. Tehnologia Obtinerii Hartiei Si A Scrierii Cartilor

Bibliografie :

Stoica, A., Tehnici de informare și comunicare, Ed. AMI Educațional, București, 2000.

Diaconescu, V., Obrocea, P., Tehnologia celulozei și hârtiei, Ed. Tehnică, București, 1976.

Merticaru, N., Mihalcea, D., Iordache, R., Tehnologia fabricării și prelucrării produselor specifice industriei celulozei, hârtiei și fibrelor artificiale, E.D.P, București, 1993.

Albaiu, S., Stănică, N., Utilaje și tehnologie poligrafică, E.D.P., București, 1997.

Iacobescu, V., Tehnica scrierii artistice, Ed. Tehnică, București, 1989.

* * * , Arborele lumii, nr. 9, Ed. Marshall Cavendish România.

* * * , Arborele lumii, nr. 22, Ed. Marshall Cavendish România.

Matei, H., Tiparul, Ed. Științifică, București, 1964.

Constantinescu, R., Sfîrtea, M., Monumente religioase, Ed. Editis, București, 1994.

* * *, Revista tipografilor nr. 7, Editura Print Club.

* * *, Revista Roland 200, Germania.

* * *, Revista Roland 300, Germania.

* * *, Revista Hedelberg GTO 52, Germania

GLOSAR DE TERMENI

Disciplina: EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ

Modulul: TEHNOLOGII DE INFORMARE ȘI COMUNICARE

Clasa: a VIII-a

Data:

PROIECT DE LECȚIE

TITLUL: BIBLIOTECA ȘI CARTEA

Justificarea sau modificarea lecției:

Elevii trebuie să cunoască modalitatea de căutare într-o bibliotecă publică a unei cărți, de o anumită specialitate și scrisă de un anumit autor, să știe cum se structurează fondul de carte al oricărui depozit de informație cu acces public (biblioteci, săli de lectură).

Structura conținutului:

C.

Obiectivele operaționale ale lecției

Desfășurarea lecției

Disciplina: EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ

Modulul: TEHNOLOGII DE INFORMARE ȘI COMUNICARE

Clasa: a VIII-a

Data:

PROIECT DE LECȚIE

TITLUL: PLAN DE AFACERI

Justificarea sau motivarea lecției

Elevii trebuie să-și dezvolte cunoștințele despre etapele de întocmire a unui plan de afaceri. Aceste cunoștințe îl vor ajuta să dobândească o imagine de ansamblu asupra unei afaceri pe baza unui plan. Un plan de afaceri presupune o gândire de perspectivă și trebuie să cuprindă etapele și resursele de care are nevoie viitorul întreprinzător pentru a atinge în perioada de timp determinată toate obiectivele pe care și le-a propus.

Structura conținutului

C.

D.Obiectivele operaționale ale lecției

Desfășurarea lecției:

SINTEZA PLANULUI DE AFACERI

I. Prezentarea A. Firma

firmei și a B. Domeniul de activitate

strategiei generale C. Obiective

II. Piața A. Clienți

B. Produsul / serviciul

C. Segmentul de piață

D. Concurența

III. Organizare, A. Procesul de conducere

conducere B. Conducerea

C. Personalul

IV. Finanțele A. Venituri

B. Cheltuieli

C. Sursele și utilizarea fondurilor

D. Previziuni financiare

I. AFACEREA – PREZENTAREA FIRMEI ȘI A STRATEGIEI GENERALE

FIRMA

Firma „Editura Danubius SRL a fost înființată în anul 1997 prin înregistrarea ei la Registrul Comerțului, Circa Financiară și Judecătoria sectorului 6.

Activitățile de bază ale firmei sunt: editare și difuzare de carte.

Afacerea pe care o dezvoltă editura Danubius este de succes datorită faptului că acoperă un segment de piață în dezvoltare, prin editarea de cărți pentru copii, manuale școlare, o gamă largă de dicționare. Cărțile editate de Danubius se remarcă pe piață prin calitatea deosebită atât din punct de vedere al conținutului dar și din punct de vedere al prezentării grafice.

Pe viitor editura Danubius are în vedere dezvoltarea activității desfășurate prin extinderea rețelei de difuzare a cărții în zonele neacoperite precum și editarea unor reviste (sport, modă, divertisment).

Se are în vedere și asigurarea unor servicii de pre-press (selecție de culori, tehnoredactare, etc.).

DOMENIUL DE ACTIVITATE

Atât în domeniul editării cât și al difuzării, concurența este mare, întrucât există firme puternice care desfășoară aceste activități (ex: editura ALL, editura TEORA, editura SIGMA, editura DIDACTICĂ și PEDAGOGICĂ, firma de difuzare TOTAL-PRESS, etc).

În prezent editura DANUBIUS este o editură în dezvoltare, are o rețea de difuzare ce acoperă majoritatea zonelor țării.

Strategia adoptată de editura DANUBIUS constă în continua adaptare la cerințele pieței, prin dezvoltarea și perfecționarea serviciului de marketing al firmei, prin realizarea unei continue campanii publicitare prin diverse mijloace: radio, presă, târguri de carte, etc.

Obiectivele concrete ale acestei afaceri, în următorii 2-5 ani sunt realizarea unei cifre de afaceri cât mai mari, achiziționarea unor spații pentru birouri și depozitarea cărților, achiziționarea unor noi mijloace de transport pentru serviciul difuzare precum și crearea de noi locuri de muncă.

II. AFACEREA – PIAȚA, CONCURENȚA

CLIENȚI

Clienții editurii DANUBIUS fac parte din toate categoriile de vârstă dar în special sunt vizați copii de vârstă școlară și studenți. Din punct de vedere al stării materiale clienții provin în general din categoria celor cu venituri medii.

Clienții cumpără materialele editate și difuzate de DANUBIUS deoarece corespund cerințelor pieței, atât din punct de vedere al conținutului precum și a prețului accesibil.

Prezentarea grafică este deosebită iar conținutul manualelor editate se remarcă prin organizarea clară și ierarhizată a informațiilor.

În urma analizei situației vânzărilor s-a remarcat că nivelul vânzărilor nu este constant de-a lungul întregului an calendaristic, maximele înregistrându-se în perioada de toamnă-iarnă.

În urma studiului realizat de serviciul de marketing s-a ajuns la concluzia că clienții noștri cheltuiesc, aproximativ 5% din veniturile lor anuale.

Clienții sunt, în primul rând, interesați de exactitatea, unitatea și organizarea clară a informațiilor pe care le conțin materialele editate. Ei mai sunt interesați de mărimea caracterului (pentru o citire ușoară), de grafica copertei precum și de modul de broșare a cărților.

Prețul pe care clienții sunt dispuși să-l plătească este în concordanță cu interesul și nevoia pe care o au față de produsul respectiv.

Clienții vor cumpăra materiale editate de DANUBIUS deoarece ele vin în întâmpinarea cererii acestora iar serviciul de marketing și publicitate atrage atenția asupra noilor apariții, trezește interesul și determină acțiunea de cumpărare.

PRODUSUL / SERVICIUL

1.Editura DANUBIUS oferă editare și difuzare de carte (beletristică, cărți de specialitate, manuale, dicționare).

Acoperă nevoia de cunoaștere, informare și instruire.

Cărțile sunt vândute prin intermediul serviciului DIFUZARE, care distribuie cărțile librăriilor și difuzorilor particulari din teritoriu precum și prin punctele proprii de vânzare.

Cumpărătorul află de produsele editurii DANUBIUS prin intermediul publicității realizate prin diverse mijloace: piesă, radio, târg de carte, publicitate directă prin intermediul pliantelor distribuite prin poștă precum și prin publicitatea la locul vânzării, prin expunerea în vitrină și rafturi.

2.Produsele vor fi vândute la prețuri ce țin seama de prețul de cost și realizarea unui profit, precum și de prețurile practicate de concurență.

În costul unei cărți sunt incluse costurile dreptului de autor, costurile tehnoredactării, a tipăririi, ale difuzării, costurile salariale, etc.

Cărțile editate și difuzate de editura DANUBIUS sunt competitive pe piața de carte.

SEGMENTUL DE PIAȚĂ

Piața este situată cu precădere în orașele din sudul și vestul țării (acoperă 70% din teritoriul țării).

Este o piață în dezvoltare, cu un ritm de creștere de 8% pe an. Tendințele pieței firmei DANUBIUS sunt de continuă extindere.

CONCURENȚA

1.Principalii concurenți sunt celelalte edituri care se ocupă în special cu editare de manuale școlare.

2.Produsele lor au o calitate comparabilă cu ale editurii DANUBIUS.

Principalele firme concurente se bucură de o bună reputație pe piața de carte. Clienții le sunt fideli în măsura satisfacerii cerințelor lor. Firmele concurente își distribuie produsele asemănător cu editura DANUBIUS, prin rețele proprii de difuzare și prin firme ce se ocupă exclusiv de difuzare. Segmentul lor de piață este comparabil cu al editurii DANUBIUS.

Avantajul firmei DANUBIUS este faptul că are un serviciu de management și marketing foarte bine organizat.

III. ORGANIZARE; CONDUCERE

PROCESUL DE PRODUCȚIE

1.Principalul proces este cel al editurii și difuzării ce cuprinde următoarele etape de bază: cumpărarea dreptului de autor, eventuala traducere a materialului, stabilirea tirajului, testarea pieței, tehnoredactare, trimiterea și ținerea sub observație a tipăririi și legării cărților, trimiterea în rețeaua de difuzare.

2.În activitatea ei, firma are nevoie de calculatoare, faxuri, xeroxuri precum și mașini de transport pentru rețeaua de difuzare.

CONDUCEREA

1.Structura organizatorică a firmei este:

director general (manager și administrator)

directori de marketing (2)

colaboratori redactori de specialitate (5)

tehnoredactori (2)

grafician (1)

contabil (1)

magaziner (1)

agenți difuzare (4)

2.Afacerea este condusă de directorul general care este și managerul firmei.

3.Directorul general răspunde de bunul mers al firmei, în general, iar directorii de marketing răspund de testarea pieței și volumul vânzărilor.

PERSONALUL

Firma are nevoie de 12 angajați permanenți și 5 colaboratori.

Calificarea fiecăruia este în funcție de munca pe care o prestează.

Angajații necesari sunt găsiți în urma anunțurilor date în acest sens, prin depunerea CV-urilor urmate de interviuri.

Pe piața muncii există calificările care sunt necesare pentru angajații firmei DANUBIUS.

Plata personalului se face în funcție de atribuțiile pe care la are fiecare angajat, în funcție de competența sa, prin negocierea salariului (se ține seama de salariul minim pe economie).

IV. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

Editura DANUBIUS SRL are un capital social de 500.000.000 lei reprezentând aportul asociatului unic după cum urmează:

numerar – 115.000.000 lei

mijloace fixe – 380.000.000 lei

obiecte de inventar – 5.000.000 lei

Obiectul de activitate este: editare și difuzare de carte.

Pe baza planului de afaceri, firma DANUBIUS SRL solicită un credit pentru achiziționarea de mijloace fixe în valoare de 200.000.000 lei.

Banca acordă creditul cu o dobândă anuală de 50%, creditul urmând a fi rambursat trimestrial, în 4 rate.

Firma angajează 12 salariați permanenți și 5 colaboratori iar pentru fiecare angajat se negociază salariul. Societatea nu este plătitoare de T.V.A.

Cheltuieli:

Privind personalul:

1 salariat 12 luni 5.000.000 lei = 60.000.000 lei

2 salariați 12 luni 4.000.000 lei = 96.000.000 lei

4 salariați 12 luni 3.000.000 lei = 144.000.000 lei

5 salariați 12 luni 2.500.000 lei = 150.000.000 lei

5 colaboratori 12 luni 1.000.000 lei = 60.000.000 lei

Total cheltuieli pe an privind personalul = 510.000.000 lei

-privind asigurările sociale (23% din fondul de salarii):

510.000.000 lei 23/100 = 117.300.000 lei

-privind constituirea fondului de sănătate(2%):

510.000.000 lei 2/100 = 10.200.000 lei

-privind protecția socială (fond șomaj 5%):

510.000.000 lei 5/100 =25.500.000 lei

-contribuția unității la fondul de risc și accidente (1%):

510.000.000 lei 1/100 = 5.100.000 lei

Din documentele de evidență a mijloacelor fixe rezultă că firma înregistrează, conform normelor legale, cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe de 75.000.000 lei/an.

Cheltuieli privind dobânzile:

Rata trimestrială de rambursare a creditului este de 50.000.000/trim.

Formula de calcul a dobânzii este:

Sold cont credit nr. zile utilizare procent de dobândă

360 zile/an 100

Dobânda pe trim. I:

(200.000.000 lei 90 50)/360 100 =25.000.000 lei

Dobânda pe trim. II:

(150.000.000 lei 90 50)/360 100 =18.750.000 lei

Dobânda pe trim. III:

(100.000.000 lei 90 50)/360 100 =12.500.000 lei

Dobânda pe trim IV:

(50.000.000 lei 90 50)/360 100 =6.250.000 lei

Total dobânzi: 62.500.000 lei

Din evidența contabilă reies următoarele categorii de cheltuieli:

-cheltuieli privind d cont credit nr. zile utilizare procent de dobândă

360 zile/an 100

Dobânda pe trim. I:

(200.000.000 lei 90 50)/360 100 =25.000.000 lei

Dobânda pe trim. II:

(150.000.000 lei 90 50)/360 100 =18.750.000 lei

Dobânda pe trim. III:

(100.000.000 lei 90 50)/360 100 =12.500.000 lei

Dobânda pe trim IV:

(50.000.000 lei 90 50)/360 100 =6.250.000 lei

Total dobânzi: 62.500.000 lei

Din evidența contabilă reies următoarele categorii de cheltuieli:

-cheltuieli privind cumpărarea dreptului de autor 120.000.000 lei

-cheltuieli cu materiale consumabile 5.000.000 lei

-cheltuieli tipografice 225.000.lei

-cheltuieli cu combustibilii 90.000.000 lei

-cheltuieli apă, energie 8.000.000 lei

-cheltuieli privind uzura obiectelor de inventar 1.000.000 lei

-cheltuieli chirie _________

Profit brut: 1.450.000.000 – 1.254.600.000 lei = 195.400.000 lei

Impozit pe profit: 195.400.000 38/100 = 74.252.000 lei

Profit net: 195.400.000 – 74.252.000 lei = 121.148.000 lei

C. ABORDAREA METODICO – APLICATIVĂ

Corelații intra și interdisciplinare ale temei

IS ISTORIE

CHIMIE

GEOGRAFIE

MATEM.

EDUCAȚIE

PLASTICĂ

FIZICĂ

Disciplina: EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ

Modulul: SERVICII TURISTICE ȘI HOTELIERE

Clasa: a VIII-a

Data:

PROIECT DE LECȚIE

TITLUL LECȚIEI: PROIECTAREA UNEI EXCURSII

Justificarea sau motivarea lecției:

Elevii își vor dezvolta capacitățile intelectuale și practice de organizare a unei excursii, prin dobândirea unei imagini de ansamblu asupra modului de organizare a unei excursii; să realizeze importanța documentării prealabile, prin întocmirea itinerariului, a stabilirii obiectivelor turistice, a întocmirii fișei tehnice a circuitului precum și analiza de preț a acestuia.

În urma cunoștințelor dobândite, elevii pot contribui la organizarea cu succes a unei excursii.

Structura conținutului:

C

D.Obiectivele operaționale ale lecției

E.Desfășurarea lecției

PROIECTAREA UNEI EXCURSII

FIȘA DE DOCUMENTARE

Stabilirea itinerariului

OBIECTIVE TURISTICE ȘI DE ALTĂ NATURĂ

Ploiești -Muzeul Ceasului

Măneciu -Mânăstirea Suzana

Cheia -Mânăstirea Cheia

Brașov -Biserica Neagră

(tur de oraș, panoramă)

Predeal -Biserica Mânăstirii Predeal

(tur de oraș)

Bușteni -Fabrica de Hârtie

(tur de oraș)

Sinaia -Mânăstirea Sinaia

(tur de oraș)

Câmpina -vizită Casa Memorială Nicolae Grigorescu

-vizită Casa Memorială I. Hașdeu

Bărcănești -Mânăstirea Ghighiu

Durata circuitului 2 zile

În anexa lucrării se găsesc date și informații privitoare la obiectivele turistice vizitate

FIȘA TEHNICĂ A CIRCUITULUI

Total Km parcurși: 327 + 10% (tururi de oraș) = 327 + 33 = 360 Km

Total timp opriri (vizitare + servicii restaurare + cazare + timp liber) = =27h40’

ANALIZA DE PREȚ A CIRCUITULUI TURISTIC

Servicii restaurare și cazare:

cazare – 110.000 lei / persoană

pensiune completă – 120.000 lei / persoană

masă prânz – 42.000 lei

Autocarul a fost închiriat pentru suma de 15.000 lei / Km.

Total Km parcurși: 360 Km.

Analiză preț:

1)Transport: (360 km 15.000 lei) : 50 persoane = 108.000 lei /persoană

2)Cazare – 110.000 lei / persoană

3)Servicii restaurare – 1 p.c. – 120.000 lei /persoană

1 p. – 42.000 lei / persoană

TOTAL 162.000 lei / persoană

4)Obiective vizitate – 9 5000 lei = 45.000 lei / persoană

5)Cheltuieli personal însoțire

6)Total: 108.000 + 162.000 + 45.000 + 10.800 = 325.800 lei / persoană

7)Comision (cotă) 10% – 32.580 lei / persoană

8)Cotă ADAS 1% – 3258 lei / persoană

9)T.V.A (11% din total 6 + 7) = 39.421,8 = 39.422 lei / persoană

10)Preț total persoană: 325.800 + 32.580 + 39.422 = 401.060 lei / persoană = 401.000 lei /persoană.

B2. TIPURI DE SCRIERE ȘI UTILIZAREA LOR ÎN DIVERSE DOMENII DE ACTIVITATE

B. ABORDAREA ȘTIINȚIFICO TEHNICĂ

B.1. TEHNOLOGIA CELULOZEI ȘI HÂRTIEI

I. Noțiuni introductive

Noțiuni de „celuloză” și „hârtie” reprezintă fiecare în parte un grup de produse tehnice bine definit.

Celuloza – este constituentul principal al pereților celulelor vegetale, unde se mai găsește asociată cu substanțe necelulozice, denumite incruste.

Celuloza cuprinde toate materialele fibroase celulozice folosite la fabricarea hârtiei, a fibrelor artificiale sau a altor produși chimici – pelicule pentru filme, lacuri etc.

Denumirea tehnică de celuloză o poartă materialul fibros obținut prin dizolvarea în soluții chimice a incrustelor.

În funcție de destinația lor, celulozele se împart în:

papetare sau tehnice – pentru hârtii și cartoane

chimice, înnobilate având un grad ridicat de puritate – pentru fibre artificiale și diverși derivați celulozici.

Hârtia – cuprinde așa zisele produse „papetare” respectiv toată gama de hârtii și cartoane (hârtii groase cu masa peste 160g/m2).

Clasificarea produselor papetare în aceste două mari familii – hârtie și carton – are dezavantajul că nu oferă nici o indicație asupra domeniului de utilizare. Spre exemplu:

Subfamilii ale hârtiei

Fiecare aceste două subfamilii se clasifică, în funcție de utilizarea produselor ce-i aparțin, în mai multe sortimente.

În cazul cartoanelor, împărțirea în sub familii se face în modul următor:

Subfamilia cartoane pentru tipar cuprinde sortimentele:

Pentru a înțelege cât mai bine tehnologia obținerii hârtiei, aceasta se structurează după următoarea schemă:

II. SEMIFABRICATE FIBROASE ÎN INDUSTRIA HÂRTIEI

II1. Paste semichimice.

II 1.1 – definiție și materii prime utilizate pentru obținerea pastelor semichimice

Pastele semichimice sunt semifabricate fibroase obținute printr-un tratament chimic moderat al materiilor prime fibroase, în vederea eliminării parțiale a incrustelor, urmat de o prelucrare mecanică pentru individualizarea fibrelor.

Cifrele sunt valabile pentru industria celulozei și hârtiei din țara noastră.

Lemnul – dintre elementele morfologice ale arborelui (rădăcină, trunchi, coroană, frunze sau ace), numai trunchiul și o parte din coroană se folosesc la fabricarea pastelor fibroase.

Paiele de grâu – sunt formate din următoarele elemente morfologice: tulpina (63-65%), frunzele și pleava (17-21%), spicul (8-10%) și nodurile (6-7%). Elementele fibroase cele mai importante ale paielor sunt conținute de tulpină care atinge o lungime de 0,6-1,0m.

Stuful – recoltat după sezonul rece, după ce a pierdut o mare parte din frunze, are următoarea compoziție morfologică: tulpină (80-85%), teci și frunze (8-15%), noduri (3-5%) și pănușită (2-3%).

Dintre toate aceste materii prime valoarea papetară cea mai ridicată o prezintă rășinoasele. Valoarea papetară este dată de raportul dintre lungimea și grosimea fibrelor. Cu cât este mai mare acest raport, cu atât fibrele sunt mai suple si au o capacitate mai mare de împâslire.

II 1.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBȚINERE A PASTELOR SEMICHIMICE

II. 1.2.a Prepararea și depozitarea materiilor prime.

Modul de acționare a dispozitivului de cojire prin strunjire:

Modul de acționare a dispozitivului de cojire prin strunjire:

1-buștean; 2-dispozitivul rotativ; 3-colți metalici.

Fig. 1

Schema instalației de tocare și sortare a tocăturii din lemn:

Fig. 2

Schema unui siloz pentru tocătură din lemn:

Schema unui siloz pentru tocătură din lemn:

Fig. 3

II. 1.2.b. Dezincrustarea celulozei prin fierberea lemnului sau a plantelor anuale.

Procedeele de obținere a pastelor semichimice și-au luat denumirea de la soluția chimică folosită la dezincrustarea acesteia:

procedeul natron – constă în fierberea țesutului vegetal cu o soluție de hidroxid de natriu (sodiu)

procedeul sulfat – constă în fierberea țesutului vegetal cu o soluție de NaOH (60g/l) și Na2S(20g/l)

procedeul sulfit – constă în fierberea țesutului vegetal cu o soluție de bisulfit acid de calciu (se aplică mai ales la lemnul de rășinoase)

procedeul sulfit neutru de sodiu – constă în fierberea lemnului de păioase sau a plantelor anule cu o soluție formată din Na2SO3 și Na2CO3.

Schema unui fierbător sferic:

V = 15-60m3

Fig. 4

Fierbător discontinuu staționar de 140 m3 – timp de fierbere-2 ore

-temperatură de fierbere-170C

Fierbător discontinuu staționar

Fig. 5

II.1.2.C. Defibrarea materialului dezincrustat

Materialul rezultat de la dezincrustare păstrează întotdeauna forma tocăturii și de aceea pentru transformarea lui în pastă este necesar un tratament mecanic – defibrarea. Cele mai bune rezultate din punct de vedere a proprietăților pastei și consumului specific de energie se obțin când defibrarea se execută la cald, imediat după fierbere.

Defibrarea se realizează cu ajutorul unor aparate numite rafinoare cu discuri (o moară cu două discuri metalice verticale, paralele, unul fix și altul în mișcare la 500 – 1000 rot / min.)

Rafinor cu discuri metalice:

Rafinor cu discuri metalice:

1-disc fix; 2-disc rotativ; 3-carcasă; 4-șurub de alimentare a rafinorului de material fibros

; 5-intrarea materialului fibros (refuzul de la sortare);

6-evacuarea materialului fibros măcinat; 7-plăci dințate.

Fig. 6

II. 1.2.d. Spălarea, sortarea și deshidratarea pastelor semichimice

Pentru spălarea pastelor semichimice și recuperarea soluțiilor reziduale se utilizează filtre cu vacuum sau cu presiune și prese. Alegerea utilajului pentru spălare este condiționată de caracteristicile leșiei negre recuperate (concentrația și temperatura) și de destinația pastei.

Leșiile reziduale recuperate la spălarea pastelor semichimice sunt utilizate o parte pentru completarea hidromodului de fierbere, iar restul este dirijat la

recuperarea chimicalelor pe care le conțin.

Sortarea este operația de îndepărtare din materialul fiert a aglomerațiilor fibroase mari, noduri, așchii. Se realizează în două trepte: sortarea grosieră și fină cu ajutorul sortitorului vibrator.

Deshidratarea pastelor semichimice se face în scopul îngroșării acestora pentru a putea fi prelucrate în continuare (măcinat pentru hârtie sau albit). Îngroșarea pastelor se poate obține cu ajutorul preselor mecanice și al mașinilor de deshidratare.

Schema mașinii cu sită rotundă pentru deshidratarea celulozei:

1-cuvă; 2-tambur; 3-șprițuri; 4-valțuri de presare; 5-valț canelat; 6-rezervor de apă;

7-pompă de vacuum; 8-pompă de apă grasă;

9-valț de ghidare; 10-prese; 11-dispozitiv de înfășurare.

Fig. 7

Tamburul 2 este prevăzut cu un ciur peste care se îmbracă o sită. În cuva 1, suspensia de celuloză intră cu consistența de 0,9 – 1,3 %. Banda de fibre celulozice formată pe suprafața tamburului este spălată cu ajutorul spirturilor 3.

Prin acțiunea valțului de presare 4 se îmbunătățește stoarcerea benzii de celuloză. Desprinderea benzii de celuloză de pe sită se face cu ajutorul valțului canelat 5.

Banda de celuloză, având consistența de 18 – 21% intră în presele canelate 10 unde este stoarsă până la consistența 40-45% uscăciune.

Ieșind din prese, banda de celuloză intră în dispozitivul 11 de tăiere în coli umede la format 600 800 mm. În locul dispozitivului de tăiat coli se poate folosi dispozitivul de făcut suluri. Viteza de lucru a unei astfel de mașini este de 15-40 m/min.

II 12 C. Albirea pastelor semichimice

Pastele fibroase vegetale obținute din lemn sau plante anuale prezintă diverse nuanțe de culoare. Aceste nuanțe se deosebesc, în principal, modificărilor de culoare ale ligninei, precum și formării în procesul de fabricație a acestor paste a unor pigmenți colorați specifici. Astfel, celulozele sulfit au o nuanță de la albă cenușie la galbenă cenușie, iar celulozele sulfat de la brună deschis până la brună închis.

Gradul de alb al pastelor fibroase se determină prin fotometrie și se exprimă în procente față de un etalon – o substanță chimică curată, stabilă și deosebit de albă, de exemplu, sulfatul de bariu.

Realizarea albirii pastelor fibroase se realizează prin tratarea lor cu agenți de albire: clor, apă de clor, hipocloriți, dioxid de clor, apă oxigenată, hidroxid de sodiu, oxigen.

II. 2. Fabricarea pastei mecanice

II. 2.1. Definirea și schema generală de folosire a pastei mecanice.

Pasta mecanică se obține prin presarea lemnului pe suprafața periferică a unei pietre cilindrice în mișcare de rotație, stropită abundent cu apă. Acest proces poartă numele de defibrare și permite transformarea lemnului într-o pastă papetară care necesită numai o sortare pentru a deveni aptă de utilizare.

Pasta mecanică conține toate substanțele necelulozice, inclusiv lignina, în aceiași proporție în care se găsește în lemn, de aceea, din punct de vedere calitativ, este inferioară pastelor semichimice.

Din cele mai vechi timpuri

Prețul de cost mai scăzut, determină folosirea pe scară largă a pastei mecanice, la fabricarea hârtiei și cartoanelor care nu necesită o durabilitate prea mare, așa cum sunt: hârtia de ziar, o mare parte a hârtiilor de scris și tipărit, cartoanelor duplex și triplex.

În ultimul timp s-a extins metoda de defibrare a lemnului sub formă de tocătură, procedeul fiind mai flexibil, se poate automatiza complet și permite prelucrarea nu numai a buștenilor dar si a șipcilor și altor deșeuri de la fabricile de cherestea.

Schema generală de fabricare a pastei mecanice:

Schema generală de fabricare a pastei mecanice

Fig. 8.

Semnificația de „apă grasă” se găsește la punctul VI privind protecția mediului.

II.2.2a. Defibrarea lemnului sub formă de bușteni.

Se realizează cu utilaje speciale – defibratoare – care au în componență următoarele elemente principale: piatra defibratoare, casete, dispozitivul de presare a buștenilor, cuva pentru colectarea pastei și dispozitivul de ferecare a pietrei. Prin presarea lemnului pe asperitățile acesteia pătrund în masa lemnoasă și desprind fascicule de fibre.

Schema generală a defibratorului:

1-piatră defibratoare; 2-cuvă; 3-șabăr; 4-șpriț cu apă; 5-lemn

; 6-casetă; 7-dispozitiv de ferecare; 8-rolă de ferecare.

Fig .9

Calitatea pastei obținute este în funcție de:

– specia lemnului – rășinoasele (molidul și bradul), foioasele (plopul, mesteacănul, fagul) obțin cele mai bune rezultate.

– calitatea lemnului – umiditatea 40% și grosimea inelelor anuale

– viteza periferică a defibratorului – v =20-30 m/s; la o viteză periferică a defibratorului mai mare provoacă ruperi în fibră, ceea ce duce la înrăutățirea calității pastei.

– piatra defibratorului – influențată de finețea granulelor utilizează pietre de ceramică, ciment.

II.2.2b. Defibrarea lemnului sub formă de tocătură.

Societatea suedeză „Defibrator A. B.” livrează pentru defibrarea lemnului din tocătură instalația reprezentată schematic mai jos:

Schema tehnologică de fabricare a pastei mecanice

din tocătură, prin procedeul Defibrator AB:

1-bandă transportoare; 2-siloz; 3-alimentator cu șnec; 4- rafinor; 5- rezervor

Fig.10

Dintr-un siloz cu volumul de 130 m3, tocătura este alimentată în primul rafinor monodisc, cu puterea de 100 KW și 1500 rot/min care lucrează la o consistență de 25%. În siloz este introdus abur pentru îmbunătățirea condițiilor de funcționare a rafinorului. Din primul rafinor pasta cade într-un șnec, care alimentează al doilea rafinor de același tip și mărime ca și primul. Aici se adaugă o cantitate suplimentară de apă pentru a menține consistența la 25%, deoarece aceasta are tendința să crească prin evaporare a apei în timpul rafinării. În continuare, materialul este diluat până la consistența de 3-5% și depozitat într-un rezervor din care se alimentează instalația de sortare.

II.2.3. Sortarea pastei mecanice

II.2.4. Îngroșarea pastei mecanice.

Pasta mecanică sortată are consistența de 0,3-0,5% și pentru a putea fi transportată și depozitată în condiții avantajoase trebuie îngroșată până la 3-4% consistență.

Apa caldă obținută de la degroșare este folosită din nou în circuitul de fabricare a pastei mecanice. Îngroșătorul de pastă mecanică nu se deosebește în principiu de îngroșătorul pentru paste semichimice.

II. 2.4. Albirea pastelor mecanice

Pastele mecanice se caracterizează printr-un conținut ridicat de lignină. Albirea lor se realizează cu agenți chimici care albesc lignina fără a o solubiliza: apă oxigenată, peroxid de sodiu, hipoclorit de calciu.

II. 3. Pasta din cârpe

II.3.1. Materii prime pentru pasta din cârpe și domenii de utilizare.

Pasta din cârpe se obține din deșeuri textile vechi sau noi provenite din țesături sau fire din bumbac, in cânepă, iută, lână. Pastele obținute se utilizează pentru obținerea unor hârtii și cartoane cu rezistență și durabilitate deosebit de mare. Cârpele de bumbac, in și cânepă sunt utilizate de preferință la fabricarea hârtiilor pentru bancnote, pentru documente, țigarete, etc. Cârpele de lână se folosesc numai pentru anumite sorturi de hârtii și cartoane (hârtie pentru valțuri, carton asfaltat).

Schema generală de obținere a pastei de cârpe.

Fig. 11

II. 3.3. Desprăfuirea inițială, sortarea și tocarea cârpelor

Pentru a ocroti sănătatea și a ușura munca personalului care lucrează la sortarea cârpelor, acestea sunt supuse desprăfuirii.

Operația se execută într-un desprăfuitor format dintr-o carcasă metalică în interiorul căreia se află 3-8 tobe, pe a căror suprafețe laterale sunt montate bătătoare: tablele se rotesc în același sens dar cu viteze diferite, pentru ca efectul bătătoarelor să fie mai pronunțat.

Desprăfuitor de cârpe: 1- bătătoare; 2-transportor;

3-colector de corpuri grele; 4-ventilator; 5-cameră de praf.

Fig. 12

Sortarea cârpelor are ca scop separarea lor în funcție de calitate, culoare, grad de curățire.

Tocarea lor se realizează cu tocătoare speciale tip tambur sau tip ghilotină. Cârpele se transformă în bucăți cu dimensiuni 9050 mm.

II.3.4 Fierberea cârpelor

Fierberea are ca scop eliminarea din cârpe a grăsimilor, coloranților și a altor impurități chimice. Prin fierbere, fibrele se umflă și devin mai elastice. Cârpele noi și albe, ca și cele de calitate inferioară folosite la fabricarea cartonului asfaltat nu sunt supuse fierberii.

Fierberea se realizează sub presiune în fierbătoare sferice, rotative sau cilindrice rotative, încălzite direct cu abur. Ca reactivi se folosesc laptele de var și hidroxid de sodiu.

II.3.5. Spălarea și destrămarea cârpelor

Pentru îndepărtarea leșiei și a substanțelor formate în timpul fierberii, cârpele se spală cu apă, după care sunt destrămate pentru a fi transformate în paste.

Spălarea se poate face direct în fierbător sau împreună cu destrămarea într-un holendru.

Holendru destrămător.

Fig. 13

Holendru este format din cuva metalică 1 de 4-8 m3, tamburul 2 cu diametrul de 1,3-1,5 m prevăzut cu 70-80 cuțite metalice și toba 3 cu sită pentru îndepărtarea apei de spălare. Sub tamburul destrămător se află platina 4 cu 10-15 cuțite metalice.

II.3.6. Albirea pastei de cârpe.

Se realizează cu apă de clor, hipocloriți, apă oxigenată, sau dioxid de clor.

II.4. Pasta de maculatură

Procesul de obținere a pastei de maculatură diferă în funcție de sortul de maculatură.

II.4.1. Sortarea maculaturii

În țara noastră maculatura este sortată în 6 clase:

II.4.2. Destrămarea maculaturii

Are ca cop transformarea maculaturii într-o pastă cu grad avansat de individualizare a fibrelor în apă la o consistență de 4-6%. Aparatul de destrămare a maculaturii se numește hidrapulper care are dispozitivul de destrămare asemănător cu rotorul unei mașini de spălat rufe. (200-1000 rot/min.).

II.4.3. Epurarea pastei de maculatură

Maculatura poate conține o serie de impurități (pietre mărunte, ace, agrafe etc) care se regăsesc în pasta obținută după destrămare. Pasta destrămată de hidrapulper este trecută la un epurator echipat cu sortare plan-vibratoare.

II.4.4. Descernelizarea maculaturii

Maculatura aparținând clasei II poate fi descernelizată prin aplicarea tratamentului chimic concomitent ci destrămarea.

Deoarece este puțin probabil ca maculatura să conțină un singur tip de cerneală trebuie să se utilizeze diverși agenți chimici, cel mai utilizat fiind peroxidul de sodiu.

Îndepărtarea cernelii se poate face pe două căi:

prin fierberea maculaturii în mediu alcalin, având drept rezultat saponificarea uleiurilor care stau la baza cernelii de tipar.

prin flotarea cernelii din pasta de maculatură cu aer și un adeziv tenso-activ (săpun).

Cameră de flotare.

Fig.14

Camerele de flotare sunt vase de formă paralelipipedică prevăzută central cu un amestecător cu palete montate radial și așezate într-un cilindru perforat.

Vacuumul creat de amestecător provoacă aspirația pastei în vas. În centrul amestecătorului este aspirat aerul. Pasta și aerul se amestecă intens și sunt evacuate prin perforațiile cilindrului. Datorită turbulenței puternice, particulele de cerneală sunt acoperite cu bule de aer și formează o spumă abundentă, care se ridică la suprafața pastei, de unde este evacuată cu un dispozitiv special.

Camerele de flotare: – V = 0,68 – 1,36 m3

P de acționare a amestecătorului = 3,6 – 6kw

II. 4.5 Albirea pastei de maculatură descernelizată

Se realizează prin tratarea în două-trei trepte cu hipocloriți și dioxid de clor sau peroxizi.

III. PREPARAREA PASTEI DE HÂRTIE

III.1 Introducere

Procesul în care semifabricatele fibroase sunt transformate – cu adaosul unor materiale auxiliare- într-o pastă, din care se obține pe mașină foaia de hârtie, poartă numele de prepararea pastei de hârtie. În funcție de caracteristicile calitative și proprietățile care se cer hârtiei sau cartonului obținut, paste poate fi constituită dintr-un singur sort de fibre sau dintr-un amestec de semifabricate fibroase.

III. 2. Faze tehnologice de obținere a pastei de hârtie.

III.2.1. Destrămarea și individualizarea materialelor fibroase

Semifabricatele fibroase sunt furnizate în fabricile de hârtie sub formă de foi sau suluri cu o consistență ridicată sau chiar în stare uscată. De aici se impune necesitatea destrămării și individualizării materialului fibros. În acest proces se realizează și hidratarea și umflarea fibrelor.

Aparatele cu ajutorul cărora se realizează această operație sunt hidrapulperele, iar destrămarea se realizează datorită agitării turbionale puternice a materialului în suspensie apoasă

III.2.2 Măcinarea materialelor fibroase

Măcinarea este operația fundamentală în fabricarea hârtiei, de care depind toate însușirile acesteia.

Măcinarea se realizează trecând suspensia fibroasă prin cuțitele mobile și cuțitele fixe ale unor aparate speciale, ca: rafinoare cu discuri metalice, holendre, mori conice, hidrafinere, etc.

Modul de acționare a cuțitelor asupra fibrei

Modul de acțiune a cuțitelor de măcinare asupra fibrelor:

a-scurtarea fibrelor; b-strivirea și fibrilitatea fibrelor; c-formarea straturilor de fibre pe cuțite

Fig. 15

Rafinoarele cu discuri metalice sunt aparatele cele mai moderne și cele mai frecvent folosite la măcinarea pastelor fibroase.

Rafinor monodisc

Fig.16

Organul de lucru al rafinorului constă din două discuri de oțel, dintre care unul este fix, iar celălalt pus în mișcare cu 500-1000 rot/ min, pus în mișcare de către un motor electric. Discurile sunt placate cu segmenți din oțel, bronz sau bazalt. Pe suprafața segmenților sunt prevăzute canale.

III.2.3. Încheierea hârtiei

Capacitatea mare de absorbție a apei este o caracteristică necesară doar pentru unele hârtii: sugative, șervețele, de filtru. Pentru alte hârtii și cartoane, proprietatea de a absorbi apa este cu totul nedorită: hârtie de scris, hârtie și cartoanele de desen.

Pentru a exista întinderea (sugerea) cernelii pe suprafața hârtiilor sau cartoanelor supuse tipăririi este necesară astuparea porilor cu ajutorul unor substanțe chimice de încheiere: cleiul de colofoniu, cleiul animal, cazeina, melamina, latexurile de rășină, etc.

III.2.4. Umplerea hârtiei

În compoziția pastei de hârtie sau de carton se adaugă o serie de substanțe minerale cu scopul de a îmbunătăți aspectul și calitatea de tipărire, creșterea opacității hârtiei.

Materialele de umplutură folosite în țara noastră la fabricarea hârtiei sunt:

Pe lângă avantajele enumerate mai sus, utilizarea materialelor de umplutură duce la scăderea prețului de cost al hârtiei, deoarece sunt mai ieftine decât semifabricatele fibroase. Totuși, prin umplere proprietățile de rezistență și gradul de încheiere al hârtiei se înrăutățesc.

III.2.5. Colorarea hârtiei

Teoria colorării

Lumina albă a zilei se descompune în culorile curcubeului:

Fiecărei culori îi corespunde o anumită lungime de undă luminoasă.

În natură nu sunt corpuri absolut transparente, sau absolut opace. Când anumite lungimi de undă ale luminii sunt absorbite de un corp, el apare colorat corespunzător lungimilor de undă care nu sunt absorbite de acesta.

Produsele papetare se colorează după cerințe de natură estetică sau tehnică.

Diluarea- pentru a putea fi lansată pe sita mașinii de fabricație, pasta se diluează până la consistența de 0,1-1%

se realizează cu apă grasă, într-o cutie de amestec.

Epurarea- impuritățile care se găsesc în pasta de hârtie provin din semifabricatele fibroase, din materialele de umplere și încheiere și se elimină prin operația de epurare.

aparate pentru epurarea pastei: epuratoare centrifugate tip Centriscriner alcătuit din două site concentrice, între care se rotesc patru palete

III.3. Rețete și scheme tehnologice de preparare a pastei de hârtie sau carton

Schemele tehnologice ale instalațiilor de preparare a pastei de hârtie sau carton diferă de la un sortiment papetar la altul și la alegerea schemei tehnologice se ține seama de: sortul de hârtie ce trebuie fabricat, natura și numărul semifabricatelor fibroase, gradul de măcinare, proprietățile materialelor auxiliare, capacitatea de producție a mașinii de fabricație.

Se va prezenta numai schema tehnologică de preparare a pastei de hârtie pentru scris și tipar.

Schema tehnologică de preparare a pastei de hârtie pentru scris și tipar, care are în compoziție pastă.

1,5,7,8-rezervor;2-pompă; 3-regulator de consistență; 4-hidrafiner; 6-regulator de debit; 9-moară Jordan; 10-cutie de diluare; 11-centricliner; 12-selectifiner

fig 17.

Brac (breac – ruptură) – în compoziția fibroasă intră și deșeurile ce provin de la mașina de fabricat hârtie.

FABRICAREA HÂRTIEI

Generalități

Hârtia reprezintă o rețea fibroasă în care sunt înglobate și materiale auxiliare, cu anumite proprietăți structurale impuse de domeniul de utilizare: pentru scris, tipărit, ambalaje, pentru scopuri tehnice, etc.

Formarea rețelei fibroase, respectiv a benzii de hârtie, se bazează pe reținerea fibrelor și materialelor din suspensia apoasă pe site filtrante. Apa trece prin ochiurile sitei filtrante, iar faza solidă este reținută pe suprafața sitei, formând banda de hârtie.

În funcție de tipul de sită și de gradul de măcinare a filtrelor, banda de hârtie formată pe sită are o consistență între 8-9% (în cazul sitelor cilindrice) și 14-20% (în cazul sitelor plane). Sub această formă hârtia nu poate fi utilizată și de aceea se folosesc prese umede care ridică conținutul de uscăciune al hârtiei până la 25-38%, urmând ca restul de umiditate să fie eliminat prin uscare.

IV.2. Fazele procesului tehnologic de fabricare a hârtiei

IV.2.1 Lansarea pastei de hârtie pe sita marginii

Lansarea pastei de hârtie pe sita marginii se realizează cu ajutorul cutiilor de lansare. Funcția cutiei de lansare este de a alimenta pasta în zona de formare a benzii de hârtie.

Tipuri de cutii de lansare:

Schema dispozitivului de lansare tip Converflow Schema generală a cutiei de lansare tip Converflow

Fig 18

Cutia Conwerflow se confecționează din tablă de oțel inoxidabil, se compun din două dispozitive legate în serie.

Primul dispozitiv este format din țevi conice și are rolul de a distribui pasta pe întreaga lățime a cutiei. Al doilea dispozitiv este un distribuitor convergent format din șase lame fixate în consolă.

Viteza curentului de pastă trebuie să fie cu 5-10% mai redusă decât viteza sitei.

IV.2.2. Formarea și deshidratarea inițială a benzii de hârtie

Formarea și deshidratarea inițială a benzii de hârtie se poate face pe mașini cu sită plană, mașini cu site duble și mașinii cu site cilindrice.

Sita este una din părțile cele mai importante ale mașinilor de fabricat hârtie: pe ea are loc formarea benzii de hârtie și se îndepărtează cea mai mare parte a apei conținută în pastă.

Este o țesătură din metal sau materiale sintetice, formate din urzeală (fire longitudinale) și bătătură (fire transversale).

Tipuri de țesături folosite la confecționarea sitelor: a-sită simplă; b-sită dublă; c-sită triplă; d-sită drilată.

Fig19

Sitele metalice sunt confecționate din următoarele materiale: pentru urzeală se utilizează bronz fosforos (92-93% Cu, 6,3-7,3% Sn și 0,3-0,7% P) iar pentru urzeală se utilizează alama (aliaj 80% Cu și 20% Zn).

Rezistența la uzură a sitelor metalice este redusă, durata lor de funcționare este de 8-12 zile. De aceea sitele sintetice formate din fire poliesterice sunt tot mai des utilizate (rezistența la uzură este de 6-10 ori mai mare).

IV.2.2.a. Formarea și deshidratarea inițială a hârtiei pe mașini cu sita plană

Fig 20

Elementul principal îl constituie sita fără de sfârșit 1, întinsă între valțul pieptar 2 și valțul sugar 6, care o antrenează.

Latura de sus a sitei alunecă pe cutia de formare 3, pe valțurile registre 4 și pe cutiile sugare 5, iar pe latura de jos, pe valțurile de susținere 7 și pe valțurile de întindere 8.

Deshidratarea, respectiv scurgerea apei din pastă, se face rapid în zona valțului pieptar și a valțurilor registre. Apa se colectează cu ajutorul jgheaburilor 9, în rezervorul de beton 10, de unde se folosește la diluarea pastei. În continuare, pasta se deshidratează cu ajutorul cutiilor sugare 5, apoi banda umedă formată pe sită este deshidratată prin acțiunea de absorbție a valțului sugar 6 și prin acțiunea de presare a valțului 11. Bracul rezultat prin ruperea hârtiei la trecerea de pe sită spre prese se colectează, se diluează și se amestecă în rezervorul umed 12 și se reîntoarce în circuit cu ajutorul pompei 13.

Limitarea laterală a curentului de pastă pe sită se realizează cu ajutorul a două lame metalice.

IV.2.2b. Formarea și deshidratarea inițială a hârtiei pe mașini cu sită dublă.

Obținerea unor hârtii cu ambele fețe identice și cu o structură uniformă pe întreaga grosime nu este posibilă pe mașinile cu sită plană. Această situație a impus realizarea altor sisteme de formare, dintre care cu site duble prezintă cel mai mare viitor. Cele două site funcționează cu aceeași viteză.

Sistemul de formare Bel-Baie

Fig.21

IV.2.2c. Formarea și deshidratarea inițială a hârtiei pe mașini cu site cilindrice.

Obținerea benzii de hârtie pe mașina cu sită cilindrică se deosebește în principal de cea care are loc pe mașina cu sită plană. Pasta se alimentează dintr-o cuvă în care se rotește cilindru cu sită, iar banda se formează sub acțiunea diferenței de nivel a lichidului din exteriorul și din interiorul sitei. Datorită diferenței de nivel și rotirii sitei, apa din pastă filtrează prin ochiurile sitei iar fibrele și materialele auxiliare sunt reținute pe aceasta sub formă de bandă continuă.

Schema principală a mașinii de fabricat hârtie cu sita cilindrică.

A-cu funcționare în contracurent; b-cu funcționare în echicurent; 1-flanela; 2-sita; 3-cutie de alimentare; 4-valț de preluare; 5-preaplin;6-cuvă; 7-valț perforat.

Fig.22.

IV.2.3. Deshidratarea cu ajutorul preselor umede

La ieșirea de pe sită, banda de hârtie are consistența de 8-9% în cazul sitelor cilindrice și 14-20% în cazul celor plane. O parte din această cantitate se elimină mecanic, prin stoarcerea progresivă a benzii de hârtie în 2-4 prese umede, cu două sau trei valțuri.

Constructiv, există multe tipuri de prese umede, în figură fiind reprezentată schema presei Fabric.

Schema presei Fabric: a-pentru eliminarea unor cantități mici de apă;

b-pentru eliminarea unor cantități mari de apă

fig 23.

IV.2.4. Uscarea hârtiei.

Partea uscătoare a mașinii de fabricat hârtie are rolul de a reduce conținutul de umiditate al benzii de hârtie, de la 60-72% până la 5-7%. Uscarea hârtiei se realizează prin contactul direct cu suprafața încălzită a cilindrilor metalici. Cilindrii uscători se toarnă din fontă de calitate și se șlefuiesc la exterior până la luciu.

În prezent peste 90% din mașinile de fabricat hârtie sunt echipate cu cilindri încălziți în interior cu abur, pe care banda de hârtie este presată cu ajutorul flanelelor uscătoare. Cilindrii sunt așezați pe două rânduri suprapuse , pentru ca banda de hârtie să vină în contact alternativ pe ambele fețe cu suprafețe netede ale cilindrilor.

STUDIU DE CAZ: Consumul de putere a mașinii de fabricat hârtie.

Consumul de putere a mașinii de fabricat hârtie depinde de viteza și regimul de funcționare al acesteia.

N = klv [KW]

k – reprezintă consumul specific de putere pe metru de lățime a mașinii și unitatea de viteză a acesteia.

K = 0,5……1

la viteze mari, valoarea coeficientului k este minimă

la viteze mici (sub 200m/min) valoarea lui k este maximă

l – lățimea mașinii [m]

v – viteza mașinii [m/min]

FINISAREA HÂRTIEI

V.1.Generalități.

Finisarea reprezintă totalitatea operațiilor mecanice la care este supusă hârtia uscată în vederea măririi densității, a netezimii, a luciului, precum și a îmbunătățirii aspectului comercial.

V.2. Fazele procesului tehnologic tehnologic de finisare a hârtiei.

În funcție de destinația hârtiei mai există și operații de înnobilare prin tratare la suprafață a hârtiei (cretare, încleiere la suprafață, cașare, acoperire cu materiale plastice).

Prin cașare se înțelege lipirea cu ajutorul cleiului de amidon sau rășini sintetice a două sau mai multor foi de hârtie între ele.

V.2.1. Netezirea, satinarea umedă și răcirea hârtiei

Operația de netezire umedă a hârtiei se realizează fie cu ajutorul precalandrului, fie cu ajutorul cilindrului de satinare.

Precalandrul este format din două valțuri metalice suprapuse și este amplasat înaintea ultimelor 2/3 din numărul cilindrilor uscători ai mașinii de fabricație.

La intrarea în precalandru hârtia trebuie să aibă umiditatea de 18-25%.

Schema precalandrului: 1-valțul inferior; 2-valțul superior;

C-cilindri uscători; V-valțuri conducătoare de hârtie (carton) și de postavuri.

Fig 24

Operația de netezire mai pronunțată a hârtiei până la obținerea unei suprafețe cu porozitate foarte redusă și cu luciu poartă denumirea de satinare.

Răcirea hârtiei. La ieșirea de pe cilindrii uscători, hârtia are temperatura de 70-85 și umiditatea de 4-6%. Răcirea are ca scop: 1) evitarea suprauscării hârtiei; 2) umezirea hârtiei ca urmare a condensării vaporilor de apă din aerul înconjurător; 3) reducerea efectului de formare a electricității statice, datorită frecării hârtiei uscate între valțurile calandrului.

Răcirea hârtiei se realizează pe cilindrii răcitori amplasați după ultimul cilindru uscător. Consumul de apă la răcirea hârtiei cu ajutorul cilindrilor este de circa 3m3/t hârtie.

IV.2.2. Netezirea uscată a hârtiei

Netezirea uscată a hârtiei are rolul de a uniformiza suprafața, a mări gradul de compactizare și de a conferi hârtiei luciu.

Netezirea se produce sub efectul de presare a benzii de hârtie la trecerea ei printre valțurile în mișcare de rotire ale calandrului.

Schema calandrului și a înfășurătorului mașinii:

1-cilindru răcitor; 2-valț conducător; 3a-valț de calandru cu cămașă;

3b-valț de calandru turnat din fontă; 4-cilindrul înfășurătorului;

5-tambur metalic pentru înfășurarea hârtiei (cartonului); 5a-sulul de hârtie (carton);

6-dispozitiv pneumatic, cu piston, pentru presarea sulului de hârtie pe suprafața tobei; 7-jgheab de tablă.

Fig. 25.

Hârtia fără cute sau încrețituri se introduce între valțurile I și II ale calandrului, cu ajutorul unui jet de aer comprimat. Banda de hârtie trece în continuare printre valțurile II-III, și așa mai departe, până ajunge la valțurile VII-VIII. De aici hârtia este trecută pe cilindrul 4 și apoi pe tamburul de înfășurare 5. Valțul VII al calandrului este acționat, prin cuplă elastică, de un motor cu viteză variabilă, iar celelalte valțuri sunt acționate de la valțul VII, prin frecare.

IV.2.3. Înfășurarea hârtiei

Primul tip de înfășurător se mai întâlnește numai la mașinile mai vechi de mică capacitate.

Înfășurătorul cu cilindrul purtător (Poppe).

Înfășurător tip Pope: 1-tambur purtător; 2-tambur înfășurător de rezervă;

3-tambur înfășurător de lucru; 4-hârtia de la calandru

fig. 26

Cilindrul purtător are viteza cu 0,2-0,3% mai mare decât viteza hârtiei la ieșirea din calandrul mașinii.

IV.2.4. Tăierea hârtiei

Tăierea în bobine

Sulurile de hârtie, așa cum rezultă de la mașina de fabricație, se taie în bobine cu dimensiuni standardizate.

Tăierea (despicarea ) benzii de hârtie pe lățime și înfășurarea în bobine se realizează cu ajutorul instalației de bobinare.

Tăierea în coli

Hârtiile netezite sau satinate pe supercalandru, care nu sunt destinate a fi comercializate în suluri, sunt tăiate în cale de anumite dimensiuni.

IV.2.5. Sortarea și ambalarea hârtiei

Sortarea se realizează manual în funcție de sortul și calitatea hârtiei folosind metoda verificării prin sondaj prin răsfoire sau sortare coală cu coală.

Hârtia din suluri se ambalează manual sau cu ajutorul mașinilor de ambalat.

Hârtia sub formă de coli după ce a fost controlată este trecută la mașina de numărat, apoi se formează topuri cu un anumit mumăr de coli și se împachetează în hârtie de ambalaj lipită cu clei sau cu benzi adezive. Mai multe topuri împachetate formează baloturile de hârtie.

Atât bobinele cât și baloturile și topurile trebuie marcate cu etichete din care să rezulte întreprinderea producătoare, denumirea hârtiei, tipul, culoarea, masa, numărul de coli și numărul standardului.

Hârtia ambalată este depozitată în încăperi închise, cu aer condiționat pentru ca hârtia să-și păstreze caracteristicile.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Notă: Sursele pentru schemele constructive prezentate sunt următoarele:

Diaconescu, V., Obrocea, P., Tehnologia celulozei și hârtiei figura: 1.33, 1.34, 1.52, 1.68, 1.69, 2.38, 1.77, 3.30, 3.31, 3.74, 4.14, 2.102, 3.80, 3.67.

Merticaru, N., Mihalcea, D., Tehnologia fabricării și prelucrării produselor specifice industriei celulozei, hârtiei și fibrelor artificiale: figura: 5, 10, 12, 15, 27, 47.

B3. TEHNOREDACTAREA ȘI TIPĂRIREA CĂRȚILOR

De la autor până ajunge pe rafturile librăriilor, cartea parcurge următorul traseu:

I.EDITURA – Etape parcurse, în procesul de apariție a cărții, în cadrul

editurii

-constituie debutul în apariția cărții și conține datele personale ale autorului, titlul lucrării, cuprinsul acesteia, număr de pagini; oferta este însoțită de prezentarea pe scurt a conținutului acesteia și cui se adresează.

-pe baza datelor din prezentarea lucrării serviciul financiar contabil realizează un antecalcul de preț, pe baza unui tiraj estimativ.

-trimite prezentarea, inserată într-un formular tip, în rețeaua de difuzare pentru testarea interesului pe care îl prezintă lucrarea în rândul cititorilor; serviciul de marketing realizează un studiu de piață în urma comenzilor făcute de agenții de difuzare.

-realizează lectura de informare; dacă există îndoieli asupra conținutului, lucrarea este trimisă unui specialist în domeniu pentru control știiințific; se întocmește un referat de control științific în care, dacă este cazul, se fac propuneri pentru îmbunătățirea lucrării și de care autorul trebuie să țină seama.

-stabilește formatul paginii, textul și imaginea precum și coperta (uneori sarcinile machetatorului sunt preluate de tehnoredactor).

-în cazul editurii (dacă deține Servicii de PRE-PRESS) sau tipografiei este realizată tehnoredactarea computerizată a cărților ce urmează să apară pe piață; tehnoredactarea computerizată (Dekstop Publishing-DTP) utilizează computerele pentru a scrie, ilustra, și tehnoredacta. Acest sistem permite unei singure persoane să realizeze o multitudine de funcțiuni, inclusiv scrierea, proiectarea paginilor, culegerea și pregătirea caracterelor și a graficii cu scopul tipăririi; un sistem DTP de bază se compune din computer, softul specializat și o imprimantă cu laser; softul sistemelor DTP include, de obicei, un program de editare a textului, unul de ilustrare și un program de aranjare în pagină; unele sisteme folosesc scanere pentru includerea imaginilor în lucrarea editată. Programe ca PageMaker, QuarkXpress sau Corel Ventura Publisher permit utilizatorului să combine fișiere separate, de tipuri diferite pentru a obține publicația dorită (se fixează numărul și mărimea paginilor, se culege textul, se fixează modul acesta va intra în pagină împreună cu imaginile.

-după culegere lucrarea este citită de redactor care realizează corecturile care se impun urmând să dea „bun de tipar”, deci lucrarea să poată fi tipărită.

Urmează tipărirea cărții, se stabilește numărul de exemplare și se negociază prețul de tipărire cu tipografia.

TIPOGRAFIA – etape în tipărirea unei cărți.

Activitatea unei tipografii cuprinde, în ordinea procesului tehnologic de realizare a producției poligrafice, trei mari activități.

II.1. Pregătirea formelor de tipar cuprinde totalitatea activităților de culegere a textului și de prelucrare a imaginilor, asamblarea acestora pe montaje și copierea fotochimică a montajelor pe plăci monometalice.

a.Culegerea textelor – se realizează pe calculatoare electronice și se transpun prin imprimantă laser pe hârtie sau pe material transparent.

b.Prelucrarea imaginilor – selecțiile de culoare se realizează pe scanere plane sau rotative după care filmele se obțin în mașini de developat. Pentru o carte care conține și imagini de policromie (poze), pentru fiecare culoare de bază (negru, albastru, galben și roșu) se va obține câte un film care ulterior se va monta pe folia de montaj. (vezi mostră în anexa lucrării).

Foto 1 (sursă Revista tipografilor nr. 7, iulie-2000, pag 7)

c.Asamblarea filmelor pe folia de montaj (cromofan)-filmele se montează pe falia de montaj cu ajutorul unor benzi adezive (vezi mostra în anexa lucrării). Se pot monta 16 pagini de carte pe o folie).

d.Copierea fotochimică a montajelor pe plăci monometalice-după efectuarea montajului filmelor pe culori se ajunge la procesul de copiere și astfel a realizării plăcilor de tipar. Se pot executa (în prealabil) tipare de probă pe hârtie de ozalid care vor da beneficiarului o imagine asupra modului cum va arăta pe viitor imprimatul. Dacă beneficiarul dă „ bun de tipar” pe ozalid, montajele se introduc din nou în linia de copiat, suprapuse cu plăci de tipar (de aluminiu). Aceste plăci de aluminiu având suprafața fotosensibilă sunt impresionate de filmele de pe folia de montaj, în așa fel încât după expunere ele vor primi imaginea completă de pe folia de montaj.

După impresionare plăcile de aluminiu se introduc într-o linie de spălare și corectare (pentru înlăturarea eventualelor imperfecțiuni, murdărie, etc). La capătul liniei de spălare se stochează urmând să fie trimise spre mașinile de tipărit.

TEHNOLOGII DE VÂRF în ceea ce privește pregătirea formelor de tipar: sistemul C.T.P.-producător firma basys Print GmbH Germania.

Computer To Plate (C.T.P.) este ramura industriei pre-press ce se ocupă cu realizarea directă a plăcilor offset din calculator, fără utilizarea unor pași tehnologici intermediari.

Mai precis, se elimină filmul de selecție, montajul manual și expunerea plăcilor în ramele de copiat.

Noutăți și avantaje ale utilizării sistemului C.T.P față de sistemul tradițional sunt prezentate în materialul din anexa lucrării.

II.2. TIPĂRIREA (IMPRIMAREA)

Pentru tipărirea unei cărți se utilizează:

-o mașină de tipar cu hârtia în coală (foto 2 și foto 3).

-se poate utiliza atât mașina de tipar în coli cât și mașina de tipar rotativă (foto 4).

Mașina de tipar în coli în 4 culori produsă de firma Roland – Germania

Foto 2 (Revista Roland 300, pag. 6)

Mașina de tipar în coli în 2 culori produsă de firma Heidelberg– Germania

Foto 3 (sursa: coperta Revistei Heidelberg GTO 52)

Mașina de tipar rotativă în 4 culori produsă de firma Heidelberg-Germania

Foto 4 (sursa: Revista tipografilor, iulie-2000, pag. 17)

Principiul de funcționare a mașinii de tipar plane.

Schema mașinii de tipar plane în două culori tip Roland

Foto 5 (sursa: Revista Print magazin, sept-2000, pag. 25)

Din paletul de hârtie, colile sunt extrase una câte una cu ajutorul sistemului de introducere a colilor (1) format din ventuze vacumatice. Coala trece printre cilindrul de placă 6 și cilindrul de cauciuc 7 pentru imprimarea primei culori, după care intră în grupul pentru a doua culoare format din cilindrul de cauciuc 7 și graifărul de preluare a colilor la ieșire 9. Grupurile de valuri de umezire 5 și 12 au rolul de a împiedica uscarea cernelii de pe grupul de valuri de cerneluire 4 și 11.

II.3. FINISAREA PRODUCȚIEI TIPĂRITE

Finisarea producției tipărite este realizată în atelierul de finisare-legătorie, după următorul proces tehnologic.

II.3.a.Fălțuirea este procesul de înlocuire a colii în vederea obținerii formatului și sucesiunii paginilor

Figura 8. Schema de funcționare a mașinii de fălțuit și moduri de îndoire a colii de hârtie

II.3.b.Tăierea la format se realizează cu ajutorul unei mașini de tăiat tip ghilotină cu comandă numerică.

II.3.c.Broșarea cărților se efectuează cu ajutorul unei mașini de broșat cu rezistența electrică și utilizează un liant de tip COVIDEZ pentru linia fascicolului de interior de copertă.

II.3.d. Finisarea cărții se efectuează pe mașina tip ghilotină cu trei cuțite pentru egalizarea formatului cărții.

II.3.e.Controlul final costă în examinarea produsului finit (cărții) astfel încât să corespundă atât din punct de vedere calitativ cât și estetic.

Dicționar de termeni

Autocolant-material care prezintă pe una din fețe adeziv

Adeziv-produs ce permite încleierea a două suprafețe din același material sau materiale diferite.

Broșare-acțiunea de a broșa-1-a lega împreună colile sau foile unei cărți într-o copertă; 2-a prelucra prin așchiere o piesă din metal.

Celuloză-substanță organică din care sunt alcătuiți pereții celulari ai plantelor și care are o largă întrebuințare în industria hârtiei, a lacurilor, a fibrelor artificiale și a maselor plastice.

Deshidratarea-eliminarea totală sau parțială a apei pe care o conține un corp în mod normal.

Epurare-operația de curățire, purificare.

Fălțuire-operația de îndoire, de împăturire a foii de hârtie.

Filigran-marcă transparentă imprimată în procesul de fabricație în structura unei hârtii.

Fotometrie-parte a opticii care se ocupă cu măsurarea intensității luminoase.

Incrustă-substanță necelulozică ai pereților celulelor vegetale.

Lignină-substanță organică complexă care se găsește în țesuturile plantelor lemnoase, dându-le impermeabilitate și rigiditate.

Maculatură-deșeuri de produse papetare provenite în timpul prelucrării sau după utilizare, care pot fi refolosite ca materie primă la fabricarea hârtiilor, cartoanelor.

Offset-modalitate de tipărire prin care imaginea, după forma încărcată cu cerneală este preluată de o pânză cauciucată, întinsă pe un cilindru și transmisă apoi pe hârtie.

Produs de papetărie-produs obținut sub formă de foi (hârtie, carton), sau de obiecte din pastă de fibre celulozice.

Pre-press-totalitatea operațiilor care se execută în vederea pregătirii operației de tipărire.

Rotativă (mașina de tipar)-mașină pentru imprimarea ziarelor și a publicațiilor de mare tiraj care are forma de imprimare și suprafața de presiune cilindrice.

Satinare-acțiunea de a da luciu hârtiei sau țesăturilor cu ajutorul calandrului.

Scaner-sistem utilizat ca un fotocopiator care transformă culorile și formele imaginii scanate într-un cod digital același pe care computerul îl folosește pentru a prelucra toate celelalte date.

Vacuum-aparat în care se concentrează o soluție, prin fierbere în vid, la temperaturi joase.

Aspecte legate de conduita elevului pe parcursul desfășurării excursiei

Pentru buna desfășurarea a unei excursii, elevii trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte legate de:

îmbrăcăminte și încălțăminte comodă corespunzătoare anotimpului și condițiilor meteorologice;

bagajul să conțină și cele necesare igienei (pastă de dinți, prosop, săpun, etc).

necesarul de bani de buzunar pentru eventuale cumpărături (cărți poștale, suveniruri, băuturi răcoritoare, etc).

pachetul de hrană să conțină alimente ce nu se alterează ușor.

punctualitate pentru a evita întârzâierea plecării.

comportament civilizat și decent în timpul călătoriei cu autobuzul, în timpul vizitării obiectivelor turistice, în timpul servirii meselor, etc.

neîndepărtarea de grup.

anunțarea oricărei probleme apărute personalului de însoțire.

respectarea cu strictețe a programului excursiei.