Tehnologia de Cultivare a Porumbului

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………….….. 2

I.CERINTE DE EGIBILITATE ………………………………………………………….. 3

CONDIȚII MINIME OBLIGATORII PENTRU ACORDAREA SPRIJINULUI…. 5

II PLAN DE AFACERI …………………………………………………. …………….. 8

ANEXE …………………………………………………………………………………..…33

COCLUZII ………………………………………………………………………….…..…. 39

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………..… 40

INTRODUCERE

Lucrarea de fața prezinta o analiza a stadiului de implementare a fondurilor europene in conformitate cu prevederile [NUME_REDACTAT] nr. 1803/2007privind obligația statelor membre de a transmite informații privind stadiul implementarii programelor operaționale 2007-2013 cofinanțate din instrumente structurale. Lucrarea este structurata in cinci parți care cuprind o analiza a principalelor direcții prevazute in CNSR din dubla perspectiva: cea a rezultatelor obținutein 3 ani de la implementare și cea a proiecțiilor așteptate pentru 2013. Se face o analia a situațieifondurilor europene și un pronostic optimist asupra evoluției acestora.

In prima parte am vorbit despre fondurile europene ca principale instrumente ale [NUME_REDACTAT] destinate promovarii coeziunii economice și sociale și a solidaritații. Fondurile structurale reprezinta un important complement al politicilor naționale și atat direct cat și printr-un efect de parghie contribuie la dezvoltarea armonioasa a ,UE.

In a doua parte am realizat Planul de afaceri pe numele meu depus și ,etapele care au condus la aprobarea Proiectului.

I . CERINTE DE EGIBILITATE

Capitolul I, intitulat ”Cerinte de egibilitate”, abordează probleme specifice politicilor europene: definirea regiunii, prezentarea noțiunilor de dezvoltare durabilă și dezvoltare regională, precum și legătura dintre acestea, prezentarea principiilor și obiectivelor Politicii de dezvoltare regională europeană 2007 – 2013, a fondurilor cu acțiune structurală, a documentelor care stau la baza implementării politicilor europene în România și viitorul fondurilor structurale și de coeziune în perioada 2014 – 2020.

Conform negocierilor dintre România și [NUME_REDACTAT], țara noastră va beneficia de circa 7,5 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, bani care vor fi dați pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală. La acești bani se adaugă contribuțiile statului român, în funcție de tipurile de investiții care vor fi realizate. Fondurile pentru [NUME_REDACTAT] seamănă cu fondurile SAPARD, dar au ceva în plus:

– sunt de șase ori mai mari;

– se adresează mult mai multor beneficiari, inclusiv micilor fermieri și întreprinzători;

– vor putea fi obținute mai simplu.

Țările occidentale au subvenționat îndelung și puternic agricultura, timp în care s-au produs mutații ce relevă o reușită excepțională din punct de vedere a competitivității pe piață. Deși costul susținerii agriculturii a fost ridicat, până în anul 1992 nu s-au luat măsuri radicale de reducere a subvențiilor. Subvenționarea agriculturii a dezvoltat sectoarele industrial și terțiar în mediul rural și a determinat creșterea producției agricole și a excedentelor de produse agricole în cursa competitivității.Intervenția statului prin susținerea prețurilor a fost factorul principal al acestor mutații.

România beneficiază de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE în perioada 2007-2013. 8,5 milioane de euro trebuie cheltuiți zilnic. Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient și trebuie să ajungă acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel, există pericolul pierderii lor. Chiar dacă banii nu vor fi atrași în proiecte în România, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care România va contribui la bugetul UE.

Există 4 tipuri de [NUME_REDACTAT] prezentate pe site-ul [NUME_REDACTAT], fiecare dintre acestea acoperind un domeniu tematic bine specificat. Totalul bugetului pentru România este de peste peste 28-30 miliarde de Euro, distribuite astfel:

– Agricultură și dezvoltare rurală – peste 11 miliarde Euro;

– [NUME_REDACTAT] – peste 17 miliarde Euro.

Peste 9.000 de proiecte de dezvoltare rurală au fost contractate pentru finanțare europeană nerambursabilă, până în decembrie 2009, în valoare de circa 1,7 miliarde de euro. Începutul lui 2010 aduce scăderea procentului de finanțare publică pentru două componente (conform reglementărilor europene) și lansarea unei noi măsuri de finanțare – pentru infrastructura forestieră.

Până în prezent, pentru măsurile lansate, au fost depuse în total 21.531 solicitări de fonduri nerambursabile în valoare publică de 10,37 miliarde euro.

Pentru programarea 2007-2013 există trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri structurale respectiv:

-[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (FEDR);

-[NUME_REDACTAT] European(FSE);

-Fondul de Coeziune (FC).

și două [NUME_REDACTAT], respectiv:

-[NUME_REDACTAT] pentru Agricultură și [NUME_REDACTAT] (FEADR);

-[NUME_REDACTAT] pentru Pescuit (FEP).

După 2007 vor exista însă diferențe notabile între fondurile de pre-aderare și fondurile postaderare (structurale):

– caracterul multianual al programelor care se vor derula pe cicluri de 7 ani;

– managementul descentralizat al programelor (dispare controlul ex-ante al [NUME_REDACTAT] Europene);

– creșterea puternică a fondurilor alocate (triplarea sumelor disponibile);

– procentul mai mare de co-finantare solicitată din partea beneficiarului (de la minim 10% la minim 25%), care impune o cooperare mai bună cu sistemul bancar pentru acoperirea contribuțiilor proprii;

– decontarea cheltuielilor efectuate și justificate cu acte (după modelul SAPARD) și nu alocarea unor fonduri nerambursabile în avans (după modelul PHARE);

– introducerea regulii n+2, care aduce constrângeri de timp prin reducerea ciclului bugetar la 2 ani de la angajarea proiectului. Practic, în 2 ani de la contractare, toate proiectele trebuie implementate integral, plățile să fie efectuate și implementarea să fie verificată.

– structuri de parteneriat solide pentru programare, management și implementare.

Conform negocierilor dintre România și [NUME_REDACTAT], țara noastră va beneficia de circa 7,5 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, bani care vor fi dați pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală. La acești bani se adaugă contribuțiile statului român, în funcție de tipurile de investiții care vor fi realizate. Fondurile pentru [NUME_REDACTAT] seamănă cu fondurile SAPARD, dar au ceva în plus:

– sunt de șase ori mai mari;

– se adresează mult mai multor beneficiari, inclusiv micilor fermieri și întreprinzători;

– vor putea fi obținute mai simplu.

Țările occidentale au subvenționat îndelung și puternic agricultura, timp în care s-au produs mutații ce relevă o reușită excepțională din punct de vedere a competitivității pe piață. Deși costul susținerii agriculturii a fost ridicat, până în anul 1992 nu s-au luat măsuri radicale de reducere a subvențiilor. Subvenționarea agriculturii a dezvoltat sectoarele industrial și terțiar în mediul rural și a determinat creșterea producției agricole și a excedentelor de produse agricole în cursa competitivității.

Intervenția statului prin susținerea prețurilor a fost factorul principal al acestor mutații.

Între toamna 2007 și cea a anului 2008, Germania a primit subvenții europene pentru sectorul agricol, directe și indirecte, în valoare de 5,4 miliarde de euro. Și mai bine stă Franța, cu 9 miliarde, Spania primind 5,9 miliarde. După aderarea României la UE, produsele agricole românești beneficiază de aceleași subvenții ca și cele din actualele state membre, cu excepția cazurilor în care s-au negociat perioade de tranziție. În primul rând, este vorba despre ajutorul financiar direct. O fermă mare dintr-un sat membru UE va putea accesa un plafon maxim de 300000 euro/subvenție, iar o fermă mică, de semisubzistență, un plafon anual maxim de 1000 euro.

Schemele de plăți directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:

a)Schema de plată unică pe suprafață (SAPS)- constă din plata unei sume uniforme la hectar plătibilă o singură dată pe an, decuplată total de producție. Fermierul trebuie să exploateze un teren agricol, cu suprafața de cel puțin 1ha, iar suprafața parcelei să fie de cel puțin 0, 3 ha.

b)plăți naționale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal-se acordă pentru cereale, culturi proteice, plante industriale, rădăcinoase, legume proaspete, pepeni, căpșuni, flori și plante ornamentale, plante de nutreț, loturi semincere, pajiști temporare și alte culturi în arabil. Toate aceste culturi vor primi sprijinul ca o plată decuplată de producție. Nu fac obiectul acestei scheme culturilepermanente și pajiștile permanente.

c)plăți naționale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic;

d)Schema de plată pentru culturi energetice-se acordă plăți directe pentru materiile prime obținute din suprafețele cultivate cu rapiță, floarea soarelui, soia și porumb destinate producției de produse energetice.

Conform HG nr. 1115/2004, PND este un instrument de planificare strategică multianuală prin care se orientează și stimulează dezvoltarea socio-economică a țării. Practic, PND stabilește direcțiile fundamentale pe care se vor concentra investițiile publice pentru dezvoltare în perioada 2007-2013, în scopul atingerii unor ținte cuantificate. Sursele financiare sunt multiple: resurse bugetare, fonduri comunitare, cofinanțări private, împrumuturi externe și interne. Având în vedere cele menționate, trebuie subliniat rolul PND de orientare și coordonare a marilor programe de investiții pentru dezvoltare. Investițiile ce vor fi efectuate în baza prevederilor PND nu vor fi, însă, gestionate în mod direct prin intermediul PND, ci conform regulilor specifice diverselor surse de finanțare a acestor investiții.

România beneficiază de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE în perioada 2007-2013. 8,5 milioane de euro trebuie cheltuiți zilnic. Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient și trebuie să ajungă acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel, există pericolul pierderii lor. Chiar dacă banii nu vor fi atrași în proiecte în România, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care România va contribui la bugetul UE.

Există 4 tipuri de [NUME_REDACTAT] prezentate pe site-ul [NUME_REDACTAT], fiecare dintre acestea acoperind un domeniu tematic bine specificat. Totalul bugetului pentru România este de peste peste 28-30 miliarde de Euro, distribuite astfel:

– Agricultură și dezvoltare rurală – peste 11 miliarde Euro;

– [NUME_REDACTAT] – peste 17 miliarde [NUME_REDACTAT] minime obligatorii pentru acordarea sprijinului

Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 112, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiții prevazute :

are vârsta sub 40 de ani și se instalează pentru prima dată în exploatația agricolă ca și conducător (șef) al acesteia;

deține sau se va angaja să dobândească competențe și calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfășoare;

prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităților agricole din cadrul exploatației agricole care o detine;

este membru al unei familii de fermieri și a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu.

Se angajează să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesională prin Măsura 111 „Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe” în cel puțin unul din domeniile: managementul exploatației agricole, contabilitatea fermei, protecția mediului si agricultură ecologică.

Nota: Tânărul solicitanttrenuie să fie absolvent de liceu cu sau fără examen de bacalaureat.

ATENȚIE! Sunt eligibili solicitanții care au vârsta de cel puțin 18 ani împliniți la data depunerii Cererii de Finanțare.

Solicitanții vor trebuie să facă dovada studiilor cu diplome de absolvire a liceului, însoțite de certificate de calificare sau de certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol, veterinar sau economic cu profil agricol,,documente recunoscute de [NUME_REDACTAT], Cercetării, Tineretului și Sportului.

Planul de afaceri trebuie să cuprindă detalii privind:

• descrierea situației inițiale a exploatației agricole preluate, precum și a etapelor și obiectivelor stabilite în vederea dezvoltării acesteia;

• descrierea detaliată a investițiilor, programelor de formare profesională, al serviciilor și a altor acțiuni în vederea dezvoltării activităților exploatațiilor agricole;

• elemente referitoare la protectiei mediului și evaluarea principalelor riscuri;

• descrierea modului de utilizare a întregului sprijin financiar nerambursabil solicitat;

• demonstrarea viitoarei viabilități economice a exploatației agricole: costuri, venituri și cheltuielile realizate respectând standardele comunitare, în condiții de piață și concurență.

ATENȚIE! Îndeplinirea obiectivelor prevazute exploatației agricole și a investițiilor propuse pentru atingerea acestora, stabilite de beneficiar în Planul de afaceri, va constituie condiție de eligibilitate pentru cea de-a doua tranșă de plată. Planul de afaceri va menționa obligatoriu: titlul proiectului, data întocmirii acestuia și cursul de schimb euro/ lei al [NUME_REDACTAT] Europene valabil la data elaborării acestuia.

Prima etapă de verificare a îndeplinirii activităților prevăzute în Planul de afaceri va începe înainte de împlinirea a 3 ani de la data aprobării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier, iar următoarea etapă (conformitatea completă) nu mai târziu de 5 ani.

ATENȚIE!

Dacă la verificare, se va constata neîndeplinirea activităților prevăzute în Planul de afaceri, APDRP va proceda la recuperarea sprijinului acordat.

În situația când neconformitatea cu Planul de afaceri a fost determinată de cauze independente de voința solicitantului, definite ca fiind cauze de forță majoră, prima tranșă nu se va recupera, dar nu va mai fi plătită a doua tranșă. La verificarea conformității Planului de afaceri, solicitantul sprijinului trebuie să demonstreze, că dimensiunea fermei este de peste 10 UDE și a crescut cu minimum 4 UDE de la data aprobării deciziei individuale de acordare a acestuia.

Creșterea exploatației agricole cu minimum 4 UDE se verifică la cea de-a doua tranșă de plată de către experții de la APDRP, cu situația existentă în Registrul unic de identificare de la APIA, ce conține suprafețele utilizate de fermieri începând cu cel de-al doilea an din Planul de afaceri. Beneficiarii acestei măsuri vor avea obligația de a-și înscrie toate suprafețele agricole deținute în Registrul unic de identificare la APIA, în perioada 01.03 -15.05, o dată cu depunerea cererii unice de plată pe suprafață. Beneficiarii care dețin ferme cu profil zootehnic vor depune la cea de-a doua tranșă de plată extras de la DSVSA/ circumscripția veterinară și Registrul unic de identificare de la APIA pe baza căruia se va calcula Unitatea de [NUME_REDACTAT] (UDE).

Fermieri beneficiază vor putea beneficia de o perioadă de grație, de până la 36 de luni calculată de la data instalării, pentru realizarea de investiții în vederea conformării exploatațiilor agricole la standardele comunitare în vigoare și prin accesarea Măsurii 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” . Se va detalia în Planul de afaceri investițiile care implementează standarde comunitare și cu care vor veni pe Măsura 121 pentru modernizarea exploatației.

Criterii de selecție ale proiectului

Proiectele care se depun în cadrul mai multor sesiuni de depunere anuale. În situația în care valoarea totală a proiectelor eligibile depuse în cadrul unei sesiuni, se vor situa peste valoarea totală alocată acesteia, atunci proiectele prin care se vor solicita sprijin financiar pentru instalarea tinerilor fermieri vor fi supuse unui sistem de selecție, în baza căruia fiecare proiect este punctat, conform următoarelor criterii de selecție:

IMPORTANT !

Toate activitățile pe care solicitantul se angajează să le efectueze în cadrul Planului de afaceri și pentru care a primit punctaj la selecție, vor devi condiții obligatorii pentru obținerea sprijinului.

În cazul instalării tinerilor fermieri, principiul finanțării nerambursabile este acela al acordării unei prime de instalare. Modalitatea de plată Sprijinul de instalare va fi acordat în două tranșe de plată:

prima tranșă se va acorda la data aprobării de către APDRP a solicitării pentru acordarea sprijinului și este de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare;

a doua tranșă, de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare se va acorda la îndeplinirea acțiunilor prevăzute în Planul de afaceri. Verificarea condițiilor pentru acordarea celei de-a doua tranșă nu va depăși 30 de luni de la data aprobării de către APDRP a deciziei pentru acordarea sprijinului. Până la cea de-a doua tranșă de plată, beneficiarii trebuie să realizeze toate investițiile pentru modernizarea și dezvoltarea exploatației, propuse în Planul de afaceri depus la proiect.

Solicitantul sprijinului pe Măsura 112 poate depune în același timp proiecte pentru alte măsuri din cadrul PNDR pentru a fi cofinanțate prin FEADR.

ATENȚIE!

[NUME_REDACTAT] 112 care sunt și beneficiari ai Măsurii 141, trebuie să respecte obligatoriu condițiile minime de eligibilitate pentru fiecare măsură în parte. Activitățile pe care solicitantul se obligă să le efectueze prin Planul de afaceri în cadrul fiecărei măsuri devin condiții obligatorii. În acest caz, creșterea dimensiunii economice a fermei, la solicitarea celei de-a doua tranșe, aferentă măsurii 112, va fi de minimum 4 UDE, iar pentru anul 3, aferent Măsurii 141, va fi de minimum 3 UDE.

Prin urmare, la sfârșitul anului 3, creșterea dimensiunii economice a fermei, aferentă Măsurii 141, va fi de 7 UDE.

Completarea, depunerea și verificarea DOSARULUI CERERII DE FINANȚARE

[NUME_REDACTAT] de Finanțare va trebui sa conțina Cererea de Finanțare însoțită de Planul de afaceri și documentele justificative anexate, legate într-un singur dosar, astfel încât să nu permită detașarea și/ sau înlocuirea acestora.

Formularul standard al Cererii de Finanțare este prezentat în Anexa 1 la prezentul Ghid și este disponibil, în format electronic, la adresa www.apdrp.ro.

COMPLETAREA Cererii de [NUME_REDACTAT] Cererii de Finanțare, dar si al anexelor acesteia, se va face conform modelului standard. Modificarea modelului standard (eliminarea, renumerotarea secțiunilor, anexarea documentelor suport în altă ordine decât cea specificată etc.) va conduce la respingerea [NUME_REDACTAT] de Finanțare pe motiv de neconformitate administrativă.

Pentru stabilirea dimensiunii economice a fermei și a valorii sprijinului de instalare în Cererea de Finanțare se va completa tabelul cu Structura culturilor și calculul UDE. În aceasta secțiune a Cererii de Finanțare se înscrie toată baza de producție (suprafețe, animale, pasări și familii de albine) pentru care solicitantul are documente de proprietate și/ sau arendă/ concesionare/ și care sunt înregistrate în Registrul unic de identificare, ANSVSA și în Registrul agricol înainte de solicitarea sprijinului.

ATENȚIE! Speciile de plante și de animale care nu se regăsesc în tabelul privind calculul numărului de UDE (Structura culturilor și Structura producției zootehnice), nu sunt eligibile pentru calculul dimensiunii economice a exploatației agricole.

Calculul dimensiunii valorii economice a exploatației agricole se realizează pornind de la animalele, suprafețele și culturile declarate în ultima perioadă de depunere a cererii unice de plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA și/ sau ANSVSA/DSVSA/ circumscripția veterinară în nume propriu și/sau al cedentului.

Solicitantul, va avea obligația sa declare la APIA a tuturor parcelelor agricole eligibile) și neeligibile pe care le utilizează, nedeclararea totalei suprafețe utilizate atrage după sine sancțiuni (art. 55 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 cu modificările și completările ulterioare).

Anul „0” din Planul de afaceri reprezintă anul care include ultima perioadă de depunere a cererii unice de plată pe suprafață la APIA (1 martie – 15 mai și începând cu 16 mai cu penalități pentru fiecare zi de întârziere până pe data de 10 iunie).

Astfel, la calculul UDE pentru anul 0 din Cererea de Finanțare și Planul de afaceri se realizează pe baza declarațiilor din Cererea unică de plată pe suprafață 2011 din Registrul unic de identificare, din perioada de depunere a cererilor de plată pe suprafață (01.03 – 15.05 și cu penalități pentru fiecare zi întârziere până pe data de 10 iunie) și poate fi folosit și extrasul utilizatorului anterior (cedentul) de terenuri agricole (exploatație agricolă).

IMPORTANT! În dimensiunea economică a exploatației agricole culturile și animalele care asigură consumul uman și hrana animalelor trebuie să reprezinte peste 75%, atât în anul 0 cât și la solicitarea acordării celei de a doua tranșe de plată.

Calculul UDE în funcție de perioada de desfășurare a sesiunilor de proiecte:

• Pentru sesiunile de depunere a proiectelor din perioada 01 ianuarie – 31 mai se va realiza conform declarațiilor din Cererea unică de plată de la APIA din anul anterior și/sau ANSVSA/ DSVSA/ circumscripția veterinară din anul curent și Registrul agricol.

• Pentru sesiunile de depunere a proiectelor din perioada 01 iunie – 31 decembrie se vafolosi extrasele din Registrul unic de identificare eliberat de APIA și/sau DSVSA/ circumscripția veterinară și Registrul agricol din anul curent.

Înscrierea exploatației agricole în Registrul unic de identificare de la APIA și a parcelelor agricole, mărimea acestora și culturile aferente se verifică de expertul verificator al [NUME_REDACTAT] de Plăți pentru [NUME_REDACTAT] și Pescuit. Suprafețele și culturile declarate la APIA trebuie să fie identice cu suprafețele și culturile completate de solicitant în Cererea de Finanțare.

ATENȚIE! Rezultatul valorii calcului dimensiunii economice a exploatației agricole la data instalării tânărului fermier coincide cu anul „0” din Planul de afaceri.

IMPORTANT ! Cererea de Finanțare va trebuie completată în format electronic, în limba română. Nu sunt acceptate Cereri de Finanțare completate de mână.

[NUME_REDACTAT] de Finanțare va trebui sa cuprinda în mod obligatoriu un opis, cu următoarele elemente:

Pagina opis va fi pagina cu numărul 0 a Cererii de Finanțare.

Cererea de Finanțare va trebuie completată într-un mod clar și coerent pentru a înlesni procesul de evaluare al acesteia. În acest sens, se va furniza numai informațiile necesare, care vor preciza modul în care va fi atins scopul proiectului, avantajele ce vor rezulta din implementarea acestuia și în ce măsură proiectul va contribuie la realizarea obiectivelor programului.

IMPORTANT! [NUME_REDACTAT] de Finanțare și documentele justificative completate după modelul standard, sunt eligibile pentru finanțare în cadrul Măsurii 112.

DEPUNEREA [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Cererii de Finanțare se va completa în două exemplare – original și copie – și documentele atașate (conform [NUME_REDACTAT] – partea E din Cererea de Finanțare) și se depune la [NUME_REDACTAT] de Plăți pentru [NUME_REDACTAT] și Pescuit (OJPDRP) al județului unde are loc implementarea proiectului, împreună cu formatul electronic (CD) al Cererii de Finanțare (acesta va include Cererea de Finanțare și Planul de afaceri). Fiecare exemplar din dosarul Cererii de Finanțare va fi legat, paginat și opisat, cu toate paginile numerotate manual în ordine de la 1 la n în partea dreaptă sus a fiecărui document, unde n este numărul total al paginilor din dosarul complet, inclusiv documentele anexate, astfel încât să nu permită detașarea și/ sau înlocuirea documentelor. Opisul va fi numerotat cu pagina 0. Fiecare pagină va purta ștampila solicitantului (semnătura, în cazul persoanelor fizice). Pentru acele documente justificative originale care rămân în posesia solicitantului (ex: act de proprietate, act de identitate, etc.), copiile depuse în [NUME_REDACTAT] de Finanțare trebuie să conțină mențiunea „Conform cu originalul” și vor fi verificate și semnate și datate de expertul care efectuează verificarea conformității Cererii de Finanțare.

II. PLAN DE AFACERI

Instalarea tinerei [NUME_REDACTAT] ca sef al exploatatiei agricole , localitatea Ohaba-Forgaci, comuna Boldur, judetul Timis

A.

I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

Denumirea/Numele solicitantului/ Date de identificare ale acestuia

CODAU PETRONELA

Adresa:[NUME_REDACTAT]-Forgaci com. Boldur nr 192, judetul [NUME_REDACTAT] de identificare in Registrul fermierilor: RO002750049

Obiectul de activitate*

Activitatea desfasurata de CODAU PETRONELA se face in sat Ohaba-Forgaci , comuna Boldur , nr. 192

Obiectul de activitate efectiv este cultura vegetala, respectiv cultivarea combinata cu cresterea animalelor.

Codul CAEN al obiectului de activitate este : 0113- cultivarea legumelor, si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilore

*în situația când solicitantul este deja autorizat, se va completa obiectul de activitate conform Cod CAEN

Forma juridică a solicitantului : persoana fizica autorizata

[NUME_REDACTAT] de Afaceri (coordonate de identificare)

CODAU PETRONELA

Adresa:[NUME_REDACTAT]-Forgaci com. Boldur nr 192, judetul Timis

II. DESCRIEREA SITUAȚIEI CURENTE

Istoricul activității

[NUME_REDACTAT] domiciliata in [NUME_REDACTAT]-Forgaci com. Boldur nr 192, judetul Timis, nascuta in data de 22.06.1980, CNP 2800622226771 doreste sa inceapa activitatea de sef de exploatatie agricola in domeniul culturii vegetale. Activittea exploatatiei agricole se desfasoara in [NUME_REDACTAT]-Forgaci com. Boldur nr 192.

[NUME_REDACTAT] incepe aceasta activitate cu teren arendat.

Explotatia agricola isi desfasoara activitatea intr-o ona agricola cu potential agricol ridicat pentru cultura legumelor , cerealelor si a porumbului si culturaa plantlor de nutret. Aceasta exploatatie agricola rare in exploatare o suprafata de aproximativ 7,34 ha teren arabil, arendat pe o perioada de 5 ani. Anexat am prezentat taabelul emis de primarie cu terenul arabil arendat.

Pentru a se moderniza [NUME_REDACTAT], acceseaza [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] , prin masura 112, pentru obtinerea sprijinului financiar nerambursabil FEADR, pe care il va folosi pentru Cresterea suprafetei cultivate si a volumului productiei, destinata comercializarii

Bazele de producție ale solicitantului

Terenuri agricole (ha) în anul 0

Animale, păsări și familii de albine în anul 0

Dotările fermei (se vor menționa cele mai importante clădiri, mașini și utilaje agricole) în anul 0

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURĂRII ȘI DETALIEREA INVESTIȚIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

La acest capitol se vor prezenta, pe scurt, acțiuni legate de efectuarea unor activități agricole. Se va face descrierea măsurilor ce se vor lua pentru creșterea veniturilor exploatației, prin restructurare și modernizare, față de situația prezentată la momentul instalării în anul 0. Planul de afaceri trebuie sa includă detalii privind investițiile care se realizează demonstrând că cel puțin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformității cu standardele comunitare, modernizarea și dezvoltarea exploatației, astfel:

Achiziționarea de teren pentru desfășurarea activităților agricole;

construirea și/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producția agricolă la nivel de exploatație, incluzându-le și pe cele pentru protecția mediului;

achiziționarea, inclusiv în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, mașini, utilaje, instalații, echipamente și accesorii, echipamente și software specializate;

achiziționarea de animale și după caz, a cotei de producție;

plantarea și replantarea plantelor perene.

După caz, Planul de afaceri trebuie să prevadă investiții pentru respectarea standardelor comunitare în vigoare, astfel încât la expirarea perioadei de grație de 36 de luni de la data instalării, exploatația să îndeplinească aceste standarde.

Exploatatia agricola prevazuta în proiect se ocupa de cultura vegetala, în special grau si porumb.

Descrierea principalelor caracteristici ce tehnice ale tehnologiilor din planul de cultura.

Tehnologia de cultivare a porumbului

[NUME_REDACTAT] este mai putin pretentios fata de planta premergatoare. Rezultatele cele mai bune se obtin dupa leguminoase anuale pentru boabe si furajere, dupa care urmeaza, cerealele paioasele de toamna, inul canepa, cartoful, sfecla si floarea-soarelui.

Monocultura, de porumb in tara noastra s-a extins pe solurile fertile, mai joase cu apa freatica la mica adancime, supuse in primaverile mai ploioase excesului temporar de umiditate- terenuri pe care graul nu le valorifica in aceeasi masura ca porumbul.

La randul sau, porumbul este o buna premergatoare pentru culturile de primavara si chiar pentru graul de toamna,caz in care se vor cultiva hibrizi cu perioada de vegetatie mai scurta in rotatia porumbului. Cu alte culturi se va acorda atentie utilizarii erbicidelor triazinice si prevenirii infestarii cu gargarita.

[NUME_REDACTAT] este o mare consumatoare de azot (18-28 kg/t) si potasiu (23-36 kg/t).

Azotul este principalul element in fertilizarea porumbului, care asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata in verde intens si care influenteaza favorabil acumularea substantelor proteice. Carenta se manifesta prin ingalbenirea limbului de la vrf spre baza, de-a lungul nervurii mediane care se deschide la culoare. Plantele raman firave , cu stiuletii mici. Excesul de azot intensifica transpiratia , cresterea , este luxurianta plantele devin sensibile la seceta si boli si intarzie maturitatea.

Fosforul joaca un rol multiplu in cresterea si fructificarea porumbului. Insuficienta lui se manifesta prin inrosirea frunzelor de la varf la baza, sistemul radicular este slab dezvoltat, ritmul de crestere este scazut, se accentuiaza protandria. Excesul fosforului determina insuficienta zincului.

Potasiul mareste reistenta la cadere, seceta si boli. Carenta se manifesta prin ingalbenirea frunzelor de la varful lor spre baza, iar sistemul radicular ramane slab dezvoltat.

Dintre microelemente, frecvent pe cernoziomurile cambice apare carenta de zinc, manifestata prin aparitia dungilor galbui intre nervurile jumatatii inferioare a frunzilor, pana la necrozarea lor.Carenta este favorizata de temperaturile scazute in lunile mai-iunie , de monocultura si de excesul de fosfor si azot.

Fertilizarea organo-minerala.Mineralizarea materiei organice prin procese microbiene si prezenta ingrasamintelor chimice conduc la obtinerea unor sporuri mari de recolta.Rezultate deosebite pe soluri nisipoase , cat si pe cele erodate s-au obtinut prin aplicarea impreuna a 20t de gunoi de grajd + N32-48 P 32-48.Sporul de boabe la 1 kg N s.a. inregistrat in ciclul eperimental 1998-2000.

Fertilizarea chimica. Rezultatele de sinteza reliefeaza ca , pe toate tipurile de sol, fertilizarea cu azot si fosfor se inscrie cu sporuri semnificative de recolta; potasiul asigura sporuri semnificative pe solurile luvice , pe cele nisipoase si in conditiii de irigare.

Lucrarile solului.

Acestea incep imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare si vizeaza, pe langa mobilizarea solului , incorporarea resturilor vegetale , maruntirea , nivelarea si realizarea de rezerve cat mai mari de apa in sol.

Pentru obtinerea de economii de combustibil si evitarea tasarii accentuate se recomanda efectuarea printr-o singura trecere a mai multor operatiuni: administrarea ingasamintelor , a ierbicidelor, insecticidelor , o dataa cu lucrarile de pregatire a patului germinativ.

Samanta si semanatul

Samanta.Materialul seminal trebuie sa aiba puritate minima de 98% si germinatia minima de 90%.Tratamentul semintei se face conform standardelor in viguare.

Perioada de semanat

Semanatul porumbului se realizeaza atunci cand , la ora 7, la 10 cm adancime , temperatura este de 8ºC si vremea este in curs de incalzire.Calendaristic,cele mai bune rezultate se obtin in zona de campie, cand se seamana intre 1-20 aprilie si intre 15-30 asprilie, in celelalte zone.

Cantitatea de samanta la hectar variaza intre 15-25 kg, in functie de puritate,germinatie si MMB.Pentru realizarea densitatilor dorite la recoltare,la semanat , se mareste numarul de seminte cu 10-15% reprezentand pierderile ce apar pana la rasarire si in intervalul rasarire-recoltare.

Distanta intre randuri este de 70 cm pe terenurile neirigate si pe cele irigate prin aspersiune si de 80 cm pe terenurile irigate in brazde.

Adancimea de semanat variaza in functie de textura si umiditatea solului .In regiunile umede,cu soluri grele semanatul se va realiza la 5-6 cm.Pe suprafetele din zone mai uscate,pe soluri cu textura mijlocie, adancimea de semanat se mareste la 6-8 cm .Fiecare centimetru in plus la adancimea de semanat, in functie de temperatura, intarzie rasarirea cu 5-30 ore.

Lucrari de ingrijire

Combaterea buruienilor reprezinta principala lucrare de ingrijire, porumbul( la fel ca si sfecla de zahar) avand un ritm lent de crestere in primele faze si o densitate redusa la unitatea de suprafata, nu poate rezista in competitia cu cele 800-1500 buruieni care rasar la 1 m². Cercetarile efectuate in 15 statiuni experimentale din tara noastra arata ca la hibriii cultivati in prezent pierderile de recolta datorate imburuienarii sunt de 30-90%, ceea ce inseamna 3.000-7.000 kg/ha boabe.

Combaterea buruienilor se poate realiza prin lucrari mecanice si manuale, prin utilizarea erbicidelor sau combinat, prin lucrari mecanice si folosirea erbicidelor.

Recoltarea mecanizata a porumbului sub forma de stiuleti. Incepe cand umiditatea boabelor ajunge la 30-32% si se incheie cand aceasta este cuprinsa intre 24-26%. Mai tariu, ˝recoltarea in stiuleti̋ se executa manual, pentru a preveni scuturarea boabelor.

Descrierea respectarii obiectivelor Masurii 112- ̋ Instalarea tinerilor fermieri ̏ :

Prin proiectul ̋ Instalarea tinerei [NUME_REDACTAT] ca sef al exploatatiei agricole, localitatea Ohaba-Forgaci, comuna Boldur, judetul Timis ̏ se respecta obiectivul general al masurii 112 si anume:

Imbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca;

Imbunatatirea managementului exploatatiilor agricole prin reinnoire generatiei sefilor acestora, fara cresterea populatiei active ocupate in agricultura;

Totodata se respecta si obiectivul specific- cresterea veniturilor exploatatiilor conduse de tinerii fermieri.[NUME_REDACTAT] are varsta sub 40 de ani si se instaleaza pentru prima data ca sef de exploatatie, respectand astfel obiectivele operationale de cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii

Restructurarea exploatatiei:

[NUME_REDACTAT] vizeaza marirea capacitatii fermei agricole. Marirea se va face prin cresterea suprafetei cultivate cu 2 ha care se va arenda. Restructurarea consta in cultivarea a 2 ha cu legume proaspete in camp si achiitia a 3 ha de teren din cele arendate. Achizitia de teren cit si restructurarea se va face in primul an de prognoza urmind ca efectele cresterii dimensiunii economice sa se reflecte incepind cu anul 2 de prognoza.

Cele 3 ha teren arabil ce urmeaza a fi cumparate reprezinta 30% din valoarea ajutorului primit, respectiv 7.500 EURO reprezentind 32121 lei la cursul [NUME_REDACTAT] Europene curs euro : 4,2828 din 12/07/2011 se vor folosi pentru achizitia a 3 ha de teren.

In urma acestor cresteri dimensiunea economica va creste de la 16,566 UDE la 21,08 UDE, realizindu-se astfel obiectivul privind cresterea dimensiunii economice. Ceasta crestere este de 4,514 UDE, formata din cresterea sectorului vegetal cu 4,514 UDE, iar cel zootehnic cu 0 UDE.

Platile directe la hectar si subventiile, de catre [NUME_REDACTAT] va beneficia in conformitate cu legislatia nationala in vigoare, vor fi utilizate de asemenea in vederea cresterii competitivitatii fermei.

Printr-un management performant al exploatatiei agricole se vor diminua cheltuielile de exploatare si va creste venitul obtinut din productii superioare atit cantitativ cit si calitativ. Aceste productii vor fi obtinute prin respectarea tehnologiilor pentru fiecare cultura in parte , si adaptarea acestora in functie de conditiile de mediu reale din timpul perioadei de vegetatie.

Oportunitatea investitiei:

Oportunitatea acestei afaceri deriva din faptul ca exploatatia agricola se afla pozitionata intr-o zona cu potential ridicat pentru culturile prevaute in proiect;

[NUME_REDACTAT] detine cunostinte teoretice si practice pentru a promova o agricultura durabila. Dezvoltarea durabila in agricultura este garantul staabilitatii comunitatilor rurale.

Acest model de agricultura este necesar in primul rind pentru fortificarea comunitatilor rurale si pentru ameliorarea calitatii mediului.

Pentru o valorificare corespunzatoare a produselor obtinute si-a propus realizarea unui studiu care cuprinde informatii despre:

Cunoasterea clientilor potentiali contractanti;

Tendinte in domeniul consumului;

Evolutia preturilor;

Analiza competitiei;

Promovarea eficienta a produselor;

Cunoasterea pietii de aproviionare cu imput-uri;

Veniturile si profitul previzibil.

Detalierea investitiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parti desenate, anexate.

* 30% din ajutorul primit va fi folosit astfel:

Achizitia a 3 ha teren- 32121,00 lei.

Total: 32121 lei

Restul de 74949 lei repreentind aproximativ 70% din totalul sprijinului acordat ( 2500 x 4,2828 = 107070 lei) se va folosi in scopul sustinerii si devoltarii activitatii productive a exploatatiei respectiv:

Combustibil;

[NUME_REDACTAT];

Ingrasaminte;

Rasaduri;

Serviciii pentru lucrari agricole …..

Platile directe si subventiile, de catre [NUME_REDACTAT] va beneficia in conformitate cu legislatia natională in vigoare, vor fi utilizate de asemenea in vederea cresterii competitiviăttii fermei agricole

Modul de achizitii: achiitiile se vor efectua din piata romaneasca respectand legile in vigoare.

Modul de finantare : sprijin nerambursabil si surse proprii.

Investitiile propuse mai sus reprezinta premisa cresterii productiei si respectiv a calitatii ei conform cu pretentiile din [NUME_REDACTAT].

Furnizori de materii prime: magazine specializate pentru seminta, rasaduri, ierbicide si ingrasaminte din [NUME_REDACTAT] de desfacere: magazine alimentare din Lugoj si Timisoara , persoane fizice.

IV. SCHIMBĂRI DE MANAGEMENT ȘI PREGĂTIRE PROFESIONALĂ SOLICITATĂ

Se va face o caracterizare de ansamblu privind schimbările vizate ale managementului exploatației. Se prezintă relevanța, dacă activitatea exploatației impune și forță de muncă atrasă, după caz. Fermierii care beneficiază de sprijinul acordat prin această măsură, în primii trei ani de la acordarea sprijinului sunt obligați să urmeze un curs de pregătire profesională finanțat prin Măsura 111 „Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe”. (Se vor indica tipurile de cursuri pe care trebuie să le urmeze solicitantul, privind: diversificarea activităților în exploatațiile agricole, îmbunătățirea calității producției, igiena și siguranța alimentelor, crearea de condiții pentru a asigura bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor, siguranța muncii, folosirea fertilizanților și amendamentelor în agricultură în concordanță cu standardele [NUME_REDACTAT], aplicarea cunoștințelor privind protecția mediului, managementul durabil al terenurilor agricole și forestiere, introducerea de noi tehnologii informaționale, inovații, gestionariea durabilă a resurselor naturale etc. în funcție de specificul exploatației deținute).

Odata cu innceperea activitatii exploatatiei agricole de catre [NUME_REDACTAT], acesta va asigura tehnologia culturii conform cerintelor de mediu si de sol, obtinind productii superioare atit din punct de vedere cantitativ cat si calitativ

Tehnologia culturii permite mecanizarea operatiunilor astfel incit sa nu fie nevoie de angajarea de fortă de muncă suplimentară. In schimb se vor folosi servicii de la firme de prestări servicii in cazul in care in perioada optimă nu se pot efectua in perioada optimă se vor contracta cu furnizorii de prestări servicii.

In următorii 3 ani va urma cursul de pregatire profesională finantat prin Măsura 111 ˶Formarea profesională, informare si difuzare de cunostinte ̏ privind crearea de conditii pentru a asigura bunăstarea animalelor si sănătatea plantelor.

Volumul productiei agricole vegetale este o rezultantă a doi factori:

Suprafata de teren disponibila;

Productia medie la hectar

Daca primul factor este limitat si are un caracter mai stabil, productia medie se caracterizează printr-un dinamism accentuat ca urmare a evolutiei factorilor de productie care concura la realizarea nivelului acestui indicator.

In acest context, conducătorul exploatatiei are cunostinte necesare pentru perfectionarea sistemului de planificare, prin folosirea metodelor de optimizare a structurii culturilor si fundamentarea productiilor medii, prin alocarea optimă a resurselor tehnologice. Toate deciziile vor fi luate in concordantă cu managementul durabil al exploatatiei.

Exploatatiile agricole, mai mult decat alti agenti economici, trebuie sa exploateze rational resursele naturale, deoarece principalul factor de productie al acestora este terenul agricol. O exploatare neratională a resurselor naturale din agricultura pe termen lung duce la cheltuieli foarte mari pentru refacerea cadrului natural sau chiar la distrugerea acestuia ireversibilă, iar pentru exploatatia agricolă la faliment nemaiavand cum să-si desfăsoare activitatea.

V. TIPUL ȘI CANTITATEA PRODUSELOR OBȚINUTE ÎN TIMPUL ȘI DUPĂ RESTRUCTURARE, INCLUSIV OPORTUNITĂȚILE DE PIAȚĂ

Pentru a pune în evidență tipul și cantitatea produselor obținute în cadrul exploatației agricole, se pot folosi tabelele următoare cu prezentarea pieței de desfacere:

1. Pentru exploatațiile agricole vegetale

Planul de cultură inclusiv pentru suprafețe cultivate cu furaje

* În funcție de sesiunea de depunere anul 0 reprezintă anul anterior și respectiv anul curent în care se depune proiectul. În anul 0 vor fi prezentate suprafețele cultivate, urmând ca în perioada anilor 1-5 să fie prezentate suprafețele de cultură previzionate.

**Se va menționa producția totală obținută pentru fiecare cultură.

2. Pentru exploatațiile zootehnice și mixte:

Planul de producție al fermei zootehnice

VI. CALCULUL UNITĂȚII DE DIMENSIUNE ECONOMICĂ (UDE)

Unitatea de [NUME_REDACTAT] (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploatații agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploatației ([NUME_REDACTAT] nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unități de dimensiune economică este de 1.200 Euro.

Se va calcula totalul UDE din producția vegetală și/sau zootehnică pentru anul 0 și respectiv pentru anul țintă, conform secțiunii specifice din Cererea de finanțare „Stabilirea dimensiunii economice a fermei”.

[NUME_REDACTAT] a exploatației în anul țintă trebuie să fie de peste 10 UDE și mai mare cu 4 UDE față de anul 0.

Pornind de la calcularea dimensiunii economice a exploatatiilor agricole se calculeaza valoarea sprijinului in lei.

Total UDE : N (N reprezinta numarul de UDE,fara zecimale, fara rotunjire)

Daca: V >25.000Euro -valoarea sprijinun este maxim 25.000.Euro

V<=25.000Euro -valoarea sprijin este V(valoarea calculata).

V = 25000 [NUME_REDACTAT] costurile vor fi exprimate în lei.

1 Eur= 4,282 lei –din 12/07/2011 (Rata de conversie intre Euro si moneda nationala pentru Romania este cea publicata de

[NUME_REDACTAT] Europeana http://www.ecb.int/index.html.la data intocmirii planului de afaceri)

VII. ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU

Descrierea modului prin care investiția respectă condițiile de mediu sau prin care activitatea descrisă aduce îmbunătățirea acestor condiții.

Exploatatia isi propune cresterea performantei tehnologiei a unitătii de productie, executarea lucrarilor agricole la momentul optim, cu costuri de productie cat ,mai reduse, accesul la o tehnologie performanta, care sa aiba in vedere respectarea normelor de protectie a mediului, obtinerea unor produse competitive calitativ, cresterea productiei agricole la hectar si reducerea pierderilor de productie (datorate intarierii lucrarilor agricole; intarieri motivate de inacrcatura mare pe masina sau utilaj agricol), obtinerea unor profituri ascendente, cresterea nivelului calitatii productiei obtinute in conformitate cu cerintele pietei interne si chiar externe si utilizarea mai buna a fortei de munca.

Este evident ca folosirea unor tehnologii si tehnici moderne, se vor obtine si produse de o calitate deosebita, care sa se incadreze in standardele europene. Totodata aceste tehnologii duc la o folosire durabila a terenului.

Exploatatia promoveaza o politica economica generala care sa imbine judicios problema ecconomica si cea legata de protectia mediului.

VIII. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Se va face o scurtă prezentare evidențiindu-se principalele riscuri care se pot ivi, cauzele și efectele acestora asupra producției totale obținute.

Principalele riscuri ce pot apărea în exploatația agricolă:

Riscul de producție –apare datorită incertitudinii privind manifestarea factorilor naturali de care depinde dezvoltarea culturilor și animalelor(vremea,boli, cantitatea și calitatea mijloacelor folosite în producției) și siguranța inventarului agricol.

Prețul și riscul de piață- se referă la incertitudinea privind prețul produselor și a prețurilor plătite pentru imputuri , riscul valutar,riscul de plasare a capitalurilor existente.

Riscul financiar- rezultă cînd fermirii iau credite pentru susținerea producției (și trebuie să ia) din posibilitatea modificării dobînzilor ,curs valutar,ratelor de leasing. Imposibilitatea creditării activitățiii.

Riscul instituțional apare datorită acțiunilor guvernului sau parlamentului.Taxe, decizii privind protecția mediului,reguli pentru creșterea animalelor,deciii privind subvenționarea producției sau susținerea asigurărilor pentru agricultură, etc.

Riscul uman se referă la factorul uman implicat în activitatea agricolă.,sănătatea personalului,răspunderile personalului,accidente, boli,mortalitate,migrațiia personalului, etc.

Evolutia conditiilor economice si de mediu induc doua tipuri de riscuri fermierilor: riscuri de piata datorate preturilor si riscuri de productie datorate conditiilor climatice si a celor sanitare (bolisi daunatori la plante si animale). Schimbarile climatice prezinta in ultimii ani un factor de risc ridicat pentru agricultura europeana in general,dar in special pentru cea din statele membre sudice, inclusiv Romania. Intensificarea crizelor din agricultura,datorate schimbarilor climatice tot mai frecvente in productia agriculturii romanesti, este unul din efectele majore.Incalzirea globala si fenomenele extreme (seceta si inundatiile) afecteaa de ani buni Romania.Acestea conduc la reducerea suprafetei arabile, la migratia populatiei, dar mai ales la reducerea rezervelor de apa dulce.Lipsa investitiilor in domeniu, sprijinul nesigur din partea statului pentru agricultori, refuul firmelor de asigurari de a asigura aceste riscuri catastrofale ca seceta si inundatiile au condus la un impas major in agricultura, inregistrandu-se reconversia agricultorilor catre alte domenii de activitate.

O alta categorie de risc identificata este riscul politic.Astfel,schimbarea guvernelor a devenit o reala problemaa, in conditiile in care instabilitatea politica intarzie deciziile importante legate de agricultura.In fiecare an se produc schimbari destabiliatoare in programele de subventii, in taxarea agriculturii, in regimul regulator si in eforturile de promovare a exporturilor, care descurajeaza investitiile si care sunt contraproductive pentru dezvoltarea acestui sector in conditiile economice de piata.Apare astfel necesitatea concretizarii prioritatilor de dezvoltare pentru sectorul agrar de catre guvern si orientarii eforturilor spre sustinerea ramurilor prioritarein scopul obtinerii unui efect maxim si a unei cresteri accelerate.

Ciclitatea activitatii agricole este si aceasta un factor de risc. Decalajele temporare dintre perioada de realizare a cheltuielilor, si perioada de recoltare si deci de incasare a veniturilor, determina necesitatea existentei unui fond de rulment, care sa permita finantarea activitatilor pe termen scurt.Un obstacol serios in calea formarii unui agrobusiness intensiv este accesul redus la resurse financiare, in special la imprumuturi pe termen mediu si lung

Principala sursa de finantare pentru majoritatea producatorilor agricoli sunt resurse proprii.Acestea insa permit doar solutionarea problemelor curente , si nici nu in masura deplina.

Pentru procurarea echipamentelor agricole noi, a utilajelor de irigaare, a soiurilor inalt productive de plante si animale sau pentru alte investitii fundamentale sunt necesare imprumuturi de lunga durata, oferite de banci comerciale.Dar pentru majoritatea intreprinderilor agricole,atat pentru fermierii individuali, cat si pentru intreprinderile corporative,acestea sunt greu accesibile din cauza ratelor inalte ale dobanii, cerintelor riguroase privindcalitatea gajului si termenilor redusi de creditare.Situatia data este complicata de intelegerea slaba a business-ului agricol de catre unii lucratori bancari, fapt care conduce la o perceptie exagerata in privinta riscului agricol si o subestimare a potentialului agriculturii pentru generarea de venituri.Este evident ca, avand resurse limitate pentru creditare, bancile vor directiona resursele financiare catre programele de scurat durata in domeniile pe care le inteleg mai bine si pe care le considera a avea mai putine riscuri si un potential mai mare de profit.Aceasta presupune un accent sporit asupra creditarii de consum in mediul urban si continuarea incapacitatii de a face fata cererii de capital pentru investitii in afaceri agricole.

Capitalul uman disponibil in sectorul uman poate fi considerat si acesta un factor de risc.Pentru utilizarea deplina a potentialului competitivitatii este necesara o masa critica a populatiei inzestrata cu spirit de antreprenor, cu cunostinte si deprinderi de lucru in conditiile economiei de piata.Majoritatea fermierilor individuali nu poseda un minim necesar de cunostinte in domeniile gestionare afacerilor si utiliarii tehnologiilor moderne in procesul de producere.Managerii intreprinderilor agricole corporative de asemenea nu dispun de cunostinte suficiente in domeniul administrarii corporative ,managementului financiar si marketing-ului.Activitatea lor este preponderent orientata spre realizarea unor indicatori cantitaativi ai volumului de productie fara luarea in considerare a nevoilor reale ale pietelor interne si eterne in aspect de calitate si sortiment al productiei.In final, un numar mare de tineri au plecat in ultimii 15 ani din regiunile rurale si,drept urmare, intreprinzatorii agricoli tineri, care ar trebui sa genereze inovatii si sa implementee tehnologii si stategii moderne,lipsesc.

Un alt factor critic,care reiese din deficitul mijloacelor financiare si care constituie un obstacol in calea dezvoltarii agriculturii, este nivelul redus de asigurare a sectorului agrar cu mijloace de productie performante.In ritmuri lente se desfasoara procesul de largire a terenurilor irigate,se simte o insuficienta acuta a sistemelor de irigare de scara mica. In special,se simte insuficienta capacitatilor si tehnologiilor moderne de pstrare si prelucrare a productiei.Aceasta nu permite extinderea perioadei de comercializare a productiei alterabile si intrarea in perioadele anului cu preturi maxime la aceste produse.

Exista elaborat un proiect de lege care vizeaza infiintarea unui [NUME_REDACTAT] pentru Calamitati in Agricultura.Fondul este destinat despagubirii producatorilor agricoli afectati de calamitati naturale si va fi finantat din impozitul pe venitul agricol, profitul firmelor de prelucrare si comercializare a produselor agroalimentare, primele brute subscrise de societatile de asigurare care incheie polite agricole, contributii ale producatorilor agricoli, redeventele incasate de [NUME_REDACTAT] Statului(ADS) si din subventii bugetare.

Proiectul prevede ca plata despagubirilor in urma calamitatilor naturale se efectueaza nmai pentru culturile agricole, animalele,pasarile,familiile de albine, pestii care au fost asigurate de catre societatile de asigurare pentru riscurile necatastrofice.Proiectul modifica insa nivelul de daune incepand de la care producatorii sunt inruditi sa primeasca despagubiri de la stat.Astfel, pentru culturile agricole si plantatii afectate de calamitati, despagubirile se acorda numai pentru daune ce depasesc 20% din productie(fata de 30% in forma actuala a legii), nivelul maxim al despagubirilor fiind de 70% din cheltuielile efectuate pana la data producerii fenomenului.Pentru animale, pasari, familii de albine si pesti, despagubirea reprezinta maximum 80% din valoarea de asiguarare/inlocuire, care prevede scaderea din respectivul procent a valorii subproduselor care pot fi valorificate in urma producerii catastrofei.

Tratarea acestor riscuri este foarte importanta si se face in scopul devoltarii unei agriculturii sanatoase capabile sa asigure

Securitatea alimentara

Nivelul normal de viata populatiei din mediu rural

Protectia mediului

Alimentatia sanatoasa a populatiei

Cresterea aportului agriculturii la P.I.B.

IX.GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE ȘI ETAPE

X. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATARE

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

ANEXE:

PRIVIND PREZENTA CERTIFICATULUI DE FORMARE PROFESIONALA

Subsemnata: [NUME_REDACTAT] posesoare a CI seria MX nr. 365376, CNP 2800622226771 eliberat de Mun. Iasi cu domiciliul in sat Ohaba-Forgaci, com. Boldur, jud. Timis, nr.192 conducator al fermei CODAU PETRONELA declar pe propria raspundere ca pina la semnarea contractului de finantare voi prezenta certificatul de calificare in domeniul agricol.

DATA SEMNATURA …………………………..

12/07/2011

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE A SOLICITANTULUI PRIVIND FORMAREA PROFESIONALA

Subsemnata: [NUME_REDACTAT] posesoare a CI seria MX nr. 365376, CNP 2800622226771 eliberat de Mun. Iasi cu domiciliul in sat Ohaba-Forgaci, com. Boldur, jud. Timis, nr.192 conducator al fermei CODAU PETRONELA declar pe propria raspundere ca , in vederea accessarii Masurii 112”Instalarea tinerilor fermieri” din cadrul [NUME_REDACTAT] de dezvoltare Rurala 2007-2013, ma angajez sa urme, in primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesionala prin Masura 111 ‚ Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte” in unul din domeniile( se bifeaza optiunea):

Managementul exploatatiei agricole

Contabilitatea fermei

Protectia mediului

Agricultura ecologica

DATA SEMNATURA

12/07/2011

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE A SOLICITANTULUI CA ESTE UN MEMBRU AL UNEI FAMILII DE FERMIER

Subsemnata: [NUME_REDACTAT] posesoare a CI seria MX nr. 365376, CNP 2800622226771 eliberat de Mun. Iasi cu domiciliul in sat Ohaba-Forgaci, com. Boldur, jud. Timis, nr.192 conducator al fermei CODAU PETRONELA declar pe propria raspundere ca sunt membru al unei familii de fermier . De asemenea declar pe propria raspundere ca in ultimele 12 luni am lucrat mai mult de 50% din timpul de lucru in cadrul fermei

DATA SEMNATURA

12/07/2011

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE A SOLICITANTULUI CA SE INSTALEAZA PRIMA DATA IN EXPLOATATIA AGRICOLA CA SEF DE EXPLOATATIE

Subsemnata: [NUME_REDACTAT] posesoare a CI seria MX nr. 365376, CNP 2800622226771 eliberat de Mun. Iasi cu domiciliul in sat Ohaba-Forgaci, com. Boldur, jud. Timis, nr.192 conducator al fermei CODAU PETRONELA declar pe propria raspundere ca , in vederea accessarii Masurii 112”Instalarea tinerilor fermieri” din cadrul [NUME_REDACTAT] de dezvoltare Rurala 2007-2013, m-am instalat prima data in exploatatia agricola CODAU PETRONELA in caliatate de conductor(sef) al exploatatiei la data de 11.05.2011

DATA SEMNATURA

12/07/2011

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE A SOLICITANTULUI PRIVIND REALIZAREA ACTIVITATILOR DIN PLANUL DE AFACERI

Subsemnata: [NUME_REDACTAT] posesoare a CI seria MX nr. 365376, CNP 2800622226771 eliberat de Mun. Iasi cu domiciliul in sat Ohaba-Forgaci, com. Boldur, jud. Timis, nr.192 conducator al fermei CODAU PETRONELA declar pe propria raspundere ca , in vederea accessarii Masurii 112”Instalarea tinerilor fermieri” din cadrul [NUME_REDACTAT] de dezvoltare Rurala 2007-2013,, ma angajez ca toate activitatile prevazute in Planul de afaceri sa fie realizate cu respectarea legislatia in vigoare si dupa caz, sa obtin Autorizatia de functionare in acord cu aceasta , pina la prima verificare a conformitatii cu Planul de afaceri

DATA SEMNATURA

12/07/2011

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE A SOLICITANTULUI PRIVIND EXPLOATATIA AGRICOLA

Subsemnata: [NUME_REDACTAT] posesoare a CI seria MX nr. 365376, CNP 2800622226771 eliberat de Mun. Iasi cu domiciliul in sat Ohaba-Forgaci, com. Boldur, jud. Timis, nr.192 conducator al fermei CODAU PETRONELA declar pe propria raspundere ca entru exploatatia agricola identificata prin toate documentele justificative anexate , nu s-a mai depus solicitare care a fost eligibila si selectata pentru ajutor financiar nerambursabil in cadrul Masurii 112 ”Instalarea tinerilor fermieri” si Masurii 114 „Spijinirea fermelor agricole de subzistenta” , prin cererea mea sau a altui membru al familiei.

De asemenea , declar pe propria raspundere ca aceasta exploatatie nu are in componenta ( proprietate/folosinta) alte terenuri , animale,pasari, familii de albine si documente justificative anexate.

DATA SEMNATURA

12/07/2011

CONCLUZII

Lucrarea de disertație realizată sub denumirea de: „ Înființarea unei exploatații agricole din fonduri nerambursabile MĂS. 112” reuneste probleme întîlnite de persoanele care încearcă să acceseze [NUME_REDACTAT] .

Măsura 112 are drept obiectiv să-i determine pe tineri să revină în spațiul rural în calitate de mici întreprinzători. De altfel, stimulente pentru tinerii care își înființează ferme la țară se dau și în spațiul european, știut fiind faptul că peste 50% dintre fermele din [NUME_REDACTAT] sunt administrate de fermieri cu vârste de peste 55 de ani, iar 25% dintre ferme sunt administrate de fermieri cu vârste de peste 65 de ani.

Accesarea de fonduri europene de către tineri este destul de greu din cauza birocrației din Romania cel puțin în anul 2011 cînd am depus eu proiectul erai trimis la diferite instituții publice pentru diferite adeverințe care au termene de valabilitate scurte chiar cazierul fiscal are termenul cel mai scurt de nouă zile și trebuie ridicat de la adresa din buletin la mine fiind emis in Iași și avînd viza de flotant in Lugoj a trebuit sa merg in Iasi pentru a-mi ridica cazierul.

Chiar cu toate aceste impedimente am reușit sa accesez [NUME_REDACTAT] cu valoarea maxima de 25.000 euro , dar acum înîtmpin greutați în procurarea semțielelor de porumb zaharat deoarece ai obligația sa cumperi un anumit sortiment chiar daca acest sortiment se gaseste foarte greu pe piața din romania.

BIBLIOGRAFIE

1.https://eferma.wordpress.com/2012/04/10/masura-112-da-sau-nu-fonduri-europene/

2. Conform art.13 (1) din Regulamentul (CE) nr.1974/2006, tânărului fermier care beneficiază de sprijin pentru instalare, i se poate acorda o perioadă de grație care nu poate să depășească 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului, pentru a putea permite tânărului fermier să se conformeze cerințelor prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. b din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 referitoare la dobândirea pregătirii și/sau competenței profesionale în cazul în care aceștia au nevoie de o perioadă de adaptare sau de restructurare, specificată în Planul de afaceri

3.http://www.flori-cultura.ro/masura-112-instalarea-tinerilor-fermieri/

4..http://www.apdrp.ro

5. Secțiunea A a Planului de afaceri, se va completa de către solicitant pentru obținerea sprijinului în cadrul Măsurii 112, în situația în care solicitantul nu prevede obținerea de sprijin nerambursabil prin Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole”

6.se vor detalia investiții de minim 30%, exclusiv TVA, din valoarea sprijinului ; se vor specifica caracteristicile tehnice ale tractoarelor, combinelor de recoltat, mașinilor, utilaje, instalații, echipamentelor care trebuie sa fie cuprinse într-o plajă de valori ce trebuie respectată pentru tranșa a 2-a de plată

7. http://www.ecb.int/index.html.

8. Suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha