Tehnologia de Exploatare a Gainilor Ouatoare Crescute In Sistem Ecologic la Sc Cortina Bioprod Srl

CUPRINS

INTRODUCERE

Prezenta lucrare este un studiu pe care l-am realizat la Ferma SC Cortina Bioprod, în decurs de câteva zile pentru a mă documenta corespunzător în ceea ce privește suprafața necesară unei ferme, rasa de găini cea mai bine adaptată la condițiile climatice din țara noastră pentru producția de ouă, viața și hrana acestora și piața de desfacere.

Pentru a putea înființa și lucra într-o astfel de fermă, trebuie, în primul rând să fii iubitor de animale și în al doilea rând să cunoști foarte bine stilul de viață și nevoile acestora.

Nu poți porni la drum fără a cunoaște totul despre păsările cu care vrei sa populezi ferma. Există multe specii de găini ouătoare, dar pentru a porni o astfel de afacere trebuie găsită specia care se adaptează cel mai bine la condițiile climatice din țara noastră.

În România se acordă o atenție tot mai mare produselor ecologice și din acest motiv fermele avicole ecologice sunt considerate principalele surse de concurență viitoare.

În urma vizitei la SC Cortina Bioprod, unde domnul Argeșeanu Dumitru crește în sistem ecologic găini din rasa Isa Brawn, specia Rossa, am început să studiez tot ce am găsit despre această rasă și despre păsări, în general.

Se spune că păsările au fost domesticite pentru carne și ouă înainte de anul 3200 î.C., în S-E Indiei, apoi s-au răspândit în China și restul Asiei. În America, unele teorii afirmă că păsările domestice au ajuns în anul 1493, în cea de-a doua călătorie a exploratorului Cristofor Columb.

Deșii datele arată că primele ferme au fost la începutul sec. XX în anii 1920-1930, primele sisteme de creștere în cuști supraetajate au apărut în anii 1940 în California.

Există patru metode de creștere care se utilizează în prezent:

în baterii îmbunătățite, unde normele europene prevăd un spațiu de minim 750 cm² pe cap de pasăre, stinghii pentru cocoțat, spații pentru ouat și dispozitive de scurtare a ghearelor;

în hale la sol, unde spațiul este de 1 m² pentru 9 păsări, stinghii pentru odihnă, cuibare separate pentru ouat, acces ușor la hrană și apă;

în hale la sol free range, cu acces la exterior unde spațiul este de 4 m² pentru o pasăre, cu spațiul exterior îngrădit;

creșterea ecologică care, tehnologic este aceeași cu free range, cu deosebirea că hrana păsărilor este în totalitate ecologică.

Producția de ouă ecologice nu reușește să facă față cererii tot mai mari din ultimii ani. În țara noastră se folosește termenul ecologic, deșii pe plan internațional sunt folosiți termini precum organic, biologic, ecologic.

Este cunoscut faptul că oul ecologic este mult mai sănătos decât cel provenit de la găinile crescute în baterii, acesta are o calitate superioară pentru că nu conține reziduri de pesticide, medicamente și hormoni, are un conținut redus de colesterol și conține cantități mai mari din vitaminele A, D, E, K, B și Omega 3.

Ouăle ecologice sunt 100% sănătoase, cu gustul și culoarea deosebite, deoarece furajele folosite în hrana păsărilor sunt ecologice, iar păsările de la care provin cresc în libertate totală, la sol, au spațiu suficient pentru odihnă și spații mari înierbate pentru pășunat.

Oul ecologic are valoare fiziologică și nutrițională superioară pentru că:

gălbenușul are culoare plăcută;

este cel mai recomandat copiilor;

este dietetic fiind lipsit de componenți nocivi;

are gust savuros și aspect excepțional;

este bogat în vitamina E.

Comercializarea ouălor se face dupa greutatea lor, astfel:

De la păsările tinere, care sunt la începutul ouatului provin ouăle mici. În ultima perioadă de ouat apar ouăle mari și foarte mari. Dintr-un ciclu de viață al unei găini ouătoare cea mai mare parte a ouălor sunt medii și mari. Culoarea cojii oului este determinată de rasa găinii, iar culoarea gălbenușului este dată de hrana păsărilor. Un gălbenuș este galben pai dacă hrana găinii a constat în orz și de culoare portocalie dacă hrana a constat în porumb.( Foto 1)

Foto 1.stânga – gălbenuș portocaliu; dreapta – gălbenuș galben pai

(Foto original)

Pentru fiecare sistem de creștere există un cod marcat pe ou astfel:

0 – găini crescute ecologic;

1 – găini crescute free range;

2 – găini crescute în hale la sol;

3 – găini crescute în baterii.

După acest cod urmează țara de proveniență: RO – România, PL – Polonia, BG – Bulgaria, etc., județul de unde provin ouăle: AG – Argeș, DB – Dâmbovița, etc. și alte trei caractere care reprezintă un număr alocat fermei producătoare de ouă de către Direcția Agricolă Județeană: 001, 003, 011, 121, etc.(Foto 2)

Foto 2. Cod marcaj

http://www.paginadeagricultura.ro/cum-recunoastem-ouale-ecologice-la-raft

La marcarea oului se folosește cerneală alimentară netoxică. Un ou care nu a fost controlat sau care provine de la o fermă neautorizată, nu este marcat.

Ouăle ecologice se obțin în ferme avicole care practică o tehnologie ecologică, de la adăpost până la magazinul unde sunt comercializate. Găinile sunt hrănite numai cu furaje obținute din cereale certificate ecologic.

Capitolul 1.CERINȚE LEGISLATIVE PRIVIND CREȘTEREA GĂINILOR OUĂTOARE ÎN SISTEM ECOLOGIC

În țara noastră se acordă o deosebită atenție sistemelor de creștere și exploatare a păsărilor conform cerințelor Uniunii Europene. Este necesar să se protejeze caracteristicele creșterii și exploatării păsărilor care reprezintă avantaje în ceea ce privește calitatea produselor și impactul asupra mediului inconjurător.

Se depun eforturi pentru promovarea sistemelor de producție prietenoase pentru mediul înconjurător. Ținând cont de faptul că suprafața agricolă a României este exploatată insuficient, acest obiectiv este realizabil, echipamentele putând fi modernizate prin accesarea de fonduri europene.

Ouăle provin în proporție de 99,5% din România, dar numai 9,8% au certificare ecologică, conform studiului "Retailer Scorecard 2014".

În România, din cele 38,17 milioane de găini cescute pentru ouă de consum, doar 17% au fost crescute anul trecut în baterii, comparativ cu 68% media în UE. Restul găinilor au fost ținute în hale la sol, în aer liber și ecologic.

LEGISLAȚIA EUROPEANĂ

Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19.07.1999 formulează standardele minime privind protecția:

găinilor ouătoare crescute în baterii;

găinilor ouătoare crescute la sol pe așternut permanent cu acces liber în padoc (pe și în sisteme ecologice).

Reglementările se aplică tuturor producătorilor de ouă, indiferent dacă ouăle sunt sau nu comercializate printr-un cod de identificare al metodei de producție.

Comercializarea ouălor se face conform standardelor impuse de Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1907/90, acestea fiind marcate astfel:

3 – ouă provenite de la găini crescute în baterii;

2 – ouă provenite de la găini crescute la sol (așternut permanent fără acces la padoc);

1 – ouă provenite de la găini crescute în sistem extensiv (așternut permanent cu acces liber la padoc);

0 – ouă provenite de la găini crescute în sistem ecologic.

Începând cu anul 2007, comercializarea ouălor se va face în conformitate cu legislația europeană și cu cea românească armonizată (conform Anexei 8 – Ordin pentru probarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 415/2004 privind regimul de comercializare a ouălor). (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/56007)

Consumatorii primesc informații sigure despre condițiile de producere a ouălor, datorită implementării în România a standardelor de comercializare.(Ghidul crescătorului privind protecția și bunăstarea găinilor ouătoare, în fermă și în timpul transportului)

LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ

Creșterea păsărilor în țara noastră are vechi tradiții, iar preocupări științifice se remarcă încă din secolul trecut, când o serie de savanți ca: Ion Ionescu de la Brad, N. Filip, Gh. Maior, G K Constantinescu și alții au pus bazele transformării creșterii extensive în creștere intensivă.

Efectivul de păsări era în perioada antebelică de 27 milioane capete, apoi în timpul celui de al 2-lea război mondial efectivul a scăzut la 15 milioane.

Primele ferme de stat cu 2-5 mii capete găini și 5-15 mii capete pui s-au înființat în anul 1949. Tot atunci s-au importat principalele rase de păsări din material biologic valoros existent în Franța, Canada etc. (Rhode Island, Leghorn).

Prin înființarea primului Combinat Avicol de la Crevedia, în anul 1962 s-au pus bazele creșterii intensiv-industriale și în 1980 s-au înregistrat 220 bucăți ouă/cap pasăre.

În Strategia Națională de Export 2005-2009 se preciza că fermele ecologice reprezintă un nou sector în România, având în vedere că în țara noastră sunt condiții corespunzătoare pentru promovarea agriculturii ecologice, și anume sol fertil și productiv și lipsa impactului negativ din țările dezvoltate, cauzat de folosirea substanțelor chimice și a tehnologiilor aferente.

Din punct de vedere al potențialul productiv, sistemul ecologic de agricultură din România poate să ajungă până la 15-20% din suprafața totală agricolă, cele mai mari suprafețe situându-se în zona de deal și munte, unde s-au folosit metode tradiționale și ecologice în tehnologiile de întreținere și exploatare a pășunilor (aplicarea gunoiului de grajd, exploatare prin pășunat și/sau cosit, folosirea trifoiului ca plantă furajeră și amelioratoare ale fertilității solului, utilizarea sistemului mixt vegetal-zootehnic), dar și suprafețele arabile din zonă. (Strategia de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare și silviculturii pe termen lung și mediu, 2001-2005 și 2005 – 2010; MAAP).

Fiind membră a Uniunii Europene, România aplică legislația armonizată. Producția avicolă din România este reglementată de următoarele acte legislative:

Ordinul nr. 73 din 15/08/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 763 din 22/08/2005, pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind înregistrarea exploatațiilor care dețin găini ouătoare. Organism emitent: ANSVSA.Constituie transpunerea oficială a Directivei Comisiei 2002/4/CE privind înregistrarea unităților care cresc găini ouătoare, prevăzută de Directiva Consiliului 1999/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 30 din 31 ianuarie 2002, p. 44.

Ordinul nr. 75 din 15.08.2005 pentru aprobarea Normei Sanitar-Veterinare privind protecția animalelor de fermă.

Ordinul nr. 136 din 16 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare. Organism emitent: ANSVSA. Transpune Directiva Consiliului 1999/74/CE ce stabilește standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 203 din 3 august 1999, p. 53, cu modificările și completările ulterioare.

Ordinul nr. 147 din 21.06.2006 pentru aprobarea Normei Sanitar- Veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile avicole comerciale și a Procedurii privind mișcarea păsărilor vii, a produselor, subproduselor și a gunoiului de la păsări.

Ordinul nr. 13 din 21.02.2008 pentru aprobarea Normei Sanitar-Veterinare privind cerințele minime pentru înregistrarea de informații cu ocazia inspecțiilor în exploatațiile în care animalele sunt ținute în scopuri zootehnice.

Ordinul nr. 16 din 16.03.2010 privind aprobarea Normei Sanitar-Veterinare privind procedura de înregistrare și autorizare sanitar-veterinară a unităților și centrelor de colectare, a exploatațiilor de origine și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, precum și a unităților implicate în depozitarea și neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman și a produselor procesate.

Ordonanța de urgență nr. 108 din 27.06.2001 privind exploatațiile agricole (criteriile de diferențiere).

Ouăle obținute de la găinile crescute în aer liber trebuie produse în ferme care să satisfacă cel puțin următoarele condiții:

găinile să aibă acces continuu în aer liber pe tot parcursul zilei, exceptând cazul în care există restricții temporare impuse de autoritățile veterinare;

în fermele de găini crescute în aer liber, densitatea nu trebuie să fie mai mare de 2.500 de găini pe hectarul de teren disponibil sau de o găină la 4 m²;

fermele de găini crescute în aer liber să nu se extindă peste o rază de acțiune de 150 m de la cea mai apropiată clădire. O extindere mai mare, de până la 350 m de la cea mai apropiată clădire, este permisă dacă se asigură cel puțin 4 adăposturi pe hectar, distribuite uniform.

Producătorii sunt obligați să înregistreze:

1. informațiile cu privire la metodele de creștere a găinilor, specificând pentru fiecare metodă de creștere folosită, următoarele:

– data și vârsta populării și numărul de găini ouătoare;

– data sacrificării de necesitate și numărul de găini sacrificate de necesitate;

– producția zilnică de ouă;

– numărul sau greutatea ouălor vândute zilnic;

– numele și adresa cumpărătorilor și numărul de identificare a fermei;

2. informațiile privind modul de furajare a păsărilor, iar în cazul în care ouăle sunt din categoria A ambalajele lor să conțină următoarele indicații:

– cantitatea și tipul de furaje furnizate și/sau amestecate în fermă;

– data livrării;

– numele producătorului sau al furnizorului;

– numărul și vârsta găinilor ouătoare și numărul de ouă produse și livrate;

– data livrării;

– numele și adresa cumpărătorilor și numărul de identificare a producătorului

Legislația cu privire la aceste norme s-a implementat în România și producătorii au obligația s-o aplice:

Legislația cu privire la siguranța alimentară:

Legea 150/2004 – Legea siguranței alimentelor;

Ordin 5/2005 – Trasabilitate pui carne;

Ordin 73/2005 – Trasabilitate găini ouă consum;

Ordin 23/2006 – Agenți zoonotici  și Salmonella (Reglementarea UE 2160);

Legea 28/2006 – Măsuri ca urmare a suspiciunii de influență aviară;

Ordin 148/2005 – Program acțiuni supraveghere, prevenire și control;

HG 173/2006 – Trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic;

HG 415/2004 – Ordin privind comercializarea ouălor;

OM 461/2005 – Norme de aplicare a HG 415/2004;

Ordinul 206/447/86/2002 – privind comercializarea cărnii de pasăre;

HG 106/2002 – etichetarea produselor agro alimentare.

Legislația cu privire la confortul păsărilor:

Ordinul 462/2001 – privind standardele minime pentru protecția găinilor.

Legislația cu privire la protecția mediului:

Ordinul 860/2002 – proceduri de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu.

Tipul de construcție și organizare a fermelor, împreună cu legislația internă armonizată cu legislația UE privind supravegherea stării de sănătate a efectivelor, fac parte din protejarea stării de sănătate a efectivelor de păsări. 

1.3. CREȘTEREA GĂINILOR OUĂTOARE ÎN SISTEM ECOLOGIC

Păsările crescute în sistem ecologic au cel mai mare succes dintre toate animalele, în special creșterea găinilor pentru ouă. Cererea de ouă ecologice în continuă creștere a dus la extinderea fermelor de găini ouătoare.

Adăpostul

Conform cerințelor creșterii păsărilor în sistem ecologic, în perioada de conversie acestea beneficiază de același confort ca și cele aflate deja în sistem ecologic, astfel încât, în perioada de conversie păsările de curte nu vor fi ținute în cotețe.

Adăposturile pentru păsări trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

cel puțin o treime din suprafața podelei să fie solidă, fără grilaje sau grătare și să fie acoperită cu materiale de litieră – paie, surcele, nisip sau iarbă;

în adăposturile pentru găinile ouătoare, o mare parte din suprafața podelei pe care stau găinile să fie disponibilă pentru colectarea dejecțiilor;

să aibă un anumit număr de stinghii, de o anumită dimensiune proporțional cu dimensiunea grupului, a speciei și a rasei de păsări, în conformitate cu anexa III a Regulamentului 889/2008;

Să prezinte trape de intrare/ieșire de dimensiuni corespunzătoare păsărilor, iar aceste trape să aibă o lungime totală de cel puțin 4 m² pe o suprafață de 100 m² din adăpostul pus la dispoziția păsărilor.

Hrana

Păsările trebuie hrănite în mod natural, hrănirea acestora în exces este interzisă.

Creșterea găinilor ouătoare în sistem ecologic este reglementată de Directiva 1999/74/CE și Regulamentul Consiliului (CEE) 1907/90, cu amendamentele ulterioare. Doar dacă ferma este autorizată ca fiind ecologică, ouăle pot fi marcate ca fiind produse ecologice. Conform reglementărilor UE, un organism de control național va efectua controlul anual și va da autorizația.

Într-un adăpost numărul găinilor nu poate depăși 3000, în sistem ecologic găinile nu pot fi crescute în baterii, ele având accesul liber în padoc cel puțin o treime din perioada vieții. În adăpost densitatea este de 6 găini/m², suprafață utilă, iar în padoc densitatea este de 2500 de găini/ha.

Existența a minim 18 cm stinghie/cap de găină și a unui cuibar pentru 7 găini sunt obligatorii.

Furajele trebuie să fie 100% ecologice de la 01.01.2012, fiind interzisă utilizarea de tratamente preventive. Produsele folosite în hrana găinilor ouătoare în sistem ecologic, trebuie să aibă certificate ecologice eliberate de organismele internaționale în domeniu, recunoscute de UE.

Cuștile sunt prevăzute cu uși mici, auxiliare, de cel putin 35 cm înălțime și 40 cm lățime, care oferă acces direct afară. La 1000 de păsări, este necesară o deschidere totala de 2 m.

Cei care produc ouă ecologice trebuie să îndeplinească anumite condiții:

Ouăle vor fi marcate ca fiind ecologice doar dacă ferma este autorizată;

Numărul găinilor ouătoare dintr-un adăpost nu depășește 3000 de capete;

Găinile nu sunt ținute în baterii;

Găinile au acces liber în padoc cel puțin o treime din viață;

Așternutul reprezintă cel puțin o treime din suprafața adăpostului;

În adăpost densitatea maximă este de 6 găini ouătoare pe m² de suprafață netă;

În padoc densitatea maximă este de 2500 găini ouătoare/ha;

Furajele sunt 100% ecologice;

Nu se utilizează tratamente preventive.

În conformitate cu Directiva UE 2002, Regulamentul (CE) nr. 1028/2006 și Regulamentul 557/2007 privind unele standarde de comercializare a ouălor și în România s-a trecut la marcarea originii ouălor, conform unui cod, astfel încât consumatorul să aibă posibilitatea de a face distincția între ouăle ce provin din diferite sisteme de creștere a găinilor (ferme ecologice, în aer liber, în hale la sol sau în baterii). Aceste marcaje indică proveniența ouălor, nu calitatea lor. (Foto 3)

Foto 3. Marcaj proveniență ouă

http://www.sanatateabuzoiana.ro

Clasificarea ouălor în baza criteriilor de calitate se face conform celor prevăzute la art. 4 din Regulamentul 557/2007, și anume, ouăle se clasifică în funcție de calitate, după cum urmează: categoria A sau „ouă proaspete”, care pot fi iarăși clasificate în raport de greutate (XL, L, M și S), categoria B, care nu sunt livrate decât în industria alimentară.

Ouăle din categoria A nu vor fi spălate sau curățate înainte sau după clasificarea lor și nu vor fi supuse nici unui tratament de conservare, nici nu vor fi refrigerate în spații sau instalații în care temperatura este menținută artificial sub +5 grade C. Ouăle care au fost păstrate la o temperatură inferioară celei de +5 grade C în timpul unei operații de transport pe o durată maximă de 24 de ore sau în spațiul unde se practică vânzarea cu amănuntul ori în anexele aceluiași spațiu nu sunt considerate a fi refrigerate, cu condiția ca acea cantitate de ouă să nu depășească necesarul de ouă care se vinde cu amănuntul în termen de 3 zile în magazinul respectiv.

Ouăle din categoria B sunt ouăle care nu îndeplinesc cerințele pentru a fi încadrate în categoria A. Ele pot fi utilizate în industria alimentară, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 356/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate și igienă pentru producerea și comercializarea produselor din ouă, precum și de intreprinderile de industrie nealimentară.

CAPITOLUL 2. CREȘTEREA GĂINILOR OUĂTOARE ÎN SISTEM ECOLOGIC LA NIVEL NAȚIONAL

De la 01.01.2012 furajele din fermele ecologice trebuie să fie 100% ecologice, înainte de această dată doar 95% din hrană trebuia să fie ecologică.

Astfel, producătorii de ouă ecologice trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Ferma să fie autorizată;

Găinile să nu fie ținute în baterii;

Într-un adăpost numărul găinilor nu poate fi mai mare de 3000 de capete;

Așternutul trebuie să fie cel puțin o treime din suprafața adăpostului;

Să nu utilizeze tratamente preventive și “aditivi” sintetici;

Să asigure cel puțin un cuibar la 7 găini și minim 18 cm stinghie pe cap de găină pentru odihnă; (Foto 4)

Foto 4. Cuibare

(Foto original)

Densitatea maxim 6 găini pe m² suprafață utilă și în padoc maxim 2500 găini pe hectar;

Adăposturile să fie prevăzute cu ferestre și cu trape de intrare/ieșire corespunzător dimensiunii păsărilor.

Producția de ouă ecologice trebuie să se încadreze în următoarele valori recomandate ale parametrilor tehnologici:

Materialul de producție: hibrizi creați anume pentru creșterea ecologică;

Ouatul: din a 21-a săptămână până în a 72-a săptămână;

Densitate populație inițială: 3000 păsări;

Densitate populație medie: 2865 păsări;

Pierderi: 270 păsări (9%).

2.1.FERMELE DE GĂINI OUĂTOARE CRESCUTE ÎN SISTEM ECOLOGIC DIN ROMÂNIA

Majoritatea fermelor avicole din țara noastră sunt private, iar cele în sistem ecologic toate sunt în proprietate privată și foarte puține.

Fermele ecologice de găini ouătoare din România (http://www.avicultura.ro/UCPR):

SC CORTINA BIOPROD SRL, din comuna Curtișoara, județul Olt – prima fermă ecologică din România;

SC DTV MEDIA SAT SRL, din comuna Teasc, județul Dolj – a doua fermă ecologică din România;

FERMA ECOLOGICĂ PRISECANI, din Moldova;

SC AUREL PETRUȘ SRL, din comuna Ștefan cel Mare, județul Călărași;

SC OUĂ DE ȚARĂ SRL, din satul Valea Mărului, județul Argeș;

SC POP AVI SRL, din satul Lomb, județul Cluj.

2.1.1. SC CORTINA BIOPROD SRL

Prima fermă ecologică de creștere a găinilor ouătoare din Romania a fost înființată în cadrul SC CORTINA BIOPROD Curtișoara, județul Olt, dispunând de un amplasament excepțional privind condițiile impuse de zootehnia ecologică și anume: zonă nepoluată, salubră, sursă de apă, teren înierbat, etc.

Ferma avicolă Cortina Bioprod și-a început activitatea în anul 1999 ca fermă de creștere a păsărilor pentru carne în sistem convențional. Apoi, prin investiții și eforturi mari, ferma a reușit să treacă la o activitate ecologică implementând managementul stării de sănătate și control al păsărilor. (Foto 5)

Foto 5. Ferma SC Cortina Bioprod SRL

(Foto original)

SC CORTINA BIOPROD SRL dispune de o fermă avicolă în localitatea Curtișoara, județul Olt unde păsările sunt crescute în sistem ecologic, respectându-se princiipiile generale ale agriculturii ecologice și exigențele speciale pentru zootehnia ecologică, prevăzute în Reglementările UE 2090/92 și OUG 34/2000.

2.1.2. SC DTV MEDIA SAT SRL

Urmând exemplul domnului Argeșeanu, craioveanul Dan Păloiu, economist de profesie, a înființat în anul 2009 ferma de găini ouătoare, în sistem ecologic din comuna Teasc (sat Secui), la 15 km de Craiova, numită SC DTV MEDIA SAT SRL. (Foto 6)

Terenul pe care a fost înființată ferma era necultivat de 20 de ani, ferit de substanțe chimice. Pe cele 3 hectare de teren deținute, domnul Păloiu a ridicat 2 hale de producție care îndeplinesc condițiile necesare creșterii găinilor ouătoare în sistem ecologic. Pe lângă adăpost închis și loc pentru pășunat, păsările beneficiază de un spațiu extern acoperit, „winter garden”.

Foto 6. Ferma SC DTV MEDIA SAT SRL

http://www.galinatur.ro/ferma.html

La Ministerul Agriculturii în Registrul Producătorilor Agricoli, ferma a fost înregistrată cu numărul 86.

Fiind necunoscător în ceea ce privește înființarea unei asemenea ferme și creșterea găinilor, a împrumutat tehnologia și amenajarea halei după modelul implementat de domnul Dumitru Argeșeanu care l-a sprijinit încă de la început. (Foto 7)

La început a pornit cu 3000 de găini, în prezent sunt 6000 de capete și speră să ajungă la 8000. Domnul Dan Păloiu spune că în afară de investiții și de îndeplinirea normelor europene, foarte importantă este grija pentru găinile din fermă. În ferma din Secui, o găină are 4 m² de pajiște în afara halei, în interior sunt 6 găini pe m², iarna temperatura este constantă în interiorul halei, iar găinile sunt lăsați afară doar dacă temperaturile sunt între 13 și 30⁰C.

Acesta cumpără găini la vârsta de 16 săptămâni și le ține până la 70 de săptămâni, când procentul de ouat scade și trebuie înlocuite, moment în care le vinde vii. Perioada cea mai eficientă pentru ouat este atunci când găinile au 24 de săptămâni.

Le hrănește doar cu cereale ecologice, deși întâmpină dificultăți în procurarea ei, deoarece în Dolj nu sunt producători de cereale ecologice. Pe lângă faptul că are moară proprie unde produce furaje pentru găini, cumpără cereale din alte zone ale țării și chiar din afară. Premixurile vitamino-minerale le aduce din Austria, șrotul de floarea-soarelui de la Tulcea, grâu și porumb ecologic din județul Călărași, iar carbonatul de calciu din Alba-Iulia. O găină ouătoare consumă circa 140 grame de furaje pe zi, ceea ce înseamnă că cele 6000 de găini consumă zilnic 840 kg/zi.

Domnul Păloiu transportă gunoiul rezultat de la păsări în județul Călărași, acesta fiind folosit ca și îngrășământ natural pentru plantele ecologice.

Certificarea fermei este făcută de Eco Inspect din Cluj și este verificată în fiecare an sau ori de câte ori vrea firma de certificare. Pe lângă aceasta, ouăle ecologice și hrana sunt verificate de Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Dolj, de două ori pe lună.

Ferma produce aproximativ 1 900 000 de ouă pe an, pe care le vinde în 19 hipermarketuri din lanțurile Cora, Carrefour din toată țara, cu 0,82 lei bucata cu tot cu TVA.

Foto 7. Domnul Păloiu în fermă

http://agrointel.ro/7532/afacere-de-succes-cu-oua-ecologice/

În cadrul fermei, a fost construit un centru unde ouăle sunt ambalate și ținute la o temperatură cuprinsă între 10 și 14⁰C până la livrare. Codul de producător al fermei este 0RODJ002, ouăle fiind inscripționate electronic, cu tuș alimentar.

Domnul Păloiu a înființat ferma cu bani din surse proprii, la început investiția a fost de 800 000 de lei, iar în final a ajuns la 1,3 milioane de lei. Profitul fermei, numai din ouă ecologice a fost în anul 2013 de 300 000 de lei, la o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei.

2.1.3. FERMA ECOLOGICĂ PRISECANI

Maricel Popa este un om de afaceri, care a înființat în iulie 2012 prima fermă ecologică din Moldova, întinsă pe o suprafață de 16 hectare. Pe un hectar produce ouă ecologice, iar pe restul cultivă legume și deține un iaz populat cu caras și crap.

Investiția a fost de peste 300 000 de euro, o parte din teren este proprietate privată și o parte a concesionat-o de la primărie pe o perioadă de 49 de ani.

A început demersurile pentru ferma de găini ouătoare în sistem ecologic încă din 2009, cu 400 de găini, în prezent ajungând la 2000 de capete.

Întreaga fermă este alimentată cu apă din Prut, iar sistemul de irigații este cel cu picătura.

Ouăle le vinde atât la persoane fizice care vin direct la fermă să cumpere, cât și în restaurante și patiserii cu 2 leu/bucată.

La fermă este angajat un inginer, domnul Aurel Rădoi care se ocupă de tot ceea ce înseamnă producție.

Nemulțumit de evoluția fermei cu produse eco de la Prisecani, vrea să încerce și o fermă de struți. Maricel Popa nu înțelege de ce proprietarii de restaurante îi refuză produsele. Spune că un ou bio este 2 lei, iar piața pentru astfel de produse ocupă numai 5%. Fermierul Maricel Popa a închis ferma ecologică de păsări pe care o avea la Prisecani, pe o suprafață de 16 hectare, în luna ianuarie a acestui an.

2.1.4. SC POP AVI SRL

În anul 2007, când domnul Ioan Pop a început afacerea cu ouă ecologice, a fost pentru a asigura familiei hrană sănătoasă, apoi, când au început și alții să îi ceară ouă, s-a gândit că poate fi o afacere. (Foto 8) La început furajele le cumpăra și a fost dificil pentru că trebuiau doar cele certificate ecologic, cu timpul a început să și le obțină singur. Începutul a fost greu, neexistând o piață pentru ouăle ecologice, dar din 2010 își vinde întreaga producție în supermarketuri.

Foto 8. Siglă firma SC Pop Avi SRL

http://biopopavi.ro/contact.html

Ferma este în Lomb, are 2500 de capete, hibrid Lohman Brown, pe care le cumpără la 14 – 16 săptămâni, durează perioada de conversie, iar la 20 – 21 săptămâni încep să ouă. Față de producția care se obține într-o fermă intensivă, el obține cam 70%. Hala este mare, asigurând 4,1 m² pentru fiecare pasăre, acestea având acces liber la suprafața înierbată din exterior. (Foto 9)

Foto 9. Exterior fermă

http://citynews.ro/din-oras-10/oul-ecologic-de-la-marginea-padurii-lomb-55193

Hala are o capacitate de 3000 de locuri, pentru hrana găinilor este folosit un sistem clasic, cu o bandă care se alimentează din buncăr. Cumpără pui de pasăre cu aproximativ 4 euro și până la 14 săptămâni le ține în fermele de creștere. Le ține până la un an jumătate – doi ani, când le sacrifică și le vinde în magazinele cu specific tradițional. (Foto 10)

Foto 10. Domnul Ioan Pop în fermă

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/o-singura-ferma-ramane-ouale-nenumarate-1_50aeb02b7c42d5a6639f220f/index.html

Primul pas pentru a-și putea produce furaje singur, a fost obținerea certificării ecologice. În prezent lucrează 28 de hectare, unde cultivă porumb, soia, floarea-soarelui și grâu. Și-a cumpărat și utilajele necesare lucrării terenului accesând fonduri pe Măsura 112. Nu aplică îngrășăminte fizice, erbicide, fungicide și insecticide, fertilizarea terenului făcându-o numai cu gunoi din fermă. (Foto 11)

Foto 11. Ferma SC Pop Avi SRL

http://www.ghidul.ro/biopopavi/

Ioan Pop spune că nu a avut probleme de sănătate cu păsările deoarece zona în care trăiesc le asigură un mediu sănătos, iar găinile își dezvoltă anticorpii în mod natural. 
Spre deosebire de găinile crescute în fermele clasice, găinile clujeanului Pop sunt hrănite doar natural și sunt respectate norme stricte, întocmai cum spun cei de la Uniunea Europeana. Cerealele care asigură hrana sunt produse tot în ferme eco. O parte din hrană o produce în ferma, care are o suprafață de 28 hectare. Plantele nu sunt modificate genetic, nu se folosesc ierbicide sau fungicide.

Deoarece soia este mai greu de obținut în Ardeal, experimentează variante diferite în încercarea de a crește producția, aceasta fiind o plantă necesară în hrana păsărilor. Ca și ajutor de la stat primește subvenție pe suprafață și a primit suport pentru a asigura bunăstarea păsărilor, dar hala a realizat-o din bani proprii, tot profitul reinvestindu-l.

Până la ora 12 fix, găinile stau în interior, pentru ouat, apoi angajatul fermei deschide porțitele halei și păsările ies în țarcul lor special. La început, agitația este foarte mare, dar după 10 minute, fiecare găină își găsește o ocupație: mănâncă iarbă, caută râme sau se scaldă în nisip.

Ouăle le vinde în supermarketurile din N-V Transilvaniei (Kauffland, Auchan din Arad, Oradea, Brașov, Cluj, Timișoara) fiind principalul furnizor. Lunar distribuie 50 000 de ouă ecologice, cu 0,80 lei/bucata, în magazine acestea vânzându-se cu 1,2 lei/bucata. (Foto 12)

Foto 12. Ambalaj ouă Ferma SC Pop Avi SRL

http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/terapii-complementare/produsul-zilei-oua-eco-din-transilvania-140555.html

2.1.5. SC OUĂ DE ȚARĂ SRL

SC Ouă de Țară SRL, este a treia fermă ecologică de găini ouătoare în sistem ecologic din țara noastră, înființată în satul Valea Mărului, comuna Budeasa, la 16 km distanță de Pitești, în anul 2009.

A fost înființată de Anca și Cătălin Pop într-o zonă rurală nepoluată, pe un teren de 2,5 ha care nu a mai fost cultivat și ierbicidat din anii '90. Investiția a fost din anul 2009 până în 2014 circa un million de euro.

Ferma respectă standardele impuse de UE privind agricultura ecologică din Regulamentul (CE) numărul 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și Regulamentul (CE) numărul 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) numărul 834/2007.

SC Ouă de Țară SRL îndeplinește condițiile necesare de adăpostire pentru găini, respectiv cerințele biologice și etice ale acestora (acces ușor la hrană și apă, spațiu suficient, sistem de încălzire și ventilare a clădirii care să asigure circulația aerului, nivelul de praf, temperatura, umiditatea relativă a aerului, lumina naturală suficientă). (Foto 13)

Foto 13. Ferma SC Oua de Țară SRL

http://ouadetara.infoaliment.ro/anunt_2748699-Ferma+de+productie+oua+ecologice+de+tara.html

Conform standardelor UE de zootehnie ecologică, fiecărei păsări îi revin 4 m² de pășune iar în adăpostul închis maxim 6 păsări/m² și 18 cm liniari pentru stinghia de cocoțat. Păsările sunt crescute în aer liber, la sol, având atât adăpost închis, cât și pășune.

Furajul din soia nemodificată genetic, grâu, mazăre și lucernă, toate cu certificat bio, sunt importe din Germania și sunt amestecate cu porumb, grâu, mazăre, produse de asemenea în condiții ecologice, la moara din incinta fermei. Furajele și puicuțele le cumpără din import. (Foto 14)

Foto 14. Găinile din fermă

http://ouadetara.infoaliment.ro/anunt_2749848-Comercializam+oua+ecologice+in+arges+-+sc+oua+de+tara+srl.html

Ferma își desfășoară activitatea sub certificarea ECOCERT, organism internațional de inspecție și de certificare în domeniul producției ecologice.

Ferma beneficiază și de un centru de sortare și ambalare conform normelor UE, codul centrului de sortare și ambalare fiind RO EPC 37 CE. Astfel, prospețimea și calitatea produsului sunt date de faptul că ouăle sunt produse, marcate, ambalate și transportate de aceeași firmă.

Ouălele produse în fermă au marcajul: 0-RO-AG-018 ceea ce înseamnă ouă produse în sistem de agricultura ecologică, în România, județul Arges, la ferma înregistrată cu numărul 018.

Ouăle sunt vândute în supermarketuri precum: Billa, Metro, Auchan, Cora, Mega Image. (Foto 15)

Foto 15. Ambalaj ouă SC Ouă de Țară SRL

http://ouadetara.infoaliment.ro/anunt_2749848-Comercializam+oua+ecologice+in+arges+-+sc+oua+de+tara+srl.html

2.1.6. SC AUGER PETRUȘ SRL

Una din cele mai cunoscute ferme ecologice din județul Călărași este Ferma Auger Petruș, care deține 1900 ha certificate ecologic pe care cultivă cereale și plante tehnice. Grâul este obținut în sistem ecologic și are o calitate deosebită. În cadrul fermei este un centru ecologic demonstartiv cu 1000 de pui de carne.

Ferma SC Auger Petruș este situată în comuna Ștefan cel Mare, județul Călărași și aparține domnului Aurel Petruș. Acesta este singurul producător ecologic care a reușit să creeze din ideea de agricultură ecologică, o idee de afaceri. În 2004, a început să practice agricultura convențională pe 224 hectare, ajungând în 2013 la 1300 hectare.

În 2010 a creat prima hală cu 3000 de găini ouătoare, un an mai târziu încă două hale. O hală are 500 m², astfel încât găinile au spațiu necesar pentru a se plimba libere atât în interior, cât și în exterior. De asemenea, a creat un spațiu deschis ca o verandă, astfel că păsările pot ieși pentru a se plimba libere. (Foto 16)

Foto 16. Exteriorul și interiorul fermei

http://www.bioavirom.ro/romana/piatabio.php

Domnul Aurel Petruș, spune că a construit ferma pentru a folosi gunoiul de grajd pentru culturile ecologice, deoarece acesta este un îngrășământ natural foarte bun.

CAPITOLUL 3. TEHNOLOGIA DE EXPLOATARE LA FERMA“SC CORTINA BIOPROD SRL”

SCOPUL CERCETĂRII

În majoritatea țărilor, în prezent, consumul ouălor are o creștere ascendentă, deoarece se știe că oul are valoare nutritivă, o bună digestibilitate, fiind stimulator al funcțiilor metabolice.

În ultimii ani s-a pus tot mai mult accentul pe hrana ecologică în țara noastră, deșii România este printre țările Uniunii Europene codașe la agricultura ecologică, suprafață cultivată în sistem ecologic fiind de 288 000 hectare.

Cu scopul ca în viitorul apropiat să pun bazele unei ferme avicole ecologice de găini ouătoare în Avrig, am mers pentru cercetare la Ferma SC Cortina Bioprod din Curtișoara, jud. Olt, prima și cea mai mare fermă ecologică de găini ouătoare din județul Olt, înființată de domnul Dumitru Argeșeanu în anul 2004.

Nu mă simt bine cînd trebuie să mănânc ouă care nu știu dacă provin de la găini chinuite, amărâte și bolnave, crescute în baterii. Nici un animal nu ne este sclav, și trebuie să își trăiască viața așa cum îi este dat – liber.

PREZENTAREA FERMEI SC CORTINA BIOPROD DIN CURTIȘOARA, JUD. OLT

Când am ajuns la fermă, era o zi frumoasă de vară, perfectă pentru o vizită într-o fermă mare, amplasată într-o zonă nepoluată, cu teren înierbat cât vezi cu ochii, pe care mișună mii de găini roșiatice. (Foto 17)

Foto 17. Găinile pe pajiște

(Foto original)

Aici cresc 15 000 de găini ouătoare, rasa Isa Brown, în sistem ecologic, pe o pășune de 60 000 m², numită de toată lumea ”crescătoria verde”.

Amplasamentul nu se află în zona vulnerabilă de poluare a apelor cu nitrați, deci nu intră sub incidența Directivei 91/676 CEE privind protecția apelor privind poluarea cu nitrați din surse agricole. (Foto 18)

Foto 18. Ferma SC Cortina Bioprod SRL

(Foto original)

Odată cu modernizarea fermei, schimbarea tehnologiei, în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile de exploatare a găinilor ouătoare, pentru acest sector de activitate se elimină posibilitatea poluării solului și subsolului.

Organismul de inspecție și certificare a fermei și a produselor obținute (ouă ecologice) este ECOINSPECT Cluj-Napoca cu supervizare din partea BIOINSPECTA Elveția.

ISTORICUL FERMEI

Ferma a fost înființată în 03.02.2004 și a pornit în primă fază ca un proiect de cercetare finanțat de Banca Mondială prin programul de sprijinire a serviciilor în agricultură.

Este prima fermă din țara noastră care a implementat din anul 2004 tehnologia de creștere a găinilor ouătoare în sistem ecologic.

Domnul Dumitru Argeșeanu, administratorul fermei, povestește că proiectul cu Banca Națională a presupus fonduri nerambursabile în procent de 70%, restul de 30% fiind din surse proprii. Acesta, în calitate de director de proiect a solicitat sprijinul specialiștilor în domeniul aviculturii pentru implementarea tehnologiei.

Ferma și-a început activitatea în 2009, ca fermă de creștere a găinilor pentru carne în sistem convențional, apoi implementând managementul stării de control și sănătate al păsărilor s-a reușit trecerea la ferma ecologică de găini ouătoare.

Domnul Argeșeanu se laudă cu diplomele și certificatele de aprecieri primate la diversele expoziții de profil la care a participat:

Anul 2003 – EXPOAGROUTIL

Anul 2003 – INDAGRA

Anul 2004 – INDAGRA

Anul 2004 – PALERMO Italia

Anul 2004 – BIOTERRA

Spune că s-a orientat spre o activitate ecologică, deoarece vizitase multe țări vest – europene și aflase că produsele netratate cu substanțe chimice vor fi foarte căutate, pentru că este iubitor de animale și din interesul și necesitatea pentru hrană ecologică în situația în care atât piața, cât și viața ne sunt afectate de produsele tratate chimic, care conțin conservanți și diferiți aditivi.

Construcția a început-o în anul 2002, iar în anul 2004 ieșea pe poarta fermei primul ou ecologic. Ferma a fost construită pe amplasamentul unor spații zootehnice dezafectate.

Pentru repararea și modernizarea fermei a cheltuit cca 6 milioane lei, iar pentru achiziționarea a 2 000 de găini ouătoare de la Avicola București a cheltuit cca 1 miliard lei.

Ferma a avut o evoluție profitabilă, conform datelor economice, astfel:

Cifra de afaceri – 2.061.553 lei

Profit net – 98.369 lei

Pierdere net – 0 lei

Profit brut – 117.823 lei

Pierdere brut – 0 lei

Salariați – 10 angajați

Tip de activitate conform clasificării CAEN din 2014 – Creșterea păsărilor

Total dadorii – 1.166.014 lei

Total cheltuieli – 2.348.608 lei

Total venituri – 2.466.431 lei

Active imobilizate total – 661.112 lei

Stocuri – 362.906 lei

Casă și conturi la bănci/Disponibilități bănești – 22.466 lei

Creanțe – 658.830 lei

Cheltuieli în avans – 22.291 lei

Venituri în avans – 0 lei

Capitaluri – 570.591 lei

Patrimoniul regiei – 0 lei

Patrimoniul public – 0 lei

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli – 0 lei

Capital social subscris și vărsat – 360 lei

Când a început, la noi în țară se știau foarte puține despre avicultura ecologică, așa că a vizitat ferme din Germania, Italia, Ungaria și Austria. A fost nevoie de multe autorizații pentru desfășurarea activității:

Statutul societății comerciale (copie);

Certificat de înmatriculare al societății emis de oficiul registrului comerțului (copie);

Certificat înregistrare fiscală (copie);

Autorizație sanitar – veterinară de funcționare;

Fișa unității pentru care se solicită licența de fabricație;

Fișa cu specificația tehnică, care să cuprindă condițiile de calitate ale produselor și data durabilității minimale a acestora, condițiile de manipulare, transportul și depozitarea acestora, precum și reguli de verificare a calității;

Fișa cu instrucțiunile tehnologice a produsului pentru care se solicită licența;

Fișa cu privire la pregătirea de specialitate a personalului;

Contract cu un laborator de analize.

În 2002, adăpostul intern de 1000 m² și spațiul de 16 000 m² l-au costat pe domnul Argeșeanu între 150 000 – 200 000 euro. A început să-și producă singur 80% din furajele pentru hrana păsărilor din anul 2008 și a luat în arendă 100 ha de teren pentru a-l putea cultiva, ținând cont că o găină mănâncă într-un an furaje de 15 euro, ceea ce înseamnă că hrana păsărilor îl costă în jur de 225 000 euro pe an.

Pentru certificare, o comisie a venit, a inspectat ferma și pășunea care a trebuit să nu fie stropită cu îngrășăminte timp de cel puțin 3 ani înainte, apoi a eliberat certificatul de producător ecologic. Următorul pas a fost obținerea certificatului pentru produse ecologice.

SC Cortina Bioprod produce aproximativ 0,6% din totalul producției de ouă din România. (Foto 19)

Foto 19. Ouăle pe banda colectoare

(Foto original)

SUPRAFAȚA FERMEI

Ferma SC Cortina Bioprod SRL are o suprafață totală de 60 000 m².

Unitatea funcționează în baza Autorizației de mediu nr. 42/01.10.2007.

Pentru desfășurarea activității, ferma dispune de următoarele dotări:

– 5 hale de producție cu suprafața totală de 3 000, din care 3 modernizate recent;

– Atelier mecanic și magazii;

– Centru de colectare, sortare și ambalare ouă;

– Clădire administrativă;

– Magazie cereale;

– Filtru sanitar;

– Foraje de alimentare cu apă– activ;

– Batal stocare dejecții;

– Căi de acces;

– Teren arabil;

– Rețele pentru alimentare cu apă;

– Rețea alimentare cu energie electrică;

– Rețea interioară de canalizare ape uzate și meteorice;

– Bazin stocare ape uzate;

– Cântar basculă + Cabină poartă.

Au fost realizate și puse în funcțiune următoarele obiective:

– 3 hale modernizate cu capacitatea de 3 x 3000 = 9000 locuri (Foto 20);

– moara modernizată în anul 2012 – FNC;

– incinerator ecologic model IE (f) 25;

– Rezervor depozitare carburanți în cuvă betonată, cu capacitatea de 9 tone.

Sunt în curs de realizare următoarele obiective:

– 1 hală existentă în curs de modernizare;

– 2 hale în curs de extindere și modernizare;

– 2 hale noi în curs de construire;

– extindere centru de colectare, sortare și ambalare ouă;

– 2 silozuri de depozitare cereale în curs de construire.

Foto 20. Hale din fermă

(Foto original)

Terenul ales trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie suficient de mare, să aibă o înclinație de 0,5-3% spre S,SE sau SV, să fie mai jos decât nivelul localităților apropiate, solul să fie stabil, permeabil și cu apa freatică sub 1,5 m adâncime, să nu fie inundabil (situându-se cu cel puțin 0,4 m peste nivelul maxim posibil al apelor atins o dată la 50-100 ani), să fie protejat de curenții de aer, vânturi puternice și înzăpeziri, să fie în apropierea surselor de apă potabilă, a căilor de comunicație față de care trebuie respectată o distanță minimă de 22 m de șoselele naționale, 20 m de șoselele județene și 18 m de drumurile comunale.

La amplasarea fermei de păsări trebuie respectată distanța minimă față de centrele populate și anume 500 m.

În cazul aceleiași ferme distanțele între sectoare și adăposturi trebuie să respecte normele igienice pentru evitarea recirculării aerului de la un adăpsot la altul și asigurarea unei iluminări naturale corespunzătoare, precum și normele de protecție față de incendii.

Distanțele minime între sectoarele aceleiași ferme sunt de 200 m între păsările ouătoare și tineret.

Distanța minimă între adăposturile din același sector sau fermă este de 20 m între halele de găini ouă consum și tineret înlocuire.

RASA ISA BROWN

La ferma din Curtișoara, domnul Argeșeanu crește în sistem ecologic găini din rasa Isa Brawn. (Foto 21) Sunt rase de găini ouătoare răspândite în toată Europa și se pretează foarte bine și în România. Ouăle provenite sunt foarte bune pentru mic dejun și deserturi.

Isa Brown are un ritm de creștere lent, la vârsta adultă ajungând cu puțin peste 2 kg, dar producția de ouă poate ajunge la 300 bucăți pe an. Este rezistentă la boli și se adaptează la orice mod de creștere, fie el în baterii sau în sistem ecologic. Ouăle lor sunt sănătoase, au coaja tare, gălbenușul intens colorat și o greutate medie între 63 – 64 g/bucată. Penele au nuanțe de brun, negru și alb în funcție de varietate. Consumul de furaje este de maxim 115 g/pasăre/zi. Încep ouatul la vârsta de 18 săptămâni, ajungând la un procent de ouat de 96%.

Precocitatea sexuală este atinsă de puicuțe la vârsta de 20 de săptămâni, iar la cocoșei la vârsta de 22 de săptămâni. Precocitatea sexuală este vârsta depunerii primului ou. După atingerea precocității sexuale puicuțele încep ouatul stabil, care durează 10 – 14 săptămâni. Perioada producerii oului de la început și până la producerea ultimului ou se numește ciclu de ouat. La sfârșitul ciclului de ouat se începe năpârlirea fiziologică care durează 7 – 10 săptămâni, apoi începe ciclul doi de ouat. Pe parcursul ciclului de ouat găinile produc în medie 250 – 320 bucăți. În primul ciclu de ouat, producția de ouă este mai mare decât în al doilea ciclu cu 10 – 25%, iar în ciclul trei producția de ouă e mai mică decât în ciclul doi cu 20 – 25%.

Foto 21. Găini Isa Brown

(Foto original)

Utilizarea furajelor ecologice în creșterea și exploatarea puicuțelor și găinilor ouătoare reprezintă un avantaj datorită următoarelor caracteristici ale acestor furaje:

obținerea de randamente foarte bune la ouat (practic la nivel de fermă, 93-95%);

materii prime de cea mai bună calitate încorporate în furaje;

rețete performante;

proteină vegetală super-digerabilă, extracte naturale din plante;

gustul și aspectul ouălor este cel autentic, din gospodaria țărănească;

Găinile Isa Brown prezintă o excelentă capacitate productivă:

în perioada de creștere (0-17 săptămâni.) trebuie să se respecte parametrii de creștere, hrănire și tratament;

la intrarea în ouat puicuțele Isa Brown vor avea greutatea de 1.500g;

găinile încep ouatul de la 18-20 de săptămâni;

puicuțele Isa Brown au procent de ouat de 93-96% menținut pe o perioadă lungă și o capacitate productivă maximă de circa 300 ouă/an;

ouăle sunt sănătoase, cu coajă tare, galbenuș intens colorat, și au o greutate medie de 63-64 g/ou;

la sfârșitul perioadei de ouat găinile ajung la o greutate de 2.100-2.200g.

Performanțele medii ale găinilor ouătoare:

Perioada de producție 18-90 săptămâni;

Vârsta la 50% producție 144 zile;

Procentul maxim de ouat 96 %;

Greutatea medie a oului 62 g;

Producția de ouă 350-400 buc;

Consumul mediu de furaj/zi 125 g;

Consum furaj pe ou 145 g;

Greutatea păsării 2 kg.

TEHNOLOGIA DE EXPLOATARE ÎN FERMĂ

Tehnologia practicată ține seama de exigențele sporite ale zootehniei ecologice. Produsele alimentare certificate ecologic nu trebuie să conțină: urme de substanțe chimice, pesticide, antibiotice, hormoni, metale grele. Trebuie respectate cu strictețe anumite condiții privind: alegerea locului, amenajarea adăpostului, furajarea, conversia, prevenirea bolilor, inspecția și certificarea produselor.

Alegerea locului. Pentru a crește 15 000 de găini ouătoare și 750 de cocoși avem nevoie de o hală de minim 2625 m², dar pentru a nu sta înghesuite e bine ca hala să aibă 4050 m². În sistemul ecologic se respectă cerința de maxim 6 păsări la metru pătrat.

Amenajarea adăpostului. Deoarece spațiul din interior este în permanentă folosit în orice anotimp este prevăzut cu: 3000 de locuri de cocoțat, o platformă de 1350 m² de colectare a dejecților, 3000 cuibare confecționate din lemn, 1350 m² de așternut din rumeguș și nisip, hrănitori și adăpători suficiente. (Foto 22)

Foto 22. Așternut rumeguș

(Foto original)

Spațiul interior este prevăzut cu ferestre pentru lumină și trape de ieșire în exterior pe timp favorabil. De asemenea spațiul din interior trebuie să răspundă următoarelor nevoi ale găinilor: așternut, nisip sau pietriș, praf, apă, aer, hrană, alte găini, cocoși. Principalele mișcări pe care găina le va face în spațiul interior sunt: râcăitul, ciugulitul, zburatul, luptatul.

Așternutul trebuie să acopere complet pardoseala și păsările să aibă acces permanent la această zonă.

Așternutul trebuie să fie:

– de bună calitate, de preferință din talaj;

– depozitat în condiții igienice și păstrat în loc uscat;

– dintr-un material corespunzător și cu o dimensiune corespunzătoare a particulelor;

– menținut uscat, friabil și înlocuit dacă e cazul;

– să aibă o adâncime medie minimă de 5 cm pentru a permite diluarea dejecțiilor;

– să permită păsărilor să se scalde în el;

– să fie completat zi de zi cu așternut proaspăt, dacă este cazul;

– să fie întreținut în condiții de igienă.

Managementul așternutului în adăposturile de păsări poate avea efect direct considerabil asupra sănătații și bunăstării acestora. Scopul este de a asigura păsărilor accesul la un așternut uscat, friabil, de preferat talaj sau paie. Alegerea materialului așternutului trebuie să țină cont de vârsta și numărul păsărilor, perioada de timp în care păsările rămân în adăpost și cantitatea necesară de așternut.

Managementul incorect al așternutului duce la umezirea acestuia și poate produce:

exces de amoniac, în condiții de umiditate crește presiunea infecțioasă din adăpost și se reduc performanțele de creștere;

keratoconjunctivite – cauzate de excesul de vapori de amoniac emanați de așternut iar în conditii necorespunzătoare de ventilație, poate duce chiar la orbirea păsărilor;

risc crescut de coccidioza (boală parazitară), pentru că ouăle de coccidii se maturizează mai rapid în condiții de umiditate;

infecții și reducerea performanțelor;

așternutul tasat poate fi o sursă de infecții.

Spațiul exterior este format din padoc și pășune, este prevăzut cu umbrare și garduri mobile. Acolo unde iarba a fost consumată complet, spațiul respectiv se îngrădește, se irigă iar găinile sunt dirijate spre locul cu iarba proaspătă. (Foto 23)

Suprafața formată de padoc și pășune este de 60 000 m².

Foto 23. Spațiul exterior iarna

(Foto original)

Furajarea găinilor. În hrana găinilor crescute ecologic sunt introduse produsele bio. Materiile prime de bază, de natură vegetală, sunt procurate din țară iar premixurile biologice din import. Toate aceste produse folosite în hrana găinilor ouătoare, în sistem ecologic, sunt purtătoare de certificate ecologice eliberate de organismele internaționale în domeniu, recunoscute de UE. Furajul combinat este alcătuit din cereale, săruri minerale, premixuri vitamino-minerale, etc.

Conversia. Popularea fermei se face cu puicuțe de 16 săptămâni și vor parcurge o perioadă de 2 săptămâni de conversie până la începerea ouatului.

Prevenirea bolilor. În primul rând se izolează în spațiu ferma, se controlează circulația în fermă și se face dezinfecția la intrare. Prin accesul la pășune și aer liber, precum și prin consumul de vitamine naturale, se asigură întărirea rezistenței generale și a imunității naturale la găini. De asemenea se vor evita stresurile accidentale, se vor izola păsările bolnave, se va face igiena permanentă a așternutului, se va face parcelarea și rotația spațiilor de acces la iarbă verde, precum și dezinfecțiile repetate, dezinsecțiile și deratizările.

Puicuțele ouătoare se comercializează în principal în două modalități:

La vârsta de 1 zi. Chiar din incubație puii se sexează și se pun în vânzare doar puicuțele. Acesta este motivul pentru care acestea au un preț mult mai mare decât ceilalți pui de găină.

Înainte de intrarea în ouat, la vârsta de aproximativ 16 săptămâni. În acest caz, puicuțele au la dispoziție cca 2 săptămâni să se adapteze la noul adăpost apoi începe ouatul. Astfel investiția cumpărătorului este destul de mare pentru că el cumpără: prețul puicuței la o zi, creșterea ei (cu tot ce înseamnă aceasta) precum și adausul (profitul) celui care i le vinde. Are în schimb avantajul că puicuțele trec rapid pe producție și începe să-și recupereze banii.

Puicuțele specializate pentru oua sunt ,,ușoare” (abia după 1 an pot trece de greutatea de 2 kg) dar pot ajunge la o frecvență de ouat extraordinară. În mod normal, puicuțele de acest tip bine întreținute, produc între 300-330 ouă /an adică, în decurs de câteva luni, produc câte un ou în fiecare zi. Această producție extraordinară de ouă trebuie susținută cu o furajare perfectă care să asigure atât producția ridicată cât și echilibrul fiziologic al păsării. (Foto 24)

Foto 24. Stânga – Puicuță, Dreapta – Găină adultă

(Foto original)

Repere pentru o creștere reușită a puicuțelor de Isa Brown – cel mai apreciat hibrid de acest tip în Europa:

La intrarea în ouat puicuțele vor avea greutatea de 1500g;

Găinile încep ouatul de la 18-20 de săptămâni;

Puicuțele Isa Brown au procent de ouat de 93-96% menținut pe o perioadă lungă și o capacitate productivă maximă de 300-330 ouă/an;

Ouăle sunt sănătoase, cu coaja tare, gălbenuș intens colorat, și au o mărime medie de 63-64 g/ou;

La sfârșitul perioadei de ouat găinile ajung la o greutate de 2100-2200g (Foto 25).

Foto 25. Găină la sfârșitul perioadei de ouat

(Foto original)

Fluxul de producție începe cu popularea halelor cu tineret puicuțe, cu vârsta de 16 săptămâni. Durata unei serii este de 77-88 săptămâni, după care randamentul de ouă al găinilor scade și se recurge la înlocuirea seriei cu puicuțe tinere. Găinile bătrâne sunt valorificate pentru carne sau revânzarea la terți. Odată cu închiderea ciclului se face depopularea, dezinfecția și repopularea în vederea reluării noului ciclu de producție.

Sistem de alimentare cu furaj: buncăre de alimentare pentru amestecul și distribuția optimă a hranei, prevăzute cu două sau patru guri. (Foto 26)

Foto 26. Buncăr alimentare furaj

(Foto original)

Sistem de evacuare a dejecțiilor: unități de evacuare confecționate din oțel galvanizat, amplasate pe fiecare rând de cuști, dispus cu câte două curățătoare din oțel inox. În componență se regăsesc două role de apacítă, folsite la tensionarea continuă a benzii transportoare de dejecții. În afara unităților se află un conveior cu bandă, cu lățimea de 600 mm, având o capacítate de încărcare de100 kg/m și o pantă de max. 45% față de orizontală. (Foto 27)

Foto 27. Conveior cu bandă pentru dejecții

(Foto original)

Uscarea dejecțiilor: sistemul de uscare este format din tuburi de PVC, tuburi ce sunt dispuse de-a lungul cuștilor pentru uscarea dejecțiilor. Eficiența uscării dejecțiilor depinde de durata de folosire a echipamentelor și de condițiile climatice (40%-50% materia uscată). (Foto 28)

Foto 28. Sistem de uscare dejecții

(Foto original)

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ

Scopul acestei lucrări a fost de a evalua frecvența ouatului și greutatea ouălor în funcție de vârsta găinilor. Cercetările au fost făcute pe o perioadă de câteva zile, în cadrul fermei S.C. CORTINA BIOPROD SRL, pe găinile Isa Brown.

În timpul cercetărilor, am urmărit mai mulți indicatori și anume:

Dinamica greutății corporale – am făcut cântăriri individuale pe câte un exemplar începând din săptămâna a 17-a de viață până la săptămâna 70.

Dinamica producției de ouă – am înregistrat numărul total de ouă obținute în funcție de vârsta găinii.

Intensitatea de ouat – formula de calcul: I = Q x 100/N x K

Q = număr de ouă produse

K = număr de zile

N = număr de păsări la care se raportează numărul de ouă produse

Hrana consumată

Sănătatea păsărilor – am urmărit dacă au fost găini bolnave și cauza bolii

Greutatea ouălor – în funcție de vârsta găinilor. Pentru cântărire am folosit balanța analitică.

Anomalii morfologice – am luat câteva ouă, de la găini de vârste diferite și am urmărit dacă există abateri de la normal, din punct de vedere morfologic. Am folosit ovoscopul pus la dispoziție de administratorul fermei.

Grosimea cojii – am prelevat probe din cele trei zone ale oului și anume, vârful ascuțit, vârful rotunjit, zona mediană și cu ajutorul unui dispozitiv cu ceas comparator din dotarea fermei, am determinat grosimea cojii minerale a ouălor.

Rezistența cojii la spargere – am folosit pentru aceasta, metoda rezistenței la presiune și anume metoda Brinell, care constă dintr-un dispozitiv de compasiune aflat între două plăci.

Consumul de furaje și producția de ouă influențează în mod direct cheltuielile unei ferme care exploatează găini ouătoare, iar greutatea corporală este necesară pentru calcularea densității pe metru pătrat, debitul de aer necesar, număr de cuibare, precum și frontul de furajare și adăpare. 

În țara noastră, la momentul actual, cea mai utilizată rasă pentru producția de ouă este Isa Brown.

Perioada de creștere (0-17 săptămâni)

Viabilitate 98%;

Greutatea corporală la 5 săptămâni 360 g;

Greutatea corporală la 17 săptămâni 1425 g;

Consumul de furaje pe pasăre la 17 săptămâni 6.0 kg.

Perioada de producție (18-90 săptămâni)

Vârsta la producție de 50% 146 zile;

Producție maximă 96,0%;

Viabilitate (17-72 săptămâni) 95,7%;

Greutatea corporală la 70 săptămâni 1925 g;

Consumul de alimente la 140 zile;

Pe pasăre/zi până la 72 săptămâni 115 g

REZULTATELE ȘI CONCLUZIILE STUDIULUI

În momentul în care sunt achiziționați hibrizi de găini ouătoare trebuie să se aibă în vedere toți factorii amintiți anterior. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt: producția de ouă, consumul de furaj per ou și greutatea corporală a găinilor.

Capacitatea productivă a animalelor domestice și a păsărilor este determinată pe de o parte de potențialul genetic și pe de altă parte de condițiile de întreținere. În acest sens, caracterele care concurăla realizarea procesului de creștere, trebuie să fie exteriorizate, astfel încat să se realizeze transformarea potențialităților genetice în însușiri productive, caracteristice organismelor adulte.

Caracterele implicate în procesul de creștere și prin care se poate evidenția acest proces la nivelul întregului organism la găini, sunt în principal următoarele: greutatea oului, greutatea corporală la diferite vârste.

GREUTATEA OULUI

Greutatea oului este un caracter important în primul rînd, pentru că hotărăște masa ouălor produse, având însă implicații directe în evoluția ulterioară a procesului de creștere al viitorului organism, acest caracter influențând direct calitatea și mai ales, greutatea puiului de o zi.

Greutatea oului depinde fără îndoială de conținutul în diferite substanțe nutritive. De asemenea, este de așteptat ca modificarea greutății oului să aibă implicații și asupra componentelor sale, cu influența directă asupra greutatii puiului de o zi și implicit asupra evoluției ulterioare a procesului de creștere.

După greutate ouăle de gaină pentru consum alimentar se clasifică în două calase: ouă mari, peste 50 gr, ouă mici, peste 40 gr până la 50 gr incluși.

Ouăle sub 40 gr bucata vor fi livrate la kg numai în unitățile industriale de alimentație publică și consum colectiv.

Clasificarea ouălor pe greutate caracteristică la greutatea medie a acestora (%)

Cantitatea de gălbenuș, afectează încă de la început procesul de creștere al viitorului organism, prin cantitatea de substanțe nutritive puse la dispoziția acestuia. Proporția de gălbenuș crește odată cu înaintarea în vârstă a găinilor ouătoare, realizându-se mai ales pe seama conținutului în apă. Cercetările au aratat că, proporția gălbenușului se modifică sezonier. Astfel, iarna cantitatea sa scade, iar primavara proporția sa crește. În același timp, proporția de albuș rămâne în general aceeași, prezentând unele mici descreșteri în sezoanele de vară și toamnă.

Selecția pentru mărirea proporției gălbenușului determină o mărire a greutății oului și implicit o greutate mai mare a puiului de o zi.

La începutul ouatului, poate apărea o frecvență mai mare a ouălor mici (3-5%), dar în condiții normale greutatea lor crește pe masură ce păsările înaintează în perioada de ouat. Greutatea primului ou reprezintă 75% din greutatea maximă a ouălor realizată la vârsta de adult.

S-a demonstrat că, greutatea oului, crește până la un anumit nivel, odată cu avansarea în ouat (în funcție de specificul ereditar la rasei sau liniei respective). În același timp scade treptat intensitatea ouatului, considerându-se că aceste două caractere sunt într-o corelație negativă.

Numărul ouălor depinde de diferiți factori de natură ereditară, dar și de tehnologia de lucru. Greutatea oului crește treptat, pe măsură ce păsările înaintează în vârstă, deoarece gălbenușul din structura oului este mai mare cu 8 -10% la găinile adulte, față de puicuțe.

Dacă în hale temperatura este ridicată, se constată reducerea masei ouălor, deoarece scade proporția cojii minerale. Dacă temperatura ridicată se menține mai mult timp observăm ponderea și reducerea gălbenușului. Același efect îl are asupra ouălor și umiditatea necorespunzătoare.

Determinarea practică a greutății ouălor, se face prin cântărirea acestora în săptămânile 30 și 31 de control individual al producției de oua.

Se poate spune, că în general între greutatea păsărilor adulte și greutatea medie a ouălor există o anumită corelație pozitivă. Totuși în cifre relative, ouăle sunt cu atât mai mici, cu cât păsările sunt mai mari.

Cu toate că heritabilitatea greutății oului este ridicată, genotipul nu constituie, în practică, un factor determinant pentru variația greutății oului când este vorba de reproducători din rasele grele. Aceste păsări au tendința de a produce ouă foarte mari, mai ales spre sfârșitul perioadei de ouat, chiar cu o alimentație restricționată. Cu cât ouatul este mai precoce, cu atât greutatea ouălor este mai mică.

Greutatea oului exercită o influență asupra viitorului organism. Astfel, în cazul ouălor prea mari, mortalitatea embrionară este mai frecventă și datorită faptului că în general coaja oului este mai subțire. Din această cauză, se folosesc pentru incubație ouă care au o greutate între 50-70 grame.

Clasificarea ouălor de găină după mărime

Normativele Uniunii Europene, împart ouăle în 4 categorii de greutate. Mărimea ouălor depinde de rasă, condițiile de hrănire, vârsta găinii, precum și de mediul climatic de care au beneficiat păsările ouătoare.

Ouă/Clasă de vărstă (de la 30 de săptămâni până la 80 de săptămâni) conform greutății standard a oului (%):

Procentul de ouă pe clase, la vârsta de 72 de săptămâni:

Clasificare ouălor după prospețime (Foto 29)

Greutatea specifică oului proaspăt nu trebuie să fie mai mică de 1,078. Pentru control ouăle se introduc în apa de robinet într-o soluție de clorură de sodiu în concentrație de 10% și având greutatea specifică de 1,077. Ouăle proaspete vor cădea la fund, iar cele vechi vor pluti. (Foto 29)

Ouăle cu valoare economică normală trebuie să aibă diametru mai mare de 41 de mm.

Ouăle de gaină pentru consum alimentar se clasifică în funcție de prospețime în trei categorii: ouă foarte proaspete (dietetice) la 5 zile de la ouare, ouă proaspete și ouă conservate.

Foto 29. Verificarea prospețimii ouălor

http://www.ecomagazin.ro/determinarea-gradului-de-prospetime-a-oualor-de-gaina/

După gradul lor de prospețime, ouăle sunt de 2 feluri: proaspete (cu valoare dietetică) și refrigerate (doar cu valoare alimentară). Ouăle dietetice trebuie să aibă o vechime maximă de 5 zile (1-3 zile recomandat), în condiții de păstrare la rece, iar cele alimentare pot fi mai vechi de 5 zile.

Clasificare ouălor de găină după culoarea cojii

Ouăle, după culoarea cojii, sunt maronii (roșii) sau albe. Colorația cojii nu influențează calitatea produsului, depinzând doar de rasa păsării.

Clasificare ouălor pe categorii de calitate

După normativele UE, ouăle se clasifică în 3 clase de calitate, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.

Pentru examenul ganoleptic, din ambalajele luate pentru verificare, se iau la întâmplare 3% din numărul de ouă, dar nu mai puțin de 100 de ouă formând asfel proba de analizat.

Verificarea masei se face prin cântărire individuală, a 5 până la 10 ouă (din cele mai mici) din proba de analizat cu precizie de un gram. Ca rezultat se ia media aritmetică a cântăririlor efectuate.

Verificarea aspectului cojii, albușului, gălbenușului și a dimensiunilor camerei de aer se face prin ovoscopare. Ovoscopul se compune dintr-un cilindru metalic care în interior spre bază are o sursă de lumină (bec electric) iar în dreptul focarului se găsesc de o parte și de alta două orificii cu diametru de 3,5 cm prevăzute cu un dispozitiv metalic cu care se măsoară în același timp și înălțimea camerei de aer. Ovoscoparea se efectuează numai în camere obscure. Pentru determinare, așezăm oul cu partea rotundă în orificiul ovoscopului astupându-l complet. Observăm integritatea cojii, înălțimea camerei de aer, poziția și mobilitatea gălbenușului, discul germinativ. Pot fi observate și eventualele pete de mucegai.

La verificarea cojii, ouăle găsite foarte ușor pătate și ouăle ciocnite, dar cu membrana intacta se numără separat și se repartizează la numărul ouălor din probă, rezultatul exprimându-se în procente zecimale. Se admit maximum 1,5 ouă pătate și maximum 0,5% ouă ciocnite dar cu membrana intactă.

Caracteristici exterioare

Oul proaspăt are coaja curată, mată, strălucitoare, fără pete. Prin prinderea în mână nu trebuie să producă sunetul unui lichid care se mișcă.

Pentru a asigura o permanentizare a consumului industrial de ouă în tot timpul anului din cauza producției sezoniere s-au găsit diferite “metode de conservare”.

Astfel, se practică conservarea prin “refrigerare” la temperatura “de conservare”, la temperatura de +1-5 grade C și umiditate de 80% la ouăle foarte proaspete, cu coaja curată, necrapată, nespălată și conservarea prin “congelare” sub formă de melanj de ou. Oul se omogenizează în prealabil, apoi se ambalează și pasteurizează.

Conservarea prin “deshidratare” sub formă de praf de ouă: praf de ou integral, praf de gălbenuș și praf de albuș. Conservarea în “soluție de var” (0,5 mg%) asociată și cu temperatura scăzută, metodă puțin folosită în ultimul timp.

Masa oului este un parametru de care se leagă atât cantitatea de substanțe nutritive puse la dispozitia embrionului, cât și de raportul în care se găsesc aceste substanțe. Ea depinde de rasă. Astfel, masa oului de găina poate fi cuprinsă între 35 – 70 g (în medie 55 g), ouă mici fiind considerate cele de 40 – 50 g și ouă mari cele de peste 50 g.

GREUTATEA CORPORALĂ

Greutatea corporală la diferite vârste este principalul caracter care poate evidenția evoluția procesului de creștere al unui individ. (Foto 30)

Foto 30. Greutatea găinilor

(Foto original)

De asemenea, evoluția procesului de creștere diferă după ecloziune între masculi și femele, fiind influențată de sex. La maturitate, masculii sunt mai grei decât femelele, cu toate că imediat după ecloziune, greutatea este identică la ambele sexe. Rezultă că, diferențele de greutate între sexe se înregistrează în timpul creșterii, după ecloziune, aceasta având implicații în dirijarea ulterioară a acestui proces. În acest sens, se are în vedere necesitatea hrănirii diferențiate a puilor pe sexe, în raport cu intensitatea de creștere care este în general diferită.

Corelația dintre vârsta primului ou și greutatea corporală este pozitivă, selecția pentru greutate corporală mare întârziind apariția maturității sexuale.

Pe de altă parte, în funcție de greutatea corporală, se poate stabili și precocitatea păsărilor, aceasta influențând indirect producția de ouă. În acest sens, cu cât găinile sunt mai grele cu atât sunt mai tardive în reproducție, având ca urmare o producție totală de ouă mai mică.

Se cunoaște faptul că greutatea corporală variază foarte mult de la o rasă la alta, în funcție de varietate și de individ, creșterea fiind mai intensă la unele rase (în principal la rasele grele). În același timp, există diferențe mari sau foarte mari de greutate corporală între rasele aceleiași specii. Totuși, în cadrul aceleiași rase, este necesar să se stabileasca greutatea standard la diferite vârste, acesta fiind un indicator destul de eficient al dinamicii procesului de creștere și al condițiilor de întreținere. (Foto 31)

Foto 31. Greutate diferită la aceeași rasă

(Foto original)

Greutatea mare a păsărilor se poate datora genelor care controlează greutatea corporală sau genelor care determină producerea primului ou la o vârstă mai înaintată.

Greutatea corporală este influențată de asemenea de o serie de alți factori cum ar fi: năpârlirea, instinctul de clocit, precocitatea sexuală, producția de ouă, precum și condițiile de întreținere. În cadrul aceleiași rase, greutatea corporală reprezintă unul din indicii cei mai importanți în aprecierea stării de întreținere a păsărilor.

Tehnologia de creștere și exploatare, trebuie corect aplicată, pentru a se înregistra o greutate corporală cat mai aproape de potențialul genetic al rasei sau liniei respective. În același timp, ritmul de creștere al păsărilor este mai mare decat al altor specii de animale de interes zootehnic. În acest sens se poate exemplifica ritmul de creștere al gainilor din rasa Isa Brawn.

Sporul mediu zilnic, este un caracter foarte strâns legat de procesul de ouat întrucât de acesta depinde producția la diferite vârste, acesta fiind mai ridicat în prima perioadă a creșterii, după care pe masură ce păsările înaintează în vârstă și greutatea corporală creste, sporul la ouat se micșorează.

HRANA PĂSĂRILOR

Ca în orice fermă ecologică, materia primă pentru furaje provine în mare parte din producția proprie. Pentru fiecare 100 de păsări trebuie să fie 100 ha teren arabil.

Ratia de furaj (cantitatea de furaj/pasăre/zi) reprezintă pentru pasăre combinația completă și echilibrată de elemente nutritive care să îi asigure pentru întreaga zi: energie, amino acizi (proteină completă), minerale, grăsimi esențiale (și vitamine solubile în grăsimi). Proporțiile în care sunt prezente elementele nutritive în rețeta de furajare sunt foarte importante.

Hrana păsărilor trebuie să fie combinată, să includă elementele necesare pentru randamentul de creștere. Trebuie acordă atenție și îngrijire păsărilor tot timpul, deoarece procesul de creștere este unul complex. În primele săptămâni de viață, dacă puișorilor nu li se dă mâncare corespunzătoare, aceștia nu vor crește sănătos și vor fi mai sensibili la boli, nu li se vor dezvolta oasele și sistemul vascular cum trebuie și vor crește disproporțional, se vor îmbolnăvi, putând chiar să moară. 

În hrana adecvată pentru păsări trebuie să ținem cont de următoarele principii:

Cantitatea de hrană și apă consumată influențează direct creșterea păsărilor;

Calitatea hranei și a apei consumate influențează direct creșterea și dezvoltarea păsărilor;

O dietă echilibrată asigură o dezvoltare optimă;

După ce am pus la punct o rețetă de furajare, nu trebuie să o modificăm adăugând elemente străine.

Hrana păsărilor ar trebui să conțină carbohidrați (cereale – porumb, grâu), proteine (șrot de soia, șrot de floarea soarelui, floarea soarelui, mazăre, tărâțe), grăsimi (uleiul de cereale, dar putem folosi și floarea soarelui care conține și ulei și proteină), minerale (sare, calciu, alte elemente minerale) și vitamine (păsări lăsate libere prin curte cu iarbă, lucernă și trifoi – minim 1 m²/pasăre), toate acestea fiind necesare pentru formarea oaselor, mușchilor, penajului și grăsimii, dar și a organelor interne.

Furaj pe care o pasăre îl consumă zilnic trebuie să-i asigure acesteia energie pentru întreaga zi, proteină (amino acizi), minerale, vitamine solubile în grăsimi, dar și grăsimi esențiale. Foarte importante sunt proporțiile din furaje ale acestor elemente. (Foto 32)

Foto 32. Buncăre pentru furaje prevăzute cu cântar

(Foto original)

Mineralele

În prima perioadă de creștere, puișorii au nevoie de o cantitate mare de minerale. Dacă nivelul de minerale din hrană este optim, oasele acestora se vor dezvolta corespunzător, optimizând sănătatea picioarelor și a scheletului, iar mai târziu, ouăle vor avea coaja tare.

Proteinele și amino-acizii

În funcție de stadiul de creștere al păsărilor, diferă și prezența proteinei din dieta acestora. Puii mici au nevoie de proteină mai multă, apoi, pe măsură ce cresc, proteina dispare treptat din hrana lor rămânând doar hrana cu valoare energetică. Aproape de finalul ciclului de viață, proteina dispare total, păsările primind doar hrană cu valoare energetică. Pentru formarea proteinei din mușchi sunt necesari 20 de amino-acizi, lipsa unuia împiedicând formarea proteinei din mușchi. Dacă proteina nu se formează, atunci organismul o să consume amino- acizi sub formă de energie în loc de grăsime.

Vitaminele

Un teren mare, înierbat, la care păsările au acces, pe care pot găsi multă iarbă, lucernă și trifoi, este suficient pentru ca acestea să-și procure singure necesarul de vitamine de care eu nevoie.

Apa

În alimentația păsărilor, apa este foarte importantă. Păsările consumă, de obicei o cantitate de apă de aproximativ 2 ori mai mare decât cantitatea de hrană, iar în zilele călduroase vor bea chiar și de 5 ori mai multă apă. Apa trebuie să fie mereu proaspătă, iar unde este posibil este indicat să se folosească apa de izvor sau de fântână. 

Păsările din fermă au acces permanent la hrană și apă, nu doar dimineața.

În fermă sunt instalate sisteme de adăpare care asigură păsărilor apă în cantități suficiente și mențin calitatea acesteia. Sistemul de conducte instalat, care transportă apa de la camera tehnică în centrul adăpostului, include țevi transversale și câte un robinet la fiecare linie de adăpători prin picurare.

Sistemul de alimentare cu apă cuprinde următoarele elemente:

Filtru de apă (care poate fi curățat);

Manometru pentru presiunea de intrare;

Apometru;

Robinet solenoid de 220 V conectat la un computer;

Reductor de presiune 0,5 – 6,0 bari;

Manometru pentru presiunea la ieșire.

Apometrul este necesar pentru a înregistra consumul de apă din fermă iar alimentarea cu apă este conectată la un sistem de alarmă care avertizează în cazul unei întreruperi.

Zeolitul

De anul acesta în fermă se va încerca introducerea zeolitului, la început se va experimenta pe un singur lot, apoi, dacă efectele vor fi cele așteptate, zeolitul va deveni component nelipsit din rețeta pentru hrana păsărilor.

Astfel, rețeta pentru hrana lor va include, pe lângă: porumb, grâu, mazăre, floarea soarelui, calciu și zeolit, un complex de minerale natural extras din rocă vulcanică.

Zeolitul sau „piatra care fierbe”, este un mineral, la fel ca și sarea de bucătărie, format din aluminosilicați naturali hidratați de calciu, sodiu, potasiu, magneziu. (www.zeolit.ro).

Are structură reticulară, având capacitatea de a pierde și a câștiga reversibil apa într-o proporție uimitoare, de până la 15%,  de a-și schimba cationii constituenți, fapt ce îi conferă capacități excepționale de absorbție, desorbție și schimb ionic. Aceste proprietăți pot fi folosite pentru eliminarea metalelor grele din organism, și a toxinelor în general, reducerea bolilor intestinale, bolilor metabolice, infecții virale sau bacteriene și cancer. Zeoliții sunt un grup de minerale cu structură cubică în formă de fagure, fiind minerale rare încărcate negativ, proptietate unică în regnul mineral. Efectul structurii și încărcării magnetice este că zeolitul atrage metalele grele și toxinele și le capturează pur și simplu.Toxinele intră și nu mai pot iesi. Apoi zeolitul le poartă în siguranță și inofensiv în afara corpului prin tranzitul intestinal.

Nu se folosesc cereale modificate genetic, de aceea costurile cu hrana sunt mult mai mari decât ale unei persoane care cumpară orice. Cumpără doar din surse sigure, de la persoane care nu cultivă cereale modificate genetic, cumpără mazăre și floare soarelui de calitate și toate aceste cereale sunt amestecate și apoi măcinate în incinta fermei.

Echilibrarea energo-proteică a furajului se asigură în creșterea ecologică, pe principii de metabolizare diferită a nutrienților, pe baza considerației că structura și aspectul furajului stimulează sau descurajează la păsări consumul.

Grăunțele sparte sau culoarea mai intensă a furajului sunt preferate de păsări în locul furajului sub formă de făină. Consumul unei cantități de nisip asigură triturarea intimă a furajelor la păsări, acestea exercitându-și comportamentul lor natural și necesar de ciugulit.

Folosirea furajului la discreție pentru păsări este considerată normală în producția ecologică. De asemenea, nu poate fi neglijat aportul nutritiv al păsărilor din insecte, viermi, prin consum direct. În cadrul furajării păsărilor în sistem ecologic sunt luate în considerare posibilitățile de reducere a costurilor pentru măcinat și administrare a rețetelor sub formă de boabe, cu excepția mineralelor și vitaminelor care se administrează separat. Sursele de minerale, precum Ca, pietrișul solubil, trebuie să ocupe 1/3 din rețetă, pentru a evita suprafurajarea cu proteină, când sunt cerințe mari de Ca.

În fermele în sistem ecologic, materiile prime trebuie obținute după principii ale agriculturii ecologice, nu trebuie să conțină substanțe chimice, organisme modifiate genetic sau aditivi de sinteză.

Structura furajelor certificate ecologic:

– 65-70% cereale,

– 10-15% proteice vegetale,

– 10% minerale și vitamine naturale.

10% din ingrediente pot să nu fie certificate bio dar sunt produse naturale la obținerea cărora nu sunt folosite organismele modificate gentic sau produsele de sinteză chimică. (V. Boboc, 2005). Interzicerea utilizării furajelor proteice convenționale precum făina de pește pe de o parte cât și a aminoacizilor sintetici precum lizina și metionina, pe de altă parte, creează mari probleme în formularea dietei la păsări, îndeosebi la puii pentru carne.

Soluțiile alternative, pentru surse de aminoacizi sunt glutenul de porumb și de grâu, spuma de lapte praf bio, plante și extracte medicinale, uleiruri vegetale.

Rațiile pentru găinile ouătoare trebuie să conțină minim 65-70% cereale. De asemenea, rațiile pentru găinile ouătoare trebuie să aibă și un conținut suficient în Ca, P și vitamina D, făină de lucernă sau lucernă verde, pentru menținerea calității cojii și gălbenușului de ou, fără aport de coloranți sintetici.

Se consideră că un aport mai mare sau egal cu 3% acid linoleic ar produce o creștere a mărimii oului care ar putea afecta sănătatea păsărilor, producând leziuni la nivelul oviductului.

Astfel, nu se recomandă creșterea nivelului acidului linoleic precum și a densității nutritive a rețetelor. (Elwinger și Deeberg, 1995)

Exemplu de rețetă de furaj pentru găinile ouătoare crescute în sistem ecologic:

– 60% cereale,

– 10% gluten de porumb,

– 15% proteice vegetale,

– 5% uleiuri vegetale,

– 8% Ca,

– alte minerale și vitamine.

Rețeta de furaj folosită la ferma SC CORTINA BIOPROD SRL:

70 – 80% cereale;

10 – 20% făinuri proteice de origine vegetală;

0,3 – 8% săruri minerale;

0,5 – 1% premixuri vitamino – minerale;

Alte vitamine și minerale.

Pentru puii mici, tineret de găini ouătoare se asigură un furaj starter, până la vârsta de 8-10 săptămâni și o dietă specifică cu 10 zile înainte de ouat. În primele 40 de săptămâni de ouat, rația trebuie să aibă un nivel proteic de cel puțin 18%, care scade la 16% pentru următoarele 40 de săptămâni.

Consumul zilnic de furaj, în plin ouat este de cca 130 g/cap/zi. Dacă densitatea nutritivă a rețetei nu se respectă, variabilitatea consumului zilnic de furaj este între 116-160 g furaj.

Dacă în furaje nu este sare, păsările nu le consumă și nu mai bea apă, ceea ce duce la deshidratarea și slăbirea acestora. Dacă este introdusă în procent de peste 1% producția de ouă se reduce și pot apărea intoxicații.

Etichetarea produselor ecologice pentru furajare este foarte strictă, trebuind ca etichetele să conțină ingrediente ce provin din agricultura ecologică, chiar și aflate în perioada de conversie.

Date studiu

În urma cercetărilor, verificărilor registrelor din cadrul fermei și cântăririlor efectuate am obținut următoarele date:

CONCLUZII

În Capitolul 1, am vorbit despre Legislația europeană și cea românească și am ajuns la concluzia că normele UE pe care producătorii din țara noastră trebuie să le respecte se referă la trei domenii importante și anume:

siguranța alimentară;

confortul păsărilor;

protecția mediului.

În Capitolul 2, am prezentat fermele din România care cresc găini ouătoare în sistem ecologic, astfel că, am ajuns să privesc creșterea găinilor ouătoare ca pe o afacere economică rentabilă, din care se obțin, cu eforturi și cheltuieli minime, rezultate satisfăcătoare dacă respecăm criteriile de creștere și exploatare a păsărilor. Putem utiliza resursele materiale pe care le avem în gospodărie și producția de cereale din exploatația agricolă proprie. Prin respectarea normelor minime, produsele obținute pot fi comercializate legal, ceea ce însemnă un plus de venit cât și valorificarea superioară a resurselor furajere deja existente.

Capitolul 3 cuprinde scopul cercetării, prezentarea fermei SC Cortina Bioprod SRL, de la istoric până la tehnologia de exploatare folosită care, practicată la standarde europene a reușit să devină un model de productivitate, calitate și succes pentru ceilalți administratori de ferme ecologice de găini ouătoare care i-au urmat exemplul domnului Argeșeanu.

Capitolul 4, cuprinde cercetările și studiile efectuate în fermă, în puținul timp pe care l-am avut la dispoziție, dar care, prin amabilitatea domnului Argeșeanu, le-am finalizat cu succes.

Concluzii generale:

Ferma oferă o producție de calitate superioară;

Prețurile sunt realizate în așa fel încât să fie mai scăzute față de fermele concurente;

Personalul fermei pune suflet în ceea ce face;

Pentru a începe o astfel de afacere trebuie să fii iubitor de animale și să cunoști foarte bine nevoile acestora;

Metoda creșterii găinilor ouătoare în sistem ecologic este cea mai costisitoare din cele patru metode utilizate în prezent;

Sunt foarte puține ferme ecologice de găini ouătoare în România, din cauza cheltuielilor foarte mari care sunt necesare pentru inființarea unei astfel de ferme;

Este mai rentabil ca puicuțele să fie cumpărate la vârsta de 16 săptămâni, deoarece, după două săptămâni de conversie, acestea încep ouatul și banii cheltuiți pe achiziționarea lor sunt recuperați mai repede;

Numărul ouălor depinde de diferiți factori de natură ereditară, dar și de tehnologia de lucru. Greutatea oului crește treptat, pe măsură ce păsările înaintează în vârstă, deoarece gălbenușul din structura oului este mai mare cu 8 -10% la găinile adulte, față de puicuțe;

Între greutatea păsărilor adulte și greutatea medie a ouălor există o anumită corelație, ouăle sunt cu atât mai mici, cu cât păsările sunt mai mari;

Cu cât ouatul este mai precoce, cu atât greutatea ouălor este mai mică;

Mărimea ouălor depinde de rasă, condițiile de hrănire, vârsta găinii, precum și de mediul climatic de care au beneficiat păsările ouătoare;

Cu cât găinile sunt mai grele cu atât sunt mai tardive în reproducție, având ca urmare o producție totală de ouă mai mică;

În fermele în sistem ecologic, materiile prime trebuie obținute după principii ale agriculturii ecologice, nu trebuie să conțină substanțe chimice, organisme modifiate genetic sau aditivi de sinteză;

Consumul zilnic de furaj, în plin ouat este de cca 130 g/cap/zi;

Respectarea rețetelor de furaj asigură o producție superioară de ouă, iar nerespectarea lor duce la scăderea substanțială a producției;

Neasigurarea unui front de furaje corespunzător, duce la scăderea producției de ouă cu 10-12%, iar lipsa de apă poate duce chiar la încetarea ouatului;

Apa trebuie să fie permanent asigurată, în condiții corespunzătoare, temperatură adecvată și curată din punct de vedere microbiologic;

Prin accesul la pășune și aer liber, precum și prin consumul de vitamine naturale, se asigură creșterea rezistenței generale la găini;

Din cele 365 de zile ale anului, proporția de ouat este de 80%, deoarece nu ouă toate în fiecare zi;

Viitorul alimentației omului este reprezentat de consumul de produse naturale obținute pe calea agriculturii sau zootehniei naturale, adică fără exploatare intensivă, fără utilizarea substanțelor chimice, a pesticidelor, a hormonilor sau a antibioticilor;

Creșterea păsărilor pentru ouă în agricultura ecologică se bazează pe principiul unei legături strânse între originea păsărilor, condițiile de adăpostire și condițiile de hrănire, numărul de păsări și suprafața de teren aferentă în interiorul și exteriorul adăposturilor;

Amplasamentul și dimensiunile adăposturilor pentru creșterea găinilor ouătoare în sistem ecologic se stabilesc în funcție de mărimea efectivului și de suprafața de padoc disponibilă;

Pentru că ouălele ecologice necesită cheltuieli mai mari, ele sunt mai scumpe decât celelalte. În producerea lor trebuie să respectăm norme și reguli stricte de hrană, igienă și condiții de viață a păsărilor, astfel încât să garantăm calitatea. Surplusul de cheltuieli justifică prețul;

Găina este alimentată natural, beneficiază de confort tehnologic și fiziologic, trăiește în armonie cu mediul sau, nu este forțată artificial și este ferită de stresuri majore.

BIBLIOGRAFIE

Dima Dumitru, Mușetescu Elena, Onete Dumitru, Bucur Ion , Neicu Bologa, Stănescu Dorina,1980, Merceologia produselor alimentare, Editura Bucuresti

Dragomir Eduard, 2013, Creșterea găinilor ouătoare, Ghid normative, Editura Gramen

Gherman Mariana, 2012, Tehnologii ecologice în creșterea animalelor, Editura Risoprint

Halca Petru, Pop Ioan Mircea, Avarvarei Teona, Popa Viorica, 2005, Nutriție și alimentație animală, Editura Alfa

Laurence Beeken, 2010, Manual de creștere a păsărilor, Editura M.A.S.T., București

Marin Gheorghe, Damian Aurel, Cofas Vladimir, Covașă Ana Maria, Custură Daniela, Hebean Nicolae, Popescu – Micloșanu Elena, Coordonator Prof. univ. dr. Van Ilie, 2009, Creșterea și exploatarea pentru ouă a găinilor ouătoare, Uniunea Crescătorilor de păsări din România, Editura Total Publishing

Peitz Bebe, Peitz Leopold, 2008, Creșterea găinilor, Editura M.A.S.T.

Stafie Leonard Constantin, Bălan Mihai, Lodba Ioan, 2006, Ghid de Mecanizare și Automatizare a Adăposturilor de Păsări, Editura Comision Dic

Stafie Leonard Constantin, Bălan Mihai, Simeanu Daniel, Munteanu Cătălin, 2008, Ghid de creștere a găinilor ouătoare, Editura Ferma

Stan Gheorghe, Simeanu Daniel, 2005, Alimentația păsărilor, Editura Alfa

Stanciu Mirela, Bahcivangi Ștefan, Moise Cristina, 2010, Zootehnie, Îndrumătot de lucrări practice, Editura Universității “ Lucian Blaga”, Sibiu

Stanciu Mirela, Zootehnie ecologică, Note de curs, 2013, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu.

Stratulat Gh., Marin Gh., 1998, Creșterea păsărilor, Ed. Ceres, București, 1998

Ștefănescu Gheorghe, Dron F., Nedea M., 1999, Creșterea păsărilor în ferme mici și mijlocii, Editura Ceres, București

Usturoi Marius Giorgi, Păduraru Gică, 2005, Tehnologii de creștere a păsărilor, Editura Alfa

Van Ilie, Marin Gheorghe, 1999, Creșterea și exploatarea găinilor ouătoare, Editura București

Văcaru – Opriș Ioan, 2007, Tratat de avicultură, Editura Ceres

Velcea Marian, 2003, Afacere la cheie – Proiecte pentru construcția și utilarea crescătoriilor ecologice de păsări, Editura Rentrop&Straton

Vlad I., Vidu Livia, Stanciu Mirela, Maftei M., Van I., Băcilă V., Custură I., 2013, Zootehnie, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu.

http://www.joiceandhill.co.uk/~/media/Files/Joice%20and%20Hill/technical%20guides/isa%20brown/ISA%20Brown%20Management%20Guide.pdf

http://www.fabricadecarne.ro/avicultura-europeana-departe-de-simpla-gainarie

http://www.ecomagazin.ro/tehnologia-de-crestere-ecologica-a-gainilor-ouatoare-in-sistem-ecologic/

http://www.avicultura.ro/UCPR

http://www.ansvsa.ro/documente/admin/Ghidul%20crescatorului%20privind%20protectia%20si%20bunastarea%20gainilor%20ouatoare_219ro.pdf

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/56007

www.zeolit.ro

http://www.avicultura.ro/legislatie

http://ro.scribd.com/doc/213285984/Micro-ferm%C4%83-de-g%C4%83ini-ou%C4%83toare-in-sistem-ecologic#scribd

http://businesspass.ro/sites/default/files/Microferma%20ecologica%20de%20gaini%20ouatoare%20.pdf