Tehnologia de Preparare a Produselor Cosmetice cu Continut de Miere de Albine

BIBLIOGRAFIE

COSMOVICI L. Cosmetica. București: Ed. stiințifică, 1960. 253 p.

FRANK R. Mierea aliment și medicament. București: MAST, 2013. 139 p.

GAMULEA- LAMBERT O. Cosmetica modernă și secretele frumuseții. București: Ed. Medicală, 2002. 236 p.

GUAITI D. Mierea- proprietăți și utilizări. Oradea: Casa, 2013. 134 p.

MARGHITAS L. A. Albinele și produsele lor. București: CERES, 2008. 391 p.

MERICĂ E. Tehnologia produselor cosmetice. București: Kalos, 2003. 471 p.

NIȚĂ M., DINU L., MITEA A. C. Apiterapia. Craiova: AIUS, 2010. 132 p.

PASCA L. Produse naturale folosite în cosmetică . București: CERES, 1990. 101 p.

PĂUN G., GHEORGHE O., DIACONU M. Ghid de procesare avansată a plantelor medicinale: tezele simpoziumului stiințific. București: [NUME_REDACTAT] de cercetare- dezvoltare pentru stiințe biologice, 2012. 24 p.

POPOVICI A. Formular de preparate cosmetice. Târgu-Mureș: Tipomur, 1998. 138 p.

TUDOR I. Mierea, alimentul complet. București: Gramen, 2013. 128 p.

WARING C. Manual de creștere a albinelor. București: MAST, 2011. 159 p.

http://ro.wikipedia.org

BIBLIOGRAFIE

COSMOVICI L. Cosmetica. București: Ed. stiințifică, 1960. 253 p.

FRANK R. Mierea aliment și medicament. București: MAST, 2013. 139 p.

GAMULEA- LAMBERT O. Cosmetica modernă și secretele frumuseții. București: Ed. Medicală, 2002. 236 p.

GUAITI D. Mierea- proprietăți și utilizări. Oradea: Casa, 2013. 134 p.

MARGHITAS L. A. Albinele și produsele lor. București: CERES, 2008. 391 p.

MERICĂ E. Tehnologia produselor cosmetice. București: Kalos, 2003. 471 p.

NIȚĂ M., DINU L., MITEA A. C. Apiterapia. Craiova: AIUS, 2010. 132 p.

PASCA L. Produse naturale folosite în cosmetică . București: CERES, 1990. 101 p.

PĂUN G., GHEORGHE O., DIACONU M. Ghid de procesare avansată a plantelor medicinale: tezele simpoziumului stiințific. București: [NUME_REDACTAT] de cercetare- dezvoltare pentru stiințe biologice, 2012. 24 p.

POPOVICI A. Formular de preparate cosmetice. Târgu-Mureș: Tipomur, 1998. 138 p.

TUDOR I. Mierea, alimentul complet. București: Gramen, 2013. 128 p.

WARING C. Manual de creștere a albinelor. București: MAST, 2011. 159 p.

http://ro.wikipedia.org

=== cupins ===

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. GENERALITĂȚI. IMPORTANȚA ȘI CARACTERISTICA ACȚIUNII BIOLOGICE A MIERII DE ALBINE

CAPITOLUL II. REGULAMENTUL TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A PREPARATULUI COSMETIC CU COȚINUT DE MIERE DE ALBINE „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

PROIECT DE LICENȚĂ

TEHNOLOGIA DE PREPARARE A PRODUSELOR COSMETICE CU CONȚINUT DE MIERE DE ALBINE

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. GENERALITĂȚI. IMPORTANȚA ȘI CARACTERISTICA ACȚIUNII BIOLOGICE A MIERII DE ALBINE

CAPITOLUL II. REGULAMENTUL TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A PREPARATULUI COSMETIC CU COȚINUT DE MIERE DE ALBINE „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Încă din cele mai vechi timpuri omul a căutat diverse modalități de îngrijire și înfrumusețare. Necesitatea curățeniei a apărut instinctiv la omul primitiv, care a încercat, prin diverse mijloace care îi erau la îndemână, să îndepărteze stratul de mizerie de pe corp. În mare parte, toate metodele și tehnicile cosmetice naturiste au fost inventate încă acum câteva milenii. Multe rețete și ingrediente folosite atunci, se regăsesc și în zilele noastre. Prima regulă a frumuseții, curățenia, a fost descoperită și redescoperită de toate popoarele lumii. Astfel, pe parcursul evoluției vieții oamenii au încercat noi ingrediente și modalități de îngrijire, care au pus bază apariției cosmeticelor. Multe dintre acestea au rămas a fi de mare valoare și în prezent. Ar fi incorect să negăm faptul, că cele mai de preț ingrediente ne sunt oferite de însăși mama natură. Un astfel de produs este mierea de albine. Beneficiile și proprietățile curative ale mierii au fost cunoscute încă în antichitate, unde mierea de albine se folosea la tratarea bolilor iar femeile, începând cu frumoasa Cleopatra, aplicau mierea pentru a-și menține frumusețea și tinerețea corpului. Utilizarea mierii de albine în cosmetologie este actuală până acum, produsele cosmetice cu conținut de miere căpătând o popularitate mare și fiind foarte prețuite.

Din aceste considerente, scopul principal al proiectului de licență dat este cercetarea procesului tehnologic de preparare a produselor cosmetice cu conținut de miere de albine. De asemenea lucrarea dată include următoarele sarcini:

studierea și analiza compoziției chimice a mierii de albine;

determinarea acțiunii biologice și a importanței mierii în produse de uz cosmetic cu conținut de miere;

elaborarea fluxului tehnologic de preparare a produsului cosmetic „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g;

cercetarea și determinarea indicilor de calitate ai produsului „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g.

CAPITOLUL I. GENERALITĂȚI. IMPORTANȚA ȘI CARACTERISTICA ACȚIUNII BIOLOGICE A MIERII DE ALBINE

Motto:

„ Du-te, leneșule la furnică și vezi munca ei și prinde minte! 
…Sau mergi la albină și vezi cât e de harnică și ce lucrare iscusită săvârșește (mierea). Munca ei o folosesc spre sănătate și regii și oamenii de rând. Ea e iubită și lăudată de toți, deși e slabă în putere, dar e minunată cu iscusința… ”

Utilizarea diverselor produse pentru îngrijirea și înfrumusețarea corpului datează din timpuri străvechi. Se spune că primele rețete cosmetice sunt cunoscute încă de la populația primitivă, rețete după care aceasta își prepara fardurile. Acest fapt demonstrează descoperirea minelor de coloranți din epoca glaciară și obiectele din era paleolitică. Primul formular oficial de preparate cosmetice a fost scris pentru [NUME_REDACTAT] [1, p. 5].

Fig. 1.1. Masa de înfrumusețare a Cleopatrei [1, p. 6].

În acesta erau descrise renumitele rețete pentru băi cu lapte de măgăriță și miere, măști pentru corp, farduri și pomade aromatizate cu diverse parfumuri de flori.

Însă pe parcursul evoluției vieții, cât cosmetica atât și funcțiile ei au suferit o mulțime de schimbări. Au apărut diverse ingrediente, tehnici noi și noi necesități. În zilele noastre cosmetica a căpătat o valoare indispensabilă. Ea nu mai este considerată un lux ci o necesitate integrată complet în viața cotidiană [3, p. 9].

Cuvântul „ cosmetic ” provine din limba greacă „ kosmetike ”, ce semnifică arta de a-și face toaletă iar „ kosmetikos ” se referă la podoabe (a se împodobi). Un produs cosmetic reprezintă orice substanță sau preparat, care vine în contact cu diverse părți externe ale corpului uman sau cu dinții și mucoasa bucală, pentru a le curăța, a le parfuma, a le modifica aspectul și a le corecta mirosurile corporale sau a le proteja ori a le menține în stare bună. În prezent, pentru prepararea produselor cosmetice, este cunoscută o largă varietate de ingrediente cât chimice atât și naturale, începând cu unele forme simple până la cele mai complexe. Tipul de ingrediente variază în funcție de natura produsului și efectul urmărit [1, p. 12]. În ultimul timp au căpătat o actualitate produsele cosmetic, ce au la bază ingrediente naturale. Necesitatea producerii cosmeticelor naturale a apărut în urma excesului de utilizare din ultimii ani a chimicatelor și a creșterii riscului provocat de acestea. Numeroase întreprinderi de cosmetice au fost nevoite să micșoreze utilizarea chimicatelor, dând favoare ingredientelor naturale. De fapt, însăși mama natură ne oferă o gamă foarte largă de astfel de ingrediente și, după părerea mea, ar fi incorect să nu profităm de această ocazie.

Un produs de o mare valoare, în zilele noastre, este mierea de albine, beneficiile și proprietățile curative ale căreia nu încetează de a ne uimi zi de zi.

Fig. 1. 2. Miere de albine [4, p. 5].

[NUME_REDACTAT] mierii provine din latină, de la cuvântul „ melem ”, care înseamnă „ albină ”. Mierea este un lichid dulce, dens, vâscos, de culoare galbenă-deschisă aproape incoloră, până la galben-brun, preparat de albine din nectarul florilor și depozitat de către acestea în faguri. Cauza popularității mierii se datorează compoziției sale chimice unicale, care-i oferă proprietățile specifice curative și efecte adverse minimale [4, p. 10].

Compoziția chimică și ingredientele benefice

În componența mierii intră un complex activ de substanțe, care contribuie la menținerea sănătății, tinereții și frumuseții corpului. Compoziția chimică bogată face din miere unul din produsele cele mai valoroase create vreodată de natură pentru om.

Elementele care intră în compoziția mierii pot fi împărțite în trei grupe majore: apă, substanțe zaharoase și substanțe nezaharoase.

Fig. 1. 3. Compoziția chimică a mierii de albine [4, p. 32].

Constituenții majori ai mierii și acțiunea lor asupra organismului.

Tab. 1. 1. Constituenții majori ai mierii [2, p. 44].

Constituenții majori ai mierii sunt apa și substanțele zaharoase, care reprezintă 99 % din miere. În mod normal, mierea recoltată, prelucrată și conservată în condiții bune, are umiditatea între 17-18 %. Nectarul adus în stup are un conținut mare de apă dar căpăcirea se face numai după ce umiditatea este de maxim 20 %, procentul de apă din miere fiind invers proporțional cu gradul de umplere al fagurilor. Umiditatea atmosferică ridicată determină creșterea umidității din stup, cât și o umiditate ridicată a mierii, datorită proprietăților higroscopice ale acesteia. În încăperile de depozitare umiditatea atmosferică nu trebuie să depășească 60 %. Mierea cu un conținut ridicat de glucoză, va fi mai higroscopică și va avea o perioadă de conservare mai scăzută, trebuind să fie păstrată în vase etanșe și depozitată în încăperi uscate. Mierea cu un conținut mai mic de glucoză, poate fi destinată unei conservări mai îndelungate. Mierea cristalizată este întotdeauna mai higroscopică decât cea fluidă sau lichidă. Creșterea umidității mierii peste 20 % duce la scăderea calității acesteia și favorizează dezvoltarea levurilor care produc fermentarea [2, p. 46].

Constituenți minori ai mierii și acțiunea lor asupra organismului.

Tab. 1. 2. Constituenții minori ai mierii [2, p. 50].

Substanțele nezaharoase se găsesc în cantități mici în mierea de albine, aproximativ 1–5 % dar nu sunt lipsite de importanță, contribuind la specificitatea acestui apreciat produs.

Obținerea mierii de albine

Fig. 1. 4. Obținerea mierii [5, p. 97].

Prin cules principal, se înțelege sursa meliferă, de la care albinele strâng cea mai mare cantitate de nectar din tot timpul anului. O etapă importantă a anului apicol o reprezintă momentul încetării fiecărui mare cules de producție. În lucrările de recoltare și extracție a mierii din faguri, aprecierea momentului încetării culesului are o importanță deosebită, întrucât extracția mierii trebuie să fie finisată cu câteva zile înainte de încetarea culesului. Practic, declanșarea acțiunii de recoltare a fagurilor cu miere din stup, începe când mierea este suficient de maturată, la un interval de 2-3 zile spre sfârșitul culesului principal. Respectând această indicație există siguranța, că prelucrarea enzimatică a mierii a fost terminată, iar conținutul de apă al mierii a ajuns la maximum 18–20 %. În acest fel se evită extracția mierii nematurate și cu un conținut ridicat de apă (22-23 %), ce nu corespunde calitativ. Atunci când se recoltează în timpul culesului, pentru ca albinele să nu fie stingherite în activitatea lor, ramele cu faguri conținând miere de extras, trebuie recoltate de la stup spre seară, când zborul albinelor a încetat. În perioadele lipsite de cules, recoltarea fagurilor cu miere se execută dimineața și foarte repede. Presupunând că pregatirea utilajelor, spațiului de lucru pentru extracția și depozitarea mierii s-a efectuat din timp și în mod corespunzător, apicultorul împreună cu un ajutor poate începe lucrarea de recoltare și extracție a mierii [5, p. 103].

Extracția mierii

Operațiunile necesare extracției mierii se execută în camere amenajate și pregătite din timp în acest scop. Pregătirea camerei constă în faptul, că ea se curăță bine și se văruiește (dacă este cazul), iar utilajul apicol ce va fi folosit, se spală cu apă fierbinte, în care s-a pus soda 5 %, după care se limpezește de câteva ori cu apă curată și se expune la soare timp de 1-2 ore. Dacă în timpul extracției mierii temperatura este mai ridicată, lucrările se pot realiza în orice încăpere curată și inaccesibilă albinelor. Imediat ce fagurii cu miere recoltați din stup au fost transportați din stupină și depozitați într-un spațiu delimitat pentru extracție, ramele respective se scot pe rând din lădițele de transport și se stochează [12, p. 146]. Extracția presupune două etape, redate în schema de mai jos.

Fig. 1. 5. Schema de extracție a mierii de albine [12, p. 148].

Descăpăcirea fagurilor cu miere se realizează folosindu-se masă sau tavă pentru descăpăcit, precum și unul din tipurile de cuțite speciale. Pentru a putea fi folosit cuțitul pentru descăpăcit, rama în lucru se sprijină cu unul din părțile laterale în vârful metalic, deasupra țevii pentru colectarea capacelelor de ceara. În această poziție, rama este orientată perpendicular pe masa pentru descăpăcit și menținută cu ajutorul mâinii stângi a apicultorului. Fagurii descăpăciți pe ambele fețe se așează pe stativul existent, deasupra mesei pentru descăpăcit, în vederea realizării sarjelor. Numărul de rame dintr-o sarjă este identic cu numărul locașurilor pentru rame din rotorul extractorului folosit în centrifugare. Îndată ce s-a completat pe stativ o sarjă de faguri descăpăciți, aceștia se introduc cu grijă în locașurile lor din exterior, în așa fel încât să se evite prelingerea mierii din faguri pe jos sau pe obiectele din jur. Pentru buna funcționare și evitarea unei eventuale descentrări, la fiecare sarjă se va introduce în extractor un singur tip de rame, ce conțin cantități aproximativ egale de miere.

La început, manivela extractorului se învârtește încet și se face extragerea incompletă a mierii dintr-o față a fagurilor, până ce se percepe foșnetul caracteristic proiectării mierii pe pereții vasului, după care fagurii se întorc cu cealaltă față spre exteriorul extractorului și se continuă extracția până la golirea completă a acestora. Operația se repetă pentru asigurarea unei extracții totale a mierii din prima față, folosindu-se o turație de 220-250 ture/min, până nu se mai aude foșnetul caracteristic al mierii extrase. Fagurii rezultați în urma centrifugării se depozitează în corpuri și se introduc în stupi, pentru a putea fi curățați de albine în timpul nopții. La terminarea lucrării de extracție, toate obiectele și utilajele întrebuințate se spală bine cu apă fierbinte, cu lesie sau sodă și se usucă [12, p. 153].

Beneficiile mierii de albine

Proprietățile curative ale mierii se datorează compoziției chimice unicale ale acesteia.

Fig. 1 .6. Principalele efecte benefice ale mierii [11, p. 69].

În primul rând, mierea de albine este un bun umectant, un antioxidant natural, ceea ce înseamnă că atrage și reține umezeala, fiind perfectă pentru produse de hidratare, acționând de asemenea și ca un antiiritant, fiind perfectă și în produsele pentru copii. Mierea este recomandată pielii sensibile și chiar acneice, datorită puterii sale de vindecare și cicatrizare, dar și conținutului ridicat de agenți antimicrobieni.

Este o substanță biologic activă, ce se absoarbe ușor de piele iar ulterior, pătrunde în țesuturile profunde ale organismului. Mierea stimulează schimbul de substanțe și circulația sangvină, normalizează hrănirea epidermei, contribuie la regenerarea părților vătămate și fortifică imunitatea față de acțiunea factorilor din mediul înconjurător, inclusiv a microorganismelor. Ca rezultat al creșterii potențialului celulelor responsabile de imunitatea locală, accelerează procesul de reînnoire a celulelor iar pielea astfel întinerește [8, p. 43].

Iată o serie de beneficii ale mierii pentru piele, pe lângă cele enumerate anterior: reduce ridurile, dacă este utilizată pe termen lung; hrănește pielea în profunzime; previne apariția coșurilor, datorită agenților antimicrobieni din compoziție; acționează ca un antioxidant puternic; luptă împotriva radicalilor liberi, care provoacă îmbătrânirea prematură; reface pielea deteriorată; calmează pielea iritată [8, p. 49].

Produse cosmetice cu conținut de miere de albine

Balsam de buze cu miere 15 ml

Fig. 1. 7. Balsam cu miere [10, p. 27].

Este un balsam cu acțiune puternică, care hrănește și hidratează buzele uscate sau crăpate. De asemenea, balsamul cu miere, protejează buzele, când acestea sunt expuse la soare și de elementele nocive din mediul înconjurător. Ingrediente: ulei de migdale dulci, ulei organic extravirgin de măsline, ceară organică, unt de cacao organic, miere organică, ulei esențial de mușețel [10, p. 28].

Cremă hidratantă de față cu miere Floramin 45g

Fig. 1. 8. Cremă de față cu miere [10, p. 31].

Este o cremă formidabilă, ce dă senzația de piele mătăsoasă și revitalizează tenul. Este potrivită pentru toate tipurile de ten. Poate fi folosită pe pielea curățată în prealabil, în zona feței și a gâtului. Ingrediente: Paraffin oil, Aqua, Honey, Steareth-10, [NUME_REDACTAT], Beeswax, [NUME_REDACTAT], Cholesterol, Parfume [10, p. 32].

Gel de duș natural [NUME_REDACTAT] cu LAPTE & MIERE 150 ml

Fig. 1. 9. Gel de duș cu miere [10, p. 35].

Este un gel îmbogățit și parfumat natural cu miere. Curăță în profunzime pielea, lăsând-o moale și ușor parfumată. Ingrediente: Aqua, Glycerin, Glucoside, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]-Sulfate, Honey, Milk, [NUME_REDACTAT], Water, [NUME_REDACTAT], Alcohol, Parfum, Citral, Limonene, Linalool [10, p. 36]. 

Balsam de păr KALLOS cu miere de albine 350 ml

Fig. 1. 10. Balsam de păr cu miere [10, p. 39].

Pătrunde adânc în foliculii părului pentru a curăța, hrăni și a da un luciu sănătos părului. Este foarte potrivit pentru folosirea regulată și este indicat pentru toate tipurile de păr. Ingrediente: aqua, cetearyl alcohol, glyceryl stearate SE, glycerin, distearoylethyl hydroxyethylmonium methosulfate, aloe barbadensis gel, mel, hedera helix extract, lavandula augustifolia extract, linum usatissimum oil, chamomilla matricaria oil, boswelia carterii oil, piridoxine HCI, sodium phytate, dicaprylyl ether, decyl glucoside, glyceryl oleate, parfum, sodium dehydroacetate [10, p. 40].

Loțiune de corp cu miere bio Lavera 150 ml

Fig.1. 11. Loțiune de corp cu miere [10, p. 44].

Este o loțiune ușor calmantă, care oferă hidratare intensă pielii uscate prin proprietățile naturale ale mierii, care ajută la reântinerirea pielii, în timp ce o catifelează si hidratează. Ingrediente: Aqua, Glycerin, Alcohol, [NUME_REDACTAT] Oil, Caprylic/[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Oil, [NUME_REDACTAT] Citrate, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], Squalane, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Glycerides, Lysolecithin, [NUME_REDACTAT] (Rapeseed) Sterols, Tocopherol, Lecithin, [NUME_REDACTAT] Water, Honey (Mel), Milk (Lac), [NUME_REDACTAT] Oil, [NUME_REDACTAT], Fragrance/ Parfum (natural essential oils), Citral, Citronellol, Geraniol, Limonene, Linalool [10, p. 45].

Sare de baie cu miere bio Lavera 80 g

Fig. 1. 12. Sare de baie cu miere [10, p. 52].

Poate fi folosită ca un exfoliant natural, pentru îndepărtarea celulelor moarte. Sarea cu mierea este un toner, ce lasă pielea sănătoasă și strălucitoare. De asemenea, poate fi folosită ca un astrigent pentru a scăpa de coșuri și de infecțiile minore ale pielii. Ingrediente: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Milk, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (Jojoba) [NUME_REDACTAT], Honey, [NUME_REDACTAT] Oil, Tocopherol, [NUME_REDACTAT], Alcohol, Water (Aqua), Fragrance/ Parfum (natural essential oils), Citral, Citronellol, Geraniol, Limonene, Linalool [10, p. 53].

CAPITOLUL II. REGULAMENTUL TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A PREPARATULUI COSMETIC CU COȚINUT DE MIERE DE ALBINE „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g

I. Date generale

Numărul seriei și termenul de valabilitate se formează conform procedurii operaționale PO. 01. 002 „ Atribuirea seriei și termenului de valabilitate ’’.

II. Norme de consum

2. 1. Materie primă

2. 2. Materiale de ambalare primară

2. 3. Materiale de ambalare secundară

Cutiile individuale și instrucțiunile trebuie să fie însoțite de raportul de calitate elaborat conform procedurii operaționale PO. 02. 014. „ Verificarea și aprobarea materialelor de ambalare ’’.

III. Aparate și utilaje

Verificarea stării tehnice și igienice a aparatelor și utilajelor ce participă în procesul de producere.

– Mecanicul verifică buna funcționare a aparatelor și utilajelor înainte de a începe fabricarea produsului luat în lucru la fiecare aparat în parte.

– Operatorul verifică starea igienică și completarea cu produse necesare locul de producere.

– Maistru verifică starea igienică a aparatelor și utilajelor.

IV. Fluxul tehnologic

4. 1. Fazele procesului tehnologic și controlul interfazic al calității conform regulamentului tehnologic

4. 2. Etapele fluxului tehnologic

4. 2. 1. Pregătirea spațiului de producere

Pregătirea spațiului de lucru în sectorul de producere se efectuează conform procedurii operaționale PO. 03. 003. La începerea fiecărei etape de producere se verifică starea igienică a echipamentului și a spațiului de lucru, care în urma controlului trebuie să corespundă normelor și cerințelor sanitare impuse.

4. 2. 2. Pregătirea recipientelor și a accesoriilor

Se alege recipientul potrivit produsului obținut, care în cazul dat este cutie cu capacitate de 100 g de carton. Se verifică calitatea recipientului dat, care servește și ca ambalaj primar. Acesta nu trebuie să fie deteriorat sau cu crăpături și să prezinte integritate maximală. De asemenea este supusă verificării starea de igienizare a recipientului, care nu trebuie să prezinte urme de impurități sau de alte preparate neadmise. Pregătirea ambalajul secundar și a etichetei, verificarea conformității inscripțiilor.

4. 2. 3. Pregătirea materiei prime

4. 2. 3. 1. Recepția materiei prime

Recepția materiei prime folosite pentru producerea seriei se îndeplinește conform procedurii operaționale PO. 03. 008. „ Pregătirea materiei prime pentru fabricație ’’.

Corectitudinea cîntăririi ingredientelor și exactitatea masei fiecărui component este verificată conform procedurii operaționale PO. 03. 008. „ Pregătirea materiei prime pentru fabricație ’’. Materia primă recepționată va fi de calitate superioară, corespunzând cerințelor de calitate, orice urme de impurități sau alte componente fiind neadmise.

4. 2. 3. 2. Cântărirea materiei prime

Procedura de cântărire a materiei prime se îndeplinește conform procedurii operaționale PO. 03. 008. „ Pregătirea materiei prime pentru fabricație ’’.

Înainte de a începe operația de cîntărire se verifică dacă:

– Boxa de cîntărire a fost eliberată de alte materii prime și este curată.

– Echipamentul auxiliar (vase– inox, balanțe) este curat și etichetat „ Utilaj curățat ”.

– Starea de igienizare a utilajului de cântărire este adecvată, utilajul etichetat „ Utilaj curățat ”.

– Materiile prime aduse din depozitul intermediar sunt suficiente și sunt etichetate cu etichetă „ Acceptat ”.

Se cântărește materia primă (toate ingredientele necesare procesului de fabricare), cu ajutorul balanțelor electronice marcă BS – 1, 5 D 1. 3, conform calculelor făcute preventiv pentru un produs.

Fig. 2. 1. Balanță electronică de tip BS [6, p. 105].

Regulile de exploatare a cîntarelor sunt redate în instrucția de lucru IL. 01- PO. 03. 008.

4. 2. 4. Dizolvarea bazei în solvent

Se verifică curățenia și eliberarea recipientului de alte produse. Se verifică gradul de igienizare al acestuia, care trebuie să conțină etichetă „ Utilaj curățat ”. Se dizolvă baza (Na OH) cântărită, în recipientul curățat, în solventul necesar, cantitatea de apă distilată cântărită, amestecându-se în continuu până la dizolvarea substanței, urmărind gradul de dizolvare a acesteia.

Fig. 2. 2. [NUME_REDACTAT] OH în apă distilată [6, p. 109].

4. 2. 5. Amestecarea excipienților

Se verifică curățenia și eliberarea boxei aparatului de alte produse. Se verifică gradul de igienizare a mașinii (malaxor), care trebuie să conțină etichetă „ Utilaj curățat ”. Se introduce soda caustică dizolvată împreună cu grăsimile (uleiurile) în boxa malaxorului, amstecându-se la un regim mediu, cu ajutorul unui aparat de tip Malaxor „ Groove form mixer CH 150 ”.

Fig. 2. 3. Aparat pentru amestecarea componentelor Malaxor „ Groove form mixer CH 150 ” [6, p. 116].

4. 2. 6. Încălzirea excipienților

Amestecul obținut se toarnă atent într-un vas din porțelan în care se formulează săpunul.

Fig. 2. 4. Recipient de porțelan [6, p. 119].

După turnarea amestecului în vasul de formulare, masa se pune pe baie de apă, fierbându-se cca 30 de minute, la temperatură de 40 °C, până se obține o pastă de consistență densă.

Fig. 2. 5. Baie de apă mecanizată [6, p. 123].

4. 2. 7. Adăugarea substanței active și a excesului SF. [NUME_REDACTAT] verifică gradul de igienizare a mașinii (omogenizator), care trebuie să conțină etichetă „ Utilaj curățat ”. Substanța activă (mierea) cântărită și pregătită, se adaugă la masa obținută, adăugând tot atunci și excesul SF, amestecându-se toate componentele. Amestecul obținut se scoate de pe baie și se supune omogenizării uniforme cu ajutorul aparatului de tip Omogenizator/ Dispersor pentru volume mici, model: MLFLC- D1.

Fig. 2. 6. [NUME_REDACTAT]/ Dispersor pentru volume mici MLFLC- D1 [6, p. 127].

4. 2. 8. Răcirea amestecului. [NUME_REDACTAT] de răcire a săpunului este în general mare, deoarece produsul rezultat este solid. Pentru a permite o maturare normală, masa se lasă la răcit timp de 24 de ore, la temperatura camerei, timp în care toate componentele reușesc să intre în contact, pentru a-și putea manifesta efectul.

4. 2. 9. Repartizarea în recipiente de condiționare primară

Se verfică igienizarea și calitatea recipientului (cutiei de carton). În condiții de uzină, când se produce o serie de preparate, pentru condiționarea primară se folosesc mașini automatizate, care constituie „ banda de dozare (bucățire) ”.

Fig. 2. 7. Mașină de ambalare primară în cutii de carton [6, p. 131].

Mașinile date realizează ambalarea automatizată a unui produs, închiderea, plierea și etichetarea. Pentru ambalarea unui singur produs (săpun) ambalarea și închiderea se face manual, respectând normele de igienă. Se verifică condiționarea produsului în ambalaj primar și a integrității ambalajului.

4. 2. 10. Ambalarea secundară

Se verifică integritatea cutiei pliante de carton. În cutie se introduc manual săpunurile ambalate, deja inscripționate corespunzător. Pe cutia secundară se aplică eticheta adezivă inscripționată specific. Se verifică corespunderea textului inscripționării săpunului ambalat primar cu cel al ambalajului secundar. Produsul finit se transmite cantitativ și calitativ de către șef de secție, șefului de depozit, conform procedurii operaționale PO. 03. 022. „ Transferul produsului finit din sectoarele de producere către depozit ”.

4. 2. 11. Depozitarea produsului finit

După finisarea ambalării, produsul finit se plasează în carantină conform procedurii operaționale PO. 03. 023. „ Depozitarea produsului finit în carantină ”. Se prelevează probele produsului în vederea efectuării buletinului de analiză și contolului calității.

După confirmarea calității și eliberarea certificatului de calitate, departamentul asigurarea calității aplică eticheta „ ACCEPTAT ”, structura și culoarea fiind în conformitate cu procedura operațională PO. 01. 003. „ Structura și culoarea etichetelor din procesul de producere și analize ”.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] permite eliberarea produsului finit de la depozit conform procedurii operaționale PO. 01. 005. „ Analiza dosarului de serie și emiterea acordului pentru realizarea produsului ”, după care transmite dosarul de serie către arhivare, arhivarea se va efectua conform procedurii operaționale PO. 01. 006. „ Arhivarea și distrugerea documentației ”.

Fig. 2. 8. Schema de fabricare a săpunului cu miere [9, p. 21].

Caracteristica ingredientelor active utilizate la formularea produsului cosmetic „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g

Pentru obținerea produsului „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g de calitate superioară, la formularea preparatului cosmetic se vor utiliza doar ingrediente calitative, care vor corespunde cerințelor de calitate și actelor normative.

Pentru fabricarea produsului „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g, se utilizează următoarele ingrediente:

-Miere de albine

Fig. 2. 9. Miere de albine [7, p. 28].

[NUME_REDACTAT] de albine este o substanță vâscoasă, semilichidă, lipicioasă, gălbuie, dulce și aromată, foarte bogată în zaharuri, vitamine și enzime, culeasă și produsă de albine din nectarul florilor.

Compoziția chimică

Mierea de albine conține: glucide (fructoză, zaharoză, glucoză, maltoză), proteine, vitamine (B1, B2, B6, C, etc), substanțe minerale (calciu, magneziu, fosfor, fier, cupru, mangan, zinc, siliciu, sodiu, sulf), acid folic, fermenți, enzime, hormoni, antioxidanți, factori antibiotici [7, p. 28].

-Ulei de palmier

Fig. 2. 10. Ulei de palmier [8, p. 62].

[NUME_REDACTAT] de palmier este o substanță uleioasă vegetală, comestibilă, provenită din pulpa roșie a fructului de palmier. Este de culoarea roșiatică din cauza unui conținut ridicat de betacarotenă și este semisolid la temperatura camerei, conținând mai multe grăsimi saturate și nesaturate. 

Compoziția chimică

Uleiul de palmier conține substanțe importante ca: proteine, glucide, substanțe minerale și nu conține colesterol [8, p. 62].

-Ulei de nucă de cocos

Fig. 2. 11. Ulei de nucă de cocos [8, p. 65].

[NUME_REDACTAT] de cocos reprezintă o substanță grasă obținută prin presarea miezului uscat al nucii de cocos. La temperatura camerei, este solid ca untul.

Compoziția chimică

Uleiul de nucă de cocos conține 90 % grăsimi saturate. Din compoziția uleiului de cocos fac parte vitamina E, vitamina K, fierul, fitosteroli, acizi grași Omega 6, etc [8, p. 65].

-Ulei de [NUME_REDACTAT]. 2. 12. Ulei de Shea [8, p. 69].

[NUME_REDACTAT] de Shea este un produs secundar, rezultat din prelucrarea untului de Shea, când prin presarea semințelor se produce un ulei fracționat (un sortiment de ulei care conține doar grăsimi, fiind foarte bun pentru tratamentele cosmetice), de o culoare aurie. 

Compoziția chimică

Uleiul de Shea conține acizi grași: acidul oleic, acidul palmitic, acidul linoleic, omega 6, omega 9, vitamina A, vitamina E, vitamina K și fitosteroli [8, p. 69].

-Ulei de măsline

Fig. 2. 13. Ulei de măsline [8, p. 73].

[NUME_REDACTAT] de măsline este un produs lichid de nuanță galben-verzuie, obținut la prelucrarea fructelor arborelui Olea europaea (Măslin).

Compoziția chimică

Uleiul de măsline este bogat în fitonutrienți, vitamina (A, B1, B2, C, D, E, K), acizi grași omega 3 și omega 6. La fel uleiul de măsline este bogat în antioxidanți și acizi grași mononesaturați ca: clorofila, luteina, polifenola și carotenoida [8, p. 73].

-Ulei de ricin

Fig. 2. 14. Ulei de ricin [8, p. 77].

[NUME_REDACTAT] de ricin este un lichid de culoare gălbuie produs prin extragerea din semințele plantei de ricin. 

Compoziția chimică

Uleiul de ricin conține peste 50 % grăsimi, 20 % proteine, cantități mici de glucide, săruri minerale și apă [8, p. 77].

-Ulei de migdale

Fig. 2. 15. Ulei de migdale [8, p. 82].

[NUME_REDACTAT] de migdale este un lichid limpede, de culoare ușor gălbuie, cu miros uleios caracteristic, obținut prin metoda de presare la rece din sâmburii fructelor de Migdal.

Compoziția chimică

Uleiul de migdale este o sursă foarte importantă de vitamina E. Mai conține și alte minerale esențiale cum ar fi magneziu și calciu, vitamina D și are un nivel foarte ridicat de grăsimi [8, p. 82].

-Ceară de albine

Fig. 2. 16. Ceară de albine [5, p. 317].

[NUME_REDACTAT] de albine este o substanță de culoare gălbuie, cu miros plăcut, caracteristic, produsă de albine, care se recoltează prin topirea fagurilor.

Compoziția chimică

Din punct de vedere chimic, ceara este compusă din: esteri ai acizilor cerici, acizi cerici liberi, hidrocarburi, alcoli liberi și esteri ai colesterolului [5, p. 317].

V. Controlul calității

Controlul calității produsului cosmetic „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g constă în următoarele criterii de determinare:

5. 1. Control organoleptic:

– aspect în exterior;

– aspect în secțiune;

– culoare;

– miros;

– consistență;

– putere de spumare.

5. 2.   Control fizico – chimic:

– tipul săpunului;

– pH;

–  coeficientul de duritate.

5. 3.  Determinarea stabilității:

–    la temperatura camerei.

5. 4. Determinarea gradului de solubilitate:

– în apă caldă;

– în apă rece.

Pentru controlul calității produsului „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g, se utilizează metode de control specificate și prevăzute de [NUME_REDACTAT] X și în literatură de specialitate.

Controlul organoleptic al produsului cosmetic „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g se efectuează conform prevederilor monografice generale pentru

„ Săpunuri ’’ și conform literaturii de specialitate.

Determinarea aspectului

Metoda de lucru:

Circa 1 g de probă se presează între două lamele de sticlă de 10 x 25 cm, până se obține un strat uniform cu grosimea de 0, 5 mm.

Privind prin transparență la lumină, stratul de probă nu trebuie să prezinte grunji sau aglomerări, care apar de obicei de culoare mai închisă. Nu se admit picături de apă, ulei, grăsimi sau orice alte impurități.

Determinarea aspectului în secțiune

Metoda de lucru:

O probă de săpun se va secționa transversal și longitudinal și se va analiza aspectul. Proba trebuie să fie uniformă pe toată suprafața secțiunii și să nu prezinte grunji sau aglomerări de alte culori sau de altă consistență.

Fig. 2. 17. Probă de săpun în secțiune [8, p. 56].

Determinarea culorii

Metoda de lucru:

O cantitate de probă întinsă pe o hârtie velină trebuie să prezinte o culoare specifică componentelor, uniformă și omogenă, fără adaosuri de coloranți străini.

Determinarea mirosului

Metoda de lucru:

Proba întinsă într-un strat subțire pe o placă de sticlă trebuie să prezinte un miros plăcut, specific componentelor, fără mirosuri străine.

Determinarea consitenței

Metoda de lucru:

Fig. 2. 18. Determinarea consistenței săpunului [6, p. 211].

O probă de săpun se supune analizei manuale, superficiale, proba trebuie să fie de consistență solidă, să nu se sfărâme și înmoaie și să prezinte o masă uniformă pe întregul corp.

Determinarea puterii de spumare

Metoda de lucru: O probă de săpun integru, se va supune spumării în apă caldă și rece și se va analiza comportamentul acestuia.

Fig. 2. 19. Spumarea probei de săpun [6, p. 213].

Săpunul trebuie să se spumeze în ambele cazuri fără să se înmoaie sau să devină cleios.

Rezultatele obținute în urma controlului organoleptic al produsului „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g sunt prezentate în tabelul următor.

Tab. 2. 1. Rezultatele controlului organoleptic al produsului „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g [6, p. 214].

Controlul fizico-chimic al produsului cosmetic „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g se efectuează conform prevederilor monografice generale pentru

„ Săpunuri ’’ și conform literaturii de specialitate.

Determinarea tipului săpunului

O probă de săpun se analizează manual și vizual pentru a determina dacă săpunul este solid sau prezintă urme de săpun lichid. La analiză săpunul trebuie să prezinte o masă solidă, prezentând duritate și consistență solidă uniformă și să nu prezinte urme lichide.

Fig. 2. 20. Probă de săpun cu miere solid și lichid [6, p. 217].

Determinarea pH-ului

Determinarea pH-ului se realizează pe extract apos obținut din proba de analizat.

Cu ajutorul unui pH-metru se va determina alcalinitatea unei probe de săpun, într-o soluție apoasă de 1 %. Soluția trebuie să prezinte un pH ușor alcalin care nu va modifica pH-ul pielii.

Fig. 2. 21. pH-metru digital [6, p. 221].

Determinarea durității

Coeficientul de duritate se masoară cu ajutorul unui aparatul special pentru testarea durității săpunurilor și a produselor similare, care conține o probă de o formă cilindrică care măsoară fermitatea și conținutul de ceară din produsul analizat.

Fig. 2. 22. Aparat de măsurare a durității [6, p. 222].

Fig. 2. 23. Determinarea durității [6, p. 222].

Rezultatele obținute în urma controlului fizico-chimic al produsului „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g sunt prezentate în tabelul următor.

Tab. 2. 2. Rezultatele controlului fizico-chimic al produsului „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g [6, p. 223].

Determinarea stabilității

Stabilitatea la temperatura camerei

Se verifică stabilitatea unei probe de săpun în timp la temperatura optimală de 22– 24 °C. Proba se lasă pentru 10- 20 zile într-un mediu obișnuit, la temperatura camerei, după care se verifică dacă aceasta și-a modificat caracteristicile inițiale.

Rezultatele obținute în urma analizei: În urma analizei, proba de săpun nu și-a modificat caracteristicile și a rămas stabilă la temperatură (± 5 °C ) și în timp.

Determinarea gradului de solubilitate

Solubilitatea în apă caldă

O probă de 1 g de săpun se supune dizolvării în eprubetă, în 100 ml apă caldă, în care se agită ușor sau se lasă să se dizolve pe aproximativ 15 min.

Proba de săpun trebuie să se dizolve ușor, într-un timp scurt, spumându-se la agitare.

Fig. 2. 24. Dizolvarea probei de săpun în apă caldă [6, p. 225].

Solubilitatea în apă rece

O probă de 1 g de săpun se supune dizolvării în eprubetă, în 100 ml apă rece, în care se agită până la dizolvare sau se lasă să se dizolve pe un timp îndelungat.

Proba se va dizolva mai greu și mai puțin decât în apă caldă.

Fig. 2. 25. Dizolvarea probei de săpun în apă rece [6, p. 225].

Rezultatele obținute în urma analizei:

Solubilitatea în apă caldă

În urma agitării probei de săpunul în apă caldă, aceasta s-a dizolvat complet, fiind ușor solubilă.

Solubilitatea în apă rece

La agitarea probei de săpun în apă rece, aceasta s-a dizolvat mai lent, fiind mai greu solubilă decât în apă caldă, prezentând un grad de solubilitate mai scăzut în apă rece.

Fig. 2. 26. Gradul de dizolvare a probei de săpun în apă caldă și rece [6, p. 228].

În urma analizei procesului tehnologic și în urma efectuării controlului calității, pot concluziona că produsul cosmetic „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g corespunde cerințelor de calitate, precum și normelor și standardelor internaționale de calitate. Toți indicii de calitate sunt respectați în strictă conformitate cu regulamentele în vigoare, astfel produsul dat poate fi realizat fără nicio restricționare pe piață, fiind de o calitate înaltă și având un efect bine pronunțat.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma efectuării proiectului de licență am realizat obiectivele generale propuse precum și scopul principal al lucrării date.

Conform scopului proiectului am cercetat și determinat procesul tehnologic de preparare a produselor cosmetice cu conținut de miere de albine și anume a produsului cosmetic „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g. Astfel am determinat datele generale ale experimentului, normele de consum, aparatele și utilajele necesare pentru experiment, fluxul tehnologic precum: fazele procesului tehnologic și controlul interfazic al calității conform regulamentului tehnologic, etapele fluxului tehnologic și, de asemenia, am efectuat controlul calității produsului dat.

Conform sarcinilor propuse am realizat următoarele criterii:

– Am studiat compoziția chimică a mierii de albine, care este următoarea: apă, substanțe zaharoase și substanțe nezaharoase. Am aflat că datorită acestei compoziții chimice unicale, mierea are efecte terapeutice foarte valoroase. Apa hidratează pielea dar și întregul organism, favorizează metabolismul pielii, energizează, tonifică, controlează echilibrul acido- bazic, ajută la absorbția și transportul substanțelor nutritive. Substanțe zaharoase, care sunt 99 % din miere, au rol important la metabolismul pielii și la plasticitate. Substanțele nezaharoase precum: fermenți, săruri minerale și vitamine se găsesc în cantități mici în mierea de albine, aproximativ 1– 5 % dar nu sunt lipsite de importanță, contribuind la specificitatea acestui apreciat produs;

Am determinat acțiunea biologică și importanța mierii în produse de uz cosmetic cu conținut de miere. Astfel am determinat că mierea de albine este un foarte bun umectant, un antioxidant natural, hidratant, antiiritant, fiind perfectă și în produsele pentru copii, nutrient, calmant, regenerator, cicatrizant, energizant și stimulator.

Am elaborat fluxul tehnologic de preparare a produsului cosmetic „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g. Acesta a constat din: fazele procesului tehnologic, controlul interfazic al calității conform regulamentului tehnologic și etapele fluxului tehnologic;

Am cercetat și determinat indicii de calitate prin efectuarea controlului calității produsului „ SĂPUN VEGETAL MIERE ȘI CEARĂ ’’ 100 g. Astfel am efectuat: controlul organoleptic, fizico- chimic, am determinat stabilitatea produsului precum și gradul de solubilitate.

În urma efectuării controlului dat, am concluzionat că toți indicii de calitate ai produsului dat sunt respectați și corespund cerințelor de calitate.

Ca recomandare spre utilizarea produselor cosmetice cu conținut de miere de albine, aș vrea să menționez următorul fapt: întrucât mierea de albine este un ingredient natural cu foarte multe calități pozitive și efecte benefice, aș recomanda spre utilizare produsele cosmetice cu conținut de miere tuturor categoriilor de vârstă, fără nicio restricționare, deoarece acestea vor acționa asupra organismului doar benefic, aducând consumatorului cât un efect pronunțat atât și o deosebită plăcere.

BIBLIOGRAFIE

COSMOVICI L. Cosmetica. București: Ed. stiințifică, 1960. 253 p.

FRANK R. Mierea aliment și medicament. București: MAST, 2013. 139 p.

GAMULEA- LAMBERT O. Cosmetica modernă și secretele frumuseții. București: Ed. Medicală, 2002. 236 p.

GUAITI D. Mierea- proprietăți și utilizări. Oradea: Casa, 2013. 134 p.

MARGHITAS L. A. Albinele și produsele lor. București: CERES, 2008. 391 p.

MERICĂ E. Tehnologia produselor cosmetice. București: Kalos, 2003. 471 p.

NIȚĂ M., DINU L., MITEA A. C. Apiterapia. Craiova: AIUS, 2010. 132 p.

PASCA L. Produse naturale folosite în cosmetică . București: CERES, 1990. 101 p.

PĂUN G., GHEORGHE O., DIACONU M. Ghid de procesare avansată a plantelor medicinale: tezele simpoziumului stiințific. București: [NUME_REDACTAT] de cercetare- dezvoltare pentru stiințe biologice, 2012. 24 p.

POPOVICI A. Formular de preparate cosmetice. Târgu-Mureș: Tipomur, 1998. 138 p.

TUDOR I. Mierea, alimentul complet. București: Gramen, 2013. 128 p.

WARING C. Manual de creștere a albinelor. București: MAST, 2011. 159 p.

http://ro.wikipedia.org