Tehnologia Cultivarii Cerealelor

Cerealele sunt cele mai importante plante de cultură din țară noastră. Înainte de toate, ele asigură nevoile alimentare ale populatiei și cantități mari de nutrețuri pentru creșterea animalelor. Cerealele sunt folosite și că materii prime în industrie, plus că o parte dintre ele sunt solicitate și la export. Din nefericire, în ultima vreme, România nu mai exportă cantități atât de importante, cum se întâmplă acum mai bine de 20 de ani. Dintre cereale, importantă cea mai mare o au grâul și porumbul care, împreună, totalizează peste 80 % din producție de cereale. De pildă, grâu se bucură în țară noastră de condiții bune de creștere în câmpii, acolo unde predomină solurile cernoziomice.

Depinde însă și de condițiile metereologice din fiecare an. Porumbul are o extindere ceva mai mare decât grâul, deși în ultimul timp, balanță s-a cam echilibrat, mai ales datorită solicitărilor de export. Pe lângă porumb și grâu, se mai cultivă și secară care, că și grâul, este o cereală panificabilă. Pe de altă parte, orzul și orzoaică se cultivă în special pe terenurile [NUME_REDACTAT], Câmpiei de Vest, [NUME_REDACTAT] sau ale Dobrogei, aceste cereale folosindu-se în cea mai mare parte că furaj concentrat pentru creșterea animalelor. De asemenea, cultivarea cerealelor prezintă o influență puternică asupra agriculturii, exercitată îndeosebi prin cele patru anotimpuri. Solurile sunt profunde, foarte fertile în regiunile de câmpie, dealuri joase, în depresiuni. Este adevărat că și relieful introduce o etajare climatică favorabilă, ce imprimă un anumit specific în utilizarea terenurilor. Depozitarea cerealelor se face în magazii și silozuri, pentru că acestea să se păstreze în condiții optime până la intrarea în procesul de industrializare sau de consum personal. În general, paștele făinoase sau alte produse făinoase, se produc în aproperea celor mai productive terenuri.

Capitolul I

1.1 Tehnologia cultivarii cerealelor

Cultivarea cerealelor este considerată, totodată, și o problema la nivel mondial, întrucât sunt ani la rândul în care producția scade dramatic. Tocmai de aceea, sunt țări în care se impune că terenurile agricole să fie folosite cât mai mult pentru cultivarea cerealelor. Așa se explică și de ce producția de cereale era baza agriculturii mondiale. Oricum, recolta mondială depășește 2 miliarde tone, din care numai grâul obține 28 %, orezul și porumbul câte 25 %, restul fiind reprezentat de producțiile de orz, ovăz, secară, sorg și mei.

[NUME_REDACTAT] mai bune premergătoare pentru grâu sunt culturile care liberează terenul cât mai timpuriu,lasă solul curat de buruieni, nu au boli comune cu grâul și ameliorează însușirile fizice și chimice ale solului.Cele mai bune premergătoare sunt:mazărea, fasolea, inul, cartoful. Nu sunt indicate premergătoare pentru grâu că orzul, sorgul deoarece au boli comune sau se recoltează toamna traziu și lasă solul sărac în apă, rezultând o arătură necorespunzătoare.Monocultura de grâu nu trebuie practicată, întrucât duce al extinderea unor boli, apariția dăunătorilor, ceea ce duce la diminuarea treptată a producțiilor obținute.

[NUME_REDACTAT] îngrășămintelor la grâu asigura obținerea de producții ridicate și constante de la un an la an. Deși grâul are un consum modest de îngrășăminte, totuși are cerințe deosebite față de fertilizare datorită următoarelor elemente:

-sistemul radicular la grâu este slab dezvoltat și extrage substanțele nutritive din sol

-consumul maxim de elemente nutritive are loc într un timp scurt

Dintre elemente nutritive,influență cea mai mare aupra producției o au azotul și fosforul.

Îngrășămintele cu azot se aplică în cantități de 80-140 kg s.a./ha, în funcție de mai mulți factori:recolta planificată, consumul specific de azot pentru formarea recoltei, coeficientul de

corecție,solul pe care se cultivă. Doză de azot se calculează astfel:

D=Rp X Cs X Cin, în care:

D= doză de azot,kg azot/ha;

Rp= recolta planificată, t/ha;

Cs= Consumul specific de azot pentru formarea recoltei, kg s.a./t produs;

Cin= Coeficientul de corecție în funcție de conținutul solului în azot

Doză de azot se majorează cu:

15-25 kg azot/ha, după leguminoasele pentru boabe;

10-20 kg azot/ha, după an polios;

3 kg pentru fiecare 10mm precipitații în plus în perioada octombrie-martie față de normală;

20-30 kg azot/ha pentru soiuri intensive de grâu;

Doză de azot se micșorează cu:

20-40 kg azot/ha, după leguminoasele pentru boabe;

1-2 kg azot/ pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicat;

30 kg azot/ha pentru fiecare 10 mm precipitații în perioada octombrie-martie, mai puțin decât normală;

Îngrășămintele cu fosfor se aplică în cantități de 60-120 kg P2 O5/ha, în funcție de conținutul solului în fosfor ușor asimilabil și de mărimea producției planificate. Trebuie să se păstreze raportul de 1-0,7 față de doză de azot în care se folosește
Îngrășămintele cu potasiu se folosesc în doze de 60-100 kg/ha, îndeosebi pe solurile cu un conținut sub 20mg K2O/100g sol. Îngrășămintele cu potasiu se aplică înainte de efectuarea arăturii sau înainte de pregătirea patului germinativ.

Gunoiul de grajd se poate administra direct culturii grâului sau plantei premergătoare. Efectul gunoiului de grajd este mai mare atunci când se folosesc și îngrășăminte chimice cu azot și fosfor. Dozele folosite sunt de 20-30t gunoi de grajd/ha, care se aplică o dată la 3-4 ani, în funcție de fertilitatea solului,condițiile climatice și rotația folosită.Amendamentele reprezeinta un alt mijloc de creștere a producției de grâu pe solurile cu ractia solului acidă; se administrează o dată la 6-10 ani, în cantitate de aproximativ 4-6t/ha, sub arătură.

Lucrările solului

Prin lucrările solului se asigura:

-afânarea solului în adâncime pentru a favoriza infiltrarea apei

-îmbunătățirea însușirilor fizice ale solului

-combaterea buruienilor, dăunătorilor

-încorporarea în sol a îngrășămintelor și a resturilor vegetale

-pregătirea patului geminativ

Lucrările solului se realizează duferentiat, în funcție de plantă premargatoare și de umiditatea existența în sol în momentul efectuării lor.

Se deosebesc două situații:

-după premergătoare care eliberează terenul timpuriu

-după premergătoare care eliberează terenul toamna

Sămânța și semănatul

Pentru înființarea culturii de grâu trebuie să se folosească numai sămânța cu valoare biologică și cultură ridicată. Pentru acest lucru, sămânța de greu trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

-să aparțină soiului zonat

-să provină din culture semincere

-să prezinte puritatea de peste 98% și capacitate germinativă de peste 90%

– să fie sănătoasă

-să aibă greutatea a 1000 boabe cât mai mare

Pregătirea seminței înainte de semănat constă în condiționarea și tratarea preventive contra dăunătorilor. Tratarea seminței se face cu 2 3 zile înainte de semănat. Perioada de semănat pentru grâu este hotărâtoare pentru a obține producții ridicate.

Densitatea la semănat se exprimă în numărul de boabe germinabile la 1 metru pătrat. Se stabilește în funcție de: însușirile soiului cultivat, umiditatea solului la semănat, epoca de însămânțare, calitatea patului germinativ. Se însămânțează 500-600 b.g./metru pătrat, astfel încât la recoltat să se realizeze 600-800 spice/metro pătrat.

Cantitatea de sămânța(Q,Kg/ha) care se va folosi la 1 ha se determina cu formulă:

Q= D x MMB

PxG

D= densitatea la semănat, b.g./metru pătrat/ MMB= masă a 1000 boabe,grame;

P= puritatea seminței,%/ G= capacitatea de germinare a seminței,%.

Cantitatea de sămânța folosită la 1 ha variază între 220 și 280 kg. Distanță se semant între rânduri cea mai folosită etse de 12,5 cm. Adâncimea de semănat etse de 3-4 cm pe terenurile luto-argiloase, când se seamănă în epoca optimă, în zone cu ierni cu zăpadă. Pe solurile secetoase, în zonele geroase și lipsite de zăpadă se seamănă la adâncimea de 5-6 cm.

Lucrările de îngrijire

În timpul vegetației se vor aplică o serie de lucrări care să asigure menținerea densității, sănătatea și hrană necesare plantelor, astfel încât să se obțină producții maxime.

Buruienile pot diminua producțiile cu 10-20% sau pot duce chiar la compromiterea culturii.Succesul în lupta contra buruienilor poate fi asigurat numai prin combatrea integrate,folosind atât mijloacele preventive cât și cele curative, prin aplicarea agrofitothenice de combatere cât și chimică.

Tăvălugirea după semănat este necesară mai ales când se seamănă în zone secetoase în arătură proaspătă și sol uscat.

Eliminarea excesului de apă se face prin trasarea de șanțuri sau puțuri absorbante.

Controlul stării de vegetație se face imediat după răsărire are scopul de a stabili portunitatea menținerii culturii.

Reținerea zăpezii pe culture este necesară în zonele de stepă și silvostepă.Tasarea zăpezii are că scop evitarea epuizării plantelor.Tăvălugirea culturii la desprimăvărare Combaterea căderii se realizează prin stropire.

Evaluarea producției Pentru evaluarea producției se stabilesc puncte de control având în vedere mărimea și uniformitatea lanului și omogenitatea desimii culturii.

Recoltarea,condiționarea și păstrarea producției Recoltarea grâului se face la coacerea deplină, când aboabele au 16,17% umiditatea pentru consum sau 14% pentru sămânța.

Dacă apare necesitatea recoltării la o umidtate mai mare, când s-a întârziat recoltarea și este o perioada ploioasă, atunci se iau măsuri pentru uscare.

1.2 Prezentarea sectorului cerealier din [NUME_REDACTAT] nr.1 Fondul funciar din Romania in perioada 2010-2012

Sursa:[NUME_REDACTAT] 2012

Fondul funciar este format din teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și livezi, păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, construcții, drumuri și cai ferate, ape și bălți, alte suprafețe. Din cele 23,8 milioane ha cât însumează teritoriul României,suprafață agricolă utilizată în exploatațiile agricole este de circa 13,3 mil. ha (55,9 %), din care circa 8,3 mil. ha reprezintă teren arabil. După modul de folosință, terenul arabil ocupă cca. 62,5% din suprafață agricolă. Cerealele și plantele oleaginoase ocupă circa 80 % din suprafață arabilă.

Tabel nr.2 Productia medie la hectar in Romania in perioada 2010-2012

Sursa:[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] anul 2010, producția medie la hectar a fost de 2815 kilograme iar în anul 2011 a fost de 3316 kg la hectar ceea ce rezultă o creștere a producție de cereale față de anul precedent. Producție medie anuală a crescut cu 501 kg la hectar. Anul 2011 a adus o creștere a producției față de anul 2012 cu 673. Din aceste date rezultă că în anul 2010 productivitatea a fost mică din cauza factorilor naturali. Subvențiile pentru agricultori au avut un rol important în creșterea productivității în anul 2012. Existența unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari relevadezechilibrul structural ce influențează agricultură din țară noastră și competitivitatea acesteia.

Tabel nr.3 Productia medie la hectar la grau pe regiuni de dezvoltare in anul 2012

Sursa:[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] mai mare producție medie la hectar în anul 2012 a fost în regiunea Vest cu 2806 kg iar pe locul 2 a fost regiunea Centru cu 2789 .Diferența este foarte mică de 17 kg la hectar .Pe locul 3 se află regiunea [NUME_REDACTAT] cu o producție de 2615 kg la hectar.Cea mai slabă regiunea din punct de vedere al producției medii este [NUME_REDACTAT] cu 2142 kg la hectar.

Tabel nr.4 Productia medie la hectar la grau pe regiuni de dezvoltare in anul 2012

Sursa:[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] anul 2012 producția medie la hectar cea mai mare a fost în regiunea București –Ilfov cu 3008 kg .Pe locul 2 se află regiunea Vest cu o producție de 2993 kg la hectar. Diferența este de15 kg la hectar.Pe locul 3 se află regiunea [NUME_REDACTAT] cu o productivitate medie de 2920 kg la hectar. Cea mai slabă regiunea din punct de vedere al procutiei medii este [NUME_REDACTAT] Oltenia cu 2478 kg.

Tabel nr.5 Productia medie la hectar la grau pe regiuni de dezvoltare in anul 2012

Sursa:[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Vest se află pe primul loc în anul 2012 la productivitatea medie la hectar cu o valoare de 4032.Pe locul 2 și 3 se află regiunile Sud-Muntenia(3822 kg) și Sud-Est(3732 kg). Diferența între locul 1 și 3 este mai mare că în anii precedenți 210 kg la hectar. Cea mai slabă regiunie din punct de vedere al producției medie la hectar este [NUME_REDACTAT] Oltenia cu 3219 kg. Din aceste tabele rezultă că producția medii la hectare crescut de la an la an cu aproximativ 5-6 %. Regiunea cea mai slabă din România în ultimii 3 ani a fost [NUME_REDACTAT] Oltenia iar cea mai dezvoltată din punct de vedere al productivității medii a fost [NUME_REDACTAT].

Tabel nr.6 Productia totala in Romania in perioada 2010-2012

mil.tone

Sursa:[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] totală în România în anul 2010 a fost de 14,8 mil.tone iar în anul 2011 a fost de 16,7 mil.tone iar în anul 2012 a fost 20,7 mil.tone, din această rezultă o creștere de la un an la altul. În cazul producție de grâu și de porumb se constată tot o creștere din anul 2009 până în anul 2012.

1.3 Comparatii ale sectorului cerealier din Romania cu [NUME_REDACTAT]

Din tabelul numărul 1 rezultă că pentru suprafață cultivata (grau) (mii ha) Franța este pe primul loc cu 5303,3 mii ha, pe locul 2 este Germania iar pe locul 3 este Polonia. Iar pentru producție(mii tone) pe primul loc este Franța, pe locul 2 este Germania iar pe locul 3 este [NUME_REDACTAT].Cel mai bun randament îl are Danemarca.

Din tabelul numărul 2 rezultă că pentru suprafață cultivate a porumbului România este pe primul loc cu 2728,9 mii ha, pe locul 2 este Franța cu 1719,1 mii ha iar pe locul 3 este Ungaria cu 1190,0 mii ha. Pentru producție pe primul loc se află Franța cu 15614,8 mii tone, pe locul 2 Italia iar pe locul 3 România cu 5922,1 mii tone. Pe primul loc pentru randament(kg/ha) este Grecia (11913), pe locul 2 este Austria iar pe locul 3 Spania.

Din tabelul numărul 3 rezultă că pentru suprafață cultivate a florii soarelui România este pe primul loc cu 1019,6 mii ha, pe locul 2 se află Bulgaria cu 762 mii ha și pe locul 3 Spania cu 732,5. Pentru producție pe primul loc se află Franța cu 1575,1 mii tone, pe locul 2 se află România cu 1389,2 mii tone iar pe locul 3 se află Bulgaria.Pe primul loc pentru randament se află Germania cu 2379 kg/ha.

Capitolul II

2.1 Scurt istoric al evolutiei Griul S.A.

[NUME_REDACTAT] S.A. este unul dintre cele mai moderne ‘’[NUME_REDACTAT] de Panificație’’ din România,produsele sale concurând cu success pe piață românească și internațională.

1986-Ia ființă Grîul S.A.,prin construirea primei secții cu profil de fabricare a pâinii pe trei linii tunel,având o capacitate de 50 t/24h și a unui atelier de patiserie cu o capacitate de 10t/24h.

1988-A două secție de panificație cu profil de fabricare a pâinii pe 6 linii tunel cu capacitatea de 100 t/24h și un cuptor tunel pentru specialități de panificație

1994-Începe exploatarea morii de grâu,prevăzută cu instalații de curățare și măcinare având o capacitate proiectată de 240 t/24h

1996-Grîul S.A. din acest an începe restructurarea companiei și reorganizarea activității acesteia.Astfel sunt achiziționate și instalate o nouă și modernă moară elvețiană. Societatea este din punct de vedere tehnologic și organizatoric la nivelul performanțelor din Europa,lucru ce s-a realizat pe parcursul a 5 ani,prin investitiții ale asociaților și prin reinvestirea profitului.

Grîul S.A. lupta să furnizeze produse și servicii de înalta calitate,astfel încât clienții să să beneficieze de o valoare superioară,angajații și partenerii de afaceri să împărtășească succesul sau,iar actionarii companiei să beneficieze de un randament superior al investiției.

2.1.1 ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR

Analiză activității economico-financiare constituie o etapă de mare importantă și complexitate în procesul de fundamentare și elaborare a strategiei firmei, dat fiind faptul că,prin intermediul sau,se realizează o ’’radiografie’’ completă a firmei fapt ce permite identificarea punctelor forțe, a punctelor slabe și a cauzelor care le generează. În cadrul sau, diagnosticul economic-financiar este o etapă deosebit de importantă care permite managerilor formularea unor judecați de valoare calitative și/sau cantitative privind starea, dinamică și perspectivele societății pe care o conduc.

Necesitatea cunoașterii situației economice a Grîul S.A. în vederea elaborării unor măsuri de eficientizare a activității implică folosirea mijloacelor de investigare ale analizei economic-financiare.

Pentru această analiză se folosesc date din bilanțurile contabile din anii 2010-2012.

2.1.2 Analiză dinamicii și structurii patrimoniului firmei

Activul firmei reflectă în expresie valorică mărimea mijloacelor economice folosite în activitatea întreprinderii.În cadrul activului,elementele de active sunt grupate în funcție de modul de valorificare și gradul de lichiditate,în active fixe(imobilizari) și active circulante.

Tabel nr.9: Evolutia elementelor de active in perioada 2010-2012

Sursa:Registrele contabile de la [NUME_REDACTAT] S.A

Din tabelul de mai sus se poate observă că activele totale au înregistrat o creștere continuă în perioada 2010-2012, respectiv de la 77.212.976 lei în anul 2009 la 92.635.157 lei în 2011 și ajungând la valoarea de 181.461.033 lei în 2012. Nivelul acestora a fost cu 96% față de anul 2011 și cu 135% față de 2010. Evoluția ascendentă a activelor totale pe ansamblul perioadei este determinate atât de evoluția activelor imobilizate, cât și de fluctuația activelor circulante, în mod concret a stocurilor, creanțelor și disponibilităților, constând în alternanța perioadelor de creșteri și de scăderi de la un an la altul. Activele imobilizate au înregistrat o scădere a valorii cu 38% în 2010 față de 2010 și o creștere de 382% în anul 2012 față de 2011, această creștere datorându-se achiziționării de noi instalații și utilaje pentru producție. De asemenea se poate observă evoluția activelor circulante care au înregistrat o scădere de 75% în 2012 față de 2011 și de 34% în 2012 față de 2010. Această situație se datorează în principal evoluției descrescătoare a creanțelor (cu 77%).

Tabel nr.10 Evolutia elementelor de pasiv in perioada 2010-2012

Sursa:Registrele contabile de la [NUME_REDACTAT] S.A

În perioada 2010-2012 evoluția pasivelor totale a avut o tendința crescătoare. În 2011 față de anul 2010 a avut o tendința crescătoare,respectiv cu 19% în 2011 față de 2010, urmând apoi să crească cu 96% în 2012 față de 2011 și cu 133% în 2012 față de 2010. Influență cea mai mare în contextul acestor tendințe de creștere au avut-o datoriile, în special cele pe termen lung care au înregistrat o scădere de 42% în anul 2011 comparativ cu 2010 și o creștere de 13% în anul 2012 comparativ cu 2011. Această creștere a datoriilor pe termen lung se datorează unor credite pe termen lung făcute de societate pentru achiziționarea unor instalații și utilaje folosite în procesul de producție. De asemenea se poate observă evoluția capitalurilor proprii ale societății care înregistrează o scădere de 59% în anul 2011 față de 2010, dar apoi o creștere bruscă în anii următori. Această creștere a capitalurilor proprii reprezintă o situație favorabilă pentru societate deoarece se referă la creșterea surselor de finanțare.

2.1.3 Structura de productie

Tabel nr.11 Structura de productie pe grupe de produse. Sursa: Date interne ale S.C Griul S.A

În cadrul grupei de patiserie producția înregistrează o scădere cu 15.6 % în perioada 2011-2012, cu 18246 tone, anul 2011 având cea mai mare producție din perioada analizată. Producția anului 2012 este mai mica cu 23.4% cu 23180 tone față de cea din anul 2010. În cazul grupei de panificație se observă o scădere continuă a producției. Dacă în anul 2011 producția măsura 9238 tone, în anul 2012 aceasta ajunge la 6156 tone, cu 12.15% mai puțin decât în anul precedent. Însa cea mai mare scădere a producției se observă comparând anul 2010 cu anul 2012, de unde rezultă o scădere semnificativă, cu 25.9%.

Tabel nr.12 Cantitatea de materii prime cu care se aprovizioneaza pe luna [NUME_REDACTAT] S.A

Sursa: Date interne ale S.C Griul S.A / Calcule proprii

2.1.4 Analiză dinamicii și structurii veniturilor și cheltuielilor

Activitățile desfășurate de către o firma sunt consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. Pe plan economico-financiar, utilizările resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar rezultatele obținute, că urmare a consumării resurselor, prin venituri. Aceste elemente sunt reflectate contabil prin intermediul conturilor de cheltuieli, respectiv de venituri. Analiză dinamicii și structurii veniturilor și cheltuielilor se efectuează prin metodă indicilor, pentru dinamică, respectiv a ratelor, pentru structura.

Tabel nr 13: Structura cheltuielilor din cadrul Griul S.A. in perioada 2010-2012

Sursa:Registrele contabile de la [NUME_REDACTAT] S.A

Așa cum se observă în tabelul nr.3, cheltuielile din cadrul firmei au avut un trend ascendent în perioada 2010-2012, urmând apoi unul descendent, în anul 2012. În toți cei trei ani, cheltuielile

de exploatare au avut o pondere mai mare în totalul cheltuielilor, datorită faptului că cheltuielile de exploatare susțin în primul rând activitatea de producție. Acest tip de categorii a înregistrat la rândul lui, unele fluctuații, de-a lungul celor trei ani, astfel că în anul 2012 față de 2010, au scăzut cu aproximativ 54%, ceea ce denotă o mai bună rețea de furnizori, firma reușind să-și procure materiile prime la un preț avantajos. În cazul acesta, trebuie avut în vedere faptul că nu tot ce e ieftin e și bun. Vom putea observă ulterior dacă produsele și-au păstrat calitatea anterioară.

Tabel nr.14: Structura cheltuielilor de exploatare din cadrul Griul S.A. in perioada 2010-2012

Sursa:Registrele contabile de la [NUME_REDACTAT] S.A

În cazul cheltuielilor financiare, s-a înregistrat, de asemenea, o scădere în anul 2012 față de 2010 de 45%, această fiind explicate prin achitarea creditului bancar obținut pentru retehnologizarea liniei de producție. Prin urmare, cheltuielile totale din cadrul firmei au scăzut cu 65% în anul 2011 față de 2010 și cu 52% în anul 2012 față de 2010, datorită scăderii celor două tipuri de cheltuieli din structura acestora: de exploatare și financiare.Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata, se calculeaza, pentru fiecare categorie de venituri indici.

Tabel nr. 15: Structura veniturilor din cadrul Griul S.A. in perioada 2010-2012

Sursa:Registrele contabile de la [NUME_REDACTAT] S.A

Analizând datele din tabelul nr 13, se constată o scădere dramatică a veniturilor firmei, anul 2012 înregistrând un venit cu 52% mai mic față de anul 2010, această scădere fiind influențată în primul rând de scăderea veniturilor din exploatare cu 54% și a celor financiare cu 45%. Se constată așadar că găsirea unor materii prime mai ieftine nu aduce întotdeauna un venit mai mare, datorită calității acestora care lasă de dorit.

Analiză structurală a veniturilor de exploatare ale societății furnizează informații foarte valoroase pentru identificarea acelor activități pe care societatea le desfășoară în scopul obținerii de profit, considerându-le prioritare.

Tabel nr.16: Structura veniturilor de exploatare din cadrul Griul S.A. in perioada 2010-2012

Sursa:Registrele contabile de la [NUME_REDACTAT] S.A

Ponderea cea mai mare în totalul veniturilor din exploatare o are cifra de afaceri, în toți cei trei ani, lucru firesc, având în vedere activitatea principala a Grîul S.A.Pe de altă parte, însă, în anul

2012 cifra de afaceri a constituit un procent mai mic decât în anii anteriori din totalul veniturilor, cauza principala fiind veniturile din producția stocată a firmei, care în 2012 a fost cu 60% mai mică, lucru relativ bun, ținând cont de faptul că dacă nu există stocuri, înseamnă că au existat vânzări.Iată , deci, motivul pentru care veniturile din producția vândută au fost mereu în creștere, în 2012 cu 34% mai mari decât în 2010.

2.1.5 Analiză vitezei de rotație a activelor circulante

Activele circulante reprezintă acea parte a patrimoniului societății care are cel mai mare grad de mobilitate. Utilizarea eficientă a activelor circulante constă în eliberarea fondurilor imobilizate de acestea și replasarea acestor sume, în scopul obținerii de noi câștiguri.

Analiză eficienței folosirii activelor circulante se realizează prin intermediul vitezei de rotație, indicator ce este exprimat prin durata în zile a unei rotații.Viteză de rotație a activelor circulante este egală cu (Activele circulante/Cifra de afaceri)*360.Această formulă arată durata unei rotații și este favorabilă dacă are valori mici.

Tabel nr.17: Viteza de rotatie a activelor circulante in perioada 2010-2012

Sursa:Registrele contabile de la [NUME_REDACTAT] S.A

2.2 ANAA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL

Necesitatea efectuării unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se justifică prin importantă pe care o au informațiile obținute pentru formularea strategiei economice.

Aceste informații se referă la:identificarea caracteristicilor cererii și ofertei de pe piață pe care activează societatea; efectuarea comparației prețurilor produselor societății cu prețurile practicate de alte unități economice; determinarea modurilor de organizare a aprovizionării și desfacerii; existența unor tehnici de promovare a produselor și a imaginii societății.

2.2.1. Produsele si pretul

Locul central în cadrul mixului de marketing revine produsului,că principal mijloc de comunicare a întreprinderii cu piață.Că urmare a înțelegerii corecte a relației dintre mediul extern și procesul de marketing Grîul S.A. poate fi numită unul dintre cele mai moderne [NUME_REDACTAT] de Panificație din România,produsele sale concurând cu success pe piață românească.Această se datorează utilizării unui mix de marketing bine structurat,ale cărui elemente pot fi descrise astfel:

-Dezvoltarea produsului și a serviciilor:un produs standardizat de calitate ridicată

-Prețul:practicarea unor prețuri judicioase

-Distribuția:promtitudine în respectarea contractelor cu clienții în ceea ce privește livrarea la termen și în cele mai bune condiții

-Promovarea:o campanile publicitară concentrate pe consumatori,îndeosebi pe familie și membrii acesteia

Produsele pe care Grîul S.A. le oferă pieței fac parte din categoria produselor agroalimentare.Materia prima principala în această societate este grâul.Produsele agricole provenite din sol cum este și cazul grâului sunt produse neconsumabile în starea în care sunt.Pentru a fi utile alimentației,este deci necesară intervenția industriilor de transformare.Anumiți specialist utilizează noțiunea de prima și a două transformare,alții ignoră și refuză această distinctive,deoarecea adesea într-una și aceeași întreprindere sunt reunite toate stadiile de transformare,până când se ajunge la alimental destinat consumului final al populației.Grîul S.A. reunește în cadrul sau atât transformarea produselor agricole prin morărit cât și transformarea prin panificație,producând și livrănd pentru piață produsele consumabile.

a. Produse de panificație

Din această gama sortimentală fac parte următoarele linii de produse:

Produse de franzelărie din făină de grâu: pâine toast, franzeluțe, batoane, cornuri, chifle.

Produse de panificație din făină dietetic de grâu: pâine graham, pâine specială tărâțe, chifle graham, cov

b. Produse de patiserie

Din această gama sortimentală fac parte următoarele linii de produse:cozonaci, fursecuri,chec, blat de tort, produse de patiserie din aluat foietaj, produse de plăcintărie,prăjituri cu brânză, prăjituri cu mere.

Grîul S.A. oferă o gama largă de produse proaspete,atât simple,cât și cu diverse umpluturi sau glazuri pentru toate categoriile de consumatori.Un loc aparte îl ocupă patiseria pe baza de foietaj care se remarcă printr-o deosebită structura și aspect atrăgător.Pentru zilele de sărbători religioase societatea se preocupă în mod deosebit să respecte tradiția și în același timp să aducă o notă de inedit:cozonaci vienezi cu nuca,stafide și rahat,pască,cozonaci cu diverse umpluturi,produse festive.

Prețul reprezintă o variabilă complexă de marketing,cu ajutorul căreia se pot concretiza obiectivele strategice ale firmei.Prețul este singurul element al mixului de marketing care aduce venituri,toate celelalte elemente reprezentând costuri.Prețul este de asemenea unul dintre elementele cele mai flexibile ale mixului de marketing.Spre deosebire de produs și canalele de distribuție,prețul poate fi modificat rapid.Costurile constituie elemental de baza al prețului pe care compania îl cere pentru un produs.Firma dorește să stabilească un preț care pe de-o parte să acopere toate costurile de producție,distribuție,vânzare,iar pe de altă parte să aducă un profit pe măsură eforturilor și riscurilor asumate.Compania trebuie să urmărească foarte atent costurile cu care operează.Dacă producerea și vânzarea produsului o costă mai mult decât pe concurenți,ea va trebui să practice un preț mai mare sau să se mulțumească cu profituri mai mici.În cadrul Grîul S.A. organizarea activității de stabilire a prețurilor este realizată de compartimentul economic prin intermediul oficiului de calcul,pe baza datelor primate de la directorii de produs.Pe piețele industrial,agenților comerciali li se permite să negocieze cu clienții între anumite limite de preț.Chiar și așa conducerea este cea care stabilește obiectivele și politicile de preț,aprobând prețurile propuse de managerii de la nivelurile inferioare sau de agenții de vânzări.Când stabilesc prețurile,companiile trebuie să țină seama de modul în care consumatorii percep aceste prețuri și de influență pe care o exercită percepțiile respective asupra comportamentului de cumpărare.Deciziile legate de preț trebuie să fie orientate spre consumator.

2.2.2. Furnizorii,beneficiarii și concurenții

a. [NUME_REDACTAT] sunt organizațiile și indivizii care oferă firmei resursele necesare pentru a realize produse sau servicii în baza unor relații de vânzare-cumpărare.Ei pot influență în mare măsură marketingul prin dimensiunile și calitatea ofertei,prețurile cerute,practicile comerciale utilizate,localizare geografică.Specialiștii de marketing ai firmei trebuie să monitorizeze activitatea furnizorilor,deoarece problemele acestora,nerezolvate la timp,pot produce grave perturbări în producția proprie și implicit la creșterea costurilor produselor,cu consecințe dramatice în planul profitabilității.

Principalii furnizori la Griul S.A.

Tabel nr.15: Principalii furnizori la Griul S.A.

Sursa:Date interne de la [NUME_REDACTAT] S.A

b. [NUME_REDACTAT] alcătuiesc cercul agenților economici(firme și instituții) și al persoanelor individuale cărora le sunt adresate produsele întreprinderii –constituie cea mai importantă componentă a micromediului.

Componenții clientele firmei sunt grupați după natură lor în grupuri omogene care pot formă:

 Piețele consumatorului-formate din indivizi și gospodării ce cumpără bunurile și serviciile pentru consum personal

 Piețele industriale-organizații ce cumpără bunuri și servicii pentru prelucrare în continuare sau pentru utilizare în procesul de producție

 Piețele de distribuție-sunt alcătuite din organizații ce cumpără bunuri și servicii din dorința de a le revinde cu profit

 Piețele guvernamentale-formate din cumpărători organism publice

 Piețele internațional-formate din cumpărători străini

Sarcina compartimentului de marketing din firma este de a maximiza cererea pentru produsele pe care le oferă clienților,de a menține clienții externi și de a atrage noi clienți din rândul nonconsumatorilor relativi și al concurenței.

c. [NUME_REDACTAT] sunt firme similare care urmăresc să satisfacă aceleași nevoi ale clienților,fiind percepute de consumatori că alternative pentru satisfacerea nevoilor lor.Pentru a-și elabora eficient strategiile de marketing ,firmele trebuie să afle cât mai multe informații despre concurentul lor.Managerii trebuie să compare permanent propriile produse,prețuri,canale de distribuție și promovare cu cele ale concurenților.În acest fel,firma poate descoperi zone de avantaj și dezavantaj concurențial.[NUME_REDACTAT] prin profilul sau de activitate își desfășoară activitatea într-un mediu concurențial deosebit de activ. De asemenea,numeroși întreprinzători mici,mai adaptabili la cerințele pieței reprezintă un factor concurențial considerabil.

Principalii concurenti Griul S.A.

Pentru activitatea de panificatie la fiecare dintre principalele produse sau servicii: S.C.VNEI S.A., S.C.SPICUL S.A., S.C.PAJURA.S.A., S.C.TITAN S.A.

2.2.3. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul commercial

Tabel nr.18 Puncte forte si puncte slabe

2.3 ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC

2.3.1. [NUME_REDACTAT] S.A. si caile de acces

Sediul societății se află în București pe stradă Irimicului,nr.24,sector 2. Sediul are o suprafață totală de 3000m2, cuprinde întreagă structura de producție, depozitele de materii prime și produse finite, garajul parcului auto, clădirea administrativă și alte structuri anexe.

Accesul în cadrul sediului central al Grîul S.A. se efectuează astfel:

– pe cale rutieră;

– pe cale feroviară, prin racordarea la liniile de cale ferată care traversează zona industrială.

2.3.2. Resursele energetice și utilitățile

Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C.Grîul S.A. are acces la resurse energetice și utilități asigurate atât prin amenajări proprii, cât și prin cumpărarea de la alte unități economice. Evacuarea apelor uzate și a celor pluviale se face în rețeaua de canalizare aparținând S.C. Grîul S.A., pe baza contractului de închiriere nr.14707 din 31.12.2007 .Energia electrică este furnizată pe baza contractului de închiriere nr. 14707 din 31.12.2007 și al contractului de subfurnizare a energiei electrice nr.14717/31.12.2007. încheiate cu S.C. Grîul S.A., în calitate de titular al contractului încheiat cu Filiala de distribuție și furnizare a energiei electrice [NUME_REDACTAT] Sud nr.M112/30.12.2004.Energia termică necesară pentu asigurarea încălzirii spațiilor de lucru este furnizată de S.C. Grîul S.A. pe baza contractului de închiriere nr. 14707 din 31.12.2007.Combustibilul necesar deplasării mijloacelor de transport (aproximativ 9t lunar) este achiziționat de la S.C. „Petrom” S.A. și depozitat în rezervorul propriu cu o capacitate de 15mc.Societatea dispune de o centrală telefonică proprie racordată la rețeaua S.C. „Romtelecom” S.A. și de conectare la rețeaua Internet;

2.3.3. Descrierea procesului de producție

a. Organizarea producției

Principalele faze și operații tehnologice sunt :

– precuratirea grâului – se realizează cu tarar cu o capacitate de 60 tone/h și instalație de aspirație și magneți ;

– curățarea grâului – capacitatea curățătoriei este de 14t/h și se realizează folosind diferența de masă specifică : separarea impurităților după mărime și proprietăți aerodinamice și a pietrelor, separarea impurităților după formă și separarea impurităților feroase ;

– condiționarea grâului – se face cu apă rece și constă în adăugarea unei anumite cantități de apă în trei etape pentru a obține o umiditate corespunzătoare și staționarea la odihnă, timpul de odihnă fiind astfel stabilit încât la srotul I grâul să aibă umiditate optimă și înveliș cât mai elastic, astfel că prin sfărâmare să se realizeze o separare eficientă a învelișului de partea făinoasă a bobului ;

– măcinarea grâului ;

– depozitarea și ambalarea produselor de morărit :

– depozitarea produselor rezultate din fabricație se face în silozul de produse finite

– făină se ambalează în saci cu vâlvă în greutate de 50 kg și în pungi de 1 – 3 kg

– grisul se ambalează în pungi de 0,5 kg, iar tărâțele pot fi brichetate și apoi livrate vrac .

b. Echipamentele tehnologice și capacitatea de producție

Societatea S.C.Grîul S.A. este din punct de vedere tehnologic și organizatoric la nivelul performanțelor din Europa.

c. Calitatea produselor

Supravegherea calității producției, S.C.Grîul S.A. dispune de laboratoare ultramoderne, în care specialiștii verifică în mod continuu atât materia prima care se recepționează, cât și produsul finit.

d. Întreținerea și repararea utilajelor

Activitatea de întreținere se efectuează de către personalul serviciului mecano-energetic prin revizii și curățări zilnice ale instalațiilor de transport pneumatic a făinii și ale tuturor utilajelor din secțiile de producție.

Pentru întreținerea și repararea utilajelor S.C. Grîul .S.A. mai apelează și la serviciile firmei S.C.GENERAL SERVICE GRUP 98.S.R.L.

e. Igienă și protecția muncii

Pentru încadrarea muncii în condițiile normale de igienă și protecție, în cadrul societății sunt prevăzute următoarele măsuri:

– în zonele cu probabilitate mare de apariție a concentrațiilor de praf de făină (silozurile și buncărele din secțiile de producție) este interzis accesul cu surse deschise de foc. Această măsură previne accidentele de muncă datorate combustiei prafului de făină cu o concentrație de 1,5-2kg/m3 în prezența unei surse de căldură de 800-900oC;

– legarea la pământ a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulării de electricitate statică;

– capsularea motorului electric al cernatoarelor de făină;

– dotarea secțiilor de producție cu instalații pentru evacuarea prafului de făină și a bioxidului de carbon rezultat în urmă fermentatiei, precum și cu hote de absorbție a căldurii la gurile cuptoarelor;

– predospitoarele și dospitoarele sunt prevăzute cu panouri laterale de protecție, pentru a nu permite accesul în spațiul utilajelor în mișcare;

– exploatarea și supravegherea cuptoarelor este executată de personal specializat.

2.4 ANAA DIAGNOSTIC A ENIULUI RESURSELOR UMANE

2.4.1. Structura si dinamica personalului

Este cunoscut faptul că orice întreprindere are prin funcțiunile sale și pe cea de personal care cuprinde numeroase activități. În cazul întreprinderilor moderne, cum este cazul și la S.C Grîul S.A. și în contextul perfecționării managementului, având în vedere contribuția să la îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, funcțiunea de personal cunoaște o abordare nouă, pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane în orice organizație. Se urmărește pe de-o parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor întreprinderii, iar pe de altă parte, dezvoltarea lor sub diverse aspecte.Se apreciază că resursele umane reprezintă una din cele mai importante investiții ale întreprinderii:este vorba de un capital aparte, care prin activitatea să, prin comportament și creativitate, poate contribui în mod decisiv la succesul unei întreprinderi, oferindu-i o poziție avantajoasă în competiția în care se află cu întreprinderi similare.

Conducerea societății S.C.Grîul S.A. acordă o importantă deosebită selectării forței de muncă, pregătirii acesteia, asigurării condițiilor corespunzătoare de lucru și măsurării gradului de satisfacție a personalului.În urmă privatizării, dimensiunea și structura personalului S.C. Grîul S.A. s-au modificat în mod continuu.Astfel, în urmă unui număr însemnat de concedieri, în anul 2010 s-a atins un efectiv de personal de 300 angajați.

Prin această prima etapă a restructurării s-au îndeplinit simultan următoarele obiective: scăderea cheltuielilor cu forță de muncă, raționalizarea structurii organizatorice și creșterea productivității muncii.În anul 2010, în urmă rezultatelor economice pozitive înregistrate de societate în anul anterior, au fost create noi locuri de muncă în cadrul compartimentelor care au contribuit semnificativ la aceste rezultate.În anul 2011 numărul salariaților a scăzut și mai mult ajungând la 179.

Tabel nr.19 Structura pe varsta si sexe a personalului in anul 2010

Sursa:Date interne de la SC Griul S.A

Tabel nr.20 Structura pe varsta si sexe a personalului in anul 2011

Sursa:Date interne de la SC Griul S.A

Tabel nr.21 Structura pe varsta si sexe a personalului in anul 2012

Sursa:Date interne de la SC Griul S.A

2.4.2. Remunerarea si motivarea personalului

Programul de lucru al unitatilor de productie ale S.C. Griul S.A. este organizat conform tabelului urmator. In cazul sectiilor de productie, programul de lucru se poate prelungi si in schimbul 2,in functie de volumul comenzilor.În cadrul societății se practică doua sisteme de salarizare: sistemul de salarizare în acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi; sistemul de salarizare în regie pentru personalul de conducere, tehnic și administrativ și pentru muncitorii indirect productivi;Adaosurile și sporurile de care beneficiază personalul societății sunt participarea la profit, într-o cota care este stabilită anual de Consiliul de administrație, sporul pentru vechime în muncă se acordă pe două tranșe de vechime, și anume: 3% pentru vechimea cuprinsă între 2-5 ani și 6% pentru vechimea cuprinsă între 5-10 ani. O altă formă de retribuție a personalului o constituie acordarea lunară de tichete de masă și a unei rații zilnice nominale de 2 pâini.

2.4.3.Productivitatea muncii

In tabelul urmator este evidentiata prin analiza comparativa a evolutiei numarului de salariati cu evolutia cifrei de afaceri,respectiv productivitatea muncii calculata ca raport intre cifra de afaceri si numarul de salariati (in perioada 2010-2012).

Tabel nr.20 Productivitatea muncii la S.C. Griul S.A. in perioada 2010-2011

Sursa:Date interne de la SC Griul S.A

Analizând datele de mai sus se poate observă dinamică numărului de salariați este inferioară dinamicii cifrei de afaceri ceea ce duce la creșterea productivității muncii.Se poate observă de asemenea că ritmul de creștere al cifrei de afaceri s-a redus extrem de mult în perioada 2011-2012 față de perioada 2010-2011,ceea ce a dus la scăderea productivității muncii în perioada 2011-2012.

2.4.4.Condiții de muncă

Pentru încadrarea muncii din secțiile de producție ale societății în condiții normale de igienă și protecție sunt secțiile de producție sunt prevăzute cu vestiare și grupuri sanitare; în cadrul sediului central există un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutor în caz de accidente; în zonele cu probabilitate mare de apariție a concentrațiilor cu praf de făină este interzis accesul cu surse deschise de foc; legarea la pământ a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulării de electricitate statică;

Capitolul III

3.1. Estimarea ofertei de produse de panificatie in perioada 2013 – 2015

Oferta reprezinta cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent economic este dispus sa o ofere spre vanzare intr-o anumita perioada de timp.Oferta ca si cererea se refera la un prêt anume si poate fi privita ca oferta a unui bun,a unei industrii,a unei firme si ca oferta totala de piata.La nivel mondial, cererea pe piața grâului urmează îndeaproape evoluția consumului,fiind relativ stabilă pe parcursul anului agricol. Pe termen lung se înregistrează o tendință usor crescatoare de aproximatix 1.1 % anual ,conform estimarilor FAO , cauzata in special de cresterea demografica.Cu toate acestea pe termen scurt s-au remarcat si fluctuatii ale cererii de grau.Grâul este un produs de bază în consumul alimentar uman, îndeosebi în România,unde consumul de cereal și produse din cereale este mai ridicat decât media europeană. Cumpărătorii pot fi utilizatorii, în cazul consumului productiv și consumatorii individuali, în cazul consumului final. un produs este numit “util” atunci când corespunde unei cereri, adică unei necesități sau dorințe a consumatorului și se poate, efectiv, încadra în bugetul disponibil. Aceasta este o problemă foarte importantă, deoarece sunt numeroase produse care pot fi dorite de consumator dar cumpărarea lor nu se poate încadra în bugetul său disponibil; în teoria economică, ele nu sunt considerate “utile” ci doar “utilizabile”.

Tabel nr.21.Estimarea ofertei de produse de panificatie in perioada 2013-2015

Sursa:Date interne de la SC Griul S.A/Calcule proprii

In perioada 2013-2015 se estimeaza o crestere a produselor de panificatie, cea mai mare crestere o inregistreaza paine cu aproximatix 10000 de bucati pe an,cea mai mica crestere o inregistreaza cornuletele cu 70 de bucati pe an.

Consum de cereale

Tabel nr.21 Consumul mediu anual de cereale in [NUME_REDACTAT]: INS, [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] o arată și datele din acest tabel, perioada 2010-2012 se caracterizează  printr-o creștere cu 4,4% a consumului intern. Interesant este faptul că această creșterea consumului intern nu a fost generată de consumul uman sau industrial, ci, mai ales,de majorarea necesarului de furajeși a consumului de sămânță, cu 23,1%, respectiv cu 11,1%.

3.2. Proiectarea structurii de productie la SC [NUME_REDACTAT]

Structura de productie reprezintă numărul și componența unităților de producție, de control și de cercetare, mărimea și amplasarea lor pe teritoriul întreprinderii, modul de organizare internă a acestora pe subunități și locuri de muncă, inclusiv legăturile funcționale care se stabilesc între ele pe linia realizării procesului de producție . Structura de productie reprezinta totalitatea „unităților de producție, de control și de cercetare, la mărimea și amplasarea lor pe teritoriul întreprinderii, modul de organizare internă a acestora și la legăturile funcționale care se stabilesc între ele în cadrul proceselor de producție și cercetare” .

Tabel nr.22 Prognoza structurii de productie in perioada 2013-2015

Sursa: Date interne ale S.C Griul S.A/Calcule proprii

În cadrul grupei de patiserie producția înregistrează o scădere cu 11.66 % în perioada 2013-2015, cu 854 tone, anul 2015 având cea mai mare producție din perioada analizată. Producția anului 2013 este mai mica cu 20.4% cu 23180 tone față de cea din anul 2013. Dacă în anul 2014 producția măsura 8268 tone, în anul 2015 aceasta ajunge la 9132 tone, cu 10.25% mai puțin decât în anul precedent.

3.3. Fundamentarea programului de asigurare

Programul de asigurare cu resurse material a unităților agroalimentare, reprezintă parte materiala a programului de ansamblu al întreprinderii, precum și a bugetului de venituri și cheltuieli. Elaborarea programului de asigurare cu resurse material este parte materiala a procesului de elaborare a programului de dezvoltare al unităților agroalimentare, etapele acestui program, fiind în corelație cu etapele elaborării programului de ansamblu :

a) Etapă I – Lucrări pregătitoare sau etapă activităților preliminare întocmirii planului de asigurare cu resurse material .

b) Etapă a –ÎI-a – Proiectul programului de asigurare cu resurse materiale sau etapă calculului indicatorilor de program .

c) Etapă a –III-a – Cercetarea pieței de aprovizionare cu resurse materiale a unităților agroalimentare .

d) Etapă a –IV-a – Negocieri și încheierea contractelor cu furnizorii pentru resursele aterial necesare .

e) Etapă a –IV-a – Definitivarea programului de asigurare cu resurse materiale a unităților agroalimentare și integrarea acestuia în strategia de dezvoltare a unității economice .

Etapă ÎI Elaborarea proiectului de program de asigurare cu resurse material a unităților agroalimentare

În cadrul acestei etape, considerată că fiind cea mai materiale din întregul materia de elaborare a programului de asigurare, se calculează indicatorii din programul de asigurare cu resurse material.În cadrul programului de asigurare cu resurse material a unităților agroalimentare, cantitățile de resurse material pe care acestea urmează să le asigure din afară, în perioada de calcul (de obicei un an) sunt determinate cu ajutorul necesarului de aprovizionat (Na), care se calculează cu ajutorul următoarei formule :

Na = Ncp +Sf – Și – Ri , în care :

Ncp = necesarul de consum de resurse material pentru realizarea obiectivelor de program

Sf = stocul de resurse materiale prognozat aexistat în unitatatea agroalimen țară la sfârșitul perioadei de program

Și = stocul de resurse materiale preliminat a existat în unitatea agroalimentară la începutul perioadei de program

Ri = resursele interne care pot fi mobilizate (realizate de unitatea agroalimentară) în perioada de program pentru acoperierea nevoilor de producție ;

Principalul indicator ce intră în materiale necesarului de aprovizionat îl constituie necesarul de consum pentru realizarea obiectivelor de program (Ncp), care la rândul lui

se calculează, pentru fiecare categorie de resurse materiale în parte, în mod diferit, după cum urmează :

– dacă resursă materiale pentru care se calculează acest indicator participa la realizarea unei singure grupe de produse sau la executarea unei singure categorii de lucrare, atunci, necesarul de consum pentru realizarea obiectivelor de program se calculează cu ajutorul relației de calcul :

Ncp = Q • Ncă

Q = cantitatea de produse din produsul ce urmează a se materia sau numărul de lucrări de același fel la care se folosește resursă materiala ;

Ncă = normă de consum de aprovizionare

Nct = Cn + [NUME_REDACTAT] = consumul net ;

Pneteh = pierderi netehnologice .

Pierderile tehnologice sunt acelea care au loc pe toată durata procesului tehnologic, de la însămânțarea terenului până le recoltarea sau vânzarea produselor finale (pentru producția vegetală, de exemplu). Pentru pierderile tehnologice, sunt baremuri diferențiate pe categorii și sortimente de resurse, baremuri stabilite fie prin lege (valabile la nivel de țară), fie prin decizii ale conducerii unității agroalimentare (pierderile peste aceste limite stabilite, fiind imputabile). Stocul de resurse material preliminat a există la începutul anului de program în întreprinderile agroalimentare constituie un indicator material cu aproximație, deoarece, unitatea material, în momentul elaborării programului (proiectului de program) nu dispune de date certe privind resursele material care vor există în momentul începerii anului de program. La determinarea stocului preliminat a există la începutul anului de program, se ține seama de următoarele elemente :

a) stocul real de material care există în cadrul unității agroalimentare în momentul elaborării proiectului de program, stoc ce se stabilește cu ajutorul fișelor de material (Sr)

b) cantitățile de resurse material pe care întreprinderea urmează să le primească de la furnizori pe baza contractelor economice încheiate pentru anul în curs, în perioada din momentul întocmirii proiectului progarmului de aprovizionare până în momentul începerii noii perioade de program (I).

În cazul în care unitatea agroalimentară nu-și desfășoară activitatea de aprovizionare pe baza de contracte economice, material acest element de calcul este imposibil de determinat prin metode matematice, urmând a se stabili pe baza datelor statistice din anii anteriori (dacă programele de dezvoltare și de aprovizionare a unității agroalimentare sunt asemănătoare) ;

c) cantitatea de resurse material pe care unitatea agroalimentară urmează să o consume în procesul de producție, din momentul elaborării proiectului de program și până la începutul noii perioade de program I.

Pe baza acestor elemente, stocul de resurse material preliminat a există în unitățile agroalimentare la începutul anului de program, se poate determina cu ajutorul următoarei formule de calcul :

Și = Sr + I – C

Stabilirea cât mai corectă a stocului de resurse material preliminat a există la începutul anului de program este foarte material, deoarece de modul cum acesta este determinat depinde stabilirea corespunzătoare a cantităților de resurse material cu care unitatea se va aproviziona, din afară unității sau din interiorul acesteia , în perioada de program. Având un material preliminat, cu ocazia inventarului de material ce se face la finele anului materia, acest stoc trebuie corectat în funcție de stocurile reale de material. Prin corecterea stocurilor preliminate de resurse material, pe baza inventarului , se stabilesc cu mai multă exactitate, cantitățile de resurse material cu care unitatea se vor aproviziona în perioada de program, corectându-se în același timp și ceilalți indicatori ai programului de asigurare. În agricultură și industria alimentară, mai mult decât în alte ramuri ale economiei naționale, întreprinderile își autoproduc o parte din resursele material necesare (mai ales de natură agricolă).Mobilizarea resurselor interne, presupune și utilizarea material a diferitelor material aflate în stocuri supranormative sau de prisos , care în nouă perioada de program pot fi antrenate pentru nevoile proprii ale întreprinderii.

Tabel nr.23 Necesarul de aprovizionat in perioada 2013-2015

Sursa: Date interne ale S.C Griul S.A / Calcule proprii

Necesarul de aprovizionat inregistreaza o crestere de la un an la altul,in anul 2013 necesarul este de 40487 tone mai mic cu 4% fata de anul 2014 care a inregistrat 42621 tone.In anul 2015 necesarul de aprovizionat a crescut cel mai mult in comparative cu anul 2013 cu 8% (43762 tone).

Concluzii si propuneri

Agricultura reprezintă 6% din PIB-ul țării, circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate in august 2011, comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale..Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe – grâu, porumb, orz, orzoaică și ovăz a crescut de la 5,04 milioane hectare în 2011 la 5,24 milioane hectare în anul 2011, iar producția a crescut de la 16,71 milioane tone în 2011 la 20,78 milioane tone, în anul 2011. La nivel mondial, FAO a estimat pentru 2011 o producție de cereale de 2,3 miliarde tone, din care 674 milioane tone de grâu. Din punct de vedere al suprafeței cultivate, România ocupă locul patru în Europa,Cu toate acestea, randamentul la hectar, de 2,4 tone, este la mai puțin de jumătate din randamentul mediu al [NUME_REDACTAT]. Pentru panificație se consumă 3,5 de milioane tone de grâu. Piața produselor de patiserie înregistrează o creștere constantă, atât cantitativ cât și valoric. Această afacere este considerată una dintre cele mai puțin costisitoare ramuri din sectorul alimentației, beneficiind în același timp de o cerere în progres, determinată în primul rând de faptul că produsele oferite sunt ieftine și deci accesibile tuturor categoriilor de consumatori. Cererea înregistrează o ușoară sezonalitate, în sensul creșterii sale în sezonul rece.Oferta înregistrează o certă diversificare, fie datorită însușirii de către producători a unor propuneri venite din partea clienților, fie datorită unor inițiative ale acestora din urmă.

Eu propun ca intreprinderea sa cumpere cat mai multe utilaje performante pentru produsele de panificatie pentru a mari productia si calitatea produselor rezultate. Propun sa isi cumpere cat mai multe magazine(covrigarii,patiserii) pentru a se extinde cu produsele de calitate superioara.

Problemele majore ale agriculturii din România sunt:lipsa unor investiții majore în agricultură:fărâmițarea pământurilor, litigiile legate de proprietate și tehnologia precară. Produsele românești nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale UE, ceea ce și explică lipsa prezenței pe piețele externe.

Bibliografie

1. [NUME_REDACTAT] ,Agrofitotehnie,Editura ASE,Bucuresti,2001.

2. I.C Dima,[NUME_REDACTAT] Nedelcu,2000,pag 197.

3. E.Cazan,coordinator,2002,pag.254

4. [NUME_REDACTAT], Managementul sistemului logistic al organizatiilor agroalimentare,[NUME_REDACTAT],Bucuresti,2011.

5. [NUME_REDACTAT]  si [NUME_REDACTAT] – „Asigurarea si gestionarea resurselor materiale pentru agricultura si industrie alimentara, [NUME_REDACTAT] Economica, Bucuresti 2000.

6. [NUME_REDACTAT], Carmen V. Rădulescu, [NUME_REDACTAT] – “Elaborarea strategiei de consolidare în cadrul unei întreprinderi agroalimentare”, Ed. ASE, Bucuresti,2005.

7. Date preluate de la [NUME_REDACTAT] Sa

8. Manolescu A. Managementul resurselor umane, [NUME_REDACTAT], Bucuresti, 2001.

9.[NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT] Ion, [NUME_REDACTAT] ,Logistica intreprinderilor agroalimentare:caiet lucrari applicative,Editura ASE,2006.

10.[NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT],Agrofitotehnie comparata,Editura ASE, Bucuresti,2002.

11.[NUME_REDACTAT],Managementul calitatii produselor agroalimentare,Editura ASE ,Bucuresti,2006

12.[NUME_REDACTAT],Procesarea produselor agricole,Editura ASE,Bucuresti,2000.

13.Date interne de la [NUME_REDACTAT] SA

14. [NUME_REDACTAT] de Statistica

15. [NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT] Ion,[NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT] Ase,Bucuresti,2011.

[NUME_REDACTAT] nr1 Suprafața cultivată și producția la grau, în România și în principalele state membre cultivatoare ale [NUME_REDACTAT], în anul 2012.

[NUME_REDACTAT] cultivată (mii ha) Producția (mii tone) Randament (kg/ha)

U.E 23441,8 127385,8 5434

Italia 593,4 3498,0 5895

România 1980,2 5196,6 2624

Lituania 627,0 2998,9 4783

Bulgaria 1138,8 4400,0 3864

Polonia 2077,2 8607,6 4144

Cehia 815,4 3577,8 4388

Spania 1758,9 4650,3 2644

Danemarca 611,0 4558,0 7460

Suedia 369,4 2313,2 6262

Germania 3045,0 22351,8 7340

Ungaria 1051,3 3926,6 3735

Franța 5303,3 37920,8 7150

[NUME_REDACTAT] 1992,0 13261,0 6657

Sursa:[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] nr.2 Suprafața cultivată și producția la porumb, în România și în principalele state membre cultivatoare ale [NUME_REDACTAT], în anul 2012.

[NUME_REDACTAT] cultivată(mii ha) Producția (mii tone) Randament(kg/ha)

U.E., 9508,1 58471,3 6150

Franța 1719,1 15614,8 9083

România 2728,9 5922,1 2170

Italia 980,5 8194,6 8358

Austria 219,7 2351,4 10703

Polonia 543,8 3995,9 7348

Bulgaria 448,2 1670, 1 3726

Portugalia 100,0 831,7 8317

Cehia 109,6 803,9 7335

Slovacia 208,3 1149,5 5518

Germania 526,2 5514,7 10480

Spania 390,9 4115,4 10528

Grecia 181,8 2165,8 11913

Ungaria 1190,0 4741,5 3984

Sursa:[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] nr.3 Suprafața cultivată și producția la floarea soarelui, în România și în principalele state membre cultivatoare ale [NUME_REDACTAT], în anul 2012.

[NUME_REDACTAT] cultivată(mii ha) Producția (mii tone) Randament (kg/ha)

U.E. 4200,7 6992,0 1664

Grecia 82,7 154,4 1867

România 1019,6 1389,3 1363

Franța 680,0 1575,1 2316

Austria 23,4 53,1 2269

Italia 118,0 201,3 1706

Bulgaria 762,0 1372,0 1801

Spania 732,5 650,4 888

Cehia 24,6 54,6 2220

Slovacia 88,9 195,5 2199

Germania 26,4 62,8 2379

Ungaria 617,4 1265,7 2050

Sursa:[NUME_REDACTAT] de Statistica