Tehnologia Obtinerii Unguentului DE Castane Salbatice

Diverse2

Tehnologia Obtinerii Unguentului DE Castane Salbatice

Byadmin ianuarie 1, 2024

TEHNOLOGIA OBȚINERII

UNGUENTULUI DE CASTANE SĂLBATICE

CUPRINS

1. Tema lucrării

2. Memoriu tehnic

3. Tehnologia obținerii unguentului de castane sălbatice

3.1. Produsul finit – unguentul de castane sălbatice

3.1.1. Importanța și domeniile de utilizare ale unguentului de castane sălbatice

3.1.2. Caracterizarea fizico-chimică a unguentului de castane sălbatice

3.1.3. Condiții de calitate, depozitare și transport

3.2. Variante tehnologice de obținere a unguentului de castane sălbatice

3.2.1. Obținerea unguentului utilizând ca materie primă castane sălbatice proaspete

3.2.2. Obținerea unguentului utilizând ca materie prima castane sălbatice deshidratate

3.2.3. Obținerea unguentului utilizând ca materie primă extract de castane sălbatice

4. Elemente de inginerie tehnologică

4.1. Varianta tehnologică adoptată

4.2. Materii prime și auxiliare

4.2.1. Fructele de castan sălbatic

4.2.2. Solvenții de extracție

4.2.3. Vaselina

4.2.4. Lanolina

4.2.5. Acidul stearic

4.2.6. Uleiul esențial de pin

4.3. Procese tehnologice componente

4.3.1. Descrierea procesului tehnologic de obținere a unguentului de castane sălbatice

4.3.2. Procesul component principal – emulsionarea

4.3.3. Procesul de extracție

4.3.4. Bilanțul de materiale

4.3.5. Bilanțul termic

4.4. Utilajele instalației pentru realizarea tehnologiei unguentului de castane sălbatice

4.4.1. Alegerea, descrierea și regimul de funcționare a utilajelor dimensionate

4.4.2. Dimensionarea tehnologică a utilajelor

4.5. Probleme de exploatare a instalației

4.5.1. Utilități

4.5.2. Întreținere și reparații

4.5.3. Probleme de control, reglare și automatizare

4.5.4. Norme de securitatea muncii, igienă, prevenirea accidentelor, incendiilor, exploziilor etc

4.6. Deșeuri, subproduse, coproduse, emisii de noxe

5. Analiza tehnico-economică

6. Bibliografie

7. Anexe

1. TEMA LUCRĂRII

TEHNOLOGIA OBȚINERII UNGUENTULUI DE CASTANE SĂLBATICE

2. MEMORIU TEHNIC

În lucrarea „Tehnologia obținerii unguentului de castane sălbatice” s-a urmărit proiectarea unei secții de obținere a unguentului de castane sălbatice cu capacitatea de 300 Kg/șarjă.

Prima etapă în efectuarea lucrării a fost realizarea unui studiu pe baza documentelor de specialitate, despre produsul finit, variantele tehnologice de obținere a acestuia și despre materiile prime și auxiliare.

Unguentul de castane sălbatice este un preparat semisolid, cu scop terapeutic sau de protecție ce conține extract de castane salbatice (Aesculus Hippocastanum). Ca substanțe active sunt prezente saponine, flavone, vitaminele B, C, provitamina A (ergosterol), aminoacizi. Cea mai activă este escina, o saponină care se descompune ușor în zaharuri și escigenina, o parte neglucidicã. Acțiunea escigeninei este vasoprotectoare, determinând mărirea rezistenței vaselor capilare, deoarece aceasta blocheazã descompunerea acidului hialuronic, component important al pereților capilari. Procesul de extracție garantează întreg spectrul de ingrediente active din plantă.

Unguentul de castane sălbatice este unul dintre cele mai bune remedii pentru utilizare externă în ameliorarea flebitelor, trombozelor, varicelor, în tratarea hemoroizilor, în hemoragii, toate determinate de creșterea permeabilitãții pereților vaselor de sânge. Coaja fructelor de castan conține esculină, care protejează pielea de radiațiile ultraviolete.

Procesul tehnologic de obținere a unguentului de castane sălbatice cuprinde două faze:

prepararea fazei apoase, reprezentată de extractul de castane sălbatice ;

prepararea fazei grase, ce reprezintă baza unguentului; este constituită din acid stearic, lanolină, vaselină, la care se adaugă ulei esențial de pin.

Materia primă, fructele de castane sălbatice, Castanul sălbatic, sau Aesculus hippocastanum, este un arbore din familia Sapindaceae. Este răspândit în sud-estul Europei, în special în centrul și sudul peninsulei Balcanice, precum și în regiuni din vestul și nord-vestul Europei. Castanul sălbatic are dimensiuni destul de mari, putând atinge o înălțime de până la . Tulpina sa are un diametru de . Frunzele sale sunt compuse din câte 5 frunze mai mici, de până la fiecare. Fructul său este o capsulă, acoperită cu o coajă verzuie, de dimensiuni relativ reduse. Preferă o climă temperată, cu ierni blânde și veri răcoroase, fiind prezent în special în zonele montane și cu climat oceanic.

Se adoptă varianta tehnologică optimă de obținere a unguentului de castane sălbatice și se analizează două procese tehnologice componente:

procesul principal de emulsionare a celor două faze distincte, ce are loc la ;

un proces secundar, extracția, ce are la bază transferul de masă și care se realizează prin macerare la temperatură ambiantă timp de 7 zile, utilizându-se ca solvent alcool etilic de 40°.

Ulterior, se realizează bilanțul de materiale și cel termic. Conform bilanțului de materiale pentru obținerea a 300 Kg unguent se folosesc 13,42 Kg castane sălbatice deshidratate.

În continuare se aleg și se descriu utilajele ce urmează a fi dimensionate, și anume emulsificatorul și extractorul, și se stabilesc restul utilajelor din cadrul instalației, după care cele două utilaje alese se dimensionează.

Emulsificatorul este un amestecător cu agitator tip ancoră cu diametrul de , înălțimea de , iar aria de transfer termic de .

Ca extractor se utilizează un vas cilindric, cu diametrul de și înălțimea de 0,54 m, amestecarea se realizează prin recircularea solventului cu ajutorul unei pompe.

Se abordează de asemenea problemele de exploatare ale instalației, ce se referă la operarea instalației, utilități, întreținere și reparații, control, reglare și automatizare, dar și normele de securitatea muncii, igienă și prevenire a accidentelor, respectiv a incendiilor și exploziilor.

Într-o ultimă etapă se realizează analiza tehnico-economică, prin care se stabilește costul de producție al unguentului de castane sălbatice.

3. TEHNOLOGIA OBȚINERII UNGUENTULUI DE CASTANE SĂLBATICE

3.1. Produsul finit – unguentul de castane sălbatice

3.1.1. Importanța și domeniile de utilizare ale unguentului de castane sălbatice

Puterile vindecătoare ale castanului sălbatic sunt cunoscute și folosite de secole în medicina populară românească. Deși nu sunt comestibile, castanele au fost considerate dintotdeauna un adevărat talisman, aducător de forță și sănătate. Bătrânii de la sate îi sfătuiau pe cei triști și lipsiți de vlagă să poarte 4-5 castane în buzunar, pentru a prelua din forța lor benefică. Secretul era ca, o dată pe săptămână, castanele vechi să fie schimbate cu altele proaspăt culese, încărcate de energia naturii. Această credință a fost confirmată și de specialiștii în silvoterapie, care au descoperit că apropierea castanului tonifică sistemul nervos, dezvoltă imaginația și favorizează gândirea pozitivă Însă puterile tămăduitoare ale castanului nu se răsfrâng numai asupra sufletului. De veacuri, vindecătorii din popor îl consideră un remediu eficient pentru durerile de piept, un medicament pentru bolile picioarelor (în special pentru varice) și un balsam pentru pielea vătămată de răni sau zgârieturi. Fiertura din frunze de castan era folosită atât pentru a calma tusea și a reduce febra, cât și pentru a obloji mâinile sau picioarele fracturate.

Figura 1. Unguent din castane sălbatice existent în comerț [1]

Calitățile terapeutice ale castanelor au fost redescoperite și confirmate de savanții secolului nostru. Supus analizei de laborator, fructul castanului sălbatic a dezvăluit o fascinantă complexitate de substanțe benefice. Printre compușii cu rol farmaceutic se numără saponinele, în special escina, taninurile, afrodescina și numeroase principii amare. La începutul anilor 1990, în Franța, oamenii de știință au descoperit că escina conținută de castane protejează colagenul și elastina, principalele proteine din structura vaselor de sânge. Acest fapt explică efectul benefic pe care preparatele din castane îl au asupra sistemului circulator: tonifică și repară venele și capilarele lezate, fluidizează fluxul sanguin, îmbunătățesc funcționarea inimii și a creierului.

Un deceniu mai târziu, cercetătorii de din Marea Britanie au confirmat, experimental și clinic, concluzia colegilor francezi. Ei au demonstrat că un tratament de 16 săptămâni cu extract fluid din castane contribuie esențial la oxigenarea creierului și buna funcționare a sistemului nervos. Cura cu esență de castane a avut efecte pozitive asupra pacienților depresivi, rărind atacurile de panică și stările de amețeală.
Rezultatele acestor investigații științifice au fost valorificate și de industria cosmetică, unde castanele sunt folosite drept materie primă pentru cremele destinate sănătății tenului și îndepărtării ridurilor. Astfel, castanele sălbatice se dovedesc a fi adevărate miracole din farmacia naturii, aflate la îndemâna tuturor, ușor de cules și prelucrat. [2]

Remediile contemporane nu sunt foarte eficiente și de aceea se includ în tratamentul unor afecțiuni diferite medicamentații naturale obținute din diferite materiale vegetale.

Un argument pentru acest fapt ar fi acțiunea polivalentă a remediilor naturale, acțiune ce a fost confirmată prin studii clinice asupra potențialului acestora.

Conform unor studii de specialitate aproximativ 60% dintre femei și 30% din populația din România suferă de disconfort la nivelul gambelor, au o senzație de arsură, de picioare umflate și de vene umflate și inestetice.

Printre principalele cauze ale apariției varicelor se află suprasolicitarea gambelor prin statul îndelungat în picioare, dar și lipsa acută de mișcare, sedentarismul, greutatea peste limita normală, constipația cronică, sarcinile repetate (în acest caz riscul crește odată cu numărul de sarcini duse la termen) și factorii ereditari (riscul relativ este de 2:1 dacă unul dintre părinți prezintă varice și de 3:1 dacă ambii părinți au varice).
Varicele apar atunci când, odată cu creșterea în vârstă, venele își pierd din elasticitate iar capacitatea lor de a se contracta și de a permite sângelui să circule în sens unidirecțional scade din ce în ce mai mult. În felul acesta venele se dilată, se umflă și se inflamează, formând ceea ce numim varice, adică dilatații patologice ale venelor care aparțin sistemului venos.

Preparatele derivate din castane sălbatice sunt cunoscute în medicina tradițională pentru utilizarea lor în tratamentul pacienților cu crize hemoroidale, varice, flebite, fragilitate capilară, senzație de greutate în gambe, reumatism, plăgi infectate, impetigo, degerături, varicocel, ten seboreic, protecție contra razelor solare și a altor tipuri de radiații, dar și pentru multe alte afecțiuni.

Unguentele sunt preparate semisolide destinate aplicării pe piele în scop de protecție sau terapeutic.

Unguentele destinate să protejeze pielea de acțiunea unor factori nocivi sunt denumite unguente de protecție, iar cele ce ajută la îngrijirea pielii unguente dermatocosmetice.

Unguentele sunt alcătuite din excipienți, bazele de unguent, în care se încorporează substanțele apoase. Excipienții constituie partea majoră a unguentelor, aceștia putând să influențeze eficacitatea principiilor active incluse.

La prepararea unguentelor trebuie să se țină seama de natura substanțelor active și de posibilitatea de încorporare a acestora în excipient.

Unguentul de castane sălbatice conține extract de castane salbatice (Aesculus Hippocastanum) acesta fiind componentul esential. Unguentul mai conține: vaselină, lanolină, acid stearic și ulei esențial de pin.

Componentele active ale castanului sălbatic sunt escina, o saponnă care se descompune ușor în zaharuri și escigenina, o parte neglucidică. Acțiunea escigeninei este vasoprotectoare, determinând mărirea rezistenței vaselor capilare, deoarece aceasta blochează descompunerea acidului hialuronic, component important al pereților capilari. Procesul de extracție garantează întreg spectrul de ingrediente active. Apoi extractul de castane sălbatia ce numim varice, adică dilatații patologice ale venelor care aparțin sistemului venos.

Preparatele derivate din castane sălbatice sunt cunoscute în medicina tradițională pentru utilizarea lor în tratamentul pacienților cu crize hemoroidale, varice, flebite, fragilitate capilară, senzație de greutate în gambe, reumatism, plăgi infectate, impetigo, degerături, varicocel, ten seboreic, protecție contra razelor solare și a altor tipuri de radiații, dar și pentru multe alte afecțiuni.

Unguentele sunt preparate semisolide destinate aplicării pe piele în scop de protecție sau terapeutic.

Unguentele destinate să protejeze pielea de acțiunea unor factori nocivi sunt denumite unguente de protecție, iar cele ce ajută la îngrijirea pielii unguente dermatocosmetice.

Unguentele sunt alcătuite din excipienți, bazele de unguent, în care se încorporează substanțele apoase. Excipienții constituie partea majoră a unguentelor, aceștia putând să influențeze eficacitatea principiilor active incluse.

La prepararea unguentelor trebuie să se țină seama de natura substanțelor active și de posibilitatea de încorporare a acestora în excipient.

Unguentul de castane sălbatice conține extract de castane salbatice (Aesculus Hippocastanum) acesta fiind componentul esential. Unguentul mai conține: vaselină, lanolină, acid stearic și ulei esențial de pin.

Componentele active ale castanului sălbatic sunt escina, o saponnă care se descompune ușor în zaharuri și escigenina, o parte neglucidică. Acțiunea escigeninei este vasoprotectoare, determinând mărirea rezistenței vaselor capilare, deoarece aceasta blochează descompunerea acidului hialuronic, component important al pereților capilari. Procesul de extracție garantează întreg spectrul de ingrediente active. Apoi extractul de castane sălbatice este combinat cu o bază de hidratare de uleiuri, pentru a produce un unguent ce se absoarbe ușor pe piele. Acest lucru permite ingredientelor active din planta medicinală să acționeze, fără să lase un reziduu uleios pe piele. [3]

Unguentul de castane sălbatice se utilizează în mai multe țări, existând în farmacii din USA, Canada, Europa și Asia.

Unguentul de castane salbatice are acțiune:

antiinflamatoare;

tonic venos;

vasoconstrictor.

Este recomandat în tratarea:

crize hemoroidale;

varice;

durerilor de gambe;

flebite;

fragilitate capilară. [4]

Parametrii de calitate și performanță a produsului vegetal sunt confirmați prin utilizarea lui în numeroasele teste și studii științifice ce vin să confirme valoarea parametrilor materiei prime pentru producerea remediilor medicamentoase. [1]

3.1.2. Caracterizare fizico-chimică a unguentului de castane sălbatice

Principiul activ al unguentului de castane sălbatice, escina este un amestec de saponine cu activitate anti-inflamatorie, vasoprotectoare și vasoconstrictor. Escina este extrasă din Aesculus hippocastanum.

Tabel 1. Proprietățile escinei [5]

Escina are proprietăți antiinflamatoare, antiedematoase, antiexudative. Escina crește tonusul muscular, crește rezistența peretelui capilar și deasemenea scade permeabilitatea capilară adică inhibă degradarea proteoglicanilor din endoteliul vascular.

Mecanismul de acțiune – foarte puțin cunoscut – implică deasemenea și inhibarea activității enzimelor lizozomale și stimulează sinteza de ACTH și corticosteroizi.

Escina este o substanță complexă care desparte hidroliza acidă și elibereaza zaharuri (glucoză, xiloză, acid glucuronic) și escigenina aglicon, structură ciclopentan-fenantrenică. [5]

Din punct de vedere chimic escina (aescina) este un compus organic cu formula structurală :

Figura 2. Formula escinei [7]

Escina se utilizează în :

creme și loțiuni pentru mâini și corp;

produse pentru protecție solară, etc. [5]

Tabel 2. Caracteristicile organoleptice ale unguentului de castane sălbatice

3.1.3. Condiții de calitate, depozitare și transport

Condițiile de calitate ale unguentului de castane sălbatice sunt redate în tabelul 3.

Tabel 3. Factorii de calitate, ingrediente corespunzătoare, atributele produsului și specificațiile tehnice [8]

Unguentul de castane sălbatice se păstrează în spații reci, bine ventilate, uscate, ferite de lumina directă a soarelui, la maxim 25° C.

Unguentul nu conține parfum, conservanți și coloranți sintetici. [4]

Pentru ambalare se utilizează cutii din plastic de .

3.2. Variante tehnologice de obținere a unguentului de castane sălbatice

Prepararea industrială a unguentelor implică o serie de probleme cum sunt:

spațiul adecvat legat de diversele faze care intervin într-un ciclu de preparare și care presupun aparatură destul de voluminoasă;

asigurarea condițiilor aseptice;

asigurarea unor instalații pentru circularea vaporilor de apă și a apei reci, pentru vid, sisteme de canalizare.

Pentru obținerea unguentului de castane sălbatice tehnologiile elaborate până în prezent, utilizează ca materie primă vegetală castane sălbatice proaspete sau deshidratate , cu toate că se poate utiliza ca materie primă, direct, extractul de castane sălbatice.

Unguentul de castane sălbatice se poate obține conform schemei generale, prezentată în figura 3:

Variantele tehnologice de obținere a unguentului de castane sălbatice se deosebesc în funcție de:

materia primă folosită: castane sălbatice deshidratate, castane sălbatice proaspete, extract de castane sălbatice;

prezența sau absența adaosurilor; adaosuri ce pot fi de natură lichidă – parfum, sau solidă – pigmenți, oxizi, carbonați etc.

3.2.1. Obținerea unguentului utilizând ca materie primă castane sălbatice proaspete

Ca materie primă se utilizează fructe de castane sălbatice. Materialul vegetal este recepționat în funcție de provenință. Ulterior acesta este sortat, pentru îndepărtarea corpurilor străine și uscat. Uscarea fructelor se realizează în încăperi întunecoase, bine aerisite, la temperatura mediului ambiant. Fructele se usucă cu căldură artificială, la temperatura de până la 35 °C.

Produsul vegetal uscat este mărunțit, după care umezit cu o cantitate din solventul utilizat la extracție și pulverizat în scopul obținerii unei suspensii fine. Suspensia este introdusă în extractor unde vine în contact cu restul cantității de solventul. Ca solvent se utilizează alcool etilic. Se separă extractul de reziduul vegetal prin filtrare. Extractul de castane sălbatice și materiile grase se emulsionează la , obținându-se astfel unguentul.

Unguentul poate fi obținut cu adaosuri sau fără adaosuri.

Dezavantaje:

consum de energie mai mare;

spațiu suplimentar pentru utilajele necesare deshidratării;

temperatura de extracție a principiilor active din castane sălbatice poate deteriora calitatea acestora.

Avantaj:

folosind materie primă proaspătă există siguranță mai mare în ceea ce privește calitatea plantei.

3.2.2. Obținerea unguentului utilizând ca materie castane sălbatice deshidratate

În această variantă tehnologică se obține extractul de castane sălbatice din planta deshidratată.Tehnologia de fabricare a unguentului cuprinde două etape principale:

obținerea extractului de castane sălbatice;

emulsionarea materiilor componente.

Extracția se face prin macerare, folosindu-se ca solvent alcool etilic, 40°. Extractul este concentrat până la o cantitate moderată de solvent. Cele două faze sunt emulsionate, sterilizate și răcite la temperatura de păstrare a unguentului. După răcire acesta se ambalează și depozitează. Se poate obține unguent cu adaosuri sau fără.

3.2.3. Obținerea unguentului utilizând ca materie primă extract de castane sălbatice

Figura 6. Schema tehnologică de obținere a unguentului de castane sălbatice folosind ca materie primă extractul de castane sălbatice

Extractul de castane sălbatice și materiile grase se emulsionează, la temperatura de 65 °C, după care unguentul este sterilizat la 80 °C, timp de 2 ore. În final unguentul este răcit la temperatura de păstrare, este ambalat și depozitat.

Avantaje:

având un număr mai redus de operații, spațiul necesar instalației de lucru este mic;

consumul de utilități este mai scăzut.

Dezavantaje:

nesiguranța calității extractului.

4. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ

4.1. Varianta tehnologică adoptată

Unguent de castane sălbatice

Figura 7. Schema bloc a procesului tehnologic de obținere a unguentului de castane sălbatice

Am ales varianta tehnologică care utilizează ca materie primă castane sălbatice uscate. Extracția se realizează prin macerare timp de 7 zile, la temperatura mediului ambiant, iar solventul utilizat este alcoolul etilic, 40° (alcool etilic, 95° și apă), raportul material vegetal:solvent este 1:10. Se utilizează ca adaos uleiul esențial de pin datorită proprietăților și beneficiilor sale asupra organismului.

Unguentul de castane sălbatice conține:

22,4% extract de castane sălbatice;

77,6% materii grase: – 20% lanolină;

– 27% vaselină;

– 30% acid stearic;

– 0,6% ulei esențial de pin (adaos).

4.2. Materii prime și materiale auxiliare

4.2.1. Castane sălbatice

Figura 8. Castane sălbatice [9]

A. Denumire

Științifică: Aesculus hippocastanum

Populară: castane sălbatice [10]

Alte denumiri: castan porcesc, chistin, afghistin[11]

B. Părți utilizate:

frunze;

flori;

fructe. [12]

C. Caractere morfologice [11]

Castanul sălbatic, sau Aesculus hippocastanum, este un arbore din familia Sapindaceae. Este răspâdit în sud-estul Europei, în special în centrul și sudul peninsulei Balcanice, precum și în regiuni din vestul și nord-vestul Europei. Castanul sălbatic are dimensiuni destul de mari, putând atinge o înălțime de până la 40 m. Tulpina sa are un diametru de 80 cm. Frunzele sale sunt compuse din câte 5 frunze mai mici, de până la 7 cm fiecare. Florile sunt grupate în panicule "ciorchine" mari de 25-30 cm lungime, erecte, frecventate de albine. Fructul castanului sălbatic este o capsulă cărnoasă sferică mare, verde, dehiscentă in 3 valve, la exterior cu numerosi ghimpi moi cu 1-3 semințe mari.

E. Compoziție chimică – principii active

Principiul activ al plantei este escina (descrisă anterior).

Castanele sălbatice mai conțin:

amidon pânã la 50%,

unele proteine 8-10%,

uleiuri 7%.

saponine, flavone,

vitaminele B, C, provitamina A (ergosterol), triterpene : sitosterol stigmasteroli (fitosteroli), saponine steroidiene;

aminoacizi: glicină, izoleucină, lizină, cisteină, treonină, metionină, valină, alanină, etc.

alți constituenți : acid clorogenic, colină, acid litospermic, acid rozmarinic, acid silicic. [12]

F. Proprietăți terapeutice

Proprietăți antiinflamatorii, vasodilatatoare, flebotonice, antiedematoase, (datorită conținutului in escină, flavonoide și cumarine);

Proprietăți anticanceroase, protejează organismul impotriva acțiunii radicalilor liberi;

Proprietăți antidiareice, antidizenterice, antimitotice, imunostimulatoare, are capacitatea de a suplini chinina si piramidonul.

G. Acțiune farmacodinamică – utilizări farmaceutice

Castanul sălbatic este utilizat în diferite afecțiuni, precum:

1. Afecțiuni circulatorii :

mărește rezistența vasculară;

scade permeabilitate pereților vaselor capilare;

tratează varicii.

2. Afecțiuni digestive :

diaree;

dizenterie;

hemoragii digestive.

3. Afecțiuni dermatologice:

răni;

arsuri;

inflamații;

hemoroizi;

echimoze;

furuncule;

inflamații ale încheieturilor;

înțepături de insecte.

4. Alte afecțiuni :

circulație periferică deficitară. [13]

H. Utilizări ca hrană

Castanele sălbatice sunt folosite după înlaturarea compușilor amari în hrana animalelor. [13]

I. Produse farmaceutice pe bază de castane sălbatice și dozaj

Pentru uz intern:

Tinctură
Este cel mai eficient medicament din castane sălbatice, proprietățile lor curative fiind amplificate prin combinația cu elementele din structura alcoolului. Se prepară astfel: se pun într-un borcan cu filet de castane măcinate groscior și se adaugă 100 ml alcool alimentar de 70 de grade. Recipientul se închide ermetic, iar preparatul este lăsat la macerat 10 zile, timp în care trebuie agitat de 3-4 ori pe zi. După această perioadă, se filtrează și se pune la decantat, în frigider, încă 6 zile. În final, se filtrează, iar tinctura rezultată se toarnă în sticluțe închise la culoare.

Pentru tratament sunt indicate 20-30 de picături dizolvate în apă, de 2-3 ori pe zi, înainte de fiecare masă. Cura se ține două sau trei săptămâni și, dacă este necesar, se reia după o pauză de 7 zile. Poțiunea este recomandată în vindecarea hemoroizilor interni și externi, retragerea varicelor și are efecte remarcabile în cazul insuficienței venoase cronice. Tinctura de castane este un bun adjuvant în tratamentul de recuperare al bolnavilor care au suferit un accident cerebral sau o intervenție chirurgicală pe creier.

Pulberea
Procesul de obținere a pulberii începe prin pisarea castanelor uscate într-un mojar și se continuă în râșnița de cafea, până se obține un praf cât mai fin. Se păstrează în recipiente din sticlă, în locuri ferite de lumină. Doza zilnică este o lingură, dimineața, pe stomacul gol. Pulberea se ține sub limbă, cel puțin trei minute, după care se înghite cu apă.Un tratament de o lună reduce reținerea de fluide în organism și îndepărtează simptomele acesteia: adenomul de prostată (retenția urinară și creșterea în volum a prostatei) și ascita (acumularea de lichid în cavitatea abdominală). Cura cu pulbere de castane sălbatice este un bun remediu pentru durerile de cap, amețeli, și îndepărtează senzația de picioare grele, umflate.

Decoctul

La o cană cu apă (250 ml) se pun două linguri de castane uscate și mărunțite. Preparatul se fierbe, la foc mic, timp de 15 minute, completându-se treptat apa care se evaporă. Se poate păstra la frigider cel mult trei zile. Un tratament de 15-20 picături de decoct pe zi este deosebit de eficient în tratarea nevrozei, reduce durerile menstruale și îndepărtează febra.

Vinul medicinal

Remediul se obține din coaja maronie a fructelor, fiind necesare plantă la un litru de vin. Pentru ca macerarea să fie mai eficientă, este recomandat ca, în prealabil, să țineți timp de 12 ore coaja de castane în alcool alimentar de 70 de grade și apoi să o amestecați în vin. Poțiunea se lasă la macerat vreme de 10 zile, perioadă în care se agită de 3 ori pe zi. Apoi vinul se strecoară și se depozitează în locuri umbroase. Sunt recomandate 2 linguri pe zi (dimineața și seara), vreme de 6 săptămâni. Este un tratament eficient alternativ pentru flebită, dureri articulare și reumatism.

Siropul din castane

Întărește musculatura și este indicat mai ales copiilor anemici sau cu dificultăți de concentrare. Se prepară amestecând 500 ml decoct cu zahăr sau miere. Mixtura se încălzește până când elementele se dizolvă și lichidul devine omogen. După răcire, se toarnă în recipiente din sticlă sterilizate. Doza uzuală este de 5 ml (o linguriță), de trei ori pe zi pentru copii și dublu pentru adulți.

Pentru uz extern:

Cataplasme cu extract fluid de castane

Pentru calmarea durerilor provocate de ulcere varicoase, degerături, fracturi și entorse este necesar să preparăm mai întâi extractul fluid de castane și pe urmă să îl amestecăm cu argilă. Extractul fluid din castane presupune fierberea pe baie de abur a 100 ml de tinctură, până când lichidul se evaporă ajungând la o treime din cantitatea inițială (25-30 ml). Esența astfel obținută se amestecă cu argilă, până se obține o pastă subțire. Întindem pasta pe o bucată de tifon și aplicăm bandajul pe zona afectată, fără a lega strâns. Pentru un efect eficient, cataplasma se ține 30 de minute.

Unguente de casă și preparate galenice

O formulă tradițional românească presupune fierberea castanelor până când pot fi pasate. Pasta de castane se amestecă până la omogenizare cu grăsime, în proporții egale. Mixtura se păstrează la rece și poate fi aplicată pe răni, arsuri, degerături sau crăpături ale pielii.

A doua formulă de unguent tratează hemoroizii externi, furunculele, rănile și arsurile. Se obține încorporând, prin încălzire, extractul fluid moale de castane într-o bază grasă (unt, grăsime de porc sau de pasăre, ulei solid de palmier). Extractul fluid moale se prepară pe baie de aburi, conform rețetei de extract descrisă mai sus, cu mențiunea că trebuie să lăsăm tinctura să fiarbă până scade la o cincime. De exemplu, din 100 ml de tinctură se obțin 20 ml de extract fluid moale. Dacă nu respectăm această condiție, esența de castane nu se va dizolva în grăsime. Ingredientele se amestecă pe foc mic până când preparatul ajunge la punctul de fierbere, apoi se îndepărtează de pe flacără. Înainte de solidificare, alifia se toarnă în recipiente de sticlă. După răcirea completă, se păstrează în frigider.

Pentru a obține un unguent care nu necesită fierberea pe baie de aburi avem nevoie de următoarele ingrediente:100 ml tinctură de castane, 100 g lanolină anhidră (se găsește în farmacii) și 20 g vaselină. Ingredientele se pun într-un recipient și se amestecă, pe foc mic, până la omogenizare. Preparatul se păstrează în frigider. Unguentul se aplică pe pielea afectată o dată sau de două ori pe zi.

Băi terapeutice

Îmbăierea este binefăcătoare pentru bolnavii de reumatism, sciatică, hernie de disc și spondiloză. În apa din cadă se toarnă o infuzie concentrată, obținută prin fierberea a 200 g coajă maronie de castane în doi litri de apă. Tratamentul durează două săptămâni, cu o pauză de o zi între băi, și este recomandat de 4-5 ori pe an. În cazul băilor de șezut, pentru hemoroizi, este indicat un decoct preparat prin fierberea a 50 g castane mărunțite, la 1 L apă.
Preparate cosmetice

Compresele cu decoct din castane proaspete sunt indicate pentru tratarea tenului sensibil, predispus la cuperoză. Decoctul concentrat se prepară din 5-6 castane mari, curățate de coaja verde. Castanele se vor fierbe timp de 15 minute, după care soluția se lasă la răcit. Compresele călduțe se țin pe față 15-20 de minute, dimineața și seara, vreme de 2-3 săptămâni.
Masca pentru tenul gras se bazează pe proprietățile tonifiante și astringente ale principiilor active din castane, care reglează activitatea glandelor sebacee. Sunt necesare 4 castane, curățate de coajă și date prin răzătoarea mică, amestecate cu 2 lingurițe de miere de albine. Pasta se aplică pe tenul curat, se ține 10 minute, după care se spală cu ceai de mușețel.

Atenționări și contraindicații

Administrarea internă a preparatelor din castane sălbatice este interzisă gravidelor, mamelor care alăptează, bolnavilor de ficat și de rinichi.

Castanul sălbatic, Aesculus hippocastanum, nu trebuie confundat cu o altă specie de castan, Aesculus pavia sau "Castanul cu flori roșii”, ale cărui semințe sunt otrăvitoare, deoarece conțin acid cianhidric. Diferența dintre cele două specii se face ușor, deoarece, după cum sugerează și denumirea, florile castanului otrăvitor sunt de culoare roșie, iar fructele au coaja verde, lipsită de ghimpi.[14]

4.2.2. Solvenții de extracție

Solvenții trebuie să dizolve și să extragă cu randament ridicat principiile active

Cei mai utilizați solvenți sunt apa, alcoolul etilic și eterul de petrol.

Pentru o extracție optimă, solventul trebuie:

să fie chimic pur;

în cazul amestecurilor de solvenți, să fie cât mai omogene;

să aibă capacitate mare de dizolvate și selectivitate pentru principiile active;

să nu fie corosiv;

să aibă o temperatură de fierbere cât mai scăzută;

să fie netoxic și neinflamabil;

să aibă un cost scăzut.

Pentru obținerea extractului de castane sălbatice se utilizează ca solvent alcool etilic, 40° (amestec de apă și alcool etilic, 95°). [15]

Apa

În industria farmaceutică se utilizează apa distilată sau demineralizată.

Asociindu-se cu alcoolul etilic îi crește capacitatea de dizolvare. Apa dizolvă molecular acizi, alcooli, fenoli, esteri, glicozide, săruri de alcaloizi, iar amidonul, celulozele, grăsimile, vitaminele liposolubile și alcaloizii liberi nu se dizolvă în apă.

Alcoolul etilic

Alcoolul etilic sau etanolul este un solvent cu capacitate mare de extracție, hidrofil. Gradul alcoolic se alege în funcție de solubilitatea principiilor active. Pe măsură ce gradul alcoolic scade, cantitatea de substanțe extrase este mai mare.

Pentru obținerea maceratelor se folosește alcool etilic de 40°. Astfel, se amestecă cu apa alcool etilic de 95°. [16]

Tabel 4. Proprietăți: apă și alcool etilic

4.2.3. Vaselina

Figura 9. Vaselină albă [17]

Vaselina este un produs de consistență moale, obținut din reziduurile de la distilarea petrolului brut și constituit din hidrocarburi saturate.

Se întâlnesc mai multe tipuri de vaselină:

vaselina sintetică;

vaselina artificială;

vaselina albă.

Cea utilizată în cosmetică și farmacie este vaselina albă (Vaselinum album).

Vaselina cosmetică este un ingredient care se găsește în farmacii și care se utilizează în aproximativ toate cremele, unguentele și rujurile existente în întreaga lume. Aceasta este naturală, fără conservanți și chimicale și nu face altceva decât să mențină pielea frumoasă, hidratată și strălucitoare. [17]

Vaselina albă este un amestec semisolid de hidrocarburi saturate obținute din petrol, purificată și albită. Se prezintă ca o masă cu aspect omogen, filiantă, grasă la pipăit, translucidă în strat subțire, opacă în strat gros, fără miros și fără gust.

Vaselina este ductilă și formează un film uniform pe piele. De asemenea are o bună capacitate de întindere, este stabila la păstrare și inertă față de substanțele active..

Medicii dermatologii recomandă utilizarea vaselinei în :

hidratarea buzelor;

hidratarea pielii;

demachierea ochilor;

îngrijirea genelor;

exfolierea pielii;

bază pentru machiajul ochilor.

4.2.4. Lanolina

Lanolina este o substanță semisolidă, de culoarea galbenă, gras – ceroasă, secretată de glandele sebacee, din pielea oilor și prezentă pe firele de lână, fiind cunoscută sub numele de

grăsimea lânii. Este extrasă după prelucrarea lânii și este folosită în cosmetică în prepararea unei game largi de produse pentru îngrijirea pielii, dar și în industria farmaceutică.

Filmul protector care acoperă fibrele de lână reprezintă o secreție a pielii oilor constituită din lanolină, săruri de potasiu ai unor acizi grași și acizi grași liberi. În funcție de proveniență lână brută conține 3 – 4% ceară.

Calitatea lanolinei, mirosul, culoarea și proprietățile ei depind de procesul tehnologic aplicat.

Constantele lanolinei sunt prezentate în tabelul 5.

Lanolina se absoarbe foarte ușor, iar studiile efectuate au demonstrat că fracțiunile de lanolină, ce sunt bogate în ceramide au efecte emoliente, duce la reducerea pierderii transepidermală a apei, mai ales atunci când stratul de piele a suferit vătămări chimice.

Din punct de vedere farmaceutic, lanolina e folosită în constituția cremelor și unguentelor pentru calmarea pielii și pentru efectul hipoalergenic și bacteriostatic.

Tabel 5. Constantele lanolinei [15]

4.2.5. Acidul stearic

Acidul stearic e un acid gras saturat, un solid ceros.

Se găsește în grăsimi vegetale, animale.

Acidul stearic se utilizează la fabricarea cosmeticelor, lumânărilor, suplimentelor alimentare, etc.

4.2.6. Uleiul esențial de pin

Uleiul esențial de pin se obține prin extracție, și anume prin antrenarea cu vapori de apă a frunzelor de pin. Este un puternic antiseptic și este indicat în caz de pielite și cistite. Uleiul esențial de pin este stimulant și tonic, iar cea mai mare eficacitate o are dacă este administrat în timpul fazelor ascendente ale soarelui, adică dimineața, și ale lunii.

Proprietățile terapeutice ale uleiului de pin sunt : antigripal, antilitiazic, antiinflamator urinar, antiseptic al căilor urinare, antiseptic puternic al căilor respiratorii, antiseptic hepatic, antitusiv, bacteriostatic, bronhodilatator, calmant, stimulent al corticosuprarenalelor, tonic general, tonic al sistemului nervos, afrodisiac, antiasmatic, anxiolitic, calmant, elimină stresul, inhibițiile, rubefiant.

Se întrebuințează în compoziția unguentelor, în inhalații, masaje, băi, comprese, candele odorante, etc. [18]

4.3. Procese tehnologice componente

4.3.1. Descrierea procesului tehnologic

Materia primă se recepționează pe bază de buletin de analiză.

Recepția calitativă se face prin verificarea următorilor factori:

autenticitatea fructelor

umiditatea

conținutul în corpuri străine (organice – părți din alte plante), corpuri străine minerale și impurități (părți necorespunzătoare din aceeași plantă).

Condiții tehnice de utilizare a castanelor deshidratate:

Fructe de castan sălbatic :

maxim 8% impurități (fructe brunificate la interior);

nu se admit corpuri străine organice;

maxim 1,5% corpuri străine minerale;

maxim 13% umiditate.

Ulterior acesta este supusă sortării și mărunțirii. Materialul vegetal uscat este mărunțit prin introducerea într-o moară cu ciocănele sau disc pulverizator construit cu site. Dimensiunea particulelor este controlată prin variația vitezei rotorului și de asemenea prin variația deschiderii valvei de descărcare a morii.

Castanele deshidratate și mărunțite sunt supuse extracției prin macerare cu un solvent hidroalcoolic (amestec apa – etanol) la temperatură ambiantă timp de 7 zile.

Extractul de castane se filtrează pe filtru presă. Ulterior acesta este supus concentrării.

Concentrarea reprezintă îndepărtarea solventului din soluția cu extract prin vaporizare. Extractul vegetal se concentrează prin ultrafiltrare. Ultrafiltrarea este operația de separare printr-o membrană semipermeabilă, la temperatură ambiantă, sub acțiunea unei forțe motrice, și anume gradient de presiune. Ultrafiltrarea se realizează prin membrane celulozice Millipore cu cut-off de 1000 Da. Raportul de concentrare este de 2:1. [21]

Materiile grase se topesc la , după care se omogenizează.Materiile grase topite și omogenizate se separă de impuritățile mecanice prin filtrare. [22]

Extractul concentrat și materiile grase se supun emulsionării pentru obținerea unguentului la . Echipamentul utilizat prevede totodată si omogenizarea celor două faze în vederea obținerii unei mase compacte.

Unguentul astfel obținut este sterilizat pentru a se asigura condițiile de igienă, de calitate și de siguranță. Sterilizarea se face la , timp de 20 minute. [23]

Unguentul de castane este răcit la , și anume temperatura de păstrare a acestuia.

Se ambalează în recipiente de plastic de de formă cilindrică cu deschidere largă. Aceste recipiente sunt ușoare, asigură o păstrare corespunzătoare și sunt relativ ieftine. Ele trebuie să protejeze produsul de factori externi precum: căldura, umiditatea, etc. [24]

Pe ambalaj trebuie menționate:

denumirea produsului;

cantitatea;

compoziția;

întrebuințările;

termenul de valabilitate;

producătorul.

După ambalare recipientele sunt depozitate la .

4.3.2. Procesul component principal – EMULSIONAREA

Emulsia este o dispersie instabilă termodinamic, a două lichide „insolubile”, cum ar fi apa și uleiul. Una dintre aceste două componente este prezentă sub formă de picături fin distribuite în faza a doua, continuă. [25]

Pentru obținerea emulsiilor sunt necesare: faza apoasă, faza grasă și un emulgator (pentru a ajuta la încorporarea mai bună a fazei apoase în cea grasă).

Pentru ca o substanță să acționeze ca emulgator, trebuie să aibă următoarele proprietăți:

Să aibă o bună suprafață de activitate și să creeze tensiuni mici;

Trebuie să formeze un film la interfață, fie pe cont propriu, fie în asociere cu alte molecule;

Trebuie să migreze la interfață suficient de repede pentru a asigura că tensiunea interfacială este suficient de mică în timpul producerii emulsiei. [25]

Emulsiile pot fi, prin încorporarea fazei apoase (apa, soluții hidroalcoolice sau apoase) în faza grasă (hidrocarburi, gliceride, alcooli din lână, acizi grași), emulsii tip A/U (apă-în-ulei) sau U/A (ulei-în-apă).

Există diferite metode și utilaje pentru realizare emulsiilor. Procesul poate fi continuu sau discontinuu. Cea mai importantă variabilă a procesului este mecanismul. Acesta este acționat de forțe externe ce în mod general acționează asupra fazei continue. În majoritatea cazurilor forțele provin din energie mecanică.

Mecanismul procesului emulsionării este reprezentat in figura 6.

Se consideră două faze nemiscibile, α și β. Moleculele substanței α difuzează printre moleculele substanței β, iar ulterior cele doua faze sunt omogenizate în vederea obținerii unei singure faze. [26]

Figura 10. Reprezentarea schematică formării emulsiilor [26]

Tabel 6. Utilaje pentru obținerea emulsiilor [26]

Unguentul de castane este o emulsie tip A/U. Emulsia tip A/U are o consistență potrivită și capacitate superioară de cedare a principiilor active încorporate. Baza emulsiei prezintă o bună consistență și asigură o bună aderare la țesuturi, având capacitate bună de întindere.

Unguentul de castane are ca bază grasă un amestec de lanolină, vaselină și acid stearic (are și rol de emulgator), iar faza apoasă este extractul hidroalcoolic de castane care este încorporată în faza grasă datorită proprietății emulsive ale emulgatorului și capacității de încorporare a bazei.

Emulsionarea se face la 65 °C, iar ca utilaj se folosește un vacuum emulsificator.

4.3.3. Procesul de EXTRACȚIE

Extracția este operația prin care unul sau mai mulți componenți dintr-o fază sunt transferați într-o altă fază lichidă nemiscibilă sau parțial miscibilă adusă în contact cu prima.

Factorii care influențează extracția solid – lichid, se referă la:

materia primă: forma și mărimea, temperatura, natura, tratamentele prealabile;

solvent: natura, selectivitatea, solubilitatea cu materia primă, posibilitatea de recuperare, densitatea, cantitatea, reactivitatea chimică, inflamabilitatea, toxicitatea;

operația de extracție: timpul de contact, temperatura, viteza de extracție.

Se cunosc mai multe procedee de extracție: infuzia, macerarea, decocția, percolarea, extracția în contracurent, cu fluide supercritice etc. [20]

În cazul obținerii extractului de castane se utilizează macerarea.

Procedeul general implică introducerea materialului vegetal într-un recipient închis împreună cu solventul după care se lasă timp de 7 zile la macerat, agitându-se din când în când. Lichidul obținut este extractul, iar reziduul solid este presat pentru a se recupera cât mai mult posibil din extract. Timpul de contact dintre solvent si materialul vegetal este mare pentru a se putea realiza difuziunea moleculară. Agitarea ocazionala asigură uniformizarea concentrației în extract. Se utilizează un recipient închis pentru a se evita evaporarea solventului pe durata extracției. [20]

Macerarea la nivel industrial implică anumite modificări, având în vedere faptul că atunci când se utilizează cantități mari de solvent agitarea nu mai este așa de ușor de efectuat, precum în cazul lucrului de laborator. Având în vedere acest considerent s-a implementat metode alternative la fel de eficiente dar mai simple pentru a fi puse în practică, și anume macerarea cu recircularea solventului și macerarea multifazică.

Pentru extractul de castane se utilizează macerarea cu recircularea solventului.

Materialul vegetal este introdus într-un extractor, din oțel inoxidabil împreună cu solventul de extracție. [20] Ca solvent se utilizează un amestec de alcool etilic și apă. Raportul dintre materialul vegetal și solvent variind poate fi 1:5 și 1:10. Pentru o extracție mai eficientă se folosește raportul de 1:10. [27]

Solventul este dispersat peste materialul vegetal prin duze. Solventul este recirculat cu ajutorul unei pompe, recircularea acestuia înlocuind agitarea care se realizează la nivel de laborator[20]. Macerarea se realizează la temperatura mediului ambiant, timp de 7 zile. [27]

4.3.4. Bilanțul de materiale

Unguent de castane

Unguent de castane: 22,4% extract de castane faza apoasă

20% lanolină

27% vaselină

30% acid stearic

0,6 ulei esențial de pin

Capacitatea de lucru: 300 unguent de castane.

Depozitarea

Unguent de castane ambalat

Unguent de castane depozitat

Unde: – cantitatea de unguent de castane ambalat, []

– cantitatea de unguent de castane depozitat, []

= 300 kg / șarjă

Ambalarea

Unguent de castane răcit

Unguent de castane ambalat

Unde: – cantitatea de unguent de castane răcit, []

– cantitatea de unguent de castane ambalat, []

– pierderile operației de ambalare, []

Se ambalează în recipiente de , deci se obțin 12000 cutii de unguent de castane/șarjă.

Răcirea

Unguent de castane sterilizat

Unguent de castane răcit

Unde: – cantitatea de unguent de castane sterilizat, []

– cantitatea de unguent de castane răcit, []

– pierderile operației de răcire, []

Sterilizarea

Unguent de castane

Unguent de castane sterilizat

Unde: – cantitatea de unguent de castane, []

– cantitatea de unguent de castane sterilizat, []

– pierderile operației de sterilizare, []

Emulsionarea

(Extract de castane concentrat + Faza grasă filtrată)

Unguent de castane

Unde: – cantitatea de extractul de castane concentrat și fază grasă filtrată, []

– cantitatea de unguent de castane, []

– pierderile operației de emulsionare, []

Extract de castane concentrat: 22,4% 67,84

Faza grasă filtrată: 77,6% 235,024

Filtrarea

Faza grasă omogenizată

Faza grasă filtrată

Unde: – cantitatea fază grasă omogenizată, []

– cantitatea de fază grasă filtrată, []

– cantitatea de impurități obținute la filtrarea fazei grase, []

Omogenizarea

Faza grasă topită

Faza grasă omogenizată

Unde: – cantitatea fază grasă topită, []

– cantitatea de fază grasă omogenizată, []

– pierderile operației de omogenizare, []

Topirea

Faza grasă

Faza grasă topită

Unde: – cantitatea fază grasă, []

– cantitatea de fază grasă topită, []

– pierderile operației de topire, []

lanolină: 61,710

vaselină: 83,308

acid stearic: 92,564

ulei esențial de pin: 1,850

Concentrarea

Extract de castane filtrat

Extract de castane concentrat

Se concentrează până la un raport extract de castane concentrat : extract de castane filtrat de 2:1.

Unde: – cantitatea de extract de castane filtrat, []

– cantitatea de extract de castane concentrat, []

– cantitatea de alcool etilic îndepărtat, []

– pierderile operației de concentrare, []

Alcool etilic, 40°: – alcool etilic, 95°

– apă

Pentru prepararea a alcool etilic, 40° este nevoie de: alcool etilic, 95°

apă [16]

Rezultă: 36,1% alcool etilic, 95° 24,838

63,9% apă 43,966

Filtrarea

Extract de castane

Extract de castane filtrat

Unde: – cantitatea de extract de castane, []

– cantitatea de extract de castane filtrat, []

– cantitatea de reziduu de la filtrarea extractului de castane, []

Extracția

Castane deshidratate mărunțite

Extract de castane

Unde: – cantitatea de castane deshidratată mărunțită, []

– cantitatea de extract de castane, []

– cantitatea de alcool etilic, 40°, utilizat la extracție, []

– pierderile operației de extracție, []

Alcool etilic, 40°: – alcool etilic, 95°

– apă

Pentru prepararea a alcool etilic, 40° este nevoie de: alcool etilic, 95°

apă [16]

Astfel: 36,1% alcool etilic, 95° 46,814

63,9% apă 82,866

Mărunțirea

Castane deshidratate sortate

Castane deshidratate mărunțite

Unde: – cantitatea de castane deshidratată sortată, []

– cantitatea de castane deshidratată mărunțită, []

– pierderile operației de mărunțire, []

Sortarea

Castane deshidratate recepționate

Castane deshidratate sortate

Unde: – cantitatea de castane deshidratată recepționată, []

– cantitatea de castane deshidratată sortată, []

– cantitatea de impurități obținute la sortarea castanelor deshidratate, []

Recepția calitativă și cantitativă

Castane deshidratate

Castane deshidratate recepționate

Unde: – cantitatea de castane deshidratată, []

– cantitatea de castane deshidratată recepționată, []

– pierderile operației de recepție, []

Tabel 7. Bilanțul de materiale

Randamentul:

Unde: – – randament, [%]

– – masa practică, []

– – masa teoretică, []

Consum specific:

Unde: – – consum specific, [Kg materie primă/Kg produs finit]

– – cantitatea de materie primă, []

– – cantitatea de produs finit, []

m m.p.= 13,42 Kg / șarjă

mp.f. = 300 Kg / șarjă

Kg castane deshidratată/Kg unguent de castane

4.3.5. Bilanțul termic

Topirea

Unde: – cantitatea de căldură intrată cu faza grasă solidă, la , []

– cantitatea de căldură intrată cu apa, la , []

– cantitatea de căldură ieșită cu faza grasă lichidă, la , []

– cantitatea de căldură ieșită cu apa uzată, la , []

– cantitatea de căldură pierdută în operația de topire a fazei grase, []

Unde: – cantitatea de fază grasă solidă, []

– căldura specifică a fazei grase solide, la , []

– temperatura fazei grase solide, []

– cantitatea de fază grasă topită, []

– căldura specifică a fazei grase lichide, la , []

– temperatura fazei grase lichide, []

– cantitatea de apă necesară topirii, []

– căldura specifică a apei, la , []

– temperatura apei, []

– cantitatea de apă uzată, []

– căldura specifică a apei uzate, la , []

– temperatura apei uzate, []

[28], [29]

Emulsionarea

Unde: – cantitatea de căldură intrată cu extractul de castane concentrat, la , []

– cantitatea de căldură intrată cu materia grasă filtrată, la , []

– cantitatea de căldură intrată cu apa, la , []

– cantitatea de căldură ieșită cu unguentul de castane, la , []

– cantitatea de căldură ieșită cu apa uzată, la , []

– cantitatea de căldură pierdută în operația de emulsionare, []

Unde: – cantitatea de extract de castane concentrat, []

– căldura specifică a extractului de castane concentrat, la , [ KJ / kg · K]

– temperatura extractului de castane concentrat, []

– cantitatea de fază grasă filtrată, []

– căldura specifică a fazei grase filtrată, la , []

– temperatura fazei grase filtrată, []

– cantitatea de unguent de cstane, []

– căldura specifică a unguentului de castane la , []

– temperatura unguentului de castane, []

– cantitatea de apă necesară, []

– căldura specifică a apei, la , []

– temperatura apei, []

– cantitatea de apă uzată, []

– căldura specifică a apei uzate, la , []

– temperatura apei uzate, []

[28], [29]

Sterilizarea

Unde: – cantitatea de căldură ieșită cu unguentul de castane, la , []

– cantitatea de căldură dată de abur, la , []

– cantitatea de căldură ieșită cu unguentul de castane sterilizat, la , []

– cantitatea de căldură ieșită cu aburul uzat, la , []

– cantitatea de căldură pierdută în operația de sterilizare, []

Unde: – cantitatea de unguent de castane, []

– căldura specifică a unguentului de castane, la , [] – temperatura unguentului de castane, []

– cantitatea de unguent de castane sterilizat, []

– căldura specifică a unguentului de castane sterilizat, la , []

– temperatura unguentului de castane sterilizat, []

– cantitatea de apă necesară, []

– entalpia aburului, la 120°, []

– cantitatea de abur uzat, []

[28], [29]

Răcirea

Unde: – cantitatea de căldură ieșită cu unguentul de castane sterilizat, la , []

– cantitatea de căldură dată de abur, la , []

– cantitatea de căldură ieșită cu unguentul de castane răcit, la , []

– cantitatea de căldură ieșită cu aburul uzat, la , []

– cantitatea de căldură pierdută în operația de răcire, []

Unde: – cantitatea de unguent de castane sterilizat, []

– căldura specifică a unguentului de castane sterilizat, la , []

– temperatura unguentului de castane sterilizat, []

– cantitatea de unguent de castane răcit, []

– căldura specifică a unguentului de castane răcit, la , []

– temperatura unguentului de castane sterilizat, []

– cantitatea de apă necesară, []

– căldura specifică a apei, la 10°, []

– temperatura apei, []

– cantitatea de apă uzată, []

– căldura specifică a apei uzate, la , []

– temperatura apei uzate, []

[28], [29]

Tabel 8. Bilanțul termic

4.4 Utilajele instalației pentru realizarea tehnologiei unguentului de castane sălbatice

4.4.1.. Alegerea, descrierea și regimul de funcționare a utilajelor dimensionate

Utilajele componente ale instalației de obținere a unguentului de castane sălbatice sunt prezentate în tabelul 9:

Tabel 9. Lista utilajelor instalației de obținere a unguentului de castane sălbatice

Utilajul principal din cadrul instalației pentru realizarea tehnologiei unguentului de castane sălbatice este vacuumemulsificatorul. Cel de-al doilea utilaj ales pentru dimensionare este extractorul.

Vacuum emulsificatorul

Utilajul se folosește în:

industria farmaceutică: pentru obținerea unguentelor, siropurilor, injecțiilor, etc.;

industria cosmetică: la fabricarea cremelor, loțiunilor, gelurilor, rimelurilor, etc.;

industria alimentară: la fabricarea maionezei, sosurilor, untului, margarinei etc.;

industria chimică: obținerea poliesterilor, fibrelor sintetice, cremelor de încălțăminte.

Figura 11. Vacuum emulsificator [30]

Vacuum emulsificatorul cuprinde:

vasul principal de emulsionare, mai exact un amestecător cu agitator tip ancoră;

vase pentru faza apoasă, respectiv pentru faza grasă, (opțional);

sistem de vid;

sistem de ridicare pneumatic;

sistem de înclinare pentru vasul de emulsionare;

sistem de încălzire;

sistem de control a temperaturii;

panou de control electric.

Utilajul se achiziționează fără cele două vase pentru faza apoasă și grasă, pentru că până la operația de emulsionare instalația prevede operații de obținere a fazei apoasă și grasă.

Vasul de emulsionare, amestecătorul, prezintă agitator tip ancoră de viteză mare, 3000 rotații/minut.

Figura 12. Vasul de emulsionare (amestecător cu agitator tip ancoră) [23]

Descriere constructivă:

1. electromotor;

2. suport;

3. gură de verificare;

4. capac;

5. flanșă plată cu suprafață de etanșare – plană cu umăr;

6. sistem de prindere de platformă;

7. arbore;

8. izolație termică;

9. teacă pentru termometru;

10. fund recipient;

11. fund manta;

12. racord pentru evacuarea agentului termic;

13. racord de evacuare produs;

14. agitator tip ancoră;

15. corp manta;

16. corp recipient;

17. placă deflectoare;

18. racord pentru intrarea agentului termic;

19. dop de aerisire;

20. cuplaj;

21. racord de alimentare și de atașare a pompei de vid;

22. dispozitiv de etanșare.

Emulsificatorul lucrează în regim discontinuu. Este alimentat cu faza grasă, apoi cu cea apoasă, prin 22.. Se închide etanș capacul 4, se programează parametrii de lucru și se pornește utilajul, capacul amestecătorului este acționat pneumatic, iar operarea este electronică. Se atașează pompa de vid la 22.

Pompa de vid se folosește pentru eliminarea bulelor generate în timpul amestecării, dispersării și omogenizării. De asemenea mai ajută la transferul ingredientelor din faza grasă în cea apoasă.

Agentul termic se introduce prin racordul 18, încălzirea realizându-se prin manta. Prin racordul 12 se evacuează agentul termic.

Se pornește utilajul, realizându-se emulsionarea și omogenizarea cu ajutorul agitatorului tip ancoră 14. După terminarea operației unguentul este evacuat prin racordul 13.

Principalele caracteristici ale emulsificatorului sunt:

procesele de amestecare, dispersare, emulsionare, omogenizare și încălzire se fac într-o singură unitate, ce asigură și vidul;

prezintă sistem de ridicare hidraulic pentru o întreținere și curățare mai ușoară;

încălzirea se realizează prin manta;

temperatura este controlată prin sisteme automat de reglare;

prezintă sistem de înclinare pentru descărcarea unguentului (în cazul în care se operează mecanic), dar și pentru ușurarea curățării;

toate piesele de contact cu produsul sunt fabricate din oțel inoxidabil 316;

panoul de control este simplu de utilizat;

funcționează în regim discontinuu. [30]

Parametrii tehnici ai vacuumemulsificatorului sunt prezentați în tabelul 10:

Tabel 10. Parametrii tehnici ai utilajului de emulsionare

Extractorul

Extracția se face prin macerare la temperatură ambiantă timp de 7 zile.

Ca utilaj se utilizează un vas cilindric din oțel inoxidabil.

Figura 13. Extractor [20]

Descriere constructivă:

1. capac;

2. duza;

3. corp reactor;

4. sită pentru susținerea materialului vegetal;

5. supapă pentru evacuarea extractului;

6. pompa pentru recirculare.

Extractorul este încărcat cu material vegetal după care se adaugă solventul. Se închide extractorul. Pentru o extracție mai eficientă se realizează recircularea solventului cu ajutorul unei pompe 6, și a unei duze 2. Materialul vegetal este ținut, în timpul recirculării solventului de o sită 4. După terminarea timpului de extrație se deschide vasul, se înlătură sita și se evacuează amestecul de extract și reziduu, ce ulterior va fi supus filtrării.

Materialul de construcție este oțelul inoxidabil, astfel încât să nu apară probleme de coroziune ce ar putea duce la denaturarea extractului.

4.4.2. Dimensionarea tehnologică a utilajelor

Vacuumemulsificatorul

Se dimensionează amestecătorul cu agitator tip ancoră

Figura 14. Amestecător cu agitator tip ancoră

Caracteristicile geometrice ale amestecătorului cu agitator tip ancoră:

[31]

Unde: – H – înălțimea amestecătorului, [m]

– D – diametrul amestecătorului, [m]

– d – diametrul ancorei, [m]

– – distanța dintre fundul amestecătorului și ancoră, [m]

– – înălțimea ancorei, [m]

– b – grosimea brațului ancorei, [m]

Durata de lucru într-o șarjă:

Unde: – – timpul de lucru într-o șarjă, [secunde]

– – timpul de încărcare a utilajului, [secunde]

– – timpul emulsionării, [secunde]

– – timpul de descărcare a utilajului, [secunde]

secunde

Unde: – volumul util al extractorului, []

M – masa amestecului de extracție, [Kg]

ρ – densitatea amestecului de extracție, []

M = 302,866 Kg

ρ = 870

Unde: – volumul total al extractorului, []

– volumul util al extractorului, []

β – gradul de umplere a extractorului

Unde: – – înălțimea emulsiei, [m]

Verificare:

Dimensionarea agitatorului

Calculul ariei de transfer termic

[32]

Unde: – A – aria de transfer termic, [m]

– Q – fluxul termic transferat, [W]

– K- coeficientul global de transfer termic, []

– – potențialul transferului termic = diferența între temperatura mediului care cedează căldura și temperatura mediului care primește căldura, [K]

Coeficientul global de transfer termic se adoptă:

Calculul potențialului transferului termic:

Figura 15. Reprezentare a potențialului de transfer termic

[32]

Dacă , atunci:

Dimensionarea mantalei

[33]

Unde: – înălțimea mantalei, [m]

– diametrul mantalei, [m]

Extractorul

Figura 16. Dimensionarea extractorului

Unde: – volumul util al extractorului, []

M – masa amestecului de extracție, [Kg]

ρ – densitatea amestecului de extracție, []

M =

ρ = 950

Unde: – volumul total al extractorului, []

– volumul util al extractorului, []

β – gradul de umplere a extractorului

4.5. Probleme de exploatare a instalației

Instalația este realizată pentru obținerea a 300 Kg/șarjă unguent de castane sălbatice. Ținând cont de zilele libere (week-end și cele de sărbătoare) se consideră că fabrica lucrează 256 zile/an.

Instalația funcționează discontinuu (în șarje). O șarjă durează 8 zile. Astfel se realizează 32 șarje/an.

Se obține 9600Kg/an unguent de castane sălbatice.

=> 384000 cutii/an (cutii de ).

4.5.1. Utilități

Apa

Se utilizează apă de la rețeaua potabilă.

Tabel 11. Necesar de apă

Anual:

Aburul

Tabel 12. Necesar de abur

Anual:

Energia electrică

Tabel 13. Necesar de energie electrică

Anual: 9316,8 KW

4.5.2. Întreținere și reparații

Instalația trebuie întreținută corespunzător, iar reviziile tehnice și reparațiile trebuie efectuate de personal calificat.

În ceea ce privește reviziile și reparațiile, anual trebuie întocmite rapoarte de revizie și reparații.

Echipamentele și ustensilele trebuie curățate și sterilizate constant pentru prevenirea defectelor sau contaminării, fapte ce ar putea duce la alterarea calități, purității și siguranței unguentului. Astfel, după fiecare șarjă utilajele trebuie dezinfectate și sterilizate.

Procedurile de curățare trebuie scrise și executate ca atare. Afișajele trebuie sa includă:

desemnarea responsabilului;

menținerea se referă și la operații de sterilizare;

se descrie metodele de întreținere, echipamentelor și materialelor utilizate, metode de asamblare/dezasamblare a instalației;

protecția ustensilelor pentru curățare și inspecția lor înainte de utilizare.

Pentru întreținerea instalației trebuie luate în considerare :

murdăria (praf etc.) care în contact cu umezeală, ulei sau alte substanțe grase duce la scăderea eficienței și timpului de lucru util al utilajelor;

uzura între piesele în mișcare, este inevitabilă, însă poate fi minimizată prin aplicarea de lubrifianți și prin inspecție regulată;

coroziunea, trebuie prevenită prin alegerea materialelor de construcție a utilajelor corespunzătoare și prin inspecție regulată. [34]

4.5.3. Probleme de control, reglare și automatizare

În procesele de prelucrare, obținere, ambalare sau depozitare a unguentului se pot utiliza echipamentele automate, mecanice sau electronice, sau alte tipuri, incluzând calculatoare, sau sisteme speciale ce ar putea duce la funcționarea excelentă.

Dacă se folosesc astfel de echipamente, acestea trebuie calibrate constant, inspectate sau verificate conform instrucțiunilor de funcționare corespunzătoare. [34]

Trebuie de asemenea verificați parametrii de producție, cel mai important parametru pentru monitorizarea și controlarea unui proces fiind temperatura. Temperatura poate fi măsurată cu termometre cu mercur, bimetalice, cu presiune etc. sau în cazul automatizării acestea se înlocuiesc cu termocuplă.

Un alt parametru important în timpul proceselor este presiunea. Măsurarea presiunii e importantă mai ales din privință securității. Măsurarea acesteia este importantă și pentru sterilizare. Pentru măsurare se utilizează manometre, exemplu manometru cu tub Bourdon. [34]

Controlul calității unguentului de castane sălbatice

Cel mai simplu si ușor de efectuat este controlul organoleptic. Acesta constă în analizarea aspectului, culorii și mirosului. Astfel mirosul trebuie să fie cel al componentelor, nu de rânced sau mucegai, aspectul trebuie să fie uleios, iar culoarea alb-gălbuie.

Pentru identificarea principiilor active se pot folosi metode cromatografie [36]

Alte metode de analiză ce se pot folosi sunt:

spectroscopia de masă (MS) – pentru identificarea principiilor active;

absorbția atomică (AA) – pentru caracterizarea unguentului. etc. [35]

4.5.4. Norme de securitatea muncii, igienă, prevenirea accidentelor, incendiilor, exploziilor etc.

Normele de securitatea muncii, igienă, precum și cele pentru prevenirea accidentelor, incendiilor sau exploziilor fac parte din procesul de muncă. Responsabili de aceste norme sunt cei ce organizează și controlează procesul de producție.

De asemenea spațiul de lucru trebuie să fie dotat cu încăperi de prim ajutor, amenajate, și dotate corespunzător normelor Ministerului Sănătății și Familiei.

Angajatorul este obligat să facă instructajul angajaților. Acesta prevede:

riscurile de accidentare și îmbolnăvire la locul de muncă;

legislația muncii;

consecințele nerespectării normelor de securitatea muncii;

măsuri de prevenire, alarmare, prim ajutor și evacuare.

Realizarea instructajului de muncă se face pe baza unor măsuri scrise, iar fiecare persoană instruită semnează o fișă de instructaj.

Norme de securitatea muncii în timpul procesului tehnologic

Echipamentele tehnice trebuie să fie sigure, astfel înainte de punerea în funcțiune trebuie verificate. Pentru fiecare echipament trebuie să existe Cartea tehnică / Manual de utilizare.

Pentru operarea pe utilaje, vor avea permisiunea doar muncitorii calificați, după ce sunt instruiți cu privire la executarea oricărei operații.

Utilajele se montează, utilizează în ordinea prevăzută de schema de flux tehnologică, în așa fel încât să se reducă riscurile pentru utilizatori. Astfel trebuie respectată distanța între ele de cel puțin 1m, iar spațiile de acces trebuie respectate pentru a nu îngreuna căile de circulație.

Spălarea se face cu un furtun cu apă rece, în prezența șefului de echipă. Dezinfectarea se face cu abur, iar verificarea pereților interiori de face cu lămpi electrice.

Norme de securitatea muncii în laborator

Se folosesc mese de laborator confecționate din materiale rezistente la substanțe chimice și prevăzute cu etajere pentru depozitarea recipientelor cu reactivi în scopul analizelor curente. Acestea trebuie păstrate igienic.

Nu se utilizează vase fisurate sau crăpate, existând riscul de a se sparge și provoca accidente. Vasele se sterilizează înaintea fiecărei utilizări.

Se utilizează doar sticlele de reactivi etichetate.

Becurile de gaze se deschid cu atenție, flacăra fiind adusă la gura becului. La minima sesizare a mirosului de gaz se evacuează încăperea, se închid becurile de gaz și se aerisește.

Se interzice ținerea pe mesele de laborator a mâncării, țigărilor sau altor substanțe ce nu se folosesc în lucrările efectuate.

Cei ce efectuează lucrările de laborator trebuie să aibă echipament de protecție: halat, mănuși, ochelari etc.

Norme de protecție împotriva accidentelor de muncă, incendiilor

Ținându-se cont de dimensiunea și destinația secției, de proprietățile substanțelor utilizat, precum si de numărul angajaților, aceasta trebuie dotată cu echipamente necesare de detectare, alarmare și stingere a incendiilor. De asemenea trebuie asigurate măsuri pentru evacuare în condiții nepericuloase în cazul unui incendiu. Astfel, căile pentru ieșire de urgență trebuie să fie libere și să ducă la spații cât mai sigure.

Trebuie amplasate indicatoare cu privire la aceste echipamente.

Instalația de ventilare trebuie prevăzută cu dispozitive de securitate pentru stingerea incendiilor.

4.6. Deșeuri, subproduse, coproduse, emisi de noxe

Deșeurile rezultate în procesul tehnologic de obținere al unguentului de castane sălbatice sunt:

impuritățile de la sortarea materialului vegetal;

reziduul de plantă rămas de la extracția principiilor active din castane sălbatice;

alcoolul etilic, rezultat la concentrarea extractului de castane sălbatice;

impuritățile rezultate de filtrarea fazei grase.

Impuritățile de la sortarea materialului vegetal sunt constituite din corpuri străine de plante sau din castane sălbatice mucegăite, degradate.

Reziduul este constituit din castane salbatice rămase în urma extracției. Acesta poate fi uscat și utilizat ca furaje pentru animale.

Alcoolul etilic se poate purifica și reutiliza în procesul de extracție.

5. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ

5.1. Capacitatea de producție

Capacitatea de lucru a secției este de 300 Kg unguent de castane sălbatice/șarjă, prezintă o linie tehnologică.

Productivitate: 384000 cutii/an unguent de castane sălbatice

5.2. Estimarea valorii investiției

5.2.1. Stabilirea valorii clădirii în care se vor amplasa utilajele și instalațiile

B= prețul estimativ pentru construit.

B= 2340 lei/

5.2.2. Stabilirea cheltuielilor reprezentând valoarea utilajelor

Determinarea valorii utilajelor care necesită montaj

Determinarea valorii utilajelor care nu necesită montaj

5.2.3. Determinarea costului de producție

Extras de materii prime, materiale și utilități necesare pentru fabricarea unei unități de produs ()

Extras de manoperă directă necesară pentru fiecare operație tehnologică din procesul de fabricație pentru o șarjă:

Calculația de preț pentru unitatea de produs ()

5.3. Stabilirea valorii profitului

Profitul brut anual (Pba) = Pup x Cpa = 1282560 lei/an

Pup-profitul pe unitatea de produs = 6,680 lei/25 g

Cpa- capacitatea de producție anuală = 192000 cutii/an

Profitul net anual = Pba – impozit profit( 16%x Pba) =>

1282560 – 205209,6=1077350,4 lei/an

5.4. Indicatori de eficiență

Termenul de recuperare a investiției = (valoarea clădirii+ valoarea utilajelor)/profitul net anual =>

(1088100 +357599,4+64615,15)/ 1077350,4 =1510314,55/1077350,4 = 1,4 ani

Notă:

Salarii:

Salariu minim brut pe țară începând cu ianuarie 2015= 975 lei

Coeficienți de ierarhizare conform contractului colectiv de muncă la nivel de tară

Ex: muncitor calificat (laborant, operator-1.35) salariu= 1.315 lei

– la manoperă nu se include decât personalul direct productiv

6. BIBLIOGRAFIE

1. http://www.steaua-divina.ro/produs/104/unguent-natural-cu-castan-salbatic

2. http://www.formula-as.ro/2012/1041/medicina-naturii-44/medicamentul-toamnei-castanul-15666

3. http://www.supersizehealth.com/avogel_symphytum_comfrey%20cream/html

4. Prospect „Cremă cu Castane Salbatice”, Steaua Divina

5. http://www.primaria.sapere.it/enciclopedia/escina.html

6. http://www.akema.it/pdf/ALLANTOIN_CTFA.pdf

7.http://www.chemicalbook.com/ChemicalProductProperty_EN_CB1728224.htm

8. Yuen S. C., Ka W. L., Ka M. N., Robert K. M. K., Christianto W. – An integrative approach to product development – A skin-care cream; Computers and Chemical Engineering 33, 2009

9.http://www.medicina-informativa.com/2011/02/castanele-salbatice-indicatii.html

10.http://www.horticultorul.ro/arbori-arbusti-ornamentali-peisagistica/castanul-salbatic-aesculus-hippocastanum/

11. http://farmaciaverde.wordpress.com/2008/02/26/castanul/

12. Barnes J., Anderson A.L., Phillipson D.J. – Herbal medicines, Third Edition; Pharmaceutical Press, Londra, 2007

13. http://ziarullumina.ro/sanatate/virtutile-terapeutice-ale-castanului

14.http://www.formula-as.ro/2012/1041/medicina-naturii-44/medicamentul-toamnei-castanul-15666

15.Stănescu V. – Tehnică farmaceutică, Editura Medicală, București, 1983

16. Farmacopeea Română, Ediția a X-a, Editura Medicală, București, 2005

17. http://sanatate.acasa.ro/frumusete-ingrijire/cum-putem-utiliza-vaselina-cosmetica-pentru-infrumusetare-12482.html

18. http://www.uleiurivolatile.ro/uleiuri_pure_ulei_pin.html

19. http://www.plante-medicinale.ro/pm/fisa_planta.php

20. Handa S.S. și ceilalți – Extraction technologies for medicinal and aromatic plants; International Centre for Science and High Technology, Trieste, 2008

21. Roman G. P., Neagu E., Moroeanu V., Radu G.L. – Concentration of Symphytum officinale extracts with cytostatic activity by tangential flow ultrafiltration, Romanian Biotechnology Letters, Vol. 13, Nr. 6, București, 2008

22. Gad S. C. – Pharmaceutical manufacturing handbook, production and processes; John Wiley and Sons Inc., New Jersey, 2008

23. Hickey A. J., Ganderton D. – Pharmaceutical process engineering, Informa Healthcare Inc., Sua, 2010

24. Mollet H., Grubenmann A. – Formulation technology, emulsions, suspensions, solid forms; Wiley-VCH, Germania, 2001

25. Swarbrick J. – Encyclopedia of pharmaceutical technology, Third Edition; Informa Healthcare Inc., SUA, 2007

26. Binks B.P. – Modern aspects of emulsion science; The Royal Society of Chemistry, Cambridge, 1998

27. Mamfred M. J. – Practical handbook of plant alchemy, Inner Tradition, 1986

28. Macovei V. M. – Culegere de caracteristici termofizice pentru biotehnologie și industria alimentară, Editura Alma, Galați, 2000

29. Onița N., Ivan E. – Memorator pentru calcule în industria alimentară, Editura Mirton, Timișoara, 2006

30. http://www.biaoxin-machinery.com/product/vacuum-emulsifying-mixer-bxzrj_32.aspx

31. Gavrilă L. – Operații unitare în industria alimentară și biotehnologii 1, Universitatea Bacău, Bacău, 2001

32. Gavrilă L. – Fenomene de transfer, Volum II, Editura Alma Mater, Bacău, 2000

33. Palade V. – Recipiente și aparate tubulare; Îndrumar de proiectare, Galați, 2008

34. Sharp J. – Good pharmaceutical manufacturing practice; rationale and compliance, CRC Press, Boca Raton, Florida, 2005

34. World Health Organization – Quality assurance of pharmaceuticals : a compendium of guidelines and related materials, Vol. 2, Good manufacturing practices and inspection, Ediția a II a, WHO Press, Geneve, Elveția, 2007

35. Barbakadze V. și colaboraorii – Allantoin and pyrolizidine alkaloids – free wound healing composition from Symphytum asperum, Bulletin of the Georgian National Academy of Science, Vol. 3, Nr.1, Tbilisi, 2009

BIBLIOGRAFIE