Tehnologia Moderna Suport Pentru Invatamantul Primar
TEHNOLOGIA MODERNĂ
SUPORT PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul 1
TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICĂRII ÎN EDUCAȚIE
1.1. Context general
1.2. Mijloace de învățământ
1.2.1. Delimitări conceptuale
1.2.2. Funcțiile mijloacelor de învățământ
1.2.3. Clasificarea mijloacelor de învățământ
1.2.4. Integrarea mijloacelor de învățământ în procesul didactic
1.3. Mijloace tehnice de instruire
1.3.1. Caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire
1.4. Mijloace de învățământ moderne
1.5. Informatizarea învățământului românesc
1.6. Instruirea asistată de calculator în învățământul primar
1.6.1. Terminologie, precizări conceptuale
1.6.2. Calculatorul-partener în educație
1.6.3. Calculatorul-instrument didactic pentru orice tip de disciplină
1.6.4. Modalități de integrare eficientă în structura activițăților a mijloacelor de
învățare specifice disciplinei
1.7. Locul și rolul calculatorului în școală
1.8. Avantaje ale utilizării TIC în educație
1.9. Dezavantaje ale utilizării TIC în educație
1.10. Softul educațional; tipuri de soft
Capitolul 2
CALCULATORUL ÎN SPRIJINUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR- studiu de caz
la Școala Gimnazială nr.84, București
2.1. Prezentarea unității școlare
2.2. Proiecte didactice
2.2.1. Proiect didactic nr.1- Aria curriculară Limbă și comunicare
2.2.2. Proiect didactic nr.2- Aria curriculară Matematică și explorarea mediului
2.2.3. Proiect didactic nr.3- Aria curriculară Consiliere și orientare
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
Utilizarea tehnologiei moderne are o influență deosebit de importantă asupra formării și dezvoltării personalității tinerilor.
Prezenta lucrare abordează pe parcursul capitolelor sale aspecte esențiale cu privire la modul în care tehnologia informației și a comunicării (TIC) vine în sprijinul învățământului primar românesc, punându-se accentul pe importanța modernizării învățământului, a acestui proces de instruire și educare, în raport cu societatea, preponderent informațională, a secolului 21.
De asemenea lucrarea face referire la modul de selectare și utilizare a tehnologiilor potrivite dezvoltării procesului de învățământ precum și la introducerea noilor tehnologii în domeniul învătământului, subliniind impactul pe care îl au asupra creșterii performanțelor școlare.
Noile tehnologii vin în sprijinul învățământului deoarece facilitează înțelegerea durabilă a cunoștințelor, sporesc volumul acestora, motivează și sporesc receptivitatea elevului.
Elevii din învățământul primar au nevoie de cunoștințe și aptitudini în a utiliza tehnologia informațională și de aceea este importantă formarea unei aptitudini de utilizare a tehnologiilor și de abordare corectă a noilor informații.
Lucrarea de față pornește de la aspectele teoretice privind implementarea noilor tehnologii în domeniul educației școlare, evidențiază condițiile optime de realizare a acesteia și înfățișează câteva experimente practice care prezintă modalitățile concrete în care se regăsește utilitatea lor în activitatea școlară de zi cu zi.
În prezentarea lucrării se pune accentul pe faptul că profesorii trebuie să fie pregătiți să utilizeze noile instrumente informaționale în procesul instructiv-educativ pentru ca educația să profite din plin de oportunitățile oferite de TIC.
Așadar prin intermediul noilor tehnologii și pe baza amprentei profesorului elevii trec de la acumularea pasivă de informații la învățarea prin descoperire.Astfel ei “învață să învețe”, dezvoltându-și abilitățile și strategiile pe care le vor folosi și adapta în diferite situații.
Lucrarea prezintă principalele direcții în care pot fi utilizate instrumentele tehnologiei moderne atât în procesul de predare-învățare-evaluare cât și în managementul instituției școlare.
În prima parte sunt prezentate aspecte toretice și metodologice în ceea ce privește utilizarea TIC în învățământul primar.
În cea de-a doua parte este prezentată unitatea școlară la care activez în prezent și 3 modele de proiecte de lecție diferite în care este exemplificată concret modalitatea de integrare a TIC în activitățile școlare.
În ultima parte a lucrării sunt enumerate concluziile care se desprind în urma celor prezentate pe parcursul lucrării.
De asemenea se aduce în discuție termenul de „instruire asistată de calculator” care reprezintă o metodă didactică integrată în sistemul de predare-învățare-evaluare având în vedere faptul că în prezent, din ce în ce mai multe școli sunt prevăzute cu laboratoare de informatică, dotate cu aparatura necesară desfășurării lecțiilor cu întreg colectivul de elevi.
Calculatorul a fost introdus inițial ca simplu mijloc didactic, după care integrarea lui a devenit instruire, astfel încât în momentul de față utilizarea lui împreună cu ansamblul de principii didactice să devină strategie de învățare.
Videoproiectorul, laptopul, boxele, tabla interactivă, casetofonul, cd-urile,dvd-urile, softurile eucaționale, manualele virtuale sunt alte instrumente ale tehnologiei moderne, utile atât profesorului cât și elevilor.
Eficiența tehnologiilor moderne este determinată de metodologia cadrului didactic de a le integra în activitatea didactică.Astfel se ajunge la o flexibilitate în învățare, iar elevii sunt stimulați să se implice în procesul educațional și să devină parteneri ai profesorului.
Datorită modalităților de concepere, de structurare generală și a capitolelor, modalităților de abordare a aspectelor teoretice, metodologice, analizelor pedagogice această lucrare își propune să reprezinte un imbold în învățământul școlar românesc.
CAPITOLUL 1
TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICĂRII ÎN EDUCAȚIE
Context general
Societatea contemporană, comparativ cu cele anterioare, se caracterizează prin schimbări radicale ce se petrec în conduită, la locul de muncă, în familie, în educație, în religie, în știință, în tehnologie și aproape în orice aspect al vieții noastre astfel încât modernizarea învățământului românesc devine o nesesitate de netrecut cu vederea.
Învățământul, acest proces organizat de instruire și educare, în condițiile actuale, este unul modern, dacă avem în vedere obiectivele și conținutul său. El interferează cu știința, care nu este altceva decât ansamblul sistematic de cunoștințe despre natură, societate și gândire. În fapt, aplicațiile stiinței includ, printre altele, apărarea și perfecționarea științei umane, transformarea realităților sociale.
De când se știe învățământul a fost un promotor al personalității umane, sub aspectul gândirii și activității creatoare. Nu întâmplător s-au fixat obiective, care, în raport cu progresul vieții sociale au dus nu numai la aplicarea de metode și mijloace de instruire și educare corespunzătoare, ci și la îmbunătățirea și perfecționarea lor continuă.
La o analiză atentă, aplicată, metodele și mijloacele tradiționale de predare oferă suficiente posibilități de sporire a eficienței învățământului, dar cu toate acestea se impune înnoirea actului predării.
Noile tehnologii ale informațiilor si comunicării modifică viziunea asupra practicii educaționale, implementarea acestora fiind considerată astăzi drept una dintre cele mai importante probleme, ridicată la rang de politică națională.
“În America de Sud, diverse țări au dezvoltat și dezvoltă proiecte ample pentru integrarea TIC în educație.În Chile un astfel de proiect s-a numit Enlaces (1993-1999) și a cuprins profesori de școli primare și secundare, asigurând astfel pentru aproximativ 90% din populatia școlară a țării, accesul la un învățământ modern, susținut tehnologic”( Logofătu, M.F., 2008, pag. 15).
Există numeroase exemple din întreaga lume cu privire la folosirea cu succes a noilor tehnologii informaționale și de comunicare în care se are în vedere interesul autorităților în ceea ce privește educația în vederea formării și pregătirii profesorilor și viitorilor profesori.
Deși mai târziu, în comparație cu alte țări de pe glob, noua tehnologie a pătruns și în România.Mă refer la tehnologia care vine în sprijinul învățământului, la acel segment de tehnologie care înlesnește, ușurează înțelegerea durabilă a cunoștințelor, sporește volumul acestora, motivează și, de ce nu, sporește receptivitatea elevului.
Rezultatele evaluărilor realizate până acum în diferite țări cu o anume vechime în folosirea și utilizarea TIC arată faptul că procesul didactic realizat cu ajutorul noilor tehnologii este tot atât de eficient ca și formele tradiționale de educație în condițiile unei proiectări riguroase, întocmită în prealabil de către cadrul didactic.
Învățarea școlară este definită de către Romiță B. Iucu drept ”o transformare de comportament pe baza unei experiențe organizate în școală, organizare supusă structurării, observației și controlului, în condițiile activității și ambianței școlare”
(Iucu, B.R., 2001, pag.33).
Realizarea obiectivelor procesului de învățământ presupune intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor, fie direct, fie indirect prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea de priceperi și deprinderi necesită prezența unor suporturi materiale pentru exersarea acțiunilor.
Există așadar în învățământ o diversitate de astfel de instrumente pedagogice numite mijloace de învățământ care sunt atent selecționate pentru a servi organizării și desfășurării procesului didactic.
1.2. Mijloace de învățământ
1.2.1. Delimitări conceptuale
Mijloacele de învățământ reprezintă „ ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care contribuie la desfășurarea eficientă a activității didactice. Ele sunt resurse materiale ale procesului de învățământ, selecționate din realitate, modificate sau confecționate în vederea atingerii unor obiective pedagogice” (Cerghit, I., 1988, pag. 203).
Progresul tehnicii a impulsionat diversificarea și perfecționarea acestor resurse. În literatura de specialitate sunt semnalate cinci generații de mijloace de învățământ care reprezintă tot atâtea etape în inovarea instrucției (Ionescu, M., Radu, I., 1995, pag. 188).
Din prima generație fac parte tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu, etc.Acestea nu pot fi utilizate decât prin acțiunea directă profesor – elev.
Celei de-a doua generații îi aparțin mijloacele purtătoare de informații gata elaborate: manuale, culegeri, alte texte tipărite. În acest caz, acțiunea cadrului didactic asupra elevului este imediată prin intermediul unui cod și anume scrisul.
A treia generație de mijloace de învățământ a apărut în urma introducerii mașinilor în procesul de comunicare interumană și este reprezentată de mijloacele audiovizuale: dispozitivele, filmul, înregistrările sonore, emisiunile televizate etc.
A patra generație de mijloace de învățământ se bazează pe dialogul direct între elev și mașină, cum ar fi cel desfășurat în laboratoarele lingvistice sau în învățământul programat.
A cincea generație, complementară precedentei, care dezvoltă interacțiunea
elev – mașină, aparține calculatoarelor electronice adică celor mai complexe mijloace de învățământ.
1.2.2. Funcțiile mijloacelor de învățământ
Mijloacele de învățământ dispun de un important potențial pedagogic. Dimensiunile acestui potențial pedagogic pot fi creionate prin evidențierea funcțiilor pe care aceste mijloace le pot îndeplini în activitatea instructiv–educațională.
Literatura de specialitate sintetizează următoarele funcții de bază (Ionescu, M., Radu, I., 1995, pag. 204):
– funcția de comunicare -mijloacele de învățământ pot transmite un volum mare de informații, într-un timp scurt și într-o formă accesibilă și atractivă;
– funcția demonstrativă- mijloacele de învățământ asigură un suport concret–senzorial, necesar înțelegerii proceselor și fenomenelor, cărora, prin tehnici specifice, le e de informații gata elaborate: manuale, culegeri, alte texte tipărite. În acest caz, acțiunea cadrului didactic asupra elevului este imediată prin intermediul unui cod și anume scrisul.
A treia generație de mijloace de învățământ a apărut în urma introducerii mașinilor în procesul de comunicare interumană și este reprezentată de mijloacele audiovizuale: dispozitivele, filmul, înregistrările sonore, emisiunile televizate etc.
A patra generație de mijloace de învățământ se bazează pe dialogul direct între elev și mașină, cum ar fi cel desfășurat în laboratoarele lingvistice sau în învățământul programat.
A cincea generație, complementară precedentei, care dezvoltă interacțiunea
elev – mașină, aparține calculatoarelor electronice adică celor mai complexe mijloace de învățământ.
1.2.2. Funcțiile mijloacelor de învățământ
Mijloacele de învățământ dispun de un important potențial pedagogic. Dimensiunile acestui potențial pedagogic pot fi creionate prin evidențierea funcțiilor pe care aceste mijloace le pot îndeplini în activitatea instructiv–educațională.
Literatura de specialitate sintetizează următoarele funcții de bază (Ionescu, M., Radu, I., 1995, pag. 204):
– funcția de comunicare -mijloacele de învățământ pot transmite un volum mare de informații, într-un timp scurt și într-o formă accesibilă și atractivă;
– funcția demonstrativă- mijloacele de învățământ asigură un suport concret–senzorial, necesar înțelegerii proceselor și fenomenelor, cărora, prin tehnici specifice, le pot mări sau micșora dimensiunile, le pot accelera sau încetini ritmul real de desfășurare sau le pot simplifica și schematiza structura;
– funcția motivațională-mesajele audio-vizuale pot sensibiliza elevii în privința problemelor studiate, le pot stimula interesele de cunoaștere, cultivând astfel motivația pentru activitatea școlară;
– funcția formativă- elevii sunt dirijați să recepteze corect mesajul audio-vizual, astfel ei își dezvoltă atenția, spiritul de observație, capacitatea de analiză și sinteză ;
– funcția de evaluare a performanțelor școlare- se elimină în acest fel o serie de factori ai subiectivității în notare;
– funcția de școlarizare substitutivă- se poate realiza un învățământ la distanță prin intermediul emisiunilor de radio, televiziune și mai ales prin intermediul utilizării calculatorului și internetului.
1.2.3. Clasificarea mijloacelor de învățământ
Mijloacele de învățământ se împart în două mari categorii:
-mijloace de învățământ care conțin mesaj didactic;
-mijloace de învățământ care facilitează transmiterea mesajelor didactice.
Din prima categorie fac parte:
-obiectele naturale: animale vii sau conservate, ierbare, insectare, acvarii;
– suporturile figurative și grafice: hărți, panouri, albume;
-mijloace simbolic-raționale: planșe cu litere, tabele;
-mijloace tehnice audiovizuale: diapozitivele, diafilmele, suporturi audio-video.
Cea de-a doua categorie cuprinde:
-instrumente, aparate și instalații de laborator;
-echipamente tehnice pentru ateliere;
-instrumente muzicale și aparate sportive;
-mașini de instruit, calculatoare si echipamente computerizate.
Această clasificare are un caracter relativ deoarece selecția, stabilirea și integrarea mijloacelor de învățământ în cadrul unei lecții se realizează prin raportarea permanentă a acestora la obiectivele instruirii, la conținuturile unităților de învățare, la metodele și procedeele didactice.
1.2.4. Integrarea mijloacelor de învățământ în procesul didactic
De cele mai multe ori, același mijloc de învățământ poate îndeplini mai multe funcții pedagogice. Actualizarea și realizarea funcțiilor pedagogice la standarde înalte este dată de integrarea corectă a acestuia într-o strategie didactică.
La o lecție sau capitol se utilizează de fel mai multe mijloace de învățământ. Ele alcătuiesc un complex, sunt subordonate realizării acelorași obiective și sunt în relație de complementaritate.
Selectarea judicioasă a mijloacelor de învățământ pentru o temă/lecție are în vedere următoarele criterii:
-obiectivele urmărite;
-specificul conținutului;
– particularitățile elevilor;
-condițiile de dotare;
-competențele cadrului didactic.
În vederea integrării mijloacelor de învățământ în strategii didactice adecvate se parcurg, în general, trei etape:
a) pregătirea elevilor în vederea receptării mesajului didactic, ceea ce presupune: captarea atenției, actualizarea cunoștințelor învățate anterior, orientarea elevilor în vederea receptării optime a mesajului didactic, anunțarea temei și a obiectivelor (elevilor li se prezintă obiectivele urmărite de către profesor într-o manieră pe înțelesul lor );
b) utilizarea efectivă a mijlocului de învățământ, se urmărește participarea elevilor pe parcursul utilizării acestuia;
c) valorificarea informațiilor dobândite în urma utilizării mijlocului de învățământ prin activități ulterioare: conversații, dezbateri, desene,fișe de lucru, efectuarea unei teme etc.
Datorită exercitării funcției de instruire, fiecare categorie de mijloace de învățământ poate fi considerată o modalitate de transmitere a cunoștințelor. De aceea, se impune ca, în alegerea mijloacelor de învățământ să se aibă în vedere eficiența lor în transmiterea unor informații noi, precum și în formarea unor priceperi și deprinderi intelectuale, care se vor transforma ulterior în instrumente utile în asimilarea noilor informații
Pentru o integrare optimă a mijloacelor de învățământ în procesul didactic trebuie să se aibă în vedere nu doar pregătirea elevilor ci și pregătirea cadrului didactic. Cadrul didactic este cel care proiectează riguros strategiile didactice în care sunt integrate mijloacele de învățământ, dar și cel care se interesează îndeaproape de activitățile de întreținere a materialului didactic, a aparaturii tehnice și mai ales de achiziționarea de noi mijloace de învățământ.
Bineînțeles, profesorul este acela care proiectează si crează situații didactice în care se utilizează diverse mijloace de învățământ, organizează și îndrumă activitatea elevilor ajutându-i pe aceștia să acumuleze informații și cunoștințe noi și să își formeze anumite priceperi și deprinderi, deci ei “învață să învețe”. Într-una din lucrările sale, Marin Stoica consideră că “una dintre cele mai importante condiții ale învățării școlare este reprezentată de statusul cadrului didactic” (Stoica, M., 2001, pag. 107).
Mijloace tehnice de instuire
Mă voi axa în continuare și voi face referire la mijloacele tehnice de instruire deoarece ele fac cu precădere subiectul acestei lucrări.
Mijloacele tehnice de instruire reprezintă acele aparate și instalații cuprinse în generațiile a treia, a patra și a cincea care respectă norme tehnice speciale și pot fi utilizate în procesul didactic fie individual, fie în combinație cu alte mijloace de învățământ .
Cele mai întâlnite mijloace tehnice de instruire sunt :
-mijloace tehnice vizuale: retroproiector, hărți, fișe de lucru;
-mijloace tehnice auditive: radio-casetofon, boxe;
-mijloacele tehnice audio-vizuale : video-player, televizor, calculator, videoproiector.
Mijloacele tehnice de instruire îndeplinesc următoarele roluri:
-sensibilizează elevii și îi pregătesc pentru activitatea didactică;
-ajută la reținerea cu ușurință a cunoștințelor prin combinarea comentariilor orale cu elementele video;
-duc la asimilarea rapidă și durabilă a cunoștințelor;
-fixeză și consolidează noile cunoștinte și competențe asimilate ;
– verifică și evaluează cunoștințele si abilitățile elevilor;
-conduc către autoinstruire.
Însuși profesorul Ioan Cerghit, potrivit rezultatelor unei cercetări psihologice, pledează pentru folosirea mijloacelor audio-vizuale deoarece: ”dacă materialul de învățat s-a prezentat numai oral, după 3 ore este reținut în proporție de 70%, iar după 3 zile doar de 10% ; dacă a fost prezentat numai vizual, din 72% reținut după 3 ore, mai rămân 20% după 3 zile; în schimb, dacă a fost transmis oral și visual, după 3 ore rămân 85% din date,iar după 3 zile s-au păstrat 65% din ele” (preluat din Logofătu, M.F., 2008, pag.21).
1.3.1 Caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire
Cele mai importante caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire, care le conferă valoarea pedagogică și, totodată anumite limite în utilizare, sunt următoarele:
-flexibilitatea sau adaptabilitatea- reprezintă trăsatura care se referă la posibilitățile de adaptare la necesitățile de moment;
-generalitatea- reprezintă o proprietate asociată flexibilității și se referă la posibilitatea de a codifica în diferite forme informațiile mesajelor transmise spre receptorul uman;
-paralelismul- este proprietatea care se referă la posibilitatea utilizării simultane a aceluiași mijloc în mai multe scopuri sau de către mai multi utilizatori, în aceeași unitate de timp.
-accesibilitatea- este o proprietate a mijloacelor tehnice determinată de complexitatea lor și de ușurinta cu care pot fi utilizate. Firește, cu cât un mijloc tehnic este mai complex, cu atât accesul utilizatorilor depinde în mai mare măsură de programe speciale de instruire pentru cunoașterea și mânuirea aparatelor;
-siguranța și funcționarea- reprezintă o caracteristică aflată în corelație cu fiabilitatea și întreținerea și se referă la respectarea anumitor reguli și operații, la punerea în funcțiune, la utilizarea și la oprirea aparatelor.
Procesul învățării nu are la bază simpla percepție, ci presupune activitatea intelectuală efectivă a elevului. Prin urmare, conținuturile prezentate odată cu utilizarea mijloacelor de învățământ, nu sunt simple materiale intuitive care să fie observate de elevi, ci îndeplinesc funcția didactică numai dacă sunt utilizate efectiv de aceștia. Altfel spus, eficiența oricărui mijloc de învățământ presupune asigurarea caracterului complementar al predării–învățării-evaluării.
Utilizarea unui singur mijloc de învățământ, indiferent din ce categorie face parte și indiferent cât de bine conceput și realizat ar fi el, nu poate da maximul de eficiență. Mijloacele de învățământ trebuie selectate, utilizate și îmbinate în funcție de: subiectul lecției, forma de realizare, tipul lecției, scopul lecției, competențele specifice urmărite, metodele didactice, formele de organizare,resursele materiale, resursele temporale, forme și tehnici de evaluare. Un mijloc de învățământ nu este eficient în sine, ci numai ca element component al unui sistem de mijloace de învățământ, care se sprijină reciproc și care se integrează într-o strategie de instruire sau autoinstruire coerentă.
Eficiența mijloacelor tehnice de instruire depinde, în mare măsură, de pregătirea profesorului, de nivelul la care el stăpânește materialul ce urmează a fi utilizat, de măsura în care este familiarizat cu aparatele, în același timp fiind necesară și pregătirea elevilor pentru a utiliza în activitatea lor noile mijloace informaționale.
Elevii nu posedă capacitatea de a ,,lectura" dintr-o simplă privire o imagine, fie ea chiar simplă. Profesorul este acela care urmează să orienteze și să focalizeze atenția elevilor asupra aspectelor esențiale ale conținuturilor transmise, în funcție de scopul secvenței educative respective: identificarea anumitor elemente, descrierea componentelor prezentate, interpretarea unei imagini etc.
Indiferent de mijloacele tehnice utilizate, procesul instructiv-educativ presupune momente de conversație profesor-elevi, elevi-profesor, elevi-elevi, discuții de grup, jocuri de simulare, adică asigurarea unor condiții interactive între elevi, profesor și mijlocul tehnic folosit. Pentru ca strategia didactică bazată pe utilizarea mijloacelor tehnice de instruire să fie eficientă este necesar ca informațiile transmise cu ajutorul acestor mijloace să fie supuse unor prelucrări, interpretări, restructurări, adaptări, să se realizeze verbalizări, corelații, iar noile cunoștinte sa fie integrate în sistemul cognitiv al elevilor.
De aceea, este necesară pregătirea elevilor în ceea ce privește perceperea eficientă a noului mesajului. Această pregătire constă într-o discuție prealabilă cu elevii, în cadrul căreia se reactualizează ceea ce elevii cunosc deja despre subiectul discutat, se precizează ideea fundamentală pe care o transmite mesajul și se formulează câteva întrebări la care elevii vor cauta răspunsuri în timpul perceperii mesajului. Este important ca profesorul să formuleze întrebări ,,de descoperire", pentru a-i îndemna pe elevi să gândească și să asimileze în mod conștient informațiile transmise. În comentariile sale, profesorul nu se va limita la o simplă descriere dar nici nu va epuiza toate explicațiile, ci le va lăsa elevilor o zonă de necunoscut și de investigare în legatură cu informațiile prezentate, oferind, în funcție de situație, puncte de sprijin.
Așadar selecția, stabilirea și integrarea mijloacelor de învățământ în cadrul unei lecții se realizează prin raportarea permanentă a acestora la obiectivele instruirii, la conținuturile concrete ale unităților de învățare/lecțiilor, la metodele și procedeele didactice, la resursele spațiale și temporale.
1.4. Mijloace de învățământ moderne
O nouă față a realului se impune din ce în ce mai mult și îi face concurență celei deja știute de noi: e vorba de una virtuală, posibilă.
Cuvântul virtual își are originea în latinescul „virtus”, care înseamnă „putere”, „forță”. În filosofia Evului mediu virtualul se referea la acel ceva care exista ca putință și nu ca act. Virtualul nu se opune realului sau realizabilului, ci actualului. Virtualizarea, ca procesualitate, înseamnă o mișcare inversă actualizării adică de mutare a unui lucru sau activități în sfera posibilului. Ea nu are nimic negativ în sine, ci ține de acea putere a omului de a se proiecta, de a ieși de sub constrângerile imediatului, prezentului. „Virtualizarea este unul dintre cei mai importanți vectori ai creării realității”, subliniază Pierre Lévy. ( Lévy, J.P, 1995, pag. 17). Efectele ei au un mare impact asupra realității ca atare.
Mijloacelele de învățământ moderne cu multiple întrebuințări didactice sunt: calculatorul,laptopul, echipamentele audio-video, softurile educaționale, CD-urile, DVD-urile, manualele virtuale, internetul.
,,Orice calități ar avea mijloacele de învățământ, nu trebuie să uităm că ele devin o componentă importantă a tehnologiei didactice moderne numai în măsura în care cadrul didactic știe să le folosească în procesul de predare-învățare și să asigure creșterea randamentului școlar” (Jinga, I., Istrate, E., 2002, pag.371).
Cadrele didactice sunt cele care decid care dintre instrumentele de tehnologie modernă duc la atingerea competențelor specifice fiecărei discipline. De altfel, utilitatea mijloacele tehnice moderne constă, în principal, în usurința de a “înviora” în permanență situația educațională, prin includerea în câmpul educației a noilor achiziții din domeniul științelor educației.
1.5. Informatizarea învățământului românesc
Mijloacele de învățământ, așa cum am mai spus, sunt instrumente auxiliare care facilitează transmiterea informației ca act al predării, sprijinind și stimulând, în același timp, activitatea de învățare. Ca instrument de lucru , mijloacele de învățământ sunt un produs al dezvoltării științei și tehnicii. Descoperirile din aceste domenii au avut repercusiuni nemijlocite asupra perfecționării și extinderii gamei acestor mijloace. Să ne gândim ce a însemnat pentru procesul de învățământ descoperirea tiparului sau ce înseamnă aparatura electronică. Fiind instrumente auxiliare și produse ale tehnicii, înseamnă că integrarea lor în procesul de învățământ trebuie să răspundă unei finalități pedagogice. Prin destinația și funcțiile pe care le poate realiza, calculatorul constituie un mijloc distinct de învățământ. Apariția lui în lumea educației a impus o noua viziune pedagogică, cea exprimată cu ajutorul sintagmei "informatizarea învățământului".
Ne îndreptăm spre societatea complet informatizată prin introducerea tehnicii de calcul precum și a tuturor mijloacelor de comunicare de care este nevoie: telefonul, radioul, televiziunea, informatica în general. Comunicațiile globale prin satelit sunt de acum o realitate, ocolul Pământului într-un satelit artificial se face în 90 de minute, iar mesajele de telecomunicații, transmise prin echipamentele existente, fac acest ocol în câteva secunde indiferent că este vorba de mesaje scrise, de imagini sau de alte forme de semnale reductibile la semnale electrice. Această evoluție a telecomunicației este provocată de un complex de factori culturali, sociali, economici, științifici, tehnologici, printre care ultimii se impun cu o forță covârșitoare. Toate tehnologiile sunt implicate, dar una se impune și anume aceea legată de generarea, culegerea, transmiterea, elaborarea si răspândirea informației. Cadrele didactice din învățământul primar au menirea, începând chiar cu clasele pregătitoare, de
a-i învăța pe elevi să selecteze informațiile de care au nevoie, care le sunt utile în diferite activități deoarece în caz contrar accesul la cantitatea uriașă de informație poate fi dăunătoare.În astfel de situații, informațiile culese pot fi utile doar într-o mică măsură, producând mai mult rău decât bine.Pretutindeni unde este prezentă informația, ea devine obiect de prelucrare prin mijloace tehnologice care se constituie în ramura numită informatică. Întorcându-mă la sintagma "informatizarea învățământului", se observă două aspecte : introducerea orelor de informatică în școală și utilizarea calculatorului ca mijloc de învățământ în cadrul celorlalte discipline școlare.Este vorba de pregătirea si instruirea elevilor în vederea utilizării calculatorului, familiarizarea copiilor și elevilor de la cea mai fragedă vârstă cu tehnicile de manipulare și utilizare a calculatorului .
1.6. Instruirea asistată de calculator în învățământul primar
1.6.1 Terminologie, precizări conceptuale
Se vorbește adesea de instruirea asistată de calculator (IAC), ceea ce înseamnă a oferi, a comunica sau a însuși niște cunoștințe, a învăța. Se consider că termenul de instrucție ar fi mai adecvat deoarece are în vedere un proces fundamental informativ și formativ desfășurat în instituțiile școlare de toate gradele.
Instruirea asistată de calculator se impune ca o metodă integrată în sistemul de predare-învățare-evaluare. Particularitatea acesteia reiese din faptul că oferă elevilor o paletă largă de cunoștințe sistematizate în lecții, în fragmente demonstrative concepute în stiluri de prezentare variate. Această metodă pare a fi semnificativă pentru educație deoarece se dovedește, prin rezultate concrete, că este o metodologie eficientă, în ceea ce privește prezentarea de noi cunoștințe.
Având în vedere că trăim într-o societate preponderent informațională, sistemele educaționale din întreaga lume se văd “obligate” să pregătească elevii în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare (TIC).
Elevii secolului 21 au nevoie de cunoștințe și aptitudini pentru a utiliza tehnologiile informaționale, de aceea este importantă formarea unei aptitudini de utilizare a tehnologiilor, dar și a unei atitudini de abordare corectă a noilor informații.Cu alte cuvinte elevii trebuie ”învățați să învețe.”Astfel meseria de cadru didactic evoluează de la instruirea centrată pe profesor, lipsită de comunicare, bazată doar pe predarea de informații către medii de învățare interactive, centrate pe elev unde conversațiile de grup, discuțiile, dezbaterile au un rol foarte important.
Pentru ca educația să beneficieze de oportunitățile oferite de TIC este important ca profesorii să fie deschiși spre nou, spre alte orizonturi și să se încumete să utilizeze în mod corespunzător noile instrumente informaționale în procesul instructiv-educativ.
„ Instruirea asistată de calculator reprezintă o metodă didactică ce valorifică principiile de modelare și de analiză cibernetică a activităților de instruire în contextul noilor tehnologii informaționale și comunicaționale, caracteristici societății postindustriale’’(Cristea, S., 2002, pag.196)
1.6.2. Calculatorul – partener în educație
Calculatoarele au apărut în jurul anului 1950 și au adus elemente noi precum microprocesorul, plăcile integrate, cipurile. Ele erau utilizate în general în tehnica de calcul, dar au început să fie incluse într-un mod sau altul în știința tehnică, economie, transporturi, artă sau pur și simplu în viața de zi cu zi.
Calculatorul, această instalație sau aparat cu ajutorul căruia se efectuează automat operații matematice logice, vine în sprijinul elevilor. Astfel ei pot observa simularea unor procese, fenomene naturale, fizice și sociale. De asemenea, înlesnește sau mijlocește emiterea de ipoteze și imaginarea unor soluții. Utilizarea lui conduce la dezvoltarea capacității de anticipare și de sesizare a relațiilor complexe, cum ar fi cauză-efect. Astfel a luat naștere o nouă disciplină și anume informatica, dar au fost și sunt influențate și o serie de alte discipline.
Calculatorul a fost introdus în lecție inițial ca simplu mijloc didactic pentru ilustrare, ulterior a devenit metodă, ca mai apoi utilizarea lui împreună cu ansamblul de principii didactice să devină strategie de învățare. El devine o resursă valoroasă, care generează o serie de avantaje (Salade, D., 1982, pag. 185), precum:
– posibilitatea furnizării unor informații de calitate, în baza unor programe elaborate de echipe multidisciplinare;
– posibilitatea de a dirija învățarea unui număr mare de elevi, acordându-le o asistență pedagogică de calitate;
– posibilitatea individualizării învățării prin respectarea ritmului de lucru și a nivelului de pregătire al fiecărui elev;
– posibilitatea realizării unui învățământ la distanță pentru diferite categorii de elevi.
Cu ajutorul calculatorului pot fi prezentate informații, aplicații, exerciții, probleme matematice, se pot desfășura jocuri didactice, jocuri interactive, pot fi simulate anumite procese/fenomene și pot fi elaborați itemi de evaluare/autoevaluare;
Învățământul primar constituie componenta cea mai stabilă a sistemului de învățământ, el fiind și cel mai vechi din punct de vedere istoric. Dintotdeauna, învățământul primar a avut ca obiect și rezultat fundamental realizarea primei alfabetizări în vederea formării competențelor și capacităților de comunicare orală și scrisă ale elevilor. Cu toate aprecierile de mai sus nu trebuie să se ajungă la concluzia că în acest segment al învățământului nu sunt necesare modernizări.
Schimbările ce au loc în conținutul învățământului primar au în vedere nu doar și nu în primul rând ceea ce se transmite și se învață.
Ca mijloc de învățământ, calculatorul capată o destinație pedagogică. Instruirea asistată de calculator este acea modalitate în cadrul căreia interacțiunea dintre activitatea de predare și cea de învățare, dintre profesor și elevi, este mijlocită de prezența calculatorului. Integrarea calculatorului în procesul didactic se referă la modul în care informațiile și sarcinile de lucru cuprinse în soft se articulează cu celelalte secvențe ale instruirii și răspund unor obiective urmărite de profesor. Manevrarea propriu-zisă a calculatorului se poate face fie de către profesor, fie de către elevi, în funcție de conținutul sarcinii de învățare și de specificul situației în care se realizează învățarea. Dacă vom ști să împletim în lecție în mod firesc tradiționalul cu modernul, dacă vom reuși să-i facem pe elevi să participe la propria instruire, dacă elevii pe care îi educăm vor ști să descopere anumite adevăruri, se dovedește că metodele folosite de noi în procesul instructiv-educativ au fost cele potrivite.
Utilizarea calculatorului ca mijloc în predarea disciplinelor școlare duce la dezvoltarea capacității de a gândi critic, permițând elevilor să se manifeste spontan, fără îngrădire ori de câte ori se creează o nouă situație de învățare.Noi, dascălii trebuie să le asigurăm elevilor noștri atmosfera propice declanșării valului de idei personale și să le oferim șansa de a se afirma ca adevărații descoperitori ai "noului". "Experiența multor țări pune în lumină faptul că cea mai eficientă modalitate de inițiere a tineretului școlar în domeniul informaticii și al calculatoarelor nu sunt cursurile, ci practica utilizării instruirii asistate de calculator de care să beneficieze toți elevii"( Ionescu, M., Chiș, V., 1992, pag. 160).
Nu putem vorbi de o utilizare universală a acestor mijloace. De fiecare dată este indispensabil să le adaptăm și să le integrăm într-o situație concretă de învățare. Aceasta presupune să răspundă unor particularități intrinseci ale informațiilor transmise și să fie în concordanță cu condițiile psihologice interne ale învățării. Din perspectiva învățării, utilizarea acestor mijloace se justifică numai în măsura în care funcția lor ilustrativ-demonstrativă se întregește cu cea operativă, concretizată în stimularea capacităților cognitiv-creative.
1.6.3. Calculatorul-instrument didactic pentru orice tip de disciplină
Instruirea asistată de calculator se poate folosi în cazul unor discipline cum ar fi : limba română, matematică, științe, educație muzicală, dezvoltare personală, arte vizuale și abilități practice, istorie, geografie, educație fizică.Calculatorul poate fi introdus în orice etapă a lecției în cadrul procesului instructiv-educativ, ca de exemplu:
– în predarea unei lecții sau a unor secvențe ale lecției în scopul optimizării procesului de învățământ, argumentării, evidențierii cu ajutorul desenului de animație, dezvoltării muncii independente și eficientizării învățării;
-în vederea efectuării de exerciții pentru învățarea unor operații și formarea deprinderilor corespunzătoare aplicaților adecvate;
-în evaluarea unei lecții sau a unei secvențe de lecției. În condițiile învățământului contemporan asistăm la o dinamică a actului evaluativ, de la rezultatele școlare la procesele didactice, criteriul de bază fiind măsura în care au fost realizate obiectivele generale și cele operaționale, dovedite prin disponibilitatea elevilor de a le folosi, de a opera cu ele, de a le introduce în comportamentul lor, implicat în actul învățării.Astfel evaluarea elevilor se realizează într-un timp scurt, se economisește timp pentru a transmite alte informații care de foarte multe ori reprezintă priorități pentru unii elevi, sunt evaluați toți elevii clasei și se observă clar unde întâmpină dificultăți.
În condițiile lecției tradiționale, desfășurate frontal cu un colectiv de 25-30 de elevi, nu se poate realiza progresul în ritm propriu și nici conexiunea inversă, dar în cazul activității desfășurate cu ajutorul calculatorului se poate atinge situația ideală de “unu la unu” adică un profesor la un elev cât și o individualizare deplină.
Multe din activitățile de predare-învățare devin plictisitoare, greu de înțeles atunci când metoda de predare este într-un stil tradițional și mai ales fără suport intuitiv, însă imaginile, informațiile suplimentare oferite de calculator captează și dezvoltă atenția voluntară a elevilor pentru a înțelege mesajul transmis de profesor. Imaginile aferente unei lecții sunt de un real ajutor pentru elevii cu un stil de învățare vizual. Din această categorie fac parte și prezentările Power Point.
Sunt discipline cum ar fi geografia, istoria, științele naturii și matematica unde informațiile sunt mai ușor de asimilat dacă elevii intră în contact vizual cu imaginile explicative pentru detalieri de conținut.
Alături de calculator sunt utilizate și alte mijloace de tehnologie modernă utile profesorului cât și elevului: videoproiector, laptop, boxe, tabla interactivă, Cd-uri, Dvd-uri, softuri educaționale.
Eficiența instruirii asistată de calculator depinde de:
-calitatea programelor utilizate;
-competențele didacto-metodice și tehnice ale cadrului didactic;
-competențele tehnice ale elevilor.
În instruirea asistată de calculator trebuie să se țină seama de psihologia copilului, de particularitățile de vârstă și individuale cât și de cerințele formării armonioase a personalității lui. La elevii de vârstă mică lecția nu se va limita doar la interacțiunea cu calculatorul deoarece, dacă elevul nu intră în contact direct cu restul colectivului de elevi și cu profesorul care să-l îndrume eficient, pe viitor el va deveni o persoană retrasă, nepregătită să se integreze în viața socială.“Clasa rămâne spațiul de contacte interpersonale, un adevărat <<laborator>> de formare socială” (Logofătu, M.F, 2008, pag.33) căreia elevii “îi vor da viață”, în care vor socializa unii cu ceilalți, vor lega strânse prietenii, își vor destăinui secrete, se vor ajuta reciproc și tocmai de aceea vor veni cu drag la școală. Așadar unele etape ale procesului instructiv-educativ se pot realiza mai bine folosind mijloace moderne în timp ce altele folosind mijloace tradiționale în funcție de strategia aleasă de fiecare profesor și de particularitățile specifice ale clasei de elevi.
1.6.4 Modalități de integrare eficientă în structura activităților a mijloacelor de învățământ specifice disciplinei
Tehnologia didactică se referă la procesul de învățământ în desfășurarea sa. Prin aceasta se urmărește asigurarea unei interacțiuni optime între diversele sale componente și asigurarea unei eficiențe cât mai ridicate. Tehnologia didactică indică și oferă modalități concrete de acțiune pentru a ajunge la rezultatul final. Se disting astfel trei domenii fundamentale: strategiile didactice, mijloacele de învățământ și formele de organizare a procesului de învățământ.
Modalitățile pedagogico-metodice de integrare a acestor mijloace în procesul didactic se pot delimita în trei direcții principale:
-utilizarea în cadrul activității frontale cu elevii – în asemenea situații ele sunt manevrate de către profesor, elevii recepționează mesajele transmise și operează apoi cu ele;
-utilizarea în cadrul activității pe grupe- în această situație fiecare grupă poate manevra calculatorul, după un instructaj prealabil și sub îndrumarea profesorului;
-utilizarea în cadrul activității individuale- în acest caz fiecare elev are posibilitatea să folosească mijlocul de învățământ în concordanță cu instructajul efectuat.
În ceea ce privește integrarea mijloacelor de învățământ în activitatea didactică trebuie avută în vedere valoarea loc psihopedagogică, condițiile și modalitățile de utilizare a lor. Fiind instrumente pedagogice, ele au menirea de a optimiza comunicarea educațională dintre profesor și elev.
Valoarea pedagogică a mijloacelor de învățământ rezultă din implicațiile pe care le au asupra transmiterii și asimilării mesajelor didactice, iar criteriul de apreciere al acestei valori nu poate fi decât acela al efectului pe care îl au în realizarea obiectivelor.
Alegerea mijloacelor de învățământ adecvate situațiilor educaționale favorabile învățării depinde de capacitatea cadrului didactic de a opta pentru un mijloc de învățământ care să asigure conștientizarea celor învățate, concomitent cu motivarea învățării.
Cadrul didactic trebuie să perceapă psihologia tipului de învățare care intervine în condițiile mijlocului de învățământ ales la un anumit grup de copii, cu anumite particularități fizice și intelectuale.
Mijlocul de învățământ contribuie efectiv la transmiterea informației noi cât și la formarea unor aptitudini și deprinderi intelectuale.
Eficiența diferitelor mijloace de învățământ se face în funcție de contribuția lor la realizarea obiectivelor propuse, luând în considerare trei criterii de ordin pedagogic, tehnic și administrativ:
Criteriu pedagogic se referă la identificarea funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de învățământ în cadrul activităților: de sensibilizare la o problemă de comunicare, de prezentare a unor situații problemă, de transmitere de informații suplimentare, de captare a atenției, de sprijinire a formării deprinderilor practice.
Criteriul tehnic presupune modul în care dispunem de mijloacele dorite, ușurința de procurare și folosire, caracterul practic al utilizării lor și cât de familiare ne sunt nouă și elevilor.
Criteriul administrativ constă în luarea în calcul a posibilităților de dotare a sălii de clasă cu anumite materiale, ambianța în care se produce învățarea, arhitectura internă, flexibilitatea împărțirii spațiului educațional.
Alegerea mijloacelor care să fie la maxim utilizate cu eficiență depinde în ultima instanță de competența cadrului didactic de a le integra și adapta unei situații de învățare având în vedere atât criteriile de selectare menționate cât și tipul de activitate în care se utilizează.
1.7. Locul și rolul calculatorului în școală
TIC în educație nu trebuie sa fie un scop în sine.
Utilizarea TIC trebuie să extindă, îmbogățească și să individualizeze curriculum specific.
TIC trebuie să fie integrat în mai toate zonele\centrele de activitate și în consecința să fie parte a curriculumului specific.
ÎNVĂȚARE ÎMPREUNĂ !
Calculatorul în școli este folosit drept instrument de învățare deoarece:
– asigură învățarea prin joc. Multe produse educaționale transformă învățarea într-o activitate distractivă deoarece copiii învață cel mai ușor atunci când se joacă;
-facilitează înțelegerea noțiunilor noi, de care copilul se apropie mai greu. Ele sunt mai ușor înțelese prin intermediul calculatorului întrucât acesta oferă suport vizual și auditiv, facând posibilă interactivitatea. În plus, copilul nu mai este nevoit doar să asculte informațiile pe care i le oferă cineva, ci le descoperă el însuși, având astfel posibilitatea de a vedea “ce se întâmplă dacă…”;
-ajută la consolidarea informațiilor. Informația teoretică nu este suficientă pentru învățare, iar copilul are nevoie de situații în care sa aplice cunoștințele pe care le-a învățat. De aceea, cele mai multe jocuri educaționale conțin o serie largă de exerciții prin care copilul își fixează cunoștințele;
-ajută la posibilitatea testării nivelului de cunoștinte la care a ajuns copilul. Rezultatele la test sunt furnizate în câteva secunde, de obicei însoțite de recomandări privind felul în care copilul își poate îmbunătăți performanța. Astfel, calculatorul ne ajută să verificăm dacă elevul a înțeles cu adevărat noțiunile noi;
-face posibilă modelarea și simularea fenomenelor care nu pot fi observate în realitate. Copilul nu înțelege cum au loc reacțiile chimice sau nu își poate imagina cu ușurință cum se produce o erupție vulcanică? Calculatorul poate ușura înțelegerea proceselor sau fenomenelor care nu sunt evidente. În plus, copilul poate reface oricând și de câte ori dorește experimentele de laborator, poate vizualiza animațiile multimedia și poate simula diferitele fenomene naturale;
-facilitează rezolvarea de probleme. Prin intermediul testelor cu feedback, care atunci când copilul greșește, îi oferă indicii de rezolvare (atât indicii teoretice, cât și sub forma unor probleme asemănătoare). În felul acesta, pas cu pas, copilul este ajutat să înțeleagă și să învețe cum se rezolvă diferitele tipuri de probleme.
La orele de Comunicare în limba română dacă s-ar avea în vedere fie și numai realizarea primei alfabetizări, din perspectiva studiului acestei discipline, nu poate fi vorba nici de o încărcare suplimentară a conținutului și nici de o diminuare a sa deoarece numărul literelor ca semne grafice ale sunetelor este aceeași de multă vreme și nu se preconizează schimbări în acest sens.De asemenea întreaga problematică de ordin metodologic a formării și dezvoltării capacității de receptare a mesajelor, orale sau scrise, de exprimare orală sau în scris în vederea structurării la elevi a competenței de comunicare nu înseamnă o răsturnare a întregii strategii didactice ci doar o adaptare a acesteia la noile tehnologii informaționale. Calculatorul ne ajută să învățăm alfabetul: recunoștem literele, scriem literele învățate, folosim culori diferite pentru a evidenția o anumită literă, formăm cuvinte cu ajutorul literelor învățate, despărțim în silabe, ordonăm cuvintele pentru a forma propoziții.Această activitate se poate desfășura cu ușurință în laboratorul de informatică prin intermediul aplicației Word, profesorul monitorizând în permanență activitatea elevilor.
Povestirile însoțite de suportul intuitiv și auditiv, redate cu ajutorul mijloacelor moderne dezvoltă atenția voluntară și ajută elevii să înțeleagă cu ușurință mesajul transmis. Dacă într-un text se regăsesc cuvinte necunoscute, acestea pot fi căutate cu ajutorul dexului online de către elevii aflați în laboratorul de informatică.
În cadrul orelor de Explorarea mediului în momentul în care elevii primesc sarcini de lucru cum ar fi completarea unor părți componente ale unei plante sau a corpului uman și/sau animal, ei lucrează cu plăcere și trăiesc cu emoție reușita sarcinilor de lucru.Un real impact îl reprezintă vizualizarea filmelor în care se produc anumite fenomene ale naturii deoarece elevii reusesc să înțeleagă mai bine modul în care reacționează natura în diferite situații. La lecția „ Circuitul apei în natură”, în completarea predării clasice, poate fi vizionat un film de observare al procesului de circuit ciclic al apei. Prin intermediul tehnologiei moderne elevii pot înțelege mai ușor anumite experimente și fenomene supranaturale.
În ultimii ani se pune accent pe desfășurarea activităților de Dezvoltare personală și se tratează spre dezbatere teme precum: „Emoțiile și comportamentele”-se vizionează un scurt film iar apoi se discută despre emoțiile trăite de fiecare personaj în parte. Pot fi utilizate și fragmente din diferite povești, după care se discută despre emoțiile simțite de personajele poveștii, aflate în diferite ipostaze; „Comportamente civilizate”- se vizionează filmul și se realizează o convorbire despre comportamentele civilizate\nepotrivite.
În ceea ce privește învățarea cântecelor, la orele de Educație muzicală, mai ales la clasa pregătitoare aceasta se poate realiza cu succes prin intermediul mijloacelor moderne deoarece animația și sunetul fac posibilă învățarea lor cu ușurință și mai ales cu plăcere și entuziasm.
Elevii pot înlocui creioanele colorate clasice cu creioanele colorate ,,virtuale” și pot crea diferite desene cu ajutorul aplicației Paint astfel încât să fie atinse cu succes competențele specifice disciplinei Arte vizuale și abilități practice.
La orele de Matematică putem desfășura jocuri matematice pe calculator prin intermediul aplicațiior Paint, Microsoft Word și Microsoft Power Point precum: ,,Grupează după cerințe”, având ca obiectiv formarea de grupe după mărime, formă, culoare; „Mai multe, mai puține,tot atâtea’’, ’’În clasă’’-orientare spațială și localizare în spațiu; ’’Ne jucăm cu cifrele’’; ’’Caută vecinii’’; ’’Urcăm și coborâm’-șir numeric crescător și descrescător; ’’Numără și colorează”.Se pot utiliza de asemenea și softuri educaționale în care se regăsesc jocuri asemănătoare celor enunțate mai sus.
În sprijinul celor afirmate vine și ipoteza formulată de Jerome S. Bruner, conform căreia ”oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate preda cu succes orice obiect de învățământ într-o formă intelectuală adecvată” (Bruner, S.J., 1970, pag.59).
1.8. Avantaje ale utilizării TIC în educație
Pregătește copiii pentru utilizarea calculatorului în viitor.
Dezvoltă abilități spațiale și de logică.
Stimulează gândirea logică și imaginația.
Crește stima de sine și încrederea în sine.
Stimulează rezolvarea de probleme.
Stimulează înțelegerea limbajului.
Introduce un stil de muncă independent.
Dezvoltă dorința de autodepășire și de competitivitate.
Îmbogățește memoria de lungă durată și dexteritatea manuală.
Conștientizează elevii asupra faptului că noțiunile învățate își vor găsi ulterior utilitatea.
Asigură un feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în funcție de secvența anterioară.
Facilitează prelucrarea rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afișare a rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele.
Muzica, imaginile, jocurile sunt foarte îndragite de copii.Filmulețele scurte și ușoare sunt de asemenea recomandate și pot fi folosite în completarea povestilor citite din carți.Învățătoarea poate să-i explice elevului acțiunea și să povestească basmul odată cu derularea acestuia.Elevul va fi încântat de această metodă animată deoarece personajele nu sunt statice, vorbesc și cântă.
Jocurile, programele, aplicațiile tot mai avansate și complexe dezvoltă și stimulează inteligența, creativitatea, inventivitatea, spiritul de competiție al elevilor dacă sunt alese în mod corespunzător.
1.9. Dezavantaje ale utilizării TIC în educație
Probleme legate de dezvoltarea fizică normală și armonioasă (gât, coloana vertebrală, încheietură).
Probleme în ceea ce privește vederea.
Lipsa interacțiunii sociale (ex.: calculatorul ca baby-sitter).
Lipsa activității fizice.
Risc de afectare emoțională (cazuri de bulling, probleme comportamentale).
Oboseala psihică.
Vârsta, în primul rând, este prima contraindicație a utilizării calculatorului.Va trece suficient timp până ce copilul va descoperi cum funcționează, însă pentru început va fi suficient de satisfăcut de apăsarea tastaturii, de plimbarea mouse-ului pe masă sau de atingerea monitorului cu degetele. Abia peste câțiva ani și numai cu ajutorul necesar, va reuși să folosească, într-un scop educativ și distractiv, calculatorul.Se recomandă ca pentru început, acesta să fie folosit în scop educativ elementar (recunoașterea culorilor, formelor, personajelor sau cifrelor).
Setarea calculatorului și instalarea unor programe speciale pentru copiii mici este recomandată de specialiști, deoarece în acest mod calculatorul devine și un instrument educativ. Trebuie evitate jocurile cu conținut violent, deoarece acestea influențează negativ personalitatea în formare și pot determina un comportament agresiv, antisocial.
1.10. Softul educațional; tipuri de soft
Am adus în discuție termenul de soft educațional. Acesta reprezintă un program proiectat pentru a fi utilizat în procesul de predare-învățare-evaluare drept mijloc de instruire interactiv. Softurile educaționale sunt realizate în funcție de anumite cerințe pedagogice: conținut specific, caracteristici ale grupului țintă, obiective comportamentale, dar și de anumite cerințe tehnice: asigurarea unei interacțiuni individualizate, a feedback-ului și a evaluării formative. Ele sunt de mai multe tipuri dar cele mai utilizate la clasele primare sunt softurile interactive care creează un dialog între elev și programul respectiv
( reproduc dialogul profesor-elev), dar și jocurile educative care sunt softuri prin care sub forma unui joc se atinge un obiectiv didactic. Pe baza unui set de reguli, elevul alege o modalitate din câte i se oferă pentru a rezolva tema propusă. Aceste jocuri pot fi folosite sub formă de activități integrate, realizate în conformitate cu programa școlară în vigoare, pentru elevii de 6-7 ani. De un real ajutor sunt Cd-urile de la Infomedia PRO în colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, adresate copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 14 ani (www.soft4kids.ro ). .
Soft-ul educațional este educativ, distractiv și interactiv. De exemplu, din dorința copilului de a citi, el este invitat într-o „Călătorie misterioasă la bibliotecă”, unde are mai multe variante de joc. Elevii își pot consolida cunoștințele, rezolvând sarcinile primite. Personajul animat îi cere copilului să analizeze imaginea de pe ecran, să compare forma și mărimea carților prin alăturare vizuală și apoi să le așeze pe rând în rafturile bibliotecii. Imaginile individuale se prezintă pe rând iar copilul trebuie să facă apel fie la imaginea de ansamblu care i se prezintă când greșește, fie la cunoștințele dobândite anterior. Jocul se desfășoară interactiv, personajul îl sfătuiește pe cel ce se joacă, să se gândească bine și îl încurajează să încerce din nou în cazul în care a greșit. Răspunsurile corecte sunt răsplătite cu strigăte de bucurie, aplauze și laude.Softul are mai multe variante de joc: repară jucăria (trebuie asamblate piesele lipsă și apoi colorate după dorința copilului), matematica cu personaje din povești cunoscute, ghicitori, labirint, construcții, ghicește indiciile (personajul este ascuns și trebuie găsit dând clic pe fiecare cifră). După ce rezolvă toate sarcinile, copilul este lăudat, aplaudat, primește drept recompensă o medalie. În alte jocuri interactive este recompensat cu lucrarea pe care a realizat-o sau cu o diplomă pe care își scrie numele. Diploma și lucrarea pot fi imprimate.
CAPITOLUL 2
CALCULATORUL ÎN SPRIJINUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR-studiu de caz la Școala Gimnazială nr.84, București
2.1. Prezentarea unității școlare
Școala la care activez în prezent și pe baza căreia s-a realizat acest studiu de caz se numește Școala Gimnazială Nr. 84, situată pe Calea Vitan nr. 135, Sector 3, București.
Scurt istoric
În anul 1928, familia Stoianovici vinde Primăriei sectorului 11 Negru din municipiul București un teren de 3555 m2 pentru construirea unei școli primare în cartierul „Târca – Vitan”. Termenul „târca” este probabil de origine albaneză sau bulgară, însemnând „țarc” (loc îngrădit pentru vite) și îl regăsim în numele unei familii, Târca Poienaru, moșnean de la Poiana din Ialomița, al cărui nepot, Poienaru Răducan, a făcut școala și biserica în anul 1820, conform „Marelui dicționar geografic al României”, de G. Ioan Lahovary. Constituită din români, bulgari și un număr mic de țigani, populația școlară crește an de an, fiind necesară construirea unei noi școli. Documentele atestă că în anul 1943, Primăria Municipiului București construiește în Șoseaua Vitanului 133-135, Grupul Școlar Primar Nr. 37, actuala Școală Gimnazială Nr. 84, ce se remarcă prin arhitectura deosebită.
Acum câțiva ani clădirea școlii a intrat într-un amplu proces de reabilitare.Astfel a fost renovată sala de festivități a școlii, toate sălile de clasă, laboratoarele, holurile și sălile de trecere (prin montarea de parchet laminat, montarea de lambriuri, zugrăvirea pereților, montarea de table școlare noi, montarea de jaluzele la toate ferestrele), a fost schimbat acoperișul clădirii, a fost refăcută întreaga fațadă a școlii, a fost renovată și modernizată întreaga bază sportivă a unității și chiar a fost construită o sală de sport mult mai mare.Au fost înlocuite toate geamurile cu unele de tip termopan, clădirea a fost izolată la exterior, au fost înlocuite toate caloriferele și țevile de la sistemul de încălzire, a fost înlocuită vechea centrală termică cu una nouă.
În prezent școala este condusă de doamna director Popazu Marioara Dănuța și doamna director adjunct Bătrînescu Claudia Mirela. De asemenea beneficiază și de personal administrativ, un contabil și două secretare, cu toții facând posibilă buna funcționare a sa.
Informații privind efectivele de elevi
Școala este deschisă pentru toți copiii care au nevoie de educație, oferindu-le posibilitatea de fomare și dezvoltare atât de necesare integrării în societate.
În școală există 3 niveluri de învățământ cu predare în limba română și forma de învățământ zi și anume: nivelul preșcolar, nivelul primar și nivelul gimnazial.
Informații privind personalul didactic
Cadrele didactice se remarcă prin:
-vasta experiență pe care o au în domeniul educațional;
-participarea la cursuri de formare continuă;
-preocuparea pentru înscrierea și obținerea gradelor didactice;
-rezultatele bune și foarte bune obținute de elevi la învățătură;
-participarea împreună cu elevii la diferite concursuri și olimpiade școlare;
-organizarea de serbări, excursii și alte tipuri de activități extracurriculare.
Având în vedere faptul că școala are un număr mare de elevi, care o frecventează zilnic, rezultă că și numărul de cadre didactice pe fiecare nivel de învățământ este numeros, după cum urmează:
Nivelul preșcolar- 4 cadre didactice
Nivelul primar- 28 cadre didactice
Nivelul gimnazial- 25 cadre didactice.
În afara posturilor ocupate de către cadrele didactice mai există încă 7 posturi de personal didactic auxiliar și 14 posturi de personal nedidactic.
Informații privind spațiile de învățământ și baza materială
Construcția școlii prevede o suprafață mare astfel încât ea este dotată cu 16 săli de curs plus cele 4 de grădinită, 6 cabinete, 5 laboratoare, 2 săli de sport, 1 sală de mese, o bibliotecă, o sală de festivități și 6 birouri.
Bază materială disponibilă este:
-1908 bucăți de mobilier: catedre, bănci, scaune, mese laborator, scaune laborator;
-4 copiatoare;
-48 calculatoare;
-7 televizoare;
-25 dotări PSI;
-10 proiectoare;
-4 multifuncționale.
Informații despre orarul școlii
Orarul unității de învățământ este:
-grupele de preșcolari între orele 8.00 și 12.00;
-clasele primare între orele 8.00 și 11.45;
-clasele gimaziale între orele 12.00 și 17.50.
În cele ce urmează, voi prezenta trei modele de proiecte didactice pentru activități la clasa pregătitoare, după cum urmează:
-Aria curriculară Limbă și comunicare, disciplina Comunicare în limba română, domenii integrate Comunicare în limba română, Muzică și mișcare, Arte vizuale și abilități practice, subiectul lecției “Sunetul și litera de tipar F și f ” ;
-Aria curriculară Matematică și explorarea mediului, disciplina Matematică, subiectul lecției “Numărul și cifra 8”;
-Aria curriculară Consiliere și orientare, disciplina Dezvoltare personală, domenii integrate Dezvoltare personală, Comunicare în limba română, Muzică și mișcare, subiectul lecției “Emoțiile mele, emoțiile noastre”.
În scenariul didactic am precizat secvențele în care am utilizat calculatorul.După fiecare proiect, urmează observații comentate asupra acestor secvențe IAC ca și anexe referitoare strict la proiect.
2.2.1. Proiect didactic nr.1 – Aria curriculară Limbă și comunicare, disciplina Comunicare în limba română, domenii integrate Comunicare în limba română, Muzică și mișcare, Arte vizuale și abilități practice, subiectul lecției “Sunetul și litera de tipar F și f ”
PROIECT DIDACTIC nr.1
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR :Stârcu Mihaela
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NUMĂRUL 84
CLASA: pregătitoare D
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Comunicare în limba română
UNITATEA TEMATICĂ: „Salutare, primăvară !”
SUBTEMA:” A venit primăvara”
SUBIECTUL LECȚIEI: Sunetul și litera de tipar F, f
FORMA DE REALIZARE : Activitate integratǎ
TIPUL LECȚIEI: Consolidare
DOMENII INTEGRATE: Comunicare în limba română
Muzică și mișcare
Arte vizuale și abilități practice
COMPETENȚE SPECIFICE:
Comunicare în limba românǎ:
1.1 Identificarea semnificației unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar și rar.
1.3. Identificarea sunetului inițial și/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din propoziții rostite clar și rar.
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute.
2.1. Pronunțarea clară a sunetelor și a cuvintelor în enunțuri simple.
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare.
3.1 Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari și mici de tipar.
Muzică și mișcare:
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mișcarea sugerată de text.
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare.
Arte vizuale și lucru manual:
2.2. Exprimarea ideilor și trăirilor personale, în aplicații simple, specifice artelor vizuale.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lectiei, elevii vor fi capabili:
O 1 – să identifice litera F mare de tipar și litera f mic de tipar într-un cuvânt dat, pe baza explicațiilor anterioare;
O 2 – să denumească singularul și pluralul unor cuvinte;
O 3 – să despartă corect cuvintele în silabe;
O 4 – să precizeze poziția sunetului în cadrul cuvântului (inițială, mediană, finală);
O 5 – să unească silabele date pentru a obține cuvinte;
O 6 – să alcătuiască propoziții corecte din punct de vedere gramatical, ordonând cuvintele date;
O 7 – să rezolve cu ajutorul aplicațiilor pe calculator sarcinile cerute de învățătoare;
O8- să își controleze poziția corpului în timpul lucrului la calculator.
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, observația, demonstrația, jocul didactic, exercițiul, problematizarea.
RESURSE MATERIALE: calculator, videoproiector, aplicații în Microsoft Power Point, Microsoft Word, Paint , cd cu muzică pentru copii.
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală.
FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale.
RESURSE TEMPORALE: 4 ore didactice
BIBLIOGRAFIE:
1. Mitu, F., (2006), Metodica predării- învățării integrate a limbii și literaturii române în învățământul primar, Editura Humanitas Educațional, București;
2. Molan, V., Manolescu, M.,(1997), Proiectare și evaluare didactică în învățământul primar. Limba română., Editura Procion, București;
3. Șerdean, I.,(2007), Didactica limbii și literaturii române în învățământul primar, Editura Corint, București.
SCENARIUL DIDACTIC
Comentarii asupra lecției
Lecția s-a desfășurat în conformitate cu Curriculum national și cu programa pentru învățământul primar în vigoare.Această lecție s-a desfășurat sub forma unei activități integrate deoarece de-a lungul timpului am constatat că acest tip de activitate duce la o mai bună însușire a cunoștințelor de către elevi.
Proiectarea lecției s-a realizat în mod corespunzător, respectând particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.Am selectat competențe specifice fiecărei discipline pe care mai apoi le-am transpus în obiective operaționale.Am ținut cont de tipul lecției, de etapele sale, de resursele temporale și materiale pe care le-am avut la dispoziție, în funcție de cunoștințele și experiențele anterioare ale elevilor.
Având în vedere că activitatea s-a desfășurat în laboratorul de informatică al școlii a trebuit să iau măsuri în ceea ce privește siguranța și securitatea elevilor, dar și să asigur condițiile igienico-sanitare optime.Am făcut modificări în privința așezării mobilierului deoarece elevii sunt în clasa pregătitoare și necesită cerințe speciale.Astfel au fost create condiții de vizibilitate și accesul meu către fiecare elev.Elevii au intrat organizat în laboratorul de informatică sub atenta supraveghere a mea și fiecare a ocupat un loc la calculator.
Întreg conținutul prezentat a avut un înalt grad de sistematizare și accesibilitate.De asemenea am folosit o diversitate de strategii didactice pe care le-am integrat corespunzător în activitate.
Metodele și procedeele folosite au fost: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea și jocul didactic pe calculator.
Resursele materiale folosite au făcut parte din categoria celor moderne precum: laptop, calculator, videoproiector, boxe și diferite aplicații în Paint, Microsoft Word și Microsoft Power Point, acestea fiind suficiente și utilizate în mod corespunzător.
Lecția a fost atât frontală, bazată pe comunicarea profesor-elev cât și individuală, centrată pe elev.Toți elevii au fost incluși în procesul de predare-învățare-evaluare.
Resursele temporale au fost corect distribuite pentru fiecare etapă a lecției în funcție de volumul și complexitatea sarcinilor date.
Stilul de predare a fost unul pozitiv, personalizat.Vocea mea a fost clară și expresivă.
Atmosfera în laboratorul de informatică a fost una plăcută, prietenoasă, relaxantă.
Subiectul și obiectivele lecției au fost enunțate într-o formă clară și accesibilă elevilor.Obiectivele au fost operaționalizate în funcție de gradul de complexitate al cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor pe care le posedă elevii.
Secvențele IAC au fost, în parte, vizionate pe ecran (videoproiecte), altele (jocurile și aplicațiile în Paint, Microsoft Word și Power Point) au fost accesate de fiecare elev.
Întâlnirea de dimineață (prezența și calendarul naturii) realizată cu ajutorul aplicației Microsoft Word și vizualizată de către toți elevii pe ecranul videoproiectorului a înlăturat monotonia și a creeat un moment propice începerii activității integrate.
Activitățile desfășurate în Paint au scos la iveală faptul că elevii sunt familiarizați cu utilizarea acestei aplicații și cunosc suficient de bine funcțiile și instrumentele sale specifice.Am constatat că mânuiesc cu ușurință mouse-ul, dând dovadă de dexteritate manuală atunci când au unit punctele pentru a obține frunza pe care mai apoi au colorat-o.De asemenea au dat dovadă de implicare, imaginație și creativitate când și-au exersat deprinderile și aptitudinile artistice pentru a realiza un peisaj de primăvară.
Jocurile realizate în format Power Point au stârnit curiozitatea elevilor, ei fiind atrași de interfața prietenosă, clară, de imaginile și de animațiile existente. Operarea în aplicație s-a realizat cu ușurință fiindcă elevii au cunoscut funcțiile și rolul barelor de instrumente existente.Ei au dat dovadă de experiență în manevrare deoarece au mânuit cu ușurință mouse-ul și tastatura calculatorului, dar cu toate acestea au întâmpinat câteva dificultăți în momentul în care a trebuit să orienteze săgețile pentru a uni cuvintele cu înțeles opus.
Faptul informația a fost prezentată în forme accesibile percepției elevilor și faptul că jocurile s-au desfășurat individual au dus la stimularea dorinței de cunoaștere a elevilor și la atenție sporită.
Modul acesta de desfășurare al lecției cu ajutorul mijloacelor tehnologiei moderne mă ajută pe mine, cadrul didactic, să economisesc timp și să țin mai ușor clasa sub control, dar și pe elevi deoarece sunt mai atenți, mai curioși, entuziasmați, dau dovadă de implicare, de imaginație și creativitate.
Jocurile și aplicațiile pot fi oricând modificate și adaptate nivelului de cunoștințe al elevilor, fără pierdere de timp și consum de energie, iar elevii pot studia materialele independent, acasă.
Anexe specifice lecției
Figura 1.1. Prezența elevilor
Figura 1.2. Calendarul naturii
Figura 1.3. Imagine care lansează sarcina de lucru- Frunza-aplicația Paint
Figura 1.4. Imagine intermediară din timpul exercițiului-Frunza-aplicația Paint
Figura 1.5. Imagine desen finalizat-Frunza-aplicația Paint
Figura 1.6. Pagina de start a jocului “Eu spun una, tu spui multe ”-aplicația Power Point
Figura 1.7. Slide-ul nr. 8 din jocul “Eu spun una, tu spui multe”
Figura 1.8. Slide-ul nr.9 din jocul”Eu spun una, tu spui multe”
Figura 1.9. Pagina de start a jocului “Sunetul și litera F, f”-aplicația Power Point
Figura 1.10. Sarcina nr. 3 din jocul “Sunetul și litera F, f”
Figura 1.11. Rezolvarea sarcinii nr.3 din jocul “Sunetul și litera F, f”
Figura 1.12. Sarcina nr. 4 din jocul “Sunetul și litera F, f”
Figura 1.13. Rezolvarea sarcinii nr.4 din jocul “Sunetul și litera F, f”
Figura 1.14. Peisaj de primăvară-aplicația Paint
Figura 1.15. Unirea greșită a cuvintelor cu sens opus-aplicația Power Point
Figura 1.16. Unirea corectă a cuvintelor cu sens opus-aplicația Power Point
2.2.2. Proiect didactic nr.2- Aria curriculară Matematică și explorarea mediului, disciplina Matematică, subiectul lecției “Numărul și cifra 8”
PROIECT DIDACTIC nr. 2
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR :Stârcu Mihaela
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NUMĂRUL 84
CLASA: pregătitoare D
ARIA CURRICULARĂ: Matematică și explorarea mediului
DISCIPLINA: Matematică
UNITATEA TEMATICĂ: „Salutare, primăvară !”
SUBTEMA:” A venit primăvara”
SUBIECTUL LECȚIEI: “ Numărul și cifra 8”
TIPUL LECȚIEI: Predare
COMPETENȚE SPECIFICE:
Matematică
1.1 Recunoașterea și scrierea numerelor în concentrul 0-31.
1.2 Compararea numerelor în concentrul 0-31.
1.3 Ordonarea numerelor în concentrul 0-31, folosind poziționarea pe axa numerelor.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili :
O 1-să recunoască cifrele de la 0 la 8;
O 2-să citească cifrele de la 0-8;
O 3-să scrie cifrele de la 0-8;
O 4-să numere în ordine crescătoare și descrescătoare;
O 5-să reprezinte numerele de la 0-8 cu ajutorul unor obiecte sau semne (cerculețe, linii etc.)
O 6-să precizeze din ce elemente grafice este formată cifra 8 ;
O 7-să completeze căsuțele goale cu cifrele corespunzătoare;
O 8-să rezolve cu ajutorul aplicațiilor pe calculator sarcinile cerute de învățătoare;
O 9- să-și controleze poziția corpului în timpul lucrului la calculator.
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, jocul didactic pe calculator.
RESURSE MATERIALE: calculator,videoproiector, aplicații în Microsoft Power Point, Microsoft Word, Paint, planșa cu cifra 8,bețișoare, jetoane, caiet de lucru, creioane.
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală.
FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale.
RESURSE TEMPORALE: 45 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Bocoș, M.,(2004), Evaluarea în învățământul primar. Aplicații practice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca;
2. Cerghit, I.,(1980), Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedaagogică, București;
3. Cosmovici, A.,(2005), Psihologie generală, Editura Polirom, Iași;
4. Loghin, Z., Pacearcă, Șt., și Răducan, A.,(2000), Manualul de matematică pentru clasa I, Editura Teora, București;
5. Lupu, C., Săvulescu, D.,(2000), Metodica predării matematicii la clasele I- IV, Editura Paralela 45, Pitești;
6. M.E.N., (2000),Curriculum național- Programa pentru învățământul primar, București.
SCENARIUL DIDACTIC
Comentarii asupra lecției
Am conceput și am desfășurat o lecție minuțios gândită și pregătită sub toate aspectele, începând cu respectarea cerințelor curriculare, integrarea reușită a subiectului în unitatea de conținut, selectarea competențelor specifice și transpunerea lor în obiective operaționale.
A fost asigurat climatul propice desfășurării lecției. În sala de informatică elevii au intrat organizat și fiecare a ocupat un loc la calculator.Astfel s-a creat situația dezirabilă de unu la unu adică un elev – un calculator.
În cadrul acestei lecții am îmbinat mijloacele tradiționale cu cele moderne și am constatat la sfârșitul său că implementarea mijloacelor de tehnologie modernă a însemnat un mare avantaj pentru desfășurarea lecției.
Designul modern, dinamismul expunerii, sunetul, imaginile difuzate, sau nu pe ecranul videoproiectorului au dus la captarea atenției elevilor și le-a stârnit interesul și curiozitatea.
Aplicațiile desfășurate în programul Power Point, care beneficiază de grafică modernă, imagini atrăgătoare și animații speciale, stimulează interesul și creativitatea elevilor, sporesc motivația învățării, raționalizează efortul în predare și învățare.Astfel, elevii sunt mai atenți, învață prin descoperire, își exersează operațiile gândirii și își fixează cu ușurință noile noțiuni. Datorită calculatorului atenția elevilor a fost sporită și astfel am parcurs mai rapid unele etape
Pe parcursul desfășurării lecției și la sfârșitul său am constatat că elevii au devenit familiarizați cu interfața celor 3 aplicații (Microsoft Word, Power Point și Paint), cunoscând rolul și funcțiile instrumentelor din bara de lucru, astfel încât operarea s-a realizat cu ușurință.
Cu toate că majoritatea elevilor au experiență în operare, cunosc modul de utilizare al celor 3 aplicații și au dat dovadă de dexteritatea manuală, nu toți au reușit rezolve integral sarcinile de lucru primite și de aceea cu aceștia îmi propun să realizez o învățare diferențiată care să cuprindă exerciții cu un grad de dificulate mai scăzut, începând cu aprofundarea noțiunilor referitoare la funcțiile de bază ale fiecărei aplicații.
În lecțiile viitoare îmi propun să concep și să desfășor alte jocuri și aplicații în care să utilizez noile tehnologii informatice deoarece am constat numeroase beneficii aduse în folosul lecției.
Anexe specifice lecție
Figura 2.1. „Povestea cifrei 8” –aplicația Power Point
Figura 2.2. Slide-ul nr. 4 din „Povestea cifrei 8”
Figura 2.3. Imaginea la deschidere-Predare numărul și cifra 8-aplicația Power Point
Figura 2.4. Imaginea intermediară-Predare numărul și cifra 8-aplicația Power Point
Figura 2.5. Imaginea finală-Predare numărul și cifra 8-aplicația Power Point
Figura 2.6. Formare mulțime cu 8 elemente-aplicația Paint
Figura 2.7. Cifra 8 reprezentată în diferite moduri
Figura 2.8. Imagine intermediară- Scrierea cifrelor 0-8 crescător și descrescător-aplicația Paint
Figura 2.9. Imagine finală- Scrierea cifrelor 0-8 crescător și descrescător-aplicația Paint
Figura 2.10. Imaginea care lanseză sarcina de lucru-aplicația Power Point
Figura 2.11.Rezolvarea exercițiului din Figura 2.10
Figura 2.12.Exemplu de exercițiu-aplicația Word
Figura 2.13. Rezolvarea exercițiului din Figura 2.12
2.2.3. Proiect didactic nr. 3 – Aria curriculară Consiliere și orientare, disciplina Dezvoltare personală, domenii integrate Dezvoltare personală, Comunicare în limba română, Muzică și mișcare, subiectul lecției “Emoțiile mele, emoțiile noastre”.
PROIECT DIDACTIC nr.3
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR :Stârcu Mihaela
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NUMĂRUL 84
CLASA: pregătitoare D
ARIA CURRICULARĂ: Consiliere și orientare
DISCIPLINA: Dezvoltare personală
UNITATEA TEMATICĂ: “Salutare, primăvară !”
SUBTEMA: ” A venit primăvara”
SUBIECTUL LECȚIEI: “Emoțiile mele, emoțiile noastre”
FORMA DE REALIZARE : Activitate integratǎ
TIPUL LECȚIEI: Convorbire
DOMENII INTEGRATE: Dezvoltare personală
Comunicare în limba română
Muzică și mișcare
COMPETENȚE SPECIFICE:
Dezvoltare personală
1.1. Prezentarea unor trăsături personale elementare, în contexte variate;
2.1. Asocierea emoțiilor de bază cu elemente simple de limbaj nonverbal și paraverbal;
2.2. Transmiterea unor mesaje verbale și nonverbale simple despre propriile experiențe de viață.
Comunicare în limba română
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute;
2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple în diferite contexte de comunicare;
2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes și încredere în sine;
3.2. Desprinderea semnificației globale din imagini/suită de imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare.
Muzică și mișcare
2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind mișcarea sugerată de text și de ritm.
SCOP: Stimularea copiilor pe direcția unei exprimări emoționale deschise, autentice, spontane și descoperirea abilităților empatice, antrenarea conduitelor prosociale și de socializare, dezvoltarea spontaneității și exersarea potențialului creativ al copiilor.
OBECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili :
O1-să identifice emoțiile de bază ( bucurie, tristețe, frică, furie ) în funcție de indicii nonverbali;
O2-să asocieze o etichetă verbală expresiei emoționale;
O3-să recunoscă emoțiile potrivit situațiilor în care se pot afla ființe nonumane;
O4-să redea succint conținutul povestirii pe baza întrebărilor și a secvențelor din film vizionate;
O5-să verbalizeze ideile, gândurile față de unele situații de viață întâlnite în poveste;
O6-să adopte o atitudine pozitivă (respect, acceptare) față de semeni;
O7-să asocieze emoția cu situația dată;
O8-să identifice situații care îl fac fericit;
O 9-să redea prin intermediul desenului o stare emoțională.
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, observația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, jocul didactic pe calculator.
RESURSE MATERIALE: calculator, videoproiector, aplicații în Microsoft Power Point,Word, Paint , secvențe video din poveștile “Capra cu trei iezi”, “Cei trei purceluși”, “Scufița Roșie”.
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală.
FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale.
RESURSE TEMPORALE: 4 ore didactice
BIBLIOGRAFIE:
1. Bălan, A.,(2003), Consiliere educațională, Editura ASCR, Cluj-Napoca ;
2. Breben, S., (2010), Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței emoționale la vârsta preșcolară și școlară mică, Editura Reprograph, Craiova;
3. Preda, V., Pletea, M., Grama, F., Cocoș, A., Oprea, D., și Călin, M.,(2005), Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, București.
SCENARIUL DIDACTIC
Comentarii referitoare la lecție
În cadrul lecției le-am prezentat elevilor, cu ajutorul videoproiectorului, secvențe audio-video, din cele mai cunoscute povești, în care personajele trăiesc emoții diferite, în funcție de situațiile prin care trec.
Am avut grijă ca pe toată perioada desfășurării lecției să asigur tuturor elevilor condiții optime de vizibilitate.De asemenea am proiectat imaginea cât mai clar pentru a se putea distinge expresia feței personajelor astfel încât emoția trăită de ele să fie recunoscută cu ușurință de către elevi.
Mediul interactiv a trezit interesul și curiozitatea elevilor, sporind motivația învățării.
Informația a fost prezentată în forme accesibile percepției lor și a acționat asupra funcției vizuale și auditive. Prin intermediul imaginilor ei au asimilat mai ușor informația.
Secvențele audio-video au declanșat impresii, stări afective și trăiri emotive puternice care au dus la dezvoltarea personalității elevilor. Tot prin intermediul acestora, elevii au recepționat mai ușor mesajele verbale și nonverbale, parcurgând cu ușurință această etapă a lecției, suplimentând explicațiile mele verbale.
Activitatea independentă și jocul didactic pe calculator au raționalizat eficient timpul de predare și învățare și au dus la o asimilare rapidă a cunoștințelor.
Varietatea oferită de mijloacele tehnologiei moderne pe care le-am inclus în derularea acestei lecții au dus economisirea de timp, parcurgerea mai rapidă a unor etape ale lecției, sporirea atenției și a motivției învățării, stimularea interesului și a curiozității, dezvoltarea inteligenței și a creativității, implicare din partea elevilor.
Pe mai departe îmi propun să utilizez mijloacele de tehnologie modernă în cadrul activitățolor pentru a simula permanent colctivul de elevi și pentru a le îmbogăți permanent bagajul de cunoștințe și informații.
Anexe specifice lecției
Figura 3.1 Scena nr. 1 din povestea “Capra cu trei iezi”
Figura 3.2. Scena nr. 2 din povestea “Capra cu trei iezi”
Figura 3.3. Scena nr. 3 din povestea “Capra cu trei iezi”
Figura 3.4. Scena nr. 4 din povestea “Capra cu trei iezi”
Figura 3.5. Scena nr.1 din povestea “Scufița Roșie”
Figura 3.6. Scena nr.2 din povestea “Scufița Roșie”
Figura 3.7. Exprimarea prin desen a emoțiilor-Jocul “Ce simți dacă…?”-aplicația Paint
Figura 3.8. Imagini ale expresiei feței unor copii -Jocul „Să ne amintim”
Figura 3.9 Exemplu de starea emoțională- Jocul „Să ne amintim”
Figura 3.10. Vesel/trist
CONCLUZII:
În concluzie rezultă că utilizarea calculatorului este multiplă deoarece poate fi folosit pentru gestiune școlară, pentru a ține legătura cu familia elevilor (blog, site al școlii) cât și pentru informarea și schimbul de experiență pe plan național și internațional.
Eficienta calculatorului este determinată de metodologia cadrului didactic în vederea integrarii acestuia în activitatea didactică. Elevii trebuie învățați de asemenea să filtreze informația în funcție de pregătirea lor, de interesele personale și de categoria de vârstă.
În caz contrar, cantitatea enormă de informație pe care o poate asigura calculatorul va fi utilă doar într-o mică măsură, în cele mai multe cazuri producând confuzie în mintea copilului, mai ales în cazul celor de vârstă mică.
Pot afirma cu tărie că integrarea TIC în educație reprezintă un lucru benefic și duce la creșterea performanțelor școlare în contextul în care elevii posedă deprinderi de utilizare ale calculatorului și ale tehnologiilor moderne. Ar fi un lucru benefic dacă s-ar introduce ore de informatică la toate profilurile și la toate nivelurile de învățământ deoarece este un lucru cert că era calculatoarelor a cuprins copiii încă de la cele mai fragede vârste.Pentru a putea opera cu aceste “instrumente magice ”, cum îmi place mie să le numesc,
profesorul trebuie să posede pe lângă acele cunoștințe teoretice și practice specifice disciplinei pe care o predă și abilități de utilizare a mijloacelor de tehnologie modernă.
Desfășurarea lecțiilor în laboratorul de informatică, dotat cu calculatoare performante, aduce un plus desfășurării activităților deoarece elevii reacționează pozitiv, lucrează cu plăcere, rețin cu usurință informația.
De asemenea în ceea ce privește vizionarea unor filme didactice, filme de observare, imagini, cântece, povești, jocuri interactive un rol important îl ocupă și îl îndeplinește videoproiectorul alături de laptop și boxe fiindcă ideile prezentate pot fi vizualizate de întreg colectivul de elevi și greșelile pot fi corectate imediat.
Așadar TIC nu trebuie să fie un instrument care prezintă conținuturile existente într-o altă manieră ci trebuie să schimbe modul de gândire și de abordare a lecțiilor și a stilului de lucru la clasă al profesorului și al elevilor.
Aceste lucruri nu presupun renunțarea la lucrul efectiv cu manualul, la scrierea cu creta pe tablă, la rezolvarea de probleme și la efectuarea experimentelor reale deoarece mijloacele de tehnologie modernă nu înlocuiesc profesorul (ființa umană) ci doar pot fi utilizate în situații multiple deoarece facilitează atingerea unor scopuri importante în învățare.
Profesorului îi revine sarcina complexă de a-și antrena întreaga creativitate și abilitate în a îmbina, în cadrul lecțiilor, mijloacele tradiționale cu cele moderne în funcție de anumite obiective și de caracteristicile psiho-individuale ale elevilor săi.
BIBLIOGRAFIE:
Almășan, B., (2014), Didactici pentru tehnologii informaționale computerizate, suport de curs online, master TICE;
Adăscăliței, A., (2007), Instruire asistată de calculator.Didactica informatică, Editura Polirom, Iași;
Bruner, S. J., (1970), Procesul educației intelectuale, Editura Știintifică, București;
Brut, M.,(2006), Instrumente pentru e-Learning.Ghidul informatic al profesorului modern, Editura Polirom, Iași;
Cristea, S., (2002), Dicționar de pedagogie, Editura Litera Educațional, Chișinău;
Cerghit, I.,(1988), Mijloace de învățământ și strategii didactice, în: Cerghit, I., Vlăsceanu, L., Curs de pedagogie, Tipografia Universității, București;
Cerghit, I., (2003), Sisteme de instruire alternative și complementare.Structuri, stiluri, strategii, Editura Aramis, București;
Cucoș, C., (2002), Metodologia și tehnologia instruirii, Editura Polirom, Iași;
Floarea, N.A., Surlea C.F., (2005.), Procesul instructiv-educativ în școala modernă, Editura Arves, București;
Făt, S., Labăr, A., Eficiența utilizării noilor tehnologii în educație, EduTIC, București;
Iucu, B. R., (2000), Managementul și gestiunea clasei de elevi- fundamente teoretico-metodologice, Editura Polirom, Iași;
Iucu, B. R., (2001), Instruirea școlară.Perspective teoretice și aplicative, Editura Polirom, Iași;
Iucu, B. R., Manolescu, M., (2004) Elemente de pedagogie, Editura Credis, București;
Ionescu, M., Radu, I., (1995), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
Ionescu, M., Chiș, V., (1992), Strategii de predare și învățare, Editura Științifică, București;
Jinga, I., Istrate, E., (2002), Manual de Pedagogie, Editura ALL, București;
Jinga, I., (2003), Managementul de învățământ, Editura ASE, București;
Leonovici, M., (2013-2015), Cursuri pregătitoare pentru obținerea certificării ECDL, suporturi online, master TICE;
Logofătu, M.F., Garabet, M., Voicu, A., și Păușan E., (2003) Tehnologia informațiilor și a comunicațiilor în școala modernă, Editura Credis, București;
Logofătu, M.F, (2007), Utilizare PC și internet, Proiect pentru învățământul rural- PIR, București;
Logofătu, M.F., (2008), Instruire asistată de calculator pentru învățământul primar, Program național Proiectul pentru învățământul rural- PIR, Ministerul Educației Cercetării și Tineretului, București;
Logofătu, B., (2013-2015), Sisteme informatice pentru comunicare și management educațional, curs online, master TICE;
Manolescu, M.,(2004), Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar.Teoria și practica, Editura Credis, București;
Neacșu, I., (1990), Metode și tehnici moderne de învățare eficiente, Editura Militară, București;
Neacșu, I., (1990), Instruire și învățare, Editura Științifică, București;
Păun, E., Potolea, D., (2002), Pedagogie.Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași;
Lévy, J.P., (1995), Qu’est-ce que le virtuel?, Editura La Découverte, Paris;
Salade, D., (1982), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică și Pedagogică, București;
Stoica, M., (2001), Pedagogie și psihologie, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2001;
www.soft4kids.ro (Infomedia PRO București).
ANEXE
Figura 1. Școala Gimnazială Nr. 84
Figura 2. Sala de festivități
Figura 3. Sala de mese
Figura 4. Laboratorul de informatică
BIBLIOGRAFIE:
Almășan, B., (2014), Didactici pentru tehnologii informaționale computerizate, suport de curs online, master TICE;
Adăscăliței, A., (2007), Instruire asistată de calculator.Didactica informatică, Editura Polirom, Iași;
Bruner, S. J., (1970), Procesul educației intelectuale, Editura Știintifică, București;
Brut, M.,(2006), Instrumente pentru e-Learning.Ghidul informatic al profesorului modern, Editura Polirom, Iași;
Cristea, S., (2002), Dicționar de pedagogie, Editura Litera Educațional, Chișinău;
Cerghit, I.,(1988), Mijloace de învățământ și strategii didactice, în: Cerghit, I., Vlăsceanu, L., Curs de pedagogie, Tipografia Universității, București;
Cerghit, I., (2003), Sisteme de instruire alternative și complementare.Structuri, stiluri, strategii, Editura Aramis, București;
Cucoș, C., (2002), Metodologia și tehnologia instruirii, Editura Polirom, Iași;
Floarea, N.A., Surlea C.F., (2005.), Procesul instructiv-educativ în școala modernă, Editura Arves, București;
Făt, S., Labăr, A., Eficiența utilizării noilor tehnologii în educație, EduTIC, București;
Iucu, B. R., (2000), Managementul și gestiunea clasei de elevi- fundamente teoretico-metodologice, Editura Polirom, Iași;
Iucu, B. R., (2001), Instruirea școlară.Perspective teoretice și aplicative, Editura Polirom, Iași;
Iucu, B. R., Manolescu, M., (2004) Elemente de pedagogie, Editura Credis, București;
Ionescu, M., Radu, I., (1995), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
Ionescu, M., Chiș, V., (1992), Strategii de predare și învățare, Editura Științifică, București;
Jinga, I., Istrate, E., (2002), Manual de Pedagogie, Editura ALL, București;
Jinga, I., (2003), Managementul de învățământ, Editura ASE, București;
Leonovici, M., (2013-2015), Cursuri pregătitoare pentru obținerea certificării ECDL, suporturi online, master TICE;
Logofătu, M.F., Garabet, M., Voicu, A., și Păușan E., (2003) Tehnologia informațiilor și a comunicațiilor în școala modernă, Editura Credis, București;
Logofătu, M.F, (2007), Utilizare PC și internet, Proiect pentru învățământul rural- PIR, București;
Logofătu, M.F., (2008), Instruire asistată de calculator pentru învățământul primar, Program național Proiectul pentru învățământul rural- PIR, Ministerul Educației Cercetării și Tineretului, București;
Logofătu, B., (2013-2015), Sisteme informatice pentru comunicare și management educațional, curs online, master TICE;
Manolescu, M.,(2004), Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar.Teoria și practica, Editura Credis, București;
Neacșu, I., (1990), Metode și tehnici moderne de învățare eficiente, Editura Militară, București;
Neacșu, I., (1990), Instruire și învățare, Editura Științifică, București;
Păun, E., Potolea, D., (2002), Pedagogie.Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași;
Lévy, J.P., (1995), Qu’est-ce que le virtuel?, Editura La Découverte, Paris;
Salade, D., (1982), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică și Pedagogică, București;
Stoica, M., (2001), Pedagogie și psihologie, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2001;
www.soft4kids.ro (Infomedia PRO București).
ANEXE
Figura 1. Școala Gimnazială Nr. 84
Figura 2. Sala de festivități
Figura 3. Sala de mese
Figura 4. Laboratorul de informatică
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Tehnologia Moderna Suport Pentru Invatamantul Primar (ID: 160872)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.