea celor existente.
Tot parcelarul a fost stabilit pe limite naturale evidente, culmi sau pâraie, și a fost evidențiat
cu vopsea de culoare roșie, prin marcarea arborilor cu semnele convenționale.
Parcelele nou intrate în fondul forestier sunt : 97 -117; 154 -158; 162 -169; 173 -177; 181 -183,
iar 1-96 sunt cele existente la amenajarea precedentă.
Odat ă cu materializarea parcelarului pe teren de către personalul ocolului silvic, s -a realizat
și recondiționarea bornelor.
Subparcelarul a suferit modificări conform criteriilor de constituire din „ Norme tehnice
pentru amenajarea pădurilor” în vigoare, iar materializarea s -a făcut de către echipa de proiectare, cu
semne convenționale, cu vopsea roșie.
Numărul și mărimea parcelelor și s ubparcelelor
Tabel 1.4
Amenaja –
mentul
din
anul… Suprafața
fondului
forestier P a r c e l e S u b p a r c e l e
Nr. Suprafața [ha] Nr. Suprafața [ha]
medie maximă minimă medie maximă minimă
2005 2750,2 96 28,6 58,9 1,2 345 7,9 53,4 0,2
2011 4027,7 138 29,19 60,1 1,6 549 7,34 49,1 0,1

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
12

1.5 UTILIZAREA FONDULUI FORESTIER
Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință
Tabel 1.5
Nr. crt. Simbol Categoria de folosință forestieră Suprafața [ha]
Totală Gr. I Gr. II
1. P. Fond forestier total 4027,7 2379,7 1648
1.1. P.D. Terenuri acoperite cu pădure – – –
3981,2 2358,9 1622,3
1.2. P.C. Terenuri care servesc nevoilor
de cultură 1 – –
– – –
1.3. P.S. Terenuri care servesc nevoilor
de produc ție silvică 0,4 – –
– – –
1.4. P.A. Terenuri care servesc nevoilor de
administrație forestieră 8,9 – –
– – –
1.5. P.I. Terenuri afectate împăduririi 31 20,5 10,5
1.6. P.N Terenuri neproductive 5 –
1.7. P.T. Terenuri scoase temporar 0,2 – –

Din tabelul 1.5 se observă că fondul forestier din U. P. II Dornișoara are o suprafață de
4027,7 ha, din care 99 % păduri și 1, % terenuri cu alte destinații.
Din suprafața păduroasă, 98 % este ocupată de rășinoase și 2% de foioase. Dintre rășinoase
96 % este ocupată de molid, 3% de brad și 1% de larice și pin. Dintre foioase , 60% este ocupată de
fag, 33 % diverse specii tari (paltin) și diverse specii moi 7%.
1.6 METODE ȘI PROCEDEE DE CULEGERE ȘI PRELUCRARE A DATELOR DE TE REN

Referitor la culegerea datelor de teren pentru întocmirea amenajamentului actual, acestea au
fost culese în conformitate cu „Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor – teren” ediția 1984,
„Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor” în vigoare și recoman dările Conferinței I de
amenajare.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
13
Datele au fost culese prin măsurători directe și estimări , notațiile privind caracterizarea
tipurilor de pădure și de stațiune fiind actualizate și puse în acord cu lucrarea „Stațiuni forestiere” de
prof. Dr. C. Chiriță, ediția 1977.
În scopul determinării elementelor taxatorice s -au executat măsurători cu clupa și metrul –
panglică pentru diametre, și cu hipsometrul Suunto pentru înălțimi.
În vederea creșterii preciziei de determinare a volumului de masă lemnoasă, în arbore tele
exploatabile în primul deceniu, s -au făcut inventarieri statistice, presupunând cercuri de 500 m2 cu
raza variabilă, sau inventarieri integrale, calculul volumelor respective făcându -se prin metoda
„seriilor de volume“.
Pentru restul arboretelor s -a utilizat metoda „tabelelor de producție simplificate“, iar pentru
cele puse în valoare de către ocol, s -au preluat volumele din actele de punere în valoare
respective.
Ridicărilre în plan s -au făcut cu GPS -ul, iar prelucrarea datelor din amenajament s -a efectuat
la calculatorul electronic, cu ajutorul programului AS 2007, obținându -se toate evidențele
amenajisti ce și o parte din planurile de amenajament.

1.7 ELEMENTE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL, SPECIFICE UNIT ĂȚII DE
PRODUCȚIE
1.7.1 Geologie

Din punct de vedere geologic, în unitatea de producție II Dornișoara se evidențiază zona
flișului : Culoarul Bârgău -Dorna -Moldova respectiv Munții Bârgăului și în zona vulcanică Munții
Căliman.
Zona flișului este reprezentat ă de Munții Bârgăului care sunt alcăt uiți din fliș străpuns și
acoperit parțial cu roci vulcanice.
Zona vulcanică, în care se regăsesc Munții Călimani, s -a format atunci când activitatea
vulcanică a ajuns la intensitatea maximă și a ținut până la sfârșitul pliocenului. În aceast timp s -a
form at o cantitate mare de material efuziv format din lave andezitice, riolitice, bazaltice, dar și tufuri
și aglomerate. Zona este bogat ă în ape mineralizate, formate dup ă încetarea activității vulcanice,

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
14
rezultând emanații de CO 2 liber sau dizolvat în apele care circulă prin fisurile rocilor, dând astfel
izvoare la suprafață. Acestea sunt denumite borcuturi.
În cuprinsul unității de producție se exploatează piatră de carieră, andezite, în cariera de la
Dornișoara.
1.7.2 Geomorfologie

Zona muntoasă a U. P II Dornișoara aparține Carpaților Orientali și anume, așa cum s -a mai
arătat, este situat în zona munților înalți -Căliman și mijlocii -Munții Bârgăului.
În Munții Călimani se indetifică cele mai reprezentative înălțimi dintre masivele vulcanice
din România cul minând în Pietrosul Călimanilor cu altitudinea de 2100 m.
Cu timpul, a genții externi au dus la o modificare a reliefului inițial, de la conuri vulcanice și
platourile de la poalele acestora , ajungându -se la văi de diferite tipuri și un relief vulcanic c omplex
și variat. Cele mai frecvente forme de relief ale zonei sunt versanții puternic înclinați și abrupți.
Versanții vârfurilor principale sunt acoperiți cu un strat relativ gros de grohotișuri, format
din dezagregări intense.
Munții Bârgăului au caracte r de munți cu înălțimi mijlocii și mici,prezentând o structură
cutată a flișului care este străpuns și acoperit de roci vulcanice. Formele de relief cele mai frecvent
întâlnite sunt versanții ușor ondulați cu înclinări de 15 -20o.
Privit în ansamblu, relie ful U. P-ului în studiu, este predominant muntos.
Forma geomorfologică predominantă este versantul ondulat, cu înclinări repezi, panta medie
fiind de 25 grade.
Situatia fondului forestier in raport cu panta terenului
Tabel 1.6
Înclinarea -grade – Suprafața
ha %
0 – 15 958,1 24
16 – 30 2629,4 65
31 – 40 426,9 11
>40 13,3 –
Total 4027,7 100

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
15
În ceea ce privește expoziția, din tabelul prezentat mai jos se poate observa că ponderea cea
mai însemnată, 55%, o au terenurile cu expoziție parțial însorită, iar cele mai slab reprezentate sunt
suprafețele umbrite cu o pondere de 15%.

Situația fondului forestier în raport cu expoziția
Tabel 1.7
Expoziția Suprafața
ha %
Însorită 1220,3 30
Parțial însorită 2187,8 55
Umbrită 619,6 15
Total 4027,7 100

Fiind munți joși, situați între două masive muntoase de mare înălțime (Călimani și Rodna)
munții Bârgăului au permis trecerea cu ușurință din bazinul Bistriței în bazinul Someșului prin pasul
(trecătoarea) Tihuța (1170,6 m).
Cele mai reprezentative înălțimi s unt: Vârful Buba (1663 m) și Vârful Cornului (1450 m).
Media altitudinală este de 1300 m, maxima fiind de 1560 m, iar minima de 993 m.
Dupa cum se poate observa în tabelul următor, altitudinea de 1001 -1200 m este cea mai
reprezentativă, având o pondere de 40%, respectiv 1603,6 ha din totalul de 4027,7 al unității de
producție.

Situația fondului forestier în raport cu altitudinea
Tabel 1.8
Altitudinea
-m- Suprafața
ha %
801-1000 117 3
1001 -1200 1603,6 40
1201 -1400 1070 27
1401 -1600 1010,2 25
1601 -1800 226,9 5
Total 4027,7 100

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
16
1.7.3 Hidrologie

Referitor la hidrologie, se constat ă că teritoriul unității de producție II Dornișoara este situat
în bazinul hidrografic al râului Dorna, care este afluent al Bistriței, din marele bazin hidrografic al
Siretului.
Râul Dorna izvorăște din munții Călimani și prezintă o multitudine de afluenți, însă cei mai
importanți dintre aceștia sunt: Negrișoara, Voroava, Pârâul cu Pești, Muncel și Dornișoara. Acești
afluenți au numeroase ramificații în întreg cuprinsul ter itoriului, constituind o rețea hidrografică
foarte densă, 0,7 -0,8km/km2 .
Datorită acestei densități, debitul apelor este în permanență unul ridicat, iar dat fiind faptul
că apele acestor râuri curg pe albii cu înclinare mare, acestea au fost folosite în t recut pentru
transportul materialului lemnos prin plutărit.
În zona Munților Călimani se întâ lnesc frecvent izvoare de apă minerală.
1.7.4. Climatologie

Având în vedere amplitudinea altitudinală pe care este distribuit teritoriul U.P -ului, de la
1000 m la 1600 m, se poate vorbi de un climat specific munților mijlocii.
Acest climat se caracterizează printr -un regim destul de moderat privind oscilațiile
temperaturii aerului, temperatura medie anuală menținându -se în cea mai mare parte a timpului
pozitivă.
În ceea ce privește gradienții termici verticali iarna, aceștia au valori medii reduse, 0,3 –
0,40/100m , deseori producându -se inversiuni de temperatură și izotermii. Primăvara, din cauza
consumului mare de căldură necesar pentru topirea zăpezilor și a răcirii adiabatice, aerul este mai
rece decât toamna cu 2-4o. Vara, din cauza dezvoltării curenților ascendenți și a răcirii adiabatice
corespunzătoare a aerului, gradienții termici verticali au valori mai mari decât în celelalte
anotimpuri (0,6 – 0,7o/100m), ume zeala relativă se men ține mare, iar precipitațiile cresc,
repartizându -se cu precădere pe pantele opuse ale munților.
Versanții orientați spre NV, V și SV sunt frecvent acoperiți de nori, din care cad ploi
intermitente de lungă durată. Pe pantele adăposti te, orientate spre E, chiar în faza advecției aerului
umed, oceanic, predomină timpul senin.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
17
1.7.4.1. Regimul termic

În privința datelor ce caracterizează regimul termic al unității de producție II Dornișoara,
acestea sunt prezentate în tabelul urmator:

Elementele regimului termic
Tabel 1.9
Nr.crt Specificări Valori(date)
1 Temperatura aerului -medii
lunare și anuale
(oC)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-6,3 -5,1 -0,4 4,9 10,2 13,3 15 14,4 10,2 5,7 0,3 -3,7
Anuală: +4,9oC
2 Amplitudinea tem peraturilor
medii anuale 21,3 oC
3 Temperatura maximă absolută +36,4 oC (18.07.1904)
4 Temperatura minimă absolută -36,5 oC (13.01.1950)
5 Temperatura medie pe
anotimpuri și perioada de
vegetație (oC) Iarna Primăvara Vara Toamna Perioada
vegetație
-5 +4,9 +14,2 +5,4 +10,5
6 Începutul, sfârșitul, durata
medie, și suma temperaturii
medii ≥ 00C
(perioada bioactivă) Începutul Sfârșitul Durata medie
(zile) Suma T
medii ≥ 00 C
1.IV 21.X 200 3000
7 Începutul, sfârșitul, durata
medie, și suma tempera turii
medii ≥100C
(perioada de vegetație) Începutul Sfârșitul Durata medie
(zile) Suma T
medii ≥1 00 C
1.V 31.IX 162 2000
8 Data medie a primului îngheț 1.X
9 Data medie a ultimului îngheț 1.V

Prima zi cu temperatură medie zilnică mai mare de 0oC est e 1.IV,  10oC este 1.V,  15oC
este 15.VI.
Ultima zi cu temperatură medie zilnică mai mare de 0oC este 21.X, 10oC este 31.IX,
15oC este 1.IX.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
18
Numărul mediu anual de zile cu îngheț este cuprins între 170 – 195. Înghețurile timpurii și
cele târzii au consecințe negative asupra vegetației forestiere, mai ales asupra semințișurilor și
plantațiilor tinere.
Temperatura medie anuală și amplitudinea temperaturilor medii anuale indică un bilanț
termic favorabil dezvoltării vegetației forestiere caracteristice U.P. De asemenea, maximele
temperaturilor anuale se înregistrează la mijlocul perioadei de vegetație, cu efect pozitiv asupra
dezvoltării arboretelor.
1.7.4.2. Regimul pluviometric

Referitor la e lementele de caracterizare a regimului pluviometric specif ice unității de
producție II Dornișoara, acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos .
Elementele regimului pluviometric
Tabel 1.10
Nr.crt Specificatii Valori
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 Precipitațiile
atmosferice medii
lunare și anuale
(mm) 50 60 50 60 100 160 120 100 80 80 60 40
Anual: 960
2 Precipitațiile medii
pe anotimpuri și
perioada de
vegetație (mm) Iarna Primăvara Vara Toamna Perioada de vegetație
150 210 380 220 560
3 Data medie a
primei și ultimei
ninsori Prima ninsoare Ultima ninsoare
21.X -30.X 01.IV -20.IV
4 Data medie a
primului și
ultimului strat de
zăpadă cu durata
medie a acestuia Primul strat Ultimul strat
17.X 25.IV
5 Umiditatea
atmosferică (%) Iarna Primăvara Vara Toamna Anual
84 66 69 78 74

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
19
Ploile torențiale însoțite de descărcări electrice se manifestă, mai ales, în lunile iunie -august,
când cad aproximativ 40% din precipitațiile anuale.
Se observă un deficit în lunile de iarnă, dar, cu toate acestea, scurgerile cele mai mari se
produc primăv ara, odată cu topirea zăpezii, când solul este încă înghețat și nu permite infiltrarea
apei. Tot ca o particularitate pentru precipitații se remarcă cantitatea mare de precipitații în 24 ore,
acestea putând cauza creșterea rapidă a debitelor pe principalel e cursuri de apă, a gradului de
turbiditate, cu influențe negative asupra solului, drumurilor, plantațiilor, așezărilor omenești. Lunile
în care se produc cel mai frecvent aceste fenomene sunt iulie și august.
În perioada de vegetație cad cca 70% din cuant umul precipitațiilor anuale, aspect favorabil
pentru dezvoltarea vegetației forestiere.
Evapotranspirația potențială medie se situează în jurul valorii de 500 mm/an, valoare sub
cantitatea medie de precipitații care cade în cursul sezonului de vegetație, c eea ce reflectă existența
unor condiții favorabile de dezvoltare speciilor caracteristice U.P., care beneficiază de suficientă
umiditate pe durata întregului sezonul de vegetație
Fenomenele de iarnă au o durată relativ lungă. Stratul de zăpadă, acoperă con tinuu terenul
din decembrie și până în martie, datorită temperaturilor scăzute.
Numărul zilelor cu ninsoare este de 40 zile, iar al celor cu strat de zăpadă de 117. Căderea
precipitațiilor sub formă de zăpadă începe în medie în jur de 17 octombrie și dure ază până în 25
aprilie. Iernile sunt aspre.
Relieful contribuie, de asemenea, la redistribuirea apei din precipitații. Pe terenurile în pantă,
deoarece o parte din precipitații se scurg pe versant, umezirea și percolarea solului sunt mai slabe,
iar terenu rile de la baza versanților și mai ales cele depresionare beneficiază de un plus de umezeală,
în această zonă apărând numeroase suprafețe cu înmlăștinare cu durată diferită, în funcție de
înclinarea terenului și a substratului.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
20
1.7.4.3. Regimul eolian

Zona în care este situată U. P. II Dornișoara se caracterizează printr -o activitate eoliană
intensă, direcțiile și vitezele vânturilor variind foarte mult. Intensitățile vânturilor sunt de obicei
reduse sau moderate, dar, ciclic, se manifestă furtuni înso țite de doborâturi de vânt, mai ales la
rășinoase, pe terenuri cu soluri superficiale și grohotiș, dar și pe cele fără pantă, dar cu soluri
superficiale, cu sau fără fenomene de înmlăștinare, cu precădere iarna, când arborii sunt încărcați cu
zăpadă.
Regim ul eolian prezintă o importanță deosebită pentru U. P. II Dornișoara datorită condițiilor
existente, favorabile producerii doborâturilor : soluri superficiale sau cu exces de umiditate și
preponderența molidului în compoziția arboretelor.

Elementele regi mului eolian
Tabel 1.11
Nr.crt Specificări Valori
1 Direcția și frecvența vânturilor
dominante (%) N NE E SE S SV V NV
2,5 2,8 9,4 8,4 3,1 8,5 31,7 5,6
2 Viteza medie anuală a vântului
dominant (m/s) 2,0

Cele mai frecvente vânturi sunt cele din dir ecția vest, care în perioada de iarnă ating valorile
cele mai mari. Viteza medie este de 3 – 4 m/s pentru vânturile vestice din timpul iernii și de 2 m/s
pentru restul anului. Aceste vânturi sunt și cele mai periculoase pentru arborete, după cum rezultă
din orientarea cioatelor arborilor doborâți.
1.7.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice

Clasificarea după Köppen încadreaza unitatea de producție II Dornișoara în tipul de climat
Dfbx – climat ploios, boreal, cu ierni reci, cu precipitații în tot cur sul anului, cu temperaturi sub 22ș C
în luna cea mai caldă a anului, cu maximum de precipitații la sfârșitul primăverii și minimum de
ploaie și de zăpadă la sfârșitul iernii.
În ceea ce urmează, sunt prezentate valorile principalilor indicatori sintetici a i datelor
climatice: indicele de umiditate și indicele de ariditate De Martonne :

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
21
Indicatorii sintetici ai datelor climatice:
Tabel 1.12
Indicatori
sintetici Anual Primăvara Vara Toamna În sezonul de
vegetație
Indice de
umiditate
R = P/T 196 171 107 163 106
Indice de
ariditate
I = P/(T+10) 64 56 63 57 59

Condițiile climatice prezentate, influențate în mod direct de poziția geografică și de
altitudine, oferă condiții bune și foarte bune pentru dezvoltarea speciilor forestiere indigene (molid,
brad, fa g, paltin de munte), care realizează arborete frumoase, cu mare valoare economică și
ecologică.

1.8 SOLURI
Situația solurilor din cadrul unității de baza pe clase, tipuri și subtipuri, precum și suprafața
ocupată de acestea, este prezentată în tabe lul următor:
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol:
Tabel 1.13
Nr.
crt. Clasa de
soluri Tipul de
sol Subtipul
de sol Codul Succesiunea
orizonturilor Suprafața
ha %
1 CAMBISOLURI districambosol tipic 3201 Ao-Bv-C(R) 2254,70 56,2
umbric 3202 Au-Bv-C(R) 661,60 16,5
litic 3206 Ao-Bv-R 2,30 0,1
gleic 3210 Ao-BvGo -CGr 586,80 14,6
Total districambosol – – 3505,4 87,4
TOTAL CAMBISOLURI – – 3505,4 87,4
2 SPODISOLURI prepodzol tipic 4101 Aou-Bs-C(R) 463,10 11,5
Total prepodzol – – 463,10 11,5
TOTAL SPODISOLURI – – 463,10 11,5
3 HIDRISOLURI Gleisol distric 7201 Ao-A/Go -Gr 37,20 0,9
histic 7211 T-A-Gr 6,50 0,2
Total Gleic – – 43,70 1,1
TOTAL HIDROMORFE – – 43,70 1,1
TOTAL GENERAL U.P. II Dornișoara 4012,20 100

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
22
Se observă faptul că solurile din cuprinsul U.P. sunt în majoritate cambisoluri
(districambosol), soluri care, alături de condițiile climatice favorabile, oferă condiții bune pentru
dezvoltarea vegetației forestiere .
Spre limita superioară a pădurilor apar și spodisolurile specifice climatului mai aspru, iar în
zonele mai joase, cu exces de apă, apar solurile hidromorfe.
1.8.1 . Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol

Condițiile climatice, geologice, geomorfolog ice și de vegetație existente au dus la formarea
unei game relativ restrânse de soluri, reprezentate la nivelul U.P. II Dornișoara, doar prin
districambosoluri (clasa cambisoluri). Dintre districambosoluri, se întâlnesc subtipurile tipic și gleic,
a căror descriere este prezentată în continuare.
Districambosolul tipic (56.2% din suprafața U .P. II Dornișoara), cod 3201, cu profil Ao -Bv-
R(C), este format pe roci acide, bogate în minerale feromagneziene, andezite, șisturi cristaline,
micașisturi, porfirite, gr esii, marne, calcare feromagneziene și altele, pe versanți cu expoziții și pante
diverse, este un sol puternic acid (3,5 -5,8), moderat la foarte humifer, cu un conținut de humus
(moder) de 9,8 – 14,3 % pe grosimea de 10 -17 cm, oligomezobazic cu un grad de saturație în baze V=
30 – 54 % , mijlociu la foarte bine aprovizionat în azot total (0,50 – 0,73 g%), luto -nisipos la lutos, de
bonitate superioară și mijlocie pentru molid, brad și fag. Bonitatea mijlocie este determinată de
volumul edafic mijlociu ca urma re a prezenței scheletului pe profil în proporție de 25 – 50 %. În
aceste condiții se recomandă compoziții țel diferențiate pe etaje de vegetație, dar condiționate și de
volumul edafic al solului.
Prepodzolul tipic (463,10 ha din suprafața U. P. II) cod 4 101 cu profil Aou-Bs-R, apare pe
versanți cu expoziții și pante variabile. Substratul litologic este format din gresii silicioase, cuarțoase
și feruginoase.
Datorită climatului umed, răcoros și cu precipitații abundente, alterarea mineralelor
primare est e intensă, ajungând până la distrucția silicaților primari și migrarea oxizilor de fier și de
aluminiu, sub acțiunea acizilor fulvici ușor solubili în sol. Oxizii liberi se acumulează în orizontul B
unde datorită reacției acide are loc și o alterare intens ă a silicaților primari, astfel încât orizontul B
este un orizont humico -alumino -feriiluvial cât și un orizont de alterare pe loc a mineralelor primare.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
23
Orizontul Aou are grosimi de 10 – 15 cm și este de culoare cenușiu – negricioasă,
prezentând grăunți de cuarț lipsiți de pelicule de humus. Orizontul Bs are grosimi de 55 – 80 cm,
culoare brun – ruginie spre partea superioară și ruginiu – gălbuie spre partea inferioară. Textura este
mijlocie către grosieră, slab diferențiată pe profil. Structura este slab ă, sunt permeabile și bine
aerisite, sunt biologic mai active decât podzolurile.
Humusul este de tip brut, conținutul de humus în orizontul Aou este ridicat. Gradul
de saturație în baze este la nivel oligo -oligomezobazic, mai ridicat în orizonturile infe rioare.
Aciditatea este foarte puternică în orizontul Ao și puternică în partea de jos a orizontului Bs. Sunt
soluri mijlociu profunde și profunde, slab scheletice sau semischeletice. Aprovizionarea cu azot total
este foarte bună. Fertilitatea lor este cel mult mijlocie. Bonitatea este mijlocie spre superioară pentru
molid și brad și inferioară pentru fag. Factorii limitativi sunt aciditatea ridicată și troficitatea
submijlocie.
1.9. TIPURI DE STAȚIUNE
1.9.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune

Referitor la tipul de stațiune, teritoriul U.P -ului II Dornișoara este situat în doua etaje de
vegetație și anume : FM 3-montan de molidișuri care este identificat pe 75 % din teritoriul unității,
respectiv 3018,70 ha și FM 2-montan de amestecuri de molid,brad și fag pe o suprafață de 993,50 ha
reprezentând 25% din întinderea unității în studiu. Se observă ponderea mare a stațiunilor de
productivitate superioară și mijlocie, care reprezintă 89% din totalul stațiunilor, ceea ce reflectă
condițiile bune pentru dezvoltarea vegetației forestiere existente în cuprinsul U.P. II.
Referitor la tipul de statiune cel mai întâlnit se observă ca ponderea cea mai însemnată,
respectiv 37% reprezentând 1470,80 ha din totalul suprafeței o are stațiunea cu codul 2 333- Montan
de molidișuri Bs, brun acid și andosol edafic mare și mijlociu cu Oxalis -Dentaria, +/ – acidofile .
Acest tip de stațiune este specific ă versanților repezi, cu ex poziții diferite, solul este
districambosol, cu mull, bogat în hu mus, mijlociu pr ofund la foarte profund, nescheletic sau slab
scheletic, lu to-nisipos, cu volum edafic mare. Climat specific subetajului inferior de mo lidișuri, este
optim pentru dezvoltarea molidului. Regim de umiditate echi librat, apa accesibilă asigurată la nivel

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
24
optim, solul este foarte bine apro vizionat în azot și baze de schimb. Bonitate superioară pentru
molidișuri.
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune
Tabel 1.14
Nr. crt. T i p u l d e s t a ț i u n e Tipul
de sol Bonitatea [ha] Total
Cod D i a g n o z ă Inf.
[ha] Mijl.
[ha] Sup. [ha] [ha] %
1 2311 Montan de molidișuri Bi,
podzolic cu humus brut
edafic submijlociu și mic cu
Vaccinium 4101 450,90 – – 450,90 11
2 2332 Montan de molidișuri Bm,
brun acid edafic submijlociu
cu Oxalis -Dentaria ±
acidofile 3201
3202 – 1011,30 – 1011,30 25
3 2333 Montan de molidișuri Bs,
brun acid și andosol edafic
mare și mijlociu cu Oxalis –
Dentaria ± acidofile 3201 – – 1470,80 1470,80 37
4 2530 Montan de molidișuri Bm,
brun podzolic –
criptopodzolic, excesiv
umezit freatic, cu
Politrichum dominant 4101
7201
7211 – 55,90 – 55,90 1
5 2540 Montan de molidișuri Bs,
brun acid edafic mare, cu
drenaj imperfect 3210 – – 29,80 29,80 1
Total FM3 ha 450,90 1067,20 1500,60 3018,70 75
% 15 35 50 100
6 3332 Montan de amestec Bm, brun
edafic mijlociu, cu Asperula –
Dentaria 3201 – 19,40 – 19,40 1
7 3333 Montan de amestecuri Bs,
brun edafic mare, cu
Asperula – Dentaria 3201
3206
3210 – – 420,30 420,30 10
8 3640 Montan de amestecuri
Bs(m), brun divers, cu drenaj
imperfect, edafic mijlociu și
foarte mare 3210 – – 553,80 553,80 14
Total FM2 ha – 19,40 974,10 993,50 25
% – 2 98 100
T O T A L U. B. ha 450,90 1086,60 2474,70 4012,20 100
% 11 27 62 100

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
25
Se observă ponderea mare a stațiunilor de productivitate superioară și mijlocie, care
reprezintă 89% din totalul stațiunilor, ceea ce reflectă condițiile bune pentru dezvoltarea vegetației
forestiere existente în cuprinsul U.P. II.
Referitor la tipul de statiune cel mai întâlnit se observă ca ponderea cea mai însemnată ,
respectiv 37% reprezentând 1470,80 ha din totalul suprafeței o are stațiunea cu codul 2333 – Montan
de molidișuri Bs, brun acid și andosol edafic mare și mijlociu cu Oxalis -Dentaria, +/ – acidofile .
Acest tip de stațiune este specific ă versanților repezi, cu ex poziții diferite, solul este
districambosol, cu mull, bogat în hu mus, mijlociu profund la foarte profund, nescheletic sau slab
scheletic, lu to-nisipos, cu volum edafic mare. Climat specific subetajului inferior de mo lidișuri, este
optim pentru dezvoltarea molidului. Regim de umiditate echi librat, apa accesibilă asigurată la nivel
optim, solul este foarte bine apro vizionat în azot și baze de schimb. Bonitate superioară pentru
molidișuri.

1.10. TIPURI DE PADURE

Cel mai răspândit tip de pădure este molidișul normal cu Oxalis acetosella , care este de
productivitate superioară. Acest tip de pădure ocupă peste 58% din suprafața U. P. fapt ce face ca
această unitate de bază să cuprindă un fond valoros atât ca productivitate cât și ca varietate de
sortimente de lemn având în vedere și amestecurile montane de rășinoase și fag.
Tipurile de pădure identificate în cuprinsul U.P -ului în studiu sunt consemnate in tabelul
„Evidența tipurilor de pădure” prezentat în continuare :

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
26
Tipuri de pădure
Tabel 1.15
Nr. crt. Tip de
stațiune
(cod) T i p u l d e p ă d u r e Productivitate naturală Total
Cod D e n u m i r e Inf.
[ha] Mijl.
[ha] Sup.
[ha] [ha] [%]
1. 2333 111.1 Molidiș normal
cuOxalis acetosella
(s) – – 1470,80 1470,80 37
2. 2540 111.2 Molidiș cu Oxalis
acetosella pesoluri cu
gleizare pronunțată
(s) – – 29,80 29,80 1
3.
2332 111.3 Molidiș de altitudine
mare cu Oxalis
acetosella (m) – 838,10 – 838,10 21
4. 111.4 Molidiș cu O xalis
acetosella pe soluri
schelete (m) – 173,20 – 173,20 4
5. 2530 113.1 Molidiș cu
Polytrichum(m) – 55,90 – 55,90 1
6.
2311 115.2 Molidiș de limită cu
Oxalis și Vaccinium
(i) 366,00 – – 366,00 9
7. 115.3 Molidiș cu
Vaccinium
myrtillus(i) 84,90 – – 84,90 2
8.
3333 121.1 Molideto -brădet
normalcu floră de
mull (s) – – 3,20 3,20 –
9. 121.3 Molideto -brădet cu
Oxalis acetosella (s) – – 317,80 317,80 8
10. 3640 122.1 Molideto -brădet cu
mușchi și Vaccinium
myrtillus (s) – – 23,20 23,20 1
11. 3333 131.1 Amestec normal de
rășinoase șifag, cu
floră de mull (s) – – 99,30 99,30 2
12. 3640 131.3 Amestec de rășinoase
și fag pe soluri
gleizate (s) – – 530,60 530,60 13

13. 3332 134.1 Amestec de rășinoase
și fag, pe soluri
schelete (m) – 19,40 – 19,40 1
T O T A L U. B. [ha] 450,90 1086,60 2474,70 4012,2 100
[%] 11 27 62 100

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
27
1.11. ISTORICUL ȘI ANALIZA MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR DIN TRECUT
PÂNĂ LA INTRAREA ÎN VIGOARE A AMENAJAMENTULUI EXPIRAT

1.11.1 . Evolu]ia naturii proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de
anul 1948

Istoricul pădurilor administrate de către Ocolul Silvic Comunal Josenii -Bârgăului din cadrul
Unității de producție II Dornișoara se desprinde din c el al pădurilor celor 44 de comune grănicerești
și este comun cu cel al pădurilor tuturor comunelor din Valea Bârgăului.
Pădurile, până la mijlocul secolului al XVIII -lea au aparținut locuitorilor liberi din zonă și
marilor proprietari feudali.
Prin decr etul imperial din 15 aprilie 1762 se înființează "Regimentul 2 Grăniceresc
Năsăud" cu soldați recrutați din comunele Văii Someșului. Aceștia primeau drept plată pentru
serviciul de pază folosirea pădurilor și pășunilor .
Evidențele au fost ținute în urbă rii distruse de incendiu în anul 1770 când se întocmesc
"Cărțile funciare". Între anii 1872 -1878 pădurile trec în administrația separată a comunelor sub
numele de "Pădurile celor 44 comune".
Guvernul imperial de la Viena hotărăște în 1851 desființarea regimen telor grănicerești
din Transilvania, între care și cel năsăudean. În această perioadă, au urmat apoi 21 de ani de
rezistență și solicitări neîntrerupte pentru redobândirea drepturilor de proprietate asupra pădurilor și
pășunilor.
Prin legea XXI din anul 18 90 pădurile acestei U.P . au fost incluse în administrația silvică
de stat, admițându -se ca acea parte din păduri care depășesc trebuințele casnice ale celor 44 comune
să fie administrate în comun, cealaltă parte fiind defalcată proporțional cu nevoile fiec ărei familii și
administrată individual din punct de vedere silvic.
Pădurile administrate în comun au fost gospodărite de Direcția Silvică Bistrița -Năsăud
(D.S.B.N.) și comunele pe raza cărora se aflau. În administrația comunelor au rămas așa zisele
"pădur i comunale", existând totodată și "păduri țărănești", acestea fiind constituite din suprafețe mai
mici acoperite cu vegetație forestieră, deținute de familii țărănești sau de țărani individuali.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
28
Începând cu 13 aprilie 1948, toate pădurile au fost naționali zate trecând în proprietatea
satului.
1.11.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948

Se mentionează că pădurile care care alcătuiesc unitatea de producție II Dornișoara provin
din patru unități de producție din Ocolul Dorna Candrenilor, Direcț ia Silvică Suceava astfel:
– U.P. I Negrișoara 959,9 ha;
– U.P. III Voroava 2351,7 ha;
– U.P.IV Strunioru 390,0 ha;
– U.P. V Dornișoara 326,1 ha.
După naționalizarea pădurilor în anul 1948, s -au întocmit amenajamente pentru toate
păduri le din zonă după o concepție unitară. Primul a fost cel din 1949 în cadrul M.U.F.B Dornele.
Acest mod de organizare a amenajării a dus la dereglarea bunei organizări din trecut.
In anul 1956 se revine la amenajarea pe ocoale silvice în cadrul cărora s -au delimitat unități
de producție/protecție care au constituit obiectul propriu -zis al amenajamentelor. Metoda de
amenajare a fost a claselor de vârstă la amenajamentele din 1949 și 1960 și a creșterii indicatoare la
cele ce au urmat. În ceea ce privește subu nitățile, acestea au fost de codru regulat cu sortimente
obișnuite la care s -au adăugat, din 1982 și câte o subunitate de conservare deosebită.

1.12 CONCLUZII PRIVIND GOSPODARIREA PADURILOR
1.12.1 Structura pădurii
Evoluția claselor de vârstă
Tabel 1.16
Anul
amenajării Pădure în producție(ha) Clasa de vârstă (20 ani)
%(pădure în producție)
I II III IV V VI VII
2004 2565,5 12 19 22 1 23 10 13
2010 2567,5 11 21 24 1 20 11 12

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
29
Din tabelul de mai sus, se observă ca în ceea ce privește evoluți a claselor de vârstă, de la
amenajarea din 2004 la cea actuală se înregistrează un dezechilibru al structurii fondului de
producție, iar o echilibrare a acestuia necesită o perioadă lungă de timp.
Diferențele ce se înregistrează pe clase de vârstă între ce le două amenajari consecutive, apar
ca o consecință firească a evoluției arboretelor în timp, dar și a tăierilor (de regenerare sau
accidentale în cazul doborâturilor de vânt în masă) și a împăduririlor făcute în perioada de
aplicare a respectivu lui amenajament.
Referitor la amenajamentul din 2010 se observă un excedent de arborete în clasele a II -a, a
III-a și a V -a de vârstă.
Evolutia compoziției
Tabel 1.17
Anul
amenajării Total pădure
(ha) Suprafața pe specii : %
MO BR FA PAM
2004 2732, 5 94 4 2 –
2010 3981,2 95 3 1 1

Din tabelul 1.17 se observă că, procentele de participare a speciilor în compoziția arboretelor
de la o amenajare la alta diferă. Putem constata că, în general, arboretele se mențin în limitele
compozițiilor tipurilor nat urale fundamentale de pădure, corespunzătoare etajelor de vegetație
existente în această unitate de producție , dar pentru ca arboretele să devină mai puțin vulnerabile la
acțiunea vântului este necesar ca alături de molid să fie promovate și alte specii mai rezistente cum
sunt laricele, bradul, fagul, paltinul de munte. Modificări în compoziția actuală s -au produs și ca
urmare a preluării unei noi suprafețe care s -a înglobat fondului forestier existent.

Evolutia claselor de producție
Tabel 1.18
Anul
amenajării Total pădure
(ha) C l a s e d e p r o d u c ț i e [ % ]
I II III IV V
2004 2732,5 2 76 20 2 –
2010 3981,2 1 54 33 12 –

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
30
Condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul unității sunt refle ctate de repartizarea
suprafețelor cu pădure pe cat egorii de productivitate. În U.P . în studiu predomină arboretele de
productivitate superioară , clasa a II -a de producție , potențialul stațional fiind foarte bun pentru
principalele specii : molid, brad și fag.

Evoluția densității arboretelor
Tabel 1.19

Anul
amenajării
Total pădure
(ha) C a t e g o r i i d e c o n s i s t e n ț ă
[ % ]
0,1 – 0,3 0,4 – 0,6 0,7 – 1,0 Cons. medie
2003 3829,3 1 5 94 0,78
2010 3994,92 15 20 65 0,65

Din tabelul 1.19 se observă că, procentual, consistența arboretelor a scăzut fiind multe
arborete parcurse cu tăieri de regenerare intermediare sau afectate de doborâturi de vânt.
Pe clase de vârstă, evoluția densității arboretelor are o dinamică aparte, arbo retele cu
consistențele cele mai mici fiind cele cu vârste de peste 100 ani, atât datorită doborâturilor de vânt,
cât și practicării tratamentelor cu perioade medii -lungi de regenerare – regenerare sub masiv.
Concluzionând, putem afirma că gospodărirea silvică a avut, în general, un efect benefic
asupra stării pădurilor, deși ar fi existat posibilitatea obținerii unor rezultate mai bune, prin aplicarea
mai exactă a prevederilor amenajamentelor anterioare, ceea ce ar fi dus la o ameliorare a
compozitiei, evitându -se crearea de molidișuri pure, expuse acțiunii distructive a vântului. Pentru
etapele viitoare se impune, de asemenea, o atenție maximă în gospodărirea pădurilor, astfel încât
condițiile staționale bune și foarte bune existente în cuprinsul U. P. II Dornișoara să fie
valorificate cu o eficiență superioară.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
31
1.13. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL -ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR
DE AMENAJARE
1.13.1 Stabilirea funcțiilor social -economice și ecologice ale pădurii
1.13.1.1 Obiecti ve social -economice și ecologice

În ceea ce privește obiectivele social -economice și ecologice, acestea sunt stabilite în
concordanță cu cerințele societății actuale. La reglementarea modului de gospodărire a pădurilor din
cuprinsul U.P -ului în studiu se au în vedere urm ătoarele aspecte:
-producerea unei game variate de sortimente lemnoase pentru industria lemnului;
-asigurarea unor efecte de protecție;
În cazul primului aspect, cerințele de masă lemnoasă se bazează pe lemnu l de dimensiuni
mari – lemn gros pentru cherestea si alte utilizări.
În ceea ce privește asigurarea efectelor de protecție, în cazul acestei unități de producție apar
o serie de obiective legate de protecția solurilor și terenurilor.
O sinteză a obiectivelor social -economi ce și ecologice, stabilite pentru pădurile din această
unitate de bază, este prezentată în tabelul urmator:
Obiectivel e social economice și ecologice
Tabel 1.20
Nr.crt. Grupa de obiective
și servicii Denumirea obiectivului de protejat (realizat) sau a serviciilor de
realizat
1. Protecția terenurilor
și solurilor – Terenurilor cu înclinare mai mare de 35 grade;
– Protecția vegetației forestiere de pe terenurile cu înmlăș tinare
permanentă ;
– protecția carierelor.
2. Interes ștințiific – Parcul Național Călimani ;
– rezervații de semințe,
– arii protejate Natura 2000.
3. Produse lemnoase – lemn de molid, brad fag, larice, paltin de munte și alte foioase
tari pentr u cherestea ;
4. Produse accesorii – Vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile, plantele
medicinale și aromate, furajele, materiile prime pentru industria
lacurilor și vopselelor, materiile prime pentru produse artizanale.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
32
1.13.1.2 . Funcțiil e pădurii

În vederea satisfacerii obiectivelor social -economice și ecologice stabilite, s -a realizat
zonarea funcțională pe grupe, subgrupe și categorii funcționale a arboretelor, conform criteriilor din
„Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”, ediț iile 1986 și 2000, prevederilor temei de
proiectare și proceselor verbale întocmite la Conferințele I și a II -a de amenajare.
Încadrarea pe grupe si subgrupe funcționale
Tabel 1.21
G r u p a, s u b g r u p a ș i c a t e g o r i a f u n c ț i o n a l ă Suprafața
Cod D e n u m i r e ha %
1. Păduri cu funcții speciale de protecție
1.2. Păduri cu funcții de protecție a solului
1.2.A. Păduri situate pe stâncării, pe grohotișuri, pe terenuri cu
eroziu ne in adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de
35 grade, iar cele situate pe substrate de fliș, nisipuri sau
pietrișuri, cu înclinare mai mare de 30 de grade (T II) 75,40 2
1.2.I Pădurile situate pe terenurile cu înmlăștinare permanentă,
de pe teras e, lunci interioare. (T II) 26,40 1
1.2.J. Benzile de pădure cu lățime de 100 -300m din jurul
minelor de suprafață și carierelor, stabilite în raport cu
pericolul de eroziune. (T II) 23,90 –
Total 1.2 125,7 3
1.5. Păduri de interes științific și de ocrotire a ecofondului și genofondului forestier
1.5.A Parcuri naționale care cuprind suprafețe de teren și de ape
din fondul forestier, ce păstrează nemodificat cadrul natural
cu flora și fauna sa, destinate conser vării ecofondului și
genofondului, cercetării științifice, recreației si turismului,
constituite potrivit “Legii privind protecția mediului
înconjurător” – Parcul Național Călimani T(I) 1268,50 32
1.5.H Pădurile stabilite ca rezervații pentru producerea de
semințe forestiere și conservării genofondului forestier,
stabilite de ministerul silviculturii, neincluse în rezervațiile
de constituite potrivit “Legii privind protecția mediului
înconjurător” T(II) 21,40 –
1.5.L Pădurile constituite în zone de protecț ie (zone tampon) a
rezervațiilor din parcurile naționale și a altor rezervații T(III) 963,80 24
Total 1.5 2253,7 56
T o t a l g r u p a I
2.1.B. Păduri destinate să producă arbori groși de calitate
superioară pentru lemn de c herestea (TVI) 1632,80 41
T o t a l g r u p a a II – a 1632,80 41
T O T A L U. P. 4012,20 100

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
33
În raport cu funcțiile atribuite arboretelor, în cuprinsul U.P. se diferențiază mai multe tipuri
de categorii funcțion ale, prezentate în ta belul 1.22 :
Tipuri de categorii funcționale
Tabelul 1.22
Tipul de
categorie
funcțională Categorii
funcționale Ț e l u r i d e g o s p o d ă r i r e Suprafața
ha %
I 1.5.A Pădurile situate în zona de conservare specială
a Parcului Nați onal Călimani 1268,50 32
Total TI 1268,50 32
II 1.2.A Pădurile situate stâncării, grohotișuri, pe
trenuri cu înclinare mai mare de 35g. 75,40 2
1.2.I Pădurile situate pe terenurile cu înmlăștinare
permanentă 26,40 1
1.2.J Benzile de pădure cu lățime de 100 -300m din
jurul minelor de suprafață și carierelor, stabilite
în raport cu pericolul de eroziune 23,90 –
1.5.H Pădurile stabilite ca rezervații pentru
producerea de semințe forestiere 21,40 –
Total T II 147,1 3
III 1.5.L Pădurile constituite în z one de protecție (zone
tampon) a rezervațiilor din parcurile naționale și
a altor rezervații 963,80 24
Total TIII 963,80 24
Total grupa I 2379,40 24
VI 2.1.B Păduri destinate să producă arbori groși de
calitate superioară pentru lemn de cherestea și
alte utilizări 1632,80 41
T o t a l T VI 1632,80 41
Total grupa a II -a 1632,80 41
TOTAL U.B. 4012,20 100

Tipul funcțional grupează toate categoriile funcționale pentru care sunt indicate măsuri
silviculturale similare. Astfel:
Tipul I ( T I) – păduri cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, sunt
interzise orice fel de exploatări de lemn sau de alte produse, fără aprobarea organului competent
prevăzut în lege;

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
34
Tipul II ( T II) – păduri cu funcții speciale de protecț ie situate în stațiuni cu condiții grele
sub raport ecologic, precum și arborete în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă
lemnoasă, impunându -se numai lucrări speciale de conservare;
Tipul III (T III ) – păduri cu funcții speciale de protec ție pentru care nu se admit, de regulă,
decât tratamente intensive -grădinărit, cvasigrădinărit;
Tipul VI ( T VI ) – păduri cu funcții de producție și protecție la care se poate aplica întreaga
gamă a tratamentelor prevăzute în normele tehnice, potrivit co ndițiilor ecologice, social -economice
și tehnico -organizatorice.
1.13.1.3. Subunități de producție sau de protecție constituite

Subunitatea de gospodărire cuprinde suprafețele de pădure, grupate sau dispersate, în care este
necesar și ju stificat, sub raport ecologic și social -economic, să se aplice un regim de gospodărire
diferit de cel al celorlalte porțiuni de pădure. În cadrul U.B. în studiu au fost constituite
următoarele subunități de gospodărire (S.U.P.):
– S.U.P. „A” – codru regulat, sortimente obișnuite, în suprafață de 2567,5 cuprinzând grupa a
II-a funcțională, categoria funcțională 1.B(TVI) și grupa I funcțională din tipul III.
– S.U.P. „M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită, în suprafață de 123,80 ha,
cuprinzând arboretele încadrate în grupa I funcțională, categoriile funcționale 2.A , 2I, 2J, tipul II
de categorie funcțională ;
– S.U.P. „K” – Rezervații de semințe, în suprafață de 21,40 ha cuprinzând arboretele încadrate
în grupa I categoria funcțională 5H.
– S.U.P. „E” – păduri supuse regimului de ocrotire integrală , în suprafață de 1268,50 ha și
cuprinde arboretele din zona de conservare specială a Parcului Național Călimani;

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
35
1.14. STABILIREA BAZELOR DE AMENAJARE
ALE ARBORETELOR ȘI ALE PĂDURII

1.14.1 Regimul

Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri (din sămânță sau pe
cale vegetativă) definește structura pădurii din acest punct de ved ere. Luându -se în considerare
obiectivele social -economice propuse dar și necesitatea folosirii capacității de producție cât mai
corespunzător, în unitatea de producție II Dornișoara s -a adoptat regimul codrului, regim cu
regenerare din sămânță.

1.14.2 Compoziția -țel

Compoziția -țel reprezintă asocierea și proporția speciilor din cadrul unui arboret care îmbină
în orice moment al existenței lui, în modul cel mai favorabil, exigențele biologice ale pădurii cu
cerințele social -economice.
Cu ocazia lucră rilor de descriere parcelară a fost stabilită compoziția -țel pentru fiecare
arboret în parte, în funcție de condițiile staționale existente, de exigențele biologice ale speciilor, de
cerințele societății și ținând cont de prevederile normelor teh nice.
Pentru arboretele exploatabile s -a stabilit compoziția de regenerare.
Pentru arboretele preexploatabile și neexploatabile s -a fixat compoziția -țel la
exploatabilitate, urmărindu -se realizarea celei mai favorabile compoziții la care pot ajunge
arboretele, în funcție de compoziția actuală și de posibilitățile de modificare a acesteia prin
intervențiile ce se vor face.
În cazul terenurilor goale destinate împăduririi s -au stabilit compoziții de împădurire.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
36
Compoziții -țel pe subunități d e producție/protecție
Tabel 1.23
S.
U.
P. Tip stațiune Tip pădure Compoziția -țel Supraf. ha S u p r a f a ț a p e s p e c i i ha
MO BR FA LA PAM SR AN
„A”
2332 1113 8MO2LA 154,10 123,28 – – 30,82 – – –
1114 8MO2LA 73,80 59,04 – – 14,76 – – –
2333 1111 7MO2LA1PAM 1353,60 947,52 – – 270,72 135,36 – –
2530 1131 8MO2AN 29,40 23,52 – – – – – 5,88
2540 1112 7MO2LA1PAM 24,80 17,36 – – 4,96 2,48 – –
3332 1341 4MO3BR2FA1PAM 19,40 7,76 5,82 3,88 – 1,94 – –
3333 1211 5MO4BR1PAM 3,20 1,6 1,28 – – 0,32 – –
1213 5MO4BR1PAM 289,60 144,8 115,84 – – 28,96 – –
1311 4MO3BR2FA1PAM 99,30 39,72 29,79 19,86 – 9,93 – –
3640 1221 4MO4BR2PAM 18,80 7,52 7,52 – – 3,76 – –
1313 5BR4MO1PAM 530,60 212,24 265,3 – – 53,06 – –
Total ha – 2596,6 1584,36 425,55 23,74 321,26 235,81 – 5,88
% – 100 61 17 1 12 9 – –
Compoziția actuală : 92MO 5BR 2FA 1PAM
„M” 2311 1152 8MO2LA 2,10 1,68 – – 0,42 – – –
2332 1113
8MO2LA 27,20 21,76 – – 5,44 – – –

1114 8MO2LA 4,20 3,36 – – 0,84 – – –
2333 1111 7MO2LA1PAM 39,80 27,86 – – 7,96 3,98 – –
2530 1131 8MO2AN 14,80 11,84 – – – – – 2,96
2540 1112 7MO2LA1PAM 5,00 3,5 – – 1,0 0,5 – –
3333 1213 5MO4BR1PAM 28,20 14,1 11,28 – – 2,82 – –
3640 1221 4MO4BR2PAM 4,40 1,76 1,76 – – 0,88 – –
Total ha 125,7 85,86 13,04 – 15,66 8,18 – 2,96
% 100 68 10 – 13 7 – 2
Compoziția actuală : 93MO 3BR 1AN 1ME
„E” 2311 1152 8MO2LA 363,90 291,12 – – 72,78 – – –
1153 8MO1LA1S R 84,90 67,92 – – 8,49 – 8,49 –
2332 1113 8MO2LA 656,80 525,44 – – 131,36 – – –
1114 8MO2LA 95,20 76,16 – – 19,04 – – –
2333 1111 7MO2LA1PAM 56,00 39,2 – – 11,2 5,6 – –
2530 1131 8MO2AN 11,70 9,36 – – – – – 2,34
Total ha – 1268,5 1009,2 – – 242,87 5,6 8,49 2,34
% – 100 80 – – 19 – 1 –
Compoziția actuală : 100MO
„K” 2333 1111 7MO2LA1PAM 21,4 14,98 – – 4,28 2,14 – –
Total ha – 21,4 14,98 – – 4,28 2,14 – –
% – 100 70 – – 20 10 – –
Compoziția actuală : 100 MO
U.B. Total ha – 4012,2 2694,4 438,59 23,74 584,07 251,73 8,49 11,18
% – 67 11 1 15 6 – –
Compoziția actuală : 95MO 3BR 1FA 1PAM

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
37
Din analiza tabelului 1.23 se observă că există diferențe între compozițiile actuale și cele
considerate ideale (țel ), atât pe subunități de producție/p rotecție, cât și la nivel de U.P .
Situația se datorează rezultatelor nu tocmai bune ale gospodăririlor anterioare.

1.14.3 Tratamentul

Tratamentul presupune un complex de măsuri silvotehnice prin care pădurea este îndrumată
de la întemeiere și pănă la exploatare și regenerare conform cu structura și țelurile fixate.
Pentru arboretel e exploatabile din cuprinsul U.P ., ținându -se cont de caracteristicile
acestora, de obiectivele social -economice și ec ologice urmărite și în concordanță cu prevederile din
„Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor”, s -au adoptat următoarele tratamente:
Tratamentul tăierilor progresive – în amestecuri de molid, brad și fag, dar și în molidișuri pure
cu se mințișuri instalate dintr -un motiv sau altul (tratamente aplicate, extragerea produselor
accidentale, etc.), care se pretează acestui tip de tratament;
Tratamentul tăierilor rase, în parchete mici, sub 3,0 ha – în molidișurile pure fără sem ințiș
utilizabil.

1.14.4 Exploatabilitatea

În cazul U.P II Dornișoara, datorită faptului ca regimul adoptat este regimul codrului regulat ,
exploatabilitatea se exprimă prin vârsta exploatabilității.
Această vârstă s -a stabilit ținându -se seama de func țiile social -economice și ecologice
atribuite fiecărui arboret în parte. Datorită faptului ca fiecărui arboret îi este atribuită o funcție
specifică, îi corespunde o anumită exploatabilitate.
Pentru arboretele din grupa a II -a funcțională, dar și pentru ar boretele din grupa I funcțională
pentru care se permite recoltarea de produse principale (totalitatea arboretelor în producție) s -a
adoptat exploatabilitatea tehnică, respectiv exploatabilitatea de protecție. La arboretele din grupa I,
s-a majorat, ca și l a amenajarea precedentă, vârsta explotabilității cu 10 ani.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
38
Pentru arboretele cu funcții speciale de protecție, în care nu se reglementează producția
nu s-au stabilit vârste ale exploatabilității, ele urmând a fi gospodărite doar prin lucrări de
îngrij ire, tăieri de igienă, prin lucrări (tăieri) de conservare, iar în S.U.P. „E” nu sunt prevăzute
nici un fel de lucrări

1.14.5 Ciclul

Una dintre bazele principale de amenajare este ciclul de producție. Acesta determină
mărimea și structura păduri i în ansamblul său, în raport cu vârsta arboretelor componente. Luându –
se în considerare speciile și formațiunile foresti ere care compun pădurea, starea actuală a
arboretelor, obiectivele social -economice și ecologice de realizat și media vârstei exploata bilității,
s-a adoptat ciclul de 110 ani pentru S.U.P. „A”.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
39
CAP. II SCOP ȘI OBIECTIVE
2.1 APLICAREA RĂRITUURILOR ÎN U.P II DORNIȘOARA
2.1.1 CARACTERISTICILE RĂRITURILOR
2.1.1.1 Aspecte generale

Pe măsură ce arboretul depășește stad iul de nuieliș -prăjiniș și intră în cel de păriș, apoi codrișor și
codru mijlociu, caracteristicile sale ecologice se modifică treptat. Se diferențiază clar clasele de
arbori din etajul superior precum și etajele speciilor ajutătoare și cel al arbuștilor, spațiul aerian
ocupat de arboret se mărește, iar numărul de arbori pe unitatea de suprafață se micșorează.
Față de aceste noi particularități ale arboretului, pentru a se obține productivitatea optimă,
atât în ceea ce privește volumul cât și calitatea lem nului produs, este necesar ca operațiunile
culturale aplicate să se adapteze la aceste particularități.
Lucrările de îngrijire, așa cum mai sunt numite operațiunile culturale, care se efectuează în
aceste stadii de dezvoltare ale arboretului și care urmăre sc selecția individuală sunt numite rărituri.
Răritura este o lucrare de îngrijire care se efectuează periodic în acele arborete, care și -au
realizat stadiul de păriș și apoi stadiile de codrișor și codru mijlociu, prin care se reduce, prin
selecție pozi tivă, numărul de exemplare la unitatea de suprafață, micșorându -se temporar
consistența, în scopul ameliorării structurii ,creșterii și calității arboretelor și, în final, a eficacității
funcționale a acestora. Lucrarea are un pronunțat caracter de îngriji re individuală a arborilor, de
dirijare a proporției actuale a speciilor spre compoziția -țel, de realizare a unei structuri optime în
raport cu țelul de gospodărire a pădurii.
Intervalul de executare a răriturilor se suprapune peste perioada de creștere curentă
intensivă în volum, respectiv, peste stadiile de păriș și codrișor. Convențional, prima răritură se
execută atunci când arboretul realizează diametrul mediu de 8 -10 cm și înălțimea superioară de 10 –
12 m. Răriturile se sistează de regulă în momentul trecerii arboretelor în faza de codru (mijlociu),
aproximativ la o vârstă mai mică cu 20 de ani față de vârsta exploatabilității, dacă până atunci au
fost sistematic parcurse cu lucrări de îngrijire. În stadiul de codru mijlociu, răriturile se efectuează
numai în arboretele care se conduc la vârste mari (de peste 130 -140 ani), pentru producerea de
sortimente valoroase (lemn pentru furnire, lemn de rezonanță).

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
40

În raport cu caracteristicile, starea arboretelor și țelul de gospodărire, se pot aplica
următoar ele metode: răritura de sus, răritura de jos și diferite combinații între acestea. Ținând cont
de starea arboretelor din U.P. II. Dornișoara , s-a considerat că metoda de răritură cea mai indicată
pentru ele, este combinația dintre metoda de sus și metoda d e jos, care constă din selecționarea și
promovarea arborilor valoroși (de viitor), intervenind după nevoie, atât în plafonul superior, cât și în
cel inferior.
2.1.1.2 Tehnica de executare a răriturilor

Se diferențiază în raport cu țelurile de gospodărir e, formațiile forestiere (tipuri de pădure) și
starea arboretelor. Lucrarea constă în identificarea arborilor de valoare (arbori de viitor, V), după
anumite criterii. Arborii se aleg din categoria speciilor principale, din clasele 1 și 2 Kraft , din rândul
arborilor sănătoși, cu trunchiuri cilindrice bine conformate, fără înfurciri și alte defecte, cu coroana
cât mai simetrică și cu ramuri relativ subțiri. Alegerea lor se face în funcție de țelul de producție
(lemn pentru furnire, cherestea, efecte de prot ecție hidrologice majore, efecte estetice deosebite,
ș.a.). Arborii de viitor se însemnează după posibilități, printr -un inel de 3 cm materializat cu vopsea
albă la înălțimea de 1,5 m de la sol.
Arborii de extras se aleg numai după alegerea și eventual în semnarea arborilor de viitor.
Totodată se identifică și arborii ajutători (folositori), care au importanță deosebită în dezvoltarea în
continuare a arborilor de viitor. După identificarea arborilor de viitor și a celor ajutători, se va trece
la marcarea ș i inventarierea arborilor de extras.
Determinarea arborilor de extras se apreciază cu multă grijă, în fiecare situație se apreciază
cu multă atenție gradul actual de închidere al arboretului și cel care va rezulta după ce vor fi tăiați
arborii destinați extragerii.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
41
2.1.1.3. Marcarea arborilor

Marcarea arborilor de extras se va face cu mult discernământ, sub conducerea cadrelor
tehnice cu pregătire superioară și numai după ce arboretul va fi parcurs în prealabil, pentru
cunoașterea structurii și s tării lui, în raport cu obiectivele urmărite. Arborii de extras vor fi însemnați
cu un cioplaj vizibil și marcați cu ciocanul de marcat, conform instrucțiunilor în vigoare. Marca se
aplică la baza arborelui, deasupra solului. Astfel se poate verifica și du pă efectuarea răriturilor, că au
fost extrași numai arborii însemnați în acest scop.

Foto 1.Amprenta cio canului de marcat pe un arbore extras

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
42
2.1.1.4. Mijloace de realizare

Tehnologiile de exploatare vor fi cele specifice acestui gen de lucrări . Ele se vor stabili de
către specialiștii sectoarelor sau agențiilor de exploatare, împreună cu specialiștii ocolului, potrivit
instrucțiunilor tehnice în vigoare, în așa fel încât să nu se producă prejudicii arborilor rămași pe
picior, îndeosebi ai celor de viitor, care trebuie protejați.

2.1.1 .5 Intensitatea și periodicitatea răriturilor

Unul din elementele deosebite, prin care poate fi dirijat efectul răriturilor asupra
productivității arboretelor și a calității lemnului produs de acesta, este intensitatea operațiunii.
Deoarece în stadiul de păriș, arboretul are creșterea în înălțime maximă, pentru a se obține
trunchiuri drepte și bine elagate, este necesar să se țină arboretul cât mai închis. Se cunoaște însă
faptul, că dacă desimea arbor etului depășește o anumită valoare, productivitatea acestuia scade față
de cea optimă. Trebuie apreciat deci, în fiecare caz în parte, până unde urmează să se meargă cu
densitatea arboretelor. Pot fi cazuri, când pentru un surplus de calitate, se va renun ța la o parte din
productivitate din volum. În alte situații, se va da preferință creșterii maxime în volum. Deci în
stadiul de păriș, intensitatea răriturii va fi stabilită în fiecare caz în parte, atât în funcție de
particularitățile biologice ale tipulu i de pădure de îngrijit, de stadiul de dezvoltare a arboretului, cât
și de scopul urmărit prin efectuarea răriturii.
Pentru scopuri practice, în instrucțiunile și normele tehnice în vigoare, orientativ sunt
stabilite intensitățile răriturilor pentru diferitele formații forestiere. Ele sunt redate în tabelul
următor:

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
43
Indici de recoltare prin lucrări de îngrijire -rărire (în procente față de volumul
anterior intervențiilor) pentru arboretele parcurse sistematic cu asemenea lucrări și
având indici de densitate de 0,9 -1,0
Tabel 2 .1
Formații și grupe de
formații
forestiere Țelul
de
prod.* Vârsta arboretelor –ani-
11-
20 21-
30 31-
40 41-
50 51-
60 61-
70 71-
80 81-
90 91-
100 Peste
100
Molidișuri a 18 13 11 10 8 7 6 6 5
Brădete a 17 13 10 9 8 7 7 6 5
Amestecuri de fag cu rășin. a 16 12 10 9 8 7 7 6 5
Făgete a 15 15 13 10 9 9 8 7 5
b 16 17 15 13 12 11 10 8 6
Goruneto făgete și șleau ri
de deal cu gorun a 14 12 9 9 8 7 6 5
b 16 14 10 10 9 8 6 5 4

Intensitățile arătate în tabel sunt numai orientative. Situațiile ce se pot întâlni în practică, sunt
atât de variate, încât aplicarea rigidă a acestor indici de recoltare poate conduce la rezultate
dăunătoare productivității arboretelor.Intensitatea răriturilor nu trebuie să afecteze creșterea,calitatea
și rezistența la vânt a arboretelor (Milescu, I., 2006).
Pe lângă intensitatea de dat răriturilor, pentru a se obține efectul optim de la acestea,
periodicitatea răriturilor este un alt element de importanță deosebită.
Principial este necesar să se revină în același arboret cu o nouă răritură, după ce efectul
primei rărituri a fost anihilat, adică după ce coroanele arborilor au crescut în așa măsură încât gradul
de acoperire al arboretului a ajuns la valoarea pe care a avut -o înainte de efectuarea răriturii
precedente sau s -a apropiat mult de acea valoare. Acest lucru se realizează în arborete diferite, după
perioade de timp diferite, în f uncție de particularitățile biologice ale speciei, iar în cadrul aceleași
specii, în funcție de condițiile staționale; adică în funcție de principalele particularități ale tipului de
pădure de parcurs cu răritură.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
44
Ca și în cazul intensității răriturilor, p entru scopuri practice, în normele de aplicare a tăierilor
de îngrijire în arborete tinere, orientativ, este dată periodicitatea acestor interv enții, prezentate în
tabelul 2.2 :
Periodicitatea lucrărilor de îngrijire pentru arborete parcurse
sistematic cu asemenea intervenții silviculturale
(valori orientative pentru scopuri de programări pe deceniu)
Tabelul 2 .2
Formații sau gr upe de
formații forestiere Periodicitatea lucrărilor de îngrijire
Degajări
(Depresaj) Curățiri Rărituri în stadiul de dezvoltare
Păriș Codrișor Codru mijl.
Molidișuri 2 – 3 4 – 5 5 – 6 6 – 8 8 – 10
Brădete 2 – 3 3 – 5 6 – 8 8 – 10 10 – 12
Amestecu ri de fag cu
rășinoase 1 – 3 3 – 5 5 – 6 7 – 8 8 – 11
Făgete 2 – 4 3 – 5 6 – 8 8 – 10 10 – 12

Cum s -a precizat mai înainte, cifrele din tabel au un caracter orientativ. De aceea, timpul de
revenire cu o nouă răritură pe aceași suprafață, deci stabilirea periodicității răriturilor proiectate, s -a
făcut cu multă atenție, prin cercetarea caracteristicilor biologice ale arboretelor studiate, respectiv a
stadiului de dezvoltare în care se află ele sau în care vor ajunge în deceniul următor.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
45
CAP. III MATERIALUL ȘU METODA

3.1 PLANIFICAREA DECENALĂ A OPERAȚIUNILORCULTURALE – RĂRITURI
3.1.1 Memoriu justificativ

Stabilirea suprafețelor de parcurs cu rărituri în deceniul următor și includerea lor în planul
decenal s -a realizat în funcție de starea actuală a arboretelor, dar ținându -se cont și de evoluția lor în
perioada următoare, respectiv trecerile arboretelor din și în diferite stadii de dezvoltare. Pentru
stabilirea urgenței răriturilor s -au avut în vedere o serie de criterii, printre care se numără:
Vârsta arboretelor. De regulă se dă prioritate arboretelor tinere, 20 -30 ani, datorită faptului
că acestea prezintă o creștere maximă în înălțime în acest stadiu de dezvoltare, iar efectele răriturii
se refac într -un timp mult mai scurt decât în cazul arbor etelor aflate în stadii mai avansate de
dezvoltare.
Consistența. La întocmirea planului decenal s e acord ă prioritate arboretelor cu o densitate
mare și cu gradul de închidere al coronamentului care prezinta indicii cu valori mari. S e mai țin e
cont și de f aptul ca arboretele au mai fost sau nu parcurse anterior cu t ăieri de îngrijire.
Compoziția. Primează arboretele de amestec, și în special amestecurile care cuprind specii cu
temperamente diferite, cum sunt cele de molid cu fag.
Productivitatea. Având în v edere ca în arboretele de productivitate superioară, închiderea
golurilor produse prin efectuarea răriturilor se realizează intr -un timp mai scurt, arboretele se
planifică pentru răritură în oridinea claselor de producție, începându -se cu clasa I de produc ție.
La întocmirea planului decenal se urmmărește ca vol umul l ucrărilor de executat, adică
suprafețele de parcurs anual cu rărituri să fie împărțite pe ani cât mai omogen astfel ca planificarea
anuală și efectuarea lucrărilor sa fie cât mai ușoară.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii Bârgăului
46
3.1.2 Planul decenal de aplicare al răriturilor
Tabel 3.1
Planul decenal de aplicare al lucrărilor de îngrijire
Total
general Nr. crt. u.a.
Compoziția Vȃrsta
(ani) Faza de
dezvoltare Consistenta Diametrul
(cm) Volumul Rărituri/Suprafața de parcurs
Denumir e Suprafața ha u.a 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2020 2021 2021 2022
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 1 6,1 10MO 55 codrișor 0,8 26 401 2446 6,1 6,1 12,2
2 2 26,1 9MO1FA 50 codrișor 0,9 24 430 10597 13,1 13 13,1 13 52,2
3 3A 25,2 9MO1BR 55 codrișor 0,9 23 474 11945 13 12,2 13 12,2 50,4
4 5A 3,2 10MO 55 codrișor 0,8 28 392 1254 3,2 3,2 6,4
5 6B 14,8 8MO2BR 35 codrișor 0,9 22 262 3878 7,8 7 7,8 7 29,6
6 6E 1 10MO 50 codrișor 0,8 26 452 452 1 1 2
7 7A 26,9 10MO 40 codrișor 0,9 24 423 11379 16,9 10 16,9 10 53,8
8 8B 5,5 10MO 30 păriș 0,9 14 166 913 5,5 5,5 11
9 9B 3,1 10MO 35 păriș 0,9 18 235 729 3,1 3,1 6,2
10 10D 1,4 10MO 35 codrișor 0,9 22 312 437 1,4 1,4 2,8
11 11C 4,3 10MO 50 codrișor 0,8 26 401 1724 4,3 4,3 8,6
12 11J 1,7 10MO 50 codrișor 0,8 26 401 682 1,7 1,7 3,4
13 17A 21,9 9MO1DT 55 codriș or 0,8 26 456 9986 11,9 10 11,9 10 43,8
14 43E 9,2 8MO1BR1LA 25 păriș 0,9 12 175 1610 9,2 9,2 18,4
15 52D 2 10MO 25 păriș 0,9 12 189 378 2 2 4
TOTAL LUCRĂRI PE ANI 86,7 65,7 0 0 0 10,6 43,4 36,9 33,3 28,2 304,8

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
47
3.1.3 Calculul volumului probabil de recoltat al răriturilor

Masa lemnoas ă de extras prin r ărituri se determin ă pentru fiecare arboret în care s -au
planificat r ărituri, pe fiecare interven ție, în func ție de volumul probabil al arboretului în momentu l
interven ției și un indice de recoltare mediu. Conform „Normelor tehnice pentru îngrijirea si
conducere arboretelor „ , indicele de recoltatre se determin ă pe forma ții forestiere și în funcție de
vârsta arboretelor , av ând un caracter orientativ și care t rebuie corelat cu realit ățile din teren și
adaptat în consecin ță.
Astfel posibilitatea decenală pentru arboretele din cuprinsul unitățiilor amenajistice cuprinse
în planul decenal de aplicare al răriturilor este de 23266 mc, revenind în fiecare an un volum de
2326 mc.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii Bârgăului
48

Calculul volumului probabil de recoltat al răriturilor
Tabel 3.2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 1 6,1 10MO 55 III 0,8 401 2446 10,7 65 2577 2580 – 10/8 258 206 – – 464
2 2 26,1 9MO1FA 50 II 0,9 430 10597 14,7 384 10981 10156 11883 11948 11/10/10/10 1208 1016 951 1195 4369
3 3A 25,2 9MO1BR 55 II 0,9 474 11945 14,2 358 12303 11430 13665 13441 10/10/8/8 1230 1143 1366 1075 4815
4 5A 3,2 10MO 55 II 0,8 392 1254 12,9 41 1295 1372 – – 10/8 130 110 – – 239
5 6B 14,8 8MO2BR 35 II 0,9 262 3878 14,8 219 4097 3783 4919 4870 13/13/11/11 533 492 541 536 2101
6 6E 1 10MO 50 II 0,8 452 452 13,4 13 465 481 – – 11/10 51 48 – – 99
7 7A 26,9 10MO 40 II 0,9 423 11379 16,1 433 11812 10710 12799 12570 13/11/11/11 1536 1178 1408 1383 5504
8 8B 5,5 10MO 30 II 0,9 166 913 15,7 86 999 1165 – – 18/13 180 151 – – 331
9 9B 3,1 10MO 35 III 0,9 235 729 12,5 39 768 823 – – 13/13 100 107 – – 207
10 10D 1,4 10MO 35 II 0,9 312 437 16 22 482 531 – – 13/11 63 58 – – 121
11 11C 4,3 10MO 50 II 0,8 401 1724 13,4 58 1839 2001 – – 10/10 184 200 – – 384
12 11J 1,7 10MO 50 II 0,8 401 682 13,4 23 728 791 – – 10/10 73 79 – – 152
13 17A 21,9 9MO1DT 55 II 0,8 456 9986 12 263 10249 9487 11140 11197 10/10/8/8 1025 949 891 896 3761
14 43E 9,2 8MO1BR1LA 25 II 0,9 175 1610 14,4 132 1742 2091 – – 18/13 314 272 – – 586
15 52D 2 10MO 25 II 0,9 189 378 15 30 408 455 – – 18/13 73 59 – – 133
5169 58410 – – 60745 57857 54407 54027 – 6956 6069 5157 5084 23266 TotalP2 P totalVolumul Creșterea curentăIndicele de
recoltareVolumul de recoltat
P4 P3Volumul probabil
A treia
intervențieA patra
intervențieu.aPrima
intervenție A doua
intervenție Ha HaConsistențăP1Nr. crt. u.a.
CompozițieVârsta
(ani)CLPNr.Suprafața
(ha)u.a

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
49
3.2. CALCULUL INTENSITĂȚII INTERVENȚEI ÎN ARBORETELE DIN U.P II DORNIȘOARA

În vederea calculării intensității răriturilor, din unitățiile amenajistice cuprins e în pla nul
decenal de aplicare al răriturilor , dat și în borderoul de amplasare a lucrărilor de îngrijire, au fost
selectate trei unități, în care s -a inter venit în primul an.
În acest scop au fost amplasate piețe de probă în locuri reprezentative ale arboretelor, piețe
de formă pătrată de 2500 m2 fiecare. În aceste suprafețe de probă s -a procedat la inventarierea pe
specii și categorii de diametre a tuturor arborilor existenți, rezultatele fiind prelucrate și centralizate
în tabele reprezentative. Totodata cu ocazia inventarierii, s -au iden tificat biogrupele de arbori și au
fost aleși arborii de viitor, iar mai apoi s -au stabilit arborii de extras.
În continuare au fost calculate suprafețele de bază a arborilor inițiali dar și a celor extrași.
Intenistatea intervențiilor a fost dete rminată pe număr de arbori și suprafață de bază .
Diametrul arborilor a fost masurat cu clupa forestieră, iar înălțimile acesora cu hipsometrul.

Foto.2 Măsurarea înălțimilor arborilor cu hipsometrul .

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
50

Foto.3. Măsurarea diametrelor cu clupa forestieră
Foto.4.Înregistrareadatelor în carnetul de inventariere

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
51
CAP IV. REZULTATE ȘI DISCUȚII
4.1 BORDEROU DE AMPLASARE AL LUCRĂRILOR DE ÎNGRIJIRE 2018

În borderoul de amplasare a lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor se vor înregistra
toate arboretel e ce urmează a fi parcurse dar și caracteristicile acestora cele mai importante pentru a
se determina dacă urgența de intervenție s -a stabilit corect. Totodata suprafața de parcurs dar și
volumul probabil de recoltat conform planificării decenale sunt date care sunt înscrise în borderou.
Pentru alegerea arboretelor de parcurs cu rărituri se va urmări, cu prioritate, realizarea
posibilității anuale de produse secundare sau a cotelor de tăieri, evitându -se forțarea tăierilor în
arboretele accesibile sau dim inuarea nejustificată a intensității răriturii.
Delimita rea pe teren a suprafețelor de parcurs cu fiecare operațiune se va face pe cât posibil
pe u.a. întregi sau parți distincte care se materializează pe teren , pentru a putea fi ușor recunoscute ,
(vopsea sau cioplaje evidente pe arborii de limită).
Cu ocazia amplasarii lucrărilor se va urmări concentrarea optimă a arboretelor de parcurs pe
natură de lucrări, î n vederea asigur ării unei mai eficiente utilizăr i a personalului de îndrumare, a
forței de muncă și a utilajelor, î n scopul organizării raționale și executării corespunzatoare î n
perioada o ptimă a lucrărilor proiectate.
Din amenajamentul unității de producție II Dornișoara rezultă o posibilitate decenală de
produse secun dare, rărituri, de 33515 m3. Astfel, posibilitatea anuală este de 3351 m

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii Bârgăului
52

Borderou de amplasare al lucrărilor de îngrijire 2018
Tabel 4.1
u.a
Tratamentul
și felul
tăierii Caractere ale fitocenozei
Volumul
mc/ha Volum de recoltat din care:
Posibilitatea
anuală
-mc- Volum de
recoltat față
de
posibilitate Nr. Suprafa ța ha
Compoziția Vârsta Clasa de
producție Consistența Total Rășinoase Fag DT
Reală De parcurs + –
2 26,1 13,1 Răritură 9MO1FA 50 II 0,9 430 1208 1087 121 –
3351 m3 -2143
3A 25,2 13 Răritură 9MO1BR 55 II 0,9 474 1230 1107 – – -2121
5A 3,2 3,2 Răritură 10MO 55 II 0,8 392 130 130 – – -3221
6B 14,8 7,8 Răritură 8MO2BR 35 II 0,9 262 533 533 – – -2818
6E 1 1 Răritură 10MO 50 II 0,8 452 51 51 – – -3300
7A 26,9 16,9 Răritură 10MO 40 II 0,9 423 1536 1536 – – -1815
8B 5,5 5,5 Răritură 10MO 30 II 0,9 166 180 180 – – -3171
9B 3,1 3,1 Răritură 10MO 35 III 0,9 235 100 100 – – -3251
17A 21,9 11,9 Răritură 9MO1DT 55 II 0,8 456 1025 923 – 102 -2326
43E 9,2 9,2 Răritură 8MO1BR1LA 25 II 0,9 175 314 314 – – -3037
52D 2 2 Răritură 10MO 25 II 0,9 189 73 73 – – -3278

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
53
4.2 CALCULUL INTENSITĂȚII ÎN UNITATEA AMENAJISTICĂ 17A

Unitatea amenajistică 17A are o suprafață de 21.90 hectare, pădurea fiind amplasată pe un
versant ondulat, cu expoziție nord -vestică. Panta medie are o valoare de 20o iar altitudinal se
încadrează între o limită inferioară cu valoarea de 1061 metri, urcând până la 1200 metri.
Arboretul este unul artificial de producție s uperioară, având o compoziție actuală 9MO1FA
dar propunându -se o compoziție țel 8MO1FA1PAM.
Vârsta actuală a arboretului este de 55 de ani, iar vârsta exploatabilității fixată la 110 ani.
În unitatea amenajistică 17A, care face obiectul acestui studiu, s-a inventariat o suprafață
totală de 5000 m2, suma a două piețe de probă a 2500 m2 fiecare, adica 0,5 hectare, reprezentând 2,3
% din suprafața totală a unității.
4.2.1 Calculul intensității răriturii pe număr de arbori

Intensitatea pe număr de arbori în piața de probă amplasată în u.a 17A :
Tabel 4.2
Piața de probă 1
u.a Suprafa ța
sondajului Specia Categoria de
diametre Număr de arbori -buc-
Inițial Extras Intensitate
17A 2500 m2 MO 8 24 7
19,88% 10 19 5
12 16 6
14 18 4
16 13 3
18 15 3
20 14 1
22 10 1
24 11 2
26 9 –
28 7 –
30 4 –
32 1 –
Total 2500 – 161 32

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
54
Din tabelul 4.2 se observă că în prima piață de probă care are dimensiunea de 2500
m2, au fost identificați un număr de 161 arbori care au fost inventariați pe specie și categoria
de diametre.
Referitor la distribuția arbori lor pe categoria de diametre se constată că numărul cel
mai mare de indivizi corespund diametrului de 8 cm, iar cele mai puține exemplare au
diametre mari , respectiv 30, 32 cm.

Grafic 1. Numărul de arbori inițial și cel extras pe categorii de diametre în piața de probă 1
Numărul de arbori extrași pentru fiecare categorie de diametre este în raport cu numărul de
arbori inițiali, astfel din categoria 8 -10 cm s -au extras cel mai mare număr de arbori iar din
categoriile 26-32 cei mai puțini, respectiv nici un individ.
Din cele menționate mai sus, rezultă că în suprafața de probă 1, cu dimensiunea de 2500 m2
amplasata în unitatea amen ajistică 17A , s -a aplicat o răritură cu o intensitate pe numărul de arbori
de 19,88%, răritură forte, extrăgându -se dintr -un total de 161 de arbori un număr de 32 de indivizi.
În ceea ce privește a doua suprafață de probă, în aceasta s -au identificat ș i inventariat un
număr de 170 de arbori. Datele au fost prelucrate și centralizate în tabelul de mai jos:

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
55
Intensitatea pe număr de arbori în piața de probă amplasată în u.a 17A :
Tabel 4.3
Piața de probă 2
u.a Suprafata
sondajului Specia Categoria de
diame tre Număr de arbori -buc-
Inițial Extras Intensitate
17A 2500 m2 MO 8 24 7
21,76 % 10 21 7
12 20 5
14 19 3
16 22 3
18 16 4
20 14 3
22 11 2
24 9 1
26 6 1
28 4 –
FA 16 3 1
18 1 –
Total 2500 170 37

Referitor la piața de probă a doua, în cuprinsul acesteia cei mai reprezentativi sunt arborii cu
diametrul între 8 -12 cm, iar odată cu creșterea în diametru numărul de arbori scade . Determinarea
intensității pe numărul de arbori s -a real izat cu ajutorul formulei :
In=(N e*100)/N i, unde:
In – intensitatea pe numărul de arbori;
Ne – numărul de arbori extrași;
Ni – numărul de arbori inițial;

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
56
Privitor la grafi cul care reprezintă num ărul de arbori inițial pe categorii de diametre și
numărul de arbori extrași pe categorii de diametre, acest a arată în felul următor:

Grafic 2. Numărul de arbori inițial/final pe categorii de diametre din piața de probă 2

De remarcat este faptul că, la fel ca și în prima piață de probă , din ultimele categorii de
diametre nu se recoltează nici un arbore, dar, odată cu scăderea diametrului, numărul de arbori
extrași crește.
Dat fiind faptul ca metoda calculări i inte nsităț ii pe număr ului de arbori nu este tocmai cea
mai precisă, pentru a se determina cât mai exact intensitatea optimă și pentru a nu se periclita
funcțiile arborete lor s-a găsit necesar a se apela la o a doua metodă de calcul. Aceasta presupune
determinarea suprafeței de bază a arborilor inițiali pe categorii de diametre , după care se procedează
la fel pentru arborii de extras.
Intensitatea finală va fi aleasă după analizarea atentă a rezultatelor obținute prin cele 2
metode, vizându -se starea reală a ar boretului în cauză.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
57
4.2.2 Calculul intensității răriturii pe suprafața de bază

Un alt mod de determinare al intensității răriturii es te calculul acesteia în raport cu suprafața
de bază. La fel ca în cazul determinării intensității pe numărul de arbori, datele culese din teren au
fost prelucrate și centralizate în tabelul următor:
Determinarea intensității răriturii în raport cu suprafaț a de bază
Tabel 4.4
Piața de probă 1
u.a Suprafata
sondajului Specia Categoria
de
diametre Număr de arbori Suprafața de bază
Inițial Extras Intensitate Inițială Extrasă Intensitate
17A 2500 MO 8 24 7
19,88 % 0,12 0,035
12,64 % 10 19 5 0,15 0,039
12 16 6 0,18 0,068
14 18 4 0,28 0,062
16 13 3 0,26 0,060
18 15 3 0,38 0,076
20 14 1 0,44 0,031
22 10 1 0,38 0,038
24 11 2 0,50 0,090
26 9 – 0,48 –
28 7 – 0,43 –
30 4 – 0,28 –
32 1 – 0,08 –
Total 2500 – 161 32 3,96 0,50

Din tabelul 4.4 se observă că, în cazul în care calculul intensității se face după suprafața de
bază, valoarea rezultatului este mult mai redusă.
Referitor la piața de probă a doua, rezultatele au fost trecute în tabelul ce urmează și
remarcă, asemenea primei suprafețe de probă ca valorile finale sunt mai scăzute.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
58

Determinarea intensității răriturii în raport cu suprafața de bază
Tabel 4.5
Piața de probă 2
u.a Suprafata
sondajului Specia Categoria
de
diametre Număr de arbori Suprafața de bază
Inițial Extras Intensitate Inițială Extrasă Intensitate
17A 2500 MO 8 24 7
21,76 % 0,12 0,035
15,98 % 10 21 7 0,16 0,055
12 20 5 0,23 0,057
14 19 3 0,29 0,046
16 22 3 0,44 0,060
18 16 4 0,41 0,102
20 14 3 0,44 0,094
22 11 2 0,42 0,076
24 9 1 0,41 0,045
26 6 1 0,32 –
28 4 – 0,25 –
FA 16 3 1 0,06 –
18 1 – 0,03 –
Total 2500 170 37 3,57 0,57

Tabelul 4.5 prezintă datele culese și prelucrate din suprafața de probă a doua , amplasată în
unitatea amenajistică 17A și care are dimensiunea de 2500 m2.
Se poate observa o diferență evid entă dintre cele două intensită ți, de aceea ca și în cazul
primei piețe de probă, ți ținându -se cont de particularitățile reale ale arboretului se preferă adop tarea
intensității determinate cu ajutorul suprafeței de bază, aceasta fiind mult mai precisă.
Este de preferat să se aleagă o intensitate care să n u aibă efecte negative asupra structurii
arboretului sau a funcțiilor acest uia. Adoptarea unei intes ități prea mari, duce la apariția
dezechilibrelor în cadrul arboretului și totodată îl face predispus la efectele destructive ale factorilor
destructivi cum ar fi doborâturile de vânt.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
59
4.3 CALCULUL INTENSI TĂȚII ÎN UNITATEA AMENAJISTICĂ 43E

Unitatea amenajistică 43E, are o suprafață de 9,20 hectare, întreaga suprafață fiind
amplasată pe un versant ondulat cu expoziție sudică.
În ceea ce privește limitele altitudinale, arboretele acestei unități se încadre ază între 1200 și
1300 metri. Tipul natural fundamental de pădure este artificial de producție superioară, având
compoziția actuală 8MO1BR1LA, compoziție identică cu cea țel.
Consistența arboretului este aproape plină, K= 0,9, prezentând totodată creșteri însemnate,
14,4 mc/ha.
De remarcat este faptul ca deși este constituit din 3 specii diferite de rășinoase , arboretul este
echien, fiecare dintre specii le componente având vârsta aproximativă de 25 de ani.
Din această unitate se dorește obținerea unor sortimente de molid gros și foarte gros pentru
cherestea și totodata sortimente mijlocii de brad pentu celuloză și construcții.
Vârsta arboretului este de 25 de ani, iar vârsta exploatabilității este fixată la 120 de ani.
În această unitate amenajistică s -a procedat la amplasarea a două piețe de probă a 2500 m2
fiecare, însumând 5,5 % din suprafața unității.
S-a procedat la identificarea și inventarierea integrală a arborilor din cuprinsul piețelor de
probă, iar apoi centralizarea datelor în tabelul de mai jos pe specii, categorii de dia metre și număr de
arbori. Ca și în cazul unității amenajistice 17A, intensitatea răriturilor s -a determinat pe numărul de
arbori cu ajutorul formulei:

In=(N e*100)/N i, unde:
In – intensitatea pe numărul de arbori;
Ne – numărul de arbori extrași;
Ni – număr ul de arbori inițial;

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
60
4.3.1 Calculul intensității răriturii pe număr de arbori
Intensitatea răriturilor în piața de probă amplasată în u.a 43E :

Tabel 4.6
Piața de probă 1
u.a Suprafata
sondajului Specia Categoria de
diametre Număr de arbori
Inițial Extras Intensitate
43E 2500 m2 MO 8 34 11
23,94 % 10 27 9
12 25 6
14 26 7
16 23 5
18 17 4
20 17 4
22 18 2
24 9 1
26 6 1
28 4 –
30 1 –
32 1 –
BR 20 2 1
22 1 –
FA 16 1 –
18 1 –
Total 2500 213 51

În tabelul 4.6 se regăsesc datele centralizate culese din teren din cadrul piețelor de probă
amplasate. În suprafața de probă 1, care are o dimensiune de 2500 m2 s-au identificat un număr
total de 213 indivizi, dintre care 208 din specia molid, 3 din specia brad, iar restul de 2 din specia
fag. Cea mai reprezentativă categorie de diametre este cea de 8 cm, căreia îi aparțin un număr de 34
de indivizi. Se observă că odata cu creșterea în diametru numărul de arbori s cade simțitor.
Cu ajutorul formulei exemplificate mai sus, s -a procedat la calculul intensității răriturii
pentru piața de probă în discuție, reieșind o intensitate de 23,94%.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
61

Grafic 3 . Numărul de arbori inițial /final pe cate gorii de diametre în piața de probă 1

Graficul 3, exemplifică distribuția numărului de arbori inițiali cât și de extras pe categorii de
diametre. Cu albastru sunt reprezentați aborii inițiali, de remarcat fiind faptul că nu mărul de arbori
scade odată cu creș terea în diametru.
Cu portocaliu sunt reprezentați arborii de extras, n umărul acestora fiind raportați la numărul
arborilor inițiali, remarcându -se o proporționalitate .

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
62
Referitor la a doua piață de probă, datele culese se gasesc în tabelul de mai jos:
Intensitatea pe număr de arbori în piața de probă amplasată în u.a 43E :
Tabel 4.7
Piața de probă 2
u.a Suprafata
sondajului Specia Categoria de
diametre Numărul de arbori
Inițial Extras Intensitate
43E 2500 m2 MO 8 38 9
22,29 % 10 28 7
12 22 6
14 16 4
16 18 5
18 15 3
20 16 1
22 9 1
24 4 1
26 2 1
28 2 –
30 1 –
32 1 –
FA 16 1 –
BR 18 2 1
20 – –
22 1 –
Total 2500 176 39

În această suprafață de probă se poate observa că num ărul total de arbori este de 176 , dintre
care s -a procedat la extragerea a 39 de indivizi, aparținând speciilor mol id și brad, din specia fag
nerecoltându -se nici un arbore.
După calculele aferente, se constată o intensitate a răriturii de 22,29%.
În cele ce urmează, se realizează graficul cu numărul de arbori inițiali pe categorii de
diametre și numărul de arbori extras pe categorii de diametre.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
63

Grafic 4. Numărul de arbori inițial /final pe categorii de diametre în piața de probă 2

Pentru o vizualizare mai bună a datelor culese din teren, din cadrul pieței de probă 2,
amplasate în unitatea amenajistică 43E s -a procedat la realizarea unu i grafic reprezentativ care s -ă
includă atâ t numărul de arbori inițial cât și cel extras, raportat la categoria de diametre.
De remarcat că, datorită consistenței asem ănătoare în toate arboretele luate în studiu,
diferența dintre numărul de arbori identificați și inventariați n u este mare. Astfel numărul total de
arbori identificați în piața de probă 2 delimitată în unitatea amenajistică 43E este de 176, dintre care
după diferențierea arborilor valoroși de cei de extras s -a procedat la marcarea a 39 de arbori care
urmează a f i recoltați.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
64
4.3.2 Calcului intensității răriturii pe suprafața de bază

Referitor la unitatea amenajistică 43E, datele prelucrate s -au înscris în tab elele ce urmează:
Determinarea intensității răriturii pe suprafața de bază
Tabel 4.8
Piața de probă 1
u.a Suprafata
sondajului Specia Categoria
de
diametre Număr de abori Suprafața de bază
Inițial Extras Intensitate Inițială Extrasă Intensitate
43E 2500 MO 8 34 11
23,94 % 0,17 0,055
18,78 % 10 27 9 0,21 0,071
12 25 6 0,28 0,068
14 26 7 0,40 0,108
16 23 5 0,46 0,100
18 17 4 0,43 0,102
20 17 4 0,53 0,126
22 18 2 0,68 0,076
24 9 1 0,41 0,045
26 6 1 0,32 0,053
28 4 – 0,25 –
30 1 – 0,07 –
32 1 – 0,08 –
BR 20 2 1 0,06 0,031
22 1 – 0,04 –
FA 16 1 – 0,02 –
18 1 – 0,03 –
Total 2500 213 51 4,45 0,83

De remarcat că în cazul pieței de probă 1 amplasate în unitatea amenajistică 43E, valoarea
intensității pe suprafața de bază este mai mică decât cea pe numărul de arbori și se apropie de cea
data de normele tehnice, adică 18%.
În cazul celei de a doua pieța de probă, calculele pentru determinarea intensit ății răriturii au
dus la următoarele valori:

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
65

Determinarea intensității răriturii pe suprafața de bază

Tabel 4.9
Piața de probă 2
u.a Suprafata
sondajului Specia Categoria
de
diametre Număr de arbori Suprafața de bază
Inițial Extras Intensitate Iniția lă Extrasă Intensitate
43E 2500 MO 8 38 9
22,29 % 0,19 0,045
18,95 % 10 28 7 0,22 0,055
12 22 6 0,25 0,068
14 16 4 0,25 0,062
16 18 5 0,36 0,100
18 15 3 0,38 0,076
20 16 1 0,50 0,031
22 9 1 0,34 0,038
24 4 1 0,18 0,045
26 2 1 0,11 0,053
28 2 – 0,12 –
30 1 – 0,07 –
32 1 – 0,08 –
FA 16 1 – 0,02 –
BR 18 2 1 0,05 0,025
20 – – – –
22 1 – 0,04 –
Total 2500 176 39 3,16 0,60

Ca și în cazul primei supraf ețe de probă, valoarea rezultată este una asemănătoare cu cea
data de normele tehnice pentru intensitatea răriturilor în molidișuri.
Analizându -se cu atenție rezultatele obținute și ținându -se cont de particularitățile arboretelor
de pe întreg cuprinsul unități i amenajistice 43 E, se r ecomandă adoptarea intensității pe suprafața de
bază, care are o valoare aproximativă 18-19%.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
66
4.4 CALCULUL INTENSITĂȚII ÎN UNITATEA AMENAJISTICĂ 52D

Unitatea amenajastică 52D, face parte din unitatea de producți e II Dornișoara a O colului
Silvic comunal Josenii Bârgăului. Aceasta are o suprafață de 2 hectare, pădurile acesteia fiind
amplasate pe un versant inferior ondulat cu expoziție sudică și înclinare de 25o. În ceea ce privește
altitudinea, arboretele se în cadrează în limta altitudinală de 1150 metri. Tipul natural fundamental
de pădure este artificial de producție superioară, cu compozița actuală 10MO. Compoziția țel este de
asemenea 10MO, din arboret dorindu -se realizarea de sortimente de lemn de molid g ros și foarte
gros pentru cherestea și lemn de brad mijlociu pentru celuloză și construcții. Vârsta actuală a
arboretului este de 25 ani, iar vârsta exploatabilității 120 de ani .
Datorită suprafeței reduse a unității amenajistice, s -a considerat sufiecien tă amplasarea unei
singure suprafețe de probă de formă pătrată și dimensiune de 2500 m2.
În această su prafață s -a procedat la inventarierea integrală a arborilor cuprinși, culegerea
datelor, iar apoi centralizarea acestora fiind operațiunea ulterioară. Cu ajutorul datelor culese s -a
calculat intensitatea răriturii pe numărul de arbori.
4.4.1 Calculul intensității răriturii pe număr de arbori
Calculul intensității răriturii pe număr de arbori :
Tabel 4.10
Piața de probă în u.a 52D
u.a Suprafata son dajului
m2 Specia Categoria de diametre Număr de arbori
Inițial Extras Intensitate
52D 2500 MO 8 37 9
19,80 % 10 29 7
12 23 4
14 25 4
16 18 3
18 21 3
20 16 5
22 9 2
24 6 1
26 6 1
28 5 –
30 1 –
32 1 –
Total 2500 197 39

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
67
După prelucrarea datelor în tabelul de mai sus, se poate observa că în cuprinsul suprafeței de
probă amplasată în unitatea amenajistică 52D, au fost identificați și inventariați un număr total de
197 de arbori dint re care 39 vor fi extrași. Cei mai mulți arbori dintre cei inițiali dar și cei de extras
se încadrează în categoria de diametre 8 -10 cm.
În ceea ce urmează se vor prezenta graficele cu numărul de arbori inițiali pe categorii de
diametre dar și numărul de arbori de extras pe categorii de diametre.

Grafic 5. Numărul de arbori inițial și extras pe categorii de diametre în u.a 52D

Din cele precizate mai sus se concluzionează că în unitatea amenajistică 52D, intensita tea
răriturii e ste de 19,80%. Pentru determinarea mai exa ctă a intensității optime, s -a procedat la
calculul acesteia și pe suprafața de bază.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
68
4.4.2 Calculul intensității răriturii pe suprafața de bază

Rezultatele obținute în cazul pieței de probă amplasate în unitatea amenajistică 52D sunt
exprimate în tabelul de mai jos:
Calculul intensității în raport cu suprafața de bază
Tabel 4.11
Piața de probă 1
u.a Suprafata
sondajului Specia Categoria
de
diametre Numărul de arbori Suprafața de bază
Inițial Extras Intensitate Inițială Extrasă Intensitate
52D 2500 MO 8 37 9
19,80 % 0,19 0,045
17,54 % 10 29 7 0,23 0,055
12 23 4 0,26 0,045
14 25 4 0,38 0,062
16 18 3 0,36 0,060
18 21 3 0,53 0,076
20 16 5 0,50 0,157
22 9 2 0,34 0,076
24 6 1 0,27 0,045
26 6 1 0,32 0,053
28 5 – 0,31 –
30 1 – 0,07 –
32 1 – 0,08 –
Total 2500 197 39 3,85 0,67

În acest caz se constată că valoarea obținută pentru intensitatea răriturii pe suprafața de bază
este apropiată de valoarea obținută pe numărul de arbori ș i totodată asemănătoarea cu cea
recomandata de norm ele tehnice pentru răriturile în molidișurile de această vârstă, adică 18%.
Totuși, pentru a nu se creea dezechilibre și efecte negative datorită adoptării un ei intensități
prea mari și pentru a se asigura o str uctură optimă capabilă să produ că un volum mare de masă
lemnoasă dar și de o calitate deosebită, în arboretul în care s -a amplas at piața de probă se va
interveni cu o intensitate egală cu cea pe suprafața de bază, respectiv 17,54%.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
69
4.5 APLICAREA RĂRITURILOR ÎN MOLIDIȘURI

4.5.1 Particularitățile ecologice ale molidului

Una din particularitățile molidului care prezintă importanță deosebită pentru determin area
operațiunilor culturale, respectiv a răriturilor de aplicat arboretelor constituite din această specie,
este înrădăcinarea sa tipic trasantă. Această însușire a molidului influențează în mod hotărâtor
rezistența arboretelor la acțiunea vătămătoare a v ântului. Din cauza înrădăcinării sale superficiale,
arboretele de molid, sunt cele mai mult dăunate prin doborâturi de vânt. Daunele produse
molidișurilor prin doborâturi de vânt sunt mai mari în arboretele crescute des, decât în cele crescute
cu desime ma i redusă. În arboretele mai rare, cu toate că molidul își păstrează înrădăcinarea sa
caracteristică, aceasta se extinde mai mult radial și se ancorează mai bine în sol, mărind rezistența
arboretului.

Foto5. Arboret de molid pur cu mușchi verzi în u.a 52

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
70
O altă particularitate a molidului, de importanță deosebită pentru tehnica operațiunilor
culturale este variabilitatea mică a speciei. Majoritatea exemplarelor dintr -un arboret de molid au
aproximativ aceași vigoare de creștere, rezultând astfel ca aproape toți indivizii au aceași înălțime.
Ca urmare a acestei caracteristici, procesul de eliminare naturală a molidului este slabă. Într -un
arboret de molid, lăsat să se dezvolte fără intervenția silvicultorului, exemplarele cresc înalte, cu
trunchiul lung și s ubțire, disproporționat de subțire față de înălțime, cu coroana redusă pe o mică
porțiune din înălțimea totală a arborelui. Înălțimea mare și diametrul mic al exemplarelor, și coroana
redusă la vârful acestora favorizează producerea doborâturilor de vânt ș i mai frecvent a rupturilor de
zăpadă și de vânt în arboretele de molid.
Temperamentul molidului prezintă și el importanță pentru rărituri. Specie de semiumbră,
dacă este crescut în arboret dens, timp îndelungat, își reduce mult coroana, pe care nu și -o mi poate
reface, chiar dacă ulterior densitatea arboretului se reduce prin lucrări silviculturale. Arboretele
dense de molid tind să formeze un singur etaj, din care cauză, de asemenea sunt foarte expuse
doborâturilor de vânt și rupturilor de zăpadă.
4.5.2 Executarea răriturilor în molidișuri

În arboretele din unitățile amenaj istice în studiu, care aparțin u nitatăț ii de producție II
Dornișoara, conform datelor rezultate din suprafețele de probă amplasate , se va urmări sporirea
stabilității eccologic e, formarea de structuri optime, pentru sporirea rezistenței lor față de
doborâturile de vânt, rupturile de zăpadă și a altor factori nocivi. Astfel în arboretele aflat în sta diul
de dezvoltare corespunzător părișului, respectiv 43E și 52D se va acționa se lectiv, atât în plafonul
superior cât și în cel inferior. În ceea ce privește arboretele aflate în stadiul de codrișor, 17A se va
intervenii cu precădere în plafonul inferior. În toate cazurile, speciile de amestec : fag, paltin, larice,
scoruș, vor fi prot ejate, din rândul lor fiind extrase numai exemplarele bolnave, uscate, cele cu
vârful rupt sau putregăioși.
Pe lângă arborii bolnavi, defectuoși, răniți la exploatare, cu zdreliri produse de vânat, prin rărituri
vor fi extrași și arbori codomina ți, care î mpiedică dezvoltarea arborilor de valoare (viitor). Arborii
de viitor se aleg din rândul celor cu trunchiul drept, cu ramuri de ordinul I așezați orizontal, cu
scoarța netedă și cu coroana îngustă, care au fusul cilindric, au un elagaj bun și o creștere ra pidă. Se
recomandă să se aleagă 400 -600 de astfel de arbori la hectar.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
71
CAP V.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Analiza atentă a rezultatelor obținute din suprafețele de probă amplasate în unitățile
amenajistice ale unității de producție II Dornișoara, a demonstrat faptul extrapolând aceste rezultate
la întreaga suprafață a u.a -ului, pentru aplicarea răriturilor este nevoie de un volum mare de lucru.
Pe întreaga unitate amenajistică, numărul de arbori extrași este însemnat, iar aceasta produce
modificări importante în structura arboretelor, fie ele pozitive sau negative.
Cunoașterea acesor efecte este de o importanță deosebită, pentru a se putea realiza o
proiectare cât mai minuțioasă a tehnologiilor de executare a răriturilor. Astfel determinându -se cât
mai corect aceste tehnologi dar totodata și intensitatea răriturilor în arboret, se vor realiza diferite
avantaje. Dintre acestea, cele mai importante sunt:
– punerea în valoare a produselor intermendiare, care altfel prin eliminarea lor naturală se
pierd;
– sporirea cr eșterii în volum, sporirea productivității arboretelor;
– creșterea rezistenței arboretelor la acțiunea perturbatoare a unor factori naturali, în special a
vântului și a zăpezii;
Răriturile corect concepute, alese și aplicate, reprezintă un mijloc de o impor tanță vitală pentru
gestionarea durabilă a pădurilor. De aceea destinația princiaplă care se urmărește prin realizarea
răriturilor, va fi aceea de a realiza sau favoriza formarea de strucutri optime ale arboretelor sub
raport ecologic și genetic, în vedere a creșterii efi cacității funcționale multiple a pădurii, atât în ceea
ce privește efectele de protecție cât și producția lemnoasă și nelemnoasă.
În acest scop se recomanda:
1.Răriturile să se execute în toate arboretele care îndeplinesc condițiile de con sistență,
indiferent de compoziție, regimul sau tratamentul aplicat. De asemenea, se recomandă executarea
răriturilor și în arboretele în care condiția de consistență nu este realizată decât parțial, în anumite
porțiuni ale arboretului. Înainte de a stabil i caracteristicile răriturilor (metode, intensitate,
periodicitate, ș.a.) se vor concretiza țelurile de producție sau de protecție precizate în
amenajamentele silvice.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
72
2. Modul de executare a răriturilor va fi diferit în raport cu împrejurarea dacă arbor etele
respective au fost sau nu parcurse la timp și în mod susținut cu asemenea lucrări.
În arboretele parcurse la timp cu degajări și curățiri, intensitatea răriturilor va fi moderată, în
funcție de caracteristicile arboretelor respective. În arboretele t inere de molid, prima răritură se va
efectua cu intensitate forte, în scopul întăririi rezistenței individuale a arborilor prin formarea de
coroane bogate și simetrice, a unei înrădăcinări puternice
3. Alegerea și modul de executare a răriturilor se vor face cu luarea în considerare a
stării în care se află fiecare arboret, mai ales în arboretele cu structuri deteriorate ca urmare a unor
factori vătămători(vânt, zăpadă, vânat, om, etc.). În astfel de arborete, răriturile se vor efectua numai
în porțiunile neafectate, adoptând intensități slabe sau cel mult mod erate.
4. În arboretele în care se găsesc atât exemplare provenite din sămânță, cât și lăstari,
se vor proteja cu prioritate exemplarele din sămânță, extrăgându -se cele din lăstari. Pot fi și cazuri,
când exemplarele din sămânță sunt necorespunzătoare; atu nci acestea se înlătură și se dă preferință
și unor exemplare din lăstari, sănătoase și bine conformate.Se va avea în vedere faptul că, în tinerețe
exemplarele din lăstari au dimensiuni mai mari decât cele din sămânță. Cu toate acestea, se va da
prioritate exemplarelor din sămânță.
5. La realizarea răriturilor va rezulta un volum important de masă lemnoasă dar mai
puțin valoroasă, datorită caracteristicilor dimensionale ale acestea. Este posibil ca, datorită
condițiilor grele de exploatare și a distanțelor mari de scoatere a lemnului, să se întâlnească și
situații în care valoarea materialului lemnos exploatat nu va acoperi în întregime costul lucrărilor de
exploatare. În astfel de situații exploatarea lemnului nu mai este rentabilă. Având în vedere
importanț a răriturilor în dezvoltarea arboretelor, ele vor fi executate în mod obligatoriu și în astfel
de cazuri, renunțând chiar la scoaterea și valorificarea lemnului rezultat.
6. Calitatea lucrărilor de îngrijire depinde în mare măsură de modul în care se execu tă
recoltarea și colectarea lemnului. De aceea, se vor lua toate măsurile organizatorice și tehnologice
necesare pentru reducerea prejudiciilor aduse arborilor rămași pe picior. În acest scop, sunt necesare
deschiderea și respectarea căilor de acces în arb orete, protejarea tulpinii arborilor, îndeosebi a
arborilor de viitor, recoltarea lemnului numai în perioadele admise sub raport silvicultural, alegerea
și folosirea de tehnologii adecvate, recoltarea arborilor în conformitate cu prevedrile instrucțiunilor
în vigoare.

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
73
BILBIOGRAFIE

1.Alexa A., Milescu I. – Inventarierea pădurilor, Editura Ceres, București, 1983
2.Florescu I. I., Nicolescu N.V. – Silvicultura,voi. II – Silvotehnică, Editura Universității Transilvania
din Brașov, 1998
3.Gezer K. – Trăite de Sylviculture , Gustave Stok, Bruges, 1901
4.Giurgiu, V. Decei, I., Armăsescu, S., – Biometria arborilor și arboretelor din România. Ed.Ceres
București.
5.Giurgiu, V. – Conservarea pădurilor. Ed.Ceres București.
6.Giurgiu, V. – Pădure a și viitorul. Ed.Ceres București.
7.Negulescu E.G., Stănescu V., Florescu I.I., Târziu D„ – Silvicultura – Fundamentele teoretice și
aplicative, Editura Ceres, București
8.Machedon, I.,Androne, S.,Enășescu, Ș., Popa, A.:Codul Silvic. Editura "Tridona -Oltenița",
București, 2000
9.Milescu,I.:Cartea silvicultorului. Editura "Universității",Suceava, 2006
10.Milescu,I.,Roșu,C.și colab.:Cartea Pădurarului.Editura S.C.P. "Mușatinii" S.A., Suceava, 1997
11.Constantinescu, N.:Conducerea arboretelor Vol.I.Editura "C eres", București, 1976
12.Constantinescu, N.:Conducerea arboretelor Vol.II.Editura "Ceres", București,1976
13.Gherghel Mihai: Cartea pădurarului , ediția 2016
*** Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor, Ministerul Silviculturii, Centrul de
material Didactic și Propagandă Agricolă, București, 1988
*** Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor Ministerului Apelor, Pădurilor și
Protecției Mediului, 2000
*** Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializ ării, Ministerul Apelor,
Pădurilor și Protecției Mediului, 2000
*** Norme tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerărilor, Ministerul Apelor, Pădurilor
și Protecției Mediului, 2000
*** Amenajamentul silvic al U.P. II Dornișoara, O.S comunal Josenii Bârgăului

Radu Cristurean -Pașca Tehnologii de aplicare a răriturilor în arboretele din cadrul U.P II Dornișoara, O.S Josenii
Bârgăului
74