TEHNOLOGIE GEORGE EMIL PALADE DIN TÂRGU MUREȘ [617909]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI
TEHNOLOGIE „GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT

LUCRARE DE LICENȚĂ

IMPLEMENTAREA SERVICIILOR IN MEDIUL RURAL
PRIN PROIECT FINANȚAT DIN FONDURI EUROPENE

Coordon ator științific: Student: [anonimizat]ódi Laura

Program de studii:
MANAGEMENT IFR

TÂRGU MUREȘ
IULIE 2020

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 2
CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE GENERALE ALE SPAȚIULUI RURAL
ROMÂNESC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3
1.1 Spațiul rural – concept, definiție, caracteristici, structură ………………………….. ………. 4
1.2 Funcțiile spațiului rural ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
1.3 Agricultura și industrializarea mediului rural ………………………….. ………………………. 8
1.4 Caracteristicile spațiului rural românesc ………………………….. ………………………….. .. 9
1.4.1. Desc rierea generală a spațiului rural românesc ………………………….. …………….. 9
1.4.2. Agricultura în România ………………………….. ………………………….. ………………. 10
1.4.3. Situația forței de muncă ………………………….. ………………………….. ……………… 12
1.5. Analiza social -economică a județului Sălaj ………………………….. ……………………… 14
1.5.1. Așezarea geografică a județului ………………………….. ………………………….. ……. 14
1.5.2. Economia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 15
1.5.3. Agricultura și industria alimentară ………………………….. ………………………….. .. 15
CAPITOLUL 2 DEFINIREA SI CARACTERISTICILE SERVICIILOR ………….. 16
2.1 Conceptul de serviciu ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
2.2 Caracteristicile serviciilor ………………………….. ………………………….. …………………… 16
2.3 Categorii de servicii ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 18
CAPITOLUL 3 PROIECTELE CARE SUSȚIN DEZVOLTAREA RURALĂ 2001 -2013
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 23
3.1 Strategia și prioritățile pentru agricultură și dezvoltare rurală …………………………. 23
3.2 Programul SAPARD 2007 -2013 ………………………….. ………………………….. ……….. 24
3.3. Direcții prio ritare de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 -2013
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 25
CAPITOLUL 4 ANALIZA PROIECTULUI “ÎNFIINȚARE ACTIVITATE DE
PRESTĂRI SERVICII ÎN COMUNA SĂRMĂȘAG, JUDEȚUL SĂLAJ” …………… 28
4.1 Date generale, descrierea proiectului ………………………….. ………………………….. ……. 28
4.2 Ampalsamentul proiectului (regiunea, județul, localitatea) ………………………….. ….. 28
4.3 Descrierea activ ității propuse în proiect ………………………….. ………………………….. .. 29
4.4 Calcule și indicatori previziona ți privind investiția ………………………….. …………… 44
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. …………………. 51
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 54

2
INTRODUCERE

Agricultura este domeniul de activitate care a fost prezent în viața mea încă din copilărie,
fiind crescută într -o familie care s -a ocupat foarte mult timp de creșterea bovinelor. Până în ziua
de azi urmăresc cu intere s noutățile ce survin în acest domeniu și de fiecare dată trag concluzii
referitoare la ce ar fi trebuit să facă familia mea, respectiv ce schimbări majore ar fi binevenite
pentru ca agricultura românescă să înflorească, căci aproape toate resursele necesa re ne stau la
dispoziție.
Motivația principală în alegerea temei a fost pe de o parte pasiunea pentru agricultură și
creșterea animalelor, pe de altă parte eșecul personal experimentat în proiectul familiei de a avea
un trai decent prin activitatea de cre ștere a bovinelor și ovinelor. Provin dintr -o zonă unde destul
de mulți oameni trăiesc din agricultură, din creșterea animalelor. Dintotdeauna i -am admirat pe
bunicii și părinții mei care aveau o legătură strânsă cu pământul, cu animelele pe care îi crește au,
iar eu am fost crescută în acest spirit. Tocmai de aceea, în 2007, am decis să investim în afacerea
familiei: am cumpărat 14 vaci, am închiriat pășuni, am cumpărat utilajele necesare. Ne câștigam
existența din laptele și carnea vândută. După ce a apăru t posibilitatea obținerii subvențiilor APIA
pentru pășuni, fânețe sau pajiști, am profitat de ocazie, și am obținut acest sprijin. În urma unei
verificări pe teren și a documentației aferente subvenției din 2009 s -a constatat că pentru una din
pășunile înc hirate nu aveam contract de comodat. Penalitățile și amenda erau usturătoare: 20.000
de euro, ceea ce a dus, automat, la falimentul absolut al afacerii și ruinarea materială a familiei.
Retrospecția m -a determinat să încep un studiu al unei afaceri de suc ces în acest domeniu,
să demonstrez că există și exemple contrarii, adică proiecte realizate prin care se poate obține
profit, care pot accentua relația dintre om și animal, animalele pot beneficia de condiții igienice și
omul își va putea desfășura munca în condiții excelente, cu utilaje corespunzătoare.
Negăsind nicio afacere de succes finanțat prin fonduri naționale sau europene în zonă, am fost
ajutată de un bun prieten din Sălaj care m -a dus la Sărmășag și mi -a arătat ce investiții a făcut cu
ajutorul fondurilor de finanțare SAPARD. M -am convins cum arată o fermă nouă de oi, ce
înseamnă curățenia și igiena din adăposturi, cum a fost înființată și cum se conduce o astfel de
afacere. Căci omul învață cât trăiește.
Scopul general al lucrării este de a ofe rii un model de îmbunătățire a calității vieții în
zonele rurale prin prestarea de servicii, astfel ajungându -se la diversificarea activităților

3
economice din zona rurală. Proiectul a fost intitulat “ÎNFIINȚARE ACTIVITATE DE
PRESTĂRI SERVICII ÎN COMUNA SĂR MĂȘAG, JUDEȚUL SĂLAJ”. Mi -am structurat
lucrarea în trei capitole mai mari, fiecare având un rol semnificativ în prezentarea amănunțită a
detaliilor.
În primul capitol am detailat caracteristicile spațiului românesc, respectiv definiția
generală, structur a, funcțiile, așezarea geografică a acestuia, dar am inclus și o scurtă analiză
socio -economică, cu accentul pe rolul agriculturii în economia țării.
Al doilea capitol conține informații privind proiectele care susțin dezvoltarea rurală,
despre strategii, priecte SAPARD, direcții prioritare vizate prin anumite programe, obiective
specifice și scopuri startegice pe anumite axe.
Al treilea capitol prezintă descrierea modului în care a fost implementat proiectul din
Sălaj, dar și oportunitățile pe care le ofe ră, fiind un model de afacere conformă cu normele
europene, ce capătă cu încetul accent și în zona noastră și în România.
Finalul lucrării, concluziile, ilustrează părerea mea despre întregul studiu și al agriculturii
românești. Consider că ideile personal e prezentate ar putea fi implementate în viitor în agricultură
și în activitățile și serviciile legate de creștere a animalelor pe teritoriul țării.

4

CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE GENERALE ALE SPAȚIULUI
RURAL ROMÂNESC

1.1 Spațiul rural – conce pt, definiție, caracteristici, structură
Preocup ările privind cercetarea ruralului aduc frecvent în discu ţie acest termen ca şi un
element de natur ă fizică, economic ă, social ă şi cultural ă, pus în opozi ţie cu urbanul. Spa ţiul rural
este neces ar a fi privit ca un sistem teritorial func ţional, constituit din elemente şi rela ţii care au
ca finalitate dezvoltarea sa pe plan socio -economic, dar şi cultural.
Spaţiul rural este expresia fidel ă a modului de via ţă. În aceast ă accep ţiune, ac esta se constituie ca
un sistem socio -economic, geografic şi demografic, alc ătuit din subsisteme care fundamenteaz ă
influen ţa factorilor geografici asupra genezei şi dezvolt ării structurilor tehnico -economice ini ţiale
(tradi ţionale), comportamentul factorilor geografici în ceea ce prive şte obiectul, productivitatea şi
condi ţiile muncii, comunicarea între a şezările omene şti, problemele legate de echilibrul optim
om-natur ă.
Se pot da multe defini ţii şi se pot face multiple descrieri spa ţiului rural. Prima şi cea mai des
întâlnită imprecizie terminologic ă se refer ă la "spa ţiu rural" şi "spa ţiu agrar"; "activitate rural ă" şi
"activitate agrar ă" sau mai simplu "rural – agrar". Cele dou ă noţiuni, de şi relativ apropriate, nu
pot fi confundate sau considerate sinonime. Sfera no ţiunii de spa ţiu rural, activitate rural ă, de
rural în general, este mai larg ă, mai extins ă, cuprinz ând în interiorul s ău şi noţiunile de spa ţiu
agrar sau activitate agrar ă sau, simplu, agrar. Î n societ ăţile preponderent agricole, ponderea cea
mai ridicat ă a activit ăţilor în spa ţiul rural o de ţin activit ăţile agrare. Cu timpul, spa ţiul rural s -a
diversificat at ât structural, c ât şi func ţional, în sensul c ă au ap ărut mai multe st ructuri şi activit ăţi
neagrare. În prezent se vorbe şte tot mai mult de neoruralism şi de spa ţii şi activit ăţii neorurale.
Spaţiul rural este un concept deosebit de complex, fapt ce a generat o mare diversitate de p ăreri
privind definirea, sfera de cuprindere şi componentele sale.
Pentru a înţelege complexitatea acestui concept este necesar ă definirea, a principalelor
noţiuni specifice şi componentele sale, cum ar fi1:
Ruralul cuprinde toate activit ăţile care se desf ăşoară în afara u rbanului şi cuprinde trei

5
componente esen ţiale: comunit ăţile administrative constituite din membrii relativ pu ţin numero şi
şi care au rela ţii mutuale; dispensarea pronun ţată a popula ţiei şi a serviciilor colective; rolul
economic deosebit al ag riculturii şi silviculturii.
Cu toate c ă, din punct de vedere economic, agricultura şi silvicultura de ţin un loc
important, sensul cuv ântului “rural ” este mai larg dec ât al celui agricol sau silvic, aici fiind
cuprinse şi alte activit ăţi cum sunt : industria specific ă ruralului, artizanatul, serviciile productive
privind produc ţia agricol ă şi neproductive care privesc popula ţia rural ă.
Spaţiul rural este no ţiune a cărei definiție difer ă de la un autor la altul, dar în esen ţă se ajunge
aproape la acelea şi concluzii. Unii consider ă că “spaţiul rural ” poate fi definit în func ţie de
noţiunile care îl caracterizeaz ă, însă aceast ă definire general ă creeaz ă, adesea, confuzii între
noţiunea de rural şi noţiunea de agricol.
Spaţiul rural nu este un spa ţiu concret şi eterogen. Eterogenitatea poate fi privit ă sub dou ă
aspecte: primul se refer ă la teren – topografie, subsol, sol şi microclimat; al doilea aspect se
refer ă la demografie – densitate, polarizare de la mici a şezăminte la mari aglomer ări urbane.
O definire mai complet ă a spa ţiului rural apare prin luarea în considerare a urm ătoarelor criterii
de ordin: morfologic (num ăr de locuitori, densitate, tip de mediu), structural şi func ţional (tip de
activit ăţi şi de rela ţii). 1
Din aceast ă defini ţie a spa ţiului rural sunt eviden ţiate cel pu ţin urm ătoarele elemente:
 spaţiul rural se caracterizeaz ă printr -o slab ă densitate a popula ţiei;
 formele de stabilire uman ă sunt satele şi comunele, caracteriz ându-se prin individualitatea
şi discontinuitatea spa ţiului construit;
 activitatea productiv ă este predominant agricol ă şi silvic ă dar nu exclude industria de
procesare şi comer ţul rural;
 relaţiile dintre oameni se bazeaz ă, în principal, pe c unoa şterea reciproc ă din toate punctele
de vedere;

1 I. Bold, E. Buciuman, N. Dr ăghici, Spaţiul rural – definire, organizare, dezvoltare , Editura Mirton, Timi şoara,
2003, p g. 15 -21.

6
 mediul înconjur ător este mult mai pu ţin poluat dec ât în mediul urban etc.

Forma definitiv ă a definitei spa ţiului rural o întâlnim în Recomandarea nr. 1296/1996 a
Adun ării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta european ă a spa ţiului rural în
următoarea form ă: expresia (no ţiunea) de spa ţiu rural cuprinde o zon ă interioar ă sau de coast ă
care con ţine satele şi oraşele mici, în care majoritatea p ărţii terenului este utilizat ă pentru:
a. agricultur ă, silvicultur ă, acvacultura şi pescuit;
b. activit ăţile economice şi culturale a le locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii
etc);
c. amenaj ările de zone neurbane pentru timpul liber şi distrac ţii (sau de rezerva ţii naturale) ;
d. alte folosin ţe (cu excep ţia celor de locuit) "
Pornind de la defini ţia dat ă ruralului de economistul Simon Maxwell: ,,un oarecare gen de peisaj,
un teritoriu în care activitatea agricol ă este intens ă, care în general poart ă amprenta omului:
câmpiile arate, livezile, p ăşunile zone construite, …’’ şi datorit ă faptului c ă ruralul se refer ă în
permanen ţă la dou ă elemente, şi anume spa ţiul şi colectivitatea care îl ocup ă, se poate eviden ţia
modul în care ac ţiunile antropice pot contribui la dezoltarea durabil ă a spa ţiului rural în general,
deci și cel rom ânesc.
Spaţiul rural este caracterizat printr -o serie de elemente care îi confer ă individualitate şi
specificitate şi care îl diferen ţiază de cel urban, pe diferite planuri datorit ă: structurii economice,
ocupa ţionalit ăţii, propriet ăţii, densit ăţii popula ţiei şi a dimensiunii a şezărilor umane, peisagisticii,
modului de via ţă, respect ării principiilor continuit ăţii şi complementarit ăţii, interven ţiei statale,
extinderii infrastructurii.
1.2 Funcțiile spațiului rural
Spaţiul rural p oate fi apreciat ca fiind mediul natural în care se instaleaz ă activit ăţile umane,
cu condi ţia ca acestea s ă nu fie agresive şi să promoveze degradarea lui. Revenirea popula ţiei
spre activit ăţi agricole şi neagricole în spa ţiul rural poate fi a preciat ca un factor de reechilibru
biologic, pentru c ă se întoarce într -un mediu lipsit de toate aspectele nocive oferite de spa ţiul
urban.

7
Multiplele activit ăţi economice, sociale, culturale care se desf ăşoară în spa ţiul rural pot fi
sintetizat e în trei func ţii majore: economic ă, ecologic ă şi socio -cultural ă.

Func ţia economic ă a spa ţiului rural constituie o func ţie complexă, de baz ă, primar ă care
are ca principal pilon agricultura , dar şi obţinerea altor produse materiale în ramurile productive
de agricultur ă precum: silvicultur ă, industria forestier ă, meșteșugurile, mineritul. Aceasta
cuprinde un num ăr mare de activit ăţi care ar trebui să asigure atât produse populației, cât și să
ofere celor implicați în astfel de activ ități un venit optim, decent.
În acest sens spa ţiul rural nu mai este conceput ca o zon ă exclusiv agricol ă, ci ca o structur ă
economic ă diversificat ă cu implica ţii sociale complexe.
Func ţia ecologic ă se referă la simbioza omului din mediul rura l și a mediului
înconjurător, de care depinde însăși existența umană. Apari ţia şi intensificarea fenomenului
poluării solului, aerului și al apei, deteriorarea peisajului agricol şi silvic, reducerea alarmant ă a
florei şi faunei a dus la dezechilibru ecologic în foarte multe ecosisteme ale spa ţiului rural.
Aceste impacte agresive și d ăunătoare au impus adoptarea unor m ăsuri care au menirea să
prevină, s ă limiteze şi să înlăture efectele negative ale factorilor poluan ţi asupra spa ţiului ru ral.
Tocmai de aceea s -a creat o politică de protecție a mediului natural, s -au luat măsuri şi de Carta
European ă, care este sus ţinută de o legisla ţie adaptat ă la condi ţiile concrete ale fiec ărei ţări.
Func ţia socio -cultural ă vizează via ţa social ă a localit ăţilor rurale care este strâns legat ă
de via ţa spiritual ă şi cultural ă tradiţional ă, obiceiurile constituind un patrimoniu inconfundabil al
fiecăreia din aceste zone. Chiar dac ă în prezent unele tradi ţii au disp ărut, totu şi, în spa ţiul rural
încă se mai men ţin tezaure de etnografie şi folclor, me şteşuguri, obiceiuri de via ţă care constituie
o mare bog ăţie pentru orice ţară.
Prin natura activit ăţilor umane, a rela ţiilor din interiorul comunit ăţilor şi celor intercomunitare
spaţiul rural are un caracter social. Ap ărarea diversit ăţii şi bog ăţiei patrimoniului din zonele
rurale, promovarea unei culturi dinamice sunt acțiuni necesare pentru dezvoltarea și protejarea
culturii, căci spațiul rural nu mai e ste doar un rezultat al expoatării resurselor naturale, ci un bun
comun de valoare. 2

2 Otiman, P.I., Viaţa rural ă a Rom âniei în secolul al XX -lea, Editura Mirton, Timi şoara, 2005

8

Figura 1.1. Funcțiile spațiului rural
Sursa: I. Bold, E. Buciuman, N. Dr ăghici, Spaţiul rural – definire, organizare, dezvoltare ,
Editura Mirton, Timi şoara, 2003

1.3 Agricultura și industrializarea mediului rural
Este cunoscut faptul c ă majoritatea ţărilor dezvoltate au avut o economie predominant
agricol ă, cu caracteristicile sale specifice. Dezvoltarea industriei, a serviciilor, a comer ţului au
condus la formarea unor aglomer ări urbane, influen ţând într-un anumit mod spa ţiul rural.
Industrializarea, dezvoltarea serviciilor şi a comer ţului au răsturnat raporturile demografice dintre
sat şi urban, urmând o “migrare ” spre orașe, dar, în ac elaşi timp, spa ţiul rural şi-a adus o
contribu ţie la dezvoltarea industriei şi a serviciilor. Dezvoltarea industriei prin însăşi modul s ău
de realizare are efecte direct asupra agriculturii. Între agricultur ă şi celelalte activit ăţi neagricol e
(industrie, servicii, transporturi) exist ă o rela ţie în dublu sens, adic ă succesul industrializ ării se
resimte pozitiv şi în dezvoltarea agriculturii. Dezvoltarea rapid ă a industriei şi a serviciilor este
obligatorie pentru dezvoltarea agricultu rii şi, implicit, a spa ţiului rural.
Agricultura este un domeniu vital și străvechi de activitate, principala ramură a economiei

9
naționale. Se ocupă cu procesul producerii de hrană vegetală și animală, fibre, respectiv diverse
materiale utile prin culti varea sistematică a anumitor plante și creșterea animalelor . Experiența
deceniilor demonstrează că agricultura poate fi un real ajutor sau o soluție în rezolvarea
problemelor economiei mondiale.
Este ra mura economiei din care s -au format celelate ramuri, asigură piața de desfacere pentru
mijloacele de producție, dar și pentru bunurile industrialede îndelungată folosință, necesare
îmbunătățirii condițiilor de viață.
Principalele domenii în agricultură su nt: acvacultura , agrofitotehnia, apicultura ,
avicultura, horticultura, moluscocultura , piscicultura , sericultura , silvicultura , zootehnia .

1.4 Caracteristicile spațiului rural românesc
1.4.1. Descrierea generală a spațiului rural românesc

România este s ituată în partea de sud -est a Europei, la intersecția cu principalele axe de
comunicații europene.
Relieful Romaniei se desfășoară pe trei trepte majore: Munții Carpați, Subcarpați, dealuri,
podișuri și câmpii (inclusiv luncile și Delta Dunării). Caracter isticile principale ale unităților de
relief sunt proporționalitatea suprafețelor – 31% munți, 36% dealuri și podișuri, 33% câmpii și
lunci – și dispunerea concentrică și sub forma de amfiteatru a treptelor majore de relief.
Dintre statele membre UE este a noua țară după suprafața teritoriului și a șaptea după
numărul populației. Suprafața este de 238.391 km2, iar populația totală a României este de 21
milioane de locuitori.3
Din punct de vedere administrativ teritorial există 42 de județe, care reprezint ă unitățile
administrative de bază. Prin Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională în România, au fost
înființate opt regiuni de dezvoltare.
Spațiul rural din România este format din suprafața administrativă a celor 2861 de comune
existente pe terit oriul țării, care reunesc populația rurală, ceea ce reprezintă 93,6% din suprafața
totală. Comunele sunt formate din unu sau mai multe sate, existând în total 12957 de sate în
spațiul rural.

3 Sandu, D. 2011. Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România. International Review of
Social Research, I (1), 1 -30; sau Sandu, D. 2013. Disparități și fluxuri în fundame ntarea social -economică a
regionalizării administrative a României. Bucuresti: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

10
România rurală, cu peste 10 mii de sate și 9 milioane de locuitor i, are un potențial de
dezvoltare insuficient explorat. Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populației ocupate
își are domiciliul în mediul urban (55,4% în anul 2016). Populația care trăiește pe acest teritoriu
numără peste 10 milioane de locuitori și reprezintă 46,3% din populația țării, rezultând o
densitate relativ slabă, de sub 48 locuitori/kmp.
Cel mai întins spațiu rural este în regiunea Nord -Est (94,0% din suprafată), iar cea mai
numeroasă populație rurală este în regiunea Sud (55,7% din popu lație).
Componența satelor după numărul de locuitori și a comunelor după numărul de sate și de
locuitori influențează în mod semnificativ gradul de asigurare a populației cu echipamente și
servicii publice. Comunele cu număr mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai
mari probleme sub aspectul echipării edilitare și au avut, în ultimele decenii, descreșterile cele
mai mari de populație.
1.4.2. Agricultura în România
Pentru România agricultura constituie un sector vital, dar care și în prezent este polarizat,
subfinanțat, cu profituri în scădere. Totuși, în raport cu ponderea populației rurale și densitatea
demografică, potențialul agricol al României este destul de mare.

Graficul 1.1. Suprafața agricolă după modul de folosință
Sursa: RGA, 2010

11
În profil regional, se înregistrează niveluri foarte diferite ale înzestrării funciare cu teren agricol,
aceasta fiind mai mică în Regiunea Nord -Est față de media națională. Î nzestrarea funciară pe
persoană ocupată agricol este de circa 4 ha., cu diferențe regionale sensibile, iar tendința este de
ușoară creștere.
De-a lungul timpului producția agricolă a manifestat dinamici specifice foarte diverse, atât
sectorial (vegetal și animal), cât și în profil regional, în funcție de diversitatea c ondițiilor de
pretabilitate agro -pedoclimatică, dar și de gradul de utilizare a factorilor de producție.
Producția vegetală a înregistrat un ritm de creștere mai mare, deoarece presupune eforturi
materiale și financiare mai mici, în condițiile inexistentei pieței de capital și a creditelor
avantajoase. Se impune, de aceea, dezvoltarea sistemului asociativ și cooperatist pentru sporirea
forței de negociere a producătorilor agricoli.

Graficul 1.2. Analiza structurii suprafețelor cultivate
Sursa: RGA, 2010
În ciuda faptului că numărul exploatațiilor agricole s -a redus în ultimii ani, România
rămâne țara care deține cele mai multe exploatații la nivelul UE . România se află în spatele altor
ţări din punct de vedere al suprafeţei utilizate în agricultură, cu 7,5%, pe primele locuri fiind
Franţa, cu 15,9%, Spania, cu 13,3%, Marea Britanie, cu 9,9%, Germania, cu 9,6% şi Polonia, cu

12
8,3%. La finele anului trecut, numărul exploataţiilor agricole a ajuns în România la 3,422
milioane anul trecut, cu 5,7% mai mic faţă de cel înregistrat în 2013. Numărul exploataţiilor
agricole fără personalitate juridică a fost de 3,396 milioane, cu 5,7% mai mic decât în anul 2013,
iar cel al exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de 26.000, potrivit INS.
Datorit ă decapitalizării persistente a agenților economici, fenomenul de destructurare
asimetrică din economia agroalimentară a produs o dublă “fractură”: pe de o parte, între producția
vegetală și cea animală în interiorul agriculturii; pe de altă parte, între p roducția agricolă și
industria alimentară. În același timp, analiza structurii sectoriale a valorii adăugate brute relevă
faptul că în toate regiunile, ponderile sectorului primar (agricultura, silvicultura și piscicultura)
sunt inferioare celor din sector ul secundar (industrie, construcții). Aceste cifre reflecta nivelul
foarte scăzut de productivitate a muncii agricole, datorat slabei înzestrări tehnice, a fărâmițării
suprafețelor agricole, a managementului aproape inexistent în exploatațiile private.
Ca urmare a disparităților sectoriale regionale, prezente atât la populația activă ocupată, cât și la
valoarea adăugată brută, există mari decalaje de productivitate sectorială a muncii în sectorul
primar.
Unul dintre fenomenele negative, prezente în agricul tura României în anii de până acum,
este utilizarea redusă a serviciilor de mecanizare, hidroameliorative sau de reproducție și selecție.
Între cauzele acestei stări de lucruri sunt: lipsa capitalului, accesul diferit al producătorilor
agricoli la mijloace de mecanizare, destructurările în organizarea serviciilor, lipsa consultanței de
specialitate. Ca urmare, sunt necesare acțiuni de dezvoltare a serviciilor corespunzătoare.
Interferența influențelor înzestrării cu resurse și a performanțelor atinse în uti lizarea acestora se
regăsește în nivelurile și dinamicile productivităților parțiale ale principalilor factori (pământul,
munca, etc.), decalajele regionale ale acestora fiind o reflectare a diversității condițiilor în care
trebuie aplicate politici agrico le prin care să se amelioreze starea economică a spațiului rural.
Asimetriile intervenite în dinamicile sectoriale au generat mutații structurale importante în
ceea ce privește ponderea agriculturii în principalii macroindicatori economici. Creșterea ponde rii
agriculturii în populația activă ocupată și în valoarea adaugată brută conferă economiei românești
trăsătura unui început de reagrarizare.
1.4.3. Situația forței de muncă
Funcționarea pieței muncii în România necesită îmbunătățiri, fiind a șasea în c lasamentul

13
țărilor cu performațe scăzute în acest domeniu, având în vedere că rata de ocupare a forței de
muncă este de în jur de 63%.
Schimbările privind structura populației sunt semnificative. Ponderea populației cu vârstă
de muncă a crescut în țară de la 68,2% în anul 2000 la 70% în anul 2012. Între anii 2000 -2012
România a pierdut 5,7 puncte procentuale din rata totală de ocupare a populației în vârstă de 20 –
64 ani, 8,7 puncte din rata de ocupare a forței de muncă vârstnice cuprinse înter 55 -64 ani, ș i 6,9
puncte procentuale din rata de ocupare feminină.

Populația activă, populația ocupată și șomeri

Rata șomajului în mediul rural este mult mai scăzut decât în rândul celei din mediul
urban. Deși șomajul pe termen lung este o problemă mai mult urbană decât rurală, spațiul rural
pune accent pe ocuparea combinată cu productivitate micșorată a ocupațiilor agricole actuale și o
slabă implicare în activitățile non -agricole.
Nivelul ratei de ocupare a populației rurale este într -o continuă scădere din cauza absenței
investițiilor rurale în servicii, migrarea tinerilor, și numai, din mediu rural.
În anul 2013 ponderea populației ocupate pe sectoarele în mediul rural, acesta este de 67,3% în
sectorul primar, de 16,9% în sectorul secundar și de 15,8% în sectoru l terțiar (portivit INS –
NUTS).
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au un rol esențial în economia unei țări,
reprezentând suărs de inovări și creare de locuri noi de muncă. IMM -urile continuă să dețină o
pondere majoră, subliniat de faptul că 65,7% din nuărul total de angajați români lucrează în
IMM -uri, și în același timp trebuie menționat faptul că acestea se situează la nivelul înregistrat de
sectorul IMM din UE.
Industria alimentară deține un procent de 16,7% din numărul total al firmelor din industr ie
și rămâne cea mai reprezentativă ramură industrială pentru IMM -uri, realizând 61% din cifra de
afaceri și având cele mai înalte ponderi ca număr de firme și număr de angajați. Dezvoltarea
industriei alimentare depinde în mare măsură de evoluția pozitiv ă a firmelor din agricultură,
asigurând procesarea produselor agricole.
Ramură importantă pentru activitatea IMM -urilor constituie și industria de prelucrare a
lemnului și fabricarea produselor din lemn, cu o pondere 11,7%.

14
Concluzia la care se poate aju nge este că în prezent agricultura şi dezvoltarea
rural ă din Rom ânia continu ă să fie într-o situa ţie de criz ă, iar economia este departe de a
fi stabil ă pentru a putea s ă o sus ţină. Dimpotriv ă, scăderea raportului dintre indicii de
creştere a pre ţurilor produselor agricole şi cei ai produselor industriale cump ărate de
agricultori, ad ânceşte foarfecele pre ţurilor, lucru care ne conduce la concluzia c ă
agricultura înregistreaz ă o productivitate sc ăzută, faţă de alte ţări, mai ale s faţă de cele
din U.E., care reprezint ă modelul şi ţinta spre care se tinde.
1.5. Analiza social -economică a județului Sălaj
1.5.1. Așezarea geografică a județului
Județul Sălaj este așezat în partea de Nord -Vest a României, respectiv în centrul
Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest și se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de
legatură dintre Carpații Orientali și Munții Apuseni, cunoscută sub denumirea de
Platforma Someșană. Din punct de vedere geografic, județul Sălaj este o zonă de dealuri
și depre siuni. Zona montană este reprezentată în partea de Sud -Vest prin două ramificații
nordice ale munților Apuseni. Depresiunile au o largă răspândire pe teritoriul județului și
reprezintă importante zone agricole. Suprafața județului este de 3864,4 km2.
Din Recenământul Populației și al Locuințelor din 2011 rezultă că populația stabilă a
județului este de 224,4 mii de persoane, procentajul sexului feminin fiind puțin mai
ridicat.

15
1.5.2. Economia
Din analiza Comisiei Naționale de Prognoză din anul 20 11 valoarea economiei
din județ este puțin peste 4,3 miliarde de lei, fiind cea mai slabă din regiune. La nivel
național se clasează pe locul 39. S -a remarcat o creștere lentă, dar continuă în sensul
activităților economice din județ. Cei mai mulți au opta t pentru PFA -uri, 81 pentru
întreprinderi individuale, 181 și -au deschis SRL -uri, iar restul de 21 au fost întreprinderi
familiale. La finalul lunii aprilie din 2014, comparativ cu aceeași perioadă din 2013, în
județ existau cu 8,65% mai mulți comercianți activi din punct de vedere juridic.
Potrivit unui articol apărut în 2017 pe www.graiulsalajului.ro, economia Sălajului este în
declin. Parcursul din ultimii cinci ani al economiei județului este unul spre minus, potrivit
analizei Direcției de Statistică.
1.5.3. Agricultura și industria alimentară
Un rol important în economie județului îl are agricultura prin potențialul
pomiculturii, viticulturii, cultivării cartofului și creșterii animalelor. Profilul specific al
agriculturii este dat de produțcia mixtă , vegetală și animală, fapt ce rezultă din îmăprțirea
suprafeței agricole în teren arabil, pășuni și fânețe, în pondere aproape egală.
Principalele culturi vegetale care ocupă mari suprafețe arabile sunt: porumb, grâu, ovăz,
cartofi, floarea -soarelui și le gumele. Zonele Șimleul Transilvaniei, Nșufalău, Valea
Pomilor, Zalău dețin condițiile naturale cele mai favorabile pomiculturii.
În județul Sălaj în anul 2013 se numărau aproximativ 55897 capete de bovine, 82392
porcine, 105114 ovine și caprine și 778524 d e păsări. Fermierii produc lapte cu mii de
hectolitri mai mult decât necesarul de consum, dar și ouă peste zeci de milioane. Sălajul a
avut surplus la carnea de porc, de vită, însă lipsește carnea de pasăre. Aici există mari
ferme avicole, dar producția es te axată în mare parte pe cea de ouă.
O ramură importantă a agriculturii județului reprezintă creșterea animalelor datorită
resurselor naturale existente – suprafețe mari de pășuni și fânețe. În zilele noastre pentru
executarea lucrărilor se utilizează: 3 783 tractoare, 61 mașini de plantat cartofi, 3284
pluguri, 436 semănători paioase, 1958 grape cu discuri, 516 seămnători prășitoare, 292
mașini de ierbicidat și 489 combine paioase. Despre județul Sălajul se poate spune că are
toate condițiile pentru a se dezvolta în direcția unei agriculturi ecologice

16
CAPITOLUL 2 DEFINIREA SI CARACTERISTICILE
SERVICIILOR
2.1 Conceptul de serviciu
In literatura de specialitate gasim un numar mare de definitii conceptului de
serviciu si majoritatea pun accent pe faptul ca pr oductia de servicii are ca rezultat un
produs care nu are existenta de sine statatoare. Eu as sublinia definitia Asociatiei
Americana de Marketing, care defineste serviciile ca: activitate oferita de vanzare, care
produce avantaje si satisfactii fara a ant rena un schimb fizic sub forma unui bun.
Ambiguitatea care se reproseaza acestei definitii provine din faptul ca o serie de servicii
nemateriale se concretizeaza in bunuri materiale (servicii editoriale, de IT, alimentatie
publica, developari foto, etc.).
O alta definitie mai simpla a serviciilor le caracterizeaza ca activități utile,
destinate satisfacerii unou nevoi sociale. În sens curent prin prestare de servicii se
înțelege activitatea ce se execută pentru satisfacerea unor entități individuale sau
colective. 4
2.2 Caracteristicile serviciilor
Serviciile prezintă o serie de caracteristici, reprezentând criterii de delimitare față
de celelate componente ale activității economice și sociale.

Principalele caracteristici sunt următoarele:

 imaterialitatea si intangibilitatea;
 nestocabilitatea;
 simultaneitatea productiei si consumului;
 nondurabilitatea;
 inseparabilitatea serviciului de persoana prestatorului si a utilizatorului;

4 Maria Ioncic ă, Economia serviciilor. Teorie şi practică, Ediţia a III -a, revăzută şi adăugită, Ed. Uranus,
Bucure sti, 2003

17
 eterogenitatea;
 lipsa proprietatii.5

Imaterialitatea si intangibilitatea fac e valuarea serviciilor dificila si, adesea,
subiectiva. In timp ce produsul exista prin el insusi, serviciul este impalpabil, intangibil,
nu poate fi vazut, incercat, gustat. Din cauza acestei caracteristici, serviciile sunt
considerate invizibile, iar comer tul cu servicii este denumit comert invizibil.
Nestocabilitatea este, de asemenea, o trasatura esentiala a serviciilor. Exceptand
serviciile cu suport material (editura, IT etc.), serviciile nu pot fi stocate si pastrate in
vederea unui consum ulterior. Ac easta caracteristica determina neajunsuri in asigurarea
echilibrului oferta – cerere si in realizarea efectiva, adica, serviciile odata oferite, dar
neutilizate, reprezinta pierderi de mijloace umane si materiale, ele neputand fi pastrate
pentru a fi consu mate ulterior (de exemplu, oferta de locuri intr -un autocar, la o sala de
spectacole).
Simultaneitatea productiei si consumului evidentiaza inseparabilitatea productiei si
consumului serviciilor. Aceasta caracteristica are o serie de consecinte, printre ca re orice
neconcordanta de timp sau de loc sa se soldeze cu pierderi de oferta sau cu cereri
nesatisfacute. Nu este posibila schimbarea, adica, serviciul furnizat nu poate fi returnat,
de aceea exista un risc asociat cu achizitia, un risc legat de luarea de ciziei de cumparare a
serviciului. Reducerea riscului se poate face cu ajutorul sistemului informational si, de
asemenea, prin relatiile de incredere in ofertanti sau distribuitori.
In aceste conditii, pentru ca serviciul sa intre in comertul international , sa poata constitui
un export sau un import, trebuie, fie ca producatorul sa se deplaseze la locul de consum,
fie consumatorul sa se deplaseze la locul productiei ceea ce implica masuri de liberalizare
a schimburilor internationale de servicii.
Nondurabil itatea decurge din primele caracteristici, se refera la faptul ca efectele
serviciilor sunt "volatile", adica se consuma chiar in momentul productiei, serviciile
neputand fi pastrate si acumulate. De aceea, mult timp serviciile au fost considerate
neproduc tive si, deci, mai putin importante, dar, exista si o serie de servicii care pot avea
caracter durabil, de exemplu: asigurarile, garantiile financiare, protectia mediului, bancile

5 https://www.scribd.com/doc/24847696/Caracteristicile -Serviciilor -Si-Tipologia -Serviciilor

18
de date, invatamantul, apararea nationala.
Pentru ca serviciul sa fie presta t sunt necesare doua conditii:
– un contract direct intre ofertant si cumparator;
– o participare activa a consumatorului in timpul utilizarii serviciului.
De exemplu, serviciile prestate de medici, cadrele didactice.
In consecinta, pentru prestatori este necesara adaptarea permanenta la contacte
numeroase si variate, fiecare client are propria personalitate. In plus, trebuie bine
cunoscute nevoile pietei si trebuie delimitata sfera de actiune, pentru ca acelasi
producator nu -si poate oferi serviciile simultan pe mai multe piete.
De asemenea, calitatea serviciului depinde de nivelul calificarii profesionale, de talentul,
de indemanarea, corectitudinea si pasiunea prestatorului, ceea ce implica dificultati
majore in standardizarea serviciilor si existenta unor posibilitati practic nelimitate de
diferentiere a ofertei. Aceasta caracteristica trebuie privita atat pentru ansamblul
serviciilor in raport cu sectorul tertiar (care e constituit din activitati cu un continut foarte
diferit), cat si pen tru fiecare serviciu in parte, ca variatie dependenta de specificul
prestatorului, modul de implicare si participare a utilizatorului sau conditiile de mediu
specific. Are drept consecinte asupra prestatorilor standardizarea si uniformizarea, care
sunt dif icil de realizat, precum si imposibilitatea prestarii serviciilor in mod identic.
Un serviciu ofera consumatorului un avantaj sau o satisfactie fara a avea drept
rezultat transferul proprietatii asupra vreunui lucru. De exemplu, turistul beneficiaza de
serviciile unui hotel sau un restaurant, fara a fi proprietar. Acest lucru are urmatoarea
consecinta: furnizorul de servicii face eforturi speciale pentru a -si fideliza clientela,
oferind diferite stimulente consumatorilor sau creand cluburi, lasand astfel im presia ca
ofera un drept de proprietate.
2.3 Categorii de servicii
Din multitudinea criteriilor de clasificare pe categorii de servicii as dorii sa
evidentiez urmatoarele, concepute de mine drept principale:
o beneficiarul;
o prestatorul;

19
o functia economica in deplinita;
o modalitatea de procurare;

Beneficiarul este cel mai important agent economic. El, prin nevoile sale, fiind cel
care dicteaza producatorului national ce, cat si de ce calitate sa se produca de accea consi –
der ca reprezinta si principalul criteri u de clasificare.
Dupa natura beneficiarului serviciile se clasifica in servicii intermediare si servicii
finale .
Serviciile intermediare sunt activitati care participa la productia de bunuri sau a altor
servicii. In aceasta categorie intra serviciile de p roductie (serviciile administrative,
financiar -conta bile si de personal, de gestiune a productiei bunurilor materiale, serviciilor
comerciale, logistice, de comunicare si transport, precum si de protectie, de securitate, de
salubrizare etc.) si de afaceri (servicii juridice, de calcul electronic, de cercetare –
dezvoltare, consulting etc.) prestate pentru intreprinderi sau agenti econo mico –
sociali. Serviciile de productie, in functie de producator se pot grupa in servicii integrate
(internalizate) produse i n interiorul intreprinderii si servicii externalizate prestate de
intreprinderi specializate.
Serviciile finale sunt servicii destinate nevoilor de consum ale populatiei atat la nivel
individual (invatamant, sanatate, cultura, transport, hoteluri si restau rante, alimentatie,
agenti de turism si asistenta juridica, inchirieri de bunuri etc.), cat si colective (protectia
mediului, aparare etc.).
Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile pot fi grupate in servicii private si
servicii publice.
Serviciile pri vate sunt destinate satisfacerii nevoilor particulare ale indivizilor (hoteluri si
restaurante, saloane de gimnastica, reparatii si intretinerea echipamentelor, curatatorii
chimice, activitati fotografice, traduceri, multiplicari, inchirieri de bunuri pers onale si
gospodaresti etc.).
Serviciile publice sunt destinate satisfacerii nevoilor colectivitatilor umane (asistenta
sociala, aparare, protectia mediului, iluminatul public etc.), precum si cele care, desi se
adreseaza unor nevoi individuale, sunt finant ate de la buget (invatamantul public,
sanatate publica etc.).

20
In functie de necesitatea sau nu a prezentei clientului in timpul prestarii
serviciilor, acestea se grupeaza in: servicii care necesita prezenta
beneficiarului (serviciile medicale, de invatama nt, transport de pasageri, serviciile
personale etc.) si servicii in care prezenta beneficiarului nu este obligatorie (reparatii,
transport de marfuri, posta).
Prestatorul (producatorul) este agentul economic ce raspunde prin oferta sa
nevoilor de servici i ale beneficiarului. In categorisirea serviciilor, dupa prestator
(producator), vom utiliza doua subcriterii:
– natura prestatorului;
– natura activitatii desfasurate.
Dupa natura prestatorului, serviciile se pot clasifica in servicii furn izate de
producatori privati, respectiv servicii furnizate de institutii, organisme si organizatii
publice. Serviciile furnizate de producatori privati sunt in marea lor majoritate servicii
care se adreseaza indivizilor sau familiilor acestora. In functie de tipul de economie si de
gradul de liberalizare al serviciilor pe piata, producatorii privati pot sa participe la
productia de servicii de interes public precum invatamantul privat, transport, comunicatii,
sanatate etc. Serviciile furnizate de institutii , organisme si organizatii publice sunt servicii
care se adreseaza colectivitatilor si sunt finantate de la buget (administratie, justitie,
invatamantul public, societatea publica etc.). O caracteristica importanta a acestor
producatori de servicii este fa ptul ca sunt monopol pe piata serviciilor respective.
Comportamentul de monopol atat al organizatiei in ansamblu, cat si al personalului
angajat este total in defavoarea beneficiarilor pentru ca, genereaza pe de o parte tratarea
aroganta a clientilor, iar pe de alta parte ineficienta economica ducand la costuri mari si
presiuni negative asupra bugetului.
Liberalizarea unor servicii, precum cele de invatamant si de sanatate, constituie o
modalitate importanta de crestere a concurenței si, deci, a calitatii s erviciilor insotita de o
reducere a eforturilor bugetare (cheltuieli mai mici) cu efecte benefice pe timp mediu si
lung.
Daca luam drept criteriu natura activitatilor propriu -zise desfasurate de prestator,
acestea se pot clasifica in actiuni tangibile si a ctiuni intangibile. In categoria actiunii
tangibile intra acele categorii de servicii care se concretizeaza in rezultate fizice asupra

21
bunurilor (curatatorie, intretinere si reparatii) sau asupra persoanelor (transport de
persoane, ingrijirea sanatatii, bo dy building).
Actiunile intangibile vizeaza acele activitati de servicii care nu au cel putin direct
un rezultat material. De exemplu, serviciile de invatamant intra in categoria activitatilor
intangibile dar, in timp, ca urmare a cunostintelor acumulate a cestea contribuie la
dezvoltarea productiei de bunuri sau de servicii.
Criteriul functia economica indeplinita are in vedere functia indeplinita de
serviciul respectiv in circuitul productiei sau sferele reproductiei sociale. Dupa functiile
economice indep linite serviciile se clasifica in: servicii de productie (asigurari,
contabilitate, publicitate, cercetare -dezvoltare), servicii de distributie (transport,
comunicati, comert cu ridicata si cu amanuntul), servicii sociale (sanatate, educatie,
posta, servic ii publice non -profit) si servicii personale (servicii casnice, hoteluri si
restaurante, case de comenzi, reparatii etc.).
Daca analizam modalitatea de procurare a serviciilor putem exprima ca prin
natura lor, asa cum am subliniat mai sus, o parte din serv icii fac obiectul vanzarii –
cumpararii de pe piata pentru care beneficiarul este dispus sa achite pretul (tariful), pe
cand o alta parte de servicii sunt asigurate prin organisme, institutii si organizatii publice
fiind aparent gratuite sau partial gratuite . Din acest punct de vedere putem categorisi
serviciile in: servicii marfa si servicii ne -marfa. Serviciile marfa se procura de pe piata la
un nivel al tarifului (pretului) stabilit la confluenta cererii cu oferta. In aceasta categorie
intra serviciile de piata pentru populatie (hoteluri, restaurante, agentii de voiaj, activitati
fotografice, de radio si televiziune, activitati de arta, sportive, inchirieri etc.), serviciile de
piata pentru intreprinderi (servicii administrative, comerciale, logistice etc.) , precum si
serviciile publice pentru care pietele respective au fost liberalizate (comunicatii,
invatamant, sanatate etc.). Serviciile nonmarfare cuprind serviciile publice colective
(aparare, ordine publica, justitie, administratie), precum si serviciile publice de care
beneficiaza direct indivizii (invatamantul de stat, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala
etc.). De asemenea, din aceasta cate gorie fac parte si serviciile prestate de institutii non –
profit, precum serviciile de caritate si serviciile re ligioase. Desi serviciile non -marfa nu
fac obiectul unor relatii de piata intre beneficiar si prestator, acesta din urma asigura
respectivelor servicii de o pozitie de monopol natural. Aceasta inseamna ca pentru

22
beneficiar serviciile nonmarfare sunt servic iile care i se ofera in cantitatea si de calitatea
stabilita de prestator. Desigur, monopolul nu este un monopol de stat, dar aceasta nu este
intotdeauna o garantie a inlaturarii carentelor relatiei dintre multitudinea beneficiarilor si
singurul prestator al serviciului.

23
CAPITOLUL 3 PROIECTELE CARE SUSȚIN DEZVOLTAREA
RURALĂ 2001 -2013

Luând în considerare problemele cu care se confrunt ă ruralul rom ânesc şi în
special locuitorii acestui spa ţiu care reprezint ă aproximativ 90% din teritoriul ţării
noastre, zona rural ă nu trebuie privit ă doar ca o problem ă, ci şi ca o oportunitate.
Dezvoltarea spa ţiului rural rom ânesc şi implicit a celui transilv ănean în perioada
de dup ă Revolu ţia din decembrie 1989 şi până în prezent, a cunoscut varia ţii importante
în ceea ce prive şte instrumentele economico -financiare folosite. E şecul politicii de
susţinere a agriculturii şi a dezvolt ării rurale în primele etape ale tranzi ţiei a fost
determinat de procesul lent de înfăptuire a reformei economice şi de formare a
structurilor agricole adecvate func ţionării pie ţei.
În acest context, în spa ţiul rural este necesar ă o reform ă structural ă major ă care
necesit ă un sprijin financiar consistent acordat pe baz ă de proiecte şi programe eligibile
din fonduri europene, care s ă asigure restructurarea şi competitivitatea la nivelul ţărilor
membre UE.
Alături de acestea, oferirea de consultan ţă, organizarea cursurilor de formare
profesional ă, a stagiilor şi schi mburilor de experien ţă, oferirea de sprijin financiar prin
intermediul creditului agricol etc. pot şi trebuie s ă ajute la dep ăşirea dificult ăţilor majore
existente în rural: fragmentarea excesiv ă a propriet ăţii agricole; existen ţa unei popula ţii
rurale excesiv de mari îmbătrânite şi gradul redus de ocupare a acesteia; gradul redus de
modernizare tehnic ă şi alocarea ineficient ă de resurse materiale.
3.1 Strategia și prioritățile pentru agricultură și dezvoltare rurală
Strategia pentru d ezvoltare agricolă și rurală este bazată pe analiza SWOT, și îți
propune adoptarea măsurilor cu scopul de a îmbunătăți problemele infrastructurii și cele
ale agriculturii rurale. Modelul funcțional de dezvoltare constă în promovarea dezvoltării
funcțiilor agricole ale zonelor rurale în măsură aproximativ egală cu cea a funcțiilor non –
agricole. Acest model are drept obiectiv principal reducerea disparităților de dezvoltare

24
între regiunile UE, precum și diminuarea decalajelor de dezvoltare între urban și rura l.
Având în vedere situația curentă a sectorului agricol, trebuie pus accent pe utilizarea
rațională a fondurilor destinate dezvoltării rurale. Astfel s -au stabilit obiective precum:
menținerea calității spațiului rural, extinderea unui sector agricol și forestier adecvat
bazat pe pricepere și inițiativă privată, îmbunătățirea standardelor de viață,
implementarea unui program pilot LEADER.
Cu scopul de a remedia aceste probleme avem șansa de a implementa unele
politici și programe naționale și europene cum ar fi programul SAPARD. Acest program
asigură fonduri pentru îmbunătățirea agriculturii și dezvoltării rurale per ansamblu.
3.2 Programul SAPARD 2007 -2013
Programul SAPARD (Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural
Development) este unul d in trei instrumente ale Uniunii Europene, pentru a sprijini
pregătirile de aderare ale țărilor din Europa Centrală și în din Europa de Est. Acest
program se concentrează în mod special pe domeniul agriculturii . A fost lansat la 1
august 2002, prin derularea a două proiecte, și anume îmbunătățirea prelucrării și
marketingului produ selor agricole și piscicole și dezvoltarea și îmbunătățirea
infrastructurii rurale. Implementarea programului SAPARD în România a fost criticată
pentru birocrația excesivă.
Obiectivul prioritar al Programului SAPARD este acela de a crea cadrul necesar
implementării unei agriculturi performante şi dezvoltării durabile a zonelor rurale în ţările
candidate. Programul urmăreşte preluarea acquis -ului comunitar şi adaptarea progresivă a
mecanismelor de piaţă la principiile care guvernează Politica Agricolă Comună .
Un instrument de finanțare creat de UE pentru a sprijini statele membre în
implementarea Politicii Agricole Comune este Fondul European pentru Agricultură și
dezvoltare rurală, numit în continuare FEADER. Acesta prezintă o concordanță de
plasare în spați ul românesc aprox. 7,5 miliarde de euro în perioada 2007 -2013.6 Acest
program se adresează nevoilor mediului rural, ajutând diminuarea mai rapidă a

6 Sursa: Rapoartele anuale de implementare a Programului SAPARD. Anii 2007 -2013, MADR

25
disparităților dintre Râomnia și celelalte state membre UE și să permită stabilizarea
agriculturii românești pentru a putea face față cocurețnei pieței comunitare, dar și pentru
a îmbunătăți condițiile de viață ale agenților economici din zonele rurale.
Odată cu intrarea României în UE, dezvoltarea satului românesc este sprijinită de
Comunitatea Europeană prin intermediul Programului Național de Agricultură și
Dezvoltare Rurală 20017 -2013, numit în continuare PNADR.

3.3 Direcții prioritare de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală
2007 -2013
Acest program s -a realizat printr -o serie de axe:
 Axa 1 Creșterea competitivității sectorului agricol și forestier
Obiectivele specifice sunt: restructurarea sectoarelor de procesare aproduselor agricole și
forestiere; îmbunătățirea competențelor profesionale și prestarea de servicii de
consultanță către a gricultori și proprietarii de păduri, în vederea creșterii capacității de
management în confruntarea cu noul mediu; restructurarea și dezvoltarea fermelor și
creșterea competitivității produselor agricole și silvice.
Măsurile Axei 1:
111 – Formare profes ională, informare și difuzare de cunoștințe
112 – Instalarea tinerilor fermieri
121 – Modernizarea exploatațiilor agricole
122 – Îmbunătățirea valorii economice a pădurilor
123 – Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere
125 – Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și
adaptarea agriculturii și silviculturii
141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi -subzistețnă
142 – Înființarea grupurilor de producători

26
143 – Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru agricultori

 Axa 2 Îmbunătățirea calității mediului și zonelor rurale
Măsurile Axei 2:
211 – Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane
212 – Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate, altele decât cele montane
214 – Plăți de agro -mediu BI
221 – Prima împădurire a terenurilor agricole

 Axa 3 Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea
economiei rurale
Măsurile Axei 3:
312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro -întreprinderi
313 – Încurajarea activităților turistice
322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru
economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale

 Axa 4 Promovarea inițiativelor locale de tip LEADER
Ajutorul ofer it prin mijlocul Axei LEADER oăfer pertinența de a introduce o abordare de
dezvoltare rurală teritorială mault mai integrată care se construiește pe recunoașterea
necesităților locale și dezvoltă tactici de dezvoltare locală care îmbină obiective prioritar e
– competitivitate (Axa 1), mediu (Axa 2) și calitatea vieții/diversificare (Axa 3).
Măsuri:
411 – Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier
412 – Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural

27
413 – Calitatea vțieii și diversificarea ec onomiei rurale
421 – Proiecte de cooperare
431 – Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și
animarea teritoriului
431-1 – Construcție parteneriate public -privat
431-2 – Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de
competențe și animarea teritoriului
În concluzie se prevede sprijin pentru politica agricolă românească cu scopul
îmbunătățirii competivității exploatațiilor agricole (Axa 1), se asigură persistența unei
stări durabile a mediului și terenurilor agricol e în ceea ce privește aparențele peisajelor
tradiționale (Axa 2), și se acordă sprijin pentru promovarea vieții la țară (Axa 3).
Exist ă o nevoie permanentă a popula ţiei rurale pentru produse şi servicii financiare
durabile, completate de servicii de in formare, de formare profesional ă şi consultan ţă.
Ținând cont de faptul c ă popula ţia săracă are capacitatea de a dezvolta activit ăţi
economice, dinamice, dar lipsa mijloacelor financiare constituie o barier ă greu de dep ăşit
pentru realizarea p roiectului lor, cuno ştiinţele tehnice şi financiare sunt insuficiente,
băncile şi alte institu ţii sunt, de cele mai multe ori, departe de popula ţia rural ă atât
geografic c ât şi tehnic, nu au cultura şi interesul de a lucra cu popula ţia rural ă săracă.

28

CAPITOLUL 4 ANALIZA PROIECTULUI “ÎNFIINȚARE
ACTIVITATE DE PRESTĂRI SERVICII ÎN COMUNA SĂRMĂȘAG,
JUDEȚUL SĂLAJ”
4.1 Date generale, descrierea proiectului

Denumire proiect: “ÎNFIINȚARE ACTIVITATE DE PRESTĂRI SERVICII ÎN
COMUNA SĂRMĂȘAG, JUDE ȚUL SĂLAJ”

Beneficiar: S.C. UTILTECH -AGRICOLA S.R.L.

Amplasament: SAT ILISUA, COMUNA SĂRMĂȘAG, NR. 300, JUDEȚUL SĂLAJ

Scurt istoric al solicitantului

Societatea S.C. UTILTECH -AGRICOLA S.R.L. este o persoană juridică română
înființată în anul 2011, având forma juridică de societate comercială cu răspundere
limitată ce își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990,
modificată, a Codului Comercial Român și Codului Civil Român.
Prezentul proiect de investiții este primul proiect de acest gen pe care societatea
intenționează să îl implementeze.
Obiectul de activitate principal al societății este” Activități auxiliare pentru creșterea
animalelor”, cod CAEN 0162.
4.2 Ampalsamentul proiectului (regiunea, județul, localitatea)
S.C. UTILTECH -AGRICOLA S.R.L. își desfășoară activitatea în cadrul unității
administrativ -teritoriale a comunei Sărmășag, județul Sălaj, Regiunea de dezvoltare
Nord -Vest. Această regiune este una dintre cele 8 înființate în 1998, și include 6 județe:
Bihor, Bistrița -Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj. Sectorul agriculturii reprezintă 16,3% din

29
activitățile care se desfășoară la nivelul regiunii.

În județul Sălaj un rol important adus economiei îl are agricultura, prin potențialul
favorabil pomic ulturii, viticulturii, cultivării cartofului și creșterii animalelor.
Comuna Sărmășag are o suprafață de 68,38 km2 și are o componență următoarele
sate: Sărmășag sat – reședință de comună situat la o distanță de 28 km de municipiul
zalău, Ilișua, Moiad, P oiana Măgura și Țărmure. Populația totală a comunei este de 6541
locuitori, iar activitatea economică predominantă este agricultura și creșterea animalelor.
4.3 Descrierea activității propuse în proiect
Denumirea proiectului de investiții propus este “Înf iințare activitate de prestări servicii în
comuna Sărmășag, județul Sălaj”.

Elaborator: S.C GLOBAL BUSINESS MANAGEMENT – G.B.M. S.R.L.
Sediul social: București, Strada Soldat Lățea Gheorghe nr. 10, sector 6
Număr ORC: J40/14772/2005
CUI: RO 17904440
Obiectul pricipal de activitate: “Activități de afaceri pentru consultanță și management”,
cod CAEN 7022
Obiectul secundar de activitate: “Activități de inginerie și consultanță technică legate de
acestea”
cod CAEN: 7112

Prin prezentul proiect de investiții S.C. UTILTECH -AGRICOLA S.R.L. își propu ne
achiziționarea de echipamente în scopul desfășurării activității de prestări de servicii,
respectiv:
 1 tractor cu încărcător frontal
 1 tractor cu lamă
 1 remorcă
 6 mașini electrice de tuns oi
 1 generator electric

30

Asa cum am mentionat in capitolul 2 serv iciile sunt definite ca activități utile, destinate
satisfacerii unou nevoi sociale. În sens curent prin prestare de servicii se înțelege
activitatea ce se execută pentru satisfacerea unor entități individuale sau colective.

Serviciile prezintă o serie d e caracteristici, reprezentând criterii de delimitare față de
celelate componente ale activității economice și sociale.

Principalele caracteristici sunt următoarele:

Serviciile se caracterizează în primul rând prin forma lor nematerială , se
manifestă s ub forma unei activități sau faze ale unor procese fie de producție, fie de
consum.
O altă caracteristică este nestocabilitatea , acestea nu pot fi stocate și păstrate în
vederea unui consum ulterior.
Serviciile sunt intangibile . Ele nu pot fi percepute, evaluate prin simțurile fizice.
O altă particularitate a lor constituie coincidența în timp și spațiu a producției și
consumului lor – cunoscută în literatura de specialitate sub denumirile de inseparabilitate
sau indivizibilitate.
Prin modul lor de desfă șurare serviciile sunt inseparabile de persoana
prestatorului , ele încetând să mai existe din momentul încheierii acțiunii acestuia.
Serviciile prezintă și caracteristica de eterogenitate sau variabilitate înțeleasă atât
în raport cu sectorul terțiar privi t în ansamblul său – constituit din activități cu un
conținut diferit – cât și cu fiecare serviciu în parte, ca variație dependentă de specificul
prestatorului și/sau utilizatorului.

Serviciile propuse de către S.C. UTILTECH -AGRICOLA S.R.L se înscriu în
categoria serviciilor prestate terților pe bază de tarif, respectiv servicii prestate conform
codului CAEN 0162, ” Activități auxiliare pentru creșterea animalelor”: servicii de
igienizare a adăposturilor de animale și servicii de tuns oi. Acestea se vor a dresa
crescătorilor de animale, persoane fizice din mediul rural.

31
Obiectivul general al proiectului propus de societate este îmbunătățirea calității
vieții în zonele rurale prin prestare de servicii, ajungând astfel la diversificarea
activităților economi ce din zonă, prin activități non -agricole.
Proiectul propus se încadrează în obiectivul specific al măsurii de “ Creare și
menținere de locuri de muncă în spațiul rural ”, prin realizarea investiției societatea
urmând a crea 6 noi locuri de muncă.
În privinț a obiecivelor operaționale S.C. UTILTECH -AGRICOLA S.R.L se
încadrează în:
Obiectivul “Crearea de micro -întreprinderi precum și dezvoltarea celor existente
în sectorul non -agricol în spațiul rural”: societatea este o micriîntreprindere nou creată
pentru a d esfășura activități non -agricole în mediul rural;
Obiectivul “Încurajarea inițiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri și
femei”: proiectu propus de societate este promovat la inițiativa unui tânăr antreprenor.
Obiectivul general al proie ctului de investiții constă în dezvoltarea activității
societății prin prestarea de servicii în mediul rural.
Zonele rurale dispun de un potențial de creștere substanțial și au un rol vital.
Conform definiției din legislația națională, zonele rurale din ro mânia acoperă 87,1% din
teritoriul țării, cuprinzând 45,1% din populație, anume 9,7 milioane de locuitori.
Deși asemănătoare din punctul de vedere al distribuției în teritoriu, populația țării
are un nivel de ruralitate accentuat față de alte țări din UE, unde așezările rurale sunt mai
puțin populate și la scară mai redusă. Multe dintre aceste comunități rurale contribuie,
într-o măsură mai mică, la creșterea economică însă își păstrează structura socială și
modul tradițional de viață.
Populația activă re prezintă 46,3% din totalul locuitorilor și poate contribui la
susținerea creșterii economice din zonele rurale, dacă vor exista mijloace adecvate de
stimulare. Promovarea unei dezvoltări echilibrate, în vederea realizării coeziunii
economice și sociale, im pune acordarea unei atenții deosebite dezvoltării zonelor rurale
în care trăiește aproape jumătate din populația țării.
Dezvoltarea micro -întreprinderilor este recunoscută ca fiind sursa cea mai
semnificativă de cerare de locuri de muncă, respectiv obținer e de venituri în spațiul rural.
Cele deja existente nu acoperă o gamă largă de activități productive și servicii și nu

32
valorofică suficient resursele locale.

În prezent dezvoltarea antreprenorială este slab reprezentată în zonele rurale ca
efect al resurs elor materiale limitate, al educației deficitare, al nicvelului scăzut al
utilităților și al fenomenului migrației temporare sau permmanente masive spre urban și
peste hotare.
Analiza micro -întrepriderilor din zonele rurale evidențiază capacitatea relativ
redusă a acestora de a răspunde exigențelor referitoare la furnizarea locurilor de muncă
pentru populația din mediul rural, numărul mediu al salariaților din acestea fiind de
113.332; în anul 2005 acestea reprezentau 13% din numărul total al celor existent e la
nivel național, adică aproximativ 4,2 micro -întreprinderi/1000 locuitori.
Mai mult de 50% al micro -întreprinderilor desfășoară activități de comerț (INS
Anuarul statistic al României 2006), datorită recuperării rapide a investițiilor și a unei
experi ențe inime necesare pentru organizarea unor astfel de activități, în timp ce industria
prelucrătoare deține doar 16% dintotalul micro -întreprinderilor. Astfel apare ca necesitate
obiectivu de sprijinire a micro -întreprinderilor din alte domenii, care pro a vea un impact
mult mai pozitiv asupra economiei rurale.
Situația acestui sector, ca și infrastructură, reprezintă o barieră în calea dezvoltării
altor activități rurale, pentru crearea de oportunități ocupaționale alternative. Sprijinirea
furnizării servic iilor în comunitățile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea
calității vieții și de sporire a atrcativității zonelor rurale.
În ceea ce privește localizarea activităților, meșteșugurile sunt concentrate în
nord-est și su, cu proporția cea m ai mică în vest. Pe regiuni există mari disparități care
sunt și mai accentuate pe județe și comune, prezența îndeletnicirilor meșteșugărești și a
tradițiilor, patrimoniul material și imaterial bogat, aspecte ce reflectă potențialul social și
economic di m ediul rural.
Acest lucru poate fi realizat sprijinirea inovațiilor din actuala industrie indigenă și
încurajarea înființării de noi afaceri în zonele rurale pentru a le stimula să contribuie la
dezvoltarea economiei rurale.
În același context, analiza ac tivităților de artizanat indică faptul că, în ciuda
aparențelor, numărul locuitorilor ocupați în activitățile de acest tip din zona rurală e

33
nesemnificativ. În realitate, această activitate reprezintă o parte componentă a unei piețe a
muncii neoficiale în spațiul rural. Totuși, venitul care poate fi obținut din aceste surse
acperă doar necesarul de subzistență, existând nevioa acută de dezvoltare a acestor
activități.
Satele românești reprezintă importante centre ale moștenirii culturale și
adăpostesc o bog ată cultură tradițională, o arhitectură divesră și un mod de viață bazat pe
valori tradiționale. Totuși, satele românești nu reușesc să folosescă cu succes aceste
resurse unice în avantajul economic al populației.
Cu toate că tradițiile și obiceiurile sun t influențate pozitiv de poziția geografică a
zonei și de prezența resurselor naturale, identitatea culturală nu este definită doar de o
simplă locație. Păstrarea și conservarea moștenirii culturale sunt esențiale pentru
dezvoltatrea turismului rural, repr ezentând o posibilitate de promovare a satelor
românești cu efect pozitiv asupra turiștilor, populației locale. Concluzionând, sprijinirea
întregii economii rurale prin încurajarea antreprenoriatului n vederea reducerii
diferențelor dintre zonele rurale și urbane va permite îmbunătățirea standardului de viață
al locuitorilor din spațiul rural.
S.C. UTILTECH -AGRICOLA S.R.L propune realizarea unei investiții pentru
achiziția de echipamente în vederea prestării serviciului de igienizare a adăposturilor de
animale pentru crescătorii medii și mici, persoane fizice din comuna Sărmășag și
comunele învecinate.
De asemenea, societatea își propune și prestarea serviciilor de tuns oi. Aceste
animale trebuie tunse și îmbăiate la intervale regulate. Tunsul oilor se face de două ori pe
an, iar operațiunea este executată cu mașini electrice de tuns oi. Aceste echipamente
necesită îndemânare, tocmai de aceea pentru micii producători este mai simplu să apeleze
la prestatori specializați.
Pe raza comunei și comunele limitrofe serviciile menționate anterior sun foarte
slab dezvoltate, locuitorii acestora preferând să nu igienizeze sau să igienizeze rar
adăposturile animalelor cu echipamente rudimentare. Acest lucru prejudiciază
comunitatea locală atât printr -o disponibilitate r edusă a serviciilor – perioada prea mare
de așteptare datorită gradului ridicat de încărcare a puținelor echipamente adecvate
disponibile -, cât și prin costurile ridicate impuse.

34
Tradițiile și condițiile oferite de zona geografică în care este amplasată co muna
impun drept activitate agricolă principală creșterea animalelor. Drept urmare cererea
pentru servicii de igienizare este mare ceea ce crează premisele unei piețe promițătoare,
capabile să absoarbă oferta unor asemenea servicii la prețuri competitive c e asigură
eficiența investiției.
Diversificarea activităților economice într -o zonă dominată de monoactivitate
agricolă va duce la impulsionarea dezvoltării economice a comunităților locale, la
atragerea unor noi actori în circuitul comercial (prin orienta rea dinspre serviciile prestate
manual către cele profesionale, remunerate) și modelarea comportamentelor acestora în
sensul economiei de piață. Specializarea impusă de desfășurarea activităților economice
propuse în acest proiect face parte din amplul pro ces de diviziune a muncii caracteristică
lumii globalizate contemporane, aspect ce crează condițiile unei creșteri a eficienței
utilizării resurselor pe plan local, prin degrevarea actorilor ce realizează munca într -un
mod deficitar și extrem de intensiv. Aceste activități vor permite investirea acestor ore de
muncă în crearea de valori prin efectuarea de activități mai eficiente.

Piața de aprovizionare, concurența și strategia de piață ce va fi aplicată pentru
valorificarea produselor/serviciilor obținute prin implementarea proiectului

Piața de aprovizionare

Aprovizionarea cu materiale (combustibil, uleiuri, piese de schimb) se realizează
având la bază nevoile reale determinate tehnologic pentru prestarea serviciilor, pe o
anumită perioadă de timp, în c antitățile, dimensiunile și calitățile necesare, prin agenți
specializați în domeniu, identificați pe plan local.
Avantajele ce decurg din aprovizionarea din surse locale la nivelul S.C. UTILTECH –
AGRICOLA S.R.L sunt următoarele:
 învecinarea cu furnizorii f acilitează deplasarea la locațiile în care își desfășoară
 activitatea, oferind condiții pentru perfecționarea relațiilor comerciale și o mai
bună
 gestionare a contractelor;

35
 furnizorii locali cunosc preferințele existente pe plan local și pot aprecia mai bi ne
modul de satisfacere a acestora.

Pentru desfășurarea activității propuse s -a estimat că este nevoie de achiziționarea
următoarelor materiale semnificative:

Tabelul 3.1. Lista materiale necesare
Denumire furnizor de
materii prime/materiale
auxiliare/ produse/servicii
Adresa Produs furnizat și
cantitate
aproximativă Valoare
aproximativ
ă
-RON –
% din total
achiziții
PETROM SA, Stația nr. 3
Simileul Silvaniei,
județul Sălaj combustibil 33.203 77%
S.C. ATP EXODUS SRL Zalău, str. Mihai
Viteazul nr.106 /A piese de schimb 10.000 23%
TOTAL 43.203 100%
Sursa: Proprie

Piața de desfacere

Printre particularitățile serviciilor propuse a fi prestate se înscriu:
 ritmul de acordare a serviciilor este uniform tot timpul anului, persoana
fizică promovând o act ivitate ce generează venituri pe tot perioada anului;
 calitatea serviciilor prestate se apreciază atât prin prisma gradului de
satisfacție al clienților, cât și în funcție de dezvoltarea activității
desfășurate prin lărgirea bazei de clienți.

Segmentul de piață căruia se adresează societatea este reprezentat de crescătorii de
animale, persoane fizice din mediul ural, situate pe teritoriul administrativ al comunei
Sărmășag și comunele învecinate, localizați la distanțe relativ apropiate.

36

Tabelul 3.2. Lista potențialilor clienți ai solicitantului
Nr.
crt. Client (denumire, adresă) Valoare
-RON – % din vânzări
1. Persoane fizice din comuna Sărmășag și
comunele limitrofe 326.325 100%
TOTAL 326.325 100%
Sursa: Proprie

Concurența

În ceea ce privește concur ența, din punct de vedere al bazei tehnologice ce se propune a
crea, aceasta este inexistentă în zonă, prestatori de servicii care să poată asigura servicii
de calitate, la un nivel profesional ridicat nu se află în zonă.

Promovarea serviciilor
În sfera serviciilor societatea trebuie să acorde o atenție sporită clientului. În
primul rând, managerul unei unutăți prestatoare de servicii trebuie să acorde aceeași
importanță calității serviciilor oferite, cât și cerințelor clienților. Inflexibilitatea în
prestarea serviciilor de igienizare a adăposturilor poate avea efecte nedorite, mai ales în
mediu rural. Dacă ne refeim la prestarea serviciilor de igienizare a adăposturilor
animalelor, clientul are de cele mai multe ori exigența de a i se acorda o atenție sp ecială,
mai ales că majoritatea lor gândesc că în posesia dotării corespunzătoare ar putea singuri
executa serviciul respectiv. Cei maimuțli doresc satisfacerea acelui serviciu într -o
manieră proprie, clienții încearcă chiar să -i învețe pe prestator cum te rbuie executat acest
serviciu deoarece se consideră profesioniști. De accea prestatorii terbuie să fie foarte
flexibili căci clientul își poate forma o părere subiectivă, nu neapărat pozitivă.
Clientul nu are la dispoziție modalități concrete de verificar e a serviciului și atunci el va
apela la cea mai sigură și apropiată sursă de informare: părerile prietenilor, vecinilor care
deja au apelat la unitatea prestatoare pentru acelși serviciu. Deci este foarte important ca

37
clientul să fie mulțumit, să nu facă “reclamă negativă” unității respective. Dacă clientul
pleacă mulțumit, atunci societatea va beneficia gratis de promovarea serviciilor sale prin
referințele furnizate de clientul satisfăcut.
Unitățile prestatoare de servicii trebuie să țină cont în mod spe cial de gestionarea
corespunzătoare a timpului. Acesta va avea grijă ca din cauza specificului activității să nu
se supraîncarece cu clienți. La anumite solicitări trebuie să se răspundă imediat, nu pot fi
amânate deoarece clienții ar putea înregistra pier deri foarte mari, iar sub presiunea
timpului serviciile oferite de prestator nu ar mai fi de calitate.
Un alt lucru la fel de important este și determinarea tarifelor sserviciilor care măsoară
valoarea percepută de client și reflectă calitatea și valoarea prestației. Ținând cont de
starea financiară precară în care se află beneficiarii din mediul rural, tarifele vor fi
stabilite la un nivel acceptabil, dar care să permită societății realizarea de profit.
Aspectul promovării serviciilor este deosebit de imp ortant deoarece este mai șuor
a se vinde un produs decât un serviciu. Ținând cont de faptul că serviciile promovate de
societate atrag în marea majoritate a cazurilor clienți locali, cea mai bună metodă de
promovare o constituie calea verbală, de la om la om.
În promovarea serviciilor din mediul rural se poate pune accent pe:
 calitatea serviciilor oferite;
 respectarea termenului de executare a serviciilor;
 acordarea unor facilități, reduceri sau gratuități clienților fideli.

Date privind forța de muncă și managementul proiectului

Având în vedere faptul că în mediul rural serviciile sunt de regulă slab dezvoltate,
societatea va angaja personal calificat pentru satisfacerea nevoilor clienților.

Total personal existent înainte de derularea proiectului:
0 persoane din care personal de execuție 0 persoane.
Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției:
6 persoane pe perioadă nedeterminată cu program de lucru normal:
 2 tractoriști rutieri ști/manipulatori încărcător frontal

38
 1 tractorist rutierist/manipulator lamă gunoi de grajd
 2 muncitori/operatori mașină de tuns oi
 1 contabil

Tabelul 3.3. Lista cu fișele posturilor care urmează să fie ocupate

Nr.crt.
Postul ocupat Calificare/Cerințe Sarcini și obligații
1. Tractorist rutierist/
manipulator încărcător
frontal/ manipulator
lamă de gunoi de grajd Studii:
Școală profesională/
liceu/
certificat curs de
calificare Execută transporturi pe drumur ile publice,
conducând tractor cu remorci pe pneuri.
Realizează operarea încărăctorului frontal
cu cupă de gunoi de grajd/lamă pentru
gunoi de grajd în interiorul și exteriorul
grajdului.
Să cunoască rolul pricipalelor piese
componente ale tractorului și g radul
admisibil de uzură a pieseor solicitate.
Cunoașterea caracteristicilor
combustibilului și lubrifianților folosiți și
utilizarea lor în diferite perioade.
În cazul reparațiilor și reviziilor planificate
participă alături de mecanici de întreținere
și la executarea lucrărilor.
Pe perioada angajării la beneficiar, se
conformează sarcinilor date de acesta numai
lucrărilor specifice acestor autovehicule.
Informează șeful ierarhic de orice
neregularitate apărută pe parcurs.
Semnează foile de parcurs și e p redă în
fiecare zi contabilului.

39
Răspunde de exploatarea corectă a
tractorului în vederea prelungirii duratei de
viață a acestuia.
2. Muncitor/ operator
mașină de tuns oi Studii:
școală generală Se deplasează de la punctul de lucru al
societății la loc urile de prestare a
serviciului.
Manipulează unelte pentru finisarea
igienizării duăp acțiunea încărăctorului
frontal.
Efectuează activități de curățare, igienizare
în interiorul aădposturilor în locuri care nu
poate ăptrunde cupa încărcătorului frontal.
Realizează operarea mașinii electrice de
tuns oi și realizează prestarea serviciului de
tuns.
3. Contabil Studii:
liceu/facultate de
specialitate Efectuează operațiunile bancare și
întocmește setul de documentare pentru
plăți și ridicare de numerar.
Înscr ie în registre operațiunile efectuate.
Verifică încasările, proveniența și
distribuirea acestora.
Ține legătura cu băncile, clienții și
furnizorii interni, în ceea ce privește
atribuțiile în acest sens.
Întocmește, contabilizează și verifică lunar
facturi le fiscale emise.
Întocmește lunar declarațiile de impozite,
taxe și contribuții aferente salariaților.
Sursa: Proprie

40
Reprezentant legal (nume, prenume, funcție, studii, experiență profesională –
relevante pentru proiect)

Reprezentantul legal în cadr ul proiectului de investiții este dl. Ardelean Ionuț –
Adrian, în calitate de asociat unic și administrator al societății. Acesta se înscrie în
categoria tinerilor antreprenori care primesc punctaj la selecție.

Descrierea achizițiilor realizate prin proiec t:

Tabelul 3.4. Lista cu descrierea achizițiilor realizate prin proiect
Nr.
crt. Denumire/Tip
utilaj ori echipament Număr
bucăți Valoare fără
TVA
-Euro – TVA
-Euro – Total cu TVA
-Euro –
1. Tractor cu încărcător frontal 1 110.920 26.261 137.541
2. Tractor cu lamă 1 65.530 15.727 81.257
3. Remorcă 1 17.600 4.224 21.824
4. Generator electric 1 6.300 1.512 7.812
5. Mașină electrică de tuns oi 6 4.200 1.008 5.208
TOTAL 204.550 49.092 253.642
Sursa: Proprie

Caracteristice tehnice și funcționale al e utilajelor achiziționate în proiect:

 Tractor cu încărcător frontal
– motor Euro 3 în 6 cilindri, turboalimentat
– putere: 130 -140 cp
– încărcător frontal cu 2 cilindri cu efect dublu pentru sistemul de ridicarea
– echipamentul va fi folosit pentru r ealizarea operațiunilor de igienizare cu
încărăctor frontal și cupă de gunoi.

41

 Tractor cu lamă frontală
– motor Euro 3 în 4 cilindri, turboalimentat
– putere: 90 -100 cp
– lama cu lățime de lucru de 2,2 m și acționare hidraulică.
– echipamentul va fi folo sit pentru realizarea operațiunilor de igienizare cu lama
de gunoi de grajd, în special în interiorul adăosturilor și evacuarea gunoiului din grajd.

 Remorcă
– masă totală: 14 -16 mc
– prelată
– echipamentul va fi folosit pentru realizarea operațiunilor de transfer al gunoiului de
grajd rezultat în urma activității de igienizare.

 Generator electric
– motor Diesel
– putere: 20 -25 kW
– echipamentul va fi folosit pentru alimentarea cu energie electrică a mașinilor de tuns oi.

 Mașină electrică de tuns oi
– acționare la 220V
– cu dipozitiv de tăiere de tip cuțit cu contracuțit
– echipamentul va fi folosit petru executarea operațiunii de tuns oi.

În defintitivarea listei obiectivelor investțiiei s -au avut în vedere o serie de aspecte care
au vizat:
 strategia de dezvoltare a societății și nevoile viitoare de forță mecanică;
 caracteristicile tehnice ale mașinilor și utilajelor propuse în proiect;
 raportul cost de achiziție/randamnet de lucru;
 nivelul mediu al cheltuielilor de întreținere pentru mașinile și utilajel e propuse în
proiect.

42
Utilajele ce vor fi achiziționate sunt proiectate și realizate prin raportarea la normele
și reglementările internaționale privind limitarea impactului asupra mediului.
Serviciile ce vor fi prestate constau în servicii de igienizare a adăposturilor animalelor
pe bază de tarif. Acestea vor fi realizate cu echipamentul specific prezentat mai sus.
Beneficiarii vor fi crescătorii de animale din comuna Sărmășag și localitățile limitrofe.

Prestarea serviciului presupune:
 deplasarea echipa mentelor de la beneficiar după ce în prealabil acesta a transferat
animalele;
 realizarea acțiunii de igienizare cu ajutorul lamei hidraulice pentru gunoi de grajd
în interiorul adăpostului și evacuarea gunoiului sau cu ajutorul cupei de gunoi de
grajd;
 finisarea igienizării cu ajutorul uneltelor de către un muncitor angajat special în
acest scop, cu lopata, târnăcopul, hărlețul roaba, etc;
 încărcarea gunoiului de grajd evacuat în remorca de gunoi de grajd;
 transferul gunoiului de grajd la marginea tarlalei beneficiarului, de unde acesta îl
va distribui pa câmp sau la platforma de gunoi de grajd a comunei sau platforma
de compostare;
 întruâct activitatea de igienizare trebuie realizată rapid pentru ca animalele
transferate anterior să se poaăt întoarce la adă post în cem mai scurt timp,
programul de lucru va fi organizat în 2 schimburi. Astfel igienizarea unui adăpost
nu va dura mai mult de o zi. Prelungirea perioadei de igienizare poate genera
pierderi beneficiarului, mai ales în cazul crescătorilor de vaci pe ntru lapte, aceștia
fiind puși în imposibilitatea de a realiza mulsul.

În ceea ce privește tunsul, acesta se realizează în special la stână unde de multe ori nu
există branșament la rețeaua de alimentare cu energie electrică. În acest sens tunsul se
realizează cu ajutorul mașinilor de tuns oi alimentate de un generator electric. Fără
această posibilitate, tunsul ar terbui realizat cu mașini cu acționare manuală, ceea ce ar
necesita un număr mare de persoane și un timp mai îndelungat.

43
Durata de realizare a proiectului și etapele principale

Durata de realizare a proiectului este de 12 luni, înceâpnd cu data semnării
contractului de finanțare.
Etapele principale de implementare, aș cum apar în graficul de implementare fizică și
valoriăc a proiectului sunt:
 semnarea contractului de finanțare – se estimează a fi până la începutul lunii 1
din anul 1 de implementare;
 procedura de achiziții este estimată a se desfășura în perioada lunilor 1 -3 din anul
1 de implementare;
 depunerea dosarelor de achiziții bunuri și servicii este estimată a fi în luna 3 din
anul 1 de implementare;
 plata serviciilor de consultanță este previzionată a fi plătită în luna 1 din anul 1 de
implementare, în cuantum total de 40.796 RON cu TVA;
 achiziția echipamentelor propuse în proiect în va loare de 1.043.101 RON cu
TVA va fi efectuată în luna 9 din anul 1 de implementare;
 dosarul de plată este estimat a fi depus în luna9 din anul 1 de implementare, iar
rambursarea tranșei de plată în valoare de 611.878 RON se estimează a fi
încasată în luna 12 din anul 1 de implementare.

Tabelul 3.5. Capacități de producție rezultate ca urmare a investiției (în unități fizice)

Nr. crt. Servicii UM AN I
Mon. AN II
Mon. AN III
Mon. AN IV
Mon. AN V
Mon.
1. Servicii de igienizare
adăposturi zile 228 228 228 228 228
2. Servicii de tuns oi nr. 4.703 4.703 4.703 4.703 4.703
Sursa: Proprie

44

Devizele investiției, cu detalierea pe structura devizului general, însoțit de devizele pe
obiecte sunt conforme cu legislația în vigoare (H.G. 28/09.01.2008).
În esti marea costurilor investiției au fost consultate ofertele de bunuri și baza de
date pentru serviciile de consultanță existente pe piață. În acest sens au fost atașate trei
oferte comerciale pentru echipamente și extrasul din baza de date a APDRP pentru
serviciile de consultanță la elaborarea memoriului justificativ și a cererii de finanțare.
4.4 Calcule și indicatori previziona ți privind investiția
Din valoarea totală a investiției de 277.142 Euro cu TVA ajutorul public
nerambursabil este de 148.785 Euro.

Tabelul 3.6. Finanțarea investiției
Procent finanțare publică = 70%
Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total
Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 148.785 – 148.785
Sursele de finanțare pentru
completarea necesaru lui de finanțare
din care: 63.765 64.592 128.357
– autofinanțare 0 64.592 64.592
– împrumuturi 63.765 0 63.765
TOTAL PROIECT 212.550 64.592 277.142
Sursa: Proprie

Valoarea totală este de 277.142 Euro cu TVA d in care valoarea eligibilă reprezintă
212.550 Euro.
Durata de realizare a proiectului de investțiii este de 12 luni, începând cu data semnării
contractului de finanțare.

45

Proiecții financiare și indicatori financiari

Prezumții care au stat la baza reali zării previziunii pe 5 ani a producției,
veniturilor și cheltuielilor:
– perioada de implementare reprezintă perioada în care se realizează investiția;
se finalizează în momentul primirii întregii valori a ajutorului nerambursabil
FEADR;
– anii de funcționare sunt anii care urmează din momentul finalizării investiției;
un an de
funcționare are 12 luni.

Prognoza veniturilor
Pentru serviciile prestate premisele de calcul au fost:
– vânzările fizice previzionate aferente servici ilor de igienizare adăposturi au fost
raportate la capacitatea de lucru a echipamentelor, la numărul de ore de funcționare
zilnică și la numărul de zile în care societatea își va desfășura activitatea. Astfel s -a
cosiderat că se vor lucra 19 zile pe lună, respectiv 57 zile pe trimestru.
– vânzările fizice previzionate aferente serviciilor de tuns oi au fost raportate la
capacitatea de lucru a echipamentelor. Astfel s -a considerat că se vor tunde 4.073 de oi.

Prognoza cheltuielilor

Acestea sunt structura te astfel:
– cheltuieli cu materia primă și materiale: piese de schimb;
– cheltuieli cu personalul, precum și cota de contribuții aferente fondului de
salarii;
– cheltuieli privind amortizarea echipamentelor achiziționate prin proiect;
– cheltuiala af erentă spațiului administrativ;
– cheltuieli cu diverse taxe și impozite, respectiv asigurări.

46
Indicatori financiari

Tabelul 3.7. Venituri din exploatare (Ve)
Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
398.984 398.984 398.984 398.984 398.984
Sursa: Propr ie

Veniturile realizate din activitatea curentă, conform obiectului de activitate al
solicitantului sunt prezentate în tabelul de mai sus. Se calculează pornind de la fizic
(cantități de produse, volumul producției, servicii), ținând cont de prețuri/tarif e pe
unitatea de măsură, diferențiat pentru fiecare obiect de activitate.

Tabelul 3.8. Cheltuieli de exploatare (Ve)
Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
224.556 224.556 224.556 224.556 224.556
Sursa: Proprie

Cheltuielile de exploatare reprezintă 224.556 RON începând cu anul 1 până în
anul V. Această sumă cuprinde următoarele cheltuieli: cheltuieli cu materia primă și
materiale: piese de schimb, cheltuieli cu personalul, precum și cota de contribuții aferente
fondului de salarii, cheltuieli privind amortizarea echipamentelor achiziționate prin
proiect, cheltuiala aferentă spațiului administrativ, cheltuieli cu diverse taxe și impozite,
respectiv asigurări. Acestea sunt cheltuielile aferente veniturilor din expoatare și se
calculează în funțcie de do meniul de activitate și de consumurile specifice.

47
Tabelul 3.9. Rata rezultatului din exploatare (r Re)
Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
43,72% 43,72% 43,72% 43,72% 43,72%
Sursa: Proprie

Rata rezultatului din expoatare trebuie să fie minim 10% din Ve.

Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează astfel: Re = Ve – Ce. Acest rezultat
trebuie să fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie să atingă valoarea de
minim 10% din veniturile de exploatare pentru anii evaluați.

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculează după formula:
rre = Re/Ve x 100

Durata de recuperare a investiției (D r) trebuie să fie de maxim 12 luni.

Dr este un indicator ce exprimă durata de recuperare a investiției ce se exprimă în ani. Se
calculează astfel:

Dr=VI
(∑
51
Flux n❑❑et❑actualizat +∑
126
Flux e❑❑xploatar e❑actualizat)/12

unde:
se consideră că în anii 6 -12 cash -flowurile din exploatare sunt egale cu cash -flow-ul din
exploatare din anul V.

În cazul nostru durata de recuperare a investiției (Dr) este de 7 ani mai pr ecis
Dr = 7, 0946 ani

48
Tabelul 3.10. Rata rentabilității capitalului investit (r Rc)
Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
19,39% 19,34% 19,29% 19,24% 19,20%
Sursa: Proprie

Rata de rentabilitate trebuie să aibă valoarea de minim 5%, reprezintă indica torii
sintetici prin care se apreciază, sub formă relativă, situația profitabilității sau a capacității
întreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilității sunt printre cei mai importanți
indicatori prin care se precizeaăz eficiența generală a activi tății de întreprinderi deoarece
reflectă rezutatele oțbinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic.

Tabelul 3.11. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN)
Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
4.0192 4,2786 4,5755 4,9184 5,3191
Sursa: Proprie
RAFN = flux de numerar din exploatare / (dobânzi + plăți leasing + rambursarea
datoriilor)

Tabelul 3.12. Rata îndatorării (r I)
Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
14,56% 11,46% 8,52% 5,76% 3,18%
Sursa: Proprie

Este calculată ca raport între totalul datoriilor pe termen mediu și lung și totalul de active.
Trebuie să fie maximum 60% pentru anii evaluați.
rI = TD i / TA i x 100
unde:
TD i = total datorii pe termen mediu și lung în anul I;
TA i = total active în anul I.

49

Rata de actualizare este de 8%, este folosită pentru actualizarea fluxurilor de numerar
viitoare unde:
r este rata de actualizare egală cu 8% (r = rata dobânzii de refinanțare BCE (4%)
+ marja de risc pe țară (4%) evaluată de către A genție ca valoare medie și care va fi
reevaluată pe măsură ce condițiile pieței monetare europene se schimbă, se impune
introducerea unei aproximări unitare).

Valoarea netă actualizată (VNA) este calculată astfel:
5 12

VAN = Σ FN i / (1+r) i + Σ FN i exp lt / (1+r)i – VI
i=1 i=6

FN i = flux de lichi dități net din anul Idin exploatare pe anul I

Fni explt = flux de lichidități din exploatare pe anul I

VI = valoarea investiției.

În cazul investiției prezentate VNA = 226.881 RON, având în vedere calculele
făcute.

Tabelul 3.13. Disponibilul de nu merar curent
Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
284.915 422.741 562.941 705.515 850.463
Sursa: Proprie

În concluzie putem sublinia faptul că toți indicatorii se încadrează în parametrii
ceruți, iar proiectul corespunde din toate punctele de vedere cerințelor FEADR.

50
În urma realizării investiției nu vor exista efecte negative asupra mediului în care
societatea își va desfășura activitatea.
Durata de realizare a investiției este de 12 luni, iar durata de recuperare a
investiției este mai miăc de 12 an i, respectiv 7.0946 ani, de unde rezultă că S.C.
UTILTECH – AGRICOLA S.R.L. realizează o investiție profitabilă prin acest proiect.

51
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Așa cum am accentuat în toată lucrarea mea, agricultura a fost și continuă să
rămână și az i un domeniu vital de activitate al omului deoarece constituie unica sursă de
hrană și un pilon al economiei.
La prima vedere agricultura românească pare că înflorește, și acest lucru se poate
enunța deoarece, în general, în ultimii 20 de ani producția ag ricolă la hectar s -a dublat.
Însă, dacă privim în amănunt, situația nu este deloc optimistă. Nu o spun eu, ci un studiu
Coface care relevă faptul că sectorul agricol românesc este subfinanţat prin comparaţie cu
valoarea adăugată generată în formarea PIB -ului. Și asta în condițiile în care ponderea
agriculturii în formarea PIB -ului a variat între 8% -10% în perioada 2007 -2015, în timp ce
soldul creditelor acordate de sectorul bancar în totalul creditelor a crescut de la 3%, în
2007, la doar 6,1% în 2016.
Spaţiul rural folose şte o gam ă deosebit de mare şi variat ă de resurse, care se
deosebesc at ât prin caracteristici, surse de provenien ţă, cât şi prin gradul de utilizare.
Însăşi definirea conceptului de dezvoltare rural ă durabil ă are drept punct de plecare
valorificarea resurselor locale în beneficiul economic şi social al popula ţiei rurale.
Însă în contextul spațiului rural românesc se pot constata deficiențe majore
multiple privind valorificarea acestor resurse. Consider că zonele rurale rom ânești se
confruntă cu provocări specifice: lipsa infrastructurii, migrarea, mai ales a populației
rurale către orașe sau străinătate, mentalitatea înrădăcinată în trecut a populației,
atitudinea necorespunzătoare a oamenilor, nivelul scăzut de instruire , nu sunt preferate
produsele autohtone, prețurile de cumpărare scăzute ale produselor provenind din
agricultură, vânzarea terenurilor agricole străinilor, ceea ce face, în sens metaforic, ca
românii să riște să devină căpșunari în propria lor țara.
Secto arele agricol şi alimentar trebuie s ă foloseasc ă oportunit ăţile oferite de noile
abord ări, tehnologii şi inova ţii pentru a r ăspunde nevoii pie ţei în dezvoltare at ât în
Europa, c ât şi la nivel global. Mai presus de toate, investi ţiile în resursa cheie a
capitalului uman vor permite zonelor rurale şi din sectorul agroalimentar s ă priveasc ă
spre viitor cu încredere.

52
De apreciată este inițiativa tinerilor întreprinzători care doresc și fac demersuri
pentru a contribui la dezvoltatrea dura bilă a spațiului rural prin valorificarea și
exploatarea resurselor care le stau la dispoziție. Un astfel de exemplu de bună practică
este cea a S.C. UTILTECH – AGRICOLA S.R.L. din Sărmășag, județul Sălaj.
Pornind de la potențialul existent în zonă, aceea că în comună și localitățile limitrofe
există un număr ridicat de animale în gospodăriile localnicilor, a propus realizarea unei
investiții pentru achiziția de echipamente în vederea prestării serviciului de igienizare a
adăposturilor de animale pentru cr escătorii medii și mijlocii din împrejurimi, dar și celei
de tuns oi. Astfel, cu ajutorul finanțării, s -a realizat o afacere profitabilă, rentabilă, care a
contribuit atât la îmbunătățirea calității vieții omului și animalelor, cât și la crearea de
locuri noi de muncă în zona rurală respectivă.
Concluzia lucrării de față se poate formula printr -o propoziție care este totodată
un îndemn spre schimbare adresat locuitorilor spațiului rural, și numai: Se poate și
altfel!

53
ANEXĂ

LISTA ABREVIERILOR

FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
INS – Institutul Național de Statistică
MADR – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
NUTS – Nomenclatorul Unităților Teritoriale Statistice
PIB – Produs Intern Brut
PNADR – Planul Național pentru Ag ricultură și Dezvoltare Rurală
PNS – Planul Național Strategic
RGA – Recensământul General Agricol

54
BIBLIOGRAFIE

1. Alexandri Cecilia, Davidovici I., Gavrilescu D. (coordonatori), Tratat de economia
agriculturii , Editura Expert, Bucure şti, 2003
2. Benedek, J., Amenajarea teritoriului şi dezvoltarea regională , Editura Presa
Universitar ă Clujean ă, Cluj -Napoca, 2004
3. Bold, I., Buciuman, E., Dr ăghici, M., Spaţiul rural – Definire, organizare, dezvoltare ,
Editura Mirton, Timi şoara, 2003
4. Lup A., Introducere în economia şi politica rural -agrar ă, Editura Ex Ponto, Constan ţa,
2007
5. Merce, E., C. C. Merce, F. H. Arion, Management general şi agricol , Editura
AcademicPres, Cluj -Napoca, 2000
6. Otiman, P.I., Viaţa rural ă a Rom âniei în secolul al XX -lea, Editura Mirton, Timi şoara,
2005
7. Sandu, D. 2011. Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România.
International Review of Social Research, I(1), 1 -30; sau Sandu, D. 2013. Disparități și
fluxuri în fundamen tarea social -economică a regionalizării administrative a României.
Bucuresti: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
8. Zahiu, Leti ţia, Laz ăr, T., Agricultura Rom âniei în procesul de intregare agricol ă
european ă, Editura Ex Ponto , Constan ţa, 2000
*** MADR, Programul Na ţional de Dezvoltare Rural ă 2007 -2013, februarie, 2008
*** Programul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală al României (vil. I -VIII)
*** Recensământul General Agricol, Rezultate preliminare, iunie, 20 03

55
Surse internet
www.aippimm.ro
www.apdrp.ro
www.ctr.ro
www.europa.eu
www.finantare.ro
www.fonduri -structurale.ro
www.insse.ro
www.madr.ro
www.mmediu.ro
www.nord -vest.ro

Acasa